Învăţarea centrată pe elev

1

Cuprins
1. Introducere şi context ………………………… ………… 2. Stabilirea stilurilor de învăţare ……………… ……………. 3. Diferenţierea instruirii ................................................................ 4. Tehnici de chestionare ................................................................. 5. Strategii de predare care să corespundă stilurilor de învăţare ..... 3 6 17 22 25

2

1. Introducere şi context
Una dintre componentele esenţiale ale proiectului PHARE RO 0108.01 TVET este cea de dezvoltare profesională a personalului (în special cadrele didactice şi managerii) din instituţiile de învăţământ profesional şi tehnic. Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului didactic se îndreaptă spre scopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. În acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor didactice (acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru al comunităţilor de învăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de învăţare), precum şi schimbările de ordin cultural din şcoli, în vederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesul tuturor elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal. CEDEFOP Finlanda: Proiectul de stabilire a nevoilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice : „Rolul profesorului este în schimbare, într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care neprevăzutul şi incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spune chiar că munca profesorului se transformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentor şi cercetător. Viitorul va pune la mare încercare practica şcolară şi rolul profesorului.” Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale elevilor, spre implicarea lor activă în procesul de învăţare, prin promovarea unei metodologii de predare – învăţare centrată pe elev. Documentele cuprinse în acest curs vor defini conceptul de învăţare centrată pe elev , sunt abordate principiile care stau la baza schimbărilor propuse privind metodologia predării , astfel ca acestea să satisfacă necesităţile fiecărui elev în parte. De asemenea, sunt prezentate sfaturi şi îndrumări practice care pot folosi cadrelor didactice care se pregătesc pentru învăţarea centrată pe elev, astfel încât aceştia să îşi poată asuma rolul de facilitator al învăţării. Acest lucru va permite cadrelor didactice să susţină şi să administreze procesul de învăţare al fiecărui elev şi să maximizeze învăţarea pe plan individual.

DEFINIŢII
3

Gibbs (1992) dă o definiţie utilă a învăţării centrate pe elev. El afirmă că învăţarea centrată pe elev “oferă elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu”. Această perspectivă subliniază caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate pe elev, promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere un control sporit asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la: • ceea ce se învaţă, • modul cum se învaţă şi de ce • momentul când se învaţă. O consecinţă importantă a acestei definiţii o reprezintă necesitatea ca elevii să îşi asume un înalt grad de responsabilitate în contextul învăţării şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşi administreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori persoana care predă la clasă le va spune ce, cum, unde şi când să gândească. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă. Recomandarea pentru trecerea responsabilităţii de la profesor la elev este răspândită în pedagogia contemporană. Într-o prezentare succintă a caracteristicilor persoanelor care învaţă eficient, de la Harpe, Kulski şi Radloff (1999) arată că o persoană care învaţă eficient: • Are scopuri clare privitoare la ceea ce învaţă, • Are o gamă largă de strategii de învăţare şi ştie când să le utilizeze, • Foloseşte resursele disponibile în mod eficace, • Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele slabe, • Înţelege procesul de învăţare, • Îşi controlează sentimentele în manieră adecvată, • Îşi asumă responsabilitatea pentru procesul lor de învăţare şi • Îşi planifică, îşi monitorizează, îşi evaluează şi îşi adaptează procesul de învăţare Într-o dezbatere paralelă cu privire la învăţarea continuă, Candy (1994) sugerează că persoanele care învaţă continuu au, printre altele, capacitatea de a face corelaţia diferite aspecte ale cunoaşterii, precum şi capacitatea de a-şi administra învăţarea. Knowles (1984) relevă elementele învăţării care sunt necesare în munca cu adulţii, proces care identifică de asemenea rolul profesorului care plasează elevii în centrul
4

învăţării. Elevii trebuie să fie implicaţi activ în învăţare şi să îşi asume un grad înalt de responsabilitate personală în acest sens. Knowles consideră auto orientarea drept esenţa învăţării la adulţi şi susţine că necesităţile şi experienţele persoanei care învaţă trebuie să fie mai presus de expertiza instructorului. Adulţii, consideră el, sunt persoane care se orientează singure în procesul de învăţare şi fiecare adult este unic datorită experienţelor sale personale.

PRINCIPII
Principiile care stau la baza învăţării eficiente centrate pe elev sunt: • Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă şi nu pe profesor. • Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe. • Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor pe care îi are în grijă. • Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are loc în sala de clasă şi nici când cadrul didactic este de faţă. • Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului – ea trebuie împărtăşită şi elevilor. • Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea şi administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de învăţare atât în sala de clasă, cât şi în afara ei. • Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte diferite. Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic şi pe practica reflecţiei, pentru a facilita dezvoltarea profesională continuă. Dezvoltarea profesională a personalului trebuie să ofere cadrelor didactice aptitudinile şi încrederea necesară pentru: • A identifica necesităţile individuale de învăţare ale elevilor • A încuraja şi a facilita învăţarea independentă, ajutând elevii să “înveţe cum să înveţe” • A practica principiile învăţării pe baza includerii • A înţelege şi a utiliza strategii de învăţare activă, centrate pe elev • A înţelege şi a utiliza strategii de diferenţiere • A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev şi utilizarea metodologiilor moderne de lucru la clasă, se va pune accent pe
5

strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare. • • • • • •

• •

În cadrul acestor strategii: Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau activităţi care să îi implice pe elevi. Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă şi cum prezintă rezultatele studiului lor. Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individuale cu privire la învăţare şi pot cere îndrumări. Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate este dezvoltată – nu li se oferă informaţii standardizate. Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă. Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii din viaţa reală, cum ar fi studiile de caz şi simulările. Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le preferă în învăţare (vizual, auditiv, practic/kinetic) Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicită participarea activă a elevilor la învăţare. Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor învăţate, a modului cum au învăţat şi de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazul lor

Acest proces de formare se orientează deci în final spre scopul de a spori succesul elevilor, concentrându-se pe ceea ce este necesar pentru a îmbunătăţi experienţa de învăţare a elevilor şi implicarea lor activă în acest proces, precum şi satisfacţia pe care le-o dă această învăţare. Acest lucru trebuie să se înscrie în contextul general al îmbunătăţirii oportunităţilor oferite tinerilor în cadrul dezvoltării unei pieţe moderne a muncii. Scopul implicit este de asemenea acela de a le permite să aibă încredere în procesul de învăţare, astfel încât să poată continua să îşi pună în aplicare aptitudinile de învăţare la locul de muncă, la vârsta maturităţii, precum şi în procesul de învăţare continuă.

6

2. CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE
NUME______________________________________Data_______________________ Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel mai bine.  Nu există răspunsuri corecte sau greşite  Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât aveţi nevoie, aproximativ 10 şi 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.  Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completarea acestui chestionar  Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.  Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare  Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult sunteţi de acord sau mai mult dezaprobaţi enunţul respectiv, şi răspundeţi prin Da sau NU. Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, D 1 vorbiţi în detaliu despre muzica, sunetele şi A NU ■ zgomotele le-ai ascultat acolo ? 2 3 4 5 6 7 Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi? În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul pentru a vă ţine la curent cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive ? La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile vizuale sunt utile, de exemplu icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ? Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţi diagrame, imagini reprezentative ? Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi semnele „X” sau „=” în diferite poziţii ? Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite obiecte şi să reparaţi anumite lucruri ? De exemplu: bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc.. Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi o ortografie care arată corect ? Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile sau / şi cursurile orale ? Vă place să asamblaţi diferite lucruri ?
7 D A D A D A D A D A D A D A D A D NU NU

□ ■ ♦ □ ♦ □

NU

NU NU NU

8 9 1

NU

♦ ■ □

NU NU

0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 La utilizarea calculatorului consideraţi că este util ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru ? Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă place să utilizaţi diagrame şi / sau imagini ? Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării acelei informaţii ? Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ? De exemplu: sport, grădinărit, plimbări, etc.. Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber ? Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să priviţi singur(ă), în linişte ? Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor ? Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe hârtie înainte ? Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi? Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea acestuia? Când descrieţi o vacanţă/o petrecere unui prieten, vorbiţi despre cum arătau oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora? Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi imediat şi să rezolvaţi ceva atunci , pe loc ? Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea practică a unei abilităţi anume ? Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decât numele lor? Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine? Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse lucruri? Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi? La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite diagrame? Vă place să jucaţi diverse roluri? Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri
8

A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D A D NU

■ ♦ ♦ ■ □ ■ ♦ ■ □ □ ■ ♦ □ ♦ ♦ ■ □ ■ ♦ □ □

NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU

1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9

informaţii, decât să vă petreceţi timpul singură întro bibliotecă? Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să vorbiţi despre articolele expuse şi să ascultaţi comentariile celorlalţi? Urmăriţi uşor un drum pe hartă? Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este să îl/o atingeţi? Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, vă imaginaţi scenele descrise în text? Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu dvs. Înşivă? Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vă decide ce să îmbrăcaţi? Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă sfătuiţi cu cineva în legătură cu locul destinaţiei? Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, şi preferaţi să fiţi activi aproape tot timpul?

A D A D A D A D A D A D A D A D A

NU

■ ♦ □ ♦ ■ ♦ ■ □

NU NU NU NU NU NU NU

Aflaţi care este stilul dvs de învăţare:
Încercuiţi numai numărul întrebărilor la Acum marcaţi pe grafic numărul total care aţi răspuns cu DA pentru fiecare stil de învăţare. 1 1 ♦ ■ □ 3 3 4, 6, 1, 3, 9, 2, 5, 1 1 8, 11, 14, 7, 2 2 12, 13, 16, 10, 15, 1 1 17, 18, 21, 19, 20 , 1 1 1 1 22, 24, 26, 23 , 27, 0 0 25, 28, 32, 30, 31, 9 9 29, 33, 36, 34, 39 8 8 35, 37 38 7 7 Total întrebări încercuite__ ___ VIZUAL Total întrebări încercuite__ __ AUDITIV Total întrebări încercuite__ __ PRACTIC
6 5 4 3 2 1 0 VIZUAL PRACTIC AUDITIV 6 5 4 3 2 1 0

Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toate stilurile de învăţare. Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

9

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL
Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti metode vizuale de învăţare.

• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un
moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală

Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător

PREZENTARE GENERALĂ A PUNCTELOR TARI • • • • • • • • • • • • Vederea unui material tipărit pentru a te ajuta să reţii mai uşor conţinutul. Verificarea notiţelor , pentru a vedea dacă sunt scrise corect. Analizarea formei unui cuvânt. Identificarea unor cuvinte în cadrul cuvintelor, de exemplu reînoirea, surpriză, reprimare. Utilizarea culorilor, ilustraţiilor şi a diagramelor ca ajutoare pentru învăţare. Sublinierea cuvintelor cheie. Folosirea creioanelor colorate atunci când înveţi să scrii pe litere un anumit cuvânt dificil : folosirea unor culori diferite pentru silabele mai complexe de ex. copii / înnegurat Alcătuirea unei hărţi mintale sau a unei „ diagrame de tip pânză de păianjen” Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată Utilizarea imaginilor pentru explicarea unui text Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal. Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua de la aceştia. În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele situaţii de învăţare: 1.- Activităţi de ascultare 2.- Activităţi de grup 10

3.- Activităţi practice 4.- Învăţare independentă

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

4.- Învăţare independentă • Învăţare deschisă / la distanţă • Învăţare prin folosirea unor materiale / resurse • Cercetare Puncte tari / strategii preferate

• Îţi vei organiza de obicei locul de lucru astfel încât să nu fie
aglomerat sau în dezordine şi te vei concentra pe o singură sarcină

Sugestii de dezvoltare personală • Stabileşte care lucruri te ajută să înveţi : - De ex.- video / TV - manuale - reviste - Internet - manuale cu imagini, etc S- ar putea ca o muzică mai liniştită de fundal să ţi să pară de ajutor atunci când lucrezi

11

Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV
Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti metode vizuale de învăţare. • Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală • Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător

Prezentare generală a punctelor tari • Ascultarea cuiva care îţi explică lucrurile te va ajuta să înveţi

• • • • • • • •

Discutarea unei idei noi şi explicarea acesteia cu cuvinte proprii Discutarea ideilor şi a problemelor cu alte persoane Este folositor să discuţi o idee / să vizualizezi în gând ideile Roagă pe cineva să-ţi explice din nou un anumit lucru Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât citirea „Simţirea cuvântului ” în gură ca şi cum ar fi pe punctul de îl pronunţa şi pronunţarea lui în gând pot fi de ajutor Împărţirea cuvintelor în silabe / fragmente şi repetarea în gând a sunetelor Simţirea ritmului unei expresii / propoziţii faptice când este pronunţată pe un ton cântat Citirea cu voce tare

• • Ascultă-te vorbind cu voce tare • Utilizarea unui casetofon pentru a-ţi înregistra observaţiile şi gândurile • Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie recapitulate,
folosind propria ta voce, cu muzica ta preferată pe fundal 12

• Foloseşte metode de ascultare activă, inclusiv punerea de întrebări şi
rezumarea • • • Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal. Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua de la aceştia. În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele situaţii de învăţare: 1.- Activităţi de ascultare 2.- Activităţi de grup 3.- Activităţi practice 4.- Învăţare independentă

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV
2.- Activităţi de grup • • • • • Braistorming Joc de rol Simulare Discuţie Planificarea în grup a activităţilor strategii preferate

Puncte tari • • • • • •

Observarea şi oferirea de feedback Elaborarea scenariului unui joc de rol Scrierea notiţelor sub formă de propoziţii Rememorarea a ceea ce s-au spus Notarea în scris a ceea ce s-a discutat în cadrul unei activităţi de grup Învăţarea cu uşurinţă a termenilor tehnici şi de specialitate 13

Atunci când ţi se dă un cuvânt care descrie o idee/ un concept îţi aminteşti cu uşurinţă atât cuvântul cât şi ideea / conceptul

Sugestii de dezvoltare personală • Aceasta va fi o situaţie de învăţare confortabilă pentru tine • • În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare Ar fi util să analizezi puntele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare vizual şi acelor cu un stil de învăţare practic , pentru a vedea ce poţi prelua de la ei

Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC
Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti metode vizuale de învăţare. • Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală . • Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător.

Prezentarea generală a punctelor tari • Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică facilitează adesea înţelegerea , de ex. experimente la fizică , probleme la matematică etc. • Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas , este o cale eficientă de a le ţine minte. • Scrierea ideilor folosind cuvinte proprii 14

• • • • • • • •

Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei „diagrame de tip pânză de păianjen „ Urmărirea cu degetul a titlurilor , cuvintelor cheie , apoi rostirea cu voce tare a acelor cuvinte , urmată de scrierea lor din memorie Scrisul pe calculator este adesea mai uşor decât scrierea de mână Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât cea a scrisului cu litere de tipar Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal. Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua de la aceştia. În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele situaţii de învăţare: 1.2.3.4.Activităţi de ascultare Activităţi de grup Activităţi practice Învăţare independentă

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC
3.- Activităţi practice / aplicative • Exersarea abilităţilor • Demonstraţia cu participare • Atelier de lucru practic • Practică • Unu la unu • Modelare • Urmarea unor instrucţiuni Puncte tari / Strategii preferate 15

• • • • • •

Aceasta va fi o situaţie de învăţare potrivită pentru tine

În general te vei simţi sigur în aceste situaţii de învăţare Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică facilitează adesea înţelegerea , de ex. experimente , probleme Preferinţa pentru a atinge şi a face
Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât ceea a scrisului tipărit Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina

Sugestii de dezvoltare personală • Este util să analizezi punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare vizual, pentru a vedea ce anume poţi prelua de la aceştia

16

Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare Vizual / Vedere
• Vederea informaţiei în formă tipărită vă va ajuta să o reţineţi mai bine. • Verificarea faptului că notiţele dumneavoastră sunt copiate cum trebuie • Privirea formei unui cuvânt. • Folosirea culorilor, ilustraţiilor şi diagramelor ca ajutor în procesul de învăţare. • Sublinierea cuvintelor cheie. • Folosirea de creioane colorate pentru învăţarea ortografierii cuvintelor dificile: folosirea de culori diferite pentru grupurile complexe de litere • Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” (reţea de cuvinte, ciorchine). • Convertirea notiţelor dumneavoastră într-o imagine sau bandă desenată. • Folosirea imaginilor pentru explicarea textelor.

Auditiv / Ascultare
• Ascultarea cuiva care vă explică un anumit lucru vă va ajuta să învăţaţi. • Discutarea unei idei noi şi faptul că o explicaţi folosind propriile dumneavoastră cuvinte. • Discutarea cu cineva a problemelor şi ideilor. • Este folositor să analizaţi verbal chestiunile / să verbalizaţi de unul /una singur(ă) gândurile şi ideile pe care le aveţi • Rugămintea adresată cuiva de a vă explica din nou lucrurile • Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât citirea cărţii. • “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe punctul să-l pronunţaţi şi faptul de a-l pronunţa în gând pot fi de ajutor. • Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente şi exagerarea în gând a sunetelor. • Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set de informaţii atunci când acestea sunt “cântate”. • Citirea cu voce tare. • Faptul de a vă asculta vorbind cu voce tare. • Utilizarea unui casetofon pentru a vă înregistra observaţiile şi gândurile. • Înregistrarea principalelor aspecte ce 17

Practic
• Efectuarea de către dumneavoastră înşivă a unei activităţi practice facilitează adesea înţelegerea, de ex. experimente la fizică, probleme la matematică etc. • Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas, este o cale eficientă de a le ţine minte. • Scrierea lucrurilor cu propriile dumneavoastră cuvinte. • Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată. • Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” reţea de cuvinte, ciorchine). • Urmărirea cu degetul a titlurilor, cuvintelor cheie, etc. apoi pronunţarea respectivelor cuvinte urmată de scrierea lor din memorie. • Preferinţa pentru a atinge şi a face. • Scrisul la tastatură este adesea mai uşor decât scrierea de mână. • Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât cea a scrisului tipărit (cu litere separate) • Ajutarea unei alte persoane să

trebuie analizate folosind propria dumneavoastră voce, cu muzica dumneavoastră preferată ca fundal • Folosiţi metode de ascultare activă, incluzând aici chestionarea şi rezumarea.

îndeplinească o sarcină.

18

Cum să înveţi mai eficient – prezentare generală a punctelor tari/ strategiilor preferate în fiecare situaţie de învăţare
Situaţia de învăţare 1.- Activităţi de Ascultare Vizual / vedere • Se poate ca aceste activităţi să nu fie situaţii confortabile pentru tine • • • Auditiv / Ascultare Această activitate va fi o situaţie de învăţare confortabilă pentru tine În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare Înregistrează pe bandă lecţiile, astfel încât să poţi asculta din nou ideile principale Înregistrează-ţi pe bandă proriile idei, gânduri şi planuri Observarea şi oferirea de feedback Realizarea scenariului unui joc de rol Capacitatea de a-ţi aminti cele ce s-au spus Notarea în scris a ceea ce s-a discutat în cadrul unei activităţi de grup Învăţarea cu uşurinţă a termenilor tehnici şi de specialitate Atunci când ţi se dă un cuvânt care descrie o idee/ un concept îţi • Practic Se poate ca aceste activităţi să nu fie situaţii confortabile de învăţare pentru tine Foloseşte sfaturile de la rubrica „ Sugestii de dezvoltare personală” deoarece îţi pot fi de ajutor

• 2.- Activităţi grup de • Vei fi capabil de a oferi situaţii / imagini reale care să ilustreze anumite idei Activitatea de brainstorming este un exerciţiu potrivit pentru tine deoarece produsul vizual şi acest lucru te ajută să reţii informaţiile Jocul de rol / simularea permite dezvoltarea limbajului trupului etc. Îţi vei aduce cu uşurinţă • • • • • •

• • •

Aceste activităţi vor reprezenta situaţii de învăţare confortabile pentru tine În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare Braistorming folosind post-it-uri Jocul de rol / simularea îţi permit să participi şi îţi oferă o experienţă practică, experienţa ce te ajută să ţii minte Faptul de a ajuta pe

19

aminte de jocul de rol vizualizându-l în gând. În acest tip de sarcină vei fi un bun observator

aminteşti cu uşurinţă atât cuvântul cât şi ideea/ conceptul

altcineva să îndeplinească o sarcină prin demonstraţie sau sprijin practic

Situaţia de învăţare 3.- Activităţi practice / aplicative

Vizual / vedere Aceste activităţi reprezintă situaţii de învăţare confortabile pentru tine În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare

• •

Auditiv / Ascultare Citeşte în întregime instrucţiunile / suportul de curs Reţii cu uşurinţă instrucţiunile verbale şi reuşeşti în general să le urmezi, acţionând conform acestora

• •

4.- Învăţarea

Îţi

vei

organiza

de

• 20

Folosirea unui casetofon

Practic Aceste situaţii reprezintă situaţii de învăţare confortabile pentru tine Faptul de a efectua tu însuţi o activitate practică facilitează adesea înţelegerea . Preferinţă pentru simţul tactil şi pentru sarcini practice Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară de cât a scrisului tipărit Ajutarea unei persoane să îndeplinească o sarcină Învăţarea prin

independen tă

obicei zona de lucru astfel încît să nu fie aglomerată sau în dezordine şi te vei concentra pe o singură sarcină

pentru planificarea gândurilor , ideilor, eseurilor, ca ajutor pentru memorie , etc. Un mediu de lucru fără zgomot sau o muzică în surdină pot fi de ajutor

încercare şi eroare este utilă – „ dacă prima dată nu reuşeşti , descoperă unde ai greşit şi încearcă din nou” . Ai în general încredere în tine însuţi / însăţi atunci când abordezi o sarcină de lucru

21

3. DIFERENŢIEREA INSTRUIRII
înseamnă răspunsul profesorului la nevoile elevului călăuzit de principii generale ale diferenţierii, ca sarcini care evaluarea şi ajustarea respectă elevul continuă grupare flexibilă Profesorii pot diferenţia CONŢINUTUL PROCESUL în funcţie de
disponibilitate interese profil de învăţare

PRODUSUL

• • • • • • • • • •

folosind o varietate de strategii de instruire şi de management al clasei , ca : Inteligenţe multiple • Contracte de învăţare Puzzle • Învăţare în grupuri mici Casete • Investigaţii în grup Activităţi ancoră • Studiu independent Fişe de lucru • Strategii de interogare Texte • Centre de interes Materiale suport • Grupuri de interes Cercuri literare • Teme pentru acasă Studii orbitale • Jurnale Instruire complexă

22

Principii cheie a clasei diferenţiate • • • • • • • • Profesorul ştie clar ce este important la materia lui Profesorul înţelege, apreciază şi clădeşte pe diferenţele dintre elevi Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile Profesorul ajustează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie de disponibilitatea , interesele şi profilul de învăţare al elevului Toţi elevii participă Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul individual Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferenţiate

Cum să începi Dacă noţiunea de clasă diferenţiată, centrată pe elev, ţi se pare nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ţi orientezi gândirea şi proiectarea în această direcţie. Examinează-ţi filozofia despre nevoile individuale În loc să te concentrez pe ce să faci în clasă, e mai înţelept să te concentrez asupra modului cum înţelegi predarea şi învăţarea. Iată câteva întrebări care te-ar ajuta :  Ce ţi se pare mai rezonabil : să faci mare parte din munca de la clasă sau în primul rând elevii sunt muncitorii şi gânditorii ? De ce ?  Ţi se pare că toţi elevii, tot timpul, au nevoie de acelaşi manual, aceeaşi problemă, aceeaşi lecţie? Sau ţi se pare că elevii au diferite disponibilităţi pentru cifre, matematică sau desen? De ce?  Se pare că toţi elevii învaţă la fel şi în acelaşi ritm? Sau unii procesează informaţia în mod diferit şi în ritm diferit faţă de alţii ? De unde ştii ?afli mai mult despre elevi vorbind în faţa lor sau vorbind cu ei ? De ce ?  Îşi formează elevii capacităţi de studiu individual într-o clasă în care tot timpul li se spune ce să facă ? Sau devin independenţi când profesorul le dă treptat tot mai multă responsabilitate în învăţare şi îi învaţă cum să-şi folosească independenţa în mod înţelept ? De ce ?  Le pasă elevilor dacă pot alege sau nu despre ce şi cum să înveţi ? Le pasă mult sau puţin ? De ce ?  Când este învăţarea mai bogată şi mai de durată : când înveţi pe dinafară sau când te bazezi pe înţelegere ? Cunoscând care este părerea ta, te vei simţi mai comod şi mai încrezător când trebuie să răspunzi întrebărilor puse de elevi, colegi, directori şi părinţi ( De ce predai aşa ?) Începe cu paşi mici  sarcinile diferenţiate să dureze puţin la început Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te ! Stabileşte-ţi anual unul sau două obiective, pe care să le urmăreşti. • Ia-ţi notiţe despre elevi. • Fă o lecţie diferenţiată la fiecare capitol. • Diferenţiază un produs pe fiecare semestru.

Găseşte resurse multiple pentru câteva părţi esenţiale ale curriculum-ului. • Stabileşte criterii de performanţă comune pentru produse şi apoi personalizează cerinţele. • Oferă elevilor posibilitatea de a-şi alege modul de lucru, exprimarea, tema pentru acasă. Imaginează-ţi cum vor arăta activităţile • Cum va începe, se va derula şi se va termina activitatea ? • Ce ar putea să nu meargă? Cum să eviţi ? Fă un pas înapoi şi reflectează • De unde ştii că toţi au înţeles ce ai vrut ? • Cum ai introdus activitatea ? • Au rămas elevii concentraţi? • Cum s-a terminat activitatea ? • Cum ai interacţionat cu elevii ? Vorbeşte din timp şi des cu elevii • Foloseşte o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferenţelor în învăţare. • Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea funcţionării clase. Dă instrucţiuni bine gândite • Porneşte cu o sarcină familiară, apoi dă o sarcină diferenţiată unui grup mic. • Dă instrucţiuni de pe o zi cealaltă. • Foloseşte fişe de lucru • Proiectează sau afişează indicaţiile sarcinilor de lucru Fii conştient şi organizat • Foloseşte dosare de lucru. • Fă o listă cu competenţele dorite. • Stabileşte locuri de colectare pentru produse. Angajează toţi elevii Creşte motivaţia elevilor prin angajarea activă în învăţare a tuturor elevilor Pentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi în desfăşurarea lecţiilor din clasă. Elevii nu vor fi motivaţi dacă se află într-o poziţie de aşteptare pasivă ( spectatori) în clasă. Este necesar să fie participanţi activi în timpul învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii, cu atât mai motivaţi vor fi să înveţe şi vor obţine rezultate mai bune. Când elevii nu sunt angajaţi în instruirea din clasă, ei se plictisesc, şi atunci când se plictisesc se gândesc la altceva şi se comportă ca atare. Utilizează strategii de calitate pentru a angaja toţi elevii. Punctul de intrare în lecţie Începe lecţia cu ceva ce captează atenţia elevilor şi îi angajează direct în lecţie, să fie astfel implicaţi chiar de la început. Abilităţi de prezentare Utilizează abilităţi eficiente de prezentare pentru a vorbi cu elevii, nu a le vorbi.

Strategii de chestionare Pune întrebări tuturor elevilor, şi într-un astfel de mod, încât să-i provoace să gândească şi să răspundă. Strategii de implicare Utilizează strategii care îl încurajează pe elevi sp reflecteze la ceea ce învaţă şi să fie implicaţi activ în timpul orei. Strategii pentru tema de acasă • Extinde lecţiile în clasă prin tema de acasă – elevii să fie activi şi angajaţi în învăţarea în afara clasei, în special în tema de casă. Motivarea elevilor ( motivaţie = calitate) -puncte cheiePentru a motiva elevii, este esenţială utilizarea de strategii de calitate în patru domenii cheie pentru motivaţie : 1.- Stabilirea unui mediu încurajator de învăţare A. Stabileşte o apropiere fizică de elevi.  Deplasează-te prin clasă  Mută din când în când elevii B. Comunică la un nivel personal cu ei. C. Demonstrează corectitudine în aşteptările privind comportamentul şi învăţarea II. Implică toţi elevii A.- Planifică-ţi un punct de intrare ( modalitate de a începe ora ) interesant  Principii pentru un punct de intrare eficient. Scurt ( 2-4 minute) şi utilizat în fiecare lecţie  Utilizează o varietate de tehnici B. Utilizează abilităţi şi modalităţi eficiente de prezentare  Expresii faciale  Gesturi  Contact vizual  Vocea  Mişcarea C. Utilizează strategii de chestionare ( întrebări ) de calitate  Comunică tuturor elevilor că se aşteaptă ca fiecare să răspundă la întrebări  Acordă şanse egale de a răspunde tuturor elevilor  Pune la dispoziţie timp de aşteptare pentru toţi elevii  Utilizează tehnici de investigare a informaţiei  Pune întrebări de nivel cognitiv mai înalt D. Utilizează strategii de implicare a elevilor  Strategii de implicare care dezvăluie gândirea independentă  Strategii de implicare care pune în valoare capacităţi de gândire în cooperare E. Dă – le teme pentru acasă motivante  Dă instrucţiuni / enunţuri clare  Formulează sarcini de lucru motivante şi relevante  Asigură feedback pentru temele de acasă făcute

Implică-i şi pe părinţi

III. Asigură feedback – ul privind nivelul de performanţă A. Asigură un feedback analitic pentru elevi  Spune-le elevilor de ce lucrarea / răspunsul lor este pe subiect sau în afara subiectului  Asigură feedback la momentul potrivit IV. Recunoaşte meritele pentru eforturile şi realizările elevilor A. Utilizează recunoaşterea spontană prin :  laude  notări pozitive ale elevilor  mini sărbătoriri  recompense, simboluri, certificate, insigne, etc.  privilegii speciale B. Utilizează recunoaşterea planificată  Expuneţi / afişaţi lucrările elevilor  Stabiliţi obiective pentru toată clasa şi apreciaţi / recunoaşteţi atingerea lor. C. Principii pentru recunoaşterea meritelor elevilor  Recunoaşterea meritelor trebuie să fie relevantă pentru elevi  Obiectivele trebuie să poată fi atinse de toţi elevii  Recunoaşterea trebuie să se facă la timpul potrivit  Nu utilizaţi în mod abuziv aceste strategii APLICAŢIE Activitate individuală : • Priviţi harta mentală de diferenţiere şi 1. Bifaţi √ metodele pe care le folosiţi uneori 2. Bifaţi de două ori √√ modelele pe care le folosiţi adeseori 3. Notaţi cu axterisc * mezodele despre care aţi vrea să ştiţi mai mult sau pe care aţi vrea să le folosiţi mai mult DIFERENŢIEREA sau predarea pentru maximum de învăţare individuală
Gradaţi sarcinile de la uşoare la dificile pe fişele de lucru Fixaţi sarcini deschise deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. Cereţi mai mult dela elevii mai capabili

Permiteţi prezentarea temelor în mai multe noduri,de ex.: studiaţi un subiect apoi prezentaţi un raport SAU o discuţie SAU un grafic Învăţarea bazată pe surse de informare/ învăţarebazate pe resurse;

Diferenţiaţi sarcibile şi / sau timpul alocat

Fixaţi sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi

Pregătiţi fişe ajutătoare pentru elevii care au nevoie de ele şi le cer

Programe individualizate, învăţare pas cu pas Abordaţi toate tipurile de învăţare,vizual, auditiv şi practic,â; emisfere cerebrale dreapta şi stânga Planificaţi utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare atunci când există Utilizaţi lucru în grup, ex. colegii se ajută între ei Utilizaţi : - Verificarea între colegi - predarea între colegi -grupurile de studiu Lăudaţi chiar şi pentru cele mai mici progrese şi apoi stabiliţi împreună pasul următor Evitaţi notarea cu excepţia cazurilor în care este absolut necesară

Diferenţiaţi experienţele de învăţare ale elevilor

Faceţi perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta recuproc

Dezvoltaţi abilităţi generice prin răspunsuri individualizate pe formulare speciale Utilizaţi autoevaluarea şi cereţi elevilor să-şi impună obiective

Diferenţiaţi răspunsul

Reduceţi nevoia de diferenţiere prin : • Îndrumarea iniţială corespunzătoare • Programe individuale de învăţare • Evaluarea diagnostică în vederea planificării individualizate • Învăţare păas cu pas • Verificaţi aptitudinile cerute la intrarea în program

4. TEHNICI DE CHESTIONARE
Diferenţiere – întrebări şi folosirea greşelilor  Întrebările puse în clasă reprezintă unul dintre cele mai valoroase instrumente din repertoriul unui profesor. Cu toate acestea, deseori este foarte greu de stabilit modul potrivit în care putem pune întrebarea potrivită în cel mai potrivit mod.  Evitaţi să puneţi întrebări de tipul „ Ghiciţi la ce mă gândesc / la ce am eu în minte ”. Astfel de întrebări pot crea situaţii în care elevilor li se spune că au greşit din cauză că nu au dat răspunsul pe care îl aveţi în minte. La

rândul său acest lucru poate genera la elevi sentimente de jenă, de insatisfacţie, de vinovăţie şi duce la demotivarea elevilor.  Varietatea de stiluri şi abilităţi ale elevilor necesită o gamă variată de întrebări. Va trebui să puneţi unele întrebări pentru întregul grup, să reformulaţi anumite întrebări pentru unii dintre elevi şi să formulaţi întrebări speciale pentru acei elevi care sunt mai tăcuţi sau care par mai nedumeriţi. Lucrul esenţial este să urmăriţi cu atenţie şi să luaţi în considerare tipurile diferite de comportament ale elevilor.  Ca profesori, suntem „ experţi ” în domeniul nostru şi cunoaştem limbajul specific al disciplinei pe care o predăm. Acest lucru ne poate face să uităm că cei care învaţă s-ar putea să nu cunoască terminologia noastră. Deseori, elevii nu răspund la o întrebare nu pentru că nu ar cunoaşte răspunsul, ci pentru că nu înţeleg întrebarea. Trebuie să folosim un limbaj adecvat pentru fiecare elev în parte.  După ce elevul a fost ajutat să „ obţină răspunsul corect” prin folosirea unor cuvinte care îi sunt cunoscute, putem introduce elemente noi de terminologie care să ducă la înţelegerea conceptului. Nu uitaţi să scrieţi cuvântul pe tablă şi în acelaşi timp să şi îl rostiţi. Apoi, ajutaţi asimilarea noii terminologii prin întrebări suplimentare care îl determină pe elev să folosească cuvântul nou.  Aprecierea pozitivă a răspunsurilor pe care le dă o persoană ajută la creşterea siguranţei de sine şi la sporirea încrederii. Cu toate acestea, ce facem în cazul în care răspunsul pe care îl primim este greşit ? Există pericolul de a întări idei sau concepte greşite sau confuze dacă acceptăm sau suntem de acord cu toate răspunsurile din partea elevilor, fără a afce nici o diferenţiere.  O greşeală poate fi un eşec demotivant sau o oportunitate de a învăţa – depinde de dumneavoastră cum o veţi folosi. „ Greşelile” sunt o sursă de învăţare importantă care poate fi folosită pentru a exploata la maxim succesul / răspunsurile bune şi pentru a consolida lucrurile noi învăţate. Efortul elevilor care dau răspunsuri greşite este adesea la fel de mare ca şi al elevului care dă răspunsul corect.  Elevii care reuşesc să răspundă corect nu sunt neapărat mai înzestraţi ; aceştia pot avea acelaşi stil de învăţare ca al profesorului şi, de aceea, predarea poate fi „ mai uşoară” în cazul lor şi ei înţeleg mai repede şi mai bine. Ce facem în astfel de situaţii ? Câteva greşeli frecvente în ceea ce priveşte modul de a pune întrebări  Prea multe întrebări puse în acelaşi timp  Punerea unei întrebări şi oferirea imediată a răspunsului de către profesor  Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai simpatizanţi

 Punerea de întrebări de un singur ( acelaşi ) tip  Punerea de întrebări într-un mod ( pe un ton ) ameninţător  Nu se indică schimbarea tipului de întrebare  Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a înţelegerii, etc )  Nu se lasă suficient timp de gândire  Nu se corectează răspunsurile greşite  Ignorarea unor răspunsuri  Nu se observă variatele implicaţii posibile ale răspunsurilor  Nu se dezvoltă / exploatează conţinutul răspunsurilor Analizarea propriului mod de a pune întrebări Pentru a efectua această analiză aveţi nevoie de exemple de întrebări pe care le-aţi pus elevilor dumneavoastră. Cea mai eficientă modalitate de a obţine aceste exemple este înregistrarea unei lecţii ( cel puţin 45 de minute ) şi extragerea întrebărilor pe care le – aţi pus. Dacă nu reuşiţi să faceţi acest lucru, puteţi alcătui o listă din memorie ( dar această metodă este mai puţin sigură şi eficientă – nu întotdeauna spunem exact ceea ce ne-am planificat să spunem sau ne amintim exact şi în totalitate ce aveam de spus sau am spus !). ACTIVITATE 1 Întrebările închise necesită drept răspuns un singur cuvânt sau o frază scurtă ( uneori doar da sau nu ), au doar un singur răspuns corect, iar cel care pune întrebarea are un anumit răspuns predeterminat pe care se aşteaptă să-l primească . Ex. :” Care este formula chimică a oxidului de fier ? „ Întrebările deschise necesită drept un răspuns o propoziţie sau mai multe. În cazul acestor întrebări există o varietate de răspunsuri acceptabile şi poate să nu existe un anumit răspuns „ corect”. Ex.:” Apreciaţi că este nerecomandabil ca un cuplu să locuiască împreună înainte de căsătorie ? „ 1.- analizaţi propria listă pe care le-aţi pus în cadrul unei lecţii, stabilind dacă acestea au fost întrebări închise sau deschise .Ce proporţie au avut întrebările deschise ? 2.-Ce vă indică acestea despre propriul stil de predare ( didacticist, magistrocentrist ( centrat pe profesor), axat pe conţinut ? sau informaţional, pedocentrist ( centrat pe elev), axat pe procese? )

Ce vă indică această analiză despre cât de stimulativă este lecţia dumneavoastră ? Cui aţi adresat întrebările ? Cine a răspuns ? Ce proporţie din întregul grup a răspuns la întrebări ? ACTIVITATEA 2 1.- Studiaţi categoriile de întrebări din Tabelul 1 până ajungeţi la o înţelegere deplină a acestora . 2.- Organizaţi pe categorii propriul eşantion de întrebări folosind cele şase tipuri descrise. 3.- Acum completaţi căsuţele din Tabelul 2.4.- Ce vă indică acest lucru despre propriul stil de a pune întrebări? Vă concentraţi mai mult pe consolidarea cunoştinţelor ( prin întrebări ce solicită procese cognitive de nivel scăzut) decât pe stimularea gândirii ( prin întrebări ce solicită procese cognitive de nivel înalt)? Modul de a pune întrebări pe care laţi folosit a fost adecvat pentru grupul de elevi la care predaţi ? Studiile arată că elevilor din şcoala primară le sunt adresate într-o proporţie mai mare întrebări de nivel înalt decât elevilor din învăţământul secundar. De ce se întâmplă acest lucru ? 5.- Cum vă apreciaţi aptitudinile de a pune întrebări ? Care sunt lucrurile bune în modul dumneavoastră de a pune întrebări şi ce ar putea fi îmbunătăţit ?

Analizarea propriului mod de a pune întrebări Tabelul 1 Tipuri de întrebări şi niveluri de solicitare cognitivă Descriere / exemplu Le cer elevilor să îţi amintească informaţii pe care le-au învăţat anterior Ex.:” Ce instrument am folosit pentru a face această măsurătoare ?” Le cer elevilor să repete informaţii care le-au fost deja oferite de profesor în timpul lecţiei Ex.:” De ce am spus că trebuie să facem……….?” Le cer elevilor să înţeleagă un principiu general şi să-l aplice într-o situaţie nouă Ex.:” Ce teoremă aţi folosit pentru a afla mărimea acestui unghi ?” „ În ce mod aţi rezolva plângerea acestui client ?” Le cer elevilor să descompună un anumit conţinut ( obiect, fenomen, proces) în părţile componente şi să analizeze caracterul părţilor componente şi relaţia dintre ele Ex.: „ De ce a ales autorul să înceapă romanul în

Tipul de întrebare 1.- Întrebări de aducere aminte ( memorare) ( nivel cognitiv cel mai scăzut) 2.- Întrebări de înţelegere simplă (nivel cognitiv scăzut) 3.-Întrebări de aplicare ( nivel cognitiv înalt)

4.- Întrebări de analiză ( nivel cognitiv înalt)

acest mod neobişnuit ?” „De ce aţi folosit mai degrabă tratamentul X decât tratamentul Y ”pentru părul acestui client ?” 5.-Întrebări de sinteză ( nivel cognitiv înalt) Le cer elevilor să dezvolte o idee nouă, un plan sau experiment Ex.: „ În ce mod viziunea asupra lumii exprimată în această dramă vă schimbă atitudinea faţă de prietenie şi încredere ?” Le cer elevilor să facă anumite aprecieri şi să emită judecăţi în special în ceea ce priveşte calitatea Ex.: „ De ce preferaţi acest model în locul celuilalt ?”

6.-Întrebări de evaluare ( nivel cognitiv cel mai înalt)

Tabelul 2
Nr. de întrebări de tip 1

Analizarea propriului eşantion de întrebări
Nr. de întrebări de tip 2 Nr. de întrebări de tip 3 Nr. de întrebări de tip 4 Nr. de întrebări de tip 5 Nr. de întrebări de tip 6

Total tip 1 + tip 2 = ( nivel cognitiv scăzut)

Total tip 3 + tip 4 + tip 5 + tip 6 = ( nivel cognitiv înalt)

% întrebări de nivel cognitiv scăzut = …………. % întrebări de nivel cognitiv înalt = …………

5. STRATEGII DE PREDARE CARE SĂ CORESPUNDĂ STILURILOR INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE
Scopul acestui document • Scopul acestui document este: • De a produce îndrumări privind strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare. Obiectivele sunt: • De a identifica o gamă largă de strategii de predare. • De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine stilurilor de învăţare individuale. • De a prezenta un ansamblu de abordări şi exemple de predare care pot fi folosite pentru a asigura faptul că planurile de lecţie şi materialele de studiu se potrivesc stilurilor de învăţare ale elevilor. • De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de adecvare a strategiilor de predare la stilurile de învăţare, în

raport cu percepţia /satisfacţia elevului, cu succesul şi rata de retenţie. • Rezultatele / produsele sunt: • Un instrument care să le permită profesorilor să realizeze o corespondenţă cât mai bună între strategiile lor de predare şi stilurile individuale de învăţare. • Idei pe care şcolile să le poată folosi pentru a lua în calcul şi a integra factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări potrivite cu învăţarea şi pentru evaluarea impactului acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Acest pachet va ajuta profesorii să se asigure că elevii lor: • petrec în mod plăcut şi cu succes timpul la şcoală • găsesc cea mai bună cale de a învăţa • îşi dezvoltă stilul preferat de învăţare • capătă o mai bună înţelegere a modului în care învaţă • devin mai eficienţi şi mai compleţi în învăţare • capătă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele învăţare.

de

Acest pachet va ajuta managerii, profesorii, maiştrii-instructori şi personalul de sprijin să: • dezvolte şi să înţeleagă cum să dezvolte strategii de predare astfel încât strategia respectivă să includă prevederi care să răspundă fiecărui stil de învăţare. • înţeleagă diversitatea stilurilor de învăţare ale elevilor lor. • integreze factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări potrivite cu învăţarea şi să evalueze impactul acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Proiectul FEDA CBD 204 Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare ale persoanelor


Tipul vizual

Tipul auditiv

Tipul practic

Cum se foloseşte tabelul
1. Mai întâi trebuie să cunoaşteţi stilurile individuale de învăţare ale elevilor dumneavoastră. 2. Uitaţi-vă pe coloana intitulată “Scopul predării – Ce doriţi să realizaţi?” 3. Decideţi ce “Scop” va stabiliţi pentru sesiunea respectivă (lista nu este exhaustivă). 4. Uitaţi-vă pe coloana următoare, intitulată “Strategie de predare – cum o să procedaţi?” 5. Decideţi ce strategie /strategii intenţionaţi să folosiţi pe parcursul sesiunii. 6. Mergeţi la pagina indicată. 7. Ultimele trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană” indică ce strategie prezintă cel mai mare grad de confort şi încredere pentru tipul respectiv de persoană care învaţă. Este deci esenţial să vă îndreptaţi cea mai mare parte a atenţiei în mod special asupra modului în care îi puteţi implica pe elevii pentru care această strategie NU este un punct tare. 8. Folosiţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toate stilurile de învăţare ale elevilor dumneavoastră.

Cum se foloseşte tabelul
Identificaţi stilurile de învăţare ale elevilor din grupul dumneavoastră

Alegeţi „Scopul predării” pentru sesiunea dumneavoastră din lista cuprinsă în tabel

Alegeţi „Strategia de predare” pe care o veţi folosi, din lista cuprinsă în tabel

Mergeţi la pagina indicată

Utilizaţi „strategiile pentru persoanele care învaţă” indicate, având în vedere că un [ înseamnă că acela este un punct tare şi concentrându-vă, în consecinţă, pe includerea celorlalţi

Utilizaţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toate stilurile de învăţare ale elevilor dumneavoastră

Scopul predării Ce speraţi să obţineţi.

Strategia de predare Cum veţi proceda?

P ag. Nr.

Puncte tari pentru acest tip de persoană : Vizua l  Auditiv  Practic

Generarea entuziasmului şi a interesului în privinţa unui anumit subiect

Expunere orală

8

Lectură dirijată Vizită Video / multimedia Explorarea şi influenţarea opiniilor, emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor

9 10 11

Discuţie

12

Joc de rol şi studii de caz Film şi Video Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea propriei învăţări) Tutorial individual/1:1/ Mentorat Brainstorming Planificarea şi revizuirea acţiunilor Oferirea de informaţie De la teorie la practică: Explicarea conceptelor teoretice

13 14 15 16 17

Expunere orală

18

De la teorie la practică: Legarea teoriei de practică

Suport de curs/fişe de lucru Citire Demonstraţie Tutoriale individuale (schimburi în ambele sensuri) Atelier de lucru/Simulare/Joc de rol

19 20 21 22 23

Dobândirea de abilităţi / consolidarea De la teorie la practică: Exersarea practicilor

Atelier de lucru/Simulare/ Practică Demonstraţie Formare (coaching)

24

25 26 27

Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau a unor fapte concrete, sau a unei succesiuni Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală

Învăţare mecanică Discuţie : • Dezbatere • Masă rotundă Joc de rol/Piesă de teatru/ Simulare Lucru în grup • Grup cu sarcină precisă • Grup mic • Brainstorming • Grup creativ Temă scrisă Jocuri/Piesă de teatru/joc de rol Teme /proiecte integrate Vizită de două sau mai multe zile Lucru în grup Generarea de idei: • Brainstorming Consolidarea ideilor: • Grup cu sarcină precisă • Grup mic Seminar Joc de rol Evaluare/Test Temă de lucru/proiect (individual/în grup) Întrebări şi răspunsuri verbale (profesor şi elev)

28 29

30

Dezvoltarea de abilităţi de comunicare în scris Dezvoltarea lucrului în echipă

31 32 33 34

35

Consolidarea informaţiei

36 37 38 39 40

Analiza şi evaluarea învăţării

Examen/test Suport de curs cu spaţii goale de completat Întrebări de control Evaluare practică/activitate cu sarcină/schiţarea profilului de abilităţi

41 42 43 44

În paginile următoare vom reda câteva modele de idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor, indicând numărul paginii corespunzătoare din tabel. Pentru a studia toate modelele conform tabelului consultaţi site-ul www. tvet.ro / aplicaţii.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Generarea entuziasmului şi a interesului în privinţa unui anumit subiect Strategia de predare Cum veţi proceda? EXPUNERE ORALĂ

Strategii pentru persoanele care învaţă
Tipul vizual 

Tipul auditiv 

Tipul practic

Exprimaţi-vă clar şi identificaţi punctele principale. Încurajaţi folosirea culorilor şi folosirea pentru notiţe a

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

O abilitate tactilă precum editarea de text s-ar putea să se dovedească utilă pentru luarea de notiţe.

propriilor “modele cadru” ale elevilor, de ex. “spidergrams” şi “flowcharts”

Folosiţi creioane colorate şi slide-uri Permiteţi elevilor să înregistreze pe bandă expunerile orale Asociaţi un aspect cheie cu o imagine vizuală dintr-o carte sau afişată pe retroproiector. Graficele / tabelele sunt folositoare

Este posibil ca elevii să dorească să înregistreze sesiunea pe bandă.

Daţi elevului o copie a notiţelor. Vorbiţi într-o manieră animată. Încurajaţi utilizarea “spidergrams” şi a modelelor cadru (formulare) pentru luarea notiţelor Dacă în expunerea orală apare nevoia de voluntari, solicitaţi-le acestor elevi participarea Oferiţi-le elevilor un produs /obiect tangibil pe care să-l studieze.

Exemplu: Într-un program de nivel 3, profesorul care susţinea expunerea orală a folosit o folie de retroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga expunere. Acest lucru a generat implicarea celor cu dominantă vizuală. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să se ofere voluntari pentru anumite sarcini specifice pe parcursul sesiunii.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul Predării – Ce speraţi să realizaţi? Generarea entuziasmului şi a interesului în privinţa unui anumit subiect Strategia de predare Cum veţi proceda? VIZITĂ

Strategii pentru persoanele care învaţă
Tipul vizual  Tipul auditiv  Tipul practic

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Foaie de observaţie, aspectele cheie ce trebuie observate. O hartă sau un plan al obiectivului vizitat. Oferiţi-le elevilor fotografii, ilustraţii, cataloage, filme despre obiectivul vizitat Daţi-le elevilor suport de curs cu întrebări de control Utilizaţi o prezentare multimedia a obiectivului vizitat, folosind mijloace IT.

O bandă /prezentare audio – adesea pusă la dispoziţie de muzee / galerii de artă etc.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. O hartă sau un plan al obiectivului vizitat. Sarcini precise de îndeplinit Listă de puncte cheie / întrebări stabilite sub forma unui concurs care necesită căutarea de informaţii. Utilizaţi o prezentare multimedia a obiectivului vizitat, folosind mijloace IT.

Grupaţi pe cei cu dominantă auditivă • câte doi, ca să poată discuta în timpul vizitei despre • cele văzute. Întrebări cheie /concursuri “cine ştie câştigă” Încurajaţi elevii să discute despre vizită în faza de planificare, în timpul vizitei şi după aceea. Utilizaţi o prezentare multimedia a obiectivului vizitat, folosind mijloace IT.

• Oferiţi-le elevilor fotografii, ilustraţii, cataloage, filme despre obiectivul vizitat şi puneţi-i să facă unele activităţi de cercetare.

Exemplu Un grup de elevi la artă şi design au vizitat o galerie de artă. Cei cu dominantă vizuală s-au simţit în largul lor în această ipostază, cei cu dominantă auditivă au fost grupaţi câte doi şi li s-a cerut să discute despre fiecare tablou pe care trebuiau să-l comenteze. Celor cu dominantă practică li s-au dat sarcini bine stabilite de a găsi, de a face şi de a raporta. Pag.10

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Explorarea şi influenţarea opiniilor, emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor

Strategia de predare Cum veţi proceda? JOC DE ROL / STUDIU DE CAZ

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Puneţi-i pe aceşti • elevi să observe limbajul trupului şi expresiile feţei şi folosiţi aceste lucruri ca punct de discuţie.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Încurajaţi elevii să scrie un scenariu sau enunţuri cheie care ar putea fi folosite pentru a exprima diferite opinii în timpul jocului de rol. Folosiţi-l pe acest elev ca narator.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Încurajaţi pe unii dintre elevi să joace roluri, iar pe alţii să-i observe şi apoi faceţi brainstorming în legătură cu reacţiile avute /observate.

Exemplu În sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de interviurile pentru obţinerea unei slujbe. Ei au jucat pe rând rolul celui care intervievează, al celui intervievat şi al observatorului şi apoi au fost evaluaţi de către colegii lor. Pag.13

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea propriei învăţări) Strategia de predare Cum veţi proceda?

TUTORIAL INDIVIDUAL / 1:1 /
Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Folosiţi planuri vizuale, scheme etc. Diagramele flux / direcţionale pot fi de folos, deoarece indică modul cum un anumit lucru conduce la un alt lucru. Desenaţi pe măsură ce vorbiţi, pentru a arăta cum se leagă între ele diferitele părţi ale planului.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Discutaţi sarcina în detaliu, încurajaţi întrebările, discuţiile etc. înainte de a formula orice decizie / planuri.

Listă de SARCINI bazate pe practică, Liste cu lucrurile care sunt de făcut: 1. Mergeţi la bibliotecă şi găsiţi…… 2. Subliniaţi secţiunea …….. 3. Scrieţi cu propriile voastre cuvinte… …. Întocmiţi din timp lista de lucruri de făcut şi utilizaţi-o ca structură principală a lecţiei.

Exemplu Sesiunea a fost înregistrată pe video de un elev cu dominantă practică pentru a permite tuturor elevilor ca în sesiunea următoare să reflecteze asupra procesului prin care au trecut în planificarea şi organizarea propriei lor învăţări. Pag.15

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea propriei învăţări) Strategia de predare Cum veţi proceda? BRAINSTORMING

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Puneţi elevul să-şi noteze idei de la brainstorming folosind creioane colorate, “spidergrams”, imagini şi simboluri care au sens pentru el. Utilizaţi culori pe scheme pentru a indica zonele de legătură. Aţi putea să folosiţi un astfel de elev pentru a-l pune să exprime idei în format vizual.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Notaţi ideile /conceptele cheie de la brainstorming şi cereţi acestor elevi să alcătuiască o listă cu acţiunile necesare şi să ordoneze aceste acţiuni după gradul lor de prioritate. Faceţi ca acest elev să se ofere voluntar pentru a nota ideile. Aţi putea alege din rândul lor 2-3 voluntari care să noteze pe flipchart, cu creioane de culori diferite, ideile ce au legătură unele cu altele.

Puneţi elevul să-şi • noteze iniţial pe scurt ideile şi apoi să le dezvolte în propoziţii care au sens pentru el. Puneţi elevul să-şi noteze cuvântul /conceptul / ideea de la brainstorming şi • apoi s-o descrie cu propriile sale cuvinte. Permiteţi elevilor să vorbească şi să facă schimb de idei, dar nu să domine sesiunea. Aţi putea folosi un astfel de elev pe post de preşedinte de şedinţă, pentru ai încuraja pe ceilalţi şi a stimula

exprimarea ideilor.

Exemplu: Elevii au folosit brainstorming-ul într-o sesiune de tâmplărie pentru a alcătui o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare folosind deşeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să prezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cu dominantă vizuală şi auditivă. Pag.16

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Oferirea de informaţie De la teorie la practică: Explicarea conceptelor teoretice Strategia de predare Cum veţi proceda? DEMONSTRAŢIA

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Folosiţi elemente de sprijin, ustensile, afişe, benzi desenate etc. pentru a ilustra ceea ce aveţi de demonstrat. Utilizaţi folii de retroproiector colorate, pentru a permite elevilor să vadă şi să audă în acelaşi timp informaţiile.

Prezentaţi verbal tot ceea ce faceţi, explicaţi în amănunt fiecare punct.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Implicaţi-i aceşti elevi cât mai mult posibil, de exemplu cereţi-le să vă fie asistenţi, să noteze procedura pe tablă în timp ce dumneavoastră o efectuaţi etc.

Încurajaţi-i pe aceşti elevi să pună • întrebări şi să discute despre demonstraţie în timp ce dumneavoastră o efectuaţi. Utilizaţi secvenţe video.

Faceţi fotografii sau folosiţi imagini video

Exemplu Elevii dintr-un program de tehnologie alimentară au privit o demonstraţie a fabricării pâinii. S-au fabricat diferite loturi, variindu-se metodele folosite şi timpul de frământare a aluatului. Elevii au avut posibilitatea de a privi, descrie şi apoi de a folosi tehnicile şi de a vedea efectele la produsele finale. Pag.21

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? De la teorie la practică: Legarea teoriei de practică Strategia de predare Cum veţi proceda? ATELIER DE LUCRU/SIMULARE/JOC DE ROL

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Încurajaţi elevii să privească mai întâi, să vadă legăturile cu practica. Este util să demonstraţi / să arătaţi mai întâi elevului ce să facă. În jocul de rol cei cu dominantă vizuală vor fi observatori buni. Puneţi la dispoziţie instrucţiuni bazate pe imagini, acolo unde este necesar.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Utilizaţi întrebările şi răspunsurile pentru a încuraja elevul să vorbească despre cum se leagă teoria de practică.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Puneţi-i pe aceşti elevi să “ajute” sau să lucreze în echipă cu alţii. Permiteţi-le “să atingă” şi “să facă”. Permiteţi elevilor să exerseze, să facă greşeli şi să încerce din nou. Încurajaţi implicarea elevilor.

Puneţi-i pe elevi să discute cu dumneavoastră sau cu un coleg despre sarcina dată, pe • parcursul efectuării acesteia.

Exemplu După ce au învăţat despre circuitele electrice şi despre radio-receptoare în cadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a cerut, în cadrul unui atelier de lucru, să proiecteze şi să realizeze un aparat de radio foarte simplu. Pag.23

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Dobândirea de abilităţi/consolidarea Strategia de predare Cum veţi proceda? FORMARE (COACHING)

Exersarea practicilor

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Mai întâi arătaţi şi demonstraţi. Fiţi dispus să repetaţi, să arătaţi şi să lucraţi împreună cu elevul.

Discutarea • tuturor aspectelor practicii este esenţială

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Permiteţi elevilor să se implice Nu fiţi excesiv de stricţi, permiteţi elevilor să controleze situaţia într-o oarecare măsură.

Exemplu Într-un program de educaţie fizică, un profesor forma un grup de elevi în privinţa modului în care aceştia trebuie să instruiască oamenii în vederea folosirii aparatelor de gimanstică. Elevii au fost încurajaţi să discute, iar profesorul a prezentat verbal fiecare pas şi a folosit întrebările şi răspunsurile pe tot parcursul formării. Elevilor li s-a dat apoi posibilitatea de a „încerca” şi de a „exersa” unii cu alţii. Pag.26

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Învăţarea unui sistem „mecanic”, sau a unor fapte concrete, sau a unei succesiuni Strategia de predare Cum veţi proceda? ÎNVĂŢARE MECANICĂ (PE DE ROST)

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Legaţi fiecare pas din succesiunea de paşi de o imagine şi puneţi-i pe elevi să şi-o imagineze / deseneze în gând. Utilizaţi “asocierea de imagini” Scrieţi succesiunea de paşi folosind culori / modele, ilustraţii, în timp ce o repetaţi.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Utilizaţi “asocierea de cuvinte” Explicaţi cu voce tare.

• •

Fiţi sistematic. Legaţi paşii unul de celălalt. Utilizarea mâinilor / corpului pentru a ajuta la memorarea şi reamintirea succesiunii de paşi. (în genul “cap, umeri, genunchi, degete”) Executaţi succesiunea de paşi folosind elemente reale / simbolice.

Puneţi lucrurile în • forma unui cântecel sau a unei poezii. Încurajaţi folosirea înregistrărilor Utilizarea tehnicilor mnemonice (ajutoarelor verbale pentru memorare)

Exemplu Într-o clasă de nivel 3 de studii asupra comunicării, trebuia ca elevii să înveţe modelul “comunicării intrapersonale”. Profesorul a desenat o diagramă pas cu pas pe o foaie mare de hârtie, diagramă pe are elevii de tip practic o puteau parcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagrama a existat şi pe suportul de curs, fiecare pas fiind însoţit de un cuvânt cheie şi de o imagine cheie. Cuvintele cheie au alcătuit un ajutor verbal pentru memorare pe care elevii de tip auditiv l-au găsit folositor. Pag.27

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală Strategia de predare Cum veţi proceda? DISCUŢIE: DEZBATERE/MASĂ ROTUNDĂ

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Utilizaţi fotografii, filme sau ilustraţii pentru a stimula dezbaterile cu privire la viaţă. Folosiţi o fotografie ca stimul alături de text. Înainte de dezbatere oferiţi spre citire un text stimulativ.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. dar nu-i lăsaţi să domine. Folosiţi un citat/text pentru a stimula discuţia. Prezentaţi o secvenţă video pentru a stimula dezbaterea.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Fixaţi reguli şi termeni de referinţă pentru discuţie şi dezbatere. Sugeraţi unuia dintre aceşti elevi să “prezideze” dezbaterile. Legaţi exemplele / stimulii de idei şi situaţii practice din

viaţa reală.

Exemplu Într-o clasă de nivelul 3 elevii trebuiau să-şi dezvolte abilităţile de comunicare orală. În sesiunea respectivă, profesorul a folosit secvenţe de film pentru a stimula discuţia despre cenzură. Pag.28

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Strategia de predare Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Lucrul în echipă Cum veţi proceda? TEME/PROIECTE INTEGRATE

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Integraţi aspecte vizuale în descrierea temei.

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. Citiţi descrierea temei împreună cu elevii. Cereţi elevilor să se gândească, individual şi / sau în grup, la întrebări legate de sarcina dată, şi

• •

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. În cadrul temei includeţi o activitate practică, ce necesită lucru

Încurajaţi elevii să utilizeze diferite procedee vizuale legate de notiţele lor, de exemplu sublinierea Produceţi tema finală pe video.

să discute în grupuri mai mari.

Încurajaţi elevii să discute despre temă unii cu alţii sau cu profesorul. Încurajaţi înregistrarea pe bandă a informaţiilor. Produceţi tema finală pe bandă audio / video.

• •

în echipă şi abilităţi de conducere, deci o activitate care nu poate fi dusă la bun sfârşit de o singură persoană.

Exemplu O temă legata de turism cerea elevilor grupaţi pe echipe să se informeze despre facilităţile locale de transport şi de petrecere a timpului liber. Fiecare persoană a hotărât de care din cele două aspecte dorea să se ocupe, iar apoi fiecare grup a discutat acţiunile necesare şi cine şi ce va face. Elevii cu dominantă practică au alcătuit un plan de acţiune pe paşi. Fiecărui elev i s-a repartizat o sarcină în raport cu punctele sale tari, de exemplu cei din tipul practic trebuiau să se ducă şi să colecteze informaţii, cei cu dominantă vizuală urmau să interpreteze datele şi să deseneze grafice şi tabele pentru prezentare iar cei cu dominantă auditivă trebuiau să pregătească şi să susţină prezentarea verbală. Pag.39

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Strategia de predare Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Analiza şi evaluarea învăţării Cum veţi proceda? ÎNTREBĂRI DE CONTROL

Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Faceţi setul de întrebări cât mai vizual posibil. Includeţi elemente grafice / imagini

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în

Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

pentru a extinde informaţia scrisă.

această strategie.

Alcătuiţi câteva întrebări în majoritate vizuale, cu minim de • text. Pregătiţi o versiune scrisă a întrebărilor, pentru a permite elevilor să urmărească individual întrebarea de pe hârtie atunci când aceasta este citită cu voce tare. Folosiţi programe de calculator pentru a alcătui setul de întrebări de control

Citiţi cu voce tare întrebările. Repetaţi şi citiţi de la un cap la altul. Încurajaţi elevii să-şi repete în gând întrebarea. Folosiţi programe de calculator pentru a alcătui setul de întrebări de control

Dezvoltaţi setul de întrebări astfel încât să încorporaţi şi activităţi practice, cum ar fi îndeplinirea unei sarcini sau demonstrarea unei anumite abilităţi. Oferiţi elevilor un anume grad de libertate în ceea ce priveşte modalitatea de răspuns practică, în scris, etc. Folosiţi programe de calculator pentru a alcătui setul de întrebări de control

Exemplu Într-un program de IT lecţia a început cu o recapitulare prin întrebări de control a celor învăţate în sesiunea anterioară. Grupul a fost divizat în două echipe, întrebările au fost proiectate pe ecran pentru a putea fi citite de elevi. Întrebările au fost formuate şi verbal. Pag.43

MODEL

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare - Cum veţi proceda? Strategii pentru persoanele care învaţă Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic  

Formular pentru planul de lecţie Cele două formulare pentru plan de lecţie vă permit să extindeţi „strategiile de învăţare” pe care le veţi folosi pentru elevii cu dominantă vizuală, auditivă şi practică, sau să verificaţi dacă v-aţi adresat fiecărui stil de învăţare în fiecare activitate, pentru a vă asigura că învăţarea are loc pentru toţi pe tot parcursul sesiunii. Formular pentru analiza propriilor practici Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare la stilurile de învăţare. Formular pentru tema de lucru Acest formular vă va da posibilitatea de a oferi diferite abordări ale sarcinii stabilite, care să corespundă punctelor tari ale celor trei stiluri de învăţare.

Plan de Lecţie
Profesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ :_________ Data: __________________________ Scopul întregii sesiuni: Sala

Obiective:
• • •
Strategii de învăţare Scopul predării Strategia de predare Timp aloc at Elevi cu dominantă vizuală Elevi cu dominantă auditivă Elevi cu dominantă practică Resurse

Scopul predării

Strategia de predare

Timp aloc at

Strategii de învăţare Elevi cu dominantă vizuală Elevi cu dominantă auditivă Elevi cu dominantă practică Resurse

Evaluarea lecţiei Ce a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?

Plan de Lecţie
Profesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ :_________ Data: __________________________ Scopul întregii sesiuni : Sala

Obiective:
• • •

T imp

Scopul predării

Strategia de predare

Strategii de învăţare

Stiluri de învăţare V A

Resurse

P

Timp

Scopul predării

Strategia de predare

Strategiile de învăţare

Stilurile de învăţare V A

Resurse

P

Evaluarea lecţiei Ce a decurs bine? Ce trebuie modificat în viitor?

Formular pentru analiza propriilor practici Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu stilurile de învăţare.
Situaţia Strategia folosită Analiză după sesiune legată de: Elevii cu dominantă vizuală Elevii cu dominantă auditivă Elevii cu dominantă practică Acţiune pentru viitor

PRACTICA REFLECTIVĂ
ANALIZA PREDĂRII ŞI A ÎNVĂŢĂRII Activitatea de predare propusă :

Ce doresc ca elevii ……… Să înveţe ? Să experimenteze ? Să îmbunătăţească ?

Să Înţeleagă ? Să fie capabil să ştie ? Să ştie ?

Cum voi organiza sesiunea ?

Ce resurse îmi trebuie ?

Cît va dura ?

Cuvinte cheie ce trebuie communicate

Cum voi ştii că au pregresat ?

Evaluare şi analiză Cum a mers ? este pasul următor ? Ce a mers bine ? Ce poate fi înbunătăţit ? Care

(ÎN LOC DE ÎNCHEIERE)

CHESTIONAR DE EVALUARE FINALĂ A SEMINARULUI
Pentru a evalua eficienţa demersului formativ, vă rugăm să completaţi, prin bifare, acest chestionar, răspunzând sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate cu confidenţialitate.

1. În ce măsură consideraţi că tematica prezentărilor a fost de interes şi utilă pentru Dvs.?
În foarte mare măsură În mare măsură În măsură moderată În mică măsură În foarte mică măsură

2. Cât de mult din cele învăţate la acest curs consideraţi că veţi putea folosi în activitatea DVS.?
Foarte mult Mult Destul de mult Destul de puţin Puţin Nimic

3. Consideraţi că metodologia de formare utilizată a fost:
Foarte eficientă Relativ eficientă Relativ ineficientă Complet ineficientă

4. Modul de prezentare a fost:
Foarte atractiv Relativ atractiv Neutru


5. Limbajul folosit a fost:
Foarte accesibil Accesibil Relativ accesibil

Relativ neatractiv

Complet neatractiv

Relativ neînţeles

Complet neînţeles

6. Cum v-aţi simţit în cadrul grupurilor de lucru?
Foarte bine

Bine

Moderat

Rău

Foarte rău

7.Apreciaţi pe o scală de la 5 la 1 cât de stimulativ profesional a fost impactul cursului asupra Dvs.
5. foarte stimulativ 4 3 2 1. complet nestimulativ

8.-Sarcina de a transmite colegilor din şcoala dv. cele învăţate la acest curs vi se pare:
Foarte uşoară Relativ uşoară Grea Foarte grea Imposibil de făcut

9. Care este starea dvs.de spirit la sfârşitul acestui seminar? (bifaţi figura care o exprimă cel mai bine!)

Vă mulţumim!

BIBLIOGRAFIE
Program PHARE RO 0108 – 01 Curs de formare regională regională - Materiale didactice pentru învăţarea centrată pe elev

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful