I.

POVESTEA LUI HARAP ALB
1. TESTE INTRODUCTIVE

TEST A1
1. Împăratul Verde avea fete sau băieţi?

2. Ce fel de cal alege feciorul cel mic şi cum îl alege?

3. Cine este Sfânta Duminică?

4. Ce fel de putere supranaturală are cerbul?

5. Împăratul Roş câte fete avea?

6. Care este proba pe care trebuie să-l treacă Harap Alb în curtea Împăratului Roş în a doua zi?

7. Ce fel de putere supranaturală are Flămânzilă?

8. Ce face spânul când este demascat?

1

9. Cine îl ajută pe Harap Alb s-o păzească pe fata Împăratului Roş?

TEST B1.

1. De ce trebuia unul dintre feciorii craiului să se ducă la Împăratul Verde?

2. De ce coboară Harap Alb în fântână?

3. Ce trebuie să aducă Harap Alb de la cerb?

4. Cum îşi schimbă rolul spânul cu Harap Alb?

5. De ce îi oferă lui Harap Alb furnicile ajutorul lor?

6. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră)

7. Cu ce îl ajută pe Harap Alb furnicile?

8. Cine cere calului să aducă apa morţii şi apa vie?

9. Cine îl readuce pe Harap Alb în viaţă după ce spânul îi taie capul?
2

Cu ajutorul cărui personaj supravieţuiesc în prima noapte la curtea Împăratului Roş? 7. Cine îl demaschează pe spân? 3 . De ce se întoarce feciorul cel mare? 2. Cum primeşte numele de Harap Alb fiul cel mic? 3. Ce trebuie să aducă Harap Alb din grădina ursului? 4. Ce fel de putere supranaturală are Ochilă? 8. Al cui era calul înainte de Harap Alb? 5. Ce primeşte Harap Alb de la crăiasa albinelor? 6.TEST A2 1.

Cine este Sfânta Duminică? 3. Ce fel de putere supranaturală are Flămânzilă? 8. Cum îşi schimbă rolul spânul cu Harap Alb? 5. Împăratul Verde avea fete sau băieţi? 6.9. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră) 7. De ce coboară Harap Alb în fântână? 2. Împăratul Roş câte fete avea? 4. Ce face spânul când este demascat? 4 . Ce fel e putere suprnaturală are Setilă? TEST B2 1.

Ce trebuie să aducă Harap Alb din grădina ursului? 6. Cine îl readuce pe Harap Alb în viaţă după ce spânul îi taie capul? TEST A3 1. Ce fel de putere supranaturală are Ochilă? 8. De ce trebuia unul dintre feciorii craiului să se ducă la Împăratul Verde? 3. Cum primeşte numele de Harap Alb fiul cel mic? 5.9. De ce coboară Harap Alb în fântână? 4. Cine îl demaschează pe spân? 5 . Împăratul Verde avea fete sau băieţi? 2. Ce fel de putere supranaturală are cerbul? 7.

Cine îl ajută pe Harap Alb s-o păzească pe fata Împăratului Roş? TEST B3 1. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră) 7.9. Ce face spânul când este demascat? 6 . Al cui era calul înainte de Harap Alb? 2. De ce îi oferă lui Harap Alb furnicile ajutorul lor? 5. Cu ce îl ajută pe Harap Alb furnicile? 6. Ce trebuie să aducă Harap Alb de la cerb? 4. De ce se întoarce feciorul cel mare? 3.

Calul atunci dă năvală asupra ursului. Și merge el. cât îi putea. Atunci fiul craiului descalecă. nu da. Mergi deacum tot înainte. să n-ai de-a face cu dânșii. apoi face o săritură înapoi și una 7 înainte și se cam mai duc la împărăție. căci sunt foarte șugubeți. şise răspundeţi la întrebări. scuturându-se. dezmierdând calul. la toată întâmplarea. anină armele la oblânc. Cu ajutorul cărui personaj supravieţuiesc în prima noapte la curtea Împăratului Roş? 9. atenţie fragmentul următor din basmul cult Harap Alb pornește mergând din pasul calului. cu apă. De-acum înainte. numai iaca îi iese și lui ursul înainte. Apoi sărută mâna tată-său. că eu sunt. și de buni. prin dreptul podului. înainte mult mai este. dragii mei. te-a mai sfătui și el ce ai să faci. numai iaca ce aude glas de om zicând: — Dragul tatei.8. pune tarnița pe cal. tovarășul tău. îl sărută și-i zice: — Fătul meu. dar să te ferești de omul roș. îi mai sărută de câteva ori pe amândoi și le zice: — Mergeți în pace. de te-a învățat cineva. și merge. își ia merinde și bani de ajuns. Și. primind carte de la dânsul către împăratul. până înnoptează bine. bun cap ai avut. că ți-a prinde bine vreodată. că tu ești vrednic de împărat. și tată-său. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi. calul. cuprinzându-l în brațe. că de multe primejdii m-a scăpat și pe mine în tinerețile mele! Na-ți acum și pielea asta de urs. Citiţi și cu el. Dumnezeu știe când ne-om mai vedea!. mornăind înfricoșat. mai arată-se o dată tânăr. iară de-ai făcut-o din capul tău. Apoi. că cuvântul din poveste. bine ția priit.. zice rămas bun fraților săi și a treia zi către seară I. Dumnezeu să ne ție. . Fiul craiului atunci încalecă. și calul. schimburi în desagi și o ploscă plină ANALIZĂ DE TEXT 1.. ridicând buzduganul să dea. Cu cine se căsătoreşte Harap Alb? Și zicând aceste. cum îi plăcea craiului. și fiul craiului. iară mai ales de cel spân. bun tovarăș ți-ai ales. Și.

GLOSAR tarniță. anina. atârna. cu gâtul scurt și strâmt. prinde.amenințare. rotund și turtit. apuca. dușmănoase. cu rost la treabă trebuință.şa de lemn sau de piele. suspenda oblânc. desagă. a-i tihni.hrană (rece) pe care o ia cineva când pleacă la drum sau la lucru ploscă . cu capacitate mică.partea de dinaintea șeii. folosità la călărit sau la transportul unor poveri.traistă a da năvală . a face să prospere vrednic.vas de lemn. mai ridicată și încovoiată merinde.a-i fi cuiva prielnic. criminale a prii. de lut ars.harnic.a se repezi asupra cuiva sau undeva cu intenții agresive. a-i cădea bine. a alinta A ). a-i fi de folos.a mângâia pe cineva atingându-l ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase. în care se ține băutură și care se poartă atârnat de o curea. spânzura.nevoie. necesitate spân.agăța. de metal sau de piele. favorabil.care este (biologic) lipsit de barbă și de mustăți șugubeț. pericol dezmierda. COMPREHENSIUNE 8 . iute.primejdios. amăgitor primejdie. înșelător.

Interdicţiile şi încălcarea acestora sunt elemente importante în structura basmelor. 2. Unde se întâlneşte feciorul cel mic cu ursul? Ce se întâmplă când feciorul se întâlneşte cu ursul? Ce fel de sfat îi dă feciorului tatăl acestuia? Ce fel de obiect primeşte feciorul de la crai după ce a ascultat sfatul acestuia? B ). ANALIZĂ 1. În basme este valorificat frecvent motivul superiorităţii mezinului. Ce primeşte feciorul cel mic de la crai înainte de plecare? 2. EXERCIŢII Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 9 .1. Identificaţi interdicţia primită de către protagonist (din acest fragment) şi indicaţi rolul acesteia în acest basm. C ). Pornind de la acest fragment dovediţi că şi basmul “Povestea lui Harap Alb ” este unul dintre acestea.

crâşmă. 5. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: carte. tovarăş. şi-ţi spun. ține sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi.. crai. — Şi tu ce-ai făcut? Le-ai spus unde vin să te găsesc? — Le-am spus. — Şi de ce n-au venit asară? — Au aşteptat să te-întorci cu paralele de pe vin. Dar acuma nu mai pot.” 3. Eaminte acuma plângea. Uncheşul Hasanache m-a căci trimes ieri dimineaţă la ANALIZĂ DE TEXT 1. N-am putut răbda de dragoste şi-am vrut s mai stai cu mine.Vorbeşte că tu ești lămurit! vrednic de împărat. dar de-acuma înainte nu-mi pasă! Mă ridicasem din locul meu. “Mergi tot înainte. căci au înţeles că-mi eşti drag. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivul glas. Dimachi şi Turcu. vie când îi fi cu mine. Prezintă rolul punctelor de suspensie din enunţul: “— Mergeți în pace. — Ş-acuma au să vie? Au să vie! răcni ea. ş-au să priceapă de ce ai scăpat. omoară-mă şi zvârle-mă-n fântână căci nu ţi-am spus mai degrabă! 9 Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă: I-am cuprins braţele strâns îngrijat deodată. unul să-ţi fure calul şi ceilalţi doi să sară II. dragii mei. sunt foarte șugubeți. Abia-i vorbele din tânguire.. şi se apleca spre mânile mele.. ce nu mă baţi? de ce nu mă zdrobeşti? cât îi putea. 6. că altfel mă omorau. cu cei doi fraţi mai mici ai lui. căci vor să te omoare şi să-ţi ieie banii. Transcrie o formulă mediană din text! 7. ramădesluşeam Hanu Ancuţei şi răspundeţi la întrebări. Fântâna dintre plopi . — Boierule! Calcă-mă-n picioare. dar să te ferești de omul roș. 2.” Iaca ce-i.. glas. Fata îmi îmbrăţişa 10 genunchii: — Du-te repede! du-te repede! Vocea ei era plin de groază. Alcătuieşte două enunţuri în care să ilustrezi polisemia cuvântului carte. sărutându-le. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. Dumnezeu știe când neom mai vedea!. iară mai ales de cel spân. să Citiţi cu atenţie fragmentul următor din povestirea în şi să te doboare. înăbuşit. De-acum înainte. Transcrie din text o structură care conţine o imagine dinamică. Numai — Cede-acum este? Nu înţeleg. Şi să-i spun lui unde mă găseşti. 4.. Era prea târziu. Au mai făcut ei fapte de-acestea şi nu se tem de nimica! Acuma eu ştiu c-au să mă înjunghie.1. răcit de-un fior.. de aceea nu ţiam spus cum am venit. A băgat de samă că te uiţi lung la mine şi mi-a spus să viu şi să-ţi intru în suflet şi să ne-ntâlnim. Şi el. să n-ai de-a face cu dânșii. și — de De buni. Identifică tipul de narator din textul dat.

a strivi. stins. a zdrobi.(despre sunete) fără putere. COMPREHENSIUNE 11 .GLOSAR zvârle .a arunca ceva printr-o mişcare bruscă.a distinge. a nimici. înăbuşit. a desluşi. a produce sunete puternice și stridente.a scoate răcnete. reclamație răcni. A ). a deosebi un sunet sau un zgomot tânguire. înecat. a striga. a sfărâma. a distruge.plângere împotriva cuiva. a țipa.

Acest fragment prezintă un dialog între care personaje? 2. 12 . Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: lămurit. a omorî. caracterizaţi pe Marga şi dovediţi că este o eroină tragică. Despre ce relatează personajul feminin în acest fragment? În ce fel de stare sufletească se află personajul feminin? Ce sfătuieşte fata boierului? Ce crede fata. EXERCIŢII Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 1. c se va întâmpla cu ea B ). ANALIZĂ Pornind de la acest fragment. dragoste.1. C ). un personaj romantic.

Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă: “N-am putut răbda de dragoste şi-am vrut s mai stai cu mine. Ghiță simțea că Lică are dreptate. suflet 5. Au mai făcut ei fapte de-acestea şi nu se tem de nimica! Acuma eu ştiu c-au să mă înjunghie. dar de-acuma înainte nu-mi pasă! Mă ridicasem din locul meu. fragment. samă 3. — Într-alt rând? Da! însă în curând el se încredință că nu poate să i-o spună. de aceea nu ţi-am spus cum am venit. el își punea de gând că are să plece și să se ducă. Dar acuma nu mai pot. 6. Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e III. cu atât mai dinadins se ferea de Pintea. stăruise ca jandarmul să-i schimbe banii deplini. explică sensul expresisei: a intra în sufletul cuiva 9. Numeşte momentul subiectului reprezentat în 4. dimpotrivă. lumea tot îl credea rău. Fata îmi îmbrăţişa genunchii: — Du-te repede! du-te repede! ” Și numai când se întorcea de la Ineu. căci au înţeles că-mi eşti drag. răcit de-un fior. Câteodată. Rescrie în forma acceptată azi cuvintele: îngrijat. Și omul foarte lesne se împăcă cu păcatele sale. încât să i se piardă urma. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. Apoi el nici nu mai era om cinstit. El îi dăduse lui Pintea cele patrusprezece bucăți de hârtie. şi-ţi spun. și cu cât se încredința despre aceasta. Indică două structuri caracteristiceadresării directe! 7. când îl apuca frica de pedeapsă ori de răzbunarea lui Lică. Identifică tipul de narator din textul dat. pentru ca Lică să nu simtă nimic. ş-au să priceapă de ce ai scăpat. când se întorcea la Moara cu noroc. Citiţi cu atenţie fragmentul următor din nuvela în mine ceva mai tare decât voința mea!? Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori psihologică Moara cu noroc şi răspundeţi la întrebări. Îi fusese în mai multe rânduri vorba pe buze. își punea de gând că i-o va spune într-alt rând.2. ci. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină verbul a omorî. căci vor să te omoare şi să-ţi ieie banii." Și fiindcă avea un păcat pe care nu-l putea stăpâni. dar nu-i spusese un lucru: că jumătate din bani sunt ai săi. să n-o aibă. el nici nu-și mai dădea 13 silință să-l stăpânească și se lăsa cu totul în voia întâmplărilor. însă el iar se . ANALIZĂ DE TEXT 1. însă totdeauna își zicea: "Adică de ce folos ar fi dac-ar mai afla-o și asta!?" Iar acum. "Ei! ce să-mi fac!? își zise Ghiță în cele din urmă.

lesne. comod cocoşat. COMPREHENSIUNE 14 . cu ușurință. străduință.persoană care are cocoașă. asiduitate. ghebos silinţă.GLOSAR stărui.ușor. a insista.. a-și da sau a face să-și dea bine seama. efort (fizic sau intelectual) în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop. A ). sârguință.a ruga insistent și în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva.a pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit). a se dumeri .

Ce îi dădea lui Pintea Ghiţă? 2. Pornind de la acest fragment prezintă conflictul interior al personajului principal din nuvela psihologică. ANALIZĂ 1. EXERCIŢII 15 . Caută semne ale dezumanizări în personalitatea lui Ghiţă în acest fragment şi prezintă acest proces. Moara cu noroc. De ce îi era frică lui Ghiţă? B ). Cu cine se compară Ghiţă? Ce fel de păcat avea Ghiţă pe care nu-l mai putea stăpâni? 5. Ce nu-i spune Ghiţă lui Pintea? 3.1. C ). 2.

Menţionează câte un sinonim al cuvintelor: păcat. Ilustrează. Menţionează modul de expunere predominant în fragmentul dat! 7. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivul gând. identificat în fragmentul citat. 3. în 4-6 rânduri. din textul citat. 6. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea!? Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori să n-o aibă. 5. Menţionează cel puţin trei termeni din familia lexicală a cuvântului păcat. Identifică tipul de narator din textul dat. o structură care ilustrează monologul interior al personajului. Scrie.Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 1. o trăsătură morală a personajului masculin. 9 Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă: "Ei! ce să-mi fac!? își zise Ghiță în cele din urmă. 2." 16 . a se feri 4.

la ale lui şi la mine şi umbla la deal în pasul calului. a priceput că nevasta oierului vine asupra lui. Unul dăduse călcâie calului şi grăbise spre pisc. pe jos. şi s-au dus. cu buzele strânse. Să IV. Dar ANALIZĂ DEAvea TEXT nu era singur. De ce te-ai oprit? — Unii ar putea zice că venea la vale. Omul meu se gândea. omul a încercat să-i deie şi lui o pălitură de baltag. ca să bage de samă dacă nu s-arată cineva. Când a fost împins. ca atunci când vrei să despici un trunchi. Când cel din deal a făcut semn. Numaidecât cei mai mulţi nu-şi puteau da sama de ce muierea asta străină umbla cu pilde şi răutăţi. s-a dus de-a rostogolul. dar din toată inima. la asfinţitul soarelui. să spuie. Vorbele şi iscodirile lucraseră cu hărnicie. Deci toată lumea înţelegea întrucâtva istorisirea muntencei. Şi se mai aflau în preajma lui doi oameni. O singură pălitură ia dat. Unii cred că asemenea fapte se petrec Baltagul şi răspundeţi la în întrebări. păşind ferit cu opincile pe cărare. dacă are vreun prepus să-l deie pe faţă. dar dulăul s-a ferit în râpă şi s-a dus târâş după stăpân. Spune. Şi-a tras de la subsuoara stângă baltagul şi. îndoindu-se că s-ar putea cumva descoperi asemenea faptă care n-a lăsat după ea nici o urmă. Pe urmă a stat cu răbdare. Lipan a repezit în sus mâinile. noaptea. . domnu subprefect. Cel din urmă a încălicat ş-a grăbit după cel din vârful muntelui. suind spre Crucea Talienilor. vra să zică. S-a oprit întăi hămăind întărâtat. adică să n-aibă nici o grijă. Dacă are vreo bănuială. Era vremea asfinţit. Dar ea nu se ducea. în toată lumea de-acolo erau bănuieli. sta într-un fel de încremenire şi aşteptare. Munteanca tăcu şi se uită. El l-a pălit cu piciorul dedesubtul botului. mai ales în Calistrat Bogza.din şi-şiromanul ducea calul de căpăstru. Nevasta lui domnu Vasiliu. el cânele. cel care umbla pe jos a lepădat frâul. de cum a văzut-o întăi şi întăi. nici n-a avut când să ţipe. a venit în dosul lui Nechifor Lipan. întorcând baltagul. Nu i-a văzut şi nu i-a ştiut nimeni până acuma. împingându-l în râpă. Al doilea venea în urma lui Lipan. ca şi cei care erau de faţă. El de la început. Eu am ştiinţă că fapta asta s-a petrecut ziua. Cânele s-a prăvălit şi el. — Ei? o îndemnă. cu 1. că locu-i singuratic. Asta-i. Chiar în clipa aceea cânele s-a zvârlit asupra lui.— Să-ţi spun. Dar eu ştiu mai bine că se ducea la deal. cătră cucoana Măria. Citiţi cu atenţie fragmentul următor ştiţi că nu era noapte. Femeia se opri. Femeia are să se zbată fără folos şi după 17 aceea are să se ducă în treaba ei. omul s-a opintit cu el în deşertul calului. a căzut cu nasu-n coama calului. zâmbind. Calul tresărise de spaimă. cu mânie. Asemenea cuget se aduna. domnu Calistrat.

(Reg. care se pun pe capul și în gura unui cal căpăstru.Câine de vînătoare.GLOSAR subprefect .(Pop. frâu. dulău. lovitură.totalitatea curelelor. întărâtat.atingere bruscă și violentă dintre două corpuri.Iritat. a forța un animal să pornească sau să meargă mai repede. surescitat. lepăda. a urni sau a ridica ceva. 2.) Bănuială.) A sili. împreună cu zăbala. aruncând sau părăsind. a-și încorda puterile. agitat. suspiciune. înfuriat. – 2. presupunere. A ). Câine de pază prepus.a înceta de a mai purta cu sine. a se sforța. Tranz. COMPREHENSIUNE 18 . copoi. a opinti.(în trecut) funcționar care administra o plasă sau un județ ca ajutor al prefectului.Parte de harnașament care se îmbracă pe capul calului pentru a-l lega sau a-l duce undeva pălitură.a face un efort (mare) pentru a împinge.

Prezintă relaţia dintre tema romanului şi personajul principal! 3. 2. Ce crede Vitoria. cine era acel om? Ce s-a întâmplat cu calul? Dar cu câinele? În istorisirea ei. EXERCIŢII 19 . Vitoria Lipan.1. ascultând-o pe Vitoria? B ). când a fost omorât soţul ei? Care era rolul omului. Prezintă raportul realitate. Cine povesteşte cum a fost omorât Nechifor Lipan? 2. ficţiune în acest roman! C ). Pornind de la această secvenţă prezintă opinia ta despre personajul principal. ANALIZĂ 1. care “grăbise spre pisc” în omorârea lui Nechifor? De fapt. Vitoria pomeneşte numele ucigaşilor? La ce se gândeşte Calistrat Bogza.

anină . 7. Explică rolul dublării naratorului în fragmentul dat! 20 Glosar: tarnița. merinde . Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. Transcrie din text o structură care conţine o imagine dinamică. dar) din text 3. rescrie în forma acceptată azi cuvintele încălica şi întăi. 2. 9 . Prezintă rolul liniilor de dialog în text. 5. 4. a istorisi.Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 1. oblânc. grijă. Identifică modurile de expunere prezente în acest fragment! 6. singuratic. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: spaimă. Alcătuieşte câte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivele inimă. Menţioează câte un omonim pentru cuvintele subliniate (mai.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful