You are on page 1of 170

nr.

10, (An V), 2012

EUROPA 10
Central and Eastern European Online Library

Revistă de ştiinţă şi artă în tranziţie Magazine about science and art during the transition
Fondată în anul 2008 la Novi Sad. / Founded in Novi Sad in 2008. Apare bianual / It is released two times a year Fondator şi redactor şef / Founder and Editor-in-Chief Pavel Gătăianţu Redactor – şef adjunct dr. Virginia Popović Consiliul consultativ / Consultative Board dr. Annemarie Sorescu Marinković – Belgrad; dr. Olivier Peyroux – Paris; dr. Iveta Kotríková - Banská Bystrica; dr. Nicolas Trifon – Paris; lect. dr. Vladimir Barović – Novi Sad; lect. dr. Laura Spăriosu – Novi Sad; lect. dr. Daniela Sitar-Tăut – Baia Mare; drd. Rareş Iordache – Cluj; drd. Ivana Janjić – Novi Sad; dr. Redžep Škrijelj – Novi Pazar; dr. Mircea Măran- Vârşeţ; dr. Eugen Cinci – Vârşeţ; dr. Christian Eccher – Roma; dr. Cristina Păiuşan Nuică – Bucureşti; lect. dr. Luiza Caraivan – Timişoara; lect. dr. Speranţa Milancovici – Arad; lect.dr. Teodora Rodica Biriş – Arad; conf. dr. Alpár Losonsz – Novi Sad, conf. dr. Zoran Đerić – Novi Sad; Miroslav Keveždi, masterand – Novi Sad; dr. Mihaela Iorga Lazović- Novi Sad; asist. drd. Rodica Ursulescu Miličić – Novi Sad; dr. Zoran Arsović – Banja Luka; Lucia Todoran, masterand – Cluj-Napoca; drd. Oana Ursulescu – Novi Sad; Vladimir Mitrović, masterand – Novi Sad; Consiliul ştiinţific / Scientific Board prof. dr. Marina Puia Bădescu (Universitatea din Novi Sad) prof. dr. Silviu Angelescu (Universitatea din Bucureşti) conf. dr. Carmen Cerasela Dărăbuş (Tech. Univ. Cluj-Napoca, North Univ Center Baia Mare) prof.dr. Mariana Dan (Universitatea din Belgrad) prof. dr. Octavia Nedelcu (Universitatea din Bucureşti) prof. dr. Mihaela Albu (Universitatea din Craiova) prof. dr. Marco Lucchesi (Universitatea Federală de Stat, Rio de Janeiro, Brazilia) prof. dr. Elena Prus (Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale, Chişinău) dr. Biljana Sikimić (Academia Sârbă de Ştiinţe şi Arte – SANU, Belgrad) conf. dr. Ludmila Brănişte (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) conf. dr. Diana Vrabie (Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi) prof. dr. Ciprian Vălcan (Universitatea Tibiscus, Timişoara) lect. dr. Dan Lazea (Universitatea de Vest, Timişoara; New Europe College - Institute for Advanced Study - Bucureşti) prof. dr. Nikola Strajnić (Universitatea din Novi Sad)
Europe is registered in WORLDCAT On-Line Catalogue

Asociaţia Editorilor şi Librarilor din Voivodina

Traducere în limba engleză/ Translation in English: dr. Luiza Caraivan Traducere din limba sârbă: Vladimir Mitrović Lectura / Language Editor: dr. Carmen Cerasela Dărăbuş Design / Design: Marin Mohan, Marina Gătăianţu Webmaster: Saša Mustacović (www.fotosasa.net) Editor/ Publisher Fundaţia Europa/ Фондација Европа str. Gagarinova 16/13, 21000 Novi Sad, Voivodina, Serbia, tel. 063-7858-632, e-mail: europa.novisad@gmail.com Web Site: http//www.europango.com Tehnoredactare/ Preparation for printing: Grafit, Pavle Bajazet - Novi Sad Tipar/ Printed by ALFA TIM, Petrovaradin Tiraj 300/ Circulation 300 copies ISSN 1820-9181 Coperta1./ Cover1.: Marin Mohan Coperta 2./ Cover 2.: Marin Mohan Lucrările din acest număr aparţin artiştilor: This issue’s art works by: Marin Mohan, Marina Gătăianţu

SUBCULTURA/SUBCULTURE
Subcultura Un cunoscut scriitor sud american a declarat că, în momentul actual, divertismentul şi sportul sunt pe primul plan după popularitate în lume, iar cultura propriu-zisă este pe plan secund. Folk-diva sîrbă Lepa Brena (Frumoasa Brena, cu numele adevărat Fahreta Jahić) în anii 90 ai secolului trecut a reuşit să detensioneze relaţiile sociale încordate din Bulgaria şi România prin organizarea unor concerte de mare amploare la care au participat 60-70 de mii de spectatori din Sofia, Bulgaria în anul 1990 şi 1984, Timişoara, România, pe marile stadioane ale oraşelor respective. Lepa Brena coboară dintr-un elicopter cu sigla „Balkan” inscripţionată cu litere chirilice, iar apoi în limba bulgară salută pe cei prezenţi (caută imaginile pe You Tube). Au urmat aplauze frenetice. După 28 de ani, Lepa Brena încearcă să organizeze un nou concert la Timişoara pe stadionul „Dan Păltinişeanu” în luna iunie, dar este contramandat de două ori, se pare din cauza dezinteresului scăzut al fanilor. În preajma unei conferinţe de presă Lepa Brena este aşteptată la trecerea de frontieră Stamora – Moraviţa, aproape ca un om de stat, cu maşini de escortă etc. Reproşul românilor de pe timpul odiosului a fost că aplauzele de la Timişoara au fost mai puternice decât cele acordate preşedintelui României şi că bănăţenii prin intermediul cântăreţei Lepa Brena au introdus manele în ţara lor. Tema respectivă cere unele cercetări minuţioase ale sociologilor pe care eu nu am putut să-i găsesc. La Timişoara Lepa Brena a fost ridicată pe un excavator, iar ea declară în presă că, în jurul stadionului a văzut tancuri. Important este că spectatorii au cântat cântecul sârbesc „Zivela Jugoslavia”, Trăiască Iugoslavia, de fapt „Trăiască libertatea”, asta s-a cântat într-un sistem totalitar în anul 1984, la Timişoara în România. Anul acesta revista „Europa” marchează jubileul de 5 ani de apariţie şi 10 numere cu aproape 1700 de pagini. Aceasta a devenit istorie, restul e normalitate. Pavel Gătăianţu, redactor-şef Subculture A very well known South American writer declares that, at present, entertainment and sports are the focus of public attention in the world according to popularity, while culture comes second. During the 1990s, the Serbian folk-diva Lepa Brena (Beautiful Brena is her stage name, her real name being Fahreta Jahić) managed to relax the tense social relations in Bulgaria and Romania, by organizing large concerts: 60-70 thousand spectators attended the concerts in Sofia, Bulgaria in 1990 and in 1984, Timişoara, România. The concerts were organised on the largest stadiums in these two cities. Lepa Brena descended from a helicopter on which the logo „Balkan” was written with Cyrillic letters, and then, she greeted everybody in Bulgarian (you should search on You Tube). The audience applauded frenetically. 28 years later, Lepa Brena tries to organise a new concert in Timişoara on the „Dan Păltinişeanu” stadium in June. However, the concert is postponed twice, apparently due to the low interest from fans. Before her press conference, Lepa Brena received a very warm welcome at the border at Stamora – Moraviţa, almost as a head of state, with escort cars, etc. Romanian people say that the round of applause she got in Timişoara was louder than the Romanian president received at the time. They also reproach that people in Banat introduced the first manele-like music in the country, by accepting Lepa Brena’s songs. This topic needs thorough research from sociologists, who, unfortunately, I could not find. In Timişoara, Lepa Brena was lifted with the help of an excavator, and she declared for the press that she saw tanks around the stadium. The important thing is that everybody who was on that stadium sang the Serbian song „Zivela Jugoslavia”, Long live Yugoslavia, in fact, they sang „Long live freedom”, during the totalitarian regime in 1984, in Timişoara, Romania. This is the 5th year of publication for ”Europa” magazine, which means 10 issues and almost 1700 pages. This has become history, the rest is normality. Pavel Gătăianţu, Editor in Chief

2

IDEI EURO PENE

conform intenţiei partidului. În mintea oamenilor obişnuiţi. 1918-2005. astfel că fără acest element „supranatural” sau „iraţional”este aproape imposibil de a înţelege. Prevele s engleskog. Hristos şi sfinţi. Beograd. cel mai bine ar fi de a ţine (într-o lume ideală) miturile departe de politică. iar întrebarea este dacă ar fi existat în general politica aşa cum o cunoaştem astăzi fără o folosire (respectiv manipulare) a miturilor. a dezvoltat sistemul miturilor patriotice. The three Yugoslavias: state-building and legitimation. II svezak. DC : Woodrow Wilson Center Press. nu a mai trebuit să fie loc pentru Dumnezeu. precum şi necesitatea de a ajunge în „ţara promiţătoare”. IN: Indiana University Press. Slobodanka Glišić i Slavica Miletić. pentru statele dezvoltate şi puternice. pentru că politica nu se poate imagina fără folosirea miturilor – limbajul politic din istoria antică a fost atât de conectat şi împletit cu miticul. precum şi pe mitul de jertfă eternă a poporului german. Intenţionat le menţionăm aici împreună. Partidul i-a glorificat pe eroii ei. . Religija i nacionalizam u jugoslovenskim državama. Balkanski idoli. Încă în timpul celui de-al doilea război mondial. al simbolilor şi al ritualilor. şi-a construit şi celelalte ţări socialiste cultura şi bastionul ideologic. razdvojeni propadamo”. mass media) tind la toate celelalte părţi ale socităţii să impună imaginea particulară a lumii sale ca unica posibilă. care prin controlul politic direct sau (în unele aspecte mai subtile) influenţa indirectă asupra mijloacelor de comunicare (în primul rând. Ideologia şi sistemul ideilor ajută oamenii să înţeleagă şi să raţionalizeze lumea în jurul lor. Miturile care au modelat viaţa de zi cu zi a Iugoslaviei ­ Dezvoltându-se şi consolidându-se. Bloomington. Ele au urmărit exemplul Uniunii Sovietice. schimbându-şi în durata puterii sale şi numele său în Uniunea Comuniştilor Iugoslaviei. cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare şi pentru statele aşa-numitei „lumi a treia”. filosoful german Ernst Cassier (1874-1945) a semnalat asupra pericolului care vine de la o manipulare statală (instituţională sau oficială) cu mituri – nazismul este construit. Însă ea este. suferinţă. se bazează pe modele mitice. O slabostima i problemima legitimisanja jugolsovenskog nacionalnog i društvenog sistema vidi: Sabrina Petra Ramet. 2006. în acelaşi timp. Mitul şi politica sunt legate indisolubil. Deoarece materialul pe care-l conţin miturile este atât de multistratificat. Biblioteka XX vek 2006. Subiectul acestui articol îl constituie exemplele pentru modelele mitice ale Iugoslaviei socialiste. polisemantic. care şi-a păstrat puterea până la sfârşitul existenţei statului. undeva la finalul drumului. la urma urmelor) timp de mai multe decenii după război. care au fost un instrument eficient al puterii. Consecinţele acestui mit Germania le-a simţit (precum şi întreaga Europă. construit în conformitate cu cel sovietic. Constructele ei mitice nu au fost originale. primul lucru la care majoritatea oamenilor se gândeşte este o poveste inventată. sistemul iugoslav a devenit tot mai diferit în comparaţie cu sisteme1 4 Vjekoslav Perica. pe mitul de superioritate a rasei ariană. şi conform acestor exemple.. Ea este caracteristică atât pentru perioada contemporană.com Mit şi ideologie Când este vorba de cuvântul „mit”. fantastică şi fabuloasă.Darko Gavrilović MITOLOGIA PATRIOTICĂ IUGOSLAVĂ – 1945-1990 gavrilovicdarko@yahoo. impusă de „deasupra”.1 Deşi în urma conflictului Tito-Stalin din anul 1948. precum şi ale celorlalte ţări comuniste. ceva ce probabil nu are prea mult (sau deloc) legătură cu „adevărul” sau cu „realitatea”. poglavlje 6 „Zajedno opstajemo. printre altele. dar noi nu trăim într-o lume ideală. eroism. Această imagine a lumii. Iugoslavia socialistă în frunte cu Partidul Comunist al Iugoslaviei. . care includ (printre altele) elemente precum sunt rezistenţă morală şi diligenţă. şi o armă puternică a elitelor la putere. Washington. jertfă.

El a fost consolidat de introducerea sistemului socialist de autoguvernare. iar dintre aceştia. naţionaliştii au atacat în mod furios simbolurile. un ceh. pentru că. respectiv prin construirea socialismului cu forţele unite ale tuturor popoarelor din cadrul federaţiei iugoslave. str. ci şi solidaritatea socială şi productivitatea relativă pe o piaţă imensă. ceremoniilor şi miturilor. care după aceea a fost instituţionalizată ca Ordinul de Onoare al Eroilor Naţionali ai Iugoslaviei. Autorităţile au folosit filme. sfântul principiu de unitate şi frăţie. Cu alte cuvinte. iugoslavismul multietnic promovat de comunităţi a fost legitimitat de mitologie. Contrar modului în care s-au prăbuşit regimurile comuniste în anii ’90. Primul a fost veteranul primului război mondial şi unul după vârstă. printre altele. Ideea „Unităţii şi frăţiei”multietnice. toate sistemele comuniste. 4 organizaţii politice. pe care majoritatea statelor moştenitoare nici acum nu l-au atins. care au participat în Lupta populară de eliberare sau într-un fel sau altul i-au ajutat pe partizanii iugoslavi . mitul partizanilor. ale discoridei şi ale urii. care au trebuit să reamintească şi să ţină cont de trecutul eroic. Karlovci 2010. un polonez şi un italian. dintre cei mai vechi eroi naţionali. respectiv cultul liderului naţional şi al învingătorului lui Hitler. Novi Sad 2009.16 din Uniunea Sovietică. îmbrăcăminte. care în special se recunosc prin eroism. care s-a construit pe lupta comună cu succes pentru eliberarea naţională de ocupanţi şi de colaboratorii lor locali. În fine.le comuniste construite potrivit modelului sovietic. str. Sr. respectiv 8 oraşe iugoslave. Mirko şi Slavko. precum a fost „ştafeta tinereţii”. a asigurat iugoslavismului nu numai legitimitatea şi armonia relativă în relaţiile interetnice. Cel mai bun mod ca miturile despre partizani să se introducă în memoria colectivă a fost prin intermediul mass-media. acest ordin de asemenea l-au primit şi 19 de cetăţeni străini. în sensul adevărat a legat fiecare parte a teritoriului naţional. Prin aceasta. au acordat importanţă ritualurilor. care prin promovarea solidarităţii sociale şi a interdependenţei. sub noul sistem social-economic. În comparaţie cu naţionalismele etnice brute din anii ’90. au schimbat întregul discurs ideologic şi l-au introdus pe al lor. astfel şi martiriul care a devenit o traumă. Zatočenici mitova nacionalizma i komunizma – svet i Jugoslavija. câte o dată). de care nu s-a putut atinge. Petar Leković. revoluţiile conduse de comunişti. în cel de-al doilea război mondial. poate cel mai important. Atunci au început să se întoarcă la putere. care a fost numai unul dintre aceste ritualuri. conform cuvintelor lui Tito „noi am vărsat sânge pentru aceasta” şi armonia dintre diferite naţionalităţi şi minorităţile naţionale sau etnii a trebuit să se păstreze ca „lumina ochilor”. ca sistem economic şi social-politic unic în lume a devenit un fel de experiment. iar astfel şi nivelul prosperităţii. al lui Iosip Broz Tito au devenit obiective apoteotice şi coloana vertebrală a ideologiei comuniste cu accentul pe frăţie multietnică prin armele popoarelor iugoslave şi prin armata multinaţională pe care a creat-o Tito. cioplitor de la Užička Požega. care a intrat adânc încrustat în psihicul lor. „Mitul excepţionalismului” sau „al selectivităţii” iugoslavilor a fost extrem de dezvoltat. iar cu această revenire ei au întors şi simbolismul naţionalist. a fost un amestec al influenţelor mitului partizan. muzică. în anul 1948. şi când a obţinut un grad mai mare al suveranităţii internaţionale. s-au schimbat identităţile individuale şi cele de grup. Apoi aici a fost prezent un număr mare de ritualuri patriotice şi de comemorări. Deja din luna februarie a anului 1942. De la benzi desenate despre doi partizani mici şi curajoşi. care astfel se sensibilizează la erosmul prin care s-au obţinut victorii pe câmpul de luptă. şi în Iugoslavia la urma urmei. dar. romane. precum a fost prăbuşirea regimului în Iugoslavia. toţi ceilalţi. pe care a prezentat-o mitologia patriotică socialistă.119. apoi 32 de unităţi ale armatei partizanilor. iar apoi şi al lui Staljin. Inspiraţia pentru mitologia eroică a mişcării de partizani iugoslavi.3 Fapte istorice s-au transmis prin sistemul şcolar generaţiilor mai tinere. Kairos. în „Buletinul Şefului de Stat Major”au fost numiţi 22 de eroi naţionali. cultului de stat sovietic cu experienţa mişcării popular-iugoslave de eliberare. poezie. şi cel iugoslav. a războiului civil spaniol şi a tradiţiei popoarelor iugoslave. care au provocat inamicii şi au fost rezistenţi la gloanţe. precum şi de imagina lui Tito. 95. ritualurile şi miturile. în Serbia. benzi desenate. milioane de tricouri tipă3 Grupa autora: Mitovi epohe scoijalizma. Cu ordinul eroului popular au fost decoraţi 1 322 de participanţi la Lupta populară de eliberare NOB (Tito de trei ori. care nici nu a fost supus unei critici. fiind o ţară non-aliată. Darko Gavrilović. 955 erau decedaţi. 5 .2 Din momentul în care Iugoslavia s-a confruntat cu Infrombiro. care a avut în sine seminţele răului. care într-un mod simbolic au legat diferite naţionalităţi şi au păstrat coeziunea ţării 2 ca a unei comunităţi naţionale.

filmul iugoslav de partizani ca un gen specific de filme. Resistance and Collaboration in Yugoslav and Serbian Visual Media. spre exemplu. Vjekoslav Afrić şi Nikola Popović. pp. 8 Această informaţie am aflat-o de la istoricul croat Igor Graovac de la Institutul Croat de Istorie (căruia îi mulţumesc pentru această informaţie) . ”Most”. În munţii Iugoslaviei. precum este Ivo Lola Ribar. Atunci s-au prezentat Elipse. Indiferent de faptul că tinerii au purtat tricourile cu mesajele ideologice. adăugând. Când este vorba de film. în urma celui de-al doilea război mondial. un alt gen de muzică a atras un număr tot mai mare de ascultători.rite cu semnătura lui Iosip Broz Tito. a fost cunoscutul autor al fotografiilor artistice din război (în special al portretelor lui Tito) . našu borbu ostavit” şi-a găsit calea până la luptătorii din Vietkong. conform modelului comuniştilor sovietici.4 Foştii asistenţi ai lui Abraham Rom la filmul În munţii Iugoslaviei. cu o energie destul de mare. Amestecate (republicane. separat de ceilalţi. 6 Predrag Marković. iar melodiile au fost preluate din războiul civil spaniol sau din Uniunea Sovietică. ale căror texte au fost create mai ales în timpul războiului. Crveni koralji. Bijele strijele. str. „Valter brani Sarajevo”. Scenariştii au fost aleşi dintre cei mai buni scriitori iugoslavi. să atragă societatea cu ideologia lor. S-au cântat cântecele despre partizani. ca model de film a servit filmul autorului rus Abraham Rom. au devenit regizori potenţiali de film. „Kapetan Leši” şi alte filme similare. cântecul partizanilor iugoslavi „Druže. pentru ca mai târziu. care printre tinerii din Iugoslavia a fost ceea ce Che Guevara a fost în lume.Žorž Skirgin. echipele de filmare şi de actori. că au citit benzile desenate şi literatura partizană obligatorie din programa şcolară.217. unde unitatea şi frăţia dintre sârbi şi croaţi. care au avut în primul rând sarcină să trezească. Ei au urmărit modelul deja stabilit. au separat filmele de partizani de caracteristicile naţionale accentuate. în timp ce partizanii au preluat de la sovietici melodia „Po šumama i gorama”. a apărut şi revoluţia muzicală. Limba niciodată nu a fost o piedică. dintre circa 890 de filme. Şi muzica a avut rolul său în păstrarea puterii. între care s-au remarcat: Branko Ćopić. şi în fine. p. propriile caracteristici ale țării noastre. pentru ca în anii ’80 să critice toate anomaliile societăţii. sub conducerea partidului. în crearea miturilor. Astfel. Alături de revoluţia comunistă. care nu numai că nu a crescut în timpul războiului. ca o hrană pentru suflet a comuniştilor vietnamezi sau nord-coreeni. Jugoslovenski partizanski film u Hrvatskoj i Srbiji – danas i nekad. Trebuie evidenţiat că cinematografia iugoslavăa fost creată în spaţiul cuprinzător. iar rezultatele au fost întradevăr iugoslave (în special în filmele despre partizani. 4 publicane şi provinciale.. precum sunt „Neretva” şi „Sutjeska”. comuniştii iugoslavi s-au condus. Seville 2008. Novi Sad 1995. 7 6 .8 Pe lângă cântarea generală a cântecelor de partizani la mitinguri. comuniştii au încercat. ştafeta tinereţii. în anii ’60. iar cameraman. The Imagination of the WWII. neka gori. ci Despre filmul despre partizani. 216. Evropski film i društveno nasilje.44. tvoja kuća gori. A fost vorba de jazz şi rock and roll.7 Astfel. conform cu modelul-cheie).cu imaginea lui. rockerii au început să atingă şi alte teme de zi cu zi din viaţă. 250 au avut ca temă partizanii. care arătau ca filme „western”. neka. Ei au decis să accepte şi să folosească acest gen muzical. prin personajele camarazilor de război ai sârbului Bata Živojinović şi ai dalmaţianului Boris Dvornik). Oskar Davičo şi Joža Horvat. apoi melodiile trupelor de rock şi interpreţi care au sărbătorit lupta partizanilor. la popoarele Iugoslaviei. cu timpul. u zborniku Shared History. cu aprobarea vârfului de partid. în toate centrele rePetar Ljubojev. The Croatian – Serbian Cooperation in Politics and Culture in the 20th Century. Novi Sad 2010.6 Punctul culminant al acestui gen au fost „filmele western de partizani” ale autorilor Hajrudin Krvavica şi Žika Mitrović. ja ne mogu poći. care a avut o influenţă mare asupra tineretului. ca un gen american de muzică. sentimentul de trecut eroic comun.5 În perioada între anii 1947 şi 1990. îndeosebi după conflictul cu Informbiro-ul. şi atenţia mass-mediei din întreg statul. care a trebuit să fie fondat pe mitul celebrei mişcări de rezistenţă a partizanilor. cea mai activă casă federală de producţie solicita participarea Armatei populare iugoslave JNA. dar şi imaginile eroilor.29-48. care din mijlocul anilor şaizeci au început să ocupe locul lor în societate. CHDR. mai mult la Darko Gavrilović. din Iugoslavia sau din alte ţări socialiste să fie exportate în Orientul Îndepărtat. s-a răspândit într-un mod evident simpatic şi patetic. de la bun început. Dar cu timpul. acţiunile de muncă. 5 Isto. cea mai mare influenţă asupra maselor au avut-o filmul şi muzica. numai că eroii lor în loc de pălărie purtau şepci numite Titovke şi căşti germane. în timp ce apropirea cu pop-cultura şi benzile desenate a apărut în aproape fiecare dintre scenele de acţiune. Comuniştii au renunţat la luptă impotriva muzicii rock and roll. str.

au fost politic strânse şi puse în conformitate cu ordinul ideologic.9 Totuşi.nici nu s-a născut în timpul acela. Tito nu a fost unicul separat şi sărbătorit. pentru prima dată prezentată în anul 1973.12 Când este vorba despre mituri cu privire la inamici. Ca oameni cu calităţi deosebite. acţiunile lui în culise. să dezvolte mai puternic mitul despre partizani. din cauză că au exagerat în accentuarea cultului lui Tito. Întregul partid comunist al Iugoslaviei. Monografiile dedicate lui Tito erau în număr impresionant. versurile fiind scrise de Branko Ćopić. scriitorul legendar. apoi inamicul din rândurile sale care a greşit ideologic. Josip Broz Tito. pe tema unui erou necunoscut al luptei populare de eliberare. despre Tito şi fidelitatea faţă de propria-i patrie. str.10 Miturile despre Tito au construit o literatură imensă. CHDR. au contribuit la păstrarea statului şi la continuarea miturilor de partizani. Analizând. a fost mistificat şi mitologi9 zat. când pe postul de televiziune din Belgrad a apărut trupa Corni (Korni grupa). conflictul cu Stalin. a fost un „uriaş”. 12 Ibidem. 10 După Vjekoslav Perica din Labuđi pjev civilne religije titoizma. cu un machiaj ideologic şi cu o retuşare. au fost publicate 117 de cărţi despre viaţa lui.20. pentru a elimina oponenţii sau concurenţii. toate acestea. precum şi a unei părţi a oamenilor de ştiinţă moderni din ţară. trupa Ambasadorii. dintre care unii şi în ziua de azi sunt acei oameni de ştiinţă care sunt pregătiţi în acelaşi mod să-l analizeze pe Tito. Rolul lui Tito în Războiul de eliberare naţional. a fost balada „Ivo Lola”. 19. Dezvoltarea de după război. însă nu din lumea muzicii rock. 39. ar trebui să ţinem cont de faptul că comuniştii iugoslavi s-au războit în modul cel mai sever cu bisericile. legendarului lider al tineretului comunist din Iugoslavia. Golgota de la insula Goli otok. Venirea lui Tito în fruntea partidului. Până la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. au început deja în şcoala generală. Iugoslavia. Ea a fost dedicată eroului naţional Ivo Lola Ribar. în afară de o poziţie puţin mai bună cu puţin mai târziu a bisericii Pasaj după Lj. introducerea autoguvernării muncitorilor. respectiv rolul de neînlocuit şi inconfundabil al lui Josip Broz în ea. care puţin mai târziu a renunţat la hitul său despre acţiunile de muncă şi de la adunările de masă ale tineretului . pentru că ele nu erau bine protejate. Conferinţa internaţionlă „Relaţiile croato-sârbe. Deşi rock and roll a reprezentat un bunt social. Nu ar trebui să fie uitat că dintre toate elementele miturilor tipice din comunism. ofensive mari şi aparent decizii geniale militare. greşeala a fost a analiştilor Iugoslaviei socialiste. pentru ca totul să meargă în direcţia acestui Balcan Strongman. înfiinţarea mişcării nealiniaţilor. interpretând melodia „Četrdesetprva”. Pregătrile pentru o eventuală aderare la Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi stabilirea printre „cei aleşi”. modificările constituţionale. 11 Srđan Šljukić. Lepa Brena şi Đorđe Balašević. în cartea Mitovi epohe sociajlizma. dacă nu cea mai mare. peste inamicul intern care a fost ideologic inacceptabil. respectiv mai târziu Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. în care s-au sărbătorit peste măsură viaţa şi faptele sale. a constituit loc moral de jurământ în şcoli. Tot ceea ce s-a referit la persoana şi la faptele „liderului iubit”. Golubić 2010. Totuşi. la dezvoltarea miturilor despre partizani.11 Bineînţeles. astfel ca nimic să nu împiedice versiunea idilică a istoriei partidului. de asemenea au fost acoperite cu vălul unei mistificări puternice. isto. în tipar. mitul despre partizani. noi am spune „oameni aleşi”. Cântecul a trebuit să le amintească tinerilor despre începutul revoluţiei. la acţiunile de muncă ale tineretului.„Računajte na nas”. memorizată contribuţie trupei Korni. chiar în timpul Mişcării de masă din Croaţia (Maspok). mişcarea în masă din Croaţia . ca şi cum el ar fi fost unica sursă a legitimităţii naţiunii. spotul muzical în care s-au putut vedea sârmă ghimpată şi bandulierele de mitraliere a fost de mare folos scopului propus.Maspok. toate acestea sunt evenimente care au fost organizate astfel ca să armonizeze imagina realităţii socialiste a partidului. colaborare politică şi culturală”. comuniştii au reuşit să încorporeze în el mesajele de „Unitate şi frăţie”. Novi Sad 2010. de la capitalişti din Vest până la comunişti din Est. 53. p. până în ziua de azi. pe care Iugoslavia socialistă le avea nu un număr mic. Despotović. analiştii din vest i-au ajutat pe naţionaliştii localnici. curăţirea mare a partidului (schimbarea lui Ranković. Despre el s-a cântat. Primul angajament politic important al unui muzician de rock s-a întâmplat în anul 1971. flirtul constant cu Vestul. comuniştii a trebuit să devină un exemplu pentru ceilalţi cetăţeni şi să nu separe viaţa lor publică de cea privată. astfel. când copiii clasei întâi erau primiţi în organizaţia de pionieri. din vest. p. atunci cea mai sentimentală şi cea mai bine. Şi ceilalţi interpreţi. 7 . Legea muncii asociate. cultul personal al lui Tito a fost accentuat prea mult în raport cu celelalte elemente ale religiei titoismului. liberalii din Serbia şi alţii). Printre cei mai importanţi a fost Zdravko Čolić. să sărbătorească revoluţia.

Agrarna reforma i kolonizacija u Hrvatskoj 1945-1948. dar este limitată în general la indivizi sau grupruri mai mici. monumentele antifasciste se revitalizează încet. Partidul Comunist al Iugoslaviei. Situaţia au îngreunat-o. a început elaborarea Legii privind reforma agrară şi colonizarea. ci şi ideologiile. şi aceasta datorită politicianilor şi istoricilor. tot mai mult au revenit la protejarea intereselor republicilor proprii.912 de jugăre. Abia astăzi.218. indiferent de faptul dacă el a fost în proprietarea unui mare proprietar sau a comunităţilor religioase. practic. O lovitură în viaţa spirituală au primit-o toate comunităţile religioase din Iugoslavia. Biserica Ortodoxă Sârbă şi Bi13 M. La nemulţumirile şi protestele în scris. dorind. este clar că comuniştii iugoslavi s-au condus în conformitate cu exemplul tovarăşilor lor sovietici. În conformitate cu această atitudine. să realizeze lozinca „pământul . Numai pe alocuri apare iugonostalgia. Partidul Comunist al Iugoslaviei imediat a început procesul adoptării de Legi. dar nici măsura de pietate. Provedba agrarne reforme na crkvenim posjedima u Pakračkom dekanatu 1945’1948. Pe teritoriul Voivodinei. După preluarea puterii în anul 1945. str.15 Deşi aceste date subînţeleg prorpietăţile confiscate ale tuturor bisericilor pe teritoriul Voivodinei. tradiţia antifascistă le păstrează. şi care. în pofida eforturilor unor politicieni.F. care au apărut începând cu anul 1991. Partidul Comunist al Iugoslaviei a răspuns.13 Autorităţile comuniste au fost conştiente că reforma agrară va duce la conflictele cu comunităţile religioase. Precum s-au străduit bisericile creştine în Uniunea Sovietică. 14 M. mituri de partizani despre un popor invincibil. Titoism. 679 de proprietăţi . în ţările fostei Iugoslavii. str.romano-catolice.Maticka. luând în calcul un anumit maximum. Astăzi. care au profitat de nenorocirea iugoslavă. cele mai mari şi cele mai bogate. Peste tot în religie. nd. str. Totodată. în ţările europene. În urma spargerii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. astfel atacând în întreaga mass-media bisericile ca inamici. Comuniştii iugoslavi au prevăzut precis că cel mai mare sprijin îl vor primi de la ţărănimea săracă. în cel de-al doilea deceniu al secolului al 21-lea. considerând-o pozitivă şi fericită în raport cu perioada războiului şi cu incertitudinile economice. au suferit cele mai mari pagube. br. pentru că ei erau cei mai pregătiţi să ceară pământul . revizioniştii au încercat să reabiliteze nu numai colaboratorii cu ocupantul. neaşteptând nici alegerile pentru Adunarea constituantă. cadrul încărcat şi incapabil de conducere al Armatei populare iugoslave. Osijek 2006/2007. care nu mai există. Partidul comunist al Iugoslaviei a cerut exproprierea pământului aflat în proprietatea bisericii.185.str. şi aceasta la nivel federal. în asemenea mod au fost atacate. iar printre ele. pe care. U knjizi N.128. care şi-au petrecut cea mai mare parte a vieţii în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia . cele mai afectate au fost Biserica Ortodoxă Sârbă şi Biserica Romano-Catolică. Era vorba de un naţionalism în creştere. datorită presiunii crizei economice. Petrović. 20. în regiune cu succes supravieţuieşte naţionalismul şi toată ura este direcţionată spre cel care nu aparţine naţiunii dominante şi pe care a purtat-o în sine întotdeauna cu success. Legea a fost adoptată deja pe data de 3 august în anul 1945. folosind atunci mitul de inamic aproape în acelaşi mod precum comuniştii sovietici. care ar putea fi explicată ca fenomen şi care a apărut odată cu dizolvarea Iugoslaviei. de la biserici şi mănăstiri. 1 i 2. Zagreb 1990.SFRJ. la Vatican. paralel dezvoltând mitul despre inamic. Extinderea lui nu a venit numai de la emigrări politice şi naţionaliţti. . u Miroslav Akmadza. care sunt sincer de partea antifascismului. s-au mutat în alte sfere şi până în ziua de azi trăiesc în culturi diferite de memorie şi nostalgii.j. Indiferent de cât de dedicaţi au fost comuniştii în lupta împotriva bisericii. Din cele menţionate. dar şi din afară. zbornik Povijesni Zbornik. şi aceasta doar din cauză că sediul ei a fost în afara ţării. înăbuşite şi proprietatea li s-a confiscat în Iugoslavia. pe „cel de-al doilea”inamic nu l-au văzut. mitologia de partizani nu şi-a păstrat statutul nici aproape celui din trecut.14 Desigur că Legea provocat nemulţumirile şi protestele comunităţilor religioase. care au aderat în partid din interes.Maticka. cu acţiunile de purificare etnică din anii ’90 ai secolului trecut au fost eliminate şi simbolurile antifascismului şi ale erei socialiste. 8 serica Romano-Catolică. ci şi de la un număr tot mai mare al membrilor Uniunii Comuniştilor. care au schimbat relaţiile de proprietare.ţăranilor”. au fost expropriate. precum şi despre o ţară mare. folosind întreaga mass-media disponibilă. şi de aceea au depus eforturi să pregătească publicul cât mai bine pentru realizarea planului. 15 AV. mai ales în Croaţia şi Serbia.167. În confrunările cu biserica. ceea ce treptat a dus la separatism. conducerea comunistă iugoslavă s-a condus după modelul sovietic. care au afectat ţările fostei Iugoslavii.7. Ţara au început să-o divizeze şi din interior. organizaţiile străine de securitate. precum şi politicienii străini.a. Astfel.44.nd. Ea este consecinţa unui număr mai mare a schimbărilor sociale.

2006. Minhen 1998. Živojinović Dragoljub. 1918-2005. Perić Dimšo. Gavrilović Darko.Summary Yugoslavian Patriotic Mythology – 1945-1990 The article deals with the problem of the place and the role of Yugoslav patriotic mythology in socialist Yugoslavia. A justification was the fact that new codes of communication were found.119. Milićević Nataša. Religija i nacionalizam u jugoslovenskim državama. ideology. Prevele s engleskog. . 9 . Slobodanka Glišić i Slavica Miletić. 14. DC : Woodrow Wilson Center Press. 11. 19. The three Yugoslavias: state-building and legitimation. Perica Vjekoslav. this article analyses some segments of this phenomenon related to political myths of socialism – new heroes. br. 7. Grupa autora: Mitovi epohe scoijalizma. Novi Sad 2009 6. CHDR. 13. Biblioteka XX vek 2006. leader cult.rujna 1945 Traducere de Vladimir Mitrovici Bibliografie 1. Beograd 2/2008 3. 1 i 2. Sr. Novi Sad 2009. Valjevo. Balkanski idoli. Politika na selu 1945-1950. Novi Sad 2010. communities. 10. Srpska pravoslavna crkva i nova vlast 1944-1950. The Croatian – Serbian Cooperation in Politics and Culture in the 20th Century. The Imagination of the WWII. Jugoslovenski partizanski film u Hrvatskoj i Srbiji – danas i nekad. Bondžić Dragomir. CHDR. Washington. Marković Predrag. Novi Sad 2010 5. Petrović Nebojša. Perica Vjekoslav. Seville 2008 8. Odnos između crkve i države. socialism. with the unique system of political and ideological ideas and with testaments that gave the party its authority. Novi Sad 1995. Based on these facts. 18. Prosveta i nauka u Srbiji i Jugoslaviji 1945-1990. myth.11 1945 Narodne novine. 18. u zborniku Shared History. Din periodice Borba. br. Crkveno pravo. it becomes clear that Yugoslav communists have been guided by their Soviet comrades. br.veka – Srbi i Jugoslavija 1918-1991. str. 9. Beograd 2007. Stefanović Jovan. Beograd. Ljubojev Petar. Akmadža Miroslav. Zagreb 1953. Labuđi pjev civilne religije titoizma. 15. zbornik Povijesni Zbornik. Matica srpska – Prosveta. Karlovci 2010. Provedba agrarne reforme na crkvenim posjedima u Pakračkom dekanatu 1945’1948. Srbinje. The Croatian – Serbian Cooperation in Politics and Culture in the 20th Century. Ramet Sabrina. presenting it naturally as if it had evolved from the historical process begun in 1941. The past was ideologically adapted. partisan movies and rock music. Stvaranje nove tradicije: praznici i proslave u Srbiji 1944-1950.06 1945 Borba. Key words: Yugoslavia. Beograd. IN: Indiana University Press. Beograd 1999.4. which used examples from the period 1941-1945. that of analyzing civil „religion” in communist Yugoslavia. Osijek 2006/2007 2. that tended to explain the world around people (an important characteristic of myths) by messages and morale. Resistance and Collaboration in Yugoslav and Serbian Visual Media. Istorija 20. Tokovi istorije. Bloomington. Within a larger theme. Evropski film i društveno nasilje.. 12. Zatočenici mitova nacionalizma i komunizma – svet i Jugoslavija.. str. Kairos.142. II svezak. Gavrilović Darko. odnos vlasti prema selu u Vojvodini. 4.21. so that the degree of consciousness of the Christian world was suppressed.

2007. promovează graffiti-ul înfiinţând Uniunea Artiştilor de Graffiti şi organizând expoziţii.. autori care rămân anonimi sau a căror tag6-uri nu reflectă În anul 1973. în grade diferite (amenzi. sub formă de mesaje stradale scrise sau desenate. suprafaţa „vandalizată” nemaireclamând o reparaţie atât de urgentă şi . problema capătă conotaţii noi. Grafitti. s. nu poate fi considerată decât o infracţiune.. op. şi poate de aceea. op. 5 10 ... suprafeţelesuport nu aparţin realizatorului graffiti-ului.org/wiki/Graffiti 6 Semnătura „scriitorului”. graffiti art. New York. sau în cadrul ritualurilor vânătoreşti.com . ca şi acum. declaraţii de dragoste. la Pompeii. astfel încât intervenţia asupra lor. rămâne o manifestare publică. Graffiti-ul bandelor este unul dintre genurile cele mai răspândite. Manipularea însă este o constantă şi face parte în continuare din strategia acestui gen de comunicare vizuală – anonimă.v. graffiti. dar transformat. p. ce-i drept. Bucureşti. În general. ivit ca mijloc de comunicare a unor grupuri politice mai mult sau mai puţin legale. Tivoli (Villa lui Hadrianus)2. scrijeliturile (prin diferite tehnici. dar şi în Egipt3. Între timp. Şi acest lucru pentru că şi gradele de „agresiune” vizuală sunt destul de variate.Sau o formă de manifestare vizuală foarte controversată. deschisă spre ceilalţi.. p. ca şi primul tip (graffiti-ul bandelor).270. adesea reprezentată într-un stil stilizat exagerat. din spaţiu public în spaţiu privat) sau doar ca simplă manifestare a unui talent artistic. mai puternică decât în cazul interacţiunii directe.. 1 lor de identificare sau de auto-negare. desenele. înjurături. Jane Turner. scrijelite (atunci) pe ziduri de clădiri. vezi Cosmin Paulescu. proteste împotriva politicienilor vremii. p. care utilizează. doar că acum se completează cu necesitatea recunoaşterii şi a consolidării prestigiului (bandei sau membrului în bandă) (un stil artistic sau altul făcând diferenţa). în care apartenenţa membrului la o comunitate. cu exteriorizarea problemePentru amănunte. Oricum. În general. de ruine. sociologul Hugo Martinez.).obligatorie. în general). vol. desigur) realizând picturile.13. http://ro. la un grup. cit. Jane Turner (coord. Iar o dată cu apariţia unui alt gen de graffiti.Ioana-Iulia Olaru GRAFFITI – ARTĂ SAU NON-ARTĂ? olaruioana2004@yahoo. scopul era în primul rând de a aduce la cunoştinţa interesaţilor diferite informaţii. Dar şi graffiti-ul politic este un exemplu tipic. de morminte4..83/95. p. aşadar. profesor la City College din New York. vizând însă tot publicul. Cf. Arta în spațiul public. în Antichitate erau reclame.269. Domus Aurea a lui Nero). cu dorinţa aproprierii acelui spaţiu (în continuare urban. The Dictionary of Art.85. Înşişi artiştii sau. Şi atunci. această problemă. caricaturi. elemente de subcultură. Ephesus. graffiti (provenind din grecescul graphein.. Constituia un mijloc de comunicare. a ilegalităţii. O comunicare anonimă dar şi ilegală deopotrivă. motivaţiile producerii graffiti-ului s-au îmbogăţit. Cf. omul primitiv (cel talentat.). a vandalismului este şi ea foarte controversată. inclusiv prin suflarea culorii – ca în cazul sprayului folosit în graffiti!) pentru informarea celorlalţi membri ai tribului asupra animalului pe care el îl cunoştea şi ceilalţi nu. mai mult sau mai puţin revoltate. Grove’Dictionaries. 3 Cosmin Paulescu.wikipedia. prin graffiti. dacă este făcută fără consimţământul proprietarului. în care cele două aspecte se pot întâlni? Deşi termenul este propriu mai ales secolului XX – fenomenul fiind apărut o dată cu urbanizarea postbelică puternică1 –. 4 Poate tot un fel de graffiti sunt şi picturile rupestre din peşterile paleolitice. pedepsită. cit. Roma (catacombe. in Marilena Preda Sanc (ed. cu personalizarea unui spaţiu lipsit de individualitate. citate literare. „artiştii” se situează pe niveluri diferite: de la aşa-numiţii „artişti ai străzii”5. 2 Dar şi în America Centrală (site-ul mayaş Tikal – Guatemala). a scrie) denumea în Antichitate semnele găsite mai ales în Grecia şi în întreg Imperiul Roman. se completează cu marcarea limitelor teritoriale ale grupului.

8 Patricia Friede R. care a dobândit recunoaştere internaţională prin stilul său influenţat de opera lui Andy Warhol. Cf. obloanele protectoare din metal ale tonetelor. care a parcurs drumul invers. Sau Jean-Michel Basquiat. degetul. 7 Il. un material. ci sunt porecle. stâlpi. 2004. Şi. Ed. fapt ce-l face foarte uşor de transportat şi. cit. pereţi de garaje. influenţat de arta lui Dubuffet. vagoane. Dar. Vellant. p. Aquila ‘93. maşini. cu lucrări cu personaje stilizate8. cum ar fi Keith Haring. Isabelle Marcade. Ed. mai ales. p. Arta străzii pe cinci continente. pseudonime7– la artişti sau grupuri de artişti de diferite niveluri. dar şi a savorii clarboscurului. la pictura cu sprayul-vopsea – foarte potrivit datorită rapidităţii cu care poate fi manevrat oricând şi oriunde. staţii de metrou. p. 1 le clasice.8. op. La fel. chiar pânza tratată a pictorului. Însăşi arta graffiti poate ajunge de la simple notaţii – la lucrări complexe numite „piece” (de la cuvântul „masterpiece”) şi chiar la lucrări aparţinând unor artişti profesionişti. Bucureşti. aproape totul în cazul acestui fenomen se situează într-o sferă foarte largă. variind între două extreme.7. de la scrijeleli cu dalta. numitorul comun este o tehnică. prezent în circuitul galeriilor de artă şi pe piaţa de artă. Francesco Clemente. pictor care s-a orientat spre arta destinată locurilor publice. mai nou. de la autor ilegal de graffiti stradal (SAMO era pseudonimul său).org/wiki/Graffiti 10 Nicholas Ganz. Nicholas Ganz. Carrassat. Curente în pictură. în general. inovatoare şi eliberată de tradiţii- Il. Dar orice instrument şi material sunt. toate cu aplicabilitate în spaţiul public. toalete publice. folosite: peria.wikipedia. Il. 3 Aşadar. 210. un instrument cât mai uşor şi rapid de manevrat. markerul. atunci când graffiti-ul are atingere cu arta. scări de blocuri. 2 Unul dintre primii „writers” („scriitori”) a fost Cornbread din Philadelphia. Graffiti. pulverizarea conţinutul său necesitând un timp extrem de scurt. de ascuns. şi suprafaţa-suport s-a extins de la ziduri de clădiri – la uşi şi ferestre. monumente. căutat de colecţionarii americani.numele lor reale. 9 http://ro. sprayul este un instrument suficient de ofertant în ceea ce priveşte obţinerea rafinamentului liniei. precum şi datorită facilităţilor care ţin de dimensiunile sale mici. 11 . Tehnica obţinerii unui graffiti este şi ea foarte variată. Oradea. 2001. Keith Haring şi Kenny Sharf9. la rigoare.. creta cerată – într-o eră „post-graffiti”10. În acelaşi timp. la pictura de tablouri și colaborarea cu artişti newyorkezi precum Andy Warhol. care şi-a pictat semnătura pe un elefant de la zoo.

6 Certă este însă existenţa acum în cultura urbană a acestei forme de manifestare vizuală. cu abundenţă de jocuri (il.3) (toate trei imaginile de Il. animând şi înviorând spaţii uneori neaşteptate. Formele acestei exprimări vizuale sunt şi ele foarte multe şi deosebite între ele: diverse inscripţii. fără legătură cu mişcarea hiphop. oferind o experienţă vizuală aparte. urmărind elementele caracteristice ale graffiti-ului american al anilor 70. şi crew-uri (grupuri de artişti). Ibidem. practicanţii săi fiind uneori recunoscuţi de publicul interesat sau chiar fiind artişti profesionişti. treptat. printre care şi oraşul Iaşi. 12 Dar. 12 Il. pentru amănunte şi imagini. în funcţie de mentalităţi.1) sau mai puţin elaborate (il. lucrări de stencil. 9 . existau dinainte de graffiti-ul american. 4 Il.329 şi urm. fenomenul graffiti cunoaşte o oarecare dezvoltare în diferite oraşe mari ale ţării. la respingerea la fel de promptă. impactul asupra spectatorilor străzii fiind de diverse grade. p. în complexitatea ei. care iese din anonimat şi marginalizare. p. desigur. 8 Il. printre care şi România postdecembristă. fenomenul cuprinde întreaga lume. A ajuns să facă parte din cultura urbană.. 7 Il. Ibidem. După 1990. 5 11 La Paris. apoi. de la admiraţie spontană.Il. Certă este şi importarea culturii hip-hop new-yorkeze (căreia îi aparţine şi graffiti-ul) şi de către ţările europene11 şi nu numai12. La început erau la noi nume de formaţii. mai mult (il.2).126.

fotografii făcute în data de 27 mai 2012). la manifestări orga- Il. Dar întâlnim şi desene ilustratoare ale unui anumit mesaj (il. cu linii rotunjite (il.5) (Str. 11 Il.14. Cuza-Vodă) sau nu (il. Cuza-Vodă). ca cea de la supermarketul Carrefour Era Shopping Park. P-ţa Unirii). care implică stu- Il. care implica şi muzică şi streetdance).10) (zona Tătăraşi) sau realizări cu şablonul (tehnica stencil) (il. 10 mai sus provin din Str. 12 nizate pentru încurajarea artei urbane: evenimente. De asemenea.12. chiar tipurile de manifestări se extind de la notaţii rapide şi clandestine.11) (Str. 15. (pe lângă picturile pe calcanele blocurilor din cadrul proiectului de modernizare a cartierelor.4) (zona Carrefour Market Hala Centrală).Il. sau cea stradală de zilele trecute (il. Stilul artistic poate fi impresionant uneori. 13 13 . Cuza-Vodă). expoziţii. concursuri.9) (zona Carrefour Market Hala Centrală). Lăpuşneanu. iniţiat de Asociaţia (de artişti profesionişti) Vector).8) (Str. compoziţii mai ample (il. 13) (cartierul Tătăraşi).7) (zona P-ţa Independenţei) şi de tridimensionalitate (il.6) (pasaj. din 2010 (un proiect mai amplu. Nu lipseşte nici pictura profesionistă cu sprayul (il. Cuza Vodă) sau angulare (il. cu efecte de lumină-umbră (il. Str.

and sometimes subliminally manipulates viewers. UNARTE. to present author’s talent and then to display his personal opinions. il. Isabelle.wikipedia.). Bucureşi. ganguri.) spontaneitatea primei afirmaţii şi firescul unui gest se transformă în formulă recognoscibilă şi transmisibilă într-un cod nescris al practicanţilor”13. Il. crew. tonete (il. p.). Preda Sanc (ed. Ed. Ed. dar sunt şi excepții.13. Friede R. to personalize dull or even unaesthetic spaces. even in Romania. Galerii comerciale sprijină diferite asociaţii care susţin mişcări underground. political graffiti. graffiti art influenced urban life. Arta străzii pe cinci continente. Summary Graffitti – Art or Non-Art? Il.Il. Ed.16. Oradea. 14 Il. UNARTE. la pasaje subterane. Curente în pictură. subculture. New York. Turner. Marcade. Arta urbană contemporană. Aquila ‘93. inventându-se stiluri noi. Marilena. http://ro. Sometimes art. Ganz. Graffiti. Grove’Dictionaries 6. Vellant. Marilena. Bucureşti. graffiti has always declared intention to interact with the public. Preda-Sanc.105. 15 Bibliografie 1. Gang graffiti. 17 14 Spaţiile folosite sunt şi ele dintre cele mai variate: de la ziduri de clădiri.18) (zona P-ţa Independenţei). Nicholas. 2008 2. vol. Ed. 2001 4. Arta urbană contemporană. Jane (coord. tag. .. 16 Il. 2008. 2004 5. 2007 3.org/wiki/Graffiti denţi şi elevi proveniţi de la diverse licee şi facultăţi (nu doar cele cu profil artistic). Carrassat. Keywords: graffiti. Patricia. Bucureşti. stencil 13 Marilena Preda-Sanc. înălţimile la care sunt amplasate fiind în general cele uşor accesibile privirii trecătorului. creativitatea regăsindu-se şi în acest tip de exprimare care permite imaginaţiei jocuri nesfârşite: „(. 17(detaliu) (zona P-ţa Independenţei) –. In the first place. sometimes just a street event. Arta în spaţiul public. 18 Nimic nu scapă mâinii „artiştilor”. The Dictionary of Art. Bucureşi.. spray.

care sunt. astfel este o provocare cel puţin pentru scurt timp să se influenţeze asupra destinului lor. acela prin care auditoriului i se transmite. În acelaşi timp auditoriul. Sue and Jermy Deborah. ei definesc „imagina sa” prin faptul. de multe ori. Mulţi autori (Cohen J. a regulilor formatului. Publicul face aceasta fără nici o nevoie personală ca să ia decizia pe baza unor criterii clare. Aceasta ar trebui să subînţeleagă faptul că un minut al evenimentului este egal cu un minut al programului difuzat. măcar în programul de tip reality. respectiv conform valorilor sociale încurajatoare. R.com 1. se include în reality show pe sine însuşi şi viaţa sa particulară. Hillard. acesta se petrece doar la bază. Cel de-al treilea element al „triadei” este auditoriul. Holmes. Astfel. respectiv printr-un comentariu asupra textelor din presa on-line de zi cu zi. potrivit părerilor. K. Ceea ce-l motivează este transmiterea în mod direct şi fără cenzură la un post de televiziune. 2011b). Se mulţumeşte cu „divertismentul popular”. ci pentru a cuceri premiul. vedetele lumii show-biz-ului. mai cunoscut în terminologia anglo-saxonă ca programul factual de televiziune (factual TV) se poate defini ca un program de televiziune faptic. prin intermediul mesajelor SMS. în conformitate cu aceasta este pseudo-evenimentul creat de o Producţie mass-media pentru participanţii–competitori.Nedeljković Reality show-ul ca „divertisment popular” şi/ sau promovarea comportamentului discriminatoriu prin acceptarea de roluri. ceea ce se subînţelege numai includerea în reality show. auditoriul pentru scurt timp. Esenţial. Pentru „partcipanţii” la un reality. Glynn. nu ca pe un model. Auditoriul este aparent creatorul activ al show-ului. fără intervenţie. care ar putea influenţa în mod educaţional asupra unui auditoriu mai larg. publicul proiectat/ presupus ar recunoaşte „comportamentul” valoros. stimulentul fiind suficient pentru a participa. având iluzia că de reacţia fiecărui individ depinde deznodământul final. Deci. Kraidy M. iar prin aceasta . aceasta este transmisiunea în direct a lumii pseudo-reale. Pentru a atinge acest scop. pentru că aceasta asigură evaluarea mai bună în ceea ce priveşte programul de publicitate. în mod direct. să influenţeze asupra destinului participanţilor din show. scopul este popularitatea care contribuie la cucerirea premiului mare în bani. Într-o relaţie de triadă producţia-participanţii din reality-publicul fiecare dintre actorii „triadei” are scopul său şi pentru a-l realiza „fiecare joacă jocul său”. pentru că ea determină şi un premiu financiar mare. Weiman G. deci promotorii aceluiaşi „divertisment popular”. prin mesajele de tip SMS pe care le trimite. care prin auto-prezentarea încurajează publicul ca prin votări să le asigure victoria.şi venituri mai bune din publicitate. Studiu de caz: Seria sârbeasca „Ferma 3” dnvalic@gmail. prin burtiera din partea de jos a ecranului sau pe site-urile fanilor de reality pe Internet. Hill. Marwan and Ketherine Sender) au definit formatul 15 . A.L. Introducere Definirea formatului Reality show Reality show sau programul de tip reality. Ele sunt indisponibile unei audienţe medii în viaţa reală.Dubravka Valić . o parte a lumii reale. Obiectivul telespectatorilor (auditoriului) unui reality show este să se distreze fără niciun fel de angajment aşteptat de la un public creativ (Valić Nedeljković 2011 a). şi astfel. trece din sfera privată în cea publică şi împarte spaţiul şi timpul mass-media cu participanţii show-ului de tip reality. Această lume complicată a pseudo-realităţii rezistă numai din cauză că este inclus în mod activ şi auditoriul datorită tehnologiilor digitale (Valić Nedeljković 2011a. ale spectacolului. Obiectivul „producţiei” este ca în cadrul unui reality show să inventeze un format care va duce la o audienţă cât mai mare.

triadei controversate şi aceasta din mai multe puncte de vedere. Ceea ce s-ar putea extrage ca un numitor comun, este: a) realitatea creată de către „Producţia”, care impune participanţilor anumite roluri; b) „partcipanţii” în mod voluntar au acceptat roluri impuse de Producţie şi să interpretarea lor sub supraveghere video timp de 24 ore; c) „partcipanţii” care, în mod suplimentar, fiecare dintre ei îşi alege rolul prin care îi vor întrece pe ceilalţi şi vor cuceri premiul; d) „partcipanţii” care sunt cel mai des persoanele VIP, dar şi oameni obişnuiţi (competitori) puşi întro situaţie creată, complexă şi controversată; e) „publicul” care poate influenţa asupra destinului lor; f) toatet aceseta parţial în direct, iar parţial montat pentru difuzarea amânată, dar în ambele cazuri fără cenzură, se transmite la un post de televiziune. Acest element mijlocitor al relaţiei de triadă producţia-participanţii din reality-publicul este subiectul analizei în această lucrare. Istoria formatului de tip reality show Începuturile programului de tip reality sunt în legătură strânsă cu anul 1940 şi cu difuzarea emisiunii autorului Alan Hant, intitulată Camera ascunsă – Camera adevărată. Prima expansiune, însă, a venit odată cu anii nouăzeci ai secolului XX-lea – prin serialele populare „Big Brother” şi „Survivor”. Programul de tip reality, folosind senzaţionalismul pentru a atrage telespectatori şi pentru a profita de veniturile aduse de publicitate, deseori prezintă o realitate regizată şi schimbată. Participanţii în astfel de program sunt expuşi situaţiilor şi locaţiilor neobişnuite, încurajaţi foarte des prin influenţe externe: ei sun filmaţi – cum reacţionează, lucrează şi funcţionează în timpul în care iluzia se menţine prin regizarea şi montarea foarte precisă (Murray, Susan, and Laurie Ouellette 2004:35). Pentru a cuceri premii mari în bani, participanţii sunt pregătiţi pentru acest scop - să „construiască” un stil controversat al comprtamentului, al relaţiilor cu ceilalţi participanţi, precum s-a menţionat, să „joace jocul”pentru a şoca auditoriul, să difere de ceilalţi, să fie observaţi şi recunoscuţi nu numai prin imagina pozitivă, ci mai ales prin cea negativă. În genurile de bază ale programelor de tip reality sunt incluse, printre altele, şi următoarele formate: • stilul documentar (Victorian Farm, Colonial House: 1628, Plymuth Colony, The 1940s House, The 1900 House)

• competiţii şi jocuri (Survivor, Ferma) • transformarea personalităţii (Schimbul de soţie) • transformarea obiectivelor (Acţiunea de muncă, • experimente sociale (Kids Nation) • programul de tip reality de dragoste (Nunta în 48 • camera ascunsă (Camera ascunsă@TV Pink) • programul de tip talk-show (Momentul adevărului) • programe despre supranatural (Young Witches of
Salem) Programul de tip reality, Ferma, a apărut în Suedia în anul 2001, ca produs al unei case de producţie, „Strix”, în anumite ţări a fost realizat în producţia casei olandeze „Endemol”, care a devenit cunoscută prin difuzarea show-ului Big Brother. Formatul original a fost difuzat până în anul 2004, când a fost preluat de un număr mare de ţări. Aparţine categoriei de „competiţii şi jocuri”. Spre deosebire de Serbia, unde Ferma a fost difuzată semianual, în ţările menţionate s-a difuzat un serial la fiecare doi sau trei ani. În peste treizeci de ţări, în total au fost 52 de învingători al acestui program de tip reality1. Pe lângă formatul VIP, în alte ţări s-au difuzat şi seriale ale Fermei cu persoane necunoscute, respectiv cu persoane de diverse profiluri sau oameni obişnuiţi. Interesant este şi că Ferma în celelalte ţări nu a atins popularitatea celorlalte programe de tip reality, iar în 2011, numai cinci ţări au anunţat noi seriale – Bulgaria, Brazilia, Republica Dominicană, Norvegia şi Germania. Cel de-al doilea sezon al programului de tip reality Ferma Serbia, în medie a fost vizionat de circa trei milioane de oameni, iar în unele seri acest număr a crescut la cinci sau şase milioane. La mijlocul lunii mai 2010, audienţa Fermei a depăşit tot ceea ce a înregistrat ratingul în anul 2002, atunci când Agenţia AGB Nielsen Media Research şi-a început afacerile sale în Serbia. Cercetarea audienţei a arătat că Ferma este una dintre 10 cele mai vizionate emisiuni TV în Serbia (Taboo 44, mart 2011. str.65-67). În cursul celor trei luni de difuzare al celui de-al treilea serial de tip reality în Serbia, în total 30 de participanţi (cântăreţi, politicieni, modele, acrtiţe, scriitoare, ziarişti) au avut ocazia să lupte pentru premiul principal care s-a estimat la 100 de mii de euro. Pe lângă suma principală, toţi participanţii au primit bani pentru fiecare zi petrecută pe proprietatea de la Lisović. Suma de bani, stabili1

Renovarea casei) de ore)

16

Data preluată de pe site-ul http://en.wikipedia.org/wiki/ The_Farm_(TV_series).

tă în contractul anterior semnat, a variat în funcţie de popularitatea participantului. În timpul colectării eşantionului la Ferma 3, au participat 18 persoane. Postul de televiziune Pink, prin difuzarea vreme de trei luni a Fermei 3, a preluat o mare parte a profitului de marketing, care pe piaţa sârbă se estimează la 80 de milioane de euro anual (este împărţit între 7 posturi de televiziune naţionale, 26 de posturi regionale, 186 de posturi locale şi 200 posturi de televiziune prin cablu). Se apreciază că profitul anual al postului de televiziune Pink este între 30 şi 35 de milioane de euro, în timp ce Serviciul Public, Radio Televiziunea Serbiei are 22 milioane2. Datele menţionate analizează de ce posturile de televiziune achiţionează licenţele formatelor de tip reality, respectiv de ce creează şi formatele proprii. Pentru ca triada să poate funcţiona, nu poate lipsi niciun actor, nici nu se poate permite ca fiecare dintre ei „să nu joace jocul/rolul corespunzător” care asigură profit pe o piaţă foarte slabă de mass/media din Serbia, indiferent de faptul dacă aceasta se poate considera de bun-gust sau de „divertisment popular”. Explicând fenomenul, cunoscutul scriitor şi bloggerul cotidianului Danas, Svetislav Basara (Danas 19.02.2011) evidenţiază: „Iată-mă, din nou îmi arunc privirea în globul de cristal şi susţin că: nu va trece niciun an, şi vom viziona în „Ferme”, „Safariuri” ş altei asemenea ”show-uri” transmisiuni directe de acte sexuale. Cu o notă: Decadenţa romană era, totuşi, puţin mai elegantă. Deşi poporul roman şi Senatul au tolerat bacanalele din acelaşi motiv ca elita noastră - pentru cretinizarea şi pacificarea maselor – situaţia la Roma era mult mai bună, până în momentul când barbarii au apărut la porţile acestui oraş. La noi este altfel, totul este, şi în popor, şi la senat, precum în arenă, pardon - în Reality show”. Kevin Glynn (2005:9), explicând modelul televiziunii pe care-l numeşte „media liberă”, ca o concurenţă la presa galbenă de senzaţionalism, evidenţiază că „mass-media de tabloide produce aproape cu tot atâtea obscenităţi şi insulte, cât şi satisfacţii”. 2. Scopul Scopul lucrării este să arate ce tip de jocuri joacă participanţii pentru a cuceri voturile publicului, prin care îşi asigură posibila victorie şi cucerirea marelui premiu, indiferent dacă prin aceasta contribuie la kitschul „divertismentului popular”.
2

3. Ipoteza Ipoteza de bază a acestei lucrări este că participanţii reality ai formatului Ferma 3 Serbia au insistat intenţionat pe comportamente controversate şi discriminatorii, pentru a se separa de alţii şi astfel pentru a cuceri cât mai multe din voturile publicului, oferindu-i „divertismentul popular”, care aparţine culturii mixte de mass-media a kitsch-ului şi a prostului-gust. Tolerând astfel de comportamente ale participanţilor Producţiilor Ferma 3 Serbia, în esenţă a încurajat tipuri de comportament caracteristice pentru subcultură. 4. Metoda, corpusul şi contextele3 4.1 Metoda În lucrare s-a folosit analiza cantitativ-calitativă critică a conţinutului emisiunilor de televiziune, reality show-urilor Ferma 3 inclusiv, mesajele de tip SMS ale auditoriului. Pentru aceasta a fost în mod special creat un protocol de codificare. Metoda de bază este analiza critică a discursului mass-media, despre care Teun van Dijk (300) spune că ea include „analiza relaţiilor dintre discursurile puterii, al dominaţiilor, al inegalităţilor sociale şi poziţia analiştilor discursului în astfel de circumstanţe sociale”. Analiştii discursului includ informaţii contextuale în interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnica analizei cantitativ-calitative a conţinutului, interpretându-le din punct de vedere critic. Unitatea analizei a fost partea autonomă, care a reprezentat o perioadă de timp definită în cadrul materialului audio-vizual de eşantioane şi subînţelege unitatea locului, actorilor şi acţiunilor. 4.2 Corpusul Au fost filmate şi analizate conţinuturile difuzate ale reality show-ului Ferma 3 în cursul unei zile între3

Data preluată de pe: http://www.politika.rs/rubrike/Tema-nedelje/Zasto-se-Srbiji-dogodila-Farma/Niske-strasti-podizu-gledanost.It.html.

În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor făcute în cadrul proiectului 47020 „Tehnologii ale mediilor digitale şi ale schimbărilor social/educaţionale”, finanţat de către Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al Republicii Serbia (2011-2014). La această cercetare au participat studenţii DAS – Ştiinţele Comunicării, Departamentul pentru Studiile Mass-media din cadrul Facultăţii de Filozofie din Novi Sad, în anul academic 2010/2011, în cadrul obiectului obligatoriu Analiza critică a discursului de media, coordonator profesor uiv. doctor Dubravka Valić nedeljković şi lector univ. dr. doctor Dejan Pralica.

17

gi. În totalitate, şase termeni în medie, stabiliţi zilnic cu o durată diferită (cel mai scurt a fost de 15 minute, iar cel mai lung, de 180) pe care televiziunea Pink le-a oferit auditoriului în perioada analizată între 28 noiembrie şi 5 decembrie 2010, respectiv perioada între cea de-a 76-a zi şi a 83-a a difuzării Fermei 3. O parte reprezintă transmisiuni în direct ale evenimenteler în reality show-ul Ferma 3, iar o parte este montajul celor mai interesante evenimente petrecute pe tot parcursul zilei sau a unei părţi a zilei. Din eşantion în total fac parte 40 de ore de material filmat (Valić Nedeljković 2011a : 298). Eşantionul este codificat printr-un protocol în special creat pentru acesta (cuprinde 28 de categorii) pentru analiza cantitativ-calitativă a conţinutului, ca instrumentul de bază pentru analiza discursului mass-media, metodă de bază a cercetării. 4.3 Contextualitatea 4.3.1 Reality show Ferma Serbia În satul Lisović s-a construit ferma cu facilităţile auxiliare într-un spaţiu de aproximativ două hectare. Facilităţile auxiliare includ hambar, ateliere de lucru grădină, grajd, obor ş.a.m.d. cu 62 de animale, care au fost lăsate la grija „fermierilor” (cântereţi, politicieni, modele, actriţe, scriitoare, jurnalişti), cărora li s-au distribuit sarcini. Precum se spune pe site-ul oficial al Fermei: „De câte ori v-aţi gândit că viaţa la fermă este mai uşoară, mai simplă, mai fără griji. Credeţi că într-adevăr este aşa?”4 Condiţiile care au dominat activităţile de la fermă au fost relativ grele şi au simulat viaţa fermierilor adevăraţi, din perioada de acum o sută de ani şi chiar mai devreme. La fermă nu era curent, apa folosită era cea din fântână, participanţii au dormit în paturi de lemn, au folosit o toaletă veche, nu au dispus de hârtie igienică, alimentele au fost preponderent legume pe care le-au cultivat sau le-au primit ca premiu. la bază, ideea a fost stimulativă şi pozitivă, pentru că a trebuit să încurajeze auto-organizarea, soluţionarea creativă a problemelor de echipă, întreţinerea fermei în condiţii grele, să se arate cum nivelul dezvoltării tehnologice influenţează în mod direct schimbările sociale. Însă Ferma 3, prin faptul că a început într-o perioadă când nu sunt actuale lucrările agricole, în centrul atenţiei au pus nu munca şi valorile care ca4

racterizează soluţionarea creativă a problemelor, ci intriga, comportamentul controversat care nu poate fi un model pentru nimeni, precum şi jocul de rol, scopul fiind mai ales manipularea şi şocarea auditoriul, nu educarea lui. Reality Ferma a fost conceput astfel ca în fiecare săptămână să se aleagă un „Proprietar” care-şi alege doi „servitori”. Unul dintre servitori, care primeşte cele mai multe beţişoare, respectiv cele mai multe voturi ale celorlalţi fermieri, participă în duelul pentru eliminare, în timp ce al doilea candidat pentru eliminare este ales de public. Ei se luptă în arenă, într-un test de cunoştinţe sau de competenţe. Învingătorului i se dublează voturile publicului şi acela care are mai multe voturi învinge şi rămâne în casă. De asemenea, participanţii primesc sarcinile săptămânale şi zilnice, iar pentru fiecare sarcină bine îndeplinită cuceresc premiul şi condiţii mai bune de trai. Dimpotrivă – pentru fiecare sarcină nerealizată primesc pedepse, cel mai des acestea se manifestă prin reducerea pachetelor de ţigări şi a cantităţii de alcool. 4.3.2 Pink International Company Pink International Company5 este corporaţia particulară de mass-media din care fac parte televiziunea comercială (TV Pink), postul de radio (Radio Pink) şi complexul producţiei de film (Pink Films International). A fost înfiinţată în anul 1993, ca una dintre primele companii de mass-media în proprietatea privată. Din anul 1998, televiziunea Pink domină ratingul, realizând 40-45 % din toate veniturile pieţei de marketing în Serbia. Conţinuturile la acest post de televiziune sunt dominant comerciale şi nu se pot considera exemplu de bun-gust, ci mai ales al kitsch-ului. Analiza Participanţii la show-ul Ferma 3, în total 30 (în perioada când a fost format eşantionul acesta pentru cercetare au fost 18) au jucat trei roluri: • primul este cel cu care au venit la fermă din lumea reală, în care au avut anumite roluri sociale, conform cărora au fost marcaţi apartenenţii sferei VIP, create potrivit modelului de cultură a mass-media mixte TV Pink; • cel de-al doilea este acel care le-a fost menit prin formatul reality show-ului Ferma 3 şi benevol l-au
5

18

RTV Pink – Viața la fermă (disponibil la http://farma.rtvpink.com/?strana=11).

www.pinkmediagrup.net

spre care tind şi cucerirea popularităţii în rândurile publicului. nemăritată. astfel că este şi singurul participant care a împărţit rolul din realitate şi rolul din lumea virtuală a reality-ului. Aici. iar azi este în penumbră. care pe lângă tot aceasta este destul de primitivă. BJB 13 (24) moderator. participanţilor „fermierilor”. Scopul personal al lor este să fie diferiţi faţă de ceilalţi participanţi şi să cucerească premiul principal. care le-ar asigura recunoaşterea în lumea subculturii. care i-ar fi ajutat pentru astfel de competiţie. predispusă la scandaluri. ceea ce de asemenea nu este avantajul comparabil cultivat în rolurile sale primare. SG (24) rapper. în relaţie cu cineva. Rolul nou de Proprietar aduce alte beneficii şi simboluri de statut . pentru că de aceasta depinde cum vor vota alţi femrieri când este vorba de nominalizarea lor pentru eliminare. ZP (45) cântăreaţa cu mai multe cd-uri înregistrate. JS (24) model. Servitorii. Ceea ce este comun pentru cei 10 este faptul că înaintea Fermei au participat în emisiunea „Zvezde Granda” la acelaşi post de televiziune. conform voinţei Cooperativei. să făcă schimbul de obiecte produse de ei pentru produse necesare pentru viaţa la fermă. Rolurile se pot modifica.„Casa proprietarului”. De pe marginea socială a unui emigrant economic fără succes în Statele Unite ale Americii. angajat politic. AIA cântăreţ. cu comportamentul controversat. care joacă acest rol într-un spaţiu şi timp limitat. Duelul poate fi şi testul de rezistenţă. NS (39) cântăreaţă. pe care-l asigură rolul Proprietarului. needucat. seducător. care dispune de mai mult confort decât cea în care trăiesc ceilalţi într-un dormitor comun. în comparaţie cu Proprietarul şi cu ceilalţi femrieri au în totalitate un statut subordonat. suporter al achipei de fotbal Partizan. Ei se luptă în continuare cu crearea rolului. actriţă într-un film porno. pentru că rolurile pe care participanţii în reality show le-au jucat în realitatea nu au nimic în comun cu rolurile nou-impuse de ţărani în gospodărie. este rolul cu care au ajuns la Fermă 3: KŽ (21) cântăreaţa. ZPP (46) moderator în ediţiile anterioare ale show-ului Ferma. pe scurt. EJ (50). respectiv ca toate lucrările să se realizeze la timp şi cum trebuie. rolul opus celui de servitor. agricultor. într-un nou context. pe care o vizitează o dată pe săptămână. şi banii. Cel de-al doilea rol este cel pe care Producţia Fermei 3 în calitatea sa de Cooperativă decidentă îl impune prin formatul. scriitoare. adevăratul fermier în rolul inspectorului. pentru că nimeni dintre participanţii la emisiune nu s-a ocupat cu sportul profesionist sau cu o altă activitate asemănătoare. divorţat. care influenţează în mod direct comportamentul persoanei. unde se petrec socializările zilnice. printr-o adevărată farsă a ajuns în centrul atenţiei auditoriului YouTube. dansatoare. Toţi fermierii sunt liberi să interpreteze rolul Proprietarului. Este clar că prin ierarhie participanţii sunt repartizaţi prin statutul subordonat ori superior. văduvă. Aceasta este o altă circumstanţă de contextualitate. în raport cu faptul cum el consideră că ar trebui să fie găzduiţi la fermă. deja participant al unui format de reality pe un alt post de televiziune. soţ. precum şi dezvoltarea ei. ei au fost nevoiţi să „joacă jocuri noi”. Rolul Proprietarului are un anumit termen. cu o piesă muzicală lipsită în totalitate de calitate textuală sau muzicală. respectiv al subordonatului. NKL (44) oadtă cu intrarea în Fermă. în esenţă. laureată a mai multor premii.acceptat prin semnarea contractului cu Producţia. iar jocul rolurilor este supravegheat de Proka. urmează duelul. Sunt obligaţi să îndeplinească toate sarcinile cât mai bine cu putinţă. doar la prima vedere aparţin sfe- rei VIP. precum şi bucătăria înghesuită. însurat. cunoscută şi în afara Serbiei. travestit. AĐB (40) muzicianul. ER (69) actriţă. Majoritatea dintre ei. şi rolul neutru al celorlalţi fermieri. iar pentru pregătire au numai o anumită perioadă de timp. soţie şi mamă. BJB (27) fotbalist. care şi-a creat cariera în anii controversaţi nouăzeci. JA scriitoare. în focar are romane de dragoste. înregistrează în special piesemenite Fermei. a înregistrat 10 cd-uri. MR (53) preşedintele unui partid mai puţin cunoscut. a fost şi învingătoarea Fermei 3. despre care participanţii au foarte modeste cunoştinţe anterioare. În topul popularităţii a fost în anii nouăzeci. este părinte. model. ca în piaţa publică. • cel de-al treilea este cel pe care ei înşişi l-au impus (creat). divorţat. Premii şi pedepse dictează numai Cooperativa. prelucrări ale pieselor sale de muzică rock la instrumente tradiţionale (tambura). care la rândul său a stabilit „regulile sale de joc”. soţ. neînsurat. 19 . intrând în lumea virtuală a reality-ului. lipsit de simboluri însoţitoare ale vieţii lor de zi cu zi de kitsch. JP (21) cântereaţa din show-ul „Zvezde Granda” încă necunoscută în lumea showbiz-ului. Aceasta nu este o sarcină grea. cântăreţ. preocupat de muzica hard rock. în afara reality-ului. creat conform modelului de concursul cunoştinţelor despre agricultură. iar prin aceasta. VVV (39) cântăreaţă. tată. tată. animator. a cărei singură referinţă a fost participarea în show-ul „Zvezde Granda”. precum şi să redefinească rolurile impuse de către Producţie. În urma acestui vot. difuzat pe acelaşi post de televiziune. Primul rol.

pentru a se poziţiona cât mai bine faţă de telespectatori. spre exemplu „prietenii”. Tot acest fapt contribuie foarte mult la dinamica unui format. a ales rolul „iubirii tradate” şi l-a jucat în continuu (a plâns nefericită în faţa camerelor de filmare) în totalitate ignorând rolul impus. tipică pentru o familie de la sat de pe vremuri. a dat verdicte). şi lui B13 . care în fiecare dramă bună are sarcină să provoace sentimentele extreme telespectatorilor. Un teren similar pentru conflict îl aşteaptă şi pe cel nominalizat în cazul în care va „supravieţui” duelului. Aceasta înseamnă că nu s-a ocupat de lucrările cu privire la economie la fermă. nu se întâmplă des. intrigant/intrigantă. Atunci când sarcina a fost procesul. postate pe burtieră. Prin aceasta se ridică rating-ul show-ului. soţia. amanta. Cele mai multe mesaje SMS. printr-o lovitură în masă. În perioada analizată. cel de „fermieră”. nu este una de invidiat. după ce Servitorul îşi întrerupe jocul acestui rol şi din nou devine membrul egal al grupului compus din ceilalţi fermieri. a emis deciziile confirmate cu „ciocanul de lemn de judecător”. muncitorul harnic (cel care creează). EJ (dealtfel nu are niciun fel de educaţie în realitate) reprezintă un decalaj total. filmarea telenovelei spaniole. Rolurile sunt repartizate participanţilor de către „regizor” şi „scenarist”. cât şi satisfacţii”. Această dicotomie este foarte atractivă pentru public. postate pe burtieră de către Producţie. pentru că nominalizările sunt publice şi este necesar să fie argumentate. acestea au fost trei sarcini: procese. ceea ce confirmă şi teza lui Glynn (2005:9) că „mass-media de tabloide produce aproape tot atât de obscenităţi şi insulte. este eliminat. rolurile sunt şi sarcinile pe care Cooperativa le impune participanţilor Reality show-ului. KŽ. Importanţa zilei internaţionale şi analfabetismul persoanei care a preluat acest rol de „profesor”. care contribuie substanţial la modificarea condiţiilor de viaţă. au dorit ca iubirea ei nefericită totuşi să se realizeze. într-o perioadă foarte scurtă de timp şi limitată: Proprietar – Servitor. Servitorul care a pierdut. ca modelul verificat cu care publicul este bine socializat în cursul ultimilor 20 de ani. au simpatizat cu ea şi au ţinut cu ea. iniţial nu foarte atractiv din punct de vedere dramatic. Aest lucru au recunoscut şi telespectatorii prin mesajele lor de tip SMS. În acelaşi timp poziţia Servitorului. Rolurile au fost interpretate prin strategia imitaţiei şi a copierii. Pentru ca sarcina să fie realizată cu succes. ceea ce în realitate. Cooperativă). Aceasta creează un teren potrivit pentru conflict. a prevăzut două roluri-cheie: „regizorul” şi „scenaristul”. filmarea serialului spaniol şi predările publice. au conţinut comentarii despre KŽ. precum şi „amanţii” într-o telenovelă spaniolă sunt persoane care în reality show-ul Ferma 3 cultivă ostilitatea reciprocă ca un rol dominant personal. Nicunuul dintre fermieri în realitate nu a avut experienţă în rolul care i-a fost atribuit prin sarcini. semnat ca dr. în spatele camerelor.care nu a avut această experienţă. deci o persoană fără credibilitate pentru astfel de importantă funcţie socială cum este cea de judecător. care a învins la sfârşit în Reality show-ul Ferma 3. cel care distruge ceea ce s-a creat. În cadrul acestui al doilea rol impus. a luat hotărâri definitive. Celelalte roluri pe care participanţii Fermei le ocupă sunt rezultatul împărţirii muncii. ca prin voturile lor să cucerească premiul. în timpul difuzării reality show-ului. Telespectatorii au considerat că este frumoasă. s-a preluat modelul rolurilor prototipice din telenovele (fiul. pentru că individul aflat într-un statut brusc schimbat. dialogurile provocatoare şi intrigi. folosind strategia combinaţiilor imposibile. persoana controversată. care rămâne în casă. Toţi participanii/participantele au folosit avantajele sale comparabile şi şi-au construit o imagine care a trebuit să fie recunoscută în mesajele SMS ale auditoriului. latino-americane şi acum turceşti. EJ. reacţionează în general imprevizibil. Cel de-al treilea rol este cel pe care participanţii singuri l-au menit lor. a primit sarcina ca pentru 1 decembrie să ţină un curs „ştiinţific” despre educaţia sexuală şi aceasta cu ocazia zilei internaţionale 1 decembrie a luptei împotriva SIDA. 6 20 Sarcina. . mama vitregă şi bunica) comploturi.Monopolizarea timpului de pregătire este încă o exprimare a puterii „rolurilor” superioare în ierarhie (Proprietar. pentru a-i pune într-o poziţie şi mai dificilă. ceea ce şi este obiectivul de bază al producţiei în rolul Cooperativei. acest rol l-a jucat BB13. Într-un caz. „judecătorul”6 s-a comportat conform stereotipului pentru acest rol social preluat din industria de film (a dat şi a luat cuvântul. Cel mai puţin educat participant al Fermei 3. pentru că este conştient cine a votat contra lui. interesantă şi sinceră. Cooperativa a distribuit aceste roluri lui ER care şi în realitate a jucat acest rol. Acest model prototipic din mediul teatral l-au preluat şi participanţii Fermei 3. Deci este prevăzut ca individul/individa să se află în două roluri diametral opuse. Mai clar. urmărind telenovele spaniole. Ei au preluat roluri prototipice de dramă: amanta tradată.

auditoriul a considerat că nu este sinceră. dar şi în conformitate cu tipul altor participanţi. considerând că prin acest rol nou va obţine popularitate mai mare. în mod implicit. Auditoriul a caracterizat-o ca vrednică. 34 la sută din sms-uri au considerat-o neinteresantă. iar Katarina . a avut aceleaşi roluri sociale ca învingătoarea KŽ. Audienţa. Analiza a arătat că cel de-al treilea rol. Acest muzician. dar la nivelul implicit. Ea. Pentru EJ. El a fost singurul fermier al Fermei 3. 18 la sută din SMS-uri au susţinut că „interpretează”.tânjind după sfârşitul fericit al poveştii sale de iubire. a fost hărnicia. care câteva decenii a atras atenţia nu numai auditoriului Serbiei. El s-a consacrat muncii. Astfel. dar în totalitate vizibile pentru telespectatorul critic al Fermei 3. Rolurile pe care le-au ales VVV şi EJ. a Reality formatului Ferma 3 21 . JP. JP a ales să muncească şi să fie „fiica”vrednică. de pictoriţă şi scriitoare. Între ele două. Imagina sa în Ferma 3 a construit-o în raport cu rolul real şi conform anilor săi. Cea mai mare virtute a lui BJB a fost chiar relaţia de dragoste cu KŽ. mesajul a fost lipsit de ambiguitate. iar în special nu „experimente” cu roluri sociale. Pentru cel de-al doilea clasat. cea mai mare virtute i-a fost hărnicia. a contribuit cel mai mult la victoria KŽ în Ferma 3 Serbia. în 50 la sută de cazuri. în favoarea căruia vorbesc şi 20 la sută din SMS-uri. ceea ce auditoriul evidenţiază în chiar 47 la sută din mesajele SMS. voturile publicului aproape au fost împărţite. din ce cauză s-au poziţionat aşa de bine în clasamentul final. MR. în care se menţionează că foarte des se ceartă cu ceilalţi participanţi. respectiv experienţei în lumea show-biz-ului. prin SMS. În general. aparţinând acestui corpus nu au arătat o toleranţă faţă de această „diversitate”. în afara Fermei 3. nu sprijină orice fel de diversitate. Doi femrieri i-au unit pe toţi telespectatorii privitor la rolul pe care l-au ales: JA şi NKL. dar la Ferma 3 au ales roluri diferite. cele mai bune virtuţi le-au avut ZP moderator şi ZP cîntăreaţa. cea mai mare virtute. Caracteristicile clasatei pe locul 3. astfel că la urmă a pierdut victoria. În timp ce alţii s-au „jucat”. Auditoriul a recunoscut acest fapt clar. ER a intrat la Ferma 3 cu un foarte clar conturat rol de „actriţă controversată”. pe care au evidenţiat-o aproape jumătate din mesajele SMS dedicate lui. a contribuit la faptul ca el să aibă un mare procentaj de oponenţi (chiar 70 la sută). ci şi întregi ex-Iugoslavii şi ţărilor vecine. Telespectatorul mediu al astfel de Reality-uri în Serbia aparţine consumatorilor conţinuturilor de subcultură. pentru că nu se încadrează în valorile tradiţionale. ca şi a celui de-al doilea poziţionat. şi-a schimbat direcţia în muzică. ceea ce s-a dovedit a se menţine şi în clasamentul final. ER la Ferma 3 a fost singura persoană într-adevăr VIP. rareori constatate în mesajele SMS ale publicului. pentru a intra la Ferma 3. Şi ceilalţi participanţi ai Fermei 3. Ei au fost văzuţi veseli şi sinceri. nu a menţionat clar motivul pentru care nu sprijină acest rol. Aceasta arată faptul că rolul personal creat al participanţilor este recunoscut de auditoriu ca acel adevărat al lor. Cel mai des comentariu pentru NKL a fost că este vrednică. Cei care au dorit eliminarea moderatorului ZP nu au menţionat un motiv pentru acest lucru. el a îndeplinit obligaţiile sale de zi cu zi şi nu i-a înţeles pe ei. însă acest rol din lumea reală nu a contribuit la poziţionarea ei în clasamentul final. ceea ce este esenţa lui. pentru că rolul pe care l-a jucat a fost identic în amândouă. le-au considerat interesante aproximativ 40 la sută dintre SMS-uri. 6. în timp ce comentarii negative nu s-au înregistrat.să fie ce mai frumoasă „fiică” care doreşte să se mărite cu orice preţ. Aceasta a cauzat dezorientarea lui în realitatea virtuală a Reality show-ului. Cultivat ca publicul TV. Rolul lui de travestit şi de persoană conflictuală. dar naivitatea lui EJ deseori a stricat distracţia şi a trezit compasiunea telespectatorilor. dar nu şi sinceră. iar aproape toate SMS-urile trimise împotriva lor nu au menţionat motivul pentru care ei nu merită victoria. Pentru cântăreaţa ZP. BJB 13 şi-a construit imagina inacceptabilă pentru cultura tradiţională a Serbiei încă înaintea intrării la Ferma 3. care în Reality show a venit cu rolul „agricultorului” din realitate. pentru că ele sunt clare şi previzibile. ceea ce nu s-a întâmplat în totalitate. personal ales. iar în cazurile când au fost. Nicun comentariu bun nu s-a văzut când este vorba de JA. cu telenovele. Cele mai mari dezavantaje i-au fost lenea şi lipsă de sinceritate. suprapunând rolul cu realitatea. auditoriul Serbiei a arătat că această cer- cetare valorează numai „roluri pure”. VVV şi EJ au preluat rolurile de „animatori”. cu care a insistat şi în acest Reality. în general nu au fost menţionate în mesajele SMS. astfel că nu există nevoie pentru efort în decodare. Concluzii Analiza critică a discursului de 40 de ore de material înregistrat şi difuzat. Lumea realităţii şi lumea Reality show-ului pentru MR nu a avut graniţa definitivă . auditoriul a acceptat „jocul” formatului că Reality este „televiziunea faptelor” şi nu transmisiunea în direct a lumii pseudoreale. evitându-i pe ceilalţi participanţi ai Reality Show-ului. Ei doi au împărţit rolurile de „amanţi la început”.

. br 01. 17. Taylor. Writting an television. The politics of Reality Television: Global Perspectives.2011. 382-397. the public supported and evaluated the roles played out by the participants as if they occurred in a real-life environment and not an orchestrated reality show.10. M. Their goal was to differentiate themselves from one another and. Anonim.com/content/35/3/382 6. Tomson Wadsworth. Kultura 133. London.. London and New York:Routledge. ci cu banalităţile zilnice în care şi cel „mizerabil” (Valić Nedeljković 2011b) participă. 8. Su and Jermyn Deborah (2004). 9. The roles selected and simulated offered  the  audience „folk entertainment”. 3. roles. 5. Bern. Novi Sad-Nikšić’Dubrovnik: Civilni forum.2011). NNŠ. Strategije netolerantnog govora medija. Kratka novinarska priča iz svakodnevnog života. (2011). Beograd: Zavod za udžbenike i nastavna sredstva. Beograd. Reality TV audience and popular factual television. in so doing. Valić Nedeljković Dubravka (2011b). Andrejevic. Sažeci/Abregas/Abstracts. Weiman G. 18. (1973). Valić Nedeljković Dubravka (2010). Rolurile pe care le-au jucat participanţii în viaţa reală au diferit (cu o excepţie) de la cele impuse de către producţie în rolul cooperativei. 26. u Uvod u TV novinarstvo. Marwan and Katherine Senderedd. R. Yates. Novi Sad. Koliko je rijaliti šou zaista rijaliti? Studija slučaja „Farma 3”TV Pink. pregledana 7.sagepub. Radio and New Media. 11. 10. 35. Case Study: Serbian series ”Farm 3” Critical  discourse analysis  of  40  hours  of broadcasted material of reality show ”Farm 3” Serbia (November / December  2010 TV  Pink) confirmed the main hypothesis of this study. Summary Bibliografie 1. By sending SMS messages. Obiectivul le-a fost să se separe de ceilalţi şi astfel să cucerească cât mai multe voturi ale publiculu. 19. Tolerând astfel de comportamente ale participanţilor Producţiei Ferma 3 Serbia. The Farm.M. intenţionat şi-au ales anumite roluri. Durham and London: Duke University Press.. prin care se exclude tot ce este diferit. prin mesajele SMS. Valić Nedeljković Dubravka (2004). Eko. http://en.02.) Danica Aćimović. (2005). 15. Glynn. în cadrul cărora au insistat pe comportamente controversate şi discriminatorii. Publicul. J. precum şi de la cele create de ei pentru a cuceri voturile publicului. The analysis show­ ed­   that  ”Farm  3”  participants  deliberately  chose roles during which they insisted on acting in a controversial and discriminatory manner. se premiază rolurile de stereotip ale „iubirii tradate”. (2008). Communication Research. str.org/wiki/The_Farm_%28TV_ series%29. K. Pregled TV scene Srbije za 2010.L. În acelaşi timp nu se încurajează valori cum sunt „munca”. Umberto. A. 14. Novi Sad. Understanding reality TV. Moj ugao: Dvorske stvari. 4. (2008). Koju igru igraš? Beogra: Nolit. 199-213. în fond s-au încurajat modele de comportament care aparţin subculturii. 13. „creativitatea”. Oxford. str.11. Cohen j.wikipedia.Serbia (noiembrie-decembrie 2010) a confirmat ipotezele. SAGE Publication. oferindu-i „divertisment popular”. Nikola (1974): Psihologija ličnosti. 2. se sprijijnă analfabetismul şi stupiditatea umană pentru că aceasta este „amuzant”. S. (2000). Filozofski fakultet. A arătat faptul că participanţii formatului Reality Ferma 3 Serbia.2011. S-a arătat că tocmai acest alegerea personală a rolurilor a contribuit în mod direct la alegerea învingătorului. M. care aparţine culturii mass-media mixte a kitsch-ului şi prostului-gust. Hillard. No 3.2011. Danas. str. a sprijinit şi a condamnat rolurile jucate de participanţi. Rot. Medijska kultura: medjunarodni naučnostručni časopis. Str 289-305. 13-33. (2011). ignorând că este vorba de un Reality virtual creat. London and New York:Routledge. mart 2011.10. 300-317. edicija Medijske reference. Vol. Rialiti programi: izjednačavanje javnog i privatnog diskursa. Reality show „folk entertainment” and/or promotion of controversial and discriminatory behavior through role-playing. London and New York:Routledge. Valić Nedeljković Dubravka (2011a). 12. Van Dijk. str 56. audience. discriminatory behavior. Kultura informacija komunikacija. însă nu conform atitudinii sănătoase faţă de valorile sociale pozitive. http://crx. Traducere de V. Saopštenje na medjunarodnoj konferenciji Jezici i kulture u vremenu i prostoru. Tabloid culture. str. Valić Nedeljković Dubravka (2007). Psihološka biblioteka. S. In Discourse Theory and practice a Readered by Wetherel. 65-67. Beograd: Nolit.. Basara. 7. SMS messages 22 . (ur. Who’s Afraid of Reality Shows?:­ Eksploring the Effects of perceived Influence of Reality Shows and the Concern Over TheirSocial Effects on Willingness to Censor.godinu. a media mix of kitsch and bad taste. win as many audience votes as possible. Kraidy. „contribuţia la progresul comunităţii”. Principlesof Cristal Discourse Analzsis. Holmes. Mark (2004): Reality TV: The work of being watched. Svetislav (19. Erik (1984). 16. T. Key words: reality shows. stranica je obnovljena 5. Hill. Taboo 44. O novinarstvu i novinarima.

the viewer’s perception is determined by their choice of how they will experience the structure of the work of art.fans. Political relation between video games and art is reflected in the following question: who is entitled to claim the status of a work of art for a particular video game. On the other hand. and if the recipient fails to observe or does not accept them.rs When discussing the art of video games. is reduced for the sake of the work of art’s perception. in relation to video games. has aroused interesting debates in recent years. iconography and narration of video games and the body of the player.ac. Or. an interesting and challenging point of encounter with the new media artistic practices in times of culture. The art of fans or fan art represents a creative relationship of players. does the fun character of commercial video games present a restrictive factor in securing that status or is that right reserved only for subversive methods of video games deconstruction? A phenomenological question is the following: what kind of novelty do vi1 deo games ensure in terms of a direct physical perception of audience when they encounter a work of art? Art and Video Games ”High” art. and in this respect.new media artists. as was previously the case with the film.11. towards video games as popular culture texts. there will be no perception either. by theoreticians. Many of those supporting the commercial video games as art claim that they will take the same way of recognition. critics and cultural institutions.chart. three different contexts need to be considered: the ”high” art (video games and the art). in which the central position was designated to participants.2010. artists and players. In this case. Video games take part in the creation of a contemporary cultural context. may be placed in the frame of the new media art. and have become as such. requiring a special perception of the work of art through interaction. http://www. Works of art. Futurism and Dadaism. His contribution to this classification is manifested in taking into consideration the fan art. the viewer becomes a co-creator of the work of art. in which the audience was invited to take part in performances.) 23 . The issue whether commercial video games are a new form of art or not. claiming it to be art.2 The idea of interactive art and co-creation does not originate from the period of the rise of computer technologies. Kant’s aesthetic distance. commercial video games (video games as the art) – designers and fan art. referring to aesthetic and cultural issues in the society and era of the new media. according to which a work of art ”depends on the interaction with 2 A similar classification was suggested by James Newman in the book titled Playing with Videogames.uk/chart2001/ papers/hammel. What We Can Learn from Interacting with Computer Games”. The relationship between the art and video games may also be considered from the point of view of Eco’s concept of open work. There are two tendencies distinguished in works of art – the first one referring to the criticism of society and culture and the second one dealing with the status of human body during game playing. Please refer to Michael Hammel. and not the author. A similar practice was also continued in neo-avantgarde performances and happenings during the sixties. involving theoreticians. the creator sets the rules of the game. beyond any doubt. in this context. who are generally not artists.Manojlo Maravić Relations between the Art and Video Games manem@sbb. essential in understanding the content and structure of the work of art and making a critical assessment. „Towards a Yet Newer Laocoon.html (13.1 The first case is the least arguable point of encounter of art and video-games. is based on technology. but from a much earlier period of the first avant-garde movements. as there is a general consent nowadays between theoreticians and artists.

Frustration of players tells us of the failure that may be found in the model and policies not only of the anti-terrorism war. Flanagan constructed a threedimensional virtual space on whose walls she incorporated fragments of texts and family photographs. Frasca is of the opinion that ”for political video games. „Velvet Strike” is a project created by Brody Condon and Joan Leandre. it is impossible to attack without the ”collateral damage”. has created the work entitled ”September 12th ”. 208. having a Utopian potential of changing the world. in an online game called ”Counterstrike”. this work does not represent a criticism of the aggression associated with FPS games.”4 Therefore. floors and ceilings of buildings. representing terrorists and anti-terrorist special forces. It is a simple game created in the Flash programme. cold. a theoretician and artist. which took place during the author’s childhood spent in the rural part of the State of Wisconsin. ”Velvet Strike” is an activism-motivated criticism of the American war in Iraq. The artist and cyberfeminist Mary Flanagan created the interactive work entitled ”Domestic” (2003). who advocated the idea of large political potentials of the critically oriented video games. A player may download various anti-war graffiti from the Internet. depending on the ”level of freedom”.modern audience or its progressive version following the theory of games – the work is organised as a game. Criticisms of representations and narrations in video games are the most frequent form of works of art. most frequent artistic criticisms refer to them. the smoke coming out of the window of the house her father had lived in. These interventions have gone through severe criticisms and have been perceived by fans as the subversion of game itself. The design of some of these images. their iconography. 85. where only several citizens have been presented in a typical terrorist gear. Virtuelna umetnost. The task of the player is to hit the terrorist by a missile. Artistic Criticism of Social Policies Considering the fact that FPS (First-Person-Shooter) games are the most popular genre of video games. or impersonal.e. to this author. which is a modification of the FPS computer game called ”Unreal Tournament”. presenting her childhood memories. Quote according to Henry Lowood.”3 The suggested categorisation is based on different modes of communication between the work of art and audience: by representations or a specific physical relationship. A traumatic event was emphasised. but products of the propaganda. whose purpose is to spread the effects of the American war policies and recruit the future ”freedom fighters”. Following September 11th. presenting a typical Middle East city with a large population. gender and racial policy. in the form of images uploaded by artists and other website visitors. resulting in an even greater number of terrorists. and viewers. but also the macho-man ideology. ”Counterstrike” is a very popular video game whose game play is based on a battle between two teams. United Kingdom. but considering the distance between the shooting and explosion. ”Impotence and Agency: Computer Games as a Post-9/11 Battlefield” from Andreas Jahn-Sudmann and Ralf Stockmann (eds). Now they’re making games. the USA faced a genuine and overwhelming desire for games providing a symbolic revanchism. such as those showing hearts or terrorists kissing. by writing graffiti on virtual walls. as well as criticism of a number of FPS games (”Kuma War”. when she was coming back from the church and noticed. video games are a medium representing a tool in the contemporary culture. The work seems to echo the post-feminist slogan ”personal is political” and the author wonders: ”Can ‘high tech’ game spaces. by transferring the antiterrorism combat in the virtual world of games. . often violent. but also of the war-themed video games. Palgrave Macmillan. September 11 was the trigger … if it had happened in the sixties. i. These games are not just an ordinary entertainment. According to the author. On the other hand. 2008. Gonzalo Frasca. people would have grabbed their guitars and written a song about it. as the players. but an attempt to use the political potential of video games and question their social and cultural meanings. does not subvert the military culture only. there are works analysing various effects the playing has on the player’s body. Several critical artistic interventions and games have appeared as a response to that. Clio. 2008. Computer Games as a Sociocultural Phenomenon: Games Without Frontiers War Without Tears. while passing through the forest. The player’s task is to enter the house and extinguish the fire in the rooms. dedicated to conveyance of anti-war messages. Beograd. be subverted to create the inverse experience: an affective game 4 24 3 Oliver Grau. pertaining to the criticism of military. ”America’s Army” and ”Full Spectrum Warrior”) making profit on account of that.

which takes place through the player’s actions. The narrative part of the game abounds in notions that seem to crave for a psychoanalytical interpretation: childhood. which is an echo of the old Decartes’ rationalist idea of a human subject being situated not in the body. with the authors facing demands to create a substantial number of these devices. Although according to the author. Works of art are attempting to put the player’s body in the focus during the process of playing. is of minor importance. Apart from extending the player into the world of the game. but in the relationship of one player towards the body of the other 25 . intended for two players. while whether it is black. soldier’s. ideology. such as a possible instigation of a lawsuit by Sony for violation of the protected title of the console. a number of problems have obstructed the commercial production of the advanced version of ”Pain Station 2”. The authors created a playing console for a classical game called ”Pong”. lashing with a small whip or burning. Their work is based on the construction of a specific interface with a new haptic perception. meaning they deal with modes of establishing the relations between the player and the game. only this time the girl gets to save her father. because it places the game in a claustrophobic virtual space denoted as domestic or family-related. the very game (its hardware) gets transformed into the real world by imposing discipline and punishing the player’s body. fire. church. father. This project is about the need of new media artists for solid knowledge of technology. as well as the fact that it causes pain to its user. depending on the context. When one of the players makes a mistake. whose use is legitimate only in the framework of the repressive state apparatus instruments. it is possible to interpret ”Domestic” as putting a woman in the active role of a political subject. Unlike commercial FPS games. white. Although the haptic interface is not a novelty in commercial games. However. during their studies at the Academy of Media Arts in Cologne. which is. the violent content is not present in the ”Pong” game itself. Such a hierarchical work establishes an ironic relationship towards the policy of ”girl-friendly” games created for girls only. it is intended to exclude the infliction of physical pain from the domain of entertainment. maid or housekeeper. in which each player uses command controls with the right hand. If we leave aside Oedipus’s connotations and put an emphasis on Lacan’s version of the father as someone representing the Symbolic order. which are not determined by external conditions. In this manner. In addition to a great success at exhibitions. in other words. unlike the public sphere of men. interaction is placed on a new level in this case.edu/confluence/display/MarkTribe/ Mary+Flanagan (13. including a servant.) body. the police and the army. his left hand is punished by an electrical shock. while as an adjective. When the player is no longer able to stand the pain and removes the hand from the plate. whose actions are something the destiny of the symbolic order will depend on. ironically resembling the title of the famous Sony console Play Station. in this case. ”Pain Station” has attracted much attention by the media and a broad audience.brown. the game is over. it is a true story.11. it resembles the opposite version of the famous dream dreamt by a Freud’s female patient whose pseudonym was Dora. placing the left palm on a metal plate.2010. but are integrated in the game as its rule. i. a little girl. What needs to be underlined is that these artists are primarily interested in neuro-physical reactions of an unsignified 5 https://wiki. which has all made it impossible to distribute this game to game rooms. Competitions of players result in actual consequences. it refers to someone who works in a household. Phenomenological Aspects of Relations between the Art and Video Games The general issue frequently mentioned in negative criticisms of video games is the phrase referring to the passive body of the player that turns into a vacated shell. if they intend to base their works on modifications or constructions of the playing hardware. forest pathway. which may be either a noun or an adjective. but in the mind. The title ”Pain Station” is a pun. a traditional environment for women. ”Pain Station” is an artistic project carried out in 2001 by Volker Morawe and Tilman Reiff. being benign in terms of representation of violence (two lines bouncing a ball between each other).e. while the player’s mind is loosing itself in a virtual vastness of the game. As a noun. it denotes something relating to a household or family. male or female.that personalizes the space and therefore politicizes it? Can navigation in a 3D game operate as a means of challenging or ‘un-playing’ the conventional workings of shooter games?”5 The key to reading this work is in its very title ”Domestic”.

while the facial expressions they made along the way resulted from a relationship between high concentration and things happening in the game. Michael Hammel. Narrative as Virtual Reality: Immersion and Interactivity in Literature and Electronic Media. (Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press). as he intended to present this video in a room which would be provided with tones from the video game. launched in 2008. (2005). while Cooper himself is looking for interpretations from psychologists and sociologists.26 one. (2008). The recorded children responded differently when playing a game. leading to the purification of aggressive impulses and avoidance of actual violence. through which social reality is constructed. (2001). Henry Lowood. . A viewer is under impression of being inside a video game. Cybertext: Perspectives on Ergodic Literature. (2008). Computer Games as a Sociocultural Phenomenon: Games Without Frontiers War Without Tears. 7.… ”How do you feel about the bullets?” and ”Ha. behind which a high resolution camera was installed. Oliver Grau. ”Pain Station” is in a ”no mans’ land” of the old aesthetic question: Where is art – is it in the work of art (objectivism) or in the viewer’s perception (subjectivism)? But instead of an uninterested and distant viewer. which indeed was the author’s intention. On the contrary. this work needs a player. Video Games and Art. Espen J. while the symbolic relation only serves as a cause. (Beograd: Clio). 8. http://www. which was also suggested by Cooper himself. 2. the Real is here ”laid bare” (the physical pain itself). ”Impotence and Agency: Computer Games as a Post-9/11 Battlefield” in Andreas Jahn-Sudmann and Ralf Stockmann (eds). (1995). Their faces become a display of an individual relationship with the game play. This work does not insist on an interactive relationship with the player/audience. is subverted and altered in a strange manner. What We Can Learn from Interacting with Computer Games.chart.html accessed November. (London and New York: Routledge). for which video games were to blame. may be placed on the side of the moralistic panic mongers. (Bristol UK: Intellect Books). in the framework of which he analysed a physical relationship of combining people and contemporary media. 4. ”Games. Or. thus assuming a dominant ideological position. Cooper made a short video showing children’s faces when playing video games of violent contents. The media have placed this project in the frame of the effects the violent games have on children. Handbook of Computer Game Studies. a photographer.uk/chart2001/papers/hammel. James Newman. instead of a symbolic covering up of the Real. and the phenomenological perception of the player’s body. Therefore. 3. such as: ”Come back here…I’m gonna stab you”.). ”High-Performance Play: The Making of Machinima” in Grethe Mitchell and Andy Clarke (eds). along with the children’s comments heard in the video. The society/audience becomes an innocent victim of the hypnotised children.2010. He managed to do that by projecting the display onto the glass of a teleprompter. Video Games and Art. Aarseth. ”Immersion” is a good example of crossing the political discourse. The New Lively Art” in Joost Raessens and Jeffrey Goldstein (eds. References 1. (2008). a user who will be intentionally and physically focused and interested. Henry Jenkins. this work may be found on the website of the famous ”New York Times”. addressing their virtual ri- vals. (Massachusetts London: The Mit Press Cambridge). (2007). ”Immersion” is an example embodying Massuni’s idea that ideology and affect make good political allies. to ensure that people in the audience could perceive themselves as elements of the virtual word.e. Brett Martin. 5. Cooper’s work. with the entire situation being a metaphor of numerous shootings in the USA. (Bristol UK: Intellect Books). Henry Lowood. This involves the participation of social structures with a powerful position in the knowledge construction. ha…You’ll get a knife!”. (United Kingdom: Palgrave Macmillan).13. (2007) ”Should Videogames be Viewed as Art?” in Grethe Mitchell and Andy Clarke (eds). so the children seemed to look directly at the viewers. 6. who claimed that there is a possible ”relationship between violent games and social aggression”. Virtuelna umetnost. (University of Bergen). Web resources 9. varying from a complete lack of expression to exhilaration. Marie-Laure Ryan. Towards a Yet Newer Laocoon. in terms of ethics. ”Immersion” is a project by Robbie Cooper. which establishes the control over the lives of children (upbringing). His idea was to record the USA and Great Britain children of different ethnic and racial affiliation and then ask the psychologists and sociologists to interpret their faces. adding comments such as ”a picture is worth a thousand words”. the idea of the catharsic violence.ac. as reference to video games interacting has been reduced only to their effects on the players’ faces. thus. Taking into account this fact. Playing with Videogames. i.

13. with practically each new commercial game.net/velvet-strike/sprays. https://wiki. artists. http://www. interactivity 27 . 12.2010.2010. They represent a high technological medium that increases.13. Video games are a medium through which the fans of commercial games are trying to secure their position in the contemporary technologised culture.com/watch?v=AmFPURsKKh8 accessed November.youtube. experience.com/watch?v=JVHGy9XEF9I&feature= related accessed November.13.flickr.com/6743011 accessed November.opensorcery. http://farm1. 17. body. Video games are a legitimate artistic medium subject to modifications and recontextualisations in the process of creating a specific experience of the player/user/audience and political action by referring to particular social problems. 15.html accessed november. http://www. A number of artists take part in their creation: designers. http://www. Key words: video games.13. art.13.youtube. http://vimeo.com/watch?v=HfOUhwhdUV0 accessed November. http://www.static. phenomenology.2010.edu/confluence/display/MarkTribe/ Mary+Flanagan accessed November. jpg accessed November. Summary Relations between the Art and Video Games When discussing the art of video games.13.13.13.10.2010. composers and actors.2010.2010. 18. politics. http://www.youtube.com/73/205992926_0aab302647_o.com/watch?v=gRZBBA1HWsk accessed November.2010.youtube. 11.com/watch?v=9BAM9fgV-ts accessed November. aesthetics.13. http://www. commercial video games (video games as the art) and the fan art. November. three different contexts need to be considered: the ”high” art (video games and the art). 16.2010.brown.2010. 13.youtube. the aesthetic potential of audio-visual performances and includes more complex narrations and characters/avatars. 14.

măsurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai stipulate în Contract. Băiţa. Având ca principal rol asigurarea condiţiilor necesare pentru realizarea planului stabilit. Considerată o perioadă prosperă şi bogată. Dări de seamă asupra activităţilor evaluate periodic. Wilhelm. Băiuţ. Se supun discuţiei Contractele Colective de muncă.com Demersul nostru surprinde un aspect de istorie colectivă a societăţii miniere din perioada comunistă. este semnalată în toate documentele cu caracter specific. Prima preocupare culturală a organizaţiei sindicale a fost înfiinţarea bibliotecilor. de implicare în activităţi sportive. a respectării orarului de lucru. brigăzi de agitaţie. pentru ajutorarea văduvelor. În cadrul Congresului Asociaţiei Inginerilor şi Tehnicienilor din industria minieră susţinut la Bucureşti în anul 1932. cluburi ştiinţifice. dar şi o atenţie şi o implicare serioase în culturalizarea şi în alfabetizarea membrilor lor.planul” guvernării comuniste de a socializa şi culturaliza masa muncitorească din sectorul minier. se cere la pct. Clasa muncitoare era prezentă în spaţiul urban sub forma unui grup sociocultural de o relevantă importanţă. guvernarea comunistă consideră necesar să-şi asume în totalitate socializarea muncitorilor din bazinul minier.toate făcând parte din . Adunările generale de Dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor sindicale constituie un prilej important de analiză a muncii depuse. organizarea ştiinţifică a producţiei muncii. Valea Roşie. înregimentarea clasei muncitoare care implica şi educaţia culturală. le-au conceput pentru fiecare exploatare minieră în parte. astfel că se dau maeştrilor minei o pregătire tehnică şi ştiinţifică egală cu cea a conductorilor tehnici”[1]. precum şi buna sau proasta gestionare. a orfanilor. organizaţiile sindicale organizează şedinţe şi întâlniri cu reprezentanţii muncitorilor. a fost una din principalele preocupări ale vremii. a alcoolului. împreună cu conducerile unităţilor miniere. dar şi necesitatea angrenării în acţiuni de voluntariat a fiecărui muncitor. discutarea planului de muncă. la capitolul [2] Munca culturală de 28 . cercuri de informare şi de educare. Starea acestora. Ţibleş. programele culturale şi de educare stabilite pentru fiecare an. mobilizarea muncitorească pentru activităţile cultural-educative. de culturalizare.Veronica Szinculics FORME DE SOCIALIZARE CULTURALĂ A MUNCITORILOR MINERI DIN PERIOADA COMUNISTĂ ÎN BAZINUL MINIER MARAMUREŞ veroniquesz@yahoo.Reorganizarea şcoalelor de maiştri minieri prin modificarea programelor analitice şi a condiţiilor de admisibilitate. Identitatea grupului muncitoresc a fost experimentată de muncitori prin diversitatea grupărilor sociale. grupuri culturale. Apărută odată cu industrializarea masivă a României. îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă a celor ce muncesc. În afară de apărarea intereselor muncitorimii. creându-le condiţiile necesare de culturalizare. folosirea completă a timpului de lucru. Sectoare cuprinse – Ilba. de socializare pe care sindicatele. angajamente ale conducerii cu termene stabilite şi se numesc responsabilii pentru finalizarea propunerilor. punând problema comportamentului. Răzoare. 7 . în cadrul cărora se aduc la cunoştinţă şi se discută articole care compun Contractul Colectiv de muncă.. datorită valorii generate de munca de extracţie a resurselor din adâncul pământului. unite însă la nivel de ramură: grupuri sportive.. Relevanţa era dată de diversele forme de educaţie. O sursă importantă de bibliografie care ne permite evidenţierea subculturii miniere o constituie documentele oficiale arhivate la nivel de Exploatare sau de Regie minieră pentru minele aflate în bazinul minier Maramureş. Contractul colectiv de muncă pe anul 1955 încheiat între Conducerea Întreprinderii de Deschideri miniere Baia Mare şi între Comitetul de Întreprindere. întărirea disciplinei în muncă. Cavnic. lectorate . se alocă sume pentru ajutoarele de boală. documentele semnalează o muncă susţinută a sindicatelor în asistenţă socială.

Comitetul de Întreprindere se obligă să mobilizeze un număr de 50 de salariaţi pentru următoarele munci obşteşti: amenajarea terenului de volei pe Valea Roşie. deşi muncitorii sectorului sunt dornici de a-şi mări gradul de cultură şi prin astfel de ocazii”. a unei mese de ping-pong şi obţinerea unui număr de schiuri pentru muncitorii sectorului. Comitetul de Întreprindere se obligă să înfiinţeze următoarele secţii pe ramurile de activitate sportivă: secţia de fotbal cu două echipe. Cultură fizică şi sport: Art. secţia volei cu 2 echipe. 60. amenajarea terenului de fotbal de la Valea Borcutului. Imaginea nr. totuşi prea puţini muncitori au reuşit să ridice cărţi din biblioteca acestui sediu. Gazeta de perete.66. Art. secţia de popice cu o echipă.61. ca echipa de teatru şi dansuri.masă: Art. Comitetul de Întreprindere se obligă să organizeze pomul de iarnă cu fonduri puse la dispoziţie de către organele competente în acest scop. ingineri şi funcţionari în munca de educare politică şi culturală de masă. conferinţe.63. să îmbunătăţească biblioteca cu un număr de 30 de volume cu conţinut sportiv. care să fie aprovizionate cu cărţi tehnice şi literare în limita prevederilor bugetare. Art. reuşind mai de grabă să ridice cărţi din biblioteca centrală din oraş.62. Art. şedinţe. să folosească toate mijloacele de agitaţie şi de propagandă existente. secţia tenis de masă cu 2 echipe. Comitetul de Întreprindere se obligă să popularizeze prin toate mijloacele. Art. În cadrul activităţii clubului pe anul 1955. Tov. Ing. sociale. tov. Comitetul de Întreprindere se obligă: să-i educe permanent pe muncitori. iar muncitorii care au terminat şcoala de alfabetiza- re în condiţii bune vor fi stimulaţi prin încadrarea lor în şcoli de calificare pe meseriile respective. deşi acest sector se găseşte în imediata apropiere a sediului întreprinderii. Comitetul de Întreprindere se obligă să dea atenţie deosebită ridicării de noi cadre din rândurile tineretului şi ale femeilor pentru trimiterea la cursuri superioare a unui număr de doi tovarăşi. 29 . să iniţieze o acţiune de masă prin alfabetizarea neştiutorilor de carte.59. secţia de tir cu o echipă. solicitând totodată să se asigure amenajarea unui teren de volei. Chişu Vasile spune următoarele: „În privinţa culturalizării muncitorilor din sectorul Valea Roşie. să organizeze un schimb de experienţă cu un alt colectiv sportiv din Baia Mare. cei care s-au evidenţiat în munca de alfabetizare vor fi premiaţi.65. În privinţa vizionării filmelor.68.64. filme sportive. ca: panouri. deşi salariaţii sediului au reuşit să vizioneze o serie de filme în colectiv. în aşa fel încât să cuprindă analfabeţii din sector. să organizeze pentru muncitori. să organizeze şi să amenajeze un colţ roşu la Băiţa. Comitetul de Întreprindere se obligă să sprijine secţiile sindicale în vederea mobilizării muncitorilor şi a funcţionarilor la excursii.69. metodele de muncă ale fruntaşilor sovietici şi ale fruntaşilor noştri din întrecerile socialiste (imaginea nr. În Procesul verbal/1960 al Adunării Generale a Conferinţei Sindicale a Întreprinderii de Exploatări Baia Mare [3]. la nivelul sectorului nu s-a dus o muncă de informare şi mobilizare a muncitorilor pentru a participa la astfel de vizionări. 70. Art. Art.1). Comitetul de Întreprindere se obligă să asigure desfăşurarea activităţii artistice prin: organizarea brigăzii artistice compuse din 2-3 tovarăşi. gazete de perete. dintre care una la Baia Mare şi una la Băiţa. Conducerea Întreprinderii şi Comitetul de Întreprindere se obligă să sprijine organizaţia ARLUS în ceea ce priveşte desfăşurarea cursurilor de limba rusă prin crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a acesteia. şcoli. Art. folosind din plin colţul roşu. necunăscându-se locul în care se găseşte. Tov. atragerea a cel puţin 30 de salariaţi pentru întărirea formaţiunilor artistice. tehnice şi literare. Muste Ioan de la Sectorul Şuior îşi exprimă mirarea că în planul de dotare pe anul 1960 sectorul Şuior nu a fost prevăzut cu o staţie de amplificare şi cu înfiinţarea unei biblioteci. tehnicieni. să ducă muncă de lămurire în cadrul colectivului sportiv ca membrii colectivului să achite cotizaţiile la timp. din cuză că biblioteca întreprinderii s-a găsit într-o serie de mutări. să organizeze biblioteci volante la sectoarele de producţie. Art. Conducerea Întreprinderii şi Comitetul de Întreprindere se obligă la intensificarea muncii de alfabetizare a neştiutorilor de carte prin următoarele mijloace: să organizeze cursuri de alfabetizare pe sectoarele de producţie. Comitetul de Întreprindere se obligă să atragă în rândul cititorilor bibliotecii cel puţin 150 de salariaţi. Art.1. funcţionari şi elevi din şcolile întreprinderii cel puţin 12 conferinţe şi lecţii având teme politice. modalitatea de a promova şi populariza activităţile cultural-sportive.

în cadrul căruia activează 60 de muncitori. . la care participă 68 de tovarăşi. o brigadă artistică cu 20 de membri şi 5 manifestări. unde cărţile sunt schimbate trimestrial.. articole de presă. şi care susţine în primul an de înfiinţare peste 18 spectacole. În cadrul organizaţiei culturale de sindicat se desfăşoară 154 de conferinţe pentru un nr.”. de vârstă.. toţi fiind membri de sindicat..Respectă-mă şi te respect”. Săsar. . nu s-a realizat şi cu membrii sindicali de la sectoare. în colaborare cu Comitetul . o formaţiune de dansuri cu 12 membri şi 15 manifestări. de cerinţele lor. seri de întrebări şi răspunsuri. Funcţionează un cerc de artă plastică. (imaginile nr. o orchestră de muzică populară cu 15 membri şi 15 prezentări.Ce înseamnă comportare civilizată”. întâlniri cu medicul.. de 15. emisiuni radio locale..Ce trebuie să ştie o tânără mamă despre modul cum se cresc copiii”.Comitetele sindicale din întreprinderi şi instituţii vor fi îndrumate să iniţieze şi organizeze activităţi cultural-educative menite să îmbogăţească nivelul de cunoştinţe politic şi de cultură generală a femeilor salariate.. .. precum şi 29 de conferinţe politice. Săsar la muncă patriotică. În cadrul căminului vechi se pun la dispoziţia muncitorilor table de şah şi se vizionează programe la televizor. la dispoziţia muncitorilor este pusă o bibliotecă cu un număr de 7000 de volume de carte şi 5 biblioteci volante.. Comitetul Judeţean a ajutat comisiile femeilor din cartiere şi comune la antrenarea femeilor în întrecerea politică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor respective şi la întreţinerea fondului de locuinţe. .150 de participanţi. În cadrul Comitetului municipal Baia Mare se organizează lectorate la Casa de Cultură cu titlul Femina Club [9]. o orchestră de muzică uşoară cu 13 membri şi 16 prezentări..Mecanizarea încărcării şi transportului în abataje”. filme educativ-sanitare.. . se organizează 18 conferinţe tematice .Pentru căminul dvs. Se stabilesc forme obligatorii de educaţie sanitară prin popularizarea următoarelor lectorate/1968: . o fanfară cu 30 de membri şi 8 prezentări. ..Arta de a fi calmă”.. Ilieş Nicolae. .Şc­ o­ ala mamei”. . şcoala mamei.M..Sfatul gospodinei” [7] În cadrul Clubului ­ Femina din oraşul Borşa [8].Ce trebuie să ştie o tânără în pragul căsătoriei”. Csepregi Zoltan.Alimentaţia raţională”. .Avortul şi consecinţele lui”. [5] în anul 1967 există un număr de 2651 de salariaţi în întreprindere. Meszaroş Vasile. iar unele sunt trimise la expoziţii în ţară.Funcţia educativă a femeii în societate”. . de preocupările lor specifice.Am un soţ şi un tată model”. brigada artistică de agitaţie.Rezervele interne de flotaţie. Bojan Veronica.. anul 1980. .... Baia Sprie .Şuior [4]. În cadrul E. 1984. Tot în anul 1965 funcţionează formaţiile artistice: orchestra de muzică populară şi uşoară. spectacole. acesta crede că s-a făcut numai în cadrul întreprinderii. Ojegar Iuliana. 2. . O dată pe lună se va organiza o activitate destinată femeilor” [6].Bugetul familiei”. Tovarăşii care s-au evidenţiat în activitatea culturală au fost: tov.Regimul zilnic al copilului”.Despre feminitate”. tenis de masă. Cu sprijinul Organizaţiei orăşeneşti Baia Mare se organizează.Creşterea productivităţii muncii la prelucrarea pe strunguri”. Petrescu Gheorghe. Imaginea nr. .2-4). Kovacs Geza. Grup de femei de la E.. un cerc de acordeon şi unul de croitorie.Vocaţia creatoare a femeii” şi un simpozion cu titlul . 3 simpozioane de cultură generală cu 3.Puşcaş Dumitru de la Ilba sesizează că organizarea excursiilor la locuri istorice. 7 lectorate. faţă de angajamentele luate în contractul colectiv. În cadrul E. mobilizând masele de femei sa participe la activităţi. Comitetele comunale de partid au contribuit la susţinerea organizării de activităţi cultural-educative pentru femeile de la sate. s-au derulat lectorate cu temele: .M.M.. . solişti vocali şi instrumentali. Trif Pălăguţa. o expunere despre etica modei urmată de o paradă a modei. să facă propuneri în legătură cu acţiunile ce urmau să se organizeze: .Relaţia familie-copil”. materiale de propagandă. . factor important în acţiunea de reducere a consumului specific şi a preţului de cost”. 6 cercuri cu 115 membrii şi 61 de acţiuni susţinute.. ţinând seama de categoria de femei. formaţia de dansuri.. Tablourile de la Cercul de arte plastice sunt expuse la expoziţii regionale. 30 În primele luni ale anului 1965 ia fiinţă Ansamblul folcloric muncitoresc. Formele de popularizare au fost: conferinţe. iar dacă s-a făcut.862 de participanţi. cu temele: .

.orăşenesc de femei Vişeul de Sus.cu multă plăcere” [11] la lectoratele cu femeile din Tăuţii de Sus şi Chiuzbaia. . Lectorate desfăşurate în Cavnic.M. De ziua ta. în tematica lectoratelor din municipii şi oraşe au fost incluse şi expuse teme: . . Baia Sprie.Consecinţele avortului”. Continuarea activităţii de susţinere a lectoratelor: . consultaţii juridice cu temele: . femeile de la locul de muncă neachitându-se absolut deloc de această sarcină... Participarea femeilor la acţiuni edilitar-gospodăreşti şi de înfrumuseţare a oraşului: concursul .. Comitetului de femei de la E. . de 7. Educarea mamelor în spiritul ocrotirii mamei şi copilului: organizarea de acţiuni comune de colectare a borcanelor şi sticlelor.. .Medicina şi viaţa”.. la fel Comisia de femei din Chiuzbaia participă la organizarea celor două expoziţii de artizanat..Aportul familiei la formarea deprinderilor de conduită civilizată a tineretului”. . au organizat acţiuni de colectare a ciupercilor din pădure necesare cantinei muncitoreşti din întreprindere. realizarea planului economic al femeilor din Cavnic pentru fondul pomului de iarnă 1978 doar pe jumătate..M. . Grup folk dans.4. intelectuale . Se deschid cursuri în cadrul Universităţii cultural-ştiinţifice 1980-1981 cu temele: .. . În cadrul E. 3.Pagini din trecutul de luptă al partidului”. .Igiena intimă a femeii”.Comportarea civilizată a tineretului”. .Sanitarii pricepuţi”.Timpul liber şi rolul lui în formarea omului integru”. E. Evoluţia speciilor”. factor activ în educaţia copiilor”.Pe 50 de trepte de lumină”. Activitatea economico-educativă şi cultural-artistică a femeilor.. pe lângă realizarea şi depăşirea planului economic. . .. comisiile de femei. La E. au mobilizat femeile la expuneri.. . Republică iubită”. Băiţa.. III.Respectarea legalităţii socialiste – datorie a fiecărui cetăţean”.Viaţa în familie depinde de noi”.614 femei în anul 1978. 31 .. Aspectele negative prezentate asupra activităţii colectivului de femei din Cavnic. La Cavnic [10] se organizează concursul . sătence. Echipa feminină de popice... 1979. Cu un an în urmă au obţinut locul I la acelaşi concurs şi au reprezentat judeţul la faza pe ţară.Blocul. au fost: participarea în prea mică măsură la Cântarea României.. . În iarna anului 1980.Unitatea şi forţa morală a familiei în socialism”.unele comitete de femei au organizat întâlniri între femei şi jurişti. .. Implicarea femeilor este slabă.Mama. II.. Cavnic activează un număr de 214 femei.muncitoare..Ferirea copiilor de accidente”.Importanţa lucrurilor mici în educaţie”..Rolul activităţilor pioniereşti în formarea profilului moral al elevilor”. anul 1980. Nistru. participă . Imaginea nr.Dragostea pentru muncă şi patrie începe în familie”... Nistru. .. Imaginea nr.Responsabilitatea părinţilor privind formarea conduitei morale şi a ţinutei adolescenţilor”.. 1948.Dragoste şi prietenie” În cadrul Organizaţiei de femei din Baia Sprie există un nr. . . Cavnic.M. .M.Apariţia vieţii pe pământ. Şuior. . nerealizarea adunării numărului de borcane planificate pentru oraşul Cavnic... la care au participat muncitoarele de la E.Igiena în alimentaţia publică”. nerealizarea grupului de cor. 1978.Operaţia oarbă”.Prietenii donatorilor de sânge”. astfel.M. . 1977-1978: . Valea Borcutului. Comitetul Orăşenesc al femeilor din Cavnic planifică pe semestrul II. E.Şcoala mamei”. simpozioane pe temele: . următoarele: I.Respectarea regulilor de convieţuire socială”. Se obţine locul III la concursul judeţean dedicat Semicentenarului Crucii Roşii. diversificarea şi îmbunătăţirea formei de muncă voluntară şi politică.Rolul mamei şi al familiei în formarea şi educarea personalităţii copilului”. Pentru cunoaşterea şi respectarea legilor ţării de către femei . se propune înfiinţarea unei brigăzi artistice.M..Igiena copiilor de vârsta mijlocie”. casa cea mai îngrijită”.

an efficient propaganda for the mine’s workers. 2. fond 52. 11. Fond. 52. dosar nr. dosar nr. Comitetul orăşenesc al femeilor Borşa. Sindicatul deschideri miniere Baia Mare . Conferinţa Judeţenă a femeilor din judeţul MM. 990. 1-12.Munca.R. femeie sau bărbat. Fond 52. 18. dosar 16.8/1971 p. the mining industry was accessible for common people. The cultural. 6. concursul . În Dare de seamă a Comitetului sindical Baia Sprie.M. 52. Informare privind contribuţia comitetelor şi comisiilor de femei Maramureş. 7. dosar nr 10/1981. februarie 1932. Arhiva de partid. dosar nr. Plan de muncă a Comitetului de femei/1968. Keywords: miners. Nr. Dare de seamă a Comitetului sindical Baia Mare. 40. Bibliografie 1. 4. rezistentă în timp. social and educative ”prosperity”.1955. Analele minelor din România. dosar 148. p. 1965. the communist party created. socialization. without a special qualification. Comitetul UTC de la TAGCM Maramureş... Using the syndicate and the management of the mines. Considered as a hard job. Exploatarea Minieră Săsar. 10-18. 4 iulie 1989.28. because of the rudimentary working conditions and the feeble social protection. as 32 . manifestare cu o profundă valoare educativă în Pentru Socialism. 5. Fond documentar nr. p. 2. Consiliul local Sindical. p. Comitetul Judeţean al femeilor MM. 40. 1968. Prin programele propuse. p. communist party. Documentele Conferinţei Sindicale 1960. Fond 52. had as foundation the party’s need of domination and standardization. dosar 128/1966. as form of socialization accepted by the political régime. dosar 4. 48-50. 16-30. p. în toate formele de socializare impuse. tinereţe. variant of subsistence. Summary Types of Cultural Socialization of the Miners in the Communist Epoch in the Maramures Area Strongly promoting the policy of industrialization.Cântarea României”. 55. Partidul reuşeşte să pună o mască culturală peste perioada studiată. Maramureş. anul 1978. 10. 12-14. deschide porţi spre o largă afirmare a potenţialului creator al tinerelor fete în diverse domenii [12]. dosar nr. 3.Înscris în festivalul naţional . 84. social and sportive programs had a double role: to create an organized and supervised way of socialization and to stimulate the implication in the life of community. p. by the subordinated cultural levers. 16-18. fond nr. 84. working-class cultural activities. Comitetul Regional P. a familiilor acestora sau a femeii. Nr. 5. 63-68. 12. p. care exprimă totala dedicare a muncitorului. p.34-68. 27-30). Maramures’ mines. dosar nr. p. 8. the party gets to create a trend of cultural. 50. atât de des clamată în documentele vremii. The ”enlightenment” conception of the workers. Dare de seamă asupra activităţii desfăşurate de comitetul orăşenesc de femei din oraşul Borşa. propaganda.28. frumuseţe” ajuns la a şaptea ediţie. 9. Fond nr. Consiliul Judeţean al Sindicatelor MM. anul 1980. p. Toate aceste măşti nu au reuşit să ascundă realităţi din viaţa dură a muncitorilor mineri. Comitetul orăşenesc al femeilor Baia Sprie. Fond nr. Fond.

Jews. The Minority Culture Department is accountable for several programs which are responsible for a framework for the 33 . in order to get the population used to the term and more important than that to its meaning. namely they focused on a specific wellknown subculture: the Roma Subculture. with the help of the local/national/international institutions.Laura-Rebeca Precup Stiegelbauer. Rodica Teodora Biriş. the Romanians became privileged as many European funds were allotted to different educational projects. which is even represented by a political party. and collaboration. However. Hence. due to the large number. affirmation.com. birisrodica@yahoo. with the exception of the Hungarian minority. Even when Nicolae Ceauşescu came to power. Germans.com protection. The people designated as Roma or ‘Gypsies’ generally occupied an economic niche of commercial nomads (travelling smiths. Recently also the total number of immigrants from China and Moldavia has risen. which went even deeper. which are recognized by experts. this is in charge of facilitating the inter-cultural dialogue. its Romanian translation. It promotes the spirit of ethnic tolerance. Roma. without any further explanation can bring confusion in the mind of the common listener. narcisa_tirban@yahoo. Poles. which had as focus a subculture.com. but generally. Tatars. according to our personal research. Unfortunately. these ‘nomads of the plains’ have been labeled less-suitable by the ‘host nations’ ranging from India. Italians. and Ukrainians. linguistic and religious national minorities in Romania. and ‘Egyptians’ replicating their former residence in little Egypt or the bend of Pelopones near Mount Gype from which the English term ‘gypsy’ is derived. ‘Tigani’ or ‘Zigeuner’ relating to a long ‘sejour’ in Persia. each minority is represented in the Deputies’ Chamber. intercultural dialogue. Many current stereotypical depictions still construct the Roma as a wandering people. In agreement with Romanian Constitution. but in fact. The Faculty where the three of us come from. they are traditionally understood as a heterogeneous group of beggars and thieves. Turks. As the Ministry of Culture and National Heritage even has an office for its minorities. since the first Romani targeted policies in South-Eastern Europe and their position was consigned to the margins of economy and society. after Romania joined the European Union in 2007. participated in various European/International projects. used a lot lately in various contexts. Even the ‘poverty problem’ accompanying Romania’s transition from communism to EU accession played an important role. which has been. Ţirban Narcisa The Roma Subcultures in European Projects ­a Wish for Academically and Socially Inclusion Introduction cyp4d@yahoo. it is noticeable that in the last year. to the Roma Subculture it was given a emphasized attention. preservation. since the transition The word subculture is a word. mutual respect. Are Roma people/the Gypsies a Subculture? In Romania there are 20 minorities. Its presence in the everyday life has been noticed and recognized. musicians and so forth). This is reflected even in their name ever since in their own identity as Gypsies. he tried to include them in the local workforce. where they experienced increased hostility throughout the 19th and 20th century. Hungarians. development and free manifestation of cultural ethnic identity. which was accompanied during the 19th century with romantic understandings of them as a separate ‘people’ with an own exotic culture and foreign language. Some examples include Bulgarians.

colleagues from Bristol University of East England  (UK) and Bekescaba (Hungary) Tessedik Samuel University  have been working alongside ”Vasile Goldis”Western University. Courses designed for underprivileged groups of lower socio economic status (SES) to which the Roma population belongs. do they still really want to be included? From an academical point of view. In an international   educational attempt to help alleviate increasing social problems the European Union. which involved the Roma subculture. to a way of finding soluti- ons to similar. in order to increase the number of the educated ones. The target groups and hence beneficiaries of the newly devised programs in local universities were decided upon by each country’s participating university according to the following criteria: – the degree to which the social problem affected young and old and  posed the risk of becoming a further social jeopardy. We focus on the crucial matter of education and examine the policy initiatives of the last 15 years and the Gypsies response. – the potential of further dissemination within the same group in other regions and in the international community. However. with students from our faculty. there still remained the question. in order to be approved by the European Union. Romania) for two running years  aiming at  developing insights into intercultural dialogue on topics of mutual social and economic concern for the countries involved. goes through. to the point where it may provide a model for progress in other parts of the country. very often the free of charge places at the university remained vacant as they did not want to go to school. or even worse. we can observe nowadays that on both sides a number of common components have influenced policy making on the issue of trying to include Romani or Roma minorities in the daily life of Romania and maybe in the regular educational system where some can even function as a positive example for some others. the projects from which our Faculty was a part of. transnational social -educational problems and applying them in local communities/ in local subcultures. in order to develop programmes of study and empowerment in and with the help of higher educational institutions in the respective countries. from all the participant countries agreed that it is best for us to have the topic related to the Roma Subculture. this time an Erasmus IP. In the eyes of the foreigner or of the European Union.years which have registered some progress towards integration in the light of Europe’s insistence on a stronger commitment to Gypsies’ welfare. there should be somehow. after all the projects. In this paper. something with Roma Subculture. the Roma subculture society needed to be included in …everything. Another international project. Social and Academic Inclusion of certain subcultures has proved to be very difficult if the will is not pre- 34 . lack of social adjustment and the ever increasing  unemployment rate. as the it has been demonstrated. always had in a small or large part something to do with the abovementioned subculture. enhancing  social and domestic violence. we will briefly focus just on the two main ones. as they did not graduate high school. which the other persons belonging to the Romanian society were faced with. everybody. they could not go to school. our university (Arad. Always when there was a topic which the Romanian team should debate upon and on which to do some research and bring footage.  – the degree of financial and/or other forms of assistance needed in order to alleviate the causes AND effects of existing circumstances. The definition of intercultural dialogue that informed our work extends this notion as ”an open and respectful exchange of views between individuals and groups belonging to different cultural backgrounds that leads to deeper understanding of diverse world views and practices”. with particular reference to Banat since this ethnically-diverse part of Western Romania has a distinguished record for social integration. a region faced with flailing recession. Leaving aside historical differences. that we understood it better and that we could bring something interesting. – the degree of poverty  and lack of institutionaleducational support. For everybody it seemed that we had the most experience with this type of subculture. Along with this. Everybody knew that if there was a project to be written. Why just them and not us? Why free for them and not for us? The irony is that. had a significant part. in the last years big efforts have been taken to offer free tuition for this subculture. A first project was a Grundtvig project. European Projects In the last years. came the so called positive discrimination.

Comparative Education Review. proved itself to be a real challenge. Rezumat Subculturile rome în proiecte europene – o dorinţă pentru includerea academică şi socială Lucrarea de față se dorește a fi o scurtă introducere a cititorului într-un domeniu de larg interes in ultimii ani pentru societatea academică românească si nu numai. Proiectele academice europene ale facultății de unde provin cele trei autoare au avut întotdeauna în componeța lor. P. References 1.). J. university. Tomasevski. The existing wish of the European Union to include Academically and Socially this Subculture. has become interesting for the Romanian Academic Society and not only. 5. Westheimer. 47. Vol 43(3). Cultural recognition and civil discourse in a democracy. London and New York. Education Denied: Costs and Remedies. într-o măsură mai mare sau mai mică Romii. Summary The Roma Subcultures in European Projects a Wish for Academically and Socially Inclusion This paper is meant to be a short introduction of the reader into a domain. 3. The politics of multiculturalism and bilingual education: Students and teachers caught in the cross fire. programmes. Which project can be considered to be successful and how much success is really a success. projects. Fall. can extrapolate the outcomes to various domains and lead normal lives. namely. behaviour. the Roma Subculture. organizatorii de proiecte să fie înțelepți și să ia tot ce e e mai bun. privileged. Jennifer (2006) ”Between Efficiency. neavând așteptari foarte mari de la o subcultură imprevizibilă. The targeted Roma subculture people is offered an educational framework within which they can develop plenary their abilities. 4. subculture. Boston: McGraw-Hill. (2003).” Encounters on Education. in a small or big part the topic of the Roma. vol. Biraimah. pp. Zed Books. lately.359-376 2.. Showing our empathy and support was the most effective way of offering encouragement to the idea that academically and social inclusion of the Roma Subculture is doable in all the projects. and Recognition: Competing Epistemes in Global Governance. & McLaren.  Conclusions Encouraging people to take action is giving them permission to replicate attitude. K. no. și anume. and take only the best. 47-64. Chan. not having big expectations from an unpredictable subculture Keywords: Roma. 4. Transforming Ourselves: Contributions and Lessons Learned. competencies and innate potential without having the feeling of being put in a second hand citizen situation. C. and J. 4. Kahne (2003) ”What Kind of Citizen: Political Choices and Educational Goals. pragmatic. The European Academic Projects of the Faculty where the three authors come from were always composed of. Transforming Education. project. Offering encouragement and coherent. out of which the project organisers need to smart enough. Karen (2003). Ovando. boosting their self-confidence and dynamic involvement.” Comparative Education. empowerment techniques. but we should always remain grounded and appreciate the minimum or the maximum of what we can get as an outcome of our projects. Romania 35 .sent on both sides. Subcultura Romă. visible help to people who find themselves in dire need can boost their motivation and help them persevere during times of strife. challenge. this we believe that it cannot be compared as no good deed is ”better” than another good deed and no successful project involving humans and their problems can be compared to another in an oversimplifying attempt at stereotyping. Capability. (2000). which. In Ovando & McLaren (Eds. Dorința existentă a Uniunii Europene de a include academic și social această Subcultură s-a dovedit a fi o reală provocare din care trebuie.

INTERVIU 36 .

şi în ştiinţele exacte. religionistica. dar scriau recenzii. al doilea – activitatea oamenilor de cultură plecaţi din România care nu scriau literatură beletristică. chiar înainte de anul 1989. articolaşe de popularizare.) trăim într-o zonă unde exilul este un fenomen tradiţional. ei au fost întotdeauna cei mai numeroşi şi îmi aduc aminte cum forfoteau tinerii pe culoarele lui EHESS la Paris. la congresele comparatiste ICLA prin Germania. matematică. Încerc să atrag atenţia spre alte moduri ale exilului – şi anume două: primul – existenţa şi activitatea diverselor ziare. Pe lângă polonezi. zi. redacţii. Şi nu mai vorbesc despre oamenii din domeniul filmului. ar fi bine să ne lămurim despre ce fel de exil vorbim. Presupun totuşi că aţi întrebat de exilul românesc. înainte şi după 1989. Faptul acesta s-a manifestat şi la simpozionul amintit. la Universitatea Comenius. Aţi observat că întâi şi întâi se discută despre naţiune? Arată cam aşa: „ Mă. sărăcim faţa lui adevărată” Daniela Sitar-Tăut: Stimată doamnă Libuša Vajdová. De asemenea. de viaţă socială în lumea străină şi erau foarte necesare. nu e al nostru. ruşii etc. nu aparţine nouă. Din Cehoslovacia nu era în străinătate nimeni pe atunci. Exilul românesc a fost nu numai masiv. cine e ăsta? E de origine ungurească din Transilvania? Sau evreiască din Moldova? A. critica literară. Cred că este un fel de a-l falsifica. care aveau rolul de contact. ăsta nu e exilatul românesc. şi de ce nu. de am crezut că mi-am greşit locul. la un simpozion internaţional Exilul literar românesc. emisiuni de radio sau televiziune etc. articole pentru diverse enciclopedii. medicină.” Şi în final: „Noi nu vrem Premiul Nobel care nu e al nostru. nici nu ar fi putut răzbate. cehii. partide politice. exilul literar nu s-ar fi făcut cunoscut. IT etc. antropologia. Nici în străinătate.” 37 . sărăcim faţa lui adevărată. Cum se vede exilul prin ocheanul cercetătoarei de la Institutul de Literatura Universală al Academiei Slovace de ştiinţe? Libuša Vajdová: În primul rând. Faptul că noi toţi (românii. dar şi sociologia. Chiar în cazul literaturii propriu-zise trebuie să ne dăm seama că fără munca zilnică şi nu prea spectaculoasă a celor care nu erau scriitori. des şi variat. ci activau în domenii ca filosofia. Mi se pare însă ciudat că în pofida variabilităţii şi istoriei lungi ale exilului românesc se discută aproape exclusiv despre cel literar. unde aţi prezentat o comunicare despre acest subiect. Dar şi din experienţa proprie – am întâlnit foarte mulţi români în lume. văzut însă prin prisma exegezelor. ungurii. cenacluri. istoriilor şi studiilor literare.Daniela Sitar Tăut În dialog: Daniela Sitar-Tăut. artele plastice. Canada. dar şi foarte diversificat. Cred că dacă ne ocupăm exclusiv de exilul literar. din variate domenii şi specializări.. cu alte cuvinte comunităţilor mai mari sau mai mici.fr „mai este un factor care sărăceşte şi deprivează exilul românesc – diferenţierea pe naţiuni” „dacă ne ocupăm exclusiv de exilul literar.Libuša Vajdová danielasitar@yahoo. nici în România. ne dă voie să discutăm ore întregi numai despre diverse modalităţi ale exilului. Franţa. istoriografia. reviste. v-am cunoscut în toamna anului trecut. muzicii care de multe ori şi-au schimbat numele. Şi mai este un factor care sărăceşte şi deprivează exilul românesc – diferenţierea pe naţiuni. Şi cum a scris în România? În germană? A. polonezii. slovacii. Mi-am dat seama de variabilitatea exilului românesc răsfoind Enciclopedia exilului românesc 1945-1989 (2003) a lui Florin Manolescu unde cititorul are direct sub ochii lui varietatea şi modalităţile fără sfârşit ale existenţei româneşti în străinătate.

de cunoştinţe. Dar. Cred că este acel ceva care-i atrage pe tinerii noştri studenţi şi astăzi. ireală. De aceea. Să-i împărţim în ai noştri şi ne ai noştri în funcţie de limbă sau naţionalitate. Sudice sau din Balcani. această variabilitate şi multiplicitate culturală. învăţam numai limba franceză. Andrei Nestorescu sau Monica Spiridon. apărute de obicei la Editura Univers. instruiţi şi informaţi. să o văd cu ochii mei. România ne-a cucerit absolut de tot şi am rămas aşa pe viaţă. cu care sunt încă în contact şi care m-au orientat. cu care am discutat la Institutul de istorie şi teorie literară George Călinescu al ARS. care a apărut la editura Slovensky spisovatel exact în anul 1989 sub titlul Pierduţi în Balcania. de cultura română şi care a fost prima provocare (traducere)? Libuša Vajdová: Înainte de a începe studiile universitare nu m-am interesat de fenomenul românesc. plin de rămăşiţe istorice şi culturale din diverse părţi ale Europei Occidentale. Am citit pe urmă şi câte ceva din literatura contemporană şi m-a fermecat o scriitoare emblematică a epocii respective sau a modernităţii noastre de generaţie. Pe de altă parte. În Cehoslovacia aveam pe timpul meu o bună pregătire structuralistă sau formalistă. necunoscută. trecând peste graniţele naţiunilor. cu istoricul interpretabil. de a le dezvolta. capacitatea de primire şi de creativitate. dar cu atât mai fascinant. fie de autori români. E interesant că acest lucru se repetă. de imaginar. să vizitez nenumărate monumente isto- 38 . de a imagina ţinuturile mitice cu elementele rurale. artă plastică fascinantă (pictura şi sculptura) fie cea bisericească din nordul Moldovei.. din România îmi aduceam regulat teancurile de cărţi de specializare. iar din literatura română de atunci m-a fascinat modul ei de a construi miturile. de educaţie. Dar cel mai mult l-am admirat pe prof. Acest titlu era preluat şi puţin schimbat după titlul unei nuvele de Fănuş Neagu. M-am împrietenit cu mulţi colegi din domeniu ca Mircea Anghelescu. fantezie şi de împletirea ruralului cu natura. iar pe de altă parte o lume severă de învăţaţi. Momentul decisiv a fost călătăria în România cu colegii mei de la universitate în timpul vacanţelor după anul întâi de studii. lumea în care se discutau cărţile occidentale care în Cehoslovacia nici nu puteau să apară. poate. nu era gândit absolut deloc în sensul peiorativ. Din motivul acesta România are un loc aparte în orientarea şi pregătirea mea. Balcania era o ţară mitică. Sânziana Pop. cea română. nici în cea cehă nu apăreau traducerile din lucrările acestor şcoli.E ca şi cum aş auzi glasurile sceptrelor de acum două sute de ani. ca să arăt cititorului slovac şi cealaltă faţă a României. fie traduse din limbile mondiale. Nici în limba slovacă. Sitar-Tăut: Care este autorul de care vă simţiţi cel mai legată sufleteşte din literatura română? Dar din cea universală? Motivaţi. traduse împreună cu colegii mei. de fapt eram nevoiţi să le citim în polonă. Atunci. am ţinut mult să întocmesc antologia nuvelelor româneşti din secolul 20. Am avut norocul că domnul Fănuş Neagu m-a primit în cercul familiei Dumnealui şi că a fost dumnealui cel care m-a făcut să cunosc România.? Interesant. fie cea modernă. trebuie să accentuez. Din clipa aceea nu m-aş fi răzgândit să părăsesc această limbă şi cultura deloc. din natura sau din istoria românească desfăşurată în ţinutul acesta întortocheat. unde mai putem simţi reziduurile basmelor orientului dublate de ideile şi sobrul occidental. am putut să le citesc ca în a doua limbă maternă.). S-a întâmplat şi colegilor mei şi se întâmplă şi astăzi studenţilor noştri (din Slovacia. dimpotrivă. m-a îndreptat spre o altă limbă romanică. Tocmai exilul a dat posibilitatea românilor să dovedească în ce măsură sunt capabili să realizeze valorile apreciate mondial. Alexandru Duţu care m-a introdus în operele de La Nouvelle Histoire din Franţa şi în teoria mentalităţilor sau pe prof. Şi cred că este şi motivul pentru care literatura românească este atât de bună şi diferită de celelalte din lume. Daniela Sitar-Tăut: Când a început apropierea Dvs. Estice. obiceiuri populare. în combinaţie cu franceza. Pentru mine Balcanul sau mai bine Balcanii au rămas ţinuturile acelea fermecate precum le-am cunoscut – pe de o parte pline de mituri. Libuša Vajdová: Doresc să spun aici că primul meu roman tradus din literatura română a fost Îngerul a strigat de Fănuş Neagu. Din contra. era imposibil să-i găsim. Dar pe se- mioticieni. Polonia etc. Cu limba mea română am avut un mare privilegiu. chiar dacă ar fi fost un Iuri Lotman.. fascinantă. trăiam în sisteme aproape identice. În plus.. Asta era prima mea traducere şi cred că şi credoul meu. Pe urmă am aflat mai multe din istoria românilor. Marino cu care am comunicat mai ales pe tema literaturii comparate. Niciodată nu am crezut că Balcan înseamnă ceva dehonestator. cu nuvela ei Nu te lăsa niciodată. Cehia. Dar la liceu am avut latina care la facultate.

fie de specialitare. concepţie regizorală. Spre exemplu. ceea ce nu puteau să mi le dea traducerile din Liviu Rebreanu. dar nu vulgară. problema m-a interesat şi din punctul de vedere teoretic ca proces al receptării. I-IV. de către Academia Slovacă de Ştiinţe. şi asta se leagă de România. tragică. piese de început de Gorki. emoţie. declamare emfatică cu voce tare. Admir analizele lui Matei Călinescu sau eseurile lui Horia-Roman Patapievici din care am şi tradus. fiind prima monografie. culturală şi socială a României. literatura criptică din ultimul deceniu al lui Ceauşescu am înţeles-o ca principiu prin operele lui. cu care este jucat repertoriul clasic. y Gasset sau Pamuk. ca gen. Am văzut o mulţime de piese din literatura universală pe scenă românească. Lucrarea menţionată este rodul unul studiu îndelungat. mai ales cel rusesc. Nu se poate traduce o operă fără ca traducătorul să ştie dacă era tradusă deja şi cum. Desigur. deschidere 39 . fără să-i fie frică de a spune deschis ce consideră el realitate în diverse evenimente istorice sau culturale din istoria Românilor pierdute sub stratul de mistificări sau idealizări. foarte potrivit situaţiei din Europa din ultimele două secole. străinismul.. E o limită a literaturii de conţinut contra unui regim politic. alteritate. opera lui Eliade. dar şi tradiţia recepţională. de a trăi într-o pură închipuire. să nu pierdem din vedere că e un fenomen foarte special a literaturii româneşti. pasiune. e un deliciu. dublate de ironie şi supralicitare. nu de literatură) primitoare. dar şi de pătrundere în lumile necunoscute. condescenţă şi înţelegere. mi-am dat seama şi de alte spaţii ale literaturii române. Cehov. Graţie operei lui. dar incomunicabilă după pierdera circumstanţelor şi foarte greu sau practic imposibil de tradus. În ce priveşte literatura universală. câteodată foarte stranie. publicată în engleză de câtre Marcel Cornis-Pope şi John Neubauer Istoria culturilor literare (History of Literary Cultures. Meşterul şi Margareta de Bulgakov. dar şi la Cărtărescu. plină de fenomene eterogene şi contradictorii. în plus pantomimă . fie de beletristică. nimeni nu-l mai dă aşa). pe alocuri. se conturează automat şi se actualizează tot timpul. în cadrul colecţiei „Stručné dejiny umeleckého prekladu na Slovensku” (Scurtă istorie a traducerilor literare din Slovacia) constituie o lucrare de pionierat. ca plurilingvism. Chiar dacă e subestimată. cum lucrez în cadrul unui institut de istorie şi teorie a literaturii universale.. Borges. spre exemplu Hamlet în versiunea neprescurtată şi în limba română declamatoare. Datorită acestor orientări am putut sa mă dirijez pe urmă spre gândirea despre literatura unde am devorat Viaţa şi opiniile lui Zaharias Lichter de Matei Călinescu sau Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale care este o sursă de inspiraţie sau de reflectare pentru mine şi astăzi. Din cultura românească m-a cucerit pe deplin teatrul. cu imaginarul ei. Un rol important are nu numai momentul contemporan de schimb. De la punerea în scenă. Cred că teatrul românesc face parte a formaţiei şi a orientării mele profesionale spre românitate şi motivul că citesc cu plăcere textele lui Proust. Despre acest fenomen am scris un studiu în care am încercat să-mi clarific noțiuni ca străin. publicată în anul 2000 la Bratislava. Nici această operă nu e corect sau tradiţional istoricoliterară. E un fenomen asemănător cu cel exprimat de opera colectivă. puternică (prima şi ultima dată. interesantă ca metodă. e problematic să fie acceptat de toţi şi nici nu e nevoie să fie – el pune întrebările necesare. dar şi Arghezi. În plus.rice şi culturale care mi-ar fi rămas ascunse altfel. câteva piese de Vişniec şi multe alte piese din literatura universală şi românească. Cu mare interes am citit Jurnalul lui Sebastian despre care am şi scris şi în care m-a interesat mai ales atmosfera interbelică a fluxului de modernizare amestecat cu conservatorismul. Dacă cineva studiază o literatură din afară de contextul ei de origine sau dacă traduce din ea. Cum v-a venit această idee? Relevaţi. dar în ultima vreme m-am întors la Blaga şi Baudelaire. O mare iubire în poezie a fost Bacovia. unde se face literatura comparată spontan. o privire la ceea ce s-a făcut sau cum se prezintă această literatură cititorului străin (aici slovac) este de neînlăturat. Libuša Vajdová: Nu era o idee care mi-ar fi venit. primul studiu sintetic ce valorifică procesul de difuzare/traducere/receptare a scriitorilor şi oamenilor de cultură români în acest areal geografic. Graţie dumnealui. deci imaginea unei literaturi străine în contextul de cultură (atenţie. Cred că Patapievici e unul din puţinii autori care au o viziune extrem de clarvăzătoare. el fiind foarte asemănător cu autorii slovaci. Un lucru extrem de interesant la Bucureşti este teatrul. e pentru mine o sursă de cunoaştere. Desigur. Blaga. Daniela Sitar-Tăut: Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990) /Receptarea literaturii române în Slovacia între 1890 şi 1990. multietnicitate sau religiozitate diversificată şi schimbătoare. dar e foarte inspirativă. mi-am dat seama de diversitatea şi bogăţia geografică. vă rog. Benjamins 20062010) care se ocupă de literatura şi cultura românească într-un mod cu totul neobişnuit. circumstanţele.

spre altul sau invers, al nostru şi ne al nostru, istoria ori tradiţia receptării unei literaturi, poziţia traducerii faţă de literatura ei de origine, poziţia traducerii faţă de operele originale din literatura primitoare, funcţia traducerii în acest context, valoarea ei, aspectul ei material, financiar, contexte şi motive de alegere, rolul edituilor, grupurilor de literaţi, traducători, critici literari, găştilor literare, funcţia concurenţei bunurilor simbolice, evaluări, distincţii de tot felul, spus în limbajul lui Bourdieu etc. Toate acestea le-am folosit pe urmă şi în lucrarea mea despre receptarea literaturii române in cultura slovacă. La început am lucrat în cadrul grupului împreună cu specialiştii în mai multe literaturi unde ne-am dat seama treptat că există unele probleme, dacă nu chiar identice, atunci foarte asemănătoare, în procesul de receptarea a literaturilor străine. Din acest motiv au fost publicate la Institutul de literatura universală ASS volumele colective întâi pe tema procesului interliterar şi pe urmă volumele indviduale pe tema receptării literaturilor străine în contextul cultural slovac (italiană, rusă, ungurească, croată, românească, germană etc.). Faptul acesta ne-a furnizat ocazia să formulăm şi unele constatări mai generale şi ne-a inspirat să căutăm nu numai specificul receptării fiecărei literaturi străine aparte, dar să ne gândim şi la practicile culturale în general sau la canoane literare a contextului de receptare. Una dintre întrebările majore era cum, de ce şi datorită căror condiţii sau în ce contexte se scrie despre literaturile străine sau se traduce din ele într-un fel şi nu într-altul. Punctul nostru de plecare nu era să aflăm cum se prezervă originalitatea sau specificul unei opere traduse, dar ce motivează cultura slovacă să iniţieze traducerile într-un fel sau altul, fie ele bune sau nu. Valoarea traducerii este relatabilă în primul rând la contextul de receptare şi pe urmă la contextul literaturii de origine. Traducerea poate să nu fie reuşită (după noi) şi să aibă un rol puternic în mediul în care a intrat. Foarte puţini critici din literatura de origine sunt în stare să înţeleagă adânc motivele unei soluţii în traducere şi dacă rolul traducerii e important sau nu. Trebuie să fie un cunoscător bun al ambelor contexte culturale şi literare şi în plus un bilingv. Daniela Sitar-Tăut: Care aţi fost dificultăţile majore ale definitivării acestui proiect? Libuša Vajdová: Problema numărul unu în studierea receptării e că totalitatea traducerilor receptate niciodată nu corespunde cu literatura străină respectivă. Receptarea este

nu numai parţială, dar şi altfel decât literatura originală. Aşa ceva ca o imagine fidelă a literaturii străine nu există. Chiar dacă numărul traducerilor este ridicat, niciodată nu e de ajuns. Din literatura română au fost traduse în limba slovacă cam o sută de titluri în volume şi câteva sute în periodice. Materialul, deşi interesant şi diversificat, nu mi s-a părut însă suficient să descifrez vreo tendinţă, vreo opţiune artistică care s-ar repeta în el. În momentele de cumpănă mi-au venit în ajutor întotdeauna traducerile din literatura română în limba cehă care au fost de multe ori paralele sau uneori chiar substituiau traducerile în limba slovacă. Cum e posibil? Între limbile cehă şi slovacă există o mare apropiere lingvistică, care permite o comunicare directă fără probleme de înţelegere, datorită căreia oricine poate citi în ambele limbi direct. Bilingvismul acesta s-a arătat ca un factor cultural important şi în cunoaşterea literaturii române în Slovacia. Spre exemplu, în unele perioade nu se mai traducea un titlu (un roman sau o culegere de lirică) care a fost tradus deja în cealaltă limbă (cehă sau slovacă) dar în altele, se traduceau tocmai aceste titluri deja traduse, pentru că se considera că e nevoie de a compara traducerile, de a decide care dintre ele este mai bună. Criticii literari slovaci scriau despre traducerile în limba cehă ca şi cum s-ar fi tradus în limba slovacă. Imaginea literaturii române în Slovacia este deci construită nu numai din traduceri în limba slovacă, dar şi din cele în limba cehă. Pe deasupra, studiul limbii şi al literaturii române ca disciplină în Cehia şi Slovacia are rădăcini comune şi a avut relaţii intensive coexistând într-un stat cehoslovac comun aproape un secol. Multe traduceri din literatura română au fost citite, recepţionate, deci prezente în amândouă culturile paralel. De aceea m-am ferit să precizez în titlul lucrării dacă e vorba numai de traduceri în limba slovacă. O altă dificultate era că materialul traducerilor şi articolelor a fost necunoscut şi dispersat prin periodicele vremii. Trebuie să spun că depistarea traducerilor, articolelor, autorilor, pseudonimelor şi titlurilor originale prin reviste şi ziare slovace pe perioada de opt, nouă decenii, efectuată pe la diverse biblioteci, a durat un timp considerabil, poate mai mult de un an. Şi nici acuma nu e completă, foarte des se mai găsesc nişte lacune şi imprecizii. Trebuie să spun că personal am avut acest material pregătit mai devreme pentru că unul dintre stadiile de început al studierii unei literaturi străine la institutul pentru literaturi străine era considerat o bună cunoaştere a trecutului disciplinar, deci studierea obligatoare a materialului literar existent, ceea ce s-a scris.

40

Daniela Sitar-Tăut: Vorbiţi în cartea Dvs. despre etape distincte ale receptării literaturii române, datorate şi interferenţelor culturale. Vă rog să le sintetizaţi, pentru cei care nu au avut acces la aceste informaţii. Libuša Vajdová: Imaginea literaturii romane în Slovacia începe să se contureze cel puţin de la jumătatea secolului al 19-lea. La început s-a manifestat prin activităţile cultural-politice în cadrul Parlamentului naţiunilor nemaghiare din Ungaria de la Budapesta, concentrate pe probleme ale naţiunilor ca cea românească, slovacă şi altele, ori evocate de schimburile darurilor simbolice, folclorice, pentru cercurile culturale pronaţionale (Milan Hodža, S. H. Vajanský, Memorandiştii transilvăneni etc.). Acest stadiu a durat pînă la sfârşitul secolului al 19-lea când a căpătat o calitate literară mai pronunţată. Spre exemplu, viitorul poet slovac simbolist, Ivan Krasko, care a dat nişte traduceri excepţionale din lirica lui M. Eminescu, a învăţat limba şi literatura română la Liceul românesc din Braşov (1894-1896) după ce a studiat un an la Liceul protestant german la Sibiu (1893), de asemenea ca şi viitorul om de politică slovac Milan Hodža. Mai mulţi tineri slovaci au studiat în liceul german protestant din Sibiu datorită situaţiei politice opresive în Slovacia şi condiţiilor mai bune pentru naţionalităţile nemaghiare în Transilvania. Impulsul mare la această schimbare l-a dat publicistul slovac Gustáv Augustíny care a fost ani întregi redactor la Tribuna şi la Tribuna poporului şi mai târziu la Bucureşti, secretarul personal al lui Ioan Raţiu şi un mare animator al relaţiilor culturale dintre oamenii de cultură slovaci şi români. Era momentul hotărâtor în receptarea literaturii româneşti în Slovacia. Poetul Ivan Krasko a învăţat la Braşov limba română şi a tradus şi publicat unsprezece poezii din lirica eminesciană încă în primele decenii ale secolului 20 în reviste şi ziare slovace. Titlurile traduse erau dintre cele mai frumoase, ca spre exemplu O, mamă, Peste vârfuri, Pe aceiaşi ulicoară şi altele. În 1956 au apărut şi în volum sub titlul Umbre pe pânza vremii. Datorită lui Krasko, care a fost poetul cel mai important din lirica modernă slovacă, literatura română şi Eminescu au căpătat un loc aparte în cultura slovacă. Celelaltă perioadă importantă a receptării o constituie anii 40 ai secolului 20, când a apărut un rând de traduceri în volume dintre care cele mai importante romanele din prima jumătate a secolului 20 (cu precădere ale lui Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu etc.).

Aceste traduceri se datorau situaţiei literare, dar şi celei politice, Slovacia şi România făcând parte din blocul progerman. Pe urmă, avem anii de după 1945, când traducerile din limba română făceau parte aproape obligatorie din planurile editurilor, datorită blocului ţărilor socialiste. Mai târziu, se deosebeşte perioada anilor 60 care a început de fapt prin traducerea Moromeţilor lui Marin Preda. În acest deceniu de eliberare ideologică traducerile din literatura română se orientau spre producţia contemporană şi s-au publicat nu în volume, ci prin ziare şi reviste, fapt foarte interesant, provocat de necesitatea cunoaşterii cât mai rapide şi intensive a creaţiei actuale (Nichita Stănescu, Marin Preda, Ana Blandiana). Anii 70 prezintă un fenomen recepţional deosebit. În cultura slovacă au fost anii când a început ocupaţia Cehoslovaciei de către armatele blocului prosovietic şi aşa-zisa normalizare. România, care a refuzat să ia parte la această represiune, a fost considerată mai liberă, şi faptul era consemnat, spre exemplu, prin traducerea romanelor Prins al lui P. Popescu sau Păsările şi Apa de A. Ivasiuc exprimând reacţia contra situaţiei pe de o parte, iar pe de altă parte resemnarea în faţa ei (poveşti pentru copii, piese de comedie, romane poliţiste). După anul 1989 atenţia s-a reorientat mai ales spre literatura cea nouă şi recuperarea locurilor goale, ca spre exemplu operele lui Mircea Eliade, fie beletristice, fie de istoria religiilor, care prezintă un moment de interes major – s-a tradus romanul Noaptea de Sânziene şi o culegere mai mare de nuvele, binînteles, în afară de opere de istoria religiilor. A fost publicată o culegere reprezentativă din literatura ultimelor două decenii (Cărtărescu şi alţii), s-au pus pe scenă câteva piese de teatru dintre cele mai noi şi au început să apară şi opere de specialitate ca cea despre receptarea literaturii române în Slovacia cu bibliografia traducerilor, o nouă traducere din Eminescu, introducere despre opera lui, monografia despre romanul românesc interbelic (Jana Páleníková) şi mai multe volume colective la colocviile dedicate problemelor literaturii române, organizate la Bratislava şi la Praga. Cunoaşterea literaturii române a trecut în stadiul când trebuie să fie nu numai lărgită, dar şi reflectată. Acum numărul traducerilor a crescut mult peste o sută de titluri în volum, dar mai ales a permis dezvoltarea conştiinţei tradiţiei acestor studii în Slovacia.

41

ESEU
42

Rareş Iordache

Impactul viral al social media
metarockam@gmail.com 11. Introducere2 Evoluția exponențială a Internetului a condus la o explozie manifestată prin apariția web 2.0, Tim O’Reilly fiind cel care a conceptualizat termenul la o conferință din 2004. Distincțiile față de mai vechiul intitulat web 1.0 erau evidente, totul fiind centrat pe un soi de elemente prietenoase utilizatorului. Google Adsense, torentele, platformele de tip blogging (Wordpress sau Blogspot), rețelele de socializare și alte asemenea ustensile au devenit indispendabile utilizatorului. Boomul constă tocmai în posibilitatea utilizării lor la scară largă, datorită principiului accesibilității. De asemenea, unul dintre câștigurile mari ale erei internet software a fost trecerea de la perceperea acestuia ca produs la perceperea lui ca și serviciu. Practic este vorba despre îndreptarea privirii înspre un tip de relație precum Netscape – Google. ”Netscape3 a încadrat ‘the web as platform’ în termenii vechii paradigme software: principalul lor produs era browser-ul, o aplicație desktop, iar strategia lor era să își folosească poziția dominantă pe piața browser-ului pentru a stabili o altă piață pentru produsele server la prețuri mari. Din contră, Google și-a început viața ca o aplicație web nativă, niciodată vândută sau împachetată, dar distribuită ca și serviciu, având clienți care plătesc, direct sau indirect, pentru
1 Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin Fondul Social European, în cadrul proiectului PO­ SDRU­ /­ 107/1.5/S/76841, cu titlul „Studii doctorale moderne: internaţionalizare şi interdisciplinaritate” 2 Text conceput pe baza conferinței cu același titlu, care a fost susținută pe 6 martie 2012 la Universitatea ELTE din Budapesta, Lectoratul Românesc, Catedra de Filologie. 3 Este vorba despre celebrul navigator Web, care a cunoscut gloria în anii ‚90. Declinul acestuia a fost apariția browser-ului Internet Explorer de la Windows, care venea instalat direct pe calculatoarele utilizatorilor.

acel tip de serviciu” (O’Reilly, 2005, 1). Netscape a fost continuat ulterior de către proiectul open source Mozilla prin browser-ul Firefox, devenit un competitor real, la acea vreme, pentru Internet Explorer, browser-ul de la Microsoft. Practic, apariția sistemelor Windows de la Microsoft cu Internet Explorer integrat a cauzat declinul Netscape Navigator, revitalizat ulterior. Sistarea suportului pentru acest browser a venit relativ târziu, în 2008. Gama serviciilor Google s-a extins tot exponențial, de la an la an, acoperind o paletă extrem de vastă: email (gmail), motor de căutare (celebrul Google), traducător (Google translate), platformă de blogging (blogspot), sistemul hărților (prin Google Earth și recent prin MapsGL4), rețea de socializare (Google+), documente în format electronic (Google docs), arhivă și element de editat poze (Picasa web) și alte asemenea servicii/ aplicații. Situs-ul tehnologic a creat un adevărat miraj pentru utilizator. Acesta a început să-și pună din ce în ce mai mult problema dualismului real și enigmatic offline - online. Toate ustensilele puse la dispoziție prin intermediul web 2.0 sau toate elementele new media5 îl fac pe user să lucreze tot mai mult timp în
Tehnologie Google, oferită prin WebGL, prin care utilizatorul poate vizualiza 3D anumite clădiri, poate vedea din zbor imagini aeriene din unghi de 45 de grade sau poate să ”coboare” în Street View fără niciun plug-in auxiliar. Trebuie știut din start că nu orice utilizator are acces la un astfel de serviciu, calculatorul trebuind să îndeplinească anumite cerințe minimale: browser folosit – Google Chrome 14+, Firefox 8+ sau Safari 5.1+; OS (sistemul de operare): MAC OS Snow Leopard 10.6 +, Lion 10.7+, Windows Vista or 7, Linux; Video Card Hadrware: GPU cu Direct X 9.0c (Shader Model 3+). 5 Termen încă destul de general și vag. Lev Manovich vorbesște în ”Language of New Media” despre adevărate principii atribuite new media, care o fac atât de diferită de old media. Manovich analizează pe rând: reprezentarea numerică, modularitatea (structura fractală a new media),
4

43

spațiul online, în spațiul virtual. Principalul instrument care îi permite utilizatorului accesul în acest nou spațiu este computerul. 2. User-ul preia controlul Computerul trece de la stadiul de ustensilă a producției, așa cum era în anii ‘60, la cel de mașină media universală, în 1995 la Ars Electronica din Linz. ”Este introdus conceptul net-art. Computerul este o ustensilă utilizată nu numai în producție, ci și pentru stocare, distribuție sau playback” (Manovich, 2005, 31). Ca atare, computerul devine mai mult decât un mediutransmițător de mesaje. Accesibilitatea oferită utilizatorului este cauza de transgresare a statutul computerului, trecând în plan secund relevanța și importanța sa ca mediu. Înainte de aceasta trebuie menționată conectarea la rețeaua de internet, prin care se regândește rolul computerului. ”Un computer conectat la internet poate, într-adevăr, să schimbe cursul evenimentelor. Pe internet, investindu-se în mod inteligent resursele, se poate obține în scurt timp o putere culturală care poate fi folosită politic și economic”(Pasovsky, 2000, 1). Puterea manipulativă a internetului poate fi sesizată în mod concret după evoluția web 2.0. Tocmai de aceea, accesiblitatea și schimbarea statutului computerului prin intermediul internetului trebuie gândite în aceeași schemă. Dualismul offline-online devine astfel prin aceasta mai pronunțat, iar interogațiile asupra cyberspace-ului se înmulțesc. Ce este acest nou spațiu și cum circulă informația prin el sau care este principalul său rol? Este cert că însăși paradigma comunicării a fost influențată în mod decisiv, distribuția fiind centrată pe un singur canal, computerul. ”Cyberspace-ul este o stare a minții. Mediul în sine nu face diferența. Ceea ce contează este cum îl folosim. Mesajul este mesaj, cine se interesează de mediu?” (Friedman, 2003, 2). Aceasta afirmație funcționează perfect în tandem cu sloganul: ”Nu există spațiu în cyberspațiu (There is no space in cyberspace)”, ca premisă principală a programatorilor, în calitate de creatori de spații în spațiul virtual. Totuși, spațiul digital al computerului este perceput ca un meta-mediu capabil să fundamenteze o nouă revoluție sau o schimbare paradigmatică. User-ul poate avea acces prin intermediul său la o lume iluzorie, privind la ea ca printr-o fereastră și, mai nou, particiautonomia (rezultată din primele două), variabilitatea (posiblitatea unui obiect new media de a exista într-o infinitate de versiuni) și transcodarea (new media poate fi gândită prin două tipuri de straturi – cultural și computational).

pând activ la ceea ce se întâmplă dincolo, în spațiul virtual6. De asemenea, situat în fața ecranului, user-ul îl vede ca pe un Control Panel plat, care este încărcat cu o mulțime de butoane, ce stau la distanță de un click de decla­ nșarea unor operații sau procese ale sistemului. Sedu­ cția clicurilor îl face pe utilizator să navigheze de la un folder la altul, să exploreze spațiul conținut de computer și spațiul deschis de acesta prin conectarea la rețea. Se poate spune că user-ul preia controlul prin acțiune, prin hoinărirea în spațiile închise și deschise intermediate de computer. El este situat în fața unui template care i se desfășoară în fața ochiului în întregime. De aceea, trăim într-o ”template culture7”, în care utilizatorul este asaltat de alegeri, de panel-urile încărcate cu gadget-uri și widget-uri. Ar părea că totul este făcut în sensul consumului, însă user-ul țintește în primă fază eliberarea imaginației sale și ruperea determi­ națiilor, a barierelor impuse de viața offline. Nomadismul utilizatorului în virtual space îl face asemănător trântorului (le flaneur) lui Charles Baudelaire sau asemănător acelui Data Dandy al lui Geert Lovink. Există, totuși și o diferențiere destul de clară. ”Data Dandy iubește să-și expună colecția sa de date altor utilizatori, însă este similar unei non-identități, corespunde perfect ascensiunii internetului. Net-surferul este echivalentul acestui the flaneur al lui Baudelaire, în vreme ce user-ul navigând în spaţiul virtual, precum spațiile din jocurile video, este identic cu exploratorul secoului XIX” (Manovich, 2005, 232). Voi zăbovi asupra acestei chestiuni importante pentru pasul următor. Lev Manovich discută despre stagiul actual în sensul unei data culture (cultură a datelor). Totul este stocat într-un panel, iar de acolo utilizatorul are posibilitatea de a selecta meniuri sau operații pe care sistemul le pune în aplicare. Mai mult, trecând de partea hardware-software a computerului, în spațiul online mecanismul este identic: user-ul are o gamă variată de ustensile, grupate mereu în tot soiul de tablouri, din care are la îndemână să aleagă operații, simboluri sau altfel de procese. Voi exemplifica prin Picasa. Utilizatorul poate să-și creeze un cont online, prin intermediul contului
Apariția Second Life a dat posibilitatea explorării de către utilizator a unor tărâmuri imaginare, imateriale, dar care pot afecta cursul firesc al Real Life. Acesta a fost unul din dezideratele exprimate de către net-artiștii din Second Life: transgresarea barierelor dintre cele două lumi și ”trecerea” produselor imateriale din Second Life în Real Life. 7 Termen folosit de Ewa Wojtowicz într-un interviu realizat de Rareș Iordache și publicat în Net-Art 2.II Journal, disponibil aici: http://net-art.ifilosofie.ro/2012/03/15/open-windows-to­ -the-next-template-interview-with-ewa-wojtowicz/.
6

44

Google, și își poate stoca acolo fotografiile. Mai mult, acesta își poate instala în computer programul Picasa, poate modifica pozele cu ajutorul operațiunilor de editare și le poate uploada direct în cont său online sau le poate face un export file în spațiul de stocare al computerului. Cheia întregului mecanism, generalizând acum, este operația de editare a fotografiilor, contului online sau a conținutului web, direcția fiind indirect asumată: conceperea realităților false. Dacă scopul inițial era acela al unor ajustări sau îmbunătățiri aduse acțiunilor utilizatorului, de tipul celor care îl ajutau să vadă mai bine realitatea, ulterior ținta se schimbă. Kevin Warwick8 a dotat un robot, în timpul unui experiment din 2011, cu mai multe camere video conectate la un computer. Astfel, în timplul deplasării robotului, Warwick a avut acces la un ansamblu de vederi, a putut vedea efectiv în mult mai multe colțuri decât ar fi putut-o face cu ochiul liber. Acesta este un exemplu ar cyborgizării omului pentru a putea suplini sau ajusta anumite disfuncționalități sau limitări ale funcțiilor sale. User-ul situat în fața ecranului reușește să vadă în n colțuri, în funcție de numărul camerelor video amplasate pe robot, poate îngheța imaginea obținută de la o cameră pentru a observa un detaliu prin zoom-ul aplicat. În cazul acestui experiment, totul era centrat pe ”a vedea mai bine realitatea”. Complexitatea informației, care a fost obținută în acest mod, este una virală, existând dorința certă a utilizatorului de a împărtăși, de a o împrăștia. Principiul care funcți­ one­ a­ ză în acest sens este următorul: ești online, ești vizibil, deci informația ta este împrăștiată. Astfel, se face trecerea din spațiul închis al computerului înspre deschiderea oferită de către spațiul virtual. Se instalează nomadismul, hoinăreala prin acest spațiu nou, iar user-ul este nevoit să îmbrace o formă corespunzătoare. 3. Deteritorializare și reteritorializare Pătrunderea user-ului în spațiul virtual a coincis cu startul, aproape simultan, a nomadismului său în acest nou teritoriu. Accesibilitatea oferită de web 2.0 a con8

dus la mărirea numărului celor care puteau depăși granițele real life (RL). Internetul este o unealtă foarte eficientă a globalizării, iar Zygmunt Bauman afirmă că sunt deja ”globalizați”. Totul este într-o continuă mișcare și schimbare. ”We are almost ready to turn to the more difficult and more pressing challenge of looking anthropologically at the complexities of societies in global historical change. But first, the theoretical orientation we have gained needs reinforcement. We need to pause to tie together theoretical loose ends, reinforce the analytical powers that will be needed to interpret a more complex and vast-scale world”9 Ewa Wojtowicz discută într-un eseu recent10 despre translocalism și globalizare, doi termeni care presupun transgresarea de către individ a unor bariere existente în RL. Astfel, cetățenii internetului11 reușesc să spargă granițele specifice zonelor lor geografice, conducând la un soi de sfârșit al geografiei în realitatea virtuală (VR). Ce ar presupune acest lucru? ”VR presupune un soi de externalizare a minții. Ceea ce era cândva unic, individual, un proces mental, devine un obiect al sferei publice” (Manovich, 2005, 74). Iată o primă dorință care îl face pe utilizator să fie online: informația oferită de el poate deveni publică, ea poate fi accesată de un anumit număr de alți utilizatori. Uneltele avute la îndemână: blogging-ul12, photosharing-ul (Flickr, My Space, Picasa), video-sharing-ul (Youtube, Vimeo) sau altele. Ceea ce distribuia utilizatorul era inițial compus din texte (în fapt, hypertexte), filmulețe (video blogging), muzică (MP3 blog) sau fotografii (photoblog). Ceea ce a prins a fost tocmai ideea de ”spațiul meu virtual”, distribuit celorlalți utilizatori pentru a schimba informații. RL este descompusă în momentul trecerii în VR, iar user-ul își reconstruiește un alt spațiu, virtual, care transgresează limitele existente. Invitații săi sunt ceilalți, care au sau nu un astfel de spațiu, iar mesajul și distribuția devin foarte imporCioban, Florin, ”Disclosing the hidden dimension of everyday practices/ Perspectives on Cultural Anthropology”, Editura Palamart, Budapesta (2010). 10 Wojtowicz, Ewa, ”Translocal Art of the Internet, or Where does the Art Happen?”, Academy of Fine Arts, Poznan, 2002 (revizuit în 2010). 11 Citizens sau Netizens, ca și comunități online 12 Prin intermediul unor platforme de tipul Wordpress sau Blogspot. Aceștia invitau și invită în continuare utilizatorii să-și creeze bloguri gratuit pe platforma lor, cu specificarea și asumarea de către user a unor restricții de spațiu sau de trafic de date. Prncipiul aplicat pare destul de simplu: you push the button, we create your world!
9

Profesor de cibernetică la Universitatea din Reading, Anglia, unde face cercetări în domeniile: inteligența artificială, control, robotică și inginerie biomedicală. Unele dintre cele mai interesante și cunoscute proiecte ale lui Warwick sunt legate de proiectul ”Project Cyborg”, în cadrul cărora și-a implantat un cip în braț pentru a deveni cyborg. De asemenea, una dintre lucrările sale relevante se intitulează: ”I, Cyborg”, apărută în 2004 la University of Illinois Press (Reprint edition),

45

tante. conectarea la internet și distribuirea informației oferă posibilitatea de a fi plecat. ulterior reteritorializarea virtuală s-a conceput în maniera următoare: spațiul propune oportunitatea oferirii de informații în moduri variate (foto. Dar. construirea unor grupuri în numele unor idei. ceea ce este viral este tocmai reco­ nstru­ ct­ ția spațiului user-ului în spațiul virtual. Totul este realizat într-o relație strânsă cu rețeaua. despre transferul către materialitatea producțiilor. interesele sau sexul. E ca un recurs publicitar la influența grupului de apartenență la rețea. concepute de acești Data Dandy. Terminologia este iarăși un element cheie în ecuație: Add friend (nu contează țara. cum anume se pot transforma convenții și obiecte din VR în realitate.0 și accesul oferit utilizatorului. ”In your Computer”. Odată cu ea. link-uri. cu comunitatea online. a devenit imperios necesară apariția unei metode de îm­ prăștiere a coținutului sau a noutăților din extrem de numeroasele spații virtuale. 13 care sunt inserate fotografii. el jucând rolul emi­ ță­ torului. Succesul Facebook este clădit pe astfel de ingrediente care au adus noul. pentru că pe Facebook publicitatea și îndemnul la consum . devine personalizată. Wall (peretele propriu fiecărui user și public tututor prietenilor din rețea). text. interactivă și mult mai bine țintită. Dacă blogging-ul oferea inițial șansa conceperii. Micro-blogging-ul și liveticker-ul Nomadismul Data Dandy-ului este accentuat de către dorința utilizatorului de a sta/ fi online. departe de casă și în același timp a te simți ca acasă. Utilizatorul folosește un set de gadget-uri pentru a rămâne conectat la rețea și după părăsirea ecranului computerului. Business Horizons 53 (1): 59–68. Acesta asumă această poziție în momentul în care își creează contul în rețea. mai curând. teleprezența prin urmărirea pe viu (live) a unor acțiuni sau evenimente. 4. iar ceilalți utilizatori îi contruiesc acestuia spațiul. Ce au adus nou aceste mecanisme? Rețeaua socială (network) a adus utilizatorului iluzia de a fi în mijlocul lumii și totuși a rămâne ascuns lumii. 2011. Este vorba despre. iar cel care primește de data aceasta este user-ul însuși. Utilizatorii pot depăși spațiul îngust al realității. există și teorii care pun publicitatea și consumul la baza succesului unei astfel de rețele. având acum șansa de a le vedea prin intermediul VR. . 2011. ”Users of the world. Soluția a fost Social Media. Exemplul oferit în acest caz de Domenico Quaranta este Second Life 14 46 Domenico Quaranta vorbește. citându-l pe Aron Bartholl. După explozia web 2. întrun sens larg – apare ca o recomandare din partea prietenilor tăi” (Codoban. 60). lumea jocurilor virtuale (World of Warcraft) și lumile sociale virtuale (Second Life). ”Argumentul desicisv pentru medialitatea Facebook-lui este relația acestei rețele de socializare cu publicitatea și consumul. făcut public. Michael Haenlein (2010). Analizând în particular cazul rețelei de socializare Facebook. Andreas Kaplan și Michael Haenlein13 afirmă faptul că există șase tipuri de social media: proiectele colaborative (de tipul Wikipedia).. modul în care se realizează acest lucru. Acesta reprezintă preambulul sau mobilul începerii contrucției virtuale înseși. conturării unui spațiu virtual exclusiv pe baza informațiilor utilizatorului. într-un spațiu oferit sub formă de împrumut fără costuri. blogurile și microblogurile (platoformele Wordpress și Blogspot). materialitatea producțiilor. Mai mult decât atât. proceduri care sunt postume conceperii spațiului efectiv. semnul distinctiv al medialității astăzi. Avatarul își afișează informațiile în spațiul său pentru a recepționa semnale și feedback. un transfer14. unite! The challenges and opportunities of Social Media”. site-urile de socializare (de tipul Facebook). și publicitatea. acum spațiul este conceput pentru a primi feedback. imaterialitatea producțiilor din spațiile virtuale transgresează bariera impusă de real și afectează realitatea indivizilor. Ceea ce contează acum este cum anume să-ți faci invitații să stea mai mult timp în ”noua ta casă”. Andreas M. video. maniera de concepere a spațiului virtual al fiecărui individ a reprezentat marele atu al rețetei succesului.). Colțul virtual devine viral prin legătura în rețea: peretele pe Kaplan. informații. Poate cel mai important este tocmai reteritorializarea unui câmp-spațiu inexistent în cyberspațiu prin intermediul altor utilizatori. filmulețe sau comentarii este spațiul personal al utilizatorului. iar utilizatorul a găsit în același loc o paletă ademenitoare de ”servicii”. a unor pagini pentru anumite personalități (de multe ori fără acordul acestora sau poate chiar în mod deliberat) sau News feed-ul (ceea ce spune sau face fiecare user în rețea în momentul acesta). Astfel. atât timp cât miile de ”friends” îi contruiesc user-ului spațiul). Dacă inițial spațiul său virtual propunea o schemă de tipul transmitățor – receptor.e adevărat. iar fiecare postare este doar pretextul unui feedback. comunitățile online (Youtube). în sensul de a fi live (permanent online). Totuși. pot călători în locuri de care au auzit sau au citit. etc.

îndemnurile sau paginile false create pot fi unelte utile în a influența comportantele unor oameni din realitate. conectarea. prezența live în spațiul tău creat de alți utilizatori și postarea unui mesaj doar pentru perceperea unui feedback. 2011. 47 . iar multe dintre ele demască aspecte de care nu ar capabili în viața reală” (Radovanovic. Pagina unui eveniment care urmează să aibă loc în RL este un produs în spațiul virtual. prezența în rețea. notorietatea prin comunicare. propriile expoziții. pot face mult mai multe lucruri și. Câte o viață pe rând. codul său putând fi rescris de alți utilizatori ai SL. util. transmit mesaje. Imperiul comunicării. Platforme precum Twitter și Facebook se bazează mult pe aceste două componente relevante pentru activitatea avatarurilor: micro-blogging. ”Noi încă nu putem înțelege ce este ‘viața’ și vorbim deja despre o a doua. 15 Rămâne în discuție dacă aceste spații rămân la limita realității sau devin mult prea iluzorii. pot fi cum vor. care poate face doar două lucruri: fie să asiste la șirul întreg de răspunsuri. posibilitatea interconectării cu alți utilizatori necuno­­ s­ cuți sau cât mai necunoscuți cu putință. și prezența online simultan cu un continuum de informație transmisă (acel status update sub forma unui liveticker). fluiditatea transmiterii. Ceea ce contează pentru ei este stabilirea de contacte. Codoban. Acolo. Mesajele transmise. ”Celebritatea. e cea care te face puternic. răpind altui user online posibilitatea decodării informației. ”Precum cafeaua decofeinizată miroase și are gustul precum cea reală. iar Facebook-ul procură o celebritate între egali. Ulterior. insistând asupra avatarului Gezira Babeli15. Aurel. ne supradimensionăm existența. comunicarea. prezență online (live) și feedback. care puteau împrumuta însemnele Babeli. fie să șteargă întreg postul. Ceea ce oferă nou noile platforme este tocmai facilitatea ca user-ul să regăsească toate ustensilele într-un singur colț. care funcționează după schema corespunzătoare în SL. Viralitatea sa este determinată de transgresarea barierelor realității. Eu voi lua în considerare un alt caz. 2001. Produsele marca Babeli din SL au fost transpuse în RL. iar avatarul poate da fără niciun fel de problemă ”like” oricărui lucru sau link. Avatarurile utilizatorilor propun personalități ”mai tari” decât ale idivizilor din RL. Avatarurile voastre vor deveni mai relevante pentru viața reală decât sunteți voi. 45). care a fost pusă în practică după aplicarea principiului accesibilității în ceea ce privește utilizarea internetului și a instrumentelor de acces. jargon și iconografii. Gezira Babeli are propriile opere de artă în Second Life. Prin comunicarea ca relaționare ne etalăm. similar în multe moduri cu SL. cum am menționat deja. (2011). ne creștem narcisic expunerea eului. 16 Informația eliberată scapă de sub controlul utilizatorului. 10-11). prin rețea. Editura Idea. fără a se identifica cu ea. într-un singur panel/template. Cluj-Napoca. culturi. datorită detașării (spațiale în primul rând). Identitățile virtuale permit oamenilor să se simtă mai confortabil în poziții ciudate. 2011. 1). Internautul e prieten. Acest lucru ar face realitatea virtuală un tărâm cultural cu propriile reguli. creatorii acestui avatar l-au conceput în manieră open body. fără a fi una” (Zizek. la fel realitatea virtuală este experimentată ca fiind realitate. devenind față de alții niște străini intimi. Modul în care este gestionată o astfel de situație este mixarea celor două lumi: RL și SL (văzută aici ca exemplu relevant pentru un spațiu virtual). vă rog! Poate aceste vieți (RL și SL) nu sunt atât de diferite” (Quaranta. unul de pe Facebook. Avatarurile sunt live. fără a fi una. devine un mobil al construcției colțului virtual. ”Comunitățile virtuale oferă oamenilor libertatea de a se reprezenta pe sine și aceasta rezidă în noi posibilități pentru societate. e în conexiune cu oameni pe care se poate să nu-i fi văzut niciodată. sunt diferite de cei care sunt în spatele lor și încearcă să intre în RL. avatarurile indivizilor din RL încearcă să influențeze cursul unor evenimente reale cu ajutorul unui spațiu virtual. dialogul ” (Codoban. Ceea ce atrage. sub forma transmiterii de informații sau mesaje concise. 2011. 61). Este un avatar în Second Life creat de un grup de artiști. 5. este acest corpus de elemente simultane: transfer de informație. Concluzii Dorința user-ului de a zăbovi în virtual space este deja o chestiune materială. iar această afirmație pare că se îndreaptă încet și sigur înspre materializarea sa. Bibliografie 1. distrugând astfel bariera dintre cele două lumi. De asemenea. iar în RL acestea au fost materializate prin anumite produse cu însemnele ei din SL. în mod special în abilitatea persoanelor de a explora noi roluri într-un mod sigur și de mult ori. de ce nu. Aceasta este rețeta succesului unui spațiu conceput să-i redea user-ului simultan: controlul iluzoriu16 al informației și reconstrucția spațiului său virtual prin intermediul rețelei.(SL). scurte la care se așteaptă feedback.

in Irregular F. coordonator Florin Cioban. Keywords: social media. Life imitates art and art imitates itself. Ewa. globalizare. (2000). 10. (2011). The user transgressed the boundaries of Real Life (RL) with this type of relocation: reteritorialisation. vol. Quaranta. pp.0 created a friendly space for users and transformed internet in a mass service. identitate. *** (2005). Lev. in a space without space. Radovanovic. 3. Zizek. Wojtowicz. O’Reilly. 299-307.org/ texts/ haaretz_mave-vati-hell-en. format electronic în cadrul proiectului Atlante Project Comenius. web 2. Cultura. 3. user. Verso. nr. 5. Slavoj. Universitatea Oradea. (2001 ) Language of New Media. 4. MIT Press. disponibil la http://www.12. Web 2. 8. cyberspace. Recherches Sur Les Arts”. (2005) What is web 2. The virality of entire mechanism is presented via how is set this new space. new media. (2002/2010). în Haaretz. ”Art Inquiry. http://revista. the users create their space with others. imagination and affection in online communities.0. (2002).2011). Translocal Art of the Internet (Or Where Does the Art Happen?). real life. 9. Uri.03. Education to human rights in the age of globalisation. viral impact.0. Manovich. Welcome to the Desert of Reality. (2011) Do you have a Face?: Identity.ro/wp-content/uploads/2012/01/radovanovic-revised. Summary The Viral Impact of Social Media The social impact of internet is in connection with the exponential growth of science and technology.0100101110101101.com/pub/a/web2/archive/what-is-web-20. user. Domenico. Information is spread here for feedback and for develop the this cyberspace. *** (2010). revizuită și publicată în 2010 pe scribd.ifilosofie. In your Computer. Editura Universității Oradea.pdf (accesat pe 15. Londra/ New-York. accesat pe 23 martie 2011.2012). Danica. Pasovski.2. So. 11. disponibil la http://oreilly.html?page=1 (accesat pe 2. Tim. editor Florin Cioban. IV (XIII). virtual space. LINK Editions. 48 . Brescia. 7.com.html. 6.

deoarece evenimentele trecutului aveau un sens pentru prezent. în măsura în care consecinţele lor se regăseau în atingerea obiectivelor prezentului. această destrămare programatică a amintirii istorice nu este ceva cu desăvârşire nou. pe proprietate privată. Bolşevismul a desfiinţat practic istoria. Epoca modernă s-a fundamentat pe primatul iluminist al ideilor. pe afirmarea individualităţii. New York. doctrinele politice. lipsite de sens şi ca atare neinteresante pentru cunoaşterea istoriei. 19. pentru a-i elibera pe oamenii din prezent de concluziile la care ne-ar putea obliga. durata şi profunzimea consecinţelor pe care le-a produs pentru prezent. În postmodernism. anume a modernismului. postmoderniştii susţin că nu există un criteriu obiectiv de evaluare. Aceasta a fost paradigma dominantă până către sfârşitul secolului XX. Andrew Gamble. Totodată. ci toate poziţiile sunt subiective şi arbitrare. În fond. p. etnia. libertate şi egalitate a oamenilor în faţa Legii. Partidele şi personalităţile care fac politică nu mai trebuie să fie preocupate de principii şi identitate doctrinară. Istoria şi cunoaşterea istoriei aveau de asemenea în modernism o importanţă aparte. Nazismul a falsificat masiv istoria. Andrew Gamble. În politică. modernitatea se caracterizează prin prezenţa marilor ideologii iluministe. considerându-le „metanaraţiuni” ilicite. Politics and Fate. op. până chiar şi sexul. p. Iar faptele din trecut care s-au consumat fără să fi produs consecinţe importante pentru prezent. caracterul acestuia de fapt istoric. întreaga sa istorie. cit. resemnificat ca fiind nesemnificativ. Politica a devenit o preocupare frivolă şi lipsită de însemnătate pentru modul în care oamenii de rând îşi trăiesc viaţa. deconstrucţia oricărei componente a culturii fiind marota sa fundamentală. negarea antecedentului său. erau judecate prin bogăţia. 1 Postmodernismul în plan ideologic înseamnă. pe o anumită ordine instituţională. 49 . sunt fapte care ţin de ordinul accidentalului. evenimentele din trecut trebuiau cercetate şi cunoscute. liberalismul şi socialismul1. ci trebuie deconstruit. ci totul se relativizează: naţiunea. istoricitatea sa. Orice fapt determinat din prezent nu este altceva decât propria sa istorie.Nicolae Iuga Condiţia umană postmodernă şi Filosofia ca „ subcultură” ­ nicolaeiuga@yahoo. renunţând la fermitate şi consecvenţă ideologică. Blackwell Publishers Ltd. Regimurile totalitare din secolul XX au fost primele care au acţionat metodic pentru distrugerea acestei forţe identitare. p. atunci susţinerea totalitarismului apare ca fiind la fel de legitimă ca şi aceea a liberalismului. resemnificând-o 2 3 Andrew Gamble. Cunoaşterea prezentului presupunea cunoaşterea faptelor din trecut ca pe o condiţie indispensabilă... op. 21. o respingere radicală a trecutului2. Este adevărat. ci şi pentru viitor. Se pretinde politicii şi politicienilor să se adecveze în raport cu aceste identităţi labile şi volatile. Nu mai există o istorie şi o identitate fixe. înainte de toate. trecutul nu trebuie să existe ca un ceva care ar avea o consistenţă de sine stătătoare. care caută să respingă trecutul şi tradiţiile ideologice”3. Din punctul de vedere al prezentului. În contextul în care sunt luate în discuţie conceptele aici. religia. Idei pe care postmodernismul le descompune. postmodernismul se acordă prioritar cu politicile liberale. întrucât a resemnificat-o în totalitate ca luptă de clasă. 18. De altfel chiar importanţa şi relevanţa unui fapt al trecutului. dar dacă toate poziţiile politice pot fi considerate ca fiind la fel de adevărate sau false. ci de „imagine”. dimpotrivă. Se creează ceea ce s-a numit „o nouă generaţie de stiluri politice. Aşa s-a născut ideea hegeliană că istoria în ansamblu are un sens şi că acesta este progresul către libertate.com Postmodernismul presupune. cit. 2001. cunoaşterea trecutului relevă un sens nu doar pentru prezent.

. încât nevoia înlocuirii produsului demodat devansează cu mult orice uzură fizică sau morală. „o enigmatică înclinaţie spre obedienţă”5. hedoniştii. lispiţi de orizontul unui plan propriu de viaţă. în primul rând. sub raportul dorinţelor sale7. 116. în perioada imediat postbelică. 4 nii intră în supermarketuri ca să se relaxeze şi să privească la mărfuri. dacă nu ar fi fost creată o anumită receptivitate psihologică în rândul maselor care constituie ţinta manipulării. OameKarl Jaspers. în consumul nemăsurat. ca într-o galerie de artă. adică este incomparabil mai uşor de manipulat politic. Se creează noi mode şi se impun noi modele. Când patria. 1975. pentru că un om care şi-a rupt punţile cu trecutul trăieşte în pura instataneitate şi se livrează cu mai multă uşurinţă situaţiei date şi întâmplării”4. p. se cheamă că imaginea lui are de suferit. deoarece un om depravat. libertinajul sexual. există şi o altă tendinţă care creează condiţii propice pentru masificare şi manipulare. dezrădăcinaţii. o preocupare menită să atenueze diferenţa tot mai mare între ambalaj şi conţinut. 5 Karl Jaspers. Viaţa sexuală este sustrasă oricărei normativităţi morale. în pofida evidentei lipse de necesitate. se pare. 349 sq. s-a trecut treptat la impunerea ei agresivă. p. a descris detaliat. Apatrizii sunt constrânşi să evolueze în sensul manipulării politice. a devenit un scop în sine. este 7 50 Platon. obiectivul lui pare a fi unul singur. Bucureşti. Ed.. p. De cealaltă parte. Fără o astfel de complicitate a omului de rând. Texte filosofice.. cit. 82. l-am numit aici pe psihiatrul şi filosoful Karl Jaspers. fie şi înşelătoare. Dacă este adevărat că apatrizii şi dezrădăcinaţii despre care vorbeşte Karl Jaspers sunt cumva constrânşi să se afle la discreţia manipulării politice. atunci putem fi siguri că omul se îndreaptă către un abis.prin prisma pretinsei excelenţe a unei rase. Iar în ceea ce priveşte latura juridică. iar educaţia se reduce exclusiv la însuşirea de cunştinţe utile. de către Platon în Gorgias (491a–492c). aceste mecanisme psihologice într-o manieră valabilă şi azi. de la telefon la automobil. Oamenii au. ca manifestare publică. Doamnele nu îşi mai etalează toaletele la biserică. din motive de calcul şi din cinism. religioase sau juridice. Satisfacerea unei dorinţe şi reapariţia ei ulterioară. Atari oameni sunt în întregime la cheremul aparatului politic”6. Falsificările de factură totalitară nu ar fi fost posibile. Hedonismul ca atare a fost teoretizat încă din antichitate. societatea de consum caută să vândă orice. adică rupt de tradiţiile şi de normativitatea moral-religioasă. pentru că „istoria este o sursă a independenţei umane. 1986. încurajează homosexualitatea şi manifestarea ei publică. ESE. originea etnică şi familia devin ceva indiferent. Dar „vasul” omului postmodern nu se umple niciodată. Bucureşti. Putem spune că Jaspers a anticipat magistral situaţia „dezrădăcinaţilor” de azi. ba chiar fac dovada unei adevărate abjecţii. constrânşi să trăiască de pe azi pe mâine. Acestea se practică având drept scop principal satisfacţia libiduală. Puterea politică de tip totalitar este interesată în desfiinţarea culturii istorice. Termenul de „shopping” a devenit concept şi a căpătat o circulaţie internaţională. Relaţiile interpersonale de ordinul sexualităţii pun de asemenea în prim-plan dimensiunea hedonistă. mai puţin regenerarea instituţiei familiei sau ideea de sacrament indusă de religie. prin publicitate excesivă şi specioasă. când tradiţia este eliminată. încât hedonismul născut din posesiune şi trecerea pervertită a lui a fi în a avea depăşeşte. între a avea şi a fi. ci la shopping. în schimb. că este un nimeni. Paris. chiar şi lucrurile inutile. Pe de o parte SUA şi statele europene. 6 Karl Jaspers. Cei mai expuşi să consimtă sunt „apatrizii. Un contemporan şi un observator atent al mistificărilor naziste. instaurarea dictaturilor nu ar fi fost cu putinţă. De aici şi preocuparea obsesivă pentru imagine. Essais Philosophiques. Nu mai contează deloc ceea ce individul este în sine. vin voluntar în întâmpinerea ei. sau apariţia altei dorinţe noi. Politică. o activitate tranzitorie în fapt. op. vol. 91. Problema este ca o armă cu două tăişuri. Shoppingul devine hobby şi ocupă o parte considerabilă a timpului omului de azi. care constituie o „clasă muncitoare” migrantă la scară planetară. Ieşitul la cumpărături. era văzută ca un proces succesiv de „umplere” şi „golire” a sufletului. Aici omul era conceput ca un vas. Omul postmodern mediu („Dasein”) este amoral şi fals religios. . De la homosexualitatea tolerată. 1970. ci numai imaginea în care el apare în ochii celorlalţi. mai susţine Jaspers. obţinerea recunoaşterii uniunii homosexuale ca fiind legală. anume înclinaţia cvasigeneralizată către un stil de viaţă hedonist. Opere. I. Hedonismul contemporan constă. Payot. p. privită ca o chestiune strict privată. cealaltă componentă a hedonismului contemporan. atunci când se pune problema să aprobe un regim politic dictatorial. Dacă individul nu este îmbrăcat „trendy” şi dacă nu posedă lucruri de ultimă generaţie. După cum plăcerea deţinerii în sine şi a etalării obiectuale sunt menite să compenseze toate motivele de frustrare şi de refulare. stimulat şi de lumea iluzorie a reclamelor TV.

Noi nu avem altceva de făcut decât să extrapolăm ideea la scara universului şi să ni-l imaginăm pe Bunul Dumnezeu pe post de sculptor. 9 Andrei Marga. adjudecat de către musulmanii poligami şi de către micile comunităţi etnice care se vor încăpăţâna să trăiască tradiţionalist creştin. În Metafizica sa (1013a). 8 sub raport cauzal. cel captiv hedonismului sexual va fi dezinteresat de politică. formală. o pradă relativ uşoară pentru manipularea politică circumstanţială şi periodică. Viitorul nu foarte îndepărtat al Europei va fi. timpul şi spaţiul nu sunt considera10 Aristotel. lumea musulmană cunoaşte o adevărată explozie demografică8. Metafizica. la aproximativ 20% în anul 2000. În rest. diferitele mişcări particulare nefiind altceva decât mici părţi conservate din acest impuls iniţial imprimat cosmosului de către divinitate. până la o catastrofă a civilizaţiei occidentale. Pe de altă parte şi pe termen lung însă. pare a fi nerealist. este de prevăzut că homosexualitatea şi libertinajul în speţă sunt de natură să slăbească grav instituţia familiei tradiţionale şi să conducă la o scădere progresivă a natalităţii. Asta pe termen scurt. filosoful austriac Christian von Ehrenfels. Apoi. La fel ca individul captiv shoppingului. fără rest. care poate procrea până la 20–30 de copii. timp de secole. 94. a formulat teoria relativităţii plecând nu din interiorul fizicii. vor face musulmanii aparent inofensivi. Dar reorientarea către concepţia creştină cu privire la sexualitate şi la familie este un lucru realist şi la îndemâna oricui. Se ştie că în fizica lui Newton. Este vorba de fapt de enumerarea binecunoscutelor cauze: materială. demografic vorbind. formează o singură familie. 51. The Clash of Civilisations. din cauza propriei sale depravări. cât reprezenta la anul 1900. Celălalt fizician mare al lumii. Europa se va scufunda singură în mocirlă. 161-162. New York. trecând de la planul vieţii cotidiene la cel al cunoaşterii fundamentale. naşterea din metafizică a fizicii lui Newton. la Kant.. p. la un sculptor care vrea să facă o statuie. model însuşit ca atare în evoluţia bimilenară a cunoaşterii de tip european. În acest primum movens al lui Newton se poate recunoaşte cu uşurinţă cauza mişcării (aitia kinoun) din Metafizica lui Aristotel. de la o lucrare de filosofie. p. a realizat o anumită concentrare de spiritualitate. Albert Eistein. activitatea sculptorului este cauza schimbării pietrei amorfe în statuie. Kant. A mai făcut-o cineva. fără o legătură nemijlocită cu experienţa şi fără aplicaţii practice. 1965. Frecvent. A recomanda europenilor autohtoni de azi să treacă la poligamie instituţionalizată şi să renunţe la metodele contraceptive. Peste tot. Aici. Bucureşti. exhaustivă. ci. impulsul conceput ca produs dintre masă şi viteză presupune un impuls iniţial colosal. de la Critica raţiunii pure a lui Imm. fiind socotite ca a doua autoritate în materie de cunoaştere. zice el. „o cultură a cercetării şi cunoaşterii sistematice. EFES. pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. Scrierile lui Aristotel au fost păstrate şi studiate în mănăstirile medievale din Occident. eficientă şi finală10 [10]. dezangajat. stabiliţi legal în Europa de Vest. Prin acest tablou cauzal. ci dimpotrivă a permis prezervarea spiritului alături de litera textului timp de mai multe secole. P. Acest fapt a făcut posibilă. Academiei. (c) punctul de plecare al schimbării şi (d) scopul în vederea căruia se face un lucru. lipsit de opinii proprii şi de o anume fermitate a caracterului. forma este statuia care va rezulta. Am putea spune că această cunoaştere de tip reflexiv. Ed. Studierea scolastic-medievală a lui Aristotel. Este celebru şi exemplul extrem de simplificat pe care îl dă Stagiritul.mai uşor de manipulat. în scopul contracarării creşterii demografice a concetăţenilor lor musulmani. Filosofia unificării europene. de la 12% din populaţia globului. după cum el însuşi mărturiseşte. de exemplu. Astfel că ceea ce nu au reuşit să facă turcii cu sabia.. nu a fost totuşi un act deplasat sau gratuit. Huntington. o anume reflexivitate intelectuală”9. filosoful nostru vorbeşte limpede despre patru tipuri de „cauze”: (a) materia imanentă din care ia naştere un lucru. Ţine de specificul cultural european un anumit tip de cunoaştere. capitolul „Estetica transcendentală”. iar reprezentarea anticipată a statuii în mintea sculptorului este cauza finală. cu o sexualitate bine disciplinată moral-religios. Aristotel instituie un model de explicaţie raţională atotcuprinzătoare. a lumii în întregul ei. împreună cu cele 3–4 neveste legitime. îşi are rădăcinile în gândirea lui Aristotel. după primul război mondial şi a fost luat în derâdere.. 51 . p. atotcuprinzătoare S. trebuie să constatăm că Filosofia însăşi devine „subcultură”. Piatra neprelucrată încă este cauza materială. Simon & Schuster. (b) forma sau modelul. sau jihadiştii de azi cu atentatele teroriste. Pierderile reprezentate de tinerii morţi în războaie sau în atentate sinucigaşe sunt acoperite şi depăşite cu o repeziciune uimitoare. 2006. Populaţia islamică a crescut. de către „sculptorul” universului. în ţările islamice un singur bărbat. Să ne gândim. ClujNapoca. după Biblie. 1996. care au făcut cu putinţă succesele cunoaşterii empirice moderne.

cu o teză despre Heraclit.a. doctorat) nu mai există decât discipline cu caracter aplicativ. De exemplu vechea civilizaţie chineză a realizat descoperiri uimitoare. în secolul XX cunoaşterea a evoluat pe două planuri relativ distincte: o cunoaştere cu caracter general şi o alta de tip instrumental. Performanţele impresionante realizate de către cercetarea ştiinţifică în Statele Unite vizează în primul rând cunoaşterea intrumentală. am putea spune că cercetarea fundamentală fără cea aplicată este sterilă. a cunoscut banii de hârtie (biletele de bancă). Cercetarea fundamentală a fost preluată din tradiţia universităţilor europene. hig-tech. praful de puşcă era folosit exclusiv la focuri de artificii etc. În altă ordine de idei. în două sute de ani. Cu banii de hârtie inventaţi de către chinezi. pe baza cărora s-au format ulterior imperiile coloniale. să preia aceste invenţii şi să le plaseze într-un plan tehnic. Oswald Spengler. cu bătaie istorică pe termen lung. fără să ştie ce să facă cu ele. europenii au făcut capitalismul şi au preluat iniţiativa în economia mondială. în prezent. fără orizont şi suflu metafizic. filosofia culturii la oameni complet lipsiţi de cul- . de exemplu. Schrodinger ş. aparent lipsită de o finalitate practică. filosofia dreptului etc. euristică. nu au ajuns la concluziile lor prin generalizare de la cunoştinţe de ordin empiric. pe baza lor. cu alte cadre de gândire. China a păstrat acele descoperiri timp de o mie de ani. realizând o adevărată revoluţionare a tehnicii şi plasând Europa în fruntea progresului tehnico-ştiinţific global. În Europa însă. logistica marilor descoperiri geografice. cercetarea fundamentală este pe cale de dispariţie. ca urmare a reorganizării învăţământului superior şi a aplicării principiilor cuprinse în Declaraţia de la Bologna din 1999. în schimb europenii le-au preluat şi.. realizate în Europa prin savanţi precum Einstein. nu s-ar fi ajuns la realizarea practică a fisiunii nucleare controlate. ci ca fiind relative la capacitatea apriorică a subiectului cunoscător. fără aceste cercetări pur teoretice. În cursurile universitare de toate nivelurile (licenţă. Spengler sau Toynbee. decât numai dacă este dublată de o cercetare fundamentală corespunzătoare. a cunoaşterii general-filosofice. cercetările de fizică aplicată. În general. iar cercetarea aplicată fără cea fundamentală este oarbă. Heinsenberg. A trebuit să vină civilizaţia europeană. cel care a formulat şi argumentat pertinent teoria ciclică a civilizaţiilor în istorie. prin cunoaşterea metafizică. Se înţelegea cumva de la sine că cercetarea aplicată nu se poate dezvolta normal. fără o spontaneitate a creaţiei disciplinată prin concepte generale şi fără certitudinea superioară pe care o procură conştiinţa perspectivei generale atotcuprinzătoare. aleatorie. este non-exhaustivă. Cei mai importanţi filosofi ai istoriei din secolul XX. De exemplu. mai precis din tradiţia universităţilor germane. De exemplu în domeniul Ştiinţelor Umaniste. ci numai filosofii aplicate: filosofie politică. în cercetarea ştiinţifică se distingea între cer- cetarea fundamentală şi cercetarea aplicată. Cu praful de puşcă şi acul magnetic chinezesc. nu se mai predă nicăieri Filosofie sistematică (filosofie generală) şi nici Istoria filosofiei. care au fost puse în joc la realizarea bombei atomice în Statele Unite. In unele universităţi şi centre de cercetare din SUA au fost atinse performanţe inegalabile în cercetarea aplicată. cu excepţia specializării Filosofie. în sensul că este exclusiv empirică. dar aici cercetarea fundamentală nu a fost abandonată practic niciodată. în domenii precum fizica energiilor înalte. a aprofundat filosofia Greciei antice şi a susţinut un doctorat în Filosofie. filosofia culturii. europenii au făcut tunuri şi busole. În alţi termeni. cultura europeană post-medievală s-a devedit a fi aptă să preia cunoştinţe şi descoperiri tehnice de la alte civilizaţii şi să le ducă mai departe. Despre o filiaţie asemănătoare se poate vorbi şi în ştiinţele sociale. Am făcut aceste scurte paranteze cu scopul de a pune în evidenţă utilitatea indirectă. Dar în Statele Unite cercetarea fundamentală nu este nici ea neglijată deloc. au schimbat faţa lumii. au fost precedate de ample cercetări fundamentale în fizica teoretică. O cunoaştere fără o utilitate imediată şi o alta care ne formează imediat anumite abilităţi şi deprinderi practice. lipsită de concepţie. în 1904 la Halle. Dar civilizaţia chineză rămânea cu toate acestea imobilă. cercetarea aplicată. viziune şi imaginaţie inovativă. iar respectivele descoperiri aveau doar valoarea unor simple bizarerii locale. speculativă şi atotcuprinzătoare.52 te ca „obiecte” fizice în sine. biotehnologii etc. Cele două tipuri de cercetare sunt practic complementare şi inseparabile. Este de presupus că. praful de puşcă sau acul magnetic. masterat. Este ceva de un comic trist să se predea filosofie politică la politicieni care numai de filosofie nu au nevoie. Cercetarea aplicată singură este oarbă. ci tot prin deducţie de la vechi concepţii filosofice abstracte. Parafrazându-l pe Kant. să le transforme calitativ în altceva şi să le utilizeze ca forţe ale dezvoltării economice şi sociale. cu puternica tendinţă către o cunoaştere sistematică totalizatoare şi cu un tip nou de raţionalitate.

Sistemul contemporan de valori încurajează falsa individualitate. Capacitatea inovativă a economiei europene va scădea într-o perspectivă mai îndepărtată. pentru că el ar putea să propună proiecte pe teme de cercetare pe care încă nu le-a imaginat nimeni. simbolic. fără perspectivă asupra ansamblului. Aici se imită în mod necritic.. bunăoară în sport sau în muzică. pe zona de interferenţă cu domeniul particular dat. la fel ca cercetarea însăşi. Că filosofia ar trebui să fie cen- 53 . cercetarea efectivă şi comunicarea rezultatelor se derulează într-o engleză fadă. în medicină de exemplu. Nu se finanţează activităţi individuale sau publicarea unor cărţi. stimularea şi finanţarea prin sistemul de proiecte existent în prezent deschide posibilitatea aservirii subtile a cercetării ştiinţifice. Dar. Se crede că obiectul filosofiei ar trebui restrâns la analiza logică a limbajului. mai nou. la modul cel mai grosolan cu putinţă. Se insinuează astfel anonimatul animalului de tracţiune şi un anume gen de spirit de turmă la cel mai înalt nivel de performanţă a cunoaşterii. mai mult. iar originalitatea de asemenea se poate manifesta numai între limite date. Călinescu. a coborât nivelul universităţilor cu aproximaţie la nivelul la care se aflau şcolile medii tehnice sau chiar şcolile profesionale cu trei-patru decenii în urmă. treptat şi metdodic. Foarte probabil. tematic şi financiar. un Lucian Blaga sau un G. pentru simplul motiv că în Europa nu va mai exista debuşeu pentru aceasta. combinat cu predarea-învăţarea exclusiv a cunştinţelor aplicate. prin comparaţie cu cea de peste Ocean. adică exact acolo unde ar trebui să se manifeste individualităţile creatoare cele mai pregnante. Neglijarea. dar acestea nu numai că nu sunt stimulate ci. Aici. Marja de libertate a cercetării este. totul sub promisiunea destul de nesigură că în acest fel învăţământul superior va deveni mai „eficient” din punct de vedere economic. învăţământul european va rămâne constant cu un pas în urma celui din SUA. concepte care pot fi utilizate doar fracturat şi pedestru. proiectele trebuie să se încadreze într-o tematică dată. Comanditarii nu finanţează orice. Pe de altă parte. pentru că logistica diseminării cunoaşterii. individuală şi individualizatoare. Se lansează un program de cercetare şi se primesc proiecte în vederea evaluării şi. în timp ce face eforturi de anonimizare şi minimalizare a creatorului din ştiinţă. inconsistentă şi inofensivă politic. dar ideea de proiect la care trebuie să se lucreze în echipă s-a extins şi acolo unde nu este cazul. nu are decât să-şi caute sponsori. eventual. ci pot fi luate doar câteva concepte în mod selectiv. Mărimea şi complexitatea echipei devin criteriu de evaluare în vederea finanţării.tură. deci. într-o disciplină eminamente critică. publicaţiile relevante pentru comunitatea de oameni de ştiinţă sunt controlate. prin aplicarea principiilor de la Bologna. concepţia nu poate fi decât personală. ci numai ceea ce consideră ei că merită. şi azi individualităţi creatoare puternice în diverse domenii ale ştiinţei. în Ştiinţele umaniste. cu ramificaţii globale. respectiv ceea ce ţine de specificul naţional. care este oricum mai puţin manipulabil. iar logica ar trebui restrânsă la limbajul formalizat. Dacă cineva se încăpăţânează să lucreze pe cont propriu. Nu se va mai realiza cercetare fundamentală. Filosofia este. de vreme ce nu se mai predau discipline cu caracter general. Ceea ce se va pierde pe termen lung. Japonia şi. nu ar mai avea nicio şansă. Lucrarea va trece însă neobservată. în predarea–învăţarea acestor discipline este imposibilă prezentarea şi utilizarea întregului aparat conceptual al filosofiei. la fel ca stilul. limitată şi dirijată din capul locului. Lucrurile stau. pentru că este o chestiune efemeră. fundaţii impersonale sau centre de cercetare. etc. filosofia dreptului la oameni profund amorali etc. în chip mai evident dominată de o falsă cercetare şi de proliferarea unor pseudoprobleme. probabil. Nici măcar limba naţională nu mai contează deloc. sunt anihilate indirect. Să pretinzi ca la o temă de cercetare în filosofie să se lucreze neapărat în echipă este ca şi cum ai cere mai multor poeţi să scrie o poezie în echipă. China. de exemplu.. desigur. Aici nu încape critică – şi spiritul critic propriu omului de ştiinţă este inhibat. să nu se poată obţine rezultate notabile decât prin munca în echipă. tocmai aici. de exemplu. vedetismul gol. la fel şi în cazul celorlalte specializări. O pierdere uriaşă în ordinea cunoaşterii ştiinţifice. dar şi din ţările care au făcut reformă reală în învăţământ. nu se va compensa printr-un eventual câştig mercantil pe termen scurt. Există. Comanditarii cunoaşterii sunt anonimi. în linii generale. iar evaluarea se face în raport de o anumită listă bibliografică. În filosofie. care nu pot să fie duse la bun sfârşit decât de o echipă relativ numeroasă. Se finanţează proiecte de anvergură. Este posibil ca în unele domenii. Transformarea învăţământului superior în învăţământ de masă. care vor ignora complet valorificarea potenţialului cultural local. şi acelea luminate doar parţial. nu ar fi avut nici o şansă. destrămarea şi degradarea tradiţiilor naţionale sunt încurajate din toate direcţiile.. a finanţării. În atari condiţii. Dacă Albert Einstein s-ar naşte azi în Europa.

1970. Paris. specific to the totalitarian regimes. 2001. New York. 91.trată pe epistemologie. dar nu este singurul important. apoi leagă acele conspecte laolaltă. 8. p.P. Promovează în ierarhiile academice. 54 . 6. Payot. the rejection of all ideologies. un soi de alexandrinism cultural. 82.P. Simon&Schuster. S. 51. typical for postmodernism. fundamental knowledge. Pe de altă parte. În filosofia contemporană există şi alte curente deosebit de viguroase şi în gîndirea de expresie germană sau franceză. the need for individual freedom and the libertine doctrine stimulate under postmodernism a way of life featuring hedonism. decomposition. p. Platon. Opere. Politics and Fate. Impresionează. adică să studieze modul în care se constituie teoriile ştiinţifice. 349 sq. Bucureşti. Metafizica. dar transplantată pe decupaje mici. applied knowledge. Orientarea este. Este exact ceea ce fac promotorii filosofiei analitice în cultura română. important este că sunt trendy. of wrongly labeled „skills”. ESE. 1965. pe suprafeţe mari. 116. 2. 1996. anomy and libertine behavior associated with the decomposition of the traditional family. 3. Ed. p. Karl Jaspers. 4. 5. în comisii şi agenţii guvernamentale sau în politică pe baza acestei maculaturi. Texte filosofice. to the acquisition in the further education. Karl Jaspers. The Clash of Civilizations. 1986. făcând astfel cărţile proprii. 94. Ei conspectează un anumit număr de cărţi. Bucureşti. Summary Postmodernist Human Condition and Philosophy as Subculture Postmodernism seems to be a paradigm that we are tempted to assume as something inevitable. Vol. devine nerelevantă. p. în administraţie. 161-162. filosofia analitică neasimilată. Andrei Marga. It is in the analysis of such circumstances that resides the originality of our approach. E. which may have negative repercussions on the knowledge and the individual thinking skills on the long term. Andrew Gamble. denouncing the fundamental concepts. Aristotel. 2006. Bucureşti. neviabile şi incoerente în alte culturi. Essais philosophiques. 7. political manipulation. but negative effects resulting from noncritical assumptions of everything introduced to us as postmodernism have been less reflected upon. meta-narrative. p.. pentru că se creează impresia că producţia lor este o prelungire fidelă şi autentică a problematicii de peste Ocean. 19. Academiei. Also. Nu au idei proprii şi nici nu au nevoie. Se poate admite că filosofia analitică de expresie engleză este de departe un curent important în filosofia contemporană. Or. o sofisticare care ascunde false profundităţi. I. Bucureşti. Key words: Postmodernism. One could satisfactorily define Postmodernism as a sum of characteristics of contemporary globalizing societies. Texte filosofice. p. which exposes the individual to the possibility of superior political manipulation. EFES. p. of exclusively instrumental knowledge. the hypostasis ideas as illicit meta-narrations may lead to the fundamental knowledge study. Blackwell Publishers Ltd. E. may open the way of the collective mind to a new ideology that we are unaware of and that we cannot assess according to universal ethical norms. 1986. New York. Cluj-Napoca. Huntington. For instance.P. deşi nu se poate invoca niciun caz în care epistemologia ar fi fost de vreo utilitate vreunei teorii ştiinţifice. Filosofia unificării europene. p. Karl Jaspers. 1975. Bibliografie 1.

FILOLOGIE 55 .

may also be considered as a form of subcultures. religion. aesthetic. It is usually these smaller cultural groups that happen within a culture. and Nazi skinheads. but then again may still keep many of their cultural customs. and/or African Americans . motorcycle gang members. Irish Americans. These so called groups are subcultures. to name just some here as the list is quite extensive. [2] 56 Language Translation . Mexican Americans. immigrant status. even though they may still accept many of the values of the dominant culture. or a combination of factors. economic. traditions and in some cases even their native ethnic language. common interests. They also live out particular relations to places. Within major cultures. geographical. race.com.Narcisa Ţirban. political. To some extend even the ethnic groups for example Greek Americans. there are other cultures that are impacted by the dominant culture. Some examples for subcultures include ”heavy metal” music devotees. values and attitudes. sexual. and argot. Professions. body-piercing and tattoo enthusiasts. But then again the members of a subculture often signal their membership through a distinctive and symbolic use of style. and also clothing. beliefs and age all play a part in a group of people joining together and making their own subculture with characteristics that separate it from the dominant culture that surrounds them. Ken Gelder talks about ‘subcultural geographies’ along these lines. birisrodica@yahoo. such as American culture. Italian Americans. Rodica Teodora Biriş Culture. Romanian Youth's Language narcisa_tirban@yahoo. but is different in some way or another from the prevailing group. [1] Table 1 below shows the translation of the word ‘subculture’ in many different languages. regional. which consists of fashions. Czech Danish German Estonian Spanish French Western Frisian Indonesian Italian Latvian Lithuanian Hungarian Dutch Norwegian Polish Portuguese Romanian Slovak Slovenian Serbian Serbo-Croatian Finnish Swedish Turkish Subkultura Subkultur Subkultur Subkultuur Subcultura Sous-culture Subkultuer Subkultur Subcultura Subkultūra Subkultūra Underground Subcultuur Subkultur Subkultura Subcultura Subcultură Subkultúra Subkultura Potkultura Potkultura Alakulttuuri Subkultur Altkültür As mentioned previously the qualities that define a subculture as distinct may be linguistic. a subculture is ”an ethnic. hobbies.com.com Culture involves a shared group of behaviors. Subculture. cyp4d@yahoo. religious. body language. behaviors. According to the Merriam-Webster online dictionary. Members of these subcultures typically make even use of a distinctive language. Laura Rebeca Precup Stiegelbauer. Most of them adjusted themselves to the so called Mainstream America. or social group exhibiting characteristic patterns of behavior sufficient to distinguish it from others within an embracing culture or society”.

the ‚hood. they frequently keep much of their original cultural traditions. 1. phumezi – spelling of English words according to Romanian pronunciation rules e. th for t bethon. 57 .” Today. all small caps. najpa for naşpa ah for a mah The strategies for defining a special youth or subcultural identity primarily involve consecrated borrowed usage: all caps. through their movement out of the home and into non-domestic forms of belonging (i. subcultures are social. use of number for letter or number for word. 3. a leading scholar that identified what he called „subcultures”. he differentiated them from the mainstream culture. through their association with territory (the ‚street‘. people often first think of subcultures who are well thought-out to have rebellious values (such as Punks or Nazis). African Americans. pupik dulcik k for ca muzica mai comerciala k aia k for ca daka.  The members of each one of these subcultures share a collective identity. through their often negative relations to work (as ‚idle‘. In multifaceted and diverse societies in which people have come from many different parts of the world. when subcultures are mentioned.  As a consequent. x for cks sux - spelling of English words according to pronunciation e.g. asha tz for t spunetzi. ce conteaza k ki for ci pupiki j for ş ejti o fana.). etc. at play or at leisure. they are to be expected to be part of a distinguishable subculture in their ‘new’ society. shi.e. If a particular subculture is categorized by a methodical disagreement to the dominant culture. like their food traditions.). he connected subcultures with what he termed ”subversive values. The common cultural traits of subcultures set them apart from the rest of their society. which might be hard for an outsider. 6. The spelling variants occur both in English loan words and in native Romanian words. contextualize subcultural originality and creativity e. 5. contextualize subcultural identity.  Most of them identify themselves as Americans first and later just mention their heritage. rather than property. dialects or mother tongue and many supplementary cultural traits that come from their common inherited background and past experience.  They also understand themselves as being a crucial part of the cultural mainstream of the American nation. to be understood. mintzi ph for f marpha. pha. The youth also wants to separates themselves from the adults and create a new form of subculture. the subculture ceases to exist except as a group of people who claim a common ancestry.g. though a diversity of groups are subcultures. [6] These are graphemic features that function either as orality markers or contextualized cues or simply signal subcultural identity. the club. adik. 4. like their parents for example. invatzat. anthropology and cultural studies. but they can also seem ‘immersed’ or ‘self-absorbed’. – spelling of Romanian words according to English pronunciation rules e. and Mexican Americans. social groups other than the family). sh for s shtiu. through their stylistic ties to excess and exaggeration (with some exceptions). rulz for rules 2. through their negative or ambivalent relation to class (since subcultures are not ‚class-conscious‘ and don‘t conform to traditional class definitions). In 1950 the sociologist David Riesman.  As the cultural differences between members of a subculture and the dominant national culture blur and eventually disappear.On the other hand in sociology. it may be described as a counterculture. sphune k for c moldovenesk. mathe ph for p supher. [5] These new created words have several distinctive functions and are used mainly in ‘e-chatting’ by the youth online or in the text-messaging on their mobile phones. [3] He categorizes six basic ways in which subcultures can be understood: 1.g.g. through their refusal of the banalities of ordinary life. ‚parasitic‘. [4]  That is generally the case with German Americans and Irish Americans in the United States today. 2. intercaps. They created their own spelling rules. They deliberately misspell or have special spellings.  Some examples from the United States to easily identify subcultures include ethnic groups such as Vietnamese Americans. with their own shared conventions. We can observe nowadays a notion among the youth in many countries. They are used both for loan words and for words. values and rituals. etc. a subculture is a group of people with a culture (whether distinct or hidden) which differentiates them from the larger culture to which they belong. vad k. As Ken Gelder notes.

salz for salut [hello] addressee pronoun U for tu [you] addresser pronoun Yo. creând şi folosind propriul lor limbaj. vb for vorbesc vorbim [speak] nust for nu stiu [don’t know] ce’s for ce este [what is] or ways of address: e.g. 2007. Conclusion Within any culture . a large amount of the local potential for linguistic creativity surfaces and can be identified both in editorial material and in readership feedback. such as: shouting or exclamation: e. limbaj Summary Culture. it is especially the youth which tries to differentiate themselves from the adults. 2001. Cuvinte cheie: cultură. Youth Culture in Late Modernity. rites. which is an instance of how language functions as a resource in the construction of a particular ethnic-social identity. Cambridge University Press 6. Subcultura. Ken. Hardcover ISBN 0-415-27814-7) 5. subcultură. It is the case when special contractions occur: e. March 2007 4. stress different beliefs and patterns of action. Rupa. ‘Beyond subculture’ (Routledge. lifestyle. 1995. de cuvinte noi create care sunt folosite în ‘e-chatting’ de generaţia tânără din România. linguistic uses. Subcultures: Cultural Histories and Social Practice. arad. Goran.g. CRAAAAZY. appearance.a group of people may form a subculture different from the main culture. Romania. SAGE Publications Rezumat Cultura. j3 for eu [I. 4 U.com/ 1. or symbols may be shared between the main culture and this subculture.Gelder. me] Although most formats. moi. GuyS                All small caps: time. tineri. but as we outlined in this paper. Limbajul tineretului din România Această lucrare subliniază diferenţele dintre cele două noţiuni: cultura şi subcultura. 2006. besides being representational. Routledge. Key words: culture. ‘e-chatting‘. In addition to the fashion. Huq.The use of caps is to indicate different feelings and emotions. but the subculture will. David. and discourse strategies of written discourse rely heavily on loan words and phrases. Förnas.g. food. The repetitive uses. Tinerii din România încearcă să se diferenţieze de adulţi. g00d. softcover ISBN 0-415-27815-5. The greater density of colloquial features is readily noticeable in the young people’s written inputs on electronic forum sites. Romanian Youth's Language This paper underlines the differences between the two notions: culture and subculture. the recurrent occurrences. also shroud the messages from unknowledgeable outsiders. References 1. turning it into a veritable anti-language. HAAAPPY Intercaps:  in nicknames IoNiShKa PiShKa. show that this is a normative language whose functions. subculture. Nice 2 meet U Foreign models can be adopted and re-contextualized. the youth in Romania created their own Romanian language they use in ‘e-chatting’.  greetings sal. The youth from Romania tries to differentiate themselves from the adults. emotive. maria Use of number instead of letters: 00 for OO  c00l. http://www.merriam-webster. This is the point where local language creativity surfaces to create a unique style. BAFTA LA CAPACITATE. Johan and Bolin. Certain values. It will be shown a brief overview of the meanings of the word ‚subculture‘ from different sources. creating and using their own Romanian language.  AngelOfRock. In this paper our aim is to emphasize some examples of ways how new spelling rules and newly created words which are used in ‘echatting’ by the Romanian youth. likes. Crystal. Subculture. ‘e-chatting‘. connotative. Vor fi prezentate pe scurt semnificaţiile cuvântului ‘subcultură’ din diferite surse. Hell0 Use of numbers for words: 2morrow. Language and the Internet. language 58 . party. by and large. dislikes and many other obvious noticeable differences.3. youth. Scopul nostru  este să scoatem în evidenţă câteva exemple de noi reguli de ortografie şi de asemenea. Subcultures are creating themselves for many different reasons. and poetic. Romania. 2006.

dramaturge expressionniste. quand il constate des graves dérapages du celuici. Verlaine. de l’honnêteté dans un monde frelate par commodités et par manipulations générées par des stéréotypes de comportement  . inaccessible aux lecteurs européens. mais. Le personnage principale du livre. source qui le pourrait particularisé dans le monde de la peinture (le régionalisme). Mallarmé ou Maeterlinck  » (Nedelcu 2009: 32). l’écrivain croate Miroslav Krleža est considéré l’un des grands écrivains exyougoslaves. qui se disait Regina. mais pas avec la même astuce qu’il avait lutté contre la monarchie croate. Rejeté par sa mère. devenant « une chose sans aucune transcendance » (Gasset 2000: 35). la perte de quelques valeurs et l’obtention des autres. le trajet de la mode de l’époque. il vit son enfance dans le torturant bavardage de la ville Kaptol – qu’il est. Kazimiera Valenti-Latinovicz (d’origine italopolonaise). rapidement dépensés pour les petites caprices et tentations de la jeunesse. image qui transcende l’espace balkanique à l’universalité. Le roman Le retour de Philippe Latinovicz (dans la Dalmatie d’où il est originaire) est le premier roman d’un triptyque – et considéré son chef-d’œuvre -. le retour de Philippe Latinovicz Les expérimentes artistiques qui provoquent le passage d’un code artistique vers un autre traduisent pratiquement problèmes de nature intérieure individuels et éléments de sociologie de l’art – la manière dont l’artiste se rapporte au soi-même et à la société. artiste intériorisé retourné à la maison après une absence de dix-sept ans. romancier. Andrić et Crnjanski. Andrić]. Miroslav Krleža. vue comme simple marionnette impériale. il arrive à un miment donné à Paris. Le premier représente le statut de l’artiste et ses hésitations pendant la recherche de sa vocation générale et de celle-là individuelle dans le contexte de l’expression choisie . à l’âge de l’adolescence. Philippe Latinovicz.Carmen Dărăbuş La recherche du sien artistique. et son appréciation comme artiste par le centre culturel de l’Europe.darabus@gmail. Accablé par ses in- . est l’un scindé entre le besoin de retrouver sa source d’inspiration dans les régions natales. les nouveaux ordres en société. comme ironie essentielle. comme il se passe presque dans tous les espaces culturels qui n’ont pas une langue à accès directe à l’uni­ versalité. L’imaginaire littéraire reprend. qui avait utilisé comme élément d’accès à la grande culture du monde non pas la langue. le troisième – l’image de la dictature et surtout du dictateur. le Paris (l’universalisme). D’ailleurs. et fils officiel de l’ex-valet épiscopal Latinovicz. comme Whitman. Hauptmann.com des polémiques contre le système pour lequel il avait lutté. les romanciers et les poètes yougoslaves du début du XXe siècle. fait qui ne l’empêche pas à entrer dans c. de l’intégration dans une certaine orientation artistique vers la découverte des coordonnées pérennes. suivi par Sur le bord de la raison et Banquet en Blithuanie. à côté d’autres écrivains. en commençant à ses origines: fils d’une buraliste. Contemporain à Ivo Andrić. un mouvement littéraire – le modernisme: « En écrivant dans une langue à circulation limitée [I. par la prise en charge de l’art comme jeu . d’où il revient pour trouver sa paix. le deuxième – la matérialisation des valeurs morales. il a volé quelques argents de sa mère. des incertitudes. fait qui les ont assuré une place potentiellement égal aux modernistes des autres espaces linguistiques européens. Poète. sa vie entière se trouve sous le signe de la recherche. le fils illégitime de l’évêque Silvestre. Ortega y Gasset appelle « la déshumanisation de l’art » par la dérobade des formes vives . en effet. essayiste. ont accepté et ils se sont appropriés les nouveaux modèles du paradigme culturel appelé <modernisme>. Krleža est attaché aux valeurs pour lesquelles il avait lutté sur le front antifasciste à côté de Josip Broz Tito. pour suivre la vocation d’artiste plastique. comme Krleža. en particularisant au niveau du personnage la recherche de l’expression du sien au niveau artistique. Le début du XXe siècle apporte les signes de ce que J. La rupture de sa maison s’était produite il y avait vingt-trois ans quand.

ils restent différenciés. mais cette dernière-ci se banalise par l’ado­ ption de la part d’une classe sociale entière: si le cocher Joža Podravec parlait sur le sexe avec une « biblique simplicité ».] Chaque individu fluage ses propres immenses cercles concentriques de son existence  » (Krleža 1968  :  39-40). ancestral de la femme. mais la substance recherchée c’est seulement la liberté qui est capable à l’offrir. mais il n’avait jamais réussi » (Krleža 1968: 30-31). qu’il n’en peut retrouver ni dans son monde d’adoption. Mais . à la rattraper . La symbolisation au niveau de l’image connait elle aussi des différents degrés. dans un autre décor.. la sortie d’une certaine coterie artistique. Vivant. pour le réel est substitué par la fauviste audace chromatique. le réel comme forme d’animer le rêve deviennent les catalyseurs de la recherche. il sent toujours un faim de réel. mais au monde de l’esprit. protestataire. La brus­ que rupture de son univers domestiques. pour la matière. un objet-tabou qui a marqué son enfance d’une manière négative. les bourgeons des roses dans les vases parlent sur la même chose dans le symbolisme petit-bourgeois généralisé.. pour être des vrais tableaux. pour guérir un moi fragmentaire. d’énu­ mérations – une toute entière invasion lexicale qui traduit un faim de réel. et ça s’avait passé il y avait longtemps. le soif pour la forme. en fonction du milieu formatif. l’album à photographies ont une valeur sacré et justificative.. comme scène. nous allons préférer toujours Tiziano [. de la frustration provoquée par l’incertitude de la descendance paternelle. il avait essayé. sont des monologues. Bien qu’ils parlent la même langue. [. d’une manière ou d’une autre toujours immature. à couvertures en velours.. comme artiste. abstrait. depuis ce temps-là. Pages consistants du livre ont un caractère essayiste. du sentiment de la division. comme élément d’inhi­ bition de la pénétrations dans le côté profond de l’existence. quand il quitte la pièce: « la peinture n’a à sa disposition qu’un seul langage pour s’exprimer sur la toile. [. il retrouve une Croatie hétérogène. dans l’autre couche du sien. la première reçoit l’art par des stéréotypes de jugement et l’autre – est tout à fait insensible à l’art: « Ces brutales et dures frimousses de cannibales portent avec elles-mêmes la misère et pour celles-ci la peinture ne représente aucun intérêt. il est toujours déchiré entre la faim de matière et sa rejection. La faim de réalité. lui donne la sensation d’une éternelle rupture de réalité . intéressée par la satisfaction des besoins immédiats. Détaché de monde déjà quitté il y a des années. dans cette pestilentielle chambre. des gestes dépourvus de substance. qu’il la voit comme permanente cloison de la dissimulation de la nature humaine insensible. Pour la catégorie du ceuxlà pour lesquels les ancêtres sont plus importants que le sien. comme celui de sa mère. pendant laquelle la prostituée lui révèle une autre image de sa mère par des informations irrévérencieuses qui le rendent inhibé et sur laquelle il se souvient le son prolongé. de la répétition. Ce que Raoul Sârbu affirme sur Tiziano est valable pour n’importe quelle époque: « Si nous vivions 120 ans. devraient parler au moins aussi clairement comme lui avaient. il devient un maître formel de l’orientation dont il y fait partie. décadente (dans la soi-disant coterie de la haute société) et une autre barbare. Chez lui. au dépit des turpitudes du celui-ci. il y a plus de trente ans. Le moment-clef est constitué par la visite dans le bordel. en style romantique. Impossible à peindre les sons et les aromes.60 certains et instables états émotionnels. sa matière et le son créent des associations difficiles à capter. Avec lui commence la liberté d’exécution qui contraste à la sécheresse de ses prédécesseurs et qui signifie la perfection dans la peinture » (Sârbu 2001: 38).. ni dans l’univers des livres: « il avait toujours senti vaguement que les tableaux. pour se convaincre soimême que la descendance paternelle est indubitable. Sigismund-Kazimir. sous une inconsciente tyrannie de la mode européenne de son époque.. par ses dérives religieuses et ayant l’intuition de ses excès érotiques. d’une manière entêté. il trouve quelques moments de paix dessinant et peinant dans la cour intérieure de la maison. seulement la misère devient un problème. justement ici. le nom du père officiel. dans la Pannonie Supérieure. devenu peintre fauviste. que l’accomplissement individuel. vivants. La tentation de se retourner en Dalmatie est dictée par le besoin à satisfaire du désire d’être complet. plus simple ou plus sophistiquée. parce que ce qu’en approche ou qu’en la différence entre les individus appartient à un autre plan que l’adhésion à un espace commun à tout ce que va dire ça –. La sensation qu’il est incomplet en qualité d’artiste est un prolongement du même sentiment de son enfance. dans la pâle lumière du crépuscule. n’importe où se trouve-t-il. qui pourraient le réunifier. qui représentent une provocation dès sa puberté.] Depuis qu’il avait perdu le contact avec la vie. La matière ne peut pas donner la mesure du moi que par la force artistique de sa sublimation. apprécié essayiste dans le domaine des arts plastiques. qui va changer son nom en Philippe. les cendrés et hachés lambeaux.]. elle est le produit d’une manière à penser.

il faisait de ce pâle masque un point de départ pour un personnage de pitre et blême. dont le modernisme est tributaire aux expériences narratives européennes de la premi­ ère partie du XXe siècle. dans l’espace. Le regard dans le miroir. très forte. Les couleurs s’écoulaient de ses tubes. commencent à lui sembler des aquarelles. dépourvue de sons et d’aromes ? » (Krleža 1968 : 63).] Ses émotions revenaient. par sa mère. mys­ t­ érieusement cachée quelque part  » (Krleža 1968 : 74). ses nerfs ont été encore pleins de vigueur. ne peut être guéri que plongeant dans les abîmes du moi. dans une banale journée. semble une revanche de l’inhi­ bition des temps vécus jadis par Philippe. lui offre l’impulsion à se mettre en danger. pendant une promenade sur les champs. des images picturales tissues en différentes expressions luminescentes. va le rendre cloué devant la toile. les allusions feudistes de la période de formation du jeun homme ne manquent pas de ce roman. la libération vient au même temps avec le transfert sur la toile de la manière de la percevoir. parmi les étoiles. le son perdu de l’enfant qu’il avait été une fois. au dépit de la superficialité jouée. en sentant l’insi­ nuation d’une métamorphose longtemps attendue: « penser en images et te rendre ivre à la multiple.ro/definitie/jupan). comme elle est perçu par son fils: « Avec le premier mouvement de la brosse. se trouve enterrée son identité. portant une broche démodée au cou. de loin. En effet.. une fois arrivé dans son pays d’origine. dans les Pays Roumains. une image confuse. celui de la prostituée quittée il y a des années. županŭ (http://dexonline. avec le jupan1 Silviu Liepach appartenant au domaine du comte Uexhuell-Cranensteeg est vexante pour Philippe. il senti les frissons de l’émotion. Après des impulsions longuement recherchées. perpétuel renouvellement » (Krleža 1968  :74). jetant des sons animalesques. les oiseaux de la nuit et le bruissement des feuilles. dans des fragments qui recomposent l’histoire de l’espace croate de la deuxième partie du XIXe siècle et le début du XXe siècle. elles jaillissent sp­ on­ tanément. l’échec du sien qui refuse à se détacher de passé. le retour entier devient une longue confrontation avec les facette du sien: humaine. en groupes bruyants » (Krleža 1968 : 127). à sa demande. qui avait bouleversé son passage de la puberté vers l’adolescence par ses paroles dits sur sa mère controversée. Regina Valenti est secouée par l’image qui prend vie sur la toile et elle comprend. lui confirme qu’entre le passé et le présent existe un pont subtile impossible à l’annuler. ennuyants jusqu’à présent. Le tableau dont il rêve est un immense ventre de femme. en effet. La brusque émotion esthétique.] Mais quand le pinceau trouvé dans la main de son fils à commencer péJupan. dans le Moyen Âge.. devant un mur blanc. biologique. L’enfant sur les champs. artistique. dans son expression déchaînée. qui est en retard après l’arrivée dans la région dalmatique. qui doit être passé dans l’autre sens aussi pour se confronter avec soi-même.est qu’il est à imaginer une toile vraiment accomplie. enfant pour lequel il sent un vrai transfert libérateur. Les paysage de la Pannonie Supérieure. Ayant sur soi-même une autre perspective que le filsartiste pour lequel l’art est la connaissance et son expression. Vie et sent  ! [. dans la lumière de la lune. moment-limite quand une sorte de réconciliation avec soi-même en lui redonne le désire de vivre intensément. La nostalgie pour l’art parfait. quand il sent que ce geste bien concret met en ordre le chaos de ses angoisses. [. La relation de sa mère. traumatisé par les mots entendus dans le bordel: «  Il a renoncé au déjeuner et il a continué à peindre jusqu’au repas de soir et maintenant. annulée temporairement par le départ. Le désespoir au milieu duquel il a été jeté. en regardant. en tonalités de fresque décadente. entrant dans l’incendie ménage pour sauver quelque chose d’important pour le maître: un autre moment-clef de sa vie. d’une résurrection de l’enthousiasme artistique. qui n’a pas encore trouvé l’accom­ plissement compensatif dans le présent: « Sous ce vivace réseau. qui surprend ce qu’il désirait il y a longtemps à cumuler – l’image et le son -. et au milieu desquels il ne se retrouve pas. comme les oiseaux migrants. sous cet inintelligible filet. pour constater que cet enfant sourd-muet imitait le rituel du prêtre devant l’autel. complet. 1 61 . habillé en soie noire. en attendant à être éternisées sur le chevalet. identitaire. commence à s’estomper. à accents d’art nouveau. Evidemment. titre donné. pour les plus importants boyards et fonctionnaires .. celle-là d’un enfant à mains hautes dans le fort soleil du midi. sl. est un échec pour la femme qui se trouve face à face avec le dévoilement des sa nature profonde. Le regard en arrière dans la bohème parisienne est. une par une. L’obsession de la recherche d’un stable fondement comme élément de repère au-delà d’expérimentas.. bien qu’elle ait trouvé une forme de stabilité sociale et émotionnelle. le portrait de sa mère qu’il essaye le faire. se retournaient. le sans avait encore le pouvoir de se mettre en marche. arrivé une honorable dame préoccupée à se préparer une tranquille vieillesse. sous la voile par laquelle on peut entrevoir l’ourdissage. très tôt. au-delà des expériences modernes.

même si ses racines restaient dans la réalité  : «  Nous nous somme habitués avec les miroirs. Latinovicz a la révélation finale du fait que « l’art signifie du talent. raffinement culinaire de belle époque à côté de chou. nettoya le visage de tout ce qu’il était agréable.Serghei Kyriales -. en différentes expressions.brute réalité  : paysans barbares à côté d’Aphrodites travaillées en or. faux. il avait exécuté une série d’aquarelles. Authentique reste seulement l’agitation intérieure. quand sous les âpres fils. des normes moraux destinés à mettre ordre le chaos barbare. modelée en style déc adent et raffiné.] tandis que le pinceau. Vladimir Ballocsanszy. maintenant. une Europe minuscule en bronze. pour Xénie. de viande sanglante – se métamorphosent symbiotiquement dans le longuement attendu élan artistique : « Dans les derniers vingt-trente jours il avait peint plusieurs tableaux. le mystérieux et l’exotique personnage à sang levantin. de l’impossibilité d’une authenticité absolue. les conventions. La rencontre avec Xénie se passe. mais il est quelque chose d’horrible dans la duplication visuelle de la réalité » (Borges 1998: 103). [. troublé. les drames. Les destinées analysées par Krleža (Regina. « l’homme n’est autre chose que le réceptacle des goût et des plaisirs des autres » (Krleža 1968 : 194). parce qu’elles sont insaisissables! » (Krleža 1968 : 244). utilisant les tons pâles des vieilles lithographies japonaises du XVIIe siècle. L’expression individuelle de l’art. qui traduit audelà de la forme. de lard. Il avait fini aussi un cycle d’aquarelles ayant comme personnages les ouvriers . et ces fonctions du talent sont clairvoyants et se trouvent au-delà de fonctions habituelles de la raison et de la matière. Complexé lui-même. en faillite à cause de ses propres faiblesses. mais pas vaincu par les arguments du Levantin. qui avait estampé et falsifié les élans vitaux de la nature humaine. la trouvaille sur les champs d’un petit objet artistique. celui qu’il va confronter Latinovicz avec le soi-même et avec son art. il avait noté ses impressions. Xénie. qualité qui semble une bulle d’oxygène pour Philippe. étouffé par la sensation de fausseté. elle va finir en suivant la manière à vivre choisie: poignardée par Ballocsanszy. elle est authentique dans sa manière à penser et à réagir. Donc la nature de l’art est transcendantale. en arnaquant la grosse couche de fard étiré sur les mystères de la peau et le visage caché sortit à la lumière. slave et hébraïque . Vanda – la femme d’un important fonctionnaire du gouvernement. La complexité des expériences qui à comme moment apothéotique la relation érotique avec Xénie. en lui approfondissant l’abî­ me des doutes et des angoisses. parlant sur la logique de quelques causes naturelles.. Xénie Radajeva (Bobočka). de mouvement – leurs significations : l’agitation des mains de Liepach typique pour un individu sensuel. véhiculant des théories béhavioristes. le dégoût et la tristesse se cachent. il avait esquissé une centaine de dessins. lui provoque des émotions culturelles profondes... sa valeur sont données par la manière à transcender la matière. en lui redonnant la force à s’émotionner et à peindre. .] Il avait peint. auprès duquel les souffrances. La consommation de la soif de vie. avide et égoïste.. trempé en térébenthine. l’épi­ derme s’ouvrit comme incisée à bistouri. de vulgarité dans le monde vers lequel il se tourne initialement comme vers quelque chose rédemptrice. dans l’idée commune de la continuité aussi. quand elle se préparait le quitter. C’est ce qu’ils vont faire Ballocsanszy. l’investissement dans toutes ses impulsions est création et autodestruction au même temps. du pois. parce que les individus et l’art produit par ceux-ci font partie d’une chaîne de relations interdépendantes. artificiel. quand les couleurs se diluèrent sous l’acuité du regard et [. Provocante et méprisante par rapport aux conventions sociales. trouvée par le vacher Miško. n’importe quelle réalisation des autres. Bobočka. l’artiste refusant la confiance dans idyllique « en carton pressé ». à la maison. cupide. Le retour à l’état sauvage è dans la vie et dans l’art – est génératrice d’authenticité. une miniature simple et sophistiquée au même temps. truqué. sa frustration augmentait » (Krleža 1968 : 99-100). la femme fatale rencontrée dans son crépuscule. Les opinions de Xénie concernant le rapport nature/culture établissent la source des ennuis dans le ballaste de la culture européenne.voilà ce que ne peuvent pas comprendre les esprits superficiels. les ennuis. Les images jaillissent de lui comme d’une fontaine. est la deuxième femme qui influence d’une manière décisive sa vie. hésitent entre être des victimes et provoquer des victimes. minimisant. usé et scalpé à bistouri. une suite de verts crépuscules dans les désertes clairières de la forêt. ses méditations stériles sur le thème du rapport exil-fauvisme-faux. Le talent est une force qui ne peut pas être expliqué par rien de matériel. Philippe reste « fidèle à l’idée à l’idée romantique de la continuité de la culture européenne » (Krleža 1968 : 194). Kyriales ne fait que dissimuler les frustrations de l’individu qui jusqu’à un certain âge il n’avait rien de notable réalisé.62 nétrer plus profondément sous la peau. La réalité entière est reçue par l’œil de l’artiste. vivant dans la pleine ignorance de la raison.

en pensant à ignorer les flatteries et les révoltes – donc dans la pure lumière des filtrations intérieures. the browse of the track from the vogue of the epoch. Seulement les racines dans la profonde humanité. de la domestique (Caroline). Bucureşti: Ed.Miroslav Krleža. and the admission of his value by the cultural center af Europe.].. il renonçait à tout ce qui était anorganique. Traducere şi postfaţă de Valeriu Pop. Bucureşti: Humanitas. en pleine vie [. Miron. il réussit à faire les portraits de son entourage: le portrait de sa mère. Dernièrement tout se transformait dans ses mains en tableaux et à chaque respiration il se sentait vif. s’il peut être crédible le témoignage finale donné par Kazimiera Regina Valenti Latinovicz concernant le père naturel de son fils: « Gens comme lui.]. 2. Frumuseţea ca senzaţie fizică. prefaţă şi note de Sorin Mărculescu. universal.. vif. regional. introverted artist. The Return Of Philip Latinovicz analyze the tribulations the Filip Latinovicz’s tribulations. du vieux Liepach etc. Ipostaze (post)moderniste în literaturile sârbă şi croată. haunted by the origin of an uncertain paternity. il se sentait similaire au serpent qui perd sa peau pour regagner une autre sous le soleil de printemps. Miroslav Krleža. Borges 1998 = Jorge Luis Borges. de Xénie. Retourné dans son pays natale pour recomposer le sien identitaire biologique (la clarification de son véritable paternité) et artistique. Pour que l’art pourrait exprimer profondément le sien. où l’art s’assimile à la catharsis. from where he is turned back with a view to rewin the peace. Traducere de Florina Nicolae. 63 .. comme un germe catalyseur du développement des arts de son pays. Meridiane. audelà du jeu des abstractions rendent l’art durable dans son histoire: «Si l’art nouveau n’était pas intelligible pour tout le monde. Key words: artist. les blessures anciennes se fermaient et sous leurs cicatrice un nouveau tissu épidermique s’acc­ om­ plissait. mais qui  . 3. gale. from the integration in an artistic orientation to the find of some perennial coordinates. elle doit être authentique. Nedelcu 2009 = Octavia Nedelcu. Bucureşti: Ed. dans un habile discours du Silviu Liepach. Dezumanizarea artei şi alte eseuri de estetică. Editura Universităţii din Bucureşti. pentru Literatură Universală. Sârbu 2001 = Raoul Sârbu. Réconcilié avec lui-même et avec le passé. Croatia. 5. 4. d’une manière de flatterie. évidement. La retrouve d’une haute communication artistique. Cuvânt înainte de Andrei Ionescu. Întoarcerea lui Filip Latinovicz. et surtout dans le domaine des arts plastiques » (Krleža 1968 : 152). Traducere din spaniolă. Bucureşti: Ed. sont distincts  »  (Gasset 2000: 31). source which could particularize him in the world of painting (the regionalism).. Bucureşti: Ed. particularizing at the character level. de taille européenne. mais en même temps accessible est l’effort suprême de chaque artiste. donc vraisemblable . surtout si on considère notre triste retard dans ce domaine. Il n’est pas un art pour les gens généralement. de la peur de ne pas blesser sensibilités et orgueils. Summary The Search for the Artistic Self. the Return of Philippe Latinovicz The paper The Research of Artistic Itself. sain » (Krleža 1968 : 152). à ses tares et à ses sublimations. sont des apparitions exceptionnelles pour le développement de notre culture générale. vieilli. ex-Yugoslavian writer. ça signifie que ses ressorts ne sont pas ceux génériquement humains. il est perçu. returned home after seventeen years of absence and his ego disrupted between the need to refind his inspiration source in the point of origin.des vignobles qu’il les avait vus dans une tombée de la nuit habillés en leurs vertes blouses comme enveloppés en cuivre [.. Universul ca spectacol. the researches’ artistic expression of itself. frais. În româneşte de Virgil Teodorescu şi Radu Flora. sans s’empêcher de fausses pudeurs. Cele două aparenţe ale picturii. 6. Krleža 1968 = Miroslav Krleža. The imaginary of literature assume. the Paris (the universalism). mais aussi biologique. Bibliographie 1. Paideia. filling the artistic identity with the research of the biological identity. Gasset 2000 = José Ortega y Gasset. Le livre est construit par des segments temporels du présent. Assunto 1983 = Rosario Assunto. de l’évocation du passé plus proche (l’expérience occidentale de Phillipe Latinovicz) et plus éloigné (par divers histoires de familles). le vrai dilemme intervenant à la nécessité de la spiritualisation de la matière – le cœur de l’art même. la vraisemblance n’est pas suffisante. exposé par des raison privés (pour avoir une bonne relation avec un possible beau-fils). une obscurité sophistiquée assure une niche limitée. mais pour une classe de gens bien particulière qu’il est possible qu’ils ne soient pas plus précieux que les autres.

Yet.o. A good example in this respect are Sişu and Puya because both artists come from poor families of Balta Albă – Sălăjan1. The first one has no father (is orphan) and the latter is the smallest child of a numerous family. 1 64 . Of several music types like pop. nebărbierit şi ras în cap Care-ţi bagă în timpane beat-urile de hip-hop Îţi dam foc la casă până ieşiţi ca şobolanii Afară. Thus. and of the cultural level of those involved in the process] The spoken language of urban life has become a label of expression via music for the young generation. o să fim la tine pe scară”. Dumitru Irimia wrote in Introducere în stilistică [Introduction to Stylistics] (1999: 121). tonight we’ll be at your door step]2. rap fans have broken the patterns imposed by the well known tradition and patterns typical for the Romanian music and this is reflected at all levels of the social life: in terms of vocabulary. (Sişu şi Puya) [I am the bold unshaved bad boy / Who violates your hearing with the hip-hop beats / We’ll burn your house down until you run out like rats / Outside. Most of the times their defying attitude is real and has objective reasons as the hip-hop artists usually come from the outskirts of cities and have a low social status. country a. deseară. they are in a constant open conflict with the law. The outfit of the Romanian rappers is also out of patterns as they wear baggy clothes apparently chosen at random and ”match” them with vulgar gestures and a special look of modern gangsters. lacking a message and the accent falls on the repetition of a refrain which is easy to be remembered. 2 As the aim of the present paper is the language of the hip-hop lyrics we have translated the message as it is and left aside aspects of prosody. The breaking of the law and eager will to become rich have pushed Tudor Sişu to extreme behavior and he was arrested and sent to prison several times for usage and traffic with drugs of high risk. and outfit. we have decided to focus upon hip-hop music because its lyrics are the most generous in number and meaning.Oliviu Felecan Aspects of Spoken Language in the Romanian Contemporary Music ­ olifelecan@yahoo. Neighborhoods with bad reputation of Bucharest. they are not original from these perspectives but copy their fellows across the ocean who are the musical icons of the bad neighborhoods from American metropolis (Felecan 2001: 17-18).s. behavior. hackneyed. rock. authorities. The youngsters see music as an almost constituent part of their daily life and the lyrics that accompany music are very representative in this respect. and common sense. In order to perform a complex linguistic analysis we have further chosen the lyrics of three of the hip-hop bands which have been in fashion in Romania for the last ten years. Moreover.com From a sociolinguistic perspective the language of the youth proves to be the most complex one because it comprises both the literary language promoted by the educational system in the pre academic and academic years and the colloquial (familiar) one used while connecting with family and friends. that the discrepancy between the two features of the language „este determinată de specificul spaţiului cultural în care se desfăşoară comunicarea şi de dimensiunea culturală a fiinţei protagoniştilor” [is the result of the peculiarities of the cultural environment in which communication takes places. namely BUG Mafia [The Mafia of BUG3]. 3 BUG is the acronym for Bucharest Underground Gangsters. „Sunt băiatul acela rău. the capital of Romania. In pop music lyrics are usually plain.

These pseudonyms and others like Shobby10. have been chosen on purpose as a way to distinguish one guy among his fellows and gain the respect of the gang.La Familia [The Family4] and Paraziţii [The Parasites]. Two stanzas written by the members of BUG Mafia support this idea and is summed up by the verse: „Vă dau voci de cartier. between 1947 and 1989. While before the totalitarian period14 argotic elements were inserted in some lines and folk songs and were considered straight. All of them are misspelled and mock at the Romanian academic rules or orthography. The nicknames are every now and then supported by the message of some lyrics that shape a certain profile for their holders: „sunt bengos” [I am cool]. to the street gang in permanent conflict with the law..a-n mă-ta11. „Cred că sunt un om bun cu intenţii rele/ Detest figurile de trei lovele” [I guess I’m a good man with bad intentions / I hate shallow people] (Paraziţii. Caddy6 and Uzzy7 (members of BUG Mafia). 10 A word game of show + business. 7 The name of a fire gun. Foame de bani [Money hunger]). Sişu. the latter being considered the year when the entire Eastern Europe has become free./ Îmi bag p. Sometimes their own way of life is described in comparison with the others who are perceived as intolerant enemies. O rază [One ray]). The best way to express themselves is the usage of a functional outcast language – the slang – which has the argotic attributes of the spoken language. „tot ce ştiu ştiu că m-a învăţat strada” [The street has taught me all I know] (Sişu and Puya. the singers are portraying themselves negatively: „Noi suntem degeneraţia următoare” [We are the next degeneration] (Paraziţii. 11 Although abject and trivial. and people who are well adapted socially. during Communism the 12 A direct reference to Nicolae Ceauşescu. „nu am pic de bun simţ. „Atitudinea mea e bagabontească/ Şi comportarea mea pur românească-golănească/ Nu mă comport tiparului obişnuit13 şi asta nu convine” [I have a vagrant attitude / and my behavior is of a typical Romanian vagabond / I don’t behave according to the regular standard and this is what’s disturbing you] (Sişu and Puya. a DJ . 9 Freakă Dă Disk is the combination of a misspelled Romanian word Freakă . 6 The short name of endearment for Cadillac. rude and vulgar. it’s just the way I live my life]. Foame de bani [Money hunger]). hai să-ţi zic cine sunt/ Cel mai şmecher la ora asta pe pământ” [Let me tell you who I am/ With 10 bears and 2 bitches I’m the coolest guy on earth] (Sişu and Puya. Puya (members of La Familia). după posibilităţi. Aware of what they do. Necomercial [Not commercial]). the communist ex president of Romania between 1965-1989. 13 The dative case is misused in this verse. „Nu sunt incult. 65 . They send to some physical appearances (Cheloo) or the job one has (Freakă Dă Disk). 5 The name is misspelled on purpose. în tac-tu./ Şi îi dau muie lu’ fra-tu” [I have no common sense/ I fuck your mom and fuck your dad/ and go in the back door of your brother] (BUG Mafia). He would have never tolerated under any circumstance this type of music.disk jockey. Încearcă să zâmbeşti [Try to smile]). garda ne ştie de hoţi” [I behave naturally / Now everything is legal. Doom and Satar. Written „tataie” it means old man and has a pejorative meaning. this kind of language is popular all over the lyrics of hip-hop songs and we have decided to reproduce it as such for the sake of its scientific and linguistic accuracy.and the English the disk phonetically transformed into dă disk. In other contexts they justify their offensive language by the release of constraints brought by the freedom gained in 1989 and invoke the natural and straight ways of expression: „Mă port natural. Foame de bani [Money hunger]). 14 Totalitarian times are the years during the communist regime. Put together they mean the one who is playing the set. „Sunt născut în zodia în care-a The name should be understood as the Family – an allusion to the nucleus of the Italian Mafia. 8 Adapting the English spelling and pronunciation to the Romanian language the name becomes chelu meaning the one who is bald. „Nu suntem falşi/ Eu nu sunt unu’ la televizor şi altu’ acasă” [We are no hypocrites / I am not one way on TV and something else at home] (Sişu and Puya. „Cu 10 beri şi 2 târfe.right form freacă . Ombladon and Freakă Dă Disk9 (members of Paraziţii). the cops know we’re thieves] (Sişu and Puya). Avort verbal [Verbal abortion]). therefore we apologize for the discomfort to all philologers. „Nu conduc pe nimeni. Degeneraţia următoare [The Next De-generation]). aşa-mi trăiesc eu viaţa” [I’m not stupid. At a first glance the names are somehow shocking and send to the interlope world but they are on the same page with the stage names of their members: Tataee5. Cheloo8. Cabron. the hip-hop artists want to highlight their belonging to the group they come from./ Acum totu-i legal. 4 murit Jigodia”12 [I was born when the Jerk died] (Paraziţii. with authorities. dar sunt un lider/ Şi îmi place să cred că sunt un om liber” [I don’t lead anybody but I’m a leader / And I like to believe I’m a free man] (Paraziţii. cu limbaj de cartier” [Listen to the voices of the street in street language]: By using a rebel language like the one in the abovementioned lyrics.

great poet. bulangiule. 66 The year of the Romanian revolution that marked the end of the communist era. Thus. „Cu limbaj. sunt mai inteligent ca tine”. DEX 2000).ş pe mă-ta Joc. a face fitze [to be fussy]). although the Romanian correct version contains the verb a avea [to have] the usage of a fi [to be] can be seen as the intention to preserve the English version of the phrase a-i fi foame [to be hungry].a cu poezia ta. mind your own business I know we’re for you just a social matter Before I finish I’m telling you again eject In street language with direct effect. pe mangleală Am învăţat cum se fac banii chiar şi când eram la şcoală Am dat la buci de mic copil.ie. please pay attention I’m no illiterate. înjur şi fac bani mulţi. curse and make a lot of money you’ll never see I was raised a thief. I live my life this way What the fuck do you care who I fuck Listen. gata fata! Deci tu. a băga [to enter] (a băga în boală18 [to drive crazy]. a fi pe bune [to be real]. f. Pentru că nu taci. II. balls. mă p..a-n p…ă. a lua [to take] (a lua omor22 [to be killed]... a băga la ficat19 [to hit somebody]. suck my dick G-yeah!You masturbating super hero. găoaze. Mă sugi de caris. ţine-ţi nasul la tine în oală Ştiu că suntem pentru tine o problemă socială Înainte să termin îţi zic înc-o dată eject Cu limbaj de cartier. mister. a fi foame de bani16. 19 Literal meaning: to hit the liver. 17 Literal meaning: to be a cabbage.II. te iei de mine. the hiphop music has brought in the open the underground vocabulary as a sign of protest against a ”fake” society with pretended embarrassment and they have done it in order to set free the reality of the bad neighborhoods and street gangs: „Modul meu de exprimare brevetat de cartier/ Oare sunt obscen. my dad taught me Not to miss a chick: the cock into the pussy. You listen. Suck my shlong! I’m smarter than you! censorship tried to prohibit such unconventional language which was considered extremely low and disturbing. a fi varză [to be a wreck]17). to pout]. 18 Literal meaning: to make somebody become ill. a fi tare în gură [to be quick on the draw]. dom’ poet. tu n-o să-nţelegi vreodată Că tot ce contează pentru mine Este să îi reprezint pe ai mei în faţa celor ca tine Deci. done the ho So you self sucker get to me. „Pentru toţi cei care nu mă lasă să sper/ Vă dau voci de cartier cu limbaj de cartier” [For all those who don’t let me hope and dream / Listen to the voices of the street in street language] (BUG Mafia). 22 Literal meaning: to take death over you.. All I’ve learnt I know from streets Fuck it. ce-am să zic pe strofa asta Că mă iei cu p. te rog frumos fii pe fază Nu sunt incult. After the political change in 198915. I piss your mom I gamble. n-ai să vezi vreodată atâta Am fost crescut ginitor. limbaj de cartier îţi rup căpăţâna Sunt tot deasupra ta şi voi fi totdeauna Sugi p. 21 Literal meaning: to make combinations. 23 Literal meaning: to be pierced with a sharp stake.a la frecat G-yeah! Nenea frecţie. a mugger I knew how money is made since kindergarten I fucked around since early days. pe stradă-n toată ţara poezia-i Mafia Vocabular obscen îmi bag p. îţi dau p. / Pentru noi aţi inventat vocabular pervers?” [My way of expression is asserted by the neighborhood / Am I offensive? / Is it for us that you’ve invented obscene vocabulary?] (Paraziţii. labagiule. There are also several expressions that should 16 Sic!. poet. pentru că m-ataci. „În jargon dau numai ce-i real” [In jargon I say only what’s real]. I drink. tu. cu c. I’ll tear your head down with street language I’m still above you just and I’ll always be so Suck my dick with your poetry. you’ll never understand That all that matters to me Is to represent by buddies to those like you So. aşa-mi trăiesc eu viaţa Ce p. a lua ţeapă23 [to be double crossed]). Tot ce-am învăţat am învăţat pe stradă Băga-mi-aş p. all the researched and analyzed songs contain a rich and flourishing argotic language full with expres15 sions and verb phrases formed with verbs like a fi [to be]: (a fi ca dracu [to be like hell].a. a face [to make] (a face bot20 [to sniff at something. a robber.a-n mă-ta Degeaba te holbezi la mine. aşa m-a învăţat tata Să nu ratez nicio femeie: p.. a băga la răcoare [to put somebody behind bars]). I fuck and I fight And to you Mr. pe ciordeală. ... gay genius.t şi mă bat Iar ţie. a face combinaţii21 [to speculate opportunities] . 20 Literal meaning: to make a snout. what I have to say in here You listen dicks. în efect direct” IV „Ascultă. beau. că nu îmi pasă de tine Ţi-o dau la craci pentru tot ce spui.a mea îţi pasă ţie cui îi slobozesc eu faţa Ascultă. mare poet..e. twats. domnule. in the streets the poem is Mafia Obscene language I fuck your mother It’s useless to stare at me ‘cause I don’t care Fuck your ass for all you say For you don’t shut up and attack me.

50 Meaning prison. 67 . în acuzativ. a se pişa pe cineva26 [to disregard somebody]. Some of the argotic words belong to the general vocabulary but suffer a deliberate change of meaning. marfă41 – and adLiteral meaning: to have the back covered by somebody superior in rank or influence. 80 [The Story of the Stories. deals. -eală (tirăleală55). sculă45. The Generation of the 1980s] written by Mircea Nedelciu once century after the first one. brigadă36. 60 Meaning: avaricious.ei) [The Story of the Stories – the Story of the Penis] by Ion Creangă – written in the second half of the 19th century and Povestea poveştilor gen. 29 Literal meaning: to do weight training exercises. a se risca [to take the chance. 51 Meaning a precocious kid. a branch that is extremely developed in Romanian61 and highly used by the young hip-hop artists. 56 Literal meaning: the one who has the attributes of a vagabond – figurative meaning: cool. 55 Meaning: stealing or watching somebody’s back while the one is stealing something. an obedient fellow. 38 Literal meaning: the guard – figurative meaning: police patrol. 34 Literal meaning: to feel yourself extremely valuable. garda38. 35 Literal meaning: pumpkin – figurative meaning: head. caterincos59. The most productive suffixes are: -ar (căcănar52). a fute la creier25 [to insist. 32 Literal meaning: to feel pain in the penis. to risk it]. 25 Literal meaning: to fuck the brains of a person. 26 Literal meaning: to piss on somebody. a se face de căcat33 [to be ridiculous]. 46 Meaning troubles. a vinde poveşti30 [to lie]. They were published by the most prestigious Romanian publishing houses. 57 Literal meaning: the one who is always hungry – figurative meaning: a greedy person. 59 Meaning: quarrelsome. 61 There are literary works like Povestea poveştilor (pove­ stea p. palmat49. 33 Literal meaning: to turn oneself into shit. 28 Literal meaning: to remain blocked. pigmeu43. caterincă47. a te durea în pulă32 [to disregard it. -ist (fomist57). iarbă39. 53 Literal meaning: the one who steals clothes – figurative meaning: thief. 36 Literal meaning: brigade – figurative meaning: police patrol. a prinde boală [to catch a disease]. marijuana. 43 Literal meaning: pigmy – figurative meaning: a small delinquent. 44 Literal meaning: cop – figurative meaning: police officer. the one who likes to produce scandals. papagal42. licoare40. 52 Literal meaning: the one who eats shit – figurative meaning: obedient and always afraid person. 24 jectives –. informer. Other words are original creations – belele46. milog48. 49 Meaning money theft. chitros60). 27 Literal meaning: to put the snout. 40 Literal meaning: liquor – figurative meaning: alcohol. a se trage în poză [to take a picture]. skinflint. a beginner. -aş (borfaş53. pârnaie50. al verbelor) însoţite de pronume personale atone. 54 Literal meaning: the one who steals luggage – figurative meaning: thief. We have identified a special category which consists of explicit argotic terminology. namely Humanitas and Nemira. a se simţi marfă34 [to feel cool]. 48 Meaning one who has no attitude. The colorful language 42 Literal meaning: parrot – figurative meaning: stupid. They can play the role of both nouns: bostan35. -os (bengos58. a III-a singular feminin (fără funcţie sintactică)” [the syntactic pattern typical for the argotic vocabulary and common / familiar language is the verb phrase (rarely the verb alone) accompanied by atone feminine personal pronouns in the accusative at third person singular (without a syntactical role)] or second person pronouns or even reflexive pronouns: a o arde (la mişto)31 [to waste time]. 31 The correspondent English phrase does not follow the rule but the literal translation does: to burn it for fun. 47 Meaning a loud and ridiculous scandal. 58 Literal meaning: the one who has the devil in himself – figurative meaning: cool. a o da cuiva [to give it to somebody]. a pune botul27 [to trust foolishly]. pers. to annoy]. -esc (bagabontesc56). a trage la fiare29 [to work out]. 37 Literal meaning: combinations – figurative meaning: arrangements. pungaş54). pici51 Some others are being made with the aid of suffixes that are attached to words belonging to the general vocabulary and they are used either in their literal meaning. 39 Literal meaning: grass – figurative meaning: drugs.be taken as such: a avea spate24 [to have high connections]. 30 Literal meaning: to sell stories. the one typical to argot. combinaţii37. Adriana Stoichiţoiu Ichim pointed out in Vocabularul limbii române actuale (2001: 141) [The Vocabulary of the Contemporary Romanian Language] that „un tipar sintactic propriu argoului şi limbajului popular / familiar este cel al locuţiunii verbale (mai rar. a rămâne blocat28 [to be shocked]. 41 Literal meaning: merchandise – figurative meaning: illicit possessions. the state of being behind bars. to give a shit]. or as argotic language itself. poliţai44. 45 Literal meaning: tool – figurative meaning: an experimented thief..

„Viaţa iese pe p. „F.ă-nfiptă-n gură” [You have the knees beside your ears and a cock stuck in the mouth].dă.t. 142 . solistele. 64 Literal meaning: paw – figurative meaning: penis. parachutes. 62 singers / There is no problem / You give them odes to sing / We give them dicks to suck] (BUG Mafia).. The real or fake roughness of the hip-hop singers together with their wish to have a lot of fans make them use an ironical and straight language: „Un personaj integru face dragoste.. Dreptul la replică [The Right to Rebut]: Literal meaning: screw your mother’s saints. cool guy.. Literal meaning: you’ve fucked up my life. the female one găoază63. The latter band with specific name gave the following suburban metaphorical definition: ”P. târfe [sluts] or traseiste [whores]. The metaphorical side of the argot is not very popular in the hip-hop lyrics as the artist prefer straight obscene language: „Ţi-am dat muia la gard dacă m-ai enervat/ Am percutat cu trei rime din care două obscene” [Take some deep throat if you piss me off / I answered back with three rhymes and two are obscene]. se masează încet în baie” [A moral person does not have sex but makes love / He does not scratch his balls but palpates them in the toilet] (Paraziţii. „O dăm la buci cu ciorapul pluşat pe p. „Am o p. some expressions used by rappers may sometimes become metaphors: „viaţa e o curvă” [life’s a bitch] (BUG Mafia).a mea suferiţi” [Eat out my dick. „Mori la pârnaie cu p. „muie în leasing” [oral sex in leasing]. what the fuck is your problem] (La Familia). nu f. „mânca-mi-aţi p.a-n cur” [Die in slammer with fucked ass].. Of course.together with a straight way of communication and an original combination of words and expressions make the hip-hop lyrics a very rich piece of Romanian language as pointed out in the following examples – the male sexual organ62 is named caris and membru. le ţipă gura/ Odă voi le daţi să cânte.a în măta”68. 68 Literal meaning: I would insert my shlong in your mom. [The Penis – the only word that fills your mouth / The under blanket instrument given by nature / Bizarre element owned by any shiteater / An easy word but highly heavy in the mankind evolution / […] two meat syllables between two hands]..t alea cu curu’ mare. „Să cânte paraşutele. „băga-mi-aş p. „un nou pretext de labă” [a new pretext for masturbation]. for a face dragoste [to make love] we have identified a da din fund [to move the ass]. de ce p. Editura Argonaut. a marca teritoriul [to mark the territory] – meaning the first contact – or a verifica liftul [to check the lift] which has a double meaning regarding both straight and oral sex and that is performed by paraşute [prostitutes].ă şi trei c.. dar se duce pe p.. „Alerg după femei să le f...a Unicul cuvânt care te umple în gură/ Membrul de sub pătură de natură dat/ Element bizar îl are în pantaloni orice căcănar/ Un cuvânt sumar care atârnă greu baza evoluţiei/ […] două silabe de carne între două palme” (DEX 2000).. 69 Literal meaning: give me a blowjob.a” [Let the girls. „Palpa-mi-ai coiu” [Feel my dick]. futu-ţi morţii mătii”66. figurative meaning: pussy] used by the same official when addressing to an insistent female journalist who is supposed to have annoyed him. DEX 2000). a disregarded person]. the For the folkloric / vulgar vocabulary of the genital organs in Romanian see Nicolae Felecan (2005).e/ Nu se scarpină la c.t în gură. Cluj-Napoca: Editura Mega. cu ţâtzele goale” [I fuck women with big ass and naked tits].ie prinse în sutienul tău de baie” [I have one boner and three balls in your bra].a”69. noi le dăm să sugă p. 66 67 68 .. dar nu le prind” [I chase the women to fuck them but can’t reach them]. Terminologia corpului uman în limba română [The Terminology for the Human Body in the Romanian language]. fetele/ Nicio problemă la mijloc. „Fetele dau din motoare cu elementele din dotare” [Girls move their engines by shaking their installations] (Paraziţii). „vă f.. a receiver.ie. 63 People of all walks of life are aware of the argotic language and a proof in this respect may be the usage of words like găozar [meaning gay] – used in the summer of 2007 by the Romanian president regarding some journalists – and păsărică [literal meaning: small bird. The verb a ejacula [to ejaculate] is replaced with the argotic a slobozi [to release] and by regressive derivation sperma [the sperm] is called sloboz [release].. „Ai genunchii la urechi şi-o p. Their definition serves the purpose of the controversial journalist Andrei Gheorghe in the song performed together with him. Like all youngsters with less common sense the Romanian rappers use a trivial language full of street language regarding genital organs and sexual relations and perversions of all kinds: „bă.ă” [We slap the ass with the plushy sock on the cock]. The suffix -giu attached to words like labă64 or bulan65 form the depreciative words labagiu [a person who practices masturbation or self stimulation] and bulangiu [a passive gay. Although pejorative or ironical.157.. p. 70 Literal meaning: eat my dick – figurative meaning: suck my dick. a da la buci [to slap the ass]. 65 Literal meaning: foot – figurative meaning: gay.. „beli-mi-aţi p. „mi-a f…t viaţa”67 (BUG Mafia). the popular cur [ass] is well represented in the lyrics.ă” [Life comes out from the pussy – through the slit – but goes down on the dick] (Paraziţii).a”70.

la-la. 71 lot of youngsters – students. cred că am ajuns prea departe”76. They play the role of given phrases in which the idea is not part of a logical discourse but it focuses on the semantic sphere of a couple of words or a given syntactical pattern. mulţumesc.a mea. Maricel!” Dacă eu dau textul acesta pă radio.. meaning dick.a mea poţi să spui…”78 (Sişu and Puya). 77 Literal meaning: why. „căcatu’ acela de doi lei”82 (BUG Mafia).. The meaning of the phrase is what / how the fuck but the Romanian version uses the word dick instead of fuck. ”ţară de căcat”86..? 78 Literal meaning: how. 76 Literal meaning: yes.a în tine?” „Da. a doua zi Voi fi condamnat. poţi să mori făcând felaţie” [you can die while fellating]. 85 Literal meaning: a big penis in the street – figurative meaning: a cool guy in the streets. dar dacă fur 500 de miliarde de lei Niciodată nu vei fi penal asasinat”71. Exploring Language. thank you. zi pu. „vă pişaţi pe voi” [piss on yourselves] a. would you like to host my penis? / Yes.s. after the single syllable pu which wouldn’t be connected to anything if it were not the first syllable of the same Romanian word pula meaning penis. 80 Literal meaning: tool – figurative meaning: penis. „De ce p. Thus. 83 Literal meaning: of greatest shit is to take it when you stimulate yourself – figurative meaning: the fucking worse way to die is when you have it on your own. Nouns like căcat [shit].a decât furtul? Întrebare pentru clasa a 4-a: „Angelica. 73 see Stuart Berg Flexner (1980). 74 The word game consists of the utterance of the traditional refrain la-la-la. it is understood like „Say: pu. 82 Literal meaning: that shit of two lei (Romanian national currency) – figurative meaning: the insignificant fellow. my dick. Boston – Toronto: Little. is similar in usage with the English fuck which is present – with or without its original meaning – in American songs or films and this makes its usage seem extremely natural in its daily usage.. but if you steel 500 billiard lei / You’ll never be aware of the criminal code]. verbs like a pişa [to piss] appear in the lyrics of hip-hop songs under the pretext that they are a slice of life: „căcat de glonţ”81. in big trouble. I think we’ve gone too far – meaning fuck yes. ca atare. my dick. p. la-la. din care nu lipsesc elemente vulgare sau obscene – a fost explicat prin faptul că argoul este o creaţie exclusiv masculină şi.. 86 Literal meaning: shit country – figurative meaning: worthless country.. like exemplified above (Irimia 1999: 108): „Da. Maricel!72 / If I put this text on the air on radio / The next day I’ll be convicted. who have high connections in politics.”73 [This way of expressing – shocking due to the harsh language with vulgar or obscene elements – has been explained by the fact that the argot is an exclusively male creation and therefore it reflects the interests and psycho-temperamental features of those who use argotic vocabulary] The proof in this respect could be the refrain of the song Necomercial [Not commercial] by Paraziţii band: „Zi: pu. a lot of speakers use such concise language with high priority. The obsession for the male genital organ is present in the language of a No case of major corruption has been solved in the past 20 years of democracy in Romania. apud Adriana Stoichiţoiu Ichim 2001. sculă80. can you say…? – meaning how the fuck can you say…? 79 Literal meaning: paw – figurative meaning: penis. vrei să-mi bag p. In the context of the natural flow of communication. la-la. la-la. schoolboys and schoolgirls (!) – under the form of given short expressions: „(Ce / cum) pula mea”75. [The law of the right to burp! / Why is the penis more indecent than the theft? / Fourth grade question: / Angelica. do you suffer from boldness? – meaning why the fuck do you suffer. reflectă interese şi caracteristici psiho-temperamentale ale argotizanţilor. 84 Literal meaning: in what deep shit he’s bathing – figurative meaning: one is in a bad environment.„…legea dreptului a râgâit! Cu ce este mai indecentă p. 133. my dick. will always be absolved of anything even if their actions have had a huge impact on national economy. 72 The characters’ names are also suggestively chosen. „cel mai de căcat e să mori când ţi-o iei la labă”83. Brown & Company. which in Romanian is the second syllable of the word pula meaning penis. la-la-la-la-la”74. „în ce căcat se scaldă”84. Dictionary of American Slang.o. labă79. „Cum p. I think we’ve gone too far . la-la-la-la-la” meaning ”Say penis” . „o mare sculă în stradă”85. say pu.a mea suferiţi de şmecherie?”77. felaţie [fellatio] . and therefore people have the general opinion that major wrongdoers dressed up in fancy and expensive clothes. Angelica has the obvious angelic connotation and Maricel is directly connected to the word mare which means big and consequently refers to the size of a penis. In comparison with the previously mentioned obscene and indecent words the next ones may seem reasonable and naïve although they will never occur in an academic language. „Acest tip de expresivitate – şocantă prin duritatea limbajului. The Romanian word pula. 81 Literal meaning: shit of bullet – figurative meaning: worthless bullet. 75 69 .

mangleală [theft]. „Băutura accentuează starea de stres” [Drinking sharpens stress] (Sişu and Puya). Încearcă să zâmbeşti [Try to smile]). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. sex-appeal. These colorful words give a certain peculiarity of the lyrics just like scientific or technical terminology. unde a devenit – prin utilizare abuzivă – un exem­ plu de clişeu al epocii actuale” [the spoken language in which – because of too much use – it has become an example of cliché in modern times].Rap singers are aware of the linguistic difference between their language and standard language and this is reflected in their usage of borrowings from foreign languages. 94 From the same word in English and in French. We have noticed the medical terminology97: „Gerovitalul vă menţine spiritul în sus” [The Gerovital keeps your spirits high]. „Decât să mă duc dintr-o viroză/ Mor de supradoză şi mă trag în poză” [Instead of dieing because of a virosis / I’d rather take an overdose and picture myself]. most of the neologisms in Romanian – a romance language itself – come from romance languages. The lyrics of the three bands we’ve analyzed are full of neologisms. 97 see Nicolae Felecan (2004). the English amiable). playback – written either in one word like in English or in two (play-back). 95 From the French égocentrique Because the artist was keen on a rhyme he permitted a cacophony. office. din care două obscene” [I answered back with three rhymes and two are obscene] (BUG Mafia). 73. gentleman. mişto [cool] etc. „Simt că intru-n comă” [I feel I fall in a coma] (BUG Mafia). job-uri or bodyguarzi. 98 In medical terminology: Herpes Zoster. a hali [to eat]. such as brand. ginitor [thief]. Editura Mega. 87 88 not friendly. Vocabularul limbii române [The Vocabulary of the Romanian Language]. without any doubt] (Sişu and Puya. in which they protest against the non-value and upstartness of the Romanian world of music which is dominated by incompetence and outfit bad taste. 96 From the French authentique. „Oportunităţi91 zero” [Zero opportunities]. „să stea cu rectu’ spart” [remain with damaged rectum]. 92 From the French spécimen (species – figurative meaning: people). show. The American OK (< all correct) could not be missing and Adriana Stoichiţoiu Ichim (2006: 171) wrote that it is typical for „limbii vorbite. Considering the fact that the hip-hop music is the reflection of the American rap both in terms of language and themes. a gini [to monitor]. old borrowings that have entered the language quite some time ago and therefore are already adapted to the Romanian language: „Am percutat88 cu trei rime. 93 Cleptomane. ciordeală [theft]. „Adumi un pansament cu etichetă” [Bring me a plaster with ticket]. Besides these quite old borrowings there are some neologisms that may be taken into account. p. high-life. Milionari de week-end [Week-end millionaires]). Moreover. Latin authenticus. it is of no surprise that the English borrowings are in top position: box-office87. Latin opportunitas (cf. „Ai trăit prea multe zile acidulate” [You’ve had too many acidulate days]. The fact that some words of English origin fight to enter the Romanian morphology is certified by the adding of some plural marks to them – separated or not with a hyphen – in order to make them sound more familiar: beat-urile. 91 70 . „Curentul nu e amiabil89. like in Romanian –. „Tuturor celor cu un mare creier în minus/ Le doresc un elegant penis captivus” [To all From the French opportunité. Avort verbal [Verbal abortion]). the Paraziţii band has one song named in English: Shoot yourself. „mă fut pe dioptriile lui” [fuck his dioptric eyeglasses]. Some specialists consider that „majoritatea împrumuturilor din argoul românesc sunt de origine ţigănească” [most of the Romanian argotic borrowings have a gypsy origin] (Stoichiţoiu Ichim 2001: 127) and therefore benefit from the advantage of hish expressivity. From the French percuter. „Poţi să faci infarct în timp ce te caci” [You can have a heart attack while shitting]. Some words have become familiar to most of the speakers in everyday Romanian language. indiscutabil90” [The current is Although in English it is written in one word. „Sau aveţi plăcerea să fiţi duşi de cleptomani93” [Or do you have the pleasure to be taken away by kleptomaniacs] (Paraziţii feat Andrei Gheorghe. „Tot felul de specimene92 totdeauna-mi sunt pe urmă”[All kinds of people are always after me]. the English opportunities). joint. 90 From the French indiscutable. The meaning here is that the artist represents the neighborhood that is considered infected just like a human body suffering from the Herpes Zone. job. „Aduc băieţii în sevraj” [Bring boys to disintoxication]. We can exemplify the first category with gypsy words like carici [penis]. fashion-related terminology. argotic or. weekend while others are known in their colloquial meaning bearing a certain level of stylistic value: feat. „Reprezint Zona Zoster”98. eject. „Gândesc egocentric95 ca un domn autentic96” [I think egocentrically as a respectable fellow] (Paraziţii. 89 From the French amiable (cf. As it can be easily noticed. Dreptul la replică [The right to rebut]) „Am auzit un specimen c-a blocat-o pe mă-sa-n lift şi se crede Eminem” [I’ve heard of a specimen who kept his mom blocked in a lift94 and thinks he’s Eminem] (Paraziţii.

new accomplishments and satisfactions in your work and your lives] (Paraziţii. „(Desfăcut la şliţ. Las-o mă la punctul mort sau cum am zis…/ Dup-aia trage de volan. regarding Ricky Martin) or lyrics by AnMeaning who seeds wind may harvest storm. vă aducem iar aminte)/ E ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte” [If you don’t know let us remind you / It is an eye for and eye and one tooth for one tooth] (Sişu and Puya. Leave it to idler gear as I tell you… / Now pull the steering wheel. Literal translation – With my open zipper I contradict you when I say / Blood cannot turn into water but it can become şpriţ [an alcoholic beverage made of alcohol and mineral water]. satisfacţii depline în muncă şi în viaţă” [Alo! Alo! […] on New Years Eve I warmly wish you. I am Corrado Cattani]. the street boys refer either to their fellows – and there might be a conflict between them like in Foame de bani [Money Hunger] which approaches the conflict between Sişu and Puya vs BUG Mafia: „Vă daţi experţi în viaţa de cartier/ Dar de mult nimeni nu v-a mai văzut prin el” [You pretend to be experts in the life in the streets / But it’s quite some time now since no one saw you in the streets] or „Voi sunteţi Mafia. living la vida loca” [you rub and rub living la vida loca] (Paraziţii. the Communist presidents who ruled before the Revolution in 1989. There are some other examples of phrases that belong to the same category of quotes such as song titles or lyrics sung by musicians highly disregarded by rappers: „Freci. vă contrazic când zic)/ Sângele apă nu se face. The reference to the contemporary world is constant in the hip-hop music in terms of cinema productions. 105 Literal meaning: Let’s smoke another nail. (dar se face şpriţ)”100 (Paraziţii. They may have their roots in proverbs – „Cine seamănă vânt culege doar furtună”99. In Instigare la cultură [Instigation to culture] the artists of Paraziţii „îşi spală păcatele”107 of some previous songs and launch a campaign for a serious and professional musical education that should balance the bad behavior learnt in the streets: 104 A Romanian dance duet made up of two teenage girls who were very well perceived by the young public between 1998-2005. „(Dacă nu ştiaţi. Most of the songs are a cry of anger and rebellion against an unworthy society. The word nail is used as reference to the nails that lock the coffin (as smoking decreases life expectancy). [«Stay and don’t leave» / Fuck it you don’t wanna quit marijuana / «My first love / How much I waited for you to come / Nothing will ever break us up»] „«Am încercat să-ţi spun de-atâtea ori/ Privirea ta îmi dă fiori»/ Zice mintea mea în gândul ei: Nu-mi găsesc locu’/ Hai să mai fumăm un cui. The English correspondent for the saying would be Blood is thicker than water. 102 In his last public speech Nicolae Ceausescu. They are not the only example in this respect. nu-ţi mai ajunge strada?”101 [Gogule. 107 Literal meaning: wash their sins – figurative meaning: prove that they can have common sense and may avoid the argotic language. my beloved citizens. 106 This is a word game and it sends to an Italian film – The Octopus – in which the mob members are harassed and persecuted by commissar Cattanni. nu vrei să te laşi. Necomercial [Noncommercial]) – in advertisements – „Gogule. The expression may they burn in fire means to hell with them. or to the singers of other music types that are seen as a bunch of mimics who cannot sing live. isn’t the street broad enough for you?] – in religious matters – „Crede şi nu cerceta” [Believe and look for no proof] (Paraziţii. dude. arde-le-ar focu’” [«I’ve tried to tell you so many times / Your eyesight makes me tremble» / My mind says fir itself: I can’t find my place / Let’s smoke another fucking one105]. What’s your problem dude. advertising.those who have a large brain in minus / I recommend an elegant penis captivus] (Paraziţii). They are highly disregarded and portrayed with the same argotic language in the song Shoot yourself: The above quoted lyrics have a message and plead for fair play and skills in the musical field. Ce mă. eu sunt Corrado Cattanni”106[You are the Mafia. 71 . Then using terms of comparison. The message in here is that brotherhood cannot be betrayed unless something like alcohol – most likely – or drugs interfere and make the one not to think straight. Instigare la cultură [Instigation to Culture]) – or in politics – „Alo! Alo!102 […] Cu prileju’ anului nou vă urez din toată inima. Foame de bani [Money Hunger]). O rază [One Ray]). The latter two examples contain original lyrics of some songs by Andre which are mixed up with comments made by hip-hop street boys. probleme mă?/ Nu aşa mă. social or political events. freci103. dragi compatrioţi. 99 100 dré104: „«Rămâi şi nu pleca»/ Bagi pula. 101 The piece is taken from a commercial for a vodka brand which was often broadcasted during 2005-2007. do you have problems dude? Not like this. Another peculiarity of the language of the youngsters in general and hip-hop artists in particular is the fact that the insert in their own discourse phrases derived from quotations. bagi marijuana/ «Prima iubire-a mea/ Ce mult te-am aşteptat să vii/ Nimic nu ne va despărţi»”. wanted to catch the attention of the crowds who were shouting against the regime and as a desperate gesture he repeatedly said Alo! Alo! 103 Literal meaning: to perform a friction movement – figurative meaning: to self stimulate the penis. noi realizări.

3∗ Trei Sud-Est is a very popular Romanian band. live nu poate 3rei Sud-Est-ul You see. se poate interpreta ca rimă interioară orice revenire a fonemelor din rimă în corpul versului.ă de cerb de aur. dar te freci în cur ca ness-ul […] Your eyes are like coffee but you scrub your asshole like instant coffee Vezi tu. The ”easy” subjects approached by the male artists and their outfit and hairstyle are enough reasons for rap artists to hate them. 6∗ Voltaj is a band that has been the top record sales artists in Romania for years. 7∗ The offensive language aims at the two female members of the band. The artists speculate its double meaning as the word also means.” The best payback are Zoofil X4∗. prea proastă să se prindă But Mamaia1∗ is too old to see the fake Ce vezi pe scenă e limita decenţei What you see on stage is at the limit of decency Aici se toarnă filmul Ziua incompetenţei Here it is shoot The Incompetence Day2∗ Spuneţi că iubiţi publicul şi fanii You say you love the public and the fans Dar de fapt iubiţi doar play-back-ul şi banii But in fact you love just money and playback Şi când faceţi play-back e mare riscul And when you sing playback the risk is high Vă faceţi de căcat prin concerte când vă sare discul” For you to be ridicule when the CD stops […]„Ai ochii ca cafeaua. 72 .. se trage de la prefix Neither the rest. We consider that any comment is useless: The previous lyrics prove a very keen accent the hiphop music puts on the rhyme and this proves their predilection for the sound of verses108. five lords „Voltaj ies pe interval. with no style I give a dollar Bagaboantelor. The syntactical expression is very often shaped according to prosodic 108 As pointed out so far in the paper.] As one can notice in the following examples: „Sunt efectiv duştranslator has neglected prosody issues.5∗” You take the prize from treasury. „La cel mai mare festival piese furate se prezintă ∗It is an allusion to one of the most famous Romanian musical festivals which is organized in Braşov and is called „Cerbul de Aur” – The Golden Stag. In order to be as illustrative as possible in terms of vocabulary and send the exact message of the text. 1∗ Mamaia is a summer resort on the Black Sea coast and it hosts a festival dedicated to singing. nu doar să duci sticla la gură/ Să începi să fii corect” [I challenge you to culture. vă prindeţi degetele-n corzi. not just to taking the bottle and drinking / I challenge you to be fair]. pe partea opusă. They sing pop music. compromis. the street language of the lyrics is extremely rich in metaphors. in colloquial language grandmother or old lady. it all comes from prefix Cei mai tari în play-back: Zoofil X. dick to penis Luaţi premiul din tezaur. 5 lorzi No electrical guitars and you catch your fingers in the strings Fără chitări în priză. nu la celular A silent night. muzical săriţi din p. In other words the meaning and content is favored on behalf of the form.[At the most important festival plagiarized songs are performed Dar Mamaia e prea bătrână. golden teeth from a golden stag penis. Dicţionarul de ştiinţe ale limbii (2005: 445) [The Dictionary of the Language Sciences] mentions that „în sens larg. 4∗ The band they aim at is called ”Animal X”.ă-n penis. You tramps7∗. In the mime category the song is reproduced La categoria mimă piesa e reprodusă You sang but not with mouth but the other side Ai cântat. 2∗ A word game sending to the American film The Independence Day. They were known because of their very controversial lives in the Britney Spears style. the elements like the rhythm and internal rhyme. chiar dacă reluarea nu se situează la cezură” [each repetition of the phonemes that exist in the rhyme . deloc de lux. 3trei Sud-Est3∗ cannot perform live Nici restul.in the corpus of a verse may be understood in a broad sense as internal rhyme even if the repetition does not occur at the caesura. dar nu pe gură. dau un dolar At least sing at the microphone not on the phone Clar. dinţi din gură din p. musical compromise and you jump from Noapte de vis. Fuck you and all those who listen to you! „Muie ţie şi celor care te ascultă! By playback any deaf and dumb person can sing Playback poa’ să facă şi o surdomută” […] Voltaj6∗ come in the open.. They also sing pop music and have a lot of concerts all over the country. măcar cântaţi la microfon. Italy. an event similar to the one in San Remo. indirect meanings and word games based on popular and cross-cultural references. 5 „Instig la cultură.

Be prepared to face any kind of challenges In fact you are alone. It matters what’s in your head. eşti singur. nu-i un joc deloc. read a book! Life is an open book. Or else your dog will be smarter that you. Atmosferă de scandal [Atmosphere for Scandal]). „Iară bucurie la gingie să fie/ O mie pahare pe datorie”111 [Let there be joy to the taste / one thousand glasses drunk on debt] (Paraziţii. nu invers” Refren: „Mesajul e clar şi nu se îndreaptă către Marte de dragul diversităţii citeşte o carte! Dacă vrei să faci lumină când e pentru tine noapte Educă-te singur. desigur Contează ce-i în cap. când eşti supus la probe Ai să-i îngropi pe toţi pe rând din vorbe” If you don’t feel like learning You’ll end up washing closets And considering these aspects No one will respect you Find out that in this diverse pervert universe You have to be informed right and learn as things come If you want to become a big one. it’s known / when people don’t have what to eat / they most likely don’t give a fuck on where they threw away a piece of paper] (Paraziţii. nu-i greu deloc. frate. learn! A book you read helps you manage differently your life You have to link two words. it was not so / the police is miming nocturne interventions] (Paraziţii. I’m sure you feel alone In a world where all less-educated dream of money. Milionari de week-end [Week-end Millionaires]). copile. îţi scoate dinţii din gură/ Sau îţi face pe fatză o crăpătură” [Life is tough and most people don’t fucking care / You make one mistake and they pull your teeth out / Or make a scar on your face] (Sişu and Puya. The rhyme sequence in the stanza is another feature present all over the researched lyrics. open your mind. n-a fost pe bune/ poliţia mimează acţiunile nocturne” [Illegal substances are still being used in discotheques / Although they search with closed doors / they have claimed that «the streets are theirs». of course. Educă-te singur. of course Remember that the mind rules the fist not other way round Refrain: The message is clear and it is not to Mars: For the sake of diversity read a book! It you want to turn on the lights when it is dark for you Educate yourself. you know. Fii pregătit să ţii piept încercărilor toate De fapt.„Dacă să-nveţi n-ai sete O să speli closete Şi privind aceste aspecte Nimeni n-o să te respecte Află că-n acest pervers univers divers Trebuie să te informezi corect şi să-nveţi din mers Dacă vrei s-ajungi o mare sculă în stradă. it’s not hard at all. pe mulţi nu îi doare nici în pulă/ Calci strâmb. „Află că în acest pervers univers divers”110 [Find out that in this diverse pervert universe] (Paraziţii. Avort verbal [Verbal Abortion]) – and sometiWe have used bold letters to highlight the group of consonants that make up the inner rhyme. Nu doar cărţile de joc în viaţă ţi-aduc noroc Alege-ţi un loc în societate. brother. 110 The line has four internal rhymes. frate. Not just playing cards bring you luck in life Choose a place in society. învaţă! O carte citită te-ajută să te descurci altfel în viaţă Trebuie să ştii să legi două cuvinte. brother. Bagabonţi ’99). you child. Thus. Altfel rişti să fie câinele tău mai deştept ca tine. sunt sigur că te simţi singur Într-o lume în care toţi inculţii visează numai bani. ştii. deschide-ţi mintea. Educate yourself. dar în minte alarma sună 73 . manul tău instinctiv/ Fără simţul binelui colectiv sau doar un nativ naiv”109 [I am your enemy out of my pure instinct / With no feeling of a general well being for everybody or just a naïve person] (Paraziţii. „Păi cum căcat să f ie? E deprimat cu-adevărat se ştie când omu’ n-are ce să pună-n farfurie cu siguranţă îl doare fix în pulă unde aruncă o hârtie” [And how the hell can it be? It is truly depressing. 111 The line has five internal rhymes. Instigare la cultură [Instigation to culture]). 109 mes the rhyme is repeated in three or even four consecutive verses: „Viaţa e dură. when you’re subject to tests You will burry all in time with words. Dreptul la replică [ The Right to Rebute])] „Nici un motiv de stres n-ai. it’s not a game. In this example there are five inner rhymes according to the Romanian pronunciation. the most frequently encountered one is the heroic couplet ”aabbcc”– „În discoteci încă se consumă substanţe interzise/ chiar dacă se fac razii cu uşile închise/ au declarat că «strada e a lor». bineînţeles Ţine minte că mintea conduce pumnul. The following examples illustrate the fact that morphologically speaking the rhymes may have both components belonging to the same category or belonging to different morphological categories. citeşte o carte!” „Viaţa-i o carte deschisă.

comparisons that prove the youngsters awareness of the contemporary world of sports – „…mai dă-te-n p. Avort verbal [Verbal Abortion]) or even of disregard: „Sincroane de căcat. 113 Ayrton Senna was a Brazilian Formula One world champion several times in the 1990s. a direct appellative to a smalMarius Lăcătuş is a former football player of Steaua Bucureşti and he has become famous because of his bad language and aggressive attitude. The two methods are very productive and popular in the last decade and are applicable to both foreign words (”mega-show115”). namely frăţioare116. At the opposite end are the diminutives which are extremely few in number and are only rarely used by the tough ones who have a violent behavior. The way the superlative form is made up is very fashionable in the contemporary Romanian language and this is reflected in the hip-hop music as well. Necomercial [Non Commercial]).to head words. „Lor le plac băieţii răi care rup scena/ Care calcă pedala până la capăt ca Senna” [They like bad boys who tear the stage down / Who push the accelerator down to the floor like Senna113] (Sişu and Puya). He died in 1994 while driving a Formula One car because of high speed.Şi sună că încet-încet întrebările se adună.or super. As far the correctness is concerned we have identified both perfect and imperfect rhymes that are the result of sonor approximations that follow the identical stressed vowel: „Găştile de cartier nu au conducător Nu mai haliţi ce pula mea arată la televizor Care şef? Ce organizare? Poliţia minte Ne doare în pulă chiar şi de preşedinte” [The gangs in the streets have no leader / Don’t fucking grab what’s on TV / What chief? What organization? The police is lying / We don’t fucking care not even of the president] (Sişu and Puya. Am pierdut secole încercând să luăm luna în mână” [You have no reason for stress but in your mind the alarm is ringing / and rings ‘cause one by one the questions arose / «Trust and do not research» is a huge lie / We’ve lost centuries trying to catch the moon in our hands] (Paraziţii.a mea/ Aşa am învăţat pe stradă/ Înjur ca Lăcătuş…” [Suck my dick / So I’ve learnt in the streets / to curse like Lăcătuş112…]. Bagabonţi ’99 [Vagabonds of 99]) – or even history: „Sunt un fel de Napoleon” [I am a kind of Napoleon] (Paraziţii. 114 Terminator was a series of action movies with Arnold Schwarzenegger. 116 Literal meaning: a smaller brother – figurative meaning: a smaller member in the gang. ne pişăm pe ei” [Who loves us are OK / Who talk bad of us we piss on them] (Sişu and Puya) – a noun and an acronym – „Văd că mulţi aleargă după bani cu tupeu/ Ce pula mea. Besides the common rhymes made of nouns. or adjectives there can be identified some rare ones which are very expressively from a semantic perspective and combine the rhyme of a Romanian word and a foreign one – „Când mă întâlnesc cu Garda în fiecare zi/ Îmi ascund în ghete pastilele de extazy” [When I meet the patrol each day / I hide the ecstasy pills in my boots] (Paraziţii. proastelor. Atmosferă de scandal [Atmosphere for Scandal]). They do not fit the street language of the neighborhood and yet. verbs. soap-opera texts] (Paraziţii. O rază [One Ray]) – and even two acronyms: „Văd desene animate când te ard la ADN/ După ultimele calcule fut un OZN” [I watch cartoons when I burn your DNA / According to the latest calculus I fuck an UFO] (Paraziţii. and Romanian ones: ”super-producţii” (Stoichiţoiu Ichim 2006: 95-118). «Crede şi nu cerceta» e-o mare minciună. 112 74 . Instigare la cultură [Instigation to Culture]). From a sociocultural perspective we have identified some comparisons that catch the attention in the frame of the hip-hop music. Degeneraţia următoare [The Next Degeneration]) some others are really humorous – „Fuge glonţul din pistol ca mă-ta din alimentară” [The bullet gets out of the gun like your mum out of the grocery store] (Paraziţii. texte ca-n telenovele” [Shitty synchrony. the world of cinema – „Am vocaţie. muia are alt gust într-un BMW-u?” (Paraziţii.. Bagabonţi ’99 [Vagabonds of 99]). We have identified a single one. te fut direct în cur/ Ca Tenny parazitu’. Degeneraţia următoare [The Next Degeneration]). 115 Used with hyphen although it has no justification. ce pula mea înjur” [You say one more word and I fuck straight your ass / Like Tenny the parasite what the fuck do I curse] (Paraziţii. OK / Cine ne vorbeşte. O rază [One Ray]) – a foreign acronym and a pronoun – „Cine ne iubeşte. The Latin maxim is placed before the noun it determines – „maxim respect” – but a method highly preferred by youngsters is the link of the superlative prefixes like mega. While some comparisons are obscene – „Mai ai de comentat. sunt ca Terminator II în aplicaţie” [I have vocation / I am like Terminator II114 on duty] (Paraziţii.

and is an informal word for vagabond which has the same meaning in English and in Romanian. Therefore instead of ş they write sh (nashpa). The artists use verbs like „o să fim” [we’ll be]. This type of music is less ”exported/imported” than other musical genres like rock. 125 The full phrase is pe armă meaning – on the gun. may. the apocope – da’121. curu’. Music is a cross. From a linguistic perspective the hip-hop music provides the researches with the most consistent material which gives room to political. 75 . p-armă125. social. As a conclusion we can state that the contemporary Romanian music is a very broad field in which contemporary language tendencies are reflected through the lyrics that put in the open the colloquial style used by our youth. the consonant ţ is replaced with tz (a agătza. fatza. The title of the song is very illustrative and the ingenious idea of adding the prefix de. Correct form de meaning of or pă meaning on. as well as by the drop of the articulative energy at the end of the uttered linguistic units. the hip-hop music has given the argotic vocabulary a high rank. „n-o să înţelegi” [you won’t understand] which are typical for the folk speech117. Because of economic reasons and the human being’s tendency to save its energy the text messages on mobile phones are also written without diacritical signs and a proofs in this respect are several interactive shows on TV127 when people are being There are no special forms of these verbs in English. parc-aş fi126 etc. fitze. 127 On music channels or shows in which people send messages to one another such as the show „Între bine şi rău” 117 118 asked to present their point of view. or „’neaţa cu Răzvan şi Dani”. an entertainment morning show on Antena 1 a. poa’.o. distratzi. 126 The full phrase is parcă al fi meaning – as if I were. This tendency is an abuse towards the Romanian language and not only that it is tolerated by the authorities but it is also encouraged by a lot of multinational companies that promote the English fashion through their products. Their usage is justified by rhythm and tempo which are very important for the hip-hop music.s. 120 The full word is jumătate – meaning half. 128 The word bagabontesc is a derivative of bagabont. pop or dance music because each country has its own social. the city where all the members of the researched bands come from. namely the syncope – jumate120 –. poate means can. By the usage of the „baga­ bontesc”128 language. There are some other phonetic phenomena that may be connected not to the feelings of the artist but to the oral expression of the song itself. There are several reasons for this tendency and they are connected not just to the spoken language but also to the influence of the internet and mobile phone technology. From a sociolinguistic perspective. even for Romanian texts has prejudiced our language just like any other language „invaded” by English words. Another important fact is that the lyrics are written in words without diacritical signs. the issues that are approached in the hip-hop lyrics and the language that is often a vulgar one integrate the Romanian rap music in the frame of the similar music trend in other countries that have known the phenomenon years before due to the lack of a totalitarian period marked by a very rough censorship. şlitz). which are typical for the sub-dialect of Muntenia119. trebuie means must. disciple who needs to be taught and protected by the other fellows.[this one] ăla [that one] and ăsta [this one] or prepositions like dă or pă118. 122 Curul means ass. Even if they are highly influenced by countries that have a more developed musical industry the Romanian rap artists intend to be representatives for their places of origin and want to have a lot of fans ready to worship them and give them a high social status. popular pronoun forms like asta. 124 The full phrase is maşina a pornit meaning – the car has started.ler member of the gang. 121 The full word is dar – meaning but.to the noun generaţie [generation] is a very intelligent way to prepare the audience for what it contains. tre’122 – or the elision: grij-am pregătit-o123. and cultural debates and is broadcasted by TVR channel. 123 The full phrase is cu grijă am pregătit-o meaning – I’ve prepared it carefully. There are some other aspects that characterize the Romanian language in the contemporary hip-hop music and some of them are closely connected to the colloquial speech.bordering phenomenon and globalization is present in all fields including the cultural movements of the periphery. fitzos. the street boys cultivate it and turn it into a symbol of their sub-urban culture. economic. The excessive use of computers and the typing in English. putză. and ă of the conjunction că is replaced with k (cred k). Even if the argot is marginalized by the literary language. maşin-a pornit124. The risk of the spreading of such vocabulary is very well formulated in a verse of the song Degeneraţia următoare [Next Degeneration] by Paraziţii band: „Virusul intitulat hip-hop face victime” [The virus called hop-hop makes victims]. 119 The area which includes Bucharest. cultural and political peculiarities that feed the imagination and the lyrics of artists who are representative for the contemporary social periphery.

As long as these issues will be brought in the open and analyzed they will not be unfairly blamed and stigmatized. influenţe. especially the gross or vulgar language. Anyhow. 11. the first one promoted by the pre-universitary and universitary educational systems. Moreover. Bucureşti. 3. La Familia and Paraziţii. New York: HarperCollins Publishers. or due to a rebelious attitude. Dicţionarul explicativ al limbii române [The Explicative Dictionary of the Romanian Language] (1998). [Bucureşti]: Editura Livpres. Dumitru (1999). 5. *** Dictionary of American slang (1997). [Aspects of English Influence on the Contemporary Romanian Language]. Bibliography 1. [The Linguistic Trends 2007. [The Vocabulary of the Contemporary Romanian Language]. through all their fields. the phonetic aspects. Dinamică. since it has the most generous lyrics from a quantitative point of view which offer an extensive linguistic analysis. Anul XXX. especially the English one. [Bucureşti]: Editura Universităţii din Bucureşti. Nicolae (2005). Summary Aspects of Spoken Language in the Romanian Contemporary Music From a sociolinguistic perspective. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. Vocabularul limbii române actuale. the Usage and the Abuse]. 3. music being present in almost any activity involving the young generation. the elision or the syncope. Mihaela / Pană Dindelegan.to be studied in terms of contemporary phenomena that characterize the language in general and the colloquial vocabulary of the youngsters in particular. Among all the aspects of the Romanian language present in modern rap music. the language that teenagers use seems to be more complex. used in order to express their protest against a society which is not really prudish. [Bucureşti]: Editura All. all these are atributes of the „hood language”. is very obvious at the lexical level and proves the supremacy of the language of Eminem on the world of music in the 21st century. Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române. the lyrics belonging to bands such as BUG Mafia. Marius (coord. Chapman. and the latter used by the close ones. [Bucureşti]: Editura Nemira. 2. 6. uzul şi abuzul. Cristina / Ionescu-Ruxăndoiu. G. either due to their feeling of being left out. Editura Mega. [Introduction to Stylistics] [Iaşi]: Editura Polirom. 76 . Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală. Stoichiţoiu-Ichim. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. Gruiţă. Cluj-Napoca: Editura Mega. more exactly. the excess of Anglicisms mixed with neologisms or technical terms. The argot and the obscene vocabulary prevail and this is nothing but a reflection of our contemporary society. Dicţionarul ortografic. Irimia. promoted by youngsters nowadays. Adriana (2001). ***. we might remember the lexical ones. Tendinţe actuale ale limbii române în muzica hip-hop. 8. Adriana (2006b). who are left out by society. 7. Anca/ Volceanov. [The Encyclopedia of the Romanian Language]. Moda lingvistică 2007. 14. a fact that makes it even more expressive. [Contemporary Tendencies of the Romanian Language in the Hip-Hop Music] in „Limba şi literatura română”. Norma. Felecan. Gabriela (2005). The Norm. 9. George (1998). creativitate. shock through the colourful language. 3rd Edition. Stoichiţoiu-Ichim. 4. Enciclopedia limbii române. Vocabularul limbii române. ortoepic şi morfologic al limbii române. to produce lyrics which accompany the musical background of songs. [Dictionary of Argot and Familiar Expressions in the Romanian Language]. All these characterise the coloquial style and add rhythm and rhyme when attached to structured syntactic utterances. more precisely the world of some social classes that refuse to fit in the so called ”normal” society. 12. bands chosen for this analysis. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Ediţia a II-a. which lacks any prejudice. Oliviu (2001).) (2001). rock. the apocope. 13. Liliana / Mancaş. Bidu-Vrănceanu. Slang is rather abundant. [Romanian Language Vocabulary]. among other things. ***. Therefore. The urban side of oral language is used by youngsters. to verbalize music. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. [The Terminology Regarding the Human Body in Romanian]. but also to indentify their friends from the hood. Editura Argonaut. Felecan. Adriana (2006a). [Bucureşti]: Editura Universităţii din Bucureşti. Edited by Robert L. [Piteşti]: Editura Paralela 45. the Romanian language is a special case due to the large number and diversity of the curses. ethno and so on—we have chosen hip-hop. Orthoepic and Morphological Dictionary of the Romanian Language] (2005). Angela / Călăraşu. Stoichiţoiu-Ichim. Volceanov. Felecan. Nr. in the sense that it combines both the literary and the coloquial styles. Ediţia a II-a. [Lexical Creativity in the Contemporary Romanian Language]. Creativitate lexicală în româna actuală. [The Orthographic. The foreign influence. Nicolae (2004). 10. Introducere în stilistică. (2006). From the various musical genres—pop. Ediţia a II-a revizuită şi adăugită. Dicţionar de ştiinţe ale limbii [Dictionary of Language Sciences]. Sala. Terminologia corpului uman în limba română.

notice. opens to the content of the same quality. that estrangement that is created is not its imminent capacity. in the nature. estrangement is not estrangement at all. even before its canonization at the end of the eighteenth century. Finally. estrangement is not a goal in itself: imagery achieved by the unconventional connections does not aim only at the shock that having touched the truth remains outside. the whole poetics of the poet cannot be determined. the genesis of this form can be traced back to biblical times. we would firstly distinguish (1) forms which are undoubtedly typical examples of prose poems as a canonized genre. a connection that cannot bind and one that bounds everything. Choosing the genre of prose poem the poet chose to return to the beginning. as an initial form of prose poem. still unlabeled. to the coexistence of opposites. space for the constitution of the so called transitional genres is created. but a beginning: Char’s nature is not naming. then (2) fragments with the imprinted sense of pre-Socratic philosophers. nor would it be a neatly developed narrative sentence. the depersonalized lyrical subject witnesses flux in knowledge without interest for its revelation.3: 686. and finally perhaps the most free form: (4) note. no. the future as well. However. or through a transitional genre. interpreting prose poem through poetic and narrative forms developed from it. In his poetry this does not mean mimicking what one was. It is ”what is before ”everything””. Genre flexibility enables René Char’s prose poems to be very different even among themselves. but a consequence of a subjective world image that a person seeks to subjectify (objectification of the subjective is a characteristic of Surrealism). (Stojanović Pantović.) Moreover. that certainly would not be a neatly reduced verse with its own autonomy. slightly and far away. of the primordial awakening. Profound dynamism of the two opposites. Factual reality in the prose poems of René Char is not settled. solid coexistence of these two later isolated and normatized literary forms. prose poem opposes any kind of determination that in itself means positioning and settling. Prose poem resists every belonging denoted by convenience. If we tried to create a working typology. 2001:89).Maja Medan The Prose Poems of René Char medanmaja@gmail. even with its inner mechanisms that represent the basis of its nature. By abandoning normative poetics. vol. on the other side. but perhaps precisely that initial. (3) form of prose poem that. it is soon estranged and made abstract. what is more real than all the real things and what is forgotten in every thing.com It is difficult to determine the origin and the poetics of prose poems as a specific literature genre. Finally. With its form and the internal mechanisms it is based on as well as with its sporadic appearances through history of literature. through Middle Ages and Renaissance texts to the Enlightenment and Romanticism. Thus. but through Char’s poetry a road is opened to the flux of truth of a different world. if we tried to determine the form in which our thought is constituted before it is said or written. due to its clear fabularity inclines more to sketch. of the beginning of the world. but constituting the new necessary beginning that encompasses everything. Char places this beginning where everything begins. short story or micro-prose. 53. It emerges and vanishes in his work. but a newly created separate structure. Admitting it through itself. or perhaps more correctly. that with its vibrating comprises the principal of inclusiveness and flux. that bounds the whole. poetry and prose. Seemingly coming from experiential reality. in the thirties René Char has passed through Surrealism and used it more as a means to create poetry which. considerably abandons the surrealistic poetics. Moreover. presents a transgression of this fundamental form. However. 77 . According to Albert Camus (Char.

„ Summer and our lives. and at the same time. remembering it. – trans. striving to their coalescence at a higher level.” (Evadne. a laugh for the trophy slipped from our hands. lightning.e. but with one important difference. ”Once. We encounter a discrepancy that confirms we are on the right track: René Char on the one hand strives to bursting. war.” (Blanchot. However. at a more general level. fragments and aphorisms are translated into English from Serbian solely for the needs of this paper. creating a new being in each of them. wind. fragment does not exist at the expense of the whole. and children safe and sound who are discovering. Here is transience the victor of eternity. having an insight into the whole. by Mary Ann Caws) Then it is clear that: „there is no untainted seat”. while on the other he feels the pain of incompleteness. aspires to unity. The newly delivered man is one with nature he still plays with. earth and sky hated each other but earth and sky lived together. prior to each separation within words and things. says the poet. „Preserve for us rebellion. At the external level of text organization as well. 1975:18)1 In the nature where meanings are yet to be established. These opposites do not only encompass each other in their coexistence. On the contrary. the form verifies the notion of logos in which it is based. The former is true unless stated otherwise. 1968: 89) Each belonging and convenience is deadly for Char. we realize that it is profoundly based precisely on the Heraclitus’s philosophy of the unity of opposites.” (Unbending Prayer. However. as the whole can be realized only in the light of existence of all its parts. it is exchanged with a multitude of free fragments. trans. i. but they are equivalent as well. Thinking about the mechanism of functioning of 1 78 All quotations. bird. instead of the current surrealistic fragmentarity. Char’s fragments are also found independently. trans. The form of fragment at the level of mere manner of expression fully corresponds and confirms that contra- . the eternal conciliator. brook. the poet searches for that primordial thought. exactly this inner rebellion meant wholeness of things that man did not subdue to his own measure. there are wills vacillating. numerically given in The Formal Share and Leaves of Hypnos. by Mary Ann Caws) This reality based on the universally held principle of unity of two opposites in each separate thing. the illusory agreement. a new being. each part illuminates the whole. we were continuous/ The country devoured the color of your sweet-smelling skirt/ Avidity and constraint had been reconciled. 1968:92). by Mary Ann Caws) Every temporarily constituted order of the day is disturbed by the anarchy of dawn with new conceptions. The cohesive element of this discord of the two processes that are ostensibly mutually exclusive is the poet’s imagination. is actually Heraclitus’s definition of logos. fragments remain whole at the level of their singularity. trans. each for itself. conflict.. including poems. in pursuit of the life that can’t yet be imagined. ”I am anguished by the amount of fragments” (Pierre Richard. smoke. the spirit of Char’s fragments is definitely more correct to look for in ancient Ephesus and Heraclitus’s philosophy. Man is a stranger to dawn. On the contrary. The inexhaustible drought runs off.The earth loved us a little I remember.it is the experience of origin. moment is more important than lasting. even the whole lengthy burden that follows. The nature. but on the other hand. ”Explosion essentially has a twofold imaginary value: it destroys the being that used to threaten to last and persist and afterwards deaden itself and succumb to its dullness and sink into non-being.. that reconciliation of opposites did not include avoidance of conflict. intensive interaction of the two opposites that are on the verge of exclusiveness (and on that verge they remain) make up a cohesive element of each thing that guaranties its integrity by keeping it whole. having ravaged the whole. from the very moment of conception. Except for the realms of several prose poems. the energy awakened from them. trans. being aware of towards what those deliveries are to open. Preserve for us fate and the primrose. thus it is the ideal form for delivering these contents. and storm by the way of their existence satisfy Char’s need for new. trying to grasp things in their youth.” (Jacquemard and Julia. for liberation. In Char’s prose. whereas Heraclitus’s logos corresponds to Char’s principle of antistaticity based on the necessity of bursting that. murmurs facing each other. dynamism devours everything static. whereas conflict is in the heart of harmony. that are. Predominance of fragments over the whole is characteristic for the surrealistic poetics as well. the bursting of the passive whole enables new activity of its parts (fragments). emanates that same initial macro-whole. Thus. lusty to surrender itself to all unexpressed of consciousness and avidity. That tension. by Mary Ann Caws) However. (A Pain I Dwell In. while each in itself.” (Pierre Richard. whose difficulty leads us to a new rebellion. prose poem as a genre.

The texts that due to their pronounced fabularity dwell on the verge of sketch or micro-prose also belong to Leaves of Hypnos that largely determines their theme. Both stories thematize morality and rightness in war conditions.” ) to expressing a certain impression compressed in a few words („Discipline. in Surrealism as well. In Leaves of Hypnos Char’s nature is now devoured by the man who does not retract his eyes from his own metamorphoses. the eighty-seventh fragment of Leaves of Hypnos actually represents an authentic letter of a superior to other solders. these units of unreal reality aligned next to one another are a specific modulation of surrealistic verbal collage. as a condition of identity of each thing. while in prose poems. under the number seventeen. because language has not yet become a system. The same kind of discrepancy is emanated by the atmosphere of war present in Leaves of Hypnos. to no labeled truth. the language of that poetry will likewise be the one in which the origin speaks. presents us with an autopoetic text.. What can the language that creates this poetry of trembling foundation.. mutually contradictory and based on different conventions. numerous are the figures of repetition. using which the poet questions different relations of reduced reality and its opposites. The ellipsis of the expression is moving from aphorisms („If we dwell in lightning. In The Formal Share. „Eternity is not much longer than life. it is the heart of eternal. its multiplication as a consequence of a fractured being. impersonal and always in 79 . His poems with their plenty of motifs provoke imagery more than prose poems that are mostly gathered around one thought. On the other side. Excerpts of these two realities take turns as opposites that did not establish their unity.” ). antithesis. Char has satisfied some principles of Surrealistic poetics. and provoke more the notion itself. macroopposites do not appreciate the man. made up of his advices and commands. „Imagination. contrast. What Char achieves in prose poems with reduced expression of contradistinction of notions in syntactic parallelisms and antithesis. Here. oh how you bleed. René Char perceives the changes in himself. Tension and conflict of general. my child. not even to itself. Furthermore.” (Fragment 36) And then it is clearer than ever that „on this earth. Sketches number hundred and eight and hundred and thirty-eight actually represent an episode from the stage of war. And that is. prose poems are more noetic. of unpredictability that represents a means of creating the magnificent. In his twenty-eighth fragment he says: ”We must know that war is common to all and strife is justice. beside the figures of compression. that is the father of everything and the king of everything does not lead to chaos but maintains itself within the realms of measure of Heraclitus’s logos. using real narrative language.”(Fragment 231) Using his fragments. Incorporation in the literary text of a document of unliterary contents is characteristic for the procedure of Surrealism. the poet. be like? If we established that the nature in Char’s prose poems is actually an experience of the origin. The poetics of these fragments is based on the explosion that represents a discord of consciousness. together with the changes in relation to such a reality that delivers a novelty still uncertain. what calms me against the urge for life that shakes me like a thunder.”. The war has redefined the reality. the war. That is „The time in which the canvassed sky penetrates the earth where the man passes away between the two disdains. Refusal with beauty. Heraclitus as well sees the war as a condition for the unity of opposites. there is achieved by the description of events. It questioned those opposites that were in unity and created a new world in which the poet is opening to the subjective due to his inability to grasp the objective that is in the process of creation. Differences between Char’s poems and prose poems are firstly based on the level of motifs. the man is more under than above. the language is reduced to its instrumental function.” To Heraclitus. the poetry that is the foundation itself. in essence.”. „Accepting illuminates the face with happiness. This is why with Char ”poem is a future word. „You will be one part of the fruit’s flavor. The order of eras cannot be changed. ”. perhaps not completely intentionally. New fragmented reality is actually an image of accident. ”. nurturing ever denser informativity and the least ambiguity. and that all things come into being through strife necessarily. The fourth member of the initial working typology was the form of note or notice. insisting on its inner dynamism. That language does not lean to anything already existing. told from the beginning to the end. In this most free form it is best seen how Char’s language is against any kind of eloquence. While Char’s poems are more poetic. as well as an individual crucified between two different realities (the reality of war and of peace). syntactic parallelism.dictory aspiration for simultaneous fragmentation and unification. one subjective projection of reality. Likewise tropes are more characteristic for his poems.

6. Bošnjak. 1975): 18-19. Therefore. prevod: Zvonimir Mrkonjić.sight where. 2. Impersonality of the narrative voice creates an illusion that addressing a thing does not mean creating a specific relation with it. as well as the principle of antistatic the poet uses to build upon the basic notions of his poetry. but of course. Nova evropsa kritika 1. René Char. in determination of a language that begins. apostrophe is a figure often used in Char’s poetry. Žan(1976). While the impersonality of the narrative voice brings the poetic word closer to the narrative word. 2. 5. Thus. Šar. Hajdeger. 7. Bofre. Zagreb: Naprijed. at syntactic level they create the sense of system. br. 21. 1975:18) Dominant are the figures of compression. 8. it intimately tells us about that which is going on in the destiny closest and most direct. Muka duha. the system that is based on conflict of opposites that are mutually included. prevod: Zvonimir Mrkonjić. Rene (2001). Miroslav (1983). Bes i tajanstvo. 3. Beograd: Draganić. 192 (feb. Šar. Marković. particularly the problem of the prose poem of René Char’s collection „Furor and Mystery”. antistatic References Primary literature: 1. br. micro-prose. Moris. Even today there are views that prose poem as a genre is a reflection of imperfection and that a poet who cannot write pure poetry indulges in it. it aims to let it be. Danojlić. attention is specifically drawn to the genre itself based on Heraclitus’s unity of opposites. Stojanović Pantović. for their means of expression. Baudelaire. Blanšo. Beograd: Nolit. Milan (1971). Traducere de: Mirjana Sekicki Secondary literature 1. Orionov put. Razgovor pod kestenom. Logos I dijalektika. Pesma u prozi kao dvostruka rodovska figura. Zver iz Laskoa.” (Bofre. And the form of dialogue is based on the principle of inclusiveness. in an attempt to think through the prose poems of René Char. Pierre Richard. 3: 689-694. Božo (1960). Beograd: Nolit. Polja. Vjeran Zupa. fragmentarity. Heraclitus’s logos. Withal. Jean (1986). but in a profound sense as well. but a confession of the thing itself and a call to its establishment. vol. Mallarmé. Milovan (1996). it is clear what the position of René Char’s proetry ( proѐme) is. formally unlabeled (his dialogue with Hugo. Martin. Komnenić. syntactic parallelism or some other figures of repetition the rhythm of prose poems is often brought closer to the rhythm of poetry. Zagreb: Lykos. Poezija. Split: Općinska konferencija Saveza omladine. figures that provoke dynamic relations among things that belong to different spheres of human experience. Each great linguistic artistic endeavor formally confirms its profound intention. The primordial thought of pre-Socratic philosophers has chosen exactly that imperfection. It is a figure through which the objectivization of subjective is tried. 53. sastavili: Ante Stamać.”(Blanchot. 1975:33)  That form Char uses in the realms of the organization of prose poem. Bojana (2003). Branko (1961). Antologija suvremene francuske poezije. If imperfection is the basis as well as the peak. 4. Zagreb: SCSZ (Studentski centar Sveučilišta u Zagrebu). Key words: prose poem. ”Deep inside thought is a dialogue…dialogue never aims at reducing the other…on the contrary. god. With the chorus. Filozofija Heraklita mračnog. Beograd: Paideia. 80 . Rimbaud. Rene (1963). Zbornik Matice srpske za književnost i jezik. Kukolja. Heraclitus). Summary The Prose Poems of René Char The paper addresses the problem of form. 3. Zagreb: Mladost. Iz iskustva mišljenja. anaphor. that coexistence of poetry and prose.

in a poetic sense. In the afore mentioned Commentaries. that would be enough (Crnjanski 1968). the poet states: For that is Youth. To the Fatigued Youth and Stražilovo. sea. A ”Galician” poem (written in Galicia in 1915). whith the three quatrain stanzas. What is in play here? The poem Fate is. (Crnjanski 1968). the notions in the refrain are opposed to the stanza that came before. That painful murky fate. that is to say. If one takes into account that the poem was written in Sremski Karlovci in 1918 then the context of fate is clearer and more substantial. On the other hand. In the poem The Guard and the Three Questions. nonetheless. the poet is given the power of foreboding that this odyssey is like an unconditional cyclic pattern. almost give life to the poems they scatter across. Equally. almost anticipates that infinitely arduous sailing. in Sombor. waves. it is found in the poem The Guard and the Three Questions. I had sent some prose about the assassination of Julius Caesar in latin and some verse. the poet himself described the poem Fate as follows: To the afore mentioned magazine. implicitly. which originated in Sombor. a boat sails. In a way. the significance of this poem is that. in the first stanza. one can sense the influence of the stanza in this poem. is the one that holds the foreboding of decay in itself. creating a clash of two forces (Laza Kostić). it could envelop almost his entire poetic opus. which confirms on every turn. although crucial. The word fate on its own is explicitly mentioned in three poems by Miloš Crnjanski: Fate. although there is faith that the dream in the form of the fairy-like beloved can be reached. Its remains. Namely. the insistent repetition of one and the same. Crnjanski states the importance of the poem Fate by saying: Today. in the poet’s opinion. 81 . and therefore is carried out duly. In the writer’s own words in Ithaca and commentaries (Crnjanski 1968). First and foremost. the word fate is the last word in it. the word fate can be found in the second structural whole. However. In the poem Stražilovo. scattered across the entirety of Crnjanski’s poetry just like the wreckage of the boat he describes. which he wrote in the Alcaic stanza. published my poem. in the destined journey. fourth stanza and fourth verse: And so. for the poet’s being clearly feels that the fate he foresees is brought forth from within. there are far more instances of it occurring as a catastrophic event in Crnjanski’s poetry. the most significant would be these words: fate. In that poem. it is his first published poem. In the poem To the Fatigued Youth. the anguish of male nature. Understandably. Nevertheless. foiled in its ever repeating wanderings. The introduction of the refrain is therefore justified. struggle. Serenata.. homeless/ my fate becomes tame. In the second stanza a storm rises. it seems to me. The presence of a clearly defined darkness of the anticipated fall and the irresistible melancholy that devours his being becomes evident in the poet’s verse. and it refers to the youth. just as in the Alcaic stanza. In the third one wreckage floats on the sea’s surface. the unspoken word fate as a catastrophic event is found in a number of Crnjanski’s poems. When I was fifteen a children’s magazine called Dove. Here.Jelena Stanojev The Boat Motif in the Poetry of Miloš Crnjanski jahlardor@yahoo. fate decides an alternate ending to that story. and once again confirms the inevitability of fate as a force which defies and controls gods themselves.com The poem Fate by Miloš Crnjanski was published in the magazine Dove in 1908. the motif of fate can mostly be seen in the verse it is sad to be a man. Fate. Otherwise.. It is evident that. the poet annuls the catastrophe of fate. Among them.. which reveals itself only in futility. in the Alcaic stanza. In this sense. certain words. He also states that he attempted to publish his poems. even earlier. in a way.. and its short verses mimic the verse of the Alcaic stanza. questions from stanza to stanza. with the acciaccatura and first two trochees: On the amethyst sea. so its meaning here is somewhat different than in the poem Fate.

from a cosmic level. concludes that to the being divorced from meaning. while on the other hand. when the falling leaf leaves its deathly trail on the air. through the atmospheric force of the wind and the transparency of his beloved’s bare ankles. the poet kisses everything he leaves behind but in a way that does not disturb the essence of the beloved. the poem Lullaby continues to carry that heavy and painful burden of the futility of being which has already been recognized in most of the afore mentioned poems. That is why he advises his beloved not to listen to honeyed verse off of hollow lips. With his leaving. to the inevitable end. and not only his own but of all creatures. highly resigned. Although he is explicitly talking only to his beloved. whose image disappears once and for all from the insatiable horizon behind seemingly calm waves. similar to those happening in front of our eyes. which insult with their shallowness. and to. from celestial bodies and the Moon. from Fate. Submerging herself entirely in the foam of self oblivion. who gives herself up to the man’s lust slowly becomes more transparent than the dry. teaches her that true destiny is only in the gravest of things. with his beloved. everything is permitted. which could still amount to something. losing herself in the poets grief that he cannot save her. In this poem there is no trace of that struggle that carries the boat into the waves which drown out the life from it with every new splash. and all dramatic in its conversing with someone else. seeing as every other deeper and more expedient attempt at finding meaning had been foiled. Just as Crnjanski anticipates the walk of destiny in this poem. so too the beloved. The poet advises her to indulge in the only pleasures she has got left. but even worse . he is. except the title which plays with the reader’s expectations. so in the poem Lullaby. Just like the boat from the poem Fate depicts the tottering on the brink of fate. The poem is not laden with a tone of active sorrow.there are only rudiments of a condition outside of which nothing can exist any longer. caught in the gaping embrace of nothingness. the swelling of the insatiable foam seems to have transposed from Fate into the misty wisps of Autumn clinging on the boards of the boat made from pine and poplar in Serenata. exactly because all of that disintegrates to nothing in the crucial moment. Similarly to the boat. for they are a mask which hinders true insight. darker than the bowels of the sky that hold captive the gnawed-off white bone of stars from long ago. barren wind of Autumn melancholy. Namely. like Serenata. Namely. Crnjanski almost still catches some of that same wind which blew over him as well as the reader in his first and fateful poem. Much like Baudelaire’s beloved in the poem Jewelry. is used as a mise-en-scene. boyhood verses. leading him on the wrong trail when it comes to deducing what the poem is about. the poet. and what could only be instinctively. for in it. His demand for silence is one of those conditio sine qua non. nevertheless. by all means. In the atmosphere of all-encompassing twilight. The Autumn atmosphere that still anticipates loneliness as the only natural and inherent state of being. so we can notice how this conscientious and stated movement almost completely coincides and corresponds with the verses about the boat. Continuing in the one and the same tone started in Fate. there are no hints to pathos. through struggle. they are at its basic thematic core almost identical. Here. that we only have that which we give away. which transposes. . proceed without any guilt or self-examination. saying good-bye to everything. on the contrary. the poet’s beloved dives into the foam of her own passion. necessary to respectfully acknowledge the slow descent of destiny into the self. after the boat’s hard struggle. The poet. only not on her body but in the cage of her chest. already in its title we can recognize the foreboding of the state which collapses onto itself in the final resting place of that which was once in the state of activatia. so too the beloved in the poem of Miloš Crnjanski carries the burden of being dependant on herself. at the same time. in this particular case. he is certainly aware of the undeniable truth. a tone of parting with everything that the poet ever cared about is felt throughout. who is weighed down by the sweet weight of her precious necklace. youthfully hinted upon in the poem Fate from 1908. more brittle than the branches which will hold up the sad contours of her being in her ulterior dream. left over from the final ebb.82 The poem Serenata by Miloš Crnjanski may well have sounded velvety or romanticist if not for its overwhelming fatalistic darkness. there is almost some of the sad creaking of broken boards from the poem Fate. In the looming of impending destruction in the poem Serenata. This collapse shows how meaning can only be found in stripping away being to its raw flesh. all the way to the delicate confluence of colours on the fragile leaf edges. although these poems differ in motif and idea. Sung in the first person. which only enhances that which proved itself to be true even in the poets early. from setting sail. taking from his abundant life experience.

What is only hinted at as a future sexual act in the poem Lullaby. Symbolising fate. as if gazing into the gravity of meaning of what has transpired and anticipating intently what is yet to come. nevertheless. seemingly. child’s head. preventing the same image of dispersing into oblivion. each heading on its own intended path. like the voracious waves in the poem Fate eagerly devour both poles of the creature of hope. a state of gazing into the unbearably fragile thread of life. and with that alone. the poet closes his eyes. doubled this time. the key is yet again in the boat motif. light rain.. simple images.. a precious segment taken from the hardships of the poet’s life. can also be observed in the altruistic attitude towards the fate of the boat in the poem Fate. or a brown-haired. into the dangerous realm of obscurity and death. mediated reflection of one’s own fate. leaving the poet stranded and naked before the horror of ruthless transience. After this merging of two powerful poles of existence. so the reader gets glimpses of the beginning and the end of two beings becoming one. which suddenly decided to settle in the wondrous shapes of existing facts. that much more familiar with the poet. we notice great similarities in tone and atmosphere with the poem Story.Taking the cue from the tone of Lullaby.e. and yet. in continuo. the wanderer. from the poet’s note. actually happens in the latter. The last stanza carries the burden of destiny of what comes inevitably after physical pleasure. The only difference is that the Italian poet speaks of the horrors that have already been done. The disparity of the poet’s being is best reflected in the fact that his youthful. which makes her warm in his thoughts. That end is also felt in the poem Parting at Kalemegdan. which the poet realises and covers himself in the Moon’s shadow. However. as if. In it. tangible. And while someone else would pass these unobtrusive treasures by without noticing them. at one point. divorced from the future in the way Dante was renouncing hope. alluding to a descent to the underworld. We find the poet. Yet. in an undisturbed line.it beco- 83 . we can see that this Odyssey-like moment which covers him in the robes of planets. that. such as. and with its flat tone. which. the descent into the haziness of uncertainty. as the central scene. For example. at the dark gates of sin and horror. The first stanza proves this fact by hinting that the poet has done exactly what appeared as a sort of advice in the poem Lullaby. leads him only to unfulfillment. crushed over the twigs of the blossomed tree. Namely. That chthonic descent of Odysseus into the Underworld. anticipating the tenderness and purity of his beloved. which absorbs them entirely. the male and female principle. which with its unprotected tenderness opposes the cruelty of existence itself. once again. is almost evident in most of the poetry by Miloš Crnjanski.. through the conscious and unconscious. if we take the last statement and apply it to a particular case. the poem Story by Miloš Crnjanski seems to succeed in keeping a piece of the past. where the reader can almost feel the fine burst of the acacia flower fragrance. Writing about such moments that surround him. just like the black silk of her hair is in her bared bosom (Crnjanski 1968). while Crnjanski perceives the entirety of the horror stretching through space and time. the reader finds the poet in a state of deep contemplation. protected in their innocent presence. The disparity in question refers to different aspects of awareness. The continuous. where hoping itself is weaved into spider-like cocoons of death. Familiar and. fatalistic tone in the Serbian poet’s verse is almost sensual. i. the beloved reappears as the poem’s main object. the poet’s whole being turns into a perceiving sense. eventually merge and find each other. In the poet’s subject’s memory. the last verses of the last stanza of this poem seem to annul even this last ray of hope. the fact that the beloved is a virgin is stressed. Further on. being dispersed in the various poems by Crnjanski. the poet intensifies the reader’s experience. rational. putting an end to it. which also serves as an overture for what is to happen in the poem Story. Although the poem Parting at Kalemegdan is about the poet’s parting with his beloved. is an act cramped by heavy robes. which is caught between the Scylla of wind and the Charybdis of storm not by its own doing and is therefore ruined. corresponds to the inevitable absence of salvation in the ending verses of the poem Fate. in a contemplative state.. Crnjanski’s sensitivity towards beings and things. To keep this image longer in his consciousness. we find the poet already looking back on how this merging played out. although not always explicitly stated. ( Crnjan- ski 1968). where the poet establishes a couple coming down from the city. almost having a receptive transformation from one sphere of observation to another. intuitive insights were usually the primary force which almost infallibly leads to that future. Crnjanski clearly feels in his own being that the strength of youth is needed to stand that immense sadness. the poem First Chills.

as if he had already lived it once. and that is that fate finally precedes everything. In this poem. all-encompassing. i. When all of this has died away. I wander. they are fertile and exploding with juice under the writers pen. present and the only guessed upon. Crnjanski is. the screams and shrieks of all kinds of monsters from the colorful treasure box of the poet’s conscious and unconscious. (Stražilovo) The poet addresses his mist-covered poems with the silver. I wander. do not budge from its predestination. lifts up a cloud of heavy melancholy. to squeeze entirely every­ thing that has left of him. as if being thrown into the world (M. But slowly.. but on the contrary. at one point. and often enough going the opposite way. I shall bow my head when the leaves turn yellow). The poet’s final and irrefutable I know (and I know. Not having any other way. But slowly. a sort of euphonic atmosphere which is so much different than the one it stands next to. I cross my arms over clouds of white. In almost every of the forty-two verses of this poem. each of them completely conserves its own tone. and this duality comes forth the most in his poem Lament over Belgrade. only to end the last couple of verses with implacable darkness. interwoven with various sketches. but at the same time. In his poetry and most of his opus. under the heavy haze of its cloak. I come to realise. still slender. so too as the one that ascertains life. ghosts and tombs. The foreboding of imminent destruction as the only possible outcome is so irrevocably and excruciatingly present that it completely saturates the reader’s hearing with its euphonic tint. Living what he wrote. robust and substantial.state it. that one can feel the tremendous force of their struggle. Like the sea foam. The last poem is sung almost exclusively to underline what has been stated in the first. as the one who lives. mementos. That I too die with a spirit dark. he discovers that there will stem no life from his view. that eventually levels all aspirations of the boat to make sense of its own course. holds in itself a far greater and chilling power than the relative I think. distraught. being hypersensitive. above all. with a smile murky. The descent into destiny. like Hercules. from the poem Fate. the stanzas on each page. still slender. motifs. The poem where this characteristic of Crnjanski’s poetry is exemplified best is Stražilovo. realised in such a way that the same stanza begins with motifs symbolising hope and beauty. the foreboding of imminent destruction appear as inevitable. as an artist full of suffering and surviving. his own voyage manifests itself as .-life that has outgrown itself that 84 has outstretched itself beyond that fine line of purpose. seeing as he does not leave any possibility for any space within himself other than for what is. fate ”resides” more faithfully on the even pages of the poem and therefore always seems like a whirlpool that passing over memories. I trace my foreboding. And I shake off the laughter from my ankles. all-pervading like the embrace of the foam of oblivion.mes tactile. As it has already been mentioned. Special attention must be paid to the almost mosaic structure of the poem.. His only Penelope is his sorrow. The poet appears here in two roles. Very much like the poet’s intent to present the journey of the boat along the path of its destiny through his entire opus. In each of them he draws. feels on every step he takes. as if in some irresistible duellum. drowned Moon’s craft. the poet surrenders himself to a lament which grows into a pure weaving of unspeakable sorrow on a loom that weaves the threads of all living things. and it follows from his own self so naturally. Crnjanski could not help but live what had imposed itself as reality. cold as the dialest of wind. Each of them is built on the principle of opposites. joyless.. reflects itself in everything only to. Heidegger). none corresponding to each other. silence the last breath of those whose faces have been washed ashore on life’s shoal. the past. for me as well. in which none of the parts fit where they should. not belonging and alienation are something the poet. On the contrary.. so too in Lament Over Belgrade. from his own blood. pulling him to her chest not to give him the strength he needs. that one only can and need. in order to match the poet’s vision of harmony.e. we notice that on a structural level the last three verses of the stanzas on even pages have elements of fate in them. there prevail tones as brittle as fallen leaves. It seems the poet approaches that fatality of his existence with such confidence. lose themselves in the annihilation of the dark song of ruins. Melancholy. that stay behind us on the ground and in the grass. In Lament over Belgrade the poet comes full circle. with its last vote. with a passionate whisper. recanting everything which anticipated light. Silence shall come for me as well. in the way Odysseus circles the islands on his ten-year journey.

where there is poetry. there is homelessness. giving the scene a meaning of actuality. and the stages of accomplishment a poet. Feebly. fateful decision to deal with the quintessence in a way that did not deviate much from the way his paragons did it. comes that initial. Alcaeus is direct. that the reader feels chillingly incapable to somehow interfere in the struggle he beholds. like a seed of death ( Rilke). unanticipated and strenuous.dangerous. at least in one aspect of their reception. without the overture of the original peaceful serenity of the voyage. in the third person. On the contrary. in medias res. At the same time. this movement implies a certain amount of strength. And yet. we include the entire poem Fate by Miloš Crnjanski. we will discuss Alcaeus and his semi-preserved poem The Storm. it is so easy to connect Miloš Crnjanski as a poet to the poets who influenced him. as the only relevant fact.final. ancient literature played a major part in Crnjanski’s poetry (Maricki-Gađanski 1998). without a chance to change any aspect of that inevitability. only to face his own homelessness. Crnjanski is indirect. which is also the central poem which best showcases the boat motif: On the amethyst sea A boat sails forth. not corresponding with the fact-of-the-matter state the voyage starts as. a past event is recounted as if it were happening now. And yet. without a will of its own to guide it. that sprouts in a being slumbering on the silent grave of its own hopes. In the second stanza. answering the boat through gusting winds and foam spray. as one of the authors. in the Aeolic poet’s poem. as well as all other beings. seeing as how they both face the same fate. while every answer is now redundant and obscure to the boat. and from there. If I could only know: What fate has in store? The wind ruffles the sea Waves as high as hills. First and foremost. Na Drini ćuprija). Therefore. which he started back in the poem Fate. that chafes inside the chest. but nevertheless. meaning that the poet himself is one of the participants in the tragedy of the boat. the poet actually answers himself also. When seen in that light. seeing as how the poem is in the first person. The poet’s perplexity about the fate of the boat hinted at in the first stanza. However. as if on a home island to which he was headed from poem to poem. but taken as a final destination for all three entities. The sudden ”cut” at the end of the poem resembles a cut off scream of one who is going through that momentary horror. has to go through. the result of the boat’s struggle with the waves is such that it does not leave room for hope. which then provides the reader with the possibility to participate. which Alcaeus used to intensify his work. which is what actually takes place. that is exactly what the latter is missing. Crnjanski’s aspiration and need for completeness is that moment which gives Alcaeus’ poem that necessary note of suspense. in writing the map of his lot. The poem. to which it heads instinctively. the drama of the moment when the boat braves the storm is that much intensified. Namely. However. finds its answer in the continuation of the poem. it is all still in the spirit of will. about the perplexity of the possible outcome of the fateful navigation. therefore. omitted that moment of assimilating himself with the depicted event. it can be clearly perceived how the decay or better yet dissolution of the poet’s being proceeds so thoroughly and irrevocably. it is sensed how the boat disquiets the unquestionable determination of the waves to crush it. almost assimilating himself with it. therefore the sudden drowning of any hopes in salvation that comes in the third stanza is completely unexpected and sudden. 85 . leaves a wide range of possibilities in its outcome. Miloš Crnjanski succeeds in the end. In order to illustrate this comparative connection between the two authors. at the end of the voyage. in Crnjanski’s poem. after many a wandering. This poem has a somewhat different structure in that it draws the reader into the action right from the start. This gains strength of expression and power of anticipation. In comparison to Alcaeus’ poem. with no previous preparation to what is coming. but the reader is also dragged into the struggle and the doom initially intended for the boat. and youthfully apprehended that black railroad (Andrić. Crnjanski has. being unfinished. with great anguish The boat fights with him. and receives it from the poet himself indirectly. the result being that not only are the author and the poem assimilated during the reading. we could say. and therefore intensifies the reader’s experience to the maximum. By telling the poem in the narrative Present Tense. when everything can still be outlined in hope and fortunate outcomes. His watery grave is clearly outlined. which we find in the first stanza of Fate by Miloš Crnjanski. and the tragic fate of the boat itself seems completely decided by its final destination.

Trans. References 1. It lived on and reflected itself in numerous future poems. Sremski Karlovci: Kairos. is found in the collection of poems Carmina (Poems). boat. 4. 7. Miloš (1991). Crnjanski. The sea has calmed. 86 . Lirika. O. where shine The thich-sown Cycldes! Horace. meaning and tone. Your trouble late made sick this heart of mine. in that the amount of the fateful in them is such that it almost conjures the intended destination in the poem and that they take into account both the warning of the boat’s impending doom or the destruction itself. Kuper. No gods are left to pray to in fresh need. Pesme starog Japana. London. On the other hand. with its structure. Nevertheless. as shown here. Your canvas hangs in ribbons. Novi Sad: Književna zajednica Novog Sada. Crnjanski. correspond. Your sailyards groan. And the sea foam embraces The last peace of the boat. which is safely anchored near a peaceful harbour. it seems to me. II. K. Miloš (2008). Sremski Karlovci: Izdavačka knjižarnica Zorana Stojanovića. The Odes and Carmen Saeculare of Horace. that would be enough. called A Ship in the Storm. The idea for this came from the poet himself who indicated that the poem on its own would be enough. and its main thought circles around a warning to the boat. Crnjanski was even more radical: ”Today. (2004). 3. Ksenija (1998). it is doomed once again: O luckless bark! New waves will force you back To sea. Miloš Crnjanski belongs to a circle of poets who even in their most mature works write deriving from their past experience in writing their first published poems. Beograd: Rad. every aspect of its stratification (Roman Ingarden).e. Slike i simboli. nor can your keel sustain. Key words: Miloš Crnjanski. 2. This poem of his. Vršac: KOV. Mirča (1999).” Conclusion The basic results that this paper has accomplished analytically can be reduced to two basic: 1. 2. in his work Ithaca and commentaries. fate. still am ill at ease. where it can be found under the number C I 14. John Conington. It is understood that. so too corresponds our poets’ boat to those two. storm. The poet’s early reading (Classical Antiquity) is artistically present in his later work. i. O haste to make the heaven yours! E’en now. or 33. Maricki.C. You boast your name and lineage-madly blind Can painted timbers quell a seamen’s fear? Beware! Or else the wind Makes you its mock and jeer. Beograd: Nolit. or State. Eseji i prikazi. Beograd: Prosveta. Miloš (1968). A more imperious main. Stari grčki liričari. Strajnić. Alcaeus’ and Horace’s.Gađanski. the context that Alcaeus’ and Horatio’s poems of the boat in the storm provided will be discussed.The storm has ceased. rent and torn. The Afric gale has dealt your mast a wound. And still I love you. Istorija naš saputnik. B. 5. You drift. A pine of Pontus born Of noble forest breed. Till lash’d with cables round. It dates from the year 34. 6. Finally. not to set sail again because considering the condition that it is in. shun the sea. Nikola (2001). antičke i moderne teme. Crnjanski. Summary The Boat Motif in the Poetry of Miloš Crnjanski The text will look back on the poem Fate by Miloš Crnjanski and its influence on the writer’s opus. as the one that has been finally and definitely judged. a helpless wrack. Elijade. just as both of these boats. despoiled of oars. the poem Fate by Miloš Crnjanski has not had the fate of its boat. 1882. Ilustrovana enciklopedija tradicionalnih simbola. Dž. the poem Fate by Miloš Crnjanski evokes yet another poem by the roman poet Quintus Horatius Flaccus.

in which I have to exert pressure to find it. which carry meaning across. Dusklands (1974) and In the Hearth of the Country (1977). then the break. i. a figure with the sight protected from the ”metaphor of landscape” (Bhabha. and white owned technologies of oppressive power” (123). 123) only after this novel was published. as a ”pivotal work in the development of Coetzee”s oeuvre” (70) inasmuch as it displays ”sharp stylistic and narratological differences” (70) from both of his previous novels. then more pressure. Because they were hiding” (Coetzee. then pressure. that of the character of Magistrate.5 There are several problems with this logic. 4). then more pressure. racist capitalism. which were accompaniments to the colonial penetration of a country” (81). 19). poring over. the metropolis. First I get lies. you see – this is what happens – first lies. The entire novel is presented to us through the internally focalized autodiegetic narration. But what is the foundation for this type of epistemology? It implies a certain split within the object of interrogation (an object because it is treated as such).Stevan Bradić The Necessity of the Barbarians stevatravel@yahoo. that is enough” (Coetzee. to unfamiliar and unlikely contexts” (28). The beginning of the narration itself is the redistribution of power – the disempowerment of the old ruler. namely. 3 87 . ordered us to take them in. Barbarians are Coetzee’s third novel and the first one to win him international acclaim. the Excellency. and noumenal. which are themselves already bridging devices. is truth in fact hidden behind the phenomenal? Boehmer underlines this phenomenon as typical for the colonizer:”They transferred familiar metaphors. the narrating voice. the Empire is defended through extraction of the hidden. and the institution of the new one. first through the torture of the ”barbarians” and later on the skin of the Magistrate himself. can violence actually discover truth? And secondly. First of all. It is described by David Attwell. then the truth (Coetzee. the fringes of the desert remains the same as in the capital city. He has modified his sight2 so his perception of the border outpost on 1 Paradoxically. 295). namely. peeping.4 or truth. 2 This is a powerful metaphor of what Boehmer calls the ”colonial gaze”: ”The gaze was made manifest in the activities of investigation. a split to the phenomenal. with the emergency mirroring the fictional text by consisting ”of a confrontation between a white state power which claimed to be European in its core beliefs and an oppressed non-white majority which had encountered European traditions in the form of colonialism. He is here under the emergency powers. or false. 5 This is shown in the imprisonment of the fishing people: ”So the officer. the state of emergency was instituted in South Africa from ”the mid to late 1980s” (Engle. he remains within the Empire and the truth he seeks can only be the truth of the Empire. Truth discovered in such a manner constitutes the knowledge necessary for the defence of the Empire. then more lies.com Waiting for the Barbarians (1980) is a short but a dense novel. and thus everything we read is mediated through a single consciousness. He is a figure masked behind the sun glasses (1).e. 5). for which he stands. and to get from one to another violence is required. 4 I use Kantian terms ”phenomenal” and ”noumenal” in more general way than they are used in the Critique of Pure Reason. inspection. and any attempt to analyze it is in a way condemned reductionalism. examination.3 Wherever he goes.1 Colonel Joll is the first instance of the Empire presented to us. Early on we are confronted with his specific epistemology: I am speaking of a situation in which I am probing for the truth. mainly as opposition of inner and the outer. in his seminal study South Africa and the Politics of Writing. Colonel Joll: ”We do not discuss the reason for his being here. This technique will be presented to us in different ways.

From being on the outside. she is produced as the other. Prostitute knows of the division between appearance and essence.). 10 As he states when he has to depart from the girl: ”she could have spent those long empty evenings teaching me her tongue” (78). a fiction. produced in the process of her inscription in the imperial narrative. but not necessarily in an authentic way. the woman-civilization. I find I do not care” (50). His pastime on the frontier is the production of knowledge. But both of these practices are conducted within the imperial borders. the body of the ”barbarian girl” becomes a text of the colonization. and the Magistrate never gives her a chance to tell her own story (in her own language10). therefore these attempts become a double movement of denying the other. libidinal investment is to be read primarily in political and social terms” (72). therefore. finance. the civilized woman. and his excavations are only of unintelligible remains of the presumed preceding empire (16). She is described as an excellent actress (49). and forces her to remain within the imperial discourse but only on its margins. As a ”metonymy” of the colony. . We can again see the same structure in his relation to the ”bird woman”. Why is magistrate drawn to her? We can start by underlining his feeling of guilt. reduced to the role of the beggar. and with an awareness that it does not exhaust all of the possibilities. but the presumed border remains rather vague – his maps are based on rumours (13). the ”barbarian girl” is reduced to a beggar7 (37). It forms a parallel with his hobby – trying to reconstruct the time before the Empire. than the other is produced as the danger. and. In his attempts of remembering he is constantly faced with blankness (40) much in the same way that the texts of the previous empire recovered from the ruins remain untranslatable (17). a hidden knowledge that is to be extracted in the interest of sustaining the imperial rule.9 with the goal of its redemption. 11 Of her pleasure he states: ”For myself. But she herself is now its product in a number of different ways – firstly. In this process she is constantly reinterpreted.11 All he wants is the appearance.8 His constant washing of her body (31. but of course. 9 88 . the narrator. His second interest is to reconstruct her image before she was changed by violence (36) – as an attempt of remembering. reinscribed. but his methods for discovering truth are somewhat different. This is of course a As Boehmer notes: ”From the European point of view. pleasure etc. and the Magistrate is ”metonymic of the settler culture itself. knowledge of the border in spatial and temporal terms – ”cartography”6 and ”archaeology” (48). the one whose simulated pleasure is indistinguishable from the authentic pleasure. and she is selling her comodified performance. in his magisterial chambers (29). through this process of extraction. What becomes apparent here is that the Magistrate’s desire is formed by his belief in the ability to produce desire and pleasure in other. disables her to perceive any of its forms (regimes of law. 8 He states: ”I must assert my distance from Colonel Joll! I will not suffer for his crimes!”(Coetzee. she is transferred to the inside. Through this multiplication the ”bird woman” is able to displace her own Or as the novel depicts the situation. and the central character of the novel. 69) in which the ”psychology and . she is transferred from the outside to the inside. At this point the ”national allegor[y]” (Jameson. 37) to the extent that she cannot stand on her own. 48) 6 futile attempt. seems to be an unavoidable frame of reading. colonialism was a metaphoric and cartographic––as well as a legalistic––undertaking. her blindness. 32. He is also a representative of the imperial power. ambivalent. The full width of this denial is discovered through his relation to the ”barbarian girl”. In addition to that. The central question posed by the Magistrate (for the first four chapters of the novel) is therefore: ”why was the old story of the Empire worth the trouble” (26)? His interest in the girl stems from this question – he approaches her not for her own sake but for the sake of the Empire.Let us look than at a different face of this method. 33 etc. ‘schizophrenic’. then. the prostitute. both colonized and colonizing” (Ashcroft. 154). In both of these endeavours the Empire is set on defining itself. . Partially blinded and crippled (Coetzee. 7 In contrast to the Magistrate’s fears it is not the regimes of pleasure of the Empire that produce beggars out of the ‘barbarians’ it is the imperial violence.) is directed to wiping out the signifiers of the colonization. Central problem to these practices is that they are guided by the same concept of truth – an implied truth masked by the surface. A country was ‘mapped’ or spatially conceived using which harked back to home ground” (30). the surface. And this is exactly what is required from her. and a fulfilment of desire through simulation of pleasure. at the Magistrate. finally. It is here that the Joll’s logic of the inner and the outer starts undermining itself. it should be approached carefully.

official legal system is suspended or instrumentalized (92) in their effort to find (produce) and destroy the enemy. so he could get to her true self. he is constantly projecting an essence beneath the surface. by casting a shadow between the people as the image and its signification as differentiating sign of Self. [a] permanent global condition” (17) and the suspension of law becomes ”the norm rather than the exception” (17). He does not understand the change in the narrative. The Empire is already at war. spatially and temporally – and blankness is the result of this practice. the other. War then tends to ”become . into the phenomenon. its own institutions. only surface” (46). He is constantly misreading her. a ”moment of becoming designated by itself ” (Bhabha. to wash and clean the appearance. he is rightfully pronounced an outlaw. Secondly. This is in fact one and the same production. it is redefined. there is only surface present. Blankness is therefore the space for the inscription of meaning. Each time a noumenon is given as something present it is transformed into the surface. by creating a border. distinct from the Other or the Outside” (Bhabha. The first obvious effect is the redistribution of the power in the outpost – the legitimate administrator of the outpost is replaced by the Colonel Joll and Warrant Officer Mandel of the Third Bureau (Coetzee. In the presented state of affairs barbarian fiction is the regulating instance of the Empire and through this division of appearance and essence. or the product of self – it is an attempt of the self to secure its identity. 89 . to delete it. Deleuze states that a text ”exist only on the outside and through the outside” (1602). of inner and outer. But these institutions where dubious from the beginning. His failure is exactly the failure of the epistemology of the Empire – of the split to the phenomenon and noumenon: he constantly fails because there is no noumenon to be found beyond the surface. But is her essence really blank? Or is this blankness only the product of his own quest for truth? By trying to enter her. a fictional beginning. 299). From his point of view he is of course right – the Empire is undermining its own structure of values. . But why does the Empire need this war? And is it aware that the ”barbarians” are its product? Let us for this purpose discuss the effects of the war. Life of the subjects of the empire is being produced much in the same way as the ”barbarian” fiction. But with the ”barbarian” girl this logic does not function: ”with this woman it is as if there is no interior. put in a ”performative” way: ”The performative intervenes in the sovereignty of the nation’s self-generation. of self and other. and their suspension is conducted with the excuse of ”higher purpose”. i. multiple) structure of essence and appearance. inasmuch as the war has become the ”primary organizing principle of society” (12). He is constantly trying to get past the appearance. but rather their cause. 85). The situation depicted in the novel than closely mirrors the strategies of the imperial discourse described by Negri and Hardt. war is not a result of these fictions. His attempt to get to the origin of the ”barbarian” is actually an attempt to get to the origin of the Empire. even before it faces the ”barbarians”. Magistrate’s attempts to undermine this project are indeed dangerous. ”fisherfolk” move their village to the outpost) as well as the natural surroundings (river banks are cleared). Colonel Joll’s practice is also an attempt to sustain the Empire. or the lack of desire to ”enter her” (36). . the enemy becomes constitutive function of legitimacy” (30). an inner border. when both ”barbarian” and the Empire are free from each other. Interestingly. 12 Similarity. and is constantly faced with the blankness. obliterating her (50).being from the play of desire – and by doing so she repeats the dual (or rather.12 and by trying to go beyond it he actually performs an act of construction. creating a fictional narrative and a second surface. as a ”regime of biopower ” (13). but rather believes in the suspended legal system. as a means for reproduction of just relations in society. Magistrate is here on the familiar ground. But what is perceived as the other is in fact the self13. In a situation when ”war constitutes the basis for politics. and from the position of the Empire in the state of emergency. His truth extraction is from this point seen as a production of fictions. 299). the existence of the Empire itself. because they are the enemy. meaning produced by desire. because even if there is no authentic pleasure in her performance there is something he believes to be authentic behind the appearance. to the ”pedagogic” narrative. and in this case desire to redeem the Empire.e. inscribed in the very structure of the Empire. His entire endeavour can be reduced to this production. And he is constantly puzzled by his desire. through differentiation form self as 13 Bhabha calls this ”otherness of people-as-one” (301). Physical space itself is reconstructed – space of the settlement (jail is built.

Truth is thus strangely understood as inverted structure of appearance and essence – since essence is hidden by appearance. its other. But this Empire is also one step further than the one in the poem – it is the Empire that has understood the necessity of the barbarians. self-differentiation. especially when the rules of the Empire start to crumble.16 At this point in the novel the Magistrate is already considered to be a traitor. i.. A blankness that the Magistrate finds in the other is the blankness of the self. or in words Partha Chatterjee: ”Enlightenment itself [. Violence committed by Joll is the violence in the age when the Empire is aware that the barbarians do not exist. The desire desires to desire. so it could simulate a stabile. 15 The mere fact that it is necessary to inscribe this word on their body. This is the scene for the officers of the Third Bureau. in the novel the army returns from its campaign exhausted and defeated (161). and then extracted from the subject deemed right for the role. an empty gesture. But he is not killed – only tortured. but the grim underlining is that the failure is its actual victory. The Empire cannot 14 Bhabha describes this in the following manner: ”difference is turned from the boundary outside to its finitude within” (301). and a stabile structure of power. and the war against them can never be ended. This is the nihilism of the west in its actual form. 293). which is captured in the structure of appearance and essence. This narrative is violently released into the world. it needs to be extracted through torture. 14). Easier to lay my had on the block than defend my cause of justice for the barbarians: for where can that argument lead but to laying down our arms and opening the gates of the town to the people whose land we have raped?” (Coetzee. Essence is therefore just a tool for sustaining power. a product of this dynamics that is constantly created and filled up in different ways.] needs its Other. and any social resistance to it is criminalitzed (Negri & Hardt. 15). The formal border of this Empire has shifted from the outside to the inside through the production of the ”barbarians” – they are the regulating principle of its power structure. into the human body.. if it could ever actualize itself in the real world as the truly universal. because it remains a rebellion against the violent practices and not the performative itself. At the same time.the other. Torture also becomes the method for producing truth. it is infinitely di- . because he does nothing to prevent the construction of the enemy. or the beginning of the Empire. 90 afford to destroy its enemy. But this is the genius of the mechanism – since no real barbarians exist they can never be defeated. secure identity. Fiction is through this violence founded as truth. inscription of the word ”enemy” on the bodies of the ”barbarian” prisoners. since the production of the enemy can hardly be a peaceful act torture becomes the inscription of the inner border. The war itself becomes an internal. The Magistrate even mentions how this craze about them repeats ”once every generation” (Coetzee. because the Empire ”cannot afford to eliminate the lives of its subjects” (Negri-Hardt.e. and the essentialist structure of reality is reproduced. Instead it is rendered ”indeterminate spatially and temporally” (Negri-Hardt. 20) much in the same way that lord can’t afford to destroy the bondsman17 because he would cease to be a lord.14 The real danger to the stabile identity of the Empire is its innate temporality. police matter. This becomes apparent when the Magistrate returns from the ”barbarian” lands and is jailed and tortured for his attempts to oppose the new state of affairs. What actually goes on in the self is the constant re-construction of the ”essence” so it would fit its perceived appearance. adopted later by Marx in his theory of class struggle. but in order to do so it has to hide this fact. It is in a way the answer to the question posed by the poem. There is nothing that it desires aside from itself. But surely this mechanism of the Empire is doomed to failure – since there are no actual barbarians to be found. The Empire is doomed to failure in this endeavour. a narrative produced by the self-differentiating identity. Another important fact about the war against the ”barbarians” becomes apparent here: this is not the war to extermination. 16 Or in Magistrate’s words: ”Easier to be beaten and made a martyr. 118) 17 Terms Hegel uses to express the relations of ”immediate” and ”pure self consciousness” (633). And indeed. it would in fact destroy itself” (qtd. in Bhabha. His rebellion is thus contained within the categories of the Empire. proves that there is no other enemy than the one produced through this imperial performative. its constant reemergence.15 his rebellion remains futile. It is indeed an empire similar to one in the Cavafy’s poem – the one in the state of emergency created by the suspension of its own practices in the awaiting of the ”barbarians”. but the torture is in fact the inscription of ready-made narrative. and his actions only confirm his status. hidden into the projected image of the other. The figure of the ”barbarian” is a way to fill this blank. 9).

of object that produces desire. It will concentrate on the spe- 91 . (1999). remains blank. pp. London: Continuum International Publishing. Attwell. and relate them to its epistemology. instead of a snow fortress like in the Magistrates dreams (39-40). Fredric. J. New York: W. 1986). postcoloniality. ed. Michael (2004). Homi K. Norton & Company. Ashcroft. performative. and desire is presented as the quest for truth. Coetzee’s Waiting for the Barbarians and In the heart of the country ”. On Post-Colonial Futures: Transformations of Colonial Culture. Nation and Narration. Multitude: War and Democracy in the Age of Empire. ”Irony. 65-88. 140-159. Deleuze. where moral ambiguities of the imperial discourse are most complex. It will then move on to the question of the production of the ”enemy” out of the ”barbarian”. Homi K. London: Vintage Books 6. 5. This object is proclaimed to be the truth itself. colonialism Summary The Necessity of the Barbarians This essay examines the mechanisms of the construction of the ”barbarians” in their relation to the identity of the Empire. W. South Africa and the Politics of Writing. pp. ”Third-World Literature in the Era of Multinational Capitalism”.rected at its own existence. New York: Penguin Press. 1st ed. M. Bhabha. ”Simplicissimus”.W. the phenomenal and the noumenal. The result of this emptiness is the production of the desired object. ”A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia”. Social Text. 1601-1609 7. Lars (2002). 8. Waiting for the Barbarians.W. 291-323 4. The Norton Anthology of Theory and Criticism. G. Boehmer. Felix (2001). pp. New York: Continuum. ”From Phenomenology of Spirit”. 15. Allegory and Empire: J. pp. (2006). Hegel. and show how the categories of the inner and the outer. desire. Engle. but in order to hide this emptiness it has to create an illusion of the reverse process. 630-644 9. M. Thresholds of western culture: identity. Jameson. Coetzee. Works cited 1. Elleke (2005). 3-36 cific imperial epistemology. Bhabha. Key words: pedagogic. pp. Antonio & Hardt. (2001). The Magistrate will be understood as a representative of pedagogic. The future is still open for different alternatives. But snow melts in the sun of the desert. New York: W. Colonial and Postcolonial Literature: Migrant Metaphors. (Autumn. transnationalism. London: Routledge. 2. ”Western Classics in the South African State of Emergency”. ”DissemNation”. 10. No. Special attention will be given to the relation of the Magistrate and the ”barbarian” girl. Finally it will present the structures of war as the foundations of biopower of the Empire. biopower. Berkley and Los Angeles: University of California Press 3. 1st ed. pp. and Colonel Joll as a representative of performative side in the process of construction of the collective identity. as presented both in the characters of Colonel Joll and the Magistrate. The Norton Anthology of Theory and Criticism. and his epistemology of torture. form the central pair in its logic. building a snowman (170). In the place of institution of war the central position is reserved for human figure. Bill (2001). Norton & Company. and the space in the central square remains open. pp. 114-133. This is the underlined logic of Colonel Joll. Gilles & Guatiari. Oxford: Oxford University Press. as a necessity of the imperial self. The final scene in the novel is ambiguous – the kids are playing in the city square. F. David (1993). Negri.

De l’autobiographie à l’essai « Un autobiographe assume un rôle qui est double. l’article précède le livre au même titre. Seuil. 92 Paru dans Poétique. 2000 : 117) Cette configuration particulière du récit autobiographique a été analysée. en même temps. fondamentale. à l’instar de la théorie de Jean Starobinski (1970 : 261): Au cœur de l’autobiographie résiderait une modification. qui avait souligné lui 1 aussi ce jeu des instances  de la narration. objet observé et analysé: c’est l’aventure merveilleuse du territoire du moi et ses écritures.] ». la distance qui s’instaure dans le récit de sa propre vie n’est donc pas seulement le fait d’un écart temporel. Il est à l’origine du sujet du texte et à l’origine de la structure que son texte présente [. 1971) crihanoali@yahoo. Djéhanne Gani commente la do* Acest articol a fost realizat în cadrul cercetării postdoctorale cu tema Scriitorul postbelic şi „teroarea istoriei”. En exégète de la démarche ricœurienne. phénoménologique. 1975. ce qui justifierait le fait que l’énonciateur n’est pas exactement identique à la personne qu’il était et qui fait l’objet de son discours lors de son énonciation. En commentant l’approche phénoménologique de Gusdorf. devenant à la fois sujet et objet de son discours. peu après la parution du premier article de Philippe Lejeune concernant « Le pacte autobiographique » (1973)1. (Bruss. par Georges Gusdorf. . grâce à la capacité d’auto-analyse et d’intr­ os­ pection. (R. prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU). subordonate proiectului „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”. Bruss en 1974. l’homme devient sujet de l’ob­se­r­vation et. 2008 : 66) [n. n° 47..] Le dédoublement du je repérable au niveau des instances du texte engendre donc un travail de « reconstruction  » identitaire. la poétique du genre autobiographique s’articule autour de ce dédoublement de l’instance d’énonciation. s. (Camarero. dans Soi-même comme un autre. ontologique. Dileme şi (re)construcţii identitare în povestirile vieţii.com Enjeux du récit autobiographique : dédoublement du je et fiction identitaire. que Martine Renouprez commentait plus récemment. à travers une plurilecture historique. de l’autobio­ gra­ phie. (Renouprez. Barthes.. 17 / 1973. devenu classique. 1974 : 23) Comme l’avait observé Elisabeth W. Voici donc la porte ouverte pour l’interprétation esthétique et la valeur artistique. finanţat din Fondul Social European (FSE). « Réponses ». no. existentialiste. mais aussi d’un écart d’identité. que Paul Ricœur avait mis en évidence.Alina Crihană Narration identitaire et « fictions » du totalitarisme dans les essais autobiographiques de Norman Manea* « Toute biographie est un roman qui n’ose pas dire son nom ». L’énonciateur se dédouble donc. ID 59758/2010. esthétique. sur la poétique de l’autobiographie: Le pacte autobiographique. en montrant également le rôle de la narration autobiographique dans le processus de « la constitution du soi ». Jésus Camarero montrait en quelle mesure. mais pour la raconter l’homme ajoute toujours quelque chose. L’autobiographie essaie de reconstruire cette expérience d’une façon impeccable. psychologique. à travers une analyse herméneutique centrée autour du concept d’« identité narrative ». L’homme devient un observateur de son espèce. dans la démarche autobiographique. linguistique et éthique. Paris. Tel Quel.

l’auteur en tant que personne empirique. Intriquée à l’aspect chronologique. alors cela implique des tensions intérieures entre des faits réels et des éléments fictifs. (Gani. il y en a une autre. et qui s’intègre dans une (méta) narration légitimatrice de sa vie. Michel Vanni élargit le champ de recherche visant la question de l’identité narrative. ainsi constitués en étapes d’un développement nécessaire. (Bourdieu. engendrant une histoire cohérente.. de rendre raison. (Ibidem: 131) A l’intérieur de cette histoire « totalisante ». car l’écrivain devient le personnage d’un récit dont l’identité se construit avec l’histoire racontée. 2007) D’un autre côté.. Point final comme celui d’où l’histoire peut être vue comme une totalité ».] Cette inclination à se faire l’idéologue de sa propre vie en sélectionnant. à commencer par ses dispositions de professionnel de l’inter­ pré­ tation. La notion d’identité narrative intègre en outre la dimension de fictionalisation et d’identification du moi  . dans l’analyse du récit autobiographique. en fonction d’une intention globale. inhérente au processus de l’écriture.]. le récit n’est pas seulement mise en intrigue (Ricœur) mais aussi et en même temps mise en affectivité. n’est pas une entité distincte de ses «expériences». entre les états successifs. 1986) [n. s’avère l’effet d’une « mise en affectivité discursive »: En tant que médiation entre temps vécu et temps raconté. en tant que narration identitaire: L’autobiographie joue à cet égard un rôle primordial dans la construction de l’identité. à travers une analyse phénoménologique. l’auteur devient un personnage dans une fiction identitaire: La personne.. à travers le récit. comme celles qu’implique leur institution en tant que causes ou plus souvent. C’est-àdire que la temporalité narrative ne se caractérise pas seulement par la (re)configuration des événements dans un cadre temporel mais aussi par sa dimension affective. définie comme «  l’opération qui tire d’une simple succession une configuration » (1983 : 127). plutôt 93 . la «  mise en affectivité discursive  » du temps façonne la configuration des événements dans un récit de vie. lorsqu’il avait lancé le concept de « mise en intrigue  ». si l’identité se forge entre le biographique et la fiction. En effet. (Vanni. Cette dernière « impose à la suite indéfinie des incidents le sens du point final [. 2010) Le processus de construction de l’identité entraîne donc une «  reconfiguration  » des événements dans l’histoire racontée. le rôle de l’humeur. nécessairement temporelle. de la Stimmung. (Carcassonne. dans laquelle le narrateur-personnage puisse se reconnaître. certains événements significatifs et en établissant entre eux des connexions propres à les justifier d’avoir existé et à leur donner cohérence. on ne peut pas faire abstraction de la relation dialectique entre l’auteur réel et l’auteur implicite: Une identité absolue n’est pas même envisageable à un niveau purement théorique.] Si cette idéologie est liée au statut de l’auteur en tant qu’individu ou acteur social qui se construit. au moins pour une part. Aux yeux d’Alfonso de Toro. comme celle de l’effet à la cause efficiente. 2005) C’est que l’assemblage subjectif des événements. de la tonalité / disposition affective dans la construction de cette identité. en révélant. Bien au contraire: elle partage le régime de l’identité du personnage. (Ricoeur. [. que Ricœur avait analysée dans Temps et récit (I).. en construisant celle de l’histoire racontée. rendue visible par l’approche narratologique. en établissant des relations intelligibles. s. 1990: 175) En prenant le modèle Ricœur comme «  cadre de référence conceptuel ». de dégager une logique à la fois rétrospective et prospective. une „présentation officielle de soi  » (ibidem).uble dimension référentielle et fictionnelle de l’auto­ biographie. d’une « idéologie » auctorielle qui donne naissance à une « illusion biographique »: On est sans doute en droit de supposer que le récit autobiographique s’inspire toujours. du souci de donner sens. qu’on peut appeler son identité narrative. des événements racontés par le temps racontant. la fictionalisation de sa vie dans l’écriture autobiographique est dépendante. porte à accepter cette création artificielle de sens. comprise comme personnage de récit. en tant que fins. si l’on croit au sociologue Pierre Bourdieu. C’est l’identité de l’histoire qui fait l’identité du personnage. une consistance et une constance. trouve la complicité naturelle du biographe que tout.

. 2001) qui lui confère une dimension autoréflexive. un ordonnancement des éléments. les contraintes du «  pacte autobiographique  » ont été redoublées par celles imposées par la censure. l’essai autobiographique est. quand même. C’est à peine à l’époque post-totalitaire que l’écriture mémorielle du Goulag a connu son épanouissement. crée une figure rhétorique. En « réunissant pensée. (ibidem: 95-96) Les avatars du moi dans l’écriture autobiographique des contextes totalitaires Avant d’essayer de circonscrire l’écriture autobiographique par rapport aux totalitarismes du XXème européen. les récits autobiographiques et mémoriels écrits pendant cette période ont été voués au samizdat ou. 94) Plus qu’une reconstitution d’une trajectoire existentielle.] l’essai met en scène un « je » textuel dont le statut n’est pas toujours clair: référentiel pour certains. publiés dans l’espace d’exile. celle de l’auteur implicite (tel un spectre de rôles. l’essai autobiographique fait surgir. ce type de récit de vie se fonde souvent sur un métadiscours « censé garantir la transparence. L’identité ainsi créée est différente de la réelle...] » (Riendeau. parfois. soit après la chute des régimes totalitaires. un masque littéraire. du vécu à la forme écrite.. ou expliciter les modalités de l’entreprise  » (Viollet. dans un contexte de la condamnation générale des crimes du nazisme. [. cit. en tant que stratégie défensive censée lui permettre de survivre et de contrecarrer la censure. une interprétation de l’histoire personnelle et de la «  grande histoire » où celle-ci s’insère. l’accréditation de son histoire qui doit passer pour véridique. strictement fictionnel pour d’autres. une hiérarchisation. dans le cas de l’autobiographie. avec les mots de Danilo Kis. p. Il existe. d’une façon plus explicite que la simple autobiographie. d’une manière plus évidente. (ibidem: 93. le dédoublement du je biographique. inhérente à toute écriture autobiographique. La distance installée entre l’auteur réel et l’auteur implicite este encore plus « visible » lorsqu’il s’agit de l’essai autobiographique. de celui rédigé par un écrivain. . critique et fiction. puisque l’objet culturel traité par l’essayiste se révèle souvent un texte ou un épisode de la vie de l’essayiste lui-même. soit pendant l’exile des auteurs.] Plutôt que d’affirmer que le « je » essayistique ne renvoie ni totalement à une unité fictive ni véritablement à un référent réel. Ce masque. 2004: 13) Dans la mesure où l’enjeu principal de l’idéologie de l’auteur implicite est. une vision de la littérature. ce spectre de rôles est une réduction de l’auteur réel et ne dépend que du passage du souvenir. 2005: 92): [. et en particulier. Il parvient à pratiquer une autocensure. où l’artiste est obligé de pratiquer un perpétuel jeu histrionique. dont la signification se manifeste plus distinctement dans l’essai. op. du point de vue ontologique. mais il y propose aussi « une conception de l’écriture. est d’autant plus évidente (et compréhensible) dans ces récits ou essais parus à l’intérieur d’une culture du dédoublement.qu’instance écrivante. qu’on pourrait définir.. dans la plupart des cas.. Cette relation privilégiée avec un autre (ou soimême comme un autre) constitue une sorte d’altérité indispensable à la conception de l’essai. il faut préciser que les textes illustratifs pour ce genre ont été publiés. sur une « recherche du centre  » (Gusdorf. 1975 : 971)2. l’auteur non seulement entreprend « une ‘seconde lecture’ des événements de l’existence » (Camarero. La fictionnalisation du je et de l’histoire. son oscillation perpétuelle entre identité et altérité: Ainsi. Cette simultanéité contradictoire rejoint l’idée de créer une fiction de soi. Dans ce cas. il joue dans un théâtre ambivalent [. le lien singulier du sujet de l’essai à un double objet (soi-même et un objet culturel) enrichit la question du sujet. comme «  l’art de lire son texte avec les yeux des 94 2 Apud J. qui affiche pour toile de fond une peinture de soi ». sur une « expérience initiatique ». après la seconde guerre mondiale. ce qui entraîne automatiquement une sélection.]. (de Toro. hors contextes respectifs. peut-être devrait-on envisager qu’il est à la fois l’un et l’autre. dans le cas du second totalitarisme. 69. du savoir et de soi [. en se construisant une « méta-histoire » fondée. 2008  : 69).. une stratégie narrative) qui ne fonctionne pas de la même façon que l’auteur lui-même. des textes qui ont été publiés dans le contexte totalitaire: dans ce cas particulier. prolongé dans les pays de l’Europe de l’Est jusqu’à la fin des années ’80.. Camarero. Si l’écriture autobiographique de la Shoah a pu paraître plus tôt. en tant qu’auctor et persona..

de ce double travail de souvenir et de deuil ». C’est la situation décrite par Czeslaw Milosz dans La pensée captive: La vie soumise à une tension intérieure développe les talents qui dorment au fond d’un homme. dans de tels contextes. […] L’édification de soi doit aller de pair avec l’ordonnancement de l’univers. mais aussi à la dynamique patent-latent repérable tant au niveau des structures de l’imaginaire personnel qu’à celui des « traces » mémorielles collectives. C’est ainsi que l’artiste est obligé. Ricoeur décèle. 68-69. de faire appel à des stratégies « ésopiques » qui augmentent le coefficient de fictionnalisation associé à tout projet de reconstruction identitaire. 1998: 111) Ce type de dédoublement fonctionne d’une manière fortement accentuée chez les artistes et les écrivains soumis à une constante pression par le pouvoir totalitaire.référentiel et fictionnel . 1993 : 70) et qui s’inscrit sur les coordonnées du « Ketman » en tant qu’« acrobatie spirituelle » imposée par le contexte. de cette façon. Rappelons. à l’instar de la psychanalyse freudienne. d’ « autographies »: L’autographie […] suppose un moi qui se construit. et par les contraintes d’ordre inconscient qui régissent l’édification du projet existentiel impliqué dans toute démarche autobiographique.autres » (Kis. dont tous les individus ne sont pas capables. plus que tout autre récit autobiographique publié dans des contextes socioculturels « normaux ». non pas seulement aux yeux d’un public présent ou à venir. De ce point de vue. ou à «  des morts successives du moi » (Renouprez. l’unité de sens n’est pas donnée. plus précisément. À l’« écran » fictionnel engendré par l’idéologie biographique. la visée « eschatologique » de la narration autobiographique deviennent plus évidents dans le cas des récits appartenant aux auteurs confrontés avec le mal totalitaire. il convient de parler plutôt. Un tel accomplissement correspond à un exercice spirituel. 2000 : 117). se reconstruit dans l’acte même d’écrire qui fixe de moment en moment 3 Ibidem. centrée autour du scénario de la résistance par la culture / écriture. en tant que construction identitaire consciente. elle doit être conquise. plus ou moins consciente. L’identité narrative de ces auteurs est donc redevable non seulement au double « pacte » . L’actualisation de ces « traces » est indissociable. 19753: 974-975).dont parlent les exégètes du récit autobiographique à l’instar de Philippe Lejeune. Un tel récit devient l’espace de la récupération de l’identité perdue à travers le jeu théâtral susmentionné. l’enjeu ontologique et. avec Georges Gusdorf que L’intention autobiographique vise à constituer une eschatologie de la vie personnelle. dans la configuration de la mémoire collective confrontée aux traumas totalitaires: il s’ensuit que « le travail de l’histoire se comprend comme une projection. (1996 : 11) Le scénario de la résistance dans l’espace intérieur ou dans l’« utopie du livre » devient central dans ce type de narration identitaire conçue. au prix d’une lutte contre les évidences et les circonstances. 95 . (Milosz. du plan de l’économie des pulsions au plan du labeur intellectuel. qui leur impose le statut de « camarades de route » comme prix payé pour la survivance sur la scène culturelle. qui s’inscrit toujours sur les coordonnées d’une méta-histoire légitimatrice. Il ne soupçonnait même pas de quels trésors d’ingéniosité et de perspicacité psychologique il peut disposer quand il se trouve au pied du mur et qu’il lui faut faire preuve d’adresse ou périr. croit-on. pp. mais dans le moment même où l’écriture accomplit son œuvre d’élucidation (Gusdorf. impliquant une ascèse. comme une forme de combat contre la « mort psychique ». ces récits peuvent être envisagés comme la réponse donnée à une crise existentielle fondée sur la schizophrénie infligée par le contexte. imposé par la pression politique. En tant que modalité d’échapper à l’emprise d’un moi assujetti aux impératifs de l’idéologie politique et de se refaire dans l’espace de la fiction identitaire. l’espace d’une renaissance de l’artiste qui triomphe. du moi écrit. s’ajoute un autre. au double « travail de deuil » et « de souvenir » que P. Le moi révélé à l’intérieur de ces récits ne forme jamais une unité avec le « je écrivant »: dans ces cas où l’on assiste à une déconstruction. avec les mots de Gisèle MathieuCastellani. de la «  terreur de l’histoire  ». se détruit. […] La conquête de soi permettra à celui qui se cherche de regagner sa vie perdue. la recherche du centre sera couronnée de succès si elle donne accès en ce foyer imaginaire où l’être humain atteint à la pleine réconciliation avec soi-même.

cit. la vie correspond à l’amplitude totale du champ existentiel défini par le déploiement de l’autos. par la multiplication des masques auctorielles. à une sorte d’exorcisme: ce sont les deux dimensions de l’eschatologie dont parlait G. parce que coupable. mais aussi parce qu’ils sont à même d’illustrer deux configurations différentes de la narration identitaire de l’artiste.des «  instantanés  ».] de 1979 (Prix de l’Association des Ecrivains de Bucarest). l’autobiographie serait à la fois tombeau et berceau. le moi conscient de lui-même et principe d’une existence autonome. Après avoir connu la notoriété avec le volume d’essais et de confessions intitulé Anii de ucenicie ai lui August Prostul [Les années d’apprentissage de l’auguste5. qui reprend en cela l’interprétation de Gisèle Mathieu-Castelani. est rendue « visible ». le recueil d’essais intitulé On Clowns: The Dictator and the Artist. et rendue célèbre. dont la version roumaine paraîtra en 1997 (Despre clovni: dictatorul si artistul ). Enfant. Les années d’apprentissage… et Les clowns … (entre lesquels il existe une continuité thématique déclarée par l’auteur-même) non seulement en raison de leur dimension autobiographique. un clivage interne qui fait du sujet l’autre d’un autre. par les scénarios et les films de Federico Fellini. C’est ici que l’auteur publiera. 3) le graphein introduit le moyen technique propre aux écritures du moi. tandis que la création 5 96 Rappelons. On a choisi d’analyser les deux textes cités ci-dessus. comme l’écriture […] (Mathieu-Castellani. Entre l’auguste et le clown blanc : hypostases identitaires de l’artiste dans les essais de Norman Manea Le cas de Norman Manea est l’un des plus illustratifs pour la condition de l’écrivain confronté à la « terreur de l’histoire ». la conscience de soi n’intervient qu’après un long délai. de l’indi­ vidualité dans la diversité des espaces et des temps. c’est l’identité. déborde à tout instant la capacité de la conscience actuelle (l’autos). tandis que la version française est de date plus récente: Les clowns: le dictateur et l’artiste (2009). L’accent y est mis sur deux dimensions de l’« auto/ bio/graphie ». 1996: 197). dans le cas des récits autobiographiques parus sous la dictature. pour laquelle G. 2009]. Gusdorf. 2) le bios affirme la continuité vitale de cette identité. L’analyse est interminable. (Camarero. en vue de la séduire et de l’apprivoiser. en 1993. bravant la mort tout en saluant la naissance de l’écrivain ». des métamorphoses qui « étrangent » et altèrent le sujet en devenir. c’est son déploiement historique. En cela. sous le nom d’Augusto. Seuil. 121) On a choisi le nom commun utilisé en français pour désigner une figure de clown parue au XIXème siècle. également. le manuscrit du roman parabolique L’Enve­ loppe noire: c’est l’année où il choisit de s’auto-exiler en Allemagne occidentale. reprise par Jésus Camarero: […] 1) l’autos. qu’« En dernière instance. notre trad. en vue de se construire une vie outre-tombe qui lui survivra. alors l’identité personnelle ne peut s’affirmer que comme un ensemble de différences propres sur l’arrière-plan des similitudes communautaires. la confrontation avec un premier totalitarisme et. Traduit du roumain par Marily Le Nir et Odile Serre. car « nous ne sommes jamais tout ce que nous sommes ». des variations sur le thème fondamental. 4 Cette occultation du je écrivant. avec un retard considérable par rapport à la venue au monde du bios en sa nudité première. un être humain est d’abord une existence organique. Gusdorf avait proposée une définition tridimensionnelle. l’histoire réelle et accomplie. dont le modèle sera plus tard utilisé dans Despre clovni: dictatorul si artistul (1997. 2005) [Les clowns: le dictateur et l’artiste. même si l’on avait officiellement abolie). Paris. avec l’écriture l’humanité fait son entrée dans une nouvelle ère de civilisation. p. le futur écrivain avait été déporté en Transnistrie (1941-1945) avec sa famille: c’est la première expérience de l’univers concentrationnaire. en 1986. après avoir soumis un je inavouable. le bios. qu’il quittera ultérieurement afin de s’établir aux Etats-Unis. vu que le premier a été publié sous une censure très vigilante (intensifiée après les thèses de juillet 1971. l’écriture est le fruit d’un apprentissage tardif puisque le maniement complet de cette technique et la maîtrise de la rédaction sont longs à acquérir. Norman Manea sera surveillé par la Sécurité. qui peut être conçue comme une « mort » symbolique. avec Martine Renouprez.. en se heurtant au système de la censure qui lui bloquera en imprimerie. . 2008 : 61) Il ne s’y agit pas tant de reconstitution d’une biographie que de la (re)construction identitaire4. l’autobiographie s’adresserait aussi à la mort. son premier exile. (op.

Elle se doit donc d’être relayée par une autre écriture qui en dénonce peu ou prou l’inadéquation. Albin Michel. en particulier dans Les clowns…. Mais à travers cette écriture ésopique. celle du personnage dont le tracé existentiel fait l’objet du récit. L’identité narrative se construit. « Au moins apparemment ». Paris. Ce dédoublement assumé d’une manière ostentatoire. Le dédoublement appartient donc. dissimulation qui a. doublée de l’« écran » supplémentaire qu’est la narration à la troisième personne -. la « biographie »… imaginaire. au personnage et au narrateur. peut être analysé à deux niveaux de la construction narrative et. quant il s’agit de son écriture – mémorielle ou fictionnelle -. La démarche biographique s’y situe. dès son début. dans l’essai publié en 1979. C’est entre les deux. la fictionnalisation est une stratégie assumée. Mythes et sociétés. dans les essais de Norman Manea par le truchement de ce spectacle avec des masques assumés. est « l’auguste ». Ecran. dans une mise en abyme qui rend compte non seulement du double  pacte  «  avec 97 . le dernier s’attachant souvent. le clown blanc et l’auguste devenus indissociables: le dictateur et l’artiste. parce que l’exilé dans le pays de la liberté semble rester le « prisonnier » d’une dystopie « imaginaire ». les deux hypostases masquées – par le truchement de l’indétermination identitaire (l’absence des noms). au moins apparemment. au niveau verbal. parmi les trous et les silences du texte. ou dissimulés. les protagonistes de sa « biographie imaginaire ». en égale mesure. 6 On a emprunté cette expression à Gilbert Durand. du climat de la liberté. d’une manière incohérente « recherchée ». 2000) Le narrateur des Années d’apprentissage le reconnaît lui-même. en égale mesure. 1996). le soustitre Le début de la fiction. qui est plus visible. dans le silence qui existe entre les deux que doit s’entendre ce qui ne peut pas se dire. »). qui va de pair avec l’appropriation du masque de l’auguste – symbolique tant par rapport au « rôle » réel. imposé par le pouvoir à l’artiste. qui l’utilise pour décrire le fonctionnement des mythes latents (cf. dans le cas du personnage. dans le second elle devient une modalité de légitimation identitaire qui « n’ose par dire son nom »6. du clown. la victime du Grand Mécanisme de l’histoire. (Rabaté. Dans Les années d’apprentissage de l’auguste. se dessine une vérité profonde qui appartient. dont les représentations sur la scène du pouvoir hypostasié par le grand clown blanc sont « mises en intrigue » par le narrateur. C’est finalement entre les deux régimes qu’une parole complète se cherche. P. Du point de vue de leur composante autobiographique. Introduction à la mythodologie. dans le cas du narrateur. à l’artiste et à son époque. Ce sont les deux visages fictionnels de l’artiste. Tout premièrement. les bribes de journal intime à plusieurs voix –. est introduite par un indice paratextuel. les frères séparés qui témoignent de sa structure schizoïde et qui se retrouveront réunis plus tard dans la figure ambivalente du Clown. à une lecture « en miroir » des deux textes.. « le célèbre poète et publiciste de la ville ». texte hybride où l’auteur juxtapose. auxquelles s’ajoutent la méditation allégorique sur la condition humaine (« La vie des fourmis ») et les « tableaux  » d’une histoire «  obsédante  » reconstituée à travers les instantanées tirés «  de la presse de l’époque  ». à déconstruire l’identité de l’auguste. son double des années de la formation. la fiction l’est aussi au sens où elle masque quelque chose. les deux volumes esquissent. elle-même. à travers une anamnèse-méditation visant tant la vie personnelle que la « grande histoire » .du second a bénéficié. tandis que le second (« l’ami A. L’identité du premier semble s’inscrire. tout comme les parties de la «  biographie imaginaire » d’A. dans la catégorie symbolique du « clown blanc ». le protagoniste du « Bildungsroman » parabolique. que par rapport à sa propre projection identitaire -. plusieurs formes de récits de vie – l’essai autobiographique. sous le signe de la fiction: l’histoire du jeune homme sans nom. un double enjeu: si dans le premier texte elle sert plutôt de stratégie défensive par rapport à la pression de la censure. le je narrant en tant que sujet du récit s’avère lui-même un « acteur » pratiquant un jeu double. bourreau et victime en même temps. Celui-ci est l’auguste.de l’« obsédante décennie  » (dans Les années d’apprentissage…) jusqu’aux années d’avant l’exile (dans Les clowns …). ou elle travestit un désir de dire plus directement. à deux paliers de signification. au niveau de la fiction identitaire – la diégèse du récit (auto)biographique – on a affaire à une identité fictionnelle. hantée par les spectres du totalitarisme. Avec les termes de Dominique Rabaté. en égale mesure. à travers une méditation amère sur ce théâtre de l’absurde réel qui est la scène du pouvoir. À ce second niveau envisagé. une trajectoire existentielle qui se situe sous le signe du perpétuel jeu des masques: c’est la vie de l’artiste (et son «  portrait  ») en clown confronté au «  pouvoir sur scène ».

(Manea. Il rejette. d’une façon obéissante. bon gré. à notre tour. dans une existence perpétuellement agressée où se mélange tout. qui nous transformait en Clowns Blancs. plutôt à Ionesco et Beckett qu’à Malraux. notre trad. intègre donc les variations liées à des phénomènes tels que l’identification. elle prend en compte l’évolution. celui de la « résistance  ». avec le salut roman  ». on se sent incité de faire l’Auguste » avoue Fellini. L’ipséité. en chacun et en tous . ne donnent-elles la sensation chaotique du manque.) Dans Les clowns…. l’omission. supposé par l’écriture mémorielle. Camus et à leurs prosélytes existentialistes ? La parodie apparaît.l’Histoire » (Simion. (Gani. Si. comme l’atteste cette citation – une mise en abyme – tirée des Clowns de Fellini: «  Le chef de gare de mon film était un Clown Blanc. à ce qui définirait un caractère par exemple malgré les évolutions et le cours du temps. depuis toujours. par-delà les déconstructions patentes du moi écrit en tant que « paliazzo » qui fait le jeu du pouvoir totalitaire. 2010) Dans les essais autobiographiques de Norman Manea. est soumise au changement. 98 . de toute signification  ?! Le grotesque. dans son analyse de l’identité narrative: Le concept d’« identité narrative » réconcilie les deux pôles que Ricœur distingue. L’identité narrative correspond à la représentation de l’écrivain qui devient un personnage de récit dont l’identité se construit avec l’histoire racontée. la caricature. tout se trouve. en soulignant en quelle mesure une telle stratégie défensive a permis la prolifération du mal totalitaire. Il nous semble que. à une lecture de type herméneutique. 2005a: 50-52. […] « Eh bien. mal gré. mais il l’accepte sous un autre nom. peut-être. mais aussi un Clown Blanc. aliéné à son tour ! » Bouleversé par les personnages auxquels il vit les passions et le ridicule. Cette définition dynamique de l’identité est conçue comme un processus. le clownesque contemporains ne parviennent-ils à donner raison. jusqu’au point où les conditionnements de l’option et ses conséquences parviennent à engendrer un irrémédiable effet parodique. le fasciste. n’est entièrement dépourvu d’une datation historique et d’un sens psychologique . à une lecture de surface. et il ajoute: « c’est seulement l’apparition d’un Clown Blanc plus sinistre. je suis le directeur du cirque. la fictionnalisation se laisse apercevoir à un autre niveau. l’espace blanc. lorsqu’il parvient à mettre en intrigue son propre positionnement face à la censure (le saga de L’Enveloppe noire. le narrateur dissimule une mythologie légitimatrice latente. nous et nos semblables. Rien de tout ce qui nous est arrivé. la « retraite dans l’esthétique » de certains collègues écrivains. dans le cas de l’individu manipulé. quant à elle. C’est justement la situation décrite par Ricœur. la dynamique de l’identité narrative se configure à l’intersection entre l’image de soi que l’écrivain construit pour la postérité et qu’il veut accréditer comme officielle et l’image clownesque qu’il rejette et accepte en même temps comme symbole de la condition ambivalente de l’artiste « en dictateur » dans un monde absurde. et l’« ipséité » (Selbstheit). la « mêmeté » (Gleichheit). par exemple. où le narrateur semble abandonner le masque. Le docteur des aliénés. saturé de stratégies ésopiques en témoigne de cette acceptation/appropriation du « Ketman » esthétique). […] Une caractéristique accentuée de notre époque serait aussi l’ambiguisation presque inévitable de l’acte authentique même. en le gardant seulement pour les personnages de l’essai homonyme. Cette distinction met en lumière la pluralité de l’identité puisque la mêmeté renvoie aux notions de permanence. la stratification des significations plurivalentes et provisoires. 2002 : 11) et avec soi-même. la négation. au nom d’une restitution véri- dique de son propre engagement dans l’histoire et d’une analyse objective des erreurs du passé. C’est pourquoi nous devenions tous des Augustes… si l’on se trouve face à un Clown Blanc. Sartre. nous restons la cause qui a fait éclater certaines […] farces de l’Histoire… L’intersection. au moment où nous finissions par lui répondre. en fin de compte. la configuration de l’identité narrative est à même de révéler l’emprise de l’histoire par la fiction. on y a affaire à une sorte d’autocritique. mais aussi des significations d’un pacte de lecture implicite: On sait combien peuvent dire le silence. […] « Ou. à chacun de nous et à tout le monde. la dépersonnalisation. toutes les deux circonscrite au pacte référentiel impliqué dans l’écriture mémorielle. je crois que je suis un Auguste.

15 décembre 2005. Renouprez. Pierre (1986). Iaşi: Polirom Summary Identity Narration and « Fictions » of Totalitarism in Norman Manea’s Autobiographical Essays Having been published in different socio-cultural contexts. Ricoeur.html (document électronique. invention. Georges (1991). n° 47 2. in La Philologie Française à la croisée de l’an 2000. « La ‘nouvelle autobiographie’ postmoderne ou l’impossibilité d’une histoire à la première personne: Robbe-Grillet. no 3. Marie (2007) « Sens. Homo Poeticus. URL: http://webpages. Vanni. (Manea. « La théorie de l’autobiographie de Georges Gusdorf ». La pensée captive. sans page). traduction du serbo-croate par Pascale Delpech. « L’autobiographie en question: Poétique d’un genre ». Djéhanne (2010). Martine (2000). no.html (document électronique. Catherine (2001). narrative. „Le style de l’autobiographie”. Czeslaw (1998). l’artiste ne peut pas omettre le tyran. spanischen and lateinamerikanischen Literatur. Norman (2005). Corpus 1. Gani. 4. Bourdieu. Roland (1971). Tel Quel. Ricoeur.org/revue/document5523. « Autobiographie psychique. Montserrat Serrano Manes. un ‘essai autobiographique » ? ». t. Viollet. Panorama linguistique et littéraire. Pascal (2005). 16. pp. 1/11/2007. Danilo (1993). temps et affects dans des récits de vie recueillis en interaction ». « L’illusion biographique ». 91-103. URL : http://www. Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul (ediţia a II-a. in Projet.fr/item_ancien/contenus/publications/articles_ cher/Viollet/GetA. 14. Genèse et écritures de soi ».).vox-poetica. Revista de Estudios Franceses. sans page). Paris: Seuil. «  L’autobiographie considérée comme acte littéraire ». Georg Olms Verlag. « Le récit de fiction et la prospection du champ de l’action chez Paul Ricoeur et Emmanuel Lévinas ». in Acta Fabula. recherche. 37-53. Autobiographie revisited : Theorie und Praxis neuer autobiographischer Diskurse in der französischen. Gisèle (1996). Camarero. 17. Gusdorf. Paul (1996). Ricoeur. URL: http://www.L’intrigue et le temps historique. URL: http://www. de Toro. 20. in Vox Poetica. Carmen Molina Romero (eds. revăzută). sans page). Beyond the covert internal traits specific to this type of memoir writing based on history’ ”mise en intrigue” as well as on its ”discursive affectivity” scenario – be it personal or socio-cultural contextualised history. autobiographical essay. 12.org/t/pas/carcassonne. Phillippe (1973). vol.ull. Jesús (2008). Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ediţia a II-a. Starobinski.vox-poetica. Granada. identity. Dossier critique : „Actualité d’Hermann Broch”. pp. in Çédille. « Petite cosmogonie des écrits autobiographiques. pp. 113-121. Caught between the overt voicing of the clown’s mask and the de-construction of this symbolic role pointing out the artist’s double condition. no. Lina Avendaño Anguita y M. in Poétique. 21. the autobiographical essays included in Norma Manea’s memoir writings . 9.pdf 5. « Réponses ». (1974). no. Soi-même comme un autre. « Le pacte autobiographique ». notre trad. the above mentioned works overtly display the imaginary place taken by the writer within the larger totalitarian socio-cultural context. Lignes de vie. 13. in Vox Poetica. Paris: PUF. Simion. Carcassonne. Universidad de Granada. 2. 10.pdf (document électronique. Genurile biograficului. 2 vol.point out a special type of identity-oriented fiction relevant to the creative profile of the writers facing the ”History’ terror”.pdf. 19. pp. Norman (2005). Essai sur les logocraties populaires. Univers enciclopedic. t. identity narrative. no 17. in Poétique.Anii de ucenicie ai lui August Prostul and Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul . in Études littéraires. Iaşi: Polirom 2. in Poétique. 3. fictional masks. in Alfonso de Toro et Claudia Gronemann (Hrsg. Volume 37. no 1. Paris: Seuil.php (document électronique. I (Les écritures du moi ). Barthes.ens. de/~detoro/sonstiges/LaNouvelle. Bucureşti. URL: http:// aleph. these writings emphasize the sub-textual legitimating mythology validating the ”resistance through culture” identity scenario. 15. Key-words: Norman Manea. Milosz.fabula.org/iderudit/012827ar 18. 11. Estudios reunidos de la Asociación de Profesores de Filología Francesa de la Universidad Española (IX Coloquio.uni-leipzig. manuscrits. Riendeau. 5-7 de abril de 2000). Elisabeth W.) Bibliographie 1. 8.es/users/cedille/cuatro/camarero. no 248. Paris: Librairie Arthème Fayard. 7. II (Auto-bio-graphie). Alfonso (2004). 6. Temps et récit I . 16. Manea. revăzută). in Genesis. Eugen (2002).). Michel (2005). Hildesheim/Zürich/New York. Le miroir qui revient et de Doubrovsky. « La rencontre du savoir et du soi dans l’essai ». Le livre brisé ». in Actes de la Recherche en Sciences Sociales.erudit. URL: http://www. Manea. 2005b: 86-87. URL: http://id. Jean (1970). Lejeune. La scène judiciaire de l’autobiographie. Paul (1990). Bruss. Paris: Odile Jacob. 4. 17. Paul (1983). 99 . Mathieu-Castellani. 11. sans page). no 62-63 (document électronique. sans page). 57-82. Kis. of the writer himself – enhancing the double-faced ”narrative identity” subjected both to the fictional and referential levels. « Entre mémoire et histoire ». Paris: Gallimard.auxquels il « vole » les désastres et il radiographie l’abyme.org/t/pas/vanni.

EURO MUZICAL 100 .

la música electrónica producida en las orillas populares de la ciudad de Rio de Janeiro.Marco Lucchessi El funk de Rio de Janeiro y las comunidades imaginadas: entre la prohibición por ley y la pacificación por la guerra La barbarie no sólo dramatiza el enfrentamiento con la civilización. segundo el propio lenguaje de los vendedores de CDs de música prohibida con los que nos relacionamos a lo largo de la investigación: ”rap prohibido”. el ”proibidão” recibió diversas denominaciones. (Periódico O Dia. un proceso que empezó. ”puro sexo”. ”funk de facción”.) ESCENA 2 Un grupo de jóvenes oye música funk a alto volumen en una calle de Cidade de Deus. llevando a la retomada por el Estado de territorios hasta entonces controlados por las redes del narcotráfico. de las vertientes de funk que exploran más explícitamente los temas de la sexualidad o de la violencia asociada a las facciones del tráfico de drogas al menudeo. resultando herido uno de los jóvenes. sino también un segundo enfrentamiento. Ejército y Aeronáutica entran en la guerra de Rio. 101 . Sigue una lista de las más frecuentes. fue el segundo corte temporal que nos permitió ubicar la producción del Funk Prohibido en un período determinado. Las imágenes de un helicóptero de la TV Globo muestran en vivo la huída en masa de los narcos de Vila Cruzeiro hasta el Complexo do Alemão por Serra da Misericórdia. ”música con palabrotas”. Por otro lado. Brasil. en el barrio de Penha el 25 de noviembre de 2010. pero se niega a apagarlo. ”pornofunk”. Son estas patrullas que permiten a la policía de Rio entrar en la comunidad y trasponer las barricadas improvisadas por los traficantes.com ESCENA 1 Fuerzas policiales movilizan 510 hombres entre militares y civiles para ocupar Vila Cruzeiro. la ocupación de Vila Cruzeiro y. en diciembre de 2008. en una segunda vertiente. Los demás residentes lo defienden y los policías disparan para contenerlos. ”funk del contexto”. Tampoco concuerda en entregarles el CD que tocaba y es detenido por los policías.. Podemos considerar como factor de origen de este subgénero del funk carioca la propia ley que impuso la clandestinidad de los espectáculos musicales relacionados al mundo funk y. de modo particular. considerada el Cuartel General del Comando Vermelho (Comando Rojo). Con una resonancia que se pudo sentir ya en los días siguientes. tres 1 En sus dos vertientes principales. producción también conocida por el nombre de ”proibidão”1. 8 de septiembre de 2011. en la Zona Oeste de Rio de Janeiro. por la mañana. La repercusión de las imágenes fue inmediata. en coches blindados de la policía y tanques de la Marina brasileña. consigo misma. Josefina Ludmer marco. que es llevado al hospital. abordan al grupo con el argumento de que la música hace apología al crimen. Policiales de la Unidad de Policía Pacificadora (UPP). El Batallón de Operaciones Especiales de la Policía invade la ”favela” (villa miseria o chabola).) Estas escenas sintetizan los elementos que constituyen los dos marcos-límite del período en que se estructuró la manifestación cultural objeto de este estudio: el Funk Prohibido carioca. (Periódico O Estado de São Paulo. con la implantación de las Unidades de Policía Pacificadora (UPPs). sintetizó una residente. Era posible constatar sonido de explosiones y humo en distintos puntos de la favela. Un residente se presenta como dueño del aparato. ”chisme del crimen”. instalada en esta ”favela” en febrero de 2009. Setenta marineros ayudan a manejar los carros de combate blindados de la Marina. ”música de traficante” o. en 25 de noviembre de 2010. guarnecidos con ametralladoras . pero que tiene su momento clave en la ocupación de la Vila Cruzeiro. Los traficantes huyen a la favela vecina. ”funk putería”. ”Se convirtió en una guerra civil”.50. ”música de bandido”. 25 de noviembre de 2010. Marina. es decir.lucchesi1@gmail..

reconoce y enfatiza la posibilidad de leer el mundo social a través de representaciones imaginarias masivas: ”la música popular. La música integra la colectánea Funk Brasil. producida por el DJ Malboro. en los arrabales de la ciudad de Rio de Janeiro. dejándose percibir como totalidad dinámica. las leyes y las costumbres (.. Pese a los absurdos de las letras. Nuestra mirada abarca desde los primeros vestigios del proibidão. Es probable que se haya empezado a utilizar el término ”Funk Prohibido” o ”proibidão” ya en el final de la década de 19902. música cantada por MC Abdulah. sólo después de la ley. la religión. eran fáciles de cantar. el primer funk carioca grabado. como ”Melô da mulher feia” o ”Mulher feia cheira mal como urubu”3. encontramos la estrategia de composición de dos letras para un mismo funk: una primera para ser tocada en vivo en los ”bailes” (bailantas de música funk) y otra más suave o inocente para grabación y difusión en espacios en donde la primera letra sufriera restricciones. 1997. el sintagma ”Funk Prohibido” o el término equivalente ”proibidão” todavía no había sido incorporado a la discusión. 3 Se considera ”Melô da mulher feia”. 2 . como Maingueneau (2008). que presentaba una clara intención de silenciamiento de esas dicciones periféricas. 2000). Es justamente la producción del movimiento funk desarrollada en este intervalo de tiempo que presenta una mayor carga de violencia. que asume la función de representar a los sujetos que actúan en el mundo de la margen y de la marginación urbana. viva y concreta: como universo eventualmente dotado de identidad. dado que desde las primeras grabaciones. silenciada a lo largo de este período en casi todos los segmentos de la ciudad formal. Porque consideramos. «pirata». 60). en Conta de mentiroso: sete ensaios de antropologia brasileira. pareció señalar el comienzo de un nuevo período en las representaciones de las periferias cariocas y en el discurso del funk prohibido. 216). La década de 2001 a 2010 asiste a la etapa de resignificación del rol mismo de las formas musicales del funk como elemento cultural creado por un orden distinto y a la vez como espacio de estructuración de este orden. hasta los días actuales. Sin embargo. Hay referencias a ”gangsta rap” o ”rap de contexto” como versión gangsta. puesto que la música-base ya se había difundido en las bailantas (”bailes”) de los barrios pobres de la ciudad.102 días después. siguiendo la orientación de Roberto Damatta que. 1994.. la indisociabilidad de la relación que se establece entre el discurso y el cuadro social en que se da su producción y circulación. producida por los funkeros y que era eventualmente cantada en los bailes de las comunidades pobres periféricas” (HERSCHMANN. la literatura erudita. Micael Herschmann publica una colectánea de ensayos de investigadores que en aquél momento se dedicaban al tema (Abalando os anos 90: funk e hip hop: globalização. Las ”melôs” fueron músicas con melodía de estructura muy simples que proponían traducciones arbitrarias a una a letras originalmente compuesta en inglés. motivo y consecuencia que hace que esta producción permanezca. se desencadenó una creciente campaña de criminalizaEn 1997. Brasil. la economía. de 1989. cuando fue oficializada efectivamente la prohibición a comienzos de 2000. Después de una fase de gran éxito en que el funk se ha ”glamourizado” (HERSCHMANN. creemos que el proibidão nos ofrece innumerables pistas para rastrear la transformación de la realidad social a través de una formación discursiva particular. ocupando un expresivo espacio en radios y programas de televisión a mediados de los años de 1990. violência e estilo cultural) y no observamos el registro del término en ninguno de ellos. p.” (DAMATTA. Los títulos pueden ser traducidos por: ”Pegajosa de la mujer fea” y ”Mujer fea huele mal como un buitre”. buscamos leer la realidad cultural de los espacios segregados de la ciudad de Rio de Janeiro a través de fragmentos dispersos de la trayectoria de esa dicción particular del funk. He aquí. que había ganado sus contornos definitivos en el último año del siglo XX como un tipo de ”paisaje sonoro” directamente vinculado a las ”facciones” o ”comandos” antagónicos que compiten de manera violenta por el territorio o el control del negocio de la droga. tanto cuanto la política. la posibilidad de interpretar algunos de los procesos sociales y culturales involucrados en la realidad de la periferia de una metrópolis a través de los discursos compuestos y cantados por los propios sujetos subalternos residentes de una región marcada por el estigma de la pobreza y la violencia. p. la ocupación del conjunto de ”favelas” del Morro do Alemão. Sin embargo.) es vehículo a través del que la sociedad se revela. es que un cierto tipo de funk cuya difusión ya sofría restricciones bajo la alegación de un presumido ”atentado violento al pudor” y de ”apología del delito” empezará a llevar en su propia definición el significado de la prohibición impuesta no sólo a su difusión sino a la realización de las fiestas que se promovían como verdaderos ritos comunitarios. en gran medida. los cuales pudieron a través de un ritmo electrónico profundamente híbrido sintetizar una riquísima ”micro-cultura” urbana. Considerando la necesidad histórica de reconocimiento de estas representaciones que constituyen un discurso singular marcado por el lugar de habla de estos sujetos subalternos.

Esta atmósfera fomentada por los medios de comunicación que señalan el mundo funk como causante de distintos tipos de delito llevaría a la constitución de una Comisión Parlamentar de Investigación para tratar el asunto. además. define así los nuevos bailes que se proliferarían con la promulgación de la ley: 7 MATA. instalada en Asamblea Legislativa del Estado de Rio de Janeiro en 1999 para investigar denuncias de violencia.gov. La Ley nº 3410. diputado Sérgio Cabral. Rio de Janeiro: Dantes Editora e Livraria. 5 Legislación citada disponible en: <http://alerjln1. sociales y recreativas en donde los bailes fueran realizados. según sus autores. directores y gerentes de las entidades deportivas. El creciente fardo de negatividad trae consecuencias inmediatas y el funk. la ley. la Ley nº 3410 determina que ”La Fuerza Policial podrá cerrar el club o el local en que ocurran actos de violencia incentivada. para luego asociar múltiples manifestaciones de violencia registradas en la ciudad a los ”bailes” funk y a los funkeros en general. el único espacio que hay para la realización de los bailes es justo el interior de las comunidades dominadas por facciones criminales del tráfico de drogas. circulación y producción de los proibidões que empezaron a transformarse en una de las vertientes más populares y polémicas del funk carioca. trascendiendo los límites de su público habitual y lanzando sus ecos hacia otros territorios de la ciudad. Sin embargo. erotismo y de pornografía. en particular la vertiente que se vincula a lo prohibido. que.nsf/69d90307244602bb032567e800668 618/756831a75d413aa4032568ef005562d8?OpenDocum ent>. la responsabilidad por todo que se vinculara al baile funk recaería no sólo sobre el organizador del evento. y en donde. tenía como objetivo explícito acabar con los ”bailes de corredor”6. que. uno de los nombres vinculados al nacimiento del movimiento funk en Rio. que ya había tenido su difusión vedada en la radio y en la televisión. se pretendía simplemente la reglamentación de los bailes funk era claramente discriminatoria con un género musical específico y con los jóvenes residentes de los barrios desheredados y segregados que lo apreciaban. Fernando Luiz (DJ Malboro). El artículo 6º dice textualmente: ”Está prohibida la reproducción de músicas y procedimientos de apología del delito en los locales en que se realizan eventos sociales y deportivos de cualquier naturaleza. Dj Malboro. pero vuelve impoCuriosamente. en donde la ley no tenía validez. fue promulgada por el presidente de la ALERJ. In: MACEDO. la ley se convierte en el instrumento que da el verdadero sentido a la expresión ”Funk Prohibido” o ”proibidão”. de autoría de una Comisión Parlamentar de Investigación (CPI del Funk. Fernando Luiz Mata (DJ Malboro). p. sino especialmente sobre los presidentes.br/contlei. desde su inicio hasta su cierre. Pero es precisamente en un artículo que no trata de ningún aspecto práctico vinculado a la realización de los bailes funk que podemos identificar la esencia prohibitiva y no normativa de la ley. 6 En su artículo 5º. Con eso. Con las restricciones legales. aunque estas normas prácticas trajeran dificultades para la realización de los bailes. Ahí.alerj. de 29 de mayo de 2000. Desde este momento. este fue un terreno fértil para la reproducción. ”Dispone sobre la realización de bailes tipo funk en el territorio del estado de Rio de Janeiro y da otras providencias”5. en donde el Estado estaba ausente y. La ley con la que. sin caracterizarse de modo explícito una intención prohibitiva. y a proveer instalación de detectores de metales en la entrada de los clubes o entidades en donde fueran realizados los bailes. Suzana. rj. se constatara el llamado corredor de la muerte.) Con eso.” (Destacado nuestro. a lo largo de una década. volviendo a éstos inviables en la práctica.” (En bastardilla en el original. Exigía previa autorización de la Policía Militar para la realización de los bailes7 y obligaba al organizador del evento a garantizar la presencia de policías a lo largo del evento. 2011. la CPI del Funk de la cual resultaría la ley de prohibición4. a causa de la evaluación de sus contenidos. pornografía y apología a las drogas en el interior de los bailes).) 4 sible la realización de cualquier baile funk en los espacios cerrados de la ciudad formal. Prefeitura do Rio. se intentaba implicar a los responsables por los espacios cedidos para la realización de los bailes. sin espacio en los clubes u organizaciones deportivas y con los impedimentos prácticos impuestos por la legislación en vigor. los bailes podrían ocurrir y. nueve años después.ción que primero tuvo como blanco a los ”bailes de corredor ” o ”bailes de riña”. (Coleção Sebastião) 103 . queda sin acceso a los espacios de promoción de los bailes e irá limitarse cada vez más a los espacios de las favelas. como eran conocidos. 109. Se buscaba así eliminar uno de los pocos canales de expresión con que contaba un número significativo de jóvenes que tenían en el funk el componente básico de su cultura. se asociaría al movimiento de reconocimiento del Funk como cultura. mantenidas las restricciones a la vertiente prohibida. 2003. por lo tanto. las mismas podrían ser sorteadas. Acceso en 15 dic. según el caput.

por detrás de las máscaras de odio. tenemos una cita marcada en el Hades.. En la comunidad.. por lo tanto. Entonces. a ejemplo de este. proyectando en ese horizonte una con9 104 8 Idem. nos permite pensarlo como un instrumento útil para redefinir o re-significar la propia idea de nación. La pequeña nación: siguiendo las huellas sonoras de los héroes marginales Nosotros no vendemos un producto. porque las personas ya están ahí... Los ”bailes” de comunidad existieron y se proliferaron a causa de la prohibición por las autoridades de los ”bailes” de club. Pancadão no estômago. el propio público de los espectáculos constituido por jóvenes que se reconocen en letras en las cuales aparecen sus historias. no hay eso de ir al baile. 42.doc Acceso en: 30 nov. habla de la importancia de seguir uno de los procedimientos que la Antropología enseña: ”volver de patas arriba el mensaje que los discos compactos [de Funk Prohibido] difunden. Barren las buenas conciencias y nos acercan a lo que rechazamos porque hablan del infierno y desde el infierno. Originalmente publicado en el periódico O Dia... p. se visten y van al baile.. en donde podrían mantenerlo bajo control. El ”baile” de comunidad es. no. plasmándose a través de este funk condenado a la clandestinidad no sólo una nueva sonoridad. en donde él pudo sobrevivir y desarrollarse. Luiz Eduardo. empiezan ya en marcha. De ahí el funk empieza a asumir la cara de la realidad de las personas que viven en la favela.. se bañan.luizeduardosoares. verdaderos vaciaderos de ”residuos humanos” (Bauman.Bailanta barrial o ”baile” de comunidad es la ”bailanta” en el cerro. sino también un discurso narrativo que pondría en circulación nuevos códigos y nuevos valores.. . el an- tropólogo Luiz Eduardo Soares. SOARES..8 Con la promulgación de la ley. sin metáforas o juegos de doble sentido. un ritual de reconocimiento donde representación y representados se encuentran y dialogan intensamente. su visión de mundo. fue recibido dentro de las comunidades. las personas ya están ahí. Y las autoridades. 2002. sus valores.. Cuando el funk fue acosado. Las personas salen de sus casas. ”baile” dentro de la misma favela. 2005). vendemos un estilo de vida. 2008. en la cuadra.. Creemos que este objetivo sólo ahora comienza a ser alcanzado por una nueva serie de trabajos de investigadores que. en la comunidad toca menos ”charme” [vertiente más bailable. los relatos del Funk de Facción desazonan a los que lo oyen y desazonan porque despiertan al público de su sueño con el testimonio del horror. Las personas del equipo empiezan ya neuróticas.br/docs/uma_viagem_ao_inferno.. Disponible en: www. Uno está bañándose y ya oye al equipo de sonido tocando. traduce la mirada del grupo. interfiriendo profundamente en sus auto imágenes. En los registros sonoros de los jóvenes MCs (masters of cerimonies) que cantan en los ”bailes” de comunidades encontramos.. Tal como ocurre con la lectura de los periódicos populares que visibilizan una violencia poco frecuente en las zonas urbanas que viven otro giro civilizatorio. Pero el escándalo verdadero para el oyente tal vez resida primeramente en la extrañeza o en el no reconocimiento de este otro universo de valores que imperó por años o décadas en vastas áreas de la ciudad. algún valor positivo”�9. Por encarnar radicalmente la violencia verbal al referirse de modo directo. buscando.com. empiezan a analizar con más atención la producción del funk de la última década... La repercusión de las letras de Funk Prohibido en la realidad de los residentes... más que a ellos mismos y sus vivencias. en 30 jun.. a actos sexuales o a prácticas del mundo del crimen. después de reconocer el fuerte impacto que las letras habían tenido sobre su sensibilidad (el de ”un verdadero puñetazo en el estómago”). en un club. Renzo Rosso Lejos de las geografías prestigiosas de la ciudad. Y el ”baile” de club es el ”baile” del asfalto. La música funk afirma una dicción entrañablemente relacionada a un nuevo territorio expresivo: la periferia. no. Ahí se oyen las voces de los testigos de las sombras que relatan la experiencia del gueto en que se convirtieron los barrios pobres de la periferia pobre y cerros de Rio de Janeiro. en lugar de dejarlo dentro del club. en la calle. hubo un cambio radical el en escenario funk con el gradual predominio del llamado proibidão... al aire libre. compartiendo una memoria común. aspectos centrales de un conjunto de factores que constituyen las relaciones de sociabilidad propias de este espacio. el Funk Prohibido suscita un escándalo moral y estético. En uno de los raros textos sobre el proibidão de facción.. y en este territorio engendra un discurso que excede lo individual. comunica las reglas no escritas de esa sociedad y las representaciones a través de las cuales los que ahí viven se miran. romántica y consciente de la música negra carioca de los años de 80 hasta mediados de los 90]..

Carlos Lessa. Al reflexionar sobre las representaciones de los propios jóvenes residentes de favelas que expresan ese conflicto a través del funk y. De esta forma. a partir de 10 Imagen 1 las propias narrativas con que estos sujetos representan su mundo. In: ___. el sentimiento de pertenencia a una comunidad – para enfrentar la erosión del orden colectivo” (MARTÍN-BARBERO. TC o ADA) que es (o pretende serlo) al mismo tiempo una identidad colectiva vinculada a las comunidades populares. el proibidão publicita una marca (CV. al narrar el microcosmos de la favela. entonces. 32. LESSA.).10 Acaso convenga volver una vez más al tema. 297. ello porque posee fronteras bien definidas más allá de las cuales están los miembros de otras comunidades. Qu’est-ce qu’une nation?. 2003. Se conforma. más particularmente. podemos concluir que muchos de estos sujetos periféricos se sienten extranjeros dentro de la nación o de la ciudad e intentan incorporarse a una otra ”comunidad”. p. Frente a eso. la idea de nación como ”comunidad imaginada” (ANDERSON.cepción de espacio y medio social que tiene que ver con la visión de la favela como un país extranjero. así. (Y aquí es inevitable la referencia a Benedict Anderson. 15). se hayan olvidado mucha cosa también de modo colectivo. I. pensando el tema desde la perspectiva de la estructuración de una otra comunidad nacional en los enclaves de la pobreza: Cada favela carioca creó un territorio con estatuto propio y distinto de la ciudad. El Funk Prohibido. en una red de favelas dominadas por una misma facción criminal. ”más que objetos de políticas.) En la misma línea de pensamiento de Ernest Renan en ”Qu’est-ce qu’une nation?”11. se convierte. 2008). (2000) p. Paris: Calmann-Lévy. además. es la obra máxima de una pobreza precariamente asistida y es la forma por la cual constituye un sucedáneo para las lagunas de la ciudadanía. identificada en la favela o. un tipo de sentimiento de nación muy particular que se asocia ahora no al Estado nacional. Constituye. la cual convocamos aquí para pensar una de las pequeñas naciones que se proyectan y ganan fuerza con el debilitamiento de la figura del Estado-nación como elemento estructurador de las identidades. Anderson propone que el fundamento de una nación es que los individuos que integran su cuerpo se acuerden de mucha cosa en común. p. del Funk Prohibido. Jesús Martín-Barbero enfatiza en De los medios a las mediaciones que. y. plasmando en estos textos una visión de mundo que agrega y produce cohesión grupal al mismo tiempo que reafirma la exclusión del cuerpo más amplio de la sociedad. 2008. 1947-61. Segundo Anderson. Creó sus propios códigos y dio origen a una micronación. El Funk Prohibido como un elemento bastardo del mundo de la cultura es también uno de estos campos en que se están librando pequeñas batallas identitarias por sujetos que buscan reafirmar o construir su pertenencia a una comunidad. vol. la nación ”es imaginada como siendo intrínsecamente limitada” (ANDERSON. p. Obligada a estructurarse para sobrevivir. 1999). la comunicación y la cultura constituyen hoy un campo primordial de batalla política: el estratégico escenario que exige que la política recobre su dimensión primordial – su capacidad de representar el vínculo entre los ciudadanos. Oeuvres complètes. en un universo muy particular de disputas por mercados para el comercio de drogas ilícitas. 105 . en el caso de los jóvenes en conflicto con la ley. Otros autores también defienden la importancia de estea abordaje del tema al analizar la producción de discursos culturales en las ”zonas de contacto” (PRATT. se alimentó constantemente la 11 Cf. RENAN. por lo tanto. sino a un territorio particular en donde el ente estatal no se inmiscuye y de lo cual se excluyó casi completamente. en O Rio de todos os brasis nos llama a reflexionar sobre esta cuestión. Ernest. en un instrumento que ayuda a hombres y a mujeres a imaginar un grupo al cual podrían pertenecer. a las que no se pertenece. Esta es una imagen recurrente en nuestro imaginario social y también presente en la manera como los residentes de estas comunidades perciben la relación que establecen entre ellos mismos y con la sociedad externa. C. 887-906.

Y no sorprende que sea así. promover héroes y cristalizar una memoria particular. como sugiere Bauman (2003. mocambos. Esta percepción se reactualiza de modo enfático en una narrativa que. A través de la lectura de esas letras que casi nunca asumen una forma fija. no se observa en el caso de la interacción con otras facciones. sintagma que según la semántica tradicional de la len13 Parodia de otro proibidão intitulado ”Bope chumbo quente”. p. El texto original demuestra el hecho de que parte de las fuerzas de seguridad comparte el mismo ethos guerrero de los grupos criminales armados. invasiones. la agenda del Proibidão de Facción. subraya de modo insistente las infracciones y los castigos o sanciones previstos en el código. aun con la policía delante de la cual el arma más adecuada parece ser el ”arrego” (propina pagada a los policías para evitar la represión a la venta de drogas. por la imposición y defensa de una frontera concreta o imaginaria que se impone entre ”nosotros” (”nós”) y ”ellos”. cabe señalar que esta relación marcada por una beligerancia feroz se muestra mucho más acentuada en el plano de las formulaciones discursivas que en el plano de las prácticas cotidianas de las facciones de tráfico al menudeo. En esta relación de tensión en la que diariamente los sujetos circulan por distintos territorios de la ciudad. La razón de ser de esas formulaciones discursivas que movilizan constantemente las narrativas de conflictos armados consiste antes que nada en diferenciarse de lo que a ellos es externo. 12 Según el lenguaje adoptado por el Instituto Brasileño de Geografía y Estadística (IBGE). Las letras de los Funks de Contexto se presentan como una de las distintas formas de estructurar las ideas. todos los demás son enemigos (”a gente” o ”alemanes”. el mundo se parte entre ”é nós” y ”é a gente”. en el vocabulario nativo). en el lenguaje nativo). se impone siempre la lógica del enfrentamiento y la confrontación. ya que es justo en el plan de las representaciones puestas en circulación por el Proibidão que se reafirman los códigos y los valores con destaque especial para los límites de la percepción que cada uno tiene de sí mismo. sino con otras unidades sociales de igual proporción y actuando en el mismo campo de valores y significados. Una variante de esta composición está disponible en el portal electrónico: <http:// 106 . Pese a esto. comunidades. El imaginario particular derivado de esta forma característica de registrar y recordar el pasado en ciertos territorios populares cariocas definidos oficialmente como ”aglomerados subnormales”12 tiende a crear mitos. En una rivalidad aparentemente irreductible. desarrollándose una relación de constante diálogo y negociación con los valores generales que imperan en el ámbito mayor de la ciudad. son descritos como ”aglomerados subnormales” los asentamientos irregulares conocidos por favelas. En ese horizonte. por ejemplo. 27-28). es casi siempre el combate al enemigo que. La música presenta aún la intención explícita de legitimar la eliminación sumaria de bandidos que pasan a ser vistos como ”enemigos externos” siempre que reaccionen a la acción policial Esta concepción del problema de la violencia relacionado al narcotráfico como un conflicto bélico entre naciones rige la política de seguridad del Estado hace por lo menos una década. Aunque muchas veces haya sido nada más que figuraciones identitarias en regiones de frontera. como. A veces se contraponen a estos. La pertenencia se construye. palafitas. vale recurrir a la comparación con el contexto de formación de las ”comunidades imaginadas” para destacar el modo como los valores se establecen en el mundo de la pequeña nación por una dinámica propia que resignifica hechos silenciados o noticiados sólo en las páginas policiales de la prensa local.visión de rivalidad. se hace necesario reafirmar los valores a través del contraste no con la unidad social mayor en que la pequeña comunidad-nación está insertada. manteniendo en el aire de modo omnipresente la amenaza de exclusión de la comunidad. En este caso. entre otros. como se puede deducir de la letra de funk ”Chumbo quente na Nova Holanda” que dice: ”sai da frente porque nós não é a gente”13. como lo son las otras facciones o conjunto de favelas bajo un mismo dominio. como lo dice su propio nombre. dado su carácter de ejemplaridad. hecho en homenaje a los integrantes del Batallón de Operaciones Especiales de la policía de Rio de Janeiro. el grupo integrado por las bandas criminales identificadas bajo el nombre de Comando Vermelho (el ”nós” o ”é nós”). valores y conductas de los individuos a partir de las influencias del grupo a que pertenecen. podemos sentir la comunidad como un escenario de antagonismos en los cuales la construcción de la identidad a través de la pertenencia a un universo específico se basa en estrategias contrastivas o de oposición: ”nosotros” vs ”ellos”. El predominio de la negociación en las relaciones con las fuerzas desproporcionales de las instituciones de la ciudad formal. agrega un nuevo vigor al sentido de pertenencia al grupo. pero sin negarlos del todo. con su amenaza constantemente renovada. según la cual para una facción.

Acceso en 15 dic. De ahí surge un territorio poblado por héroes marginales que sólo cobran sentido o solamente son conocidos/reconocidos en el ámbito interno de la propia comunidad imaginada. largamente utilizada en los registros orales. 1995) con sus obligaciones y prerrogativas. sugiriendo un vínculo entre ambas que podría ser encontrado en la raíz etimológica común de las pala- 107 . O no tendría el sentido que se desprende del dominio de un contexto en que se contraponen amigos (”é nós”. como otros tipos de discurso de la memoria. eu prefiro a morte dele. sino que con la tercera persona de singular: é nós) y ”a gente ”. el pronombre de segunda persona del plural (nós) tiene la variante informal a gente. El ethos guerrero: ”Sólo no se puede huir” Si no mato. sino también en otros segmentos de la sociedad que se relacionan más directamente con las prácticas o discursos ligados a estos grupos como. en ”Legítima defensa” El aumento de la violencia en la ciudad a partir de la segunda mitad de los años de 1990 tiene un eslabón con el fortalecimiento del ethos guerrero. Se puede percibir la predominancia creciente de una actitud guerrera a partir del aumento de la fe en un santo popular como São Jorge: policía o traficante.com/watch?v=GfbTHGk5VTI&feature=rel ated>. me muero. Jorge Luis Borges. hablando del mundo de las periferias semi-rurales del Buenos Aires de comienzos del siglo XX y de los valores que se puenían en circulación en las letras de tango. Ese discurso que tiene que ver con el modo como se comprende y como se representa el mundo se actualiza como aquello que los diferencia de los que no pertenecen a la comunidad. yo preferiría su muerte. 1984. RANGER. ocurre no sólo entre las bandas armadas del tráfico al menudeo. Se for meu filho fazer isto.[”Teve uma blitz aqui no morro e os homem botaram todos os caras vestido de mulher pra baixar a moral deles. se prefirió mantener las formas originales ”nós” (acompañado del verbo ser que no establece relación de concordancia con la primera persona de plural –nós somos–. expresión que identifica la pertenencia al grupo de los ”alemães”. 2006).” (O’GORMAN. Vale resaltar que el patrón de comportamiento derivado del ”mito de la masculinidad” (NOLASCO. una conexión entre personas que nunca se han visto. Hay una comunión entre ellos que se construye por medio de la palabra cantada. Bezerra da Silva. las fuerzas policiales. no importa el rol en el enfrentamiento puesto en escena por las prácticas y metáforas de la guerra. Es esta red de lecturas cotidianas del mundo periférico hechas por el propio subalterno que vamos a encontrar en las letras de Funk Prohibido como eco de un discurso que también aparece bajo otras formulaciones.gua portuguesa no tendría cualquier sentido. el caso de una residente de Rocinha –una de las favelas de donde provienen los testimonios del libro Morro. es común la devoción al santo guerrero. la facción criminal enemiga)14. elásticas y discontinuas. es decir.”] Podemos percibir ahí que el juicio que el grupo social hace de los individuos está basado en valores o reglas comunes. 109). Si fuera a mi hijo. por ejemplo. Véase. la moral no queda en pie. constituyéndose como el dominio de una ”tradición inventada” común que permite la distinción entre el ”nosotros” y ”ellos” (HOBSBAWM. p. Proporcionó. pero comparten una misma memoria y percepción de mundo. por ejemplo. Otro contexto adecuado para pensarse el fenómeno es el que nos ofrecen las letras de Funks Prohibidos en las que se construye y se refuerza el mito del traficante guerrero. es algo compartido por un universo más amplio de la comunidad que el restricto círculo de jóvenes que trabajan directamente para la facción criminal. nos recuerda la índole sexual y la índole belicosa del género musical porteño. expresión de pertenencia al Comando Vermelho) y enemigos (”é a gente”.youtube. Dada la gran importancia de esta oposición en las letras de funk. Esos códigos desvelan la forma como el grupo social lee a sí mismo y como se representa. el ”proibidão” actuó como importante instrumento para desarrollar (indistintamente) pertenencia a la comunidad y al comando armado que domina la región. Y si huyo. 2011. mulher– que narra una situación de violencia mientras externa los valores que dan sentido a su existencia en la cual se destacan vivencias que construyen un mundo donde las nociones de honor y vergüenza son fundamentales: ”Hubo una blitz aquí en el cerro y los hombres (la policía) pusieron a los tipos (narcos) vestidos de mujer pa’ bajarles la moral. que todavía consideran el honor masculino una virtud más valiosa que la propia vida. lo que www. para que se pueda integrar cohesivamente fragmentos de territorio que están dispersos por toda la ciudad y pueden ser conquistados o perdidos a través de acción guerrera. 14 En Brasil. En un escenario cuyas fronteras de la nación comunitaria son frecuentemente movibles.

Se asociaría de ese modo.. J. Estos rasgos son característicos de un tono épico o caballeresco que en el funk encontramos ya totalmente degradado. escute o que eu vou dizer: Bonde da Fazendinha. En los casos en que se observó la posibilidad de acceso vía Internet.. valoroso. aspecto que lo mantiene en el plano humano.. (1998) p.... ih f. ya no hay espacio para el heroísmo épico. neguinho. Virtus. ele era cria Vou mandar um papo reto Sabe o que é que aconteceu? Ih f.. estilo Afeganistão Então../ Que têm una mulher que vai no cabeleireiro.youtube. Una de las 108 15 BORGES. la capacidad sexual y la capacidad guerrera como elementos constitutivos indisociables de la imagen pública del sujeto masculino.com/watch?v=-gXo9P3HbGo>. L. vê se me escu- Imagen 2 bras ”varón” (hombre) y ”virtud” (que en latín quiere decir fuerza viril o coraje). preste atenção. el mito modelar del guerrero viril..) Tiro pra c. pese a no ser invencible ni tampoco presentarse como una figura sin defectos. con sujetos destinados a la rutina y al anonimato. se informó en nota el portal en que la música y/o su letra está disponible. La versión light de ”Tomamos o Adeus” es demasiado conocida fuera de las favelas y se intitula ”Cabelo encolheu”. Tomamo’ o Adeus todinho (. mano. por lo tanto. hace el héroe reaparecer de las páginas policiales de la prensa diaria bajo la forma de bandidos de la periferia pobre de la ciudad al mismo tiempo que rescata del olvido los que no deben pasar sin dejar por lo menos el nombre registrado para su comunidad: Ai que saudade do PT Neguinho fortalecia O moleque era braço P. cabelo encolheu!/ Vou mandar un papo reto. meu mano. especie de pequeña pesadilla épica cantada por MC Frank. con esto. neguinho. gastou trinta reais e sabe o que é que aconteceu?/ Ih choveu! cabelo encolheu! (todinho)/ Ih.. relíquia do MT O bonde é preparado.muchas versiones de ”Tomamos o Adeus”16. vou mandar un papo reto. partiu a pé O bonde preparado é o bonde do Gordão Bonde do BH. salvo el de esta épica degradada.. essa vai para os guerreiros. Parque União (. nós que é cria Sai um bonde da Grota. O bonde pesado. 17 Música disponible en el portal YouTube...15 Se refuerza. Presenta una letra que narra un otro aspecto de lo cotidiano de las periferias: ”Ah.. sabe como é. que significaba ”hombre”. o meu mano BH Doda revoltado. En tiempos que imprimen la marca de la fugacidad a todas las existencias.. Tomamo’ o Adeus todinho17 16 Todos los Funks Prohibidos citados en este trabajo fueron sacados de CDs comprados en ferias populares de comunidades o en puestos de vendedores informales en donde este material se distribuye dentro de las favelas cariocas.. outro da Nova Brasília O bonde da Chatuba. y más precisamente en las que tratan de la reconquista del Morro do Adeus. sería un término derivado de vir. 134. . pero también ”guerrero” o ”soldado”..) Sé é pra mandar na hora. dirección electrónica: <http://www. hombre impar por el coraje. la heroicidad decaída de los infames que encontramos en las letras que narran las luchas entre facciones armadas. É tiro pra c. choveu.

ai que saudade do Moral e o Zé Gordo era o nosso general. más que la crónica de la conquista de un territorio. (2001) p. Además de esto. la voz enunciadora pone una atención especial al acto de listar a los principales ”guerreros” que.letras. llena de jergas y palabrotas. En este punto del texto.com.. Se nos informa la estrategia de desplazamiento para avanzar sobre el área del oponente (”o bonde . los MCs hacen un relato que dibuja esa realidad. la formación de la partida (”bonde”18) que va a invadir el territorio enemigo (de los ”alemanes”)..) Vou mandar un papo reto Sabe o que é que aconteceu? O bonde da Fazenda tomou o Adeus Se liga no papo. y el nombre de las comunidades que integraran el proceso de cooptación de alianzas con los grupos armados de otras favelas para ta!/ Se você fez escova. Meu mano Mi que não tá de brincadeira. por lo menos en un plano mítico. ”creándose una memoria épica que fortalece el lazo simbólico entre diferentes cuadrillas agrupadas bajo la denominación de Comando Vermelho”19. son reclutados a formar una partida (la denominada bonde) para transportar droga o armas de una favela para otras o para invadir un territorio del vecindario controlado por un comando rival. cuentan las historias de vida de los protagonistas del narco. que vuelve peatonal lo que antes era auratizado (”Saudades do PT. 18 109 . 2011. e partiu lá pro Adeus Os mano sinistro fizeram a reunião Subiram o Adeus. só mandaram rajadão Conforme las necesidades de la estructura de la banda narco. enfatizándose las cualidades de todos o de algunos en particular a causa de las virtudes guerreras (”o bonde é preparado”.. cabelo encolheu!” Disponible en: <http://www. gata. aparece coronada por el hecho de plantar la bandera con los colores de la facción (rojo) en lo alto del cerro (”morrão”) dominado. sempre fortaleceu Bico pra c. sem neurose. não tô de gracinha/ Se você fez implante. M. mantuvimos las letras de las músicas en original debido a la gran cantidad de expresiones y jergas. 77.. vê se leva o guarda chuva!/ Ô. por fin. Esta crónica de los silencios de la grande urbe humaniza a los que están asignados a morir anónimamente en el infierno. Se presenta en destacado el guerrero muerto en el presente de la enunciación pero que asumió una posición de comando en la ”gesta” bárbara. en ”estilo Afeganistão”. En otra versión de esta misma música. como no podría faltar en un discurso que. son mencionados los nombres de los dos capos más grandes: protagonista y antagonista de la acción guerrera que se destacaron en el imaginario de las barriadas populares y en la mitología del crimen a lo largo los últimos veinte años. 19 ALVITO. en un discurso entrecortado por el insistente estribillo en conmemoración a la conquista que. policías. não tô de caô. eu não tô de caô Relíquia das relíquias do Orlando Jogador (. Con una narrativa grosera y brutal. Como una de esas miradas reveladoras que traen a público. hombres jóvenes que viven en una misma favela o en favelas amigas.. escenas de la batalla librada entre narcos. sabe o que é que aconteceu?/ Ih choveu. Con la prosa simple e impactante encontrada por los subalternos para narrar el horror. Orlando Jogador y Uê: (. Acceso en 30 nov. se resalta la reunión previa para proyectar las estrategias de invasión al campo enemigo y la importancia del poderío bélico. participaron en la retomada de Adeus. partiu a pé”). alisante o chapinha:/ Tome muito cuidado. vem o Pitoco com seu AK de madeira”. se presenta como el hecho más importante para la identidad del grupo. marcado por la oralidad de los bordes de la ciudad y la sociedad.Así las criaturas que pueblan las letras de ”lo prohibido” cumplen un rol bastante central para las barriadas populares de Rio de Janeiro al presentarse como experiencia de aprehensión de una realidad invisible.. ”Tomamos o Adeus” busca grabar en la memoria de una facción en prolongado conflicto armado con otra banda criminal la ”histórica” conquista llevada a cabo por el Comando Vermelho del territorio que. innombrada. Se trata de una representación de la imperfección social a través de un lenguaje también imperfecto. La música habla de hechos sucios en una prosa de grandilocuencia a ras del suelo. silenciada. en algunas versiones. de sus victimas y de los habitantes de las barriadas populares. con mención directa a los ”caños” o ”púas” (”bicos”). actúa en el proceso de cohesión identitaria. ”Doda revoltado”) o por los critérios de pertenencia caracterizados por el vínculo con una determinada área periférica por ser ésta su lugar de nacimiento (”nós que é cria”). Y. prestigia y mitifica los héroes de la pequeña comunidad imaginada.. milicias paramilitares y brigadas de elite de las fuerzas del orden en zonas de la ciudad que los propios órganos de la prensa presentan a través de metáforas de guerra..br/mc-frank/cabelo-encolheu>..) O meu bonde. sin tapujos. MC G3)..

mano. Podríamos dar como ejemplo de este factor que marca la condición poco duradera de los proibidões el proyecto de invasión y conquista de una comunidad rival que no llega a concretarse. Otro ejemplo de esa condición pasajera de las letras del Funk Prohibido está en el acto de nombrar al capo enemigo con referencias que debilitan su virilidad.) Uê ficou f. exponen y archivan lo que los dignos de memoria han hecho aquí en este mundo. al revés.com. Pero esa fluidez inaprensible de una red de discursos en que se condensa lo efímero se sedimenta en variantes construidas alrededor de una base común. Después de años de guerra particular en los que en incontables letras el grupo criminal que dominaba la comunidad de Vigario Geral amenazó a la vecina Parada de Lucas (”Lucas vai virar CV”). El criminal cuyo que aparece hoy en una letra escrita con esta intención en la semana siguiente puede estar muerto o desaparecido y el discurso pierde completamente su sentido. dirección electrónica: <http://www. 2011. Acceso en 18 dic. sino que. conquistando el territorio desde donde partía la amenaza.. que el baile haya sido organizado en homenaje a un cumpleañero cuya imagen con el paso del tiempo se convierta en la de un traidor del grupo. parece constituirse en una excepción.20 Sin embargo.. que el discurso del Funk Prohibido es esencialmente determinado por las circunstancias. las referencias elogiosas registradas en la grabación de las músicas cantadas en la fiesta se vuelven objeto de un olvido sistemáticamente construido. que parece referirse a algo que estaría más allá del tiempo. la narración recurrente de la conquista del Cerro del Adeus.. Basta. Vale decir..Se liga no papo. con lo que se busca desmoralizar de paso a toda la facción rival. f. lo que nos permite identificar patrones en la dinámica de estos espacios y en la acción de sus actores principales.. Reconocemos. crónica do lo inmediato.. sabe o que é que aconteceu? Nós tomamo’ o Adeus Ih. f.. y hasta puede que un determinado registro sonoro de gran éxito en el circuito alternativo por un periodo llegue a desaparecer completamente sin dejar vestigios siquiera en YouTube. Las letras de los proibidões de facción se presentan casi siempre como el registro de un hecho o deseo circunstancial. que lo que buscamos es precisamente el punto en que el registro trasciende la circunstancia y el recorte del discurso prohibido excede la mirada del autor y sus negociaciones con distintos factores involucrados en el rito de la bailanta. como el periodismo diario. Con esto. sabe o que é que aconteceu? Ih. De modo que cuando algunas letras empiezan a circular en CDs piratas o cuando son subidas a YouTube ya están desatualizadas puesto que hablan de realidades que ya han evolucionado o se han transformado radicalmente. caracterizándose en el propio universo temático el elemento que lo define como construcción desechable.br/videos/single/id/-gXo9P3HbGo>. para una precisión mayor del enfoque de este objeto tan conflictivo y múltiple. Tal es el caso del funk que dice que el capo de La facción Amigos dos Amigos (ADA) llevaba bragas: ”Nosso bonde é bolado. Se trata de una producción para el ahora. asumiendo un vínculo indisociable con el espacio y el momento histórico en que se promueve . fue de hecho de esta favela (Parada de Lucas) de donde partió el ”bonde” que fue a invadir y conquistar el vecindario enemigo.. mete bala na Getam/ Vou dar só tapão na cara do comédia do Gangan/ Eu vi un tal de Linho rebolando de calcinha”). Está relacionado a los eventos que marcan la situación espacial y temporal en que es difundido. foi pro pneu É o bonde preparado. en una especie de plano mítico que no llega a ser afectado por los cambios históricos como la alternancia de facciones en el dominio de un mismo territorio. la mayoría de las músicas grabadas en los shows 20 Imagen 3 110 Música disponible en el portal YouTube. sin embargo. es esta que se convierte en fuerza expansionista.universoalegria. de los MCs en bailes de comunidades tienen una vida demasiado corta. por ejemplo.. Salvo las que registran.. tomamo’ o Adeus todinho (.

Figuras del segundo o tercero escalón de la estructura criminal de una simple favela. haciendo que los proibidões del Comando Vermelho dejen de celebrar el dominio sobre este territorio y transfieran el foco del discurso hacia proyectos o deseos de invasión del área ahora en posesión de su oponente: ”Já tomamos o Vidiga/ Só tá faltando a Rocinha/ Fale quem quiser falar/ Rocinha vai vermelhar ” (MC Max) o ”O bonde partiu pra Rocinha dentro do caminhão da Light” (MC Didô). en el caso de los discursos elegíacos. por integrantes de su propia facción. recibió homenaje en varios proibidões hasta que. representando un enfrentamiento o un triunfo particular en la ”guerra sin fin” en la que se enfrentan traficantes pertenecientes a ”comandos” rivales. el verso ”A Rocinha é CV e Comando não é comandado”. pero seguro el recuerdo no tendrá fin Puedes estar seguro de que perdemos dos hermanos 21 Antônio José Ferreira. el propio público ejerce una gran influencia en el proceso de enunciación y el MC siempre lo lleva en cuenta al subir al escenario. no más corresponde a la realidad cuando la facción Amigos dos Amigos conquista esta favela de la Zona Sur carioca. Dependiente de todos estos factores y diferentemente de otros subgéneros de funk. como Parque União o Nova Holanda. cantado en bailes de comunidades dominadas por el Comando Vermelho. vía discurso de lo prohibido. Por ejemplo. En este ámbito se encuadran de modo especial los Funks Prohibidos que dramatizan la rivalidad entre facciones. al ser muerto. el discurso del Proibidão de Contexto produce registros sonoros profundamente limitados en su difusión. en el Complexo de Maré. 111 . dependen casi integralmente de las circunstancias y demuestran en eso el carácter central de su condición desechable. apareciendo como discursos no marcados por cualquier circunstancia particular. Personajes importantes en el mundo del crimen carioca como Orlando Jogador siguen presentes en letras de Funk Prohibido muchos años después de su muerte. Un buen ejemplo es el proibidão que exalta el liderazgo de la banda criminal en la letra que dice: ”Oi quem vem puxando o bonde é o Tota e o Faustão” en oposición a ”Bala no Jansen e bala no Tota” cantada tiempos después21.el espectáculo. Como no podría dejar de ser. también pueden incorporarse a la memoria de determinados territorios de la ciudad. la validez de la letra sólo se mantiene mientras dura el periodo de poder del jefe de la cuadrilla referido en la letra. que comandó el tráfico de drogas en el conjunto de favelas de Alemão y llegó a ser considerado por la prensa el traficante más buscado de Rio. Pero no sólo los bandidos cuyas figuras tuvieron fuerte repercusión en la imprenta o que murieron mientras ocupaban una alta posición en la jerarquía interna del mundo narco merecen pasar a integrar. la memoria social de estos micro espacios de la urbe. aparece en las crónicas prohibidas asumiendo otro rol: el de traidor ajusticiado por los suyos. Sin embargo. teniendo en la casi totalidad de los casos una vida muy efímera en lo que atañe a las selecciones que integran las colectáneas copiadas y distribuidas en los mercados informales o en las ferias de las comunidades populares. Los Proibidões de Facción. En estos casos. las manifestaciones de añoranza. a su vez. Estos registros sonoros de una determinada letra sólo consiguen permanecer actuales mientras dura aquella particular configuración de fuerzas que originó el rap de exaltación. la obsolescencia de las letras no se observa de la misma forma. tal como se puede ver en esta letra de un proibidão de 2006: Imagen 4 Añoranza eterna de Nino y de Michinho Que se fue. a causa del propio objeto de la enunciación ser el desaparecimiento de un personaje a cuya imagen se pretende dar un carácter de permanencia. el Tota. en septiembre de 2008. Otra tipología de letras con gran potencial de obsolescencia involucra aquellas que mencionan por su nombre a los bandidos vivos que ocupan una posición destacada en la jerarquía del tráfico. como Nino y Michinho. Un funk como ”Rap da felicidade” o ”Cabelo encolheu” permanece tan actual hoy como en el momento en que fue producido o empezó a difundirse.

CD de Funk Prohibido no identificado. Revista de Estudios Literarios. sin valores compartidos. en la actividad guerrera vivida por los que libran la lucha por territorios o actúan en la defensa de los intereses de una facción criminal. estas comunidades. destaca el vínculo entre los valores sociales y los valores heroicos. Disponible en: <http://www. ”Vivos somos traídos”. Héroe y Sociedad: El tema del individuo superior en la literatura decimonónica. ”bonde” de Zé Gordo22 A través de discursos como éste. Sin valores no hay héroe. más particularmente. pero al mismo tiempo es también constituido por los discurMC Didô. salvo en los registros de ocurrencia de delitos que van a perderse en los archivos policiales o en la crónica roja de la prensa local. desde los bárbaros y esclavos de la antigüedad hasta las masas de las periferias urbanas del siglo XXI. la ausencia de registros de su experiencia para las generaciones siguientes. sea la imposibilidad de acceso a los instrumentos de voz y.25 Muchos cambios se registraron. 1996. no puede existir un personaje que permita la ejemplificación heroica. 2011. de la gloria. según el contexto histórico. Acceso en 30 nov. En contrapunto no sólo con los códigos y leyes. Comprado en Parque União (Favela de Maré) en 2006. y la figura del héroe no podría quedarse ajena a ellos si llevamos en cuenta que su condición o la propia concepción de la heroicidad depende de los valores dominantes y van a variar. en el universo de las fronteras urbanas de que hablamos aquí. por tanto. 23 ZALUAR.es/info/especulo/numero3/heroe. aun vana. independiente de lo que el grupo conciba por virtud: para que aparezca el héroe. n. pero sí un triunfo pasajero sobre el olvido. htm>. La condición de héroe. 25 AGUIRRE. Justicia y Libertad24 Joaquín María Aguirre. Joaquín María. março 2003. sino también con la concepción de virtud dominante en la ciudad formal. se destaca la importancia del funk como un instrumento de vehiculación de mensajes que crean a los héroes a partir de un modelo de virtudes compartido por las pequeñas naciones que son las comunidades populares bajo el dominio de facciones armadas del narcotráfico. Los que no tienen acceso a la palabra escrita o a los medios de representación están condenados. Alba. 21. en un ensayo intitulado ”Rio de Janeiro: fronteiras urbanas” cuestiona: ”Tendrían los hombres (y mujeres) abandonado integralmente la búsqueda. (Destacado nuestro. una encarnación de ideales. precisando más. Cada grupo fabrica sus héroes según su propia imagen. 2011. presentan una adhesión social a los valores representados por el héroe marginal.Que sobre todo eran pura disposición Recuerdo de los hermanos del Comando Vermelho Sólo andaba pesado.) 24 112 .] 22 Es Paz. En este sentido. PU. por tanto. Revista Espéculo. Tal vez la principal característica de los Otros. la sociedad ha de tener un grado de cohesión suficiente como para que existan unos valores reconocidos y comunes. p. en las ciudades modernas?”23 Podemos contestar enfáticamente que no. ”Saudades eternas do Nino y do Michinho”. olvidados Muertos.6: Fronteiras. Rio de Janeiro: Casa da Palavra. Facultad de Ciencias de la Información Universidad Complutense de Madrid. Protagonizar una letra de funk no significa la inmortalidad.youtube. proviene tanto de sus acciones como del valor que los demás le otorgan. de la fama. a lo largo de los últimos diez años. El héroe es siempre una propuesta.ucm. o una parte significativa de ellas. In: Item. Esta búsqueda continúa a ser observada en diferentes ámbitos como el mundo de los deportes o de las artes y.com/watch?v=67VIuAqat9k>. En la letra de ”Vivos somos traicionados”. Rio de Janeiro: fronteiras urbanas. en el ensayo ”Héroe y sociedad”. o de aquello que los griegos llamaban «inmortalidad». Disponible en: <http:// www. a una zona obscura que no resiste al asedio de cronus. de su pasaje por la vida. por lo tanto. derivando estos de los valores compartidos en una sociedad con cohesión suficiente como para proyectar a todos (o para la mayoría de sus miembros) un ideal de virtud. (Revista Digital Cuatrimestral). 3. MC Didô canta las perspectivas que se dibujan en el horizonte de los que actúan en la órbita del grupo armado: Vivos somos traicionados Reclusos. sólo bandido cabuloso 157 bolado. [p. 18-33. en el imaginario asociado a las favelas. Año I. sólo dejamos añoranza MC Duda do PU. echaba bala en los Terceiro En Parque União. a falta de éstos. Alba Zaluar. Acceso en 30 nov. muchos individuos que integran esta cultura tan particular encuentran una forma de escapar de la no-existencia que es morir sin dejar memoria de sus actos.

la crisis vivida por el proibidão y el surgimiento de nuevas formas de expresión en el mundo funk están implicados en el fenómeno de desaparecimiento de las condiciones necesarias para la producción del discurso del Funk de Facción. El mundo que los cercaba era denominado por códigos similares a los que ellos ponían en escena a través de sus letras. con o sin intención. Se pierde parte de su carácter 26 27 Imagen 5 BAUMAN. que las historias de vidas contadas interfieren en las vidas vividas antes que las vidas hayan sido vividas para que sean contadas. Podremos decir. el Funk Prohibido difunde una representación que interfiere de modo profundo en el desarrollo de creencias. Y hablamos aquí tanto de las condiciones materiales (la progresiva disminución de los ”bailes” de comunidad en áreas domina- 113 . con el surgimiento de una nueva generación de narcos sin fusil. social y cultural de la ciudad. pero por ello transita mejor por los diferentes espacios de la ciudad. 15. podemos hacer un esfuerzo para leer a estos grupos vinculados a la violencia armada. a partir de formulaciones discursivas puestas en circulación en un grupo y éstas acaban por ejercer un rol fundamental en el proceso de socialización de los individuos. y. y no sólo reflexivo. El oyente más atento o el frecuentador más asiduo de las bailantas (”bailes”) seguramente habrá observado la diferencia patente en las músicas que tocan desde los últimos meses de 2010 y concluirá inevitablemente que el funk está terminando un ciclo. HALL. por esta razón. El funk sigue popular en las periferias y favelas. La reconfiguración del tráfico de drogas.. Insertándose en el universo más amplio de los cambios sociales simbólicos. Z. En un cuadro como ése. Según Stuart Hall ”el modo como las cosas son representadas y las ‘maquinarias’ y regímenes de representación en una cultura ejercen un rol constitutivo. 15. Aquella realidad que dio origen al Proibidão de Contexto con la prohibición de los bailes de club y la proliferación de los bailes de comunidad ya no existe más. en un movimiento inverso. El funk. vuelve a integrar el mapa geográfico. asumió una nueva dicción cuando lo proscribieron hacia los espacios en donde se imbricó con el mundo del crimen. por extensión. después de lo que ocurrió”. lo que es paradójico. de expresión cruda de la realidad y. (2008) p. valores y conductas de los sujetos representados. pero también. como más un producto de las subculturas de la violencia. Zygmunt Bauman llama la atención para esta relación cruzada entre representaciones y realidad representada: Las vidas vividas y las vidas contadas son.. Stuart. El funk. A comienzos de la segunda década del siglo XXI. que se transformó en uno de los instrumentos más adecuados para comprender la cultura juvenil de la periferia carioca. Ahora. sin embargo. percibimos que el funk está en una encrucijada. a partir de sus héroes y de los discursos que narran estas vidas que se pretenden impares. estrechamente interconectadas y interdependientes. provocó una urgente y necesaria reconversión del producto con que trabajaban los MCs de funk: las narrativas de representación identitaria. parece estar abandonando los espacios de proscripción y se vuelve imposible negar que el estilo actual del movimiento evidencie una contramarcha. In: BAUMAN. de su violencia visceral. tal como los territorios de donde estuvo proscrito por una década. pero se volvió más abierto a negociaciones con un número más grande de actores sociales y aparece menos marcado por el relato directo y brutal de la vida en la comunidad. pasando a destacarse. (2008) p. a las comunidades dominadas por ellos. por tanto. junto con el narcocorrido mexicano y la cumbia villera argentina. Z.27 * * * El Funk Prohibido tuvo su momento culminante al alrededor de la mitad de la primera década del siglo XXI cuando los grandes nombres del proibidão se volvieron también los grandes nombres del funk en general.26 Los valores son transmitidos.sos que se difunden en lo colectivo. por eso.

Trad. Terence. En este nuevo escenario. reforzando o debilitando un repertorio de visiones de mundo en donde se incluyen la heroicidad guerrera o la idea de virtud. progresivamente ”domesticado” con vistas a insertarse en los nuevos nichos de mercado a través de una dicción menos agresiva y violenta. _________. 7. Trad. Madrid: Alianza. BORGES. Jorge Luis. se abren las puertas para incursiones en un discurso funk polimorfo en que se diversifican los temas. Violência e estilos de masculinidade. la facción que la territorializaba) ya no existe con la configuración antes presentada. lo que fue también la señal para los MCs del ocaso de Funk Prohibido. Carlos. 2008. HERSCHMANN. Para una generación que creció bajo la influencia de estas figuraciones de subjetividad que dictaban rígidas reglas de conducta y reforzaban un estilo de masculinidad. 2008. sino a las tropas del Ejército y de la Marina con tanques blindados. ALVITO. 2ª ed. Eric J. As cores de Acari: uma favela carioca. São Paulo: Paz e Terra. 1994. Trad. Reformateado a partir de negociaciones varias que se observan en este nuevo momento. Evaristo Carriego. BAUMAN. Rio de Janeiro: Jorge Zahar Editor. 2004. Roberto. Trad. 12. helicópteros y equipos de visión nocturna. pero también. Comunidades imaginadas: reflexões sobre a origem e a difusão do nacionalismo. São Paulo: Companhia das Letras. José Maurício Gradel. Carlos Alberto Medeiros. ese giro cultural fue una verdadera onda modernizadora: formas fijas empezaron a ganar fluidez y tanto el tráfico de menudeo como el funk empezaron a vivir su momento líquido. Con este reconocimiento. Marcos. Celina Cardim Cavalcanti. 13. Rio de Janeiro: Record: 2000. era marcada por las experiencias que transformaban el mundo a su alrededor. Rio de Janeiro: Rocco. Micael. Rio de Janeiro: Jorge Zahar Editor. debemos concluir que el discurso actual del funk carioca no podría dejar de acompañar y referirse directa o indirectamente en sus letras un evento que trajo cambios profundos para el escenario de la producción de los discursos. 3. Sírio Possenti e Maria Cecília Pérez de Souza-e-Silva. el Funk Prohibido fue. 2006. Carlos Alberto Medeiros. Rio de Janeiro: Editora UFRJ. 2003. a su vez. Zygmunt. 1997. hecho que simbolizó la ostentación de un poder que no podría ser combatido. lo que irá también definir dinámicamente el rol de las representaciones para esa comunidad. Benedict. puesto que el ”enemigo” optaba por huir sin luchar. y esto pasa cuando el enfrentamiento armado tiene del otro lado no a los hombres de la policía local con sus armamentos tradicionales. A invenção das tradições. ANDERSON. Trad. Teniendo eso en cuenta. 8. violência e estilo cultural. Maria Cecília Pérez de Souza-e-Silva et al. 10. 4ª ed. São Paulo: Parábola. ya no era válida. prensa radial o televisiva y sociedad en general). Fátima Regina. DAMATTA. Ello demuestra que el centro de la cuestión está en la disputa de representaciones sociales construidas en los momentos de gran miedo cuando se proyectan figuraciones del Otro como enemigo a ser combatido. Cenas da enunciação. 4. El lugar desde el cual hablaban los MCs (más que la comunidad geográfica. MAINGUENEAU. Rio de Janeiro: Jorge Zahar Editor. se demuestra que la estrategia de confrontación adoptada no sólo por los jóvenes que constituyen el brazo armado del mundo narco. policía. Rio de Janeiro: Rocco. La disparidad de fuerza actuó decisivamente como elemento de disuasión. los estilos y las vertientes. 1998.114 das por el tráfico) como de las imaginarias (las radicales alteraciones en un contexto de sociabilidad basado en el ethos guerrero). Era necesario desmilitarizar la imaginación de todos los lados involucrados en el conflicto (facciones criminales. 2. Denise Bottman. 2005. Dominique. 6. RANGER. . Rio de Janeiro: Editora FGV. A partir de la ceremonia informal de izar la bandera nacional llevada a cabo por las tropas de ”pacificación” en lo alto del Morro do Alemão. a la par. 5. LESSA. sino por la misma policía a través de sus fuerzas especiales. Este fue también el momento de crisis de un modelo de representación de la realidad fundado en las metáforas de la guerra. Comunidade: a busca por segurança no mundo atual. Trad. A sociedade individualizada: vidas contadas e histórias vividas. 2000. 2008. Org. Bibliografia 1. Rio de Janeiro: Editora FGV. la de una especie de para-Estado. 9. 11. La pérdida de dominio sobre el territorio por parte de las facciones armadas produjo en los individuos que las integraban una percepción de la inviabilidad de aquél modelo de tráfico. La facción o el capo local no puede enfrentarse a un oponente que trasciende a su fuerza de combate. _________. Cada época trae consigo una concepción propia del rol a ser desempeñado por los sujetos de una comunidad particular. _________. O funk e o hip-hop invadem a cena. Abalando os anos 90: funk e hip hop: globalização. CECCHETTO. Vidas desperdiçadas. Conta de mentiroso: sete ensaios de antropologia brasileira. abdicando del territorio dominado. O Rio de todos os Brasis. 2001. el alter ya no podría más contar su(s) historia(s) con el lenguaje de la barbarie. HOBSBAWM.

Rio de Janeiro: Editora UFRJ. the Civil Police and army troops who enter communities with tanks and helicopters. _________. Os olhos do império: relatos de viagem e transculturação. 1999. Sócrates. music of the periphery. 2ª ed. Ronald Polito e Sérgio Alcides. Trad. NOLASCO. MARTÍN-BARBERO.14. Jesús. Frances. cultura e hegemonia. With a history of the formation process and the recent changes of one of the most powerful cultural manifestations of the Latin American peripheries (Funk Carioca) and with the analysis of some aspects featured by a corpus formed of letters. Key words: favela. It also tries to account for the metamorphosis of such a discourse in times of peace in the township of Rio. PRATT. where the police behave with residents as an occupation army. De Tarzan a Homer Simpson: banalização e violência masculina em sociedades contemporâneas ocidentais. The articulation of the discourse of the ”forbidden” and the chronicles of the city with its criminal characters and simple inhabitants of excluded and segregated regions allows us to conceive a new text instead of staging a narrative fiction with the powerful role for the sociability of these territories. São Paulo: Edições Paulinas. which include the tough and bloody data of the violent armed world. mulher. from the bottom. 15. Jézio Hernani Bonfim Gutierre. narco rhythms. nation Summary The Funk of Rio de Janeiro and the Imagined Communities: between the Prohibition by Law and Making Peace by War At a moment when the operations against the favelas continue and multiple urban interventions are performed in the city of Rio de Janeiro. Reading this music which 115 . 1984. SP: EDUSC. O mito da masculinidade. funk carioca. Rio de Janeiro: Rocco. 2001. Morro. tells the experience of a world of drugs in the city of Rio de Janeiro (Brasil) seems an attempt to understand the phenomenon not as a police matter but as a development of representation processes from below. 2003. 17. to prepare the hosting of the Olympic Games and part of the Football World Cup Championship 2014. the assay tries to account for the importance of the Forbidden Funk or ”Proibidão” in a study of the popular contemporaneous culture in Rio. 16. highlighting the staging of a narrative which is characteristic to a state of war with elite units of the Military Police. Mary Louise. where the absence of a State and the dominance of drugs generate another form of life. Dos meios às mediações: comunicação. O’GORMAN. Rio de Janeiro: Rocco. Bauru. 1995. Fase. 18. Trad. it seems important to try to escape the media magic and shift the gaze to the critical discourses that present reality from the other side.

ŞTIINŢE SOCIO UMANE 116 .

along with their reverberations in the ideological stratum. the emergence of films. since it cannot be abstracted from the social and historical background. a universal definition cannot be provided. from the onset of the Enlightenment onward. it should be a self-produced transcendence. On the contrary. as the aesthetic taste is left open to the influence exercised by the social commonness. behind the ideals of reason. Reason itself is deprived of its initial glamor as it has turned instrumental. this society manages to hide in itself. when covering the shift of music within the industrialized society. both natural and social. bourgeois society becomes the manifestation of a world where autonomy is more and more elusive and liberty becomes questionable. The changes that impact the bourgeois society concerning the economic. as Adorno has acknowledged alongside Horkheimer in the Dialectic of Enlightenment. social. according to Adorno. an dem sie selber teilhat und mit dem ihr eigenen Fortschritt zusammenfällt (Adorno 1997c: 21).bogdan@yahoo. art has become a synonym for entertainment and is increasingly associated with lack of seriousness. Art should be more than the empirical. As a consequence. since the work of art now comes to end abruptly at the level of the surface. let their ripples infiltrate the artistic space as well. Theodor Adorno’s writings which are dealing with artistic concepts and problems represent an extensive part in his overall publishing record. 117 . but: Kunst insgesamt und die Musik im besonderen zeigt heute sich erschüttert durch eben jenen Prozeß der Aufklärung. From the onset. Slowly but surely. as the reception of the work of art is modified. and art‘s overall principles are affected. The first question that has to be addressed is why is art susceptible to suffer influences from extra-aesthetic realms? Attempting to offer an answer to this question means we first have to surprise a definition for art. When we look at the moment of the Enlightenment we see that. it does not strive anymore to become the pinnacle of humanistic ideals. leads the way towards an increasingly disenchanted world and permeates the entire social cluster and institutions.Bogdan Dragomirescu Adorno and the Rationalization of Art drgmrsc. as it becomes the supporting pillar for the expanding domination of the world. To this respect. of which the major part is dedicated to the discussion and analysis of music. one which would dismiss his more popular philosophical and sociological theories. and. Approached in the modern society. the marks of immaturity and barbarism. we have to acknowledge that his aesthetic theory. and political levels.fr 1. art should be understood in its concrete relations with a defined historical and social moment: ”Kunst hat ihren Begriff in der geschichtlich sich verändernden Konstellation von Momenten. cannot be approached as an isolated segment. as the enlightened society progresses towards an ever increasing rationalization. This is no longer the case. On the contrary. art begins to lose the grip on its own autonomy. This trajectory leads to a dehumanization of society and its changes will affect art as well – in this world. the overall transformations in the artistic and aesthetic paradigms. We have to raise a question at this point relating to the understanding of art as a concrete determination. he maintains continuously in view the overall changes which affect society on a multifaceted level. Instead. The path to the transformation of art. art will bear the influence of the Enlightenment as well. er sperrt sich der Definition” (Adorno 1997a: 11). the alteration which is of the utmost importance would be the progressive development towards a more rationalized Weltanschauung which. as the passing of leisure time becomes administrated.

a new process appears. subjektiv vermittelt. as degenerate as it may be. historically mediated truth which. p. only by obstinately following up the desiderata of its own concretion. Energie. ”Ausdrucksvoll ist Kunst. however). Wouldn‘t this sentence imply that the extent to which art is transformed within the bourgeois society would lay the ground for a new legitimation of the artistic realm? All the more as art cannot be reduced to the immediate. This does not imply that it has immediate and unrestricted access to the universal. since it is at this level that the work of art and the author find themselves initially related in a dialectical 3 118 Cf. art can only attain it after it has established the individual. Its reception is as much included in the work as the concepts employed in its making. as the personal idiosyncrasies of the author or the dialectical appropriation of the material. under the aspects of material and form. Über das gegenwärtige Verhältnis von Philosophie und Musik.as Adorno underlines in Ästhetische Theorie. to the bare empirical existence. subjectivity becomes a redundancy as the group and its objectivity prevail over the individual. ultimately. The fissure is only destined to expand as the technological means of reproduction become more advanced and the overall artistic realm is included within the exchange market: Sie [die Kunst] dient nicht mehr dem unmittelbaren Bedürfnis und Gebrauch. On the contrary. that become manifest through the social organization. But precisely this development offers the access to a new. Therefore. it implies the internalization of conceptions that are not its own. nicht durch Invarianten. 150. but it doesn’t appear as ”fulfilled” at this level. does the work of art become truly the bearer of the universal” (Adorno 1997b: 652). Between the authorial intentions in the ”final” work of art and the subjectivity of the receptor2. in this sense. Art can now no longer raise claims of realizing the universal. imposed upon it. This stricken society hinders the realization of the universality of the work of art. Sie bestimmt sich im Verhältnis zu dem. provides a new foundation since art can only be accomplished historically. as such. 2. the work of art cannot operate a direct immersion in the universal. For the contemporary society. the work of art is a dialectical expression on a multiple level – it represents the mediation of the creative subjective through the social objectivity1. art only answers to calls heeded by the imposed and neutralized aesthetic needs and. Therefore. they no longer speak to the public. and instead have an imposed economic value speak for them. in Gesammelte Schriften Band 18. dem Tauschzwang sich unter (Adorno 1997i: 729). an ascending manifestation can be encountered – the dislocation of the qualitative by the quantitative enforces the feebleness of the statute which art now possesses to the point that the legitimacy of its existence is now precarious3. wo immer er übrig sein mag. This mediation is lost when it comes to the culture industry. which has been affected by the administered character of art and entertainment. but it must be grasped as such. since the universal will elude an unmediated approach. From this perspective. Moreover. it loses not only the auratic character. 1 universal (not in an atemporal extension. sondern fügt sich mit allen anderen Gütern dem Zwang des Tausches um abstrakte Einheiten und ordnet mit ihrem Gebrauchswert. We use the term here simply to underline the fact that the work of art is not a fixed product. while what might pass as ”real” or ”serious” art becomes increasingly isolated. art cannot be dismissed from the industrialized society. but it should invite the spectator to a meaningful dialogue which accentuates reciprocity. the work of art is never fully completed. . ”deutbar ist Kunst nur an ihrem Bewegungsgesetz. Through this optic we move towards the immediate existence of art – its empirical is an essential constituent. the work of art should presuppose an objective structure which reflects the As he will continue later on. It is encompassed more and more by the sphere of the kitsch. Art in general and music in particular have been transformed into commodities. was sie nicht ist” (Adorno 1997a: 12). It begets a new legitimacy which is. wo aus ihr. But. 2 We acknowledge that. as the symptom of a stricken society. It may be a sick art. within the rationalized society. the receptor of the work of art is as much part of the work itself as is its creator. therefore through an ”absolute” mediation: ”by reaching the acme of genuine individualization. but also any residue of individuality. The progression of art will find its incipient point on the level of the material. a new mediation of the social objectivity through what at first appears as an outsider. ein Objektives spricht: Trauer. Sehnsucht” (Adorno 1997a: 170). The alteration of art in the rationalized society. in this case. instead being focused on over-appreciating the quantitative of an alienated reception.

one of the most defining moments for the artistic world is represented by the utmost act of parody – the ready-made The Fountain of Marcel Duchamp has been voted by critics as the most influential artistic work of all time. Art not only appropriates the immediate. and form. the problem is that.artsnews1.uk/uk/2004/dec/02/arts. he manages to invite the entire community. Therefore. On the one hand. therefore. both individual and social. the opposite direction is fruitless as well – attempting to revitalize art by excluding the aesthetic due to its corruption. which affect any given work of art. nicht unmittelbar aus dieser zu deduzieren” (Adorno 1997a: 19). next to the extreme stances that parody art7. this dialectical connection with the immediacy of the social cluster enforces the claim of art as being variable. but a response to it6. this implies that a pure resurgence of the aesthetic is out of the question. it should not consume itself as an empirical existent. due to the connection between method. but not an ideal for-itself (as Hegel had envisioned it) since it would exonerate the dialectical connections with the immediate. 5 It is not only that genuine art opposes the reduction to the empirical. Instead. When the process of rationalization overtakes the artistic medium. The manner in which the focus on the empirical identity can be properly protested against is only if this aspect is internalized within the protest itself. If one chooses to remain to a purely subjective apprehension of the musical piece. at least. Reaktion und Fortschritt. through his creation. namely over mimesis.guardian. so as not to consider the empirical facet of art as completely exonerated. ever since the emergence of the bourgeois society. the identity of art supposes an affirmation of the non-identical5. later on. This consideration casts a new light over the reproduction of the work of art. ”daß sie in der Generalbaßpraxis fast zusammenfallen” (Adorno 1997j: 441). cf. p. not a mere particular: ”Sie sind nicht allein das Andere der Empirie: alles in ihnen wird ein Anderes” (Adorno 1997a: 126). The subject who communicates through the musical piece is not only bringing himself into the dialogue but. this identity is no longer natural. Kitsch ist nichts als die durch Vergegenständlichung gefälschte Mimesis (Adorno 1997g: 636).co. We have to ask ourselves if. As a consequence. or of the interpreter. The question of reproduction has to address both these levels – on top of a substantial graCf. For Adorno. however. one also has to foresee the subjectivity of the player. a separation of art from its antagonism with the immediate. 134. 7 For instance. it has to be a reaction to a general. while articulating only the extra-aesthetic and attempting its appropriation later as an artistic category is an exercise in futility. which eludes the experiential background. since any significant connection between method and material has been severed: Gefälscht wird das mimetische Moment desto gründlicher. Art cannot identify itself completely with either of the two levels that condition it (empirical and social-historical). 4 sp of the piece. this impact will eventually reverberate over the other two elements as well. The opposite direction proves insufficient as well – it is not merely a question of accounting for the subjectivity either of the creator. it also internalizes their mutual conflict. The aesthetic emerges after these aspects have been confronted. mimesis will be from now on an expression of the false. it will enforce itself over the aesthetic categories as well. in the case of music. becomes impossible. This process will prohibit a return to an open moment of mimesis since it will only present itself in a rationalized manner. http://www. 6 119 . Art remains a for-itself by internalizing these two aspects. The work of art cannot be confronted when it is limited to its aesthetic moment. je mehr die ästhetischen Zeichensysteme als Konventionen den Ausdruck bändigten. the concept of art for As Adorno says. instead being forced through the social space. of the advanced industrialized one. On the other hand. However. the discussion cannot be consumed only by addressing the immediate or technical limitations of the piece in question. Consequently. Care should be taken. even if art can be viewed as expressing an identity with the Seienden. separation which would be final and inexorable. then he misses the trans-individual. art can become a weapon which attacks the reified state of affairs particular to the bourgeois society and. an optic that is essential for Adorno’s conception: ”Kunst ist die gesellschaftliche Antithesis zur Gesellschaft. it should not be concluded that art can only encounter a wobbly pretension for autonomy.dependence4. for example. As a consequence of this perspective. it is from this point of view that Adorno bashes the concept of l’art pour l’art. art‘s identity with the empirical will eventually fail. It is in this manner that the reproduction of any given work does not become a separation from its initial production. material. Gesammelte Schriften Band 17. art never exhausts itself or. the intrinsic presence of society in the creation.

This aspect is more obvious in the case of the new music. which to us appears as somewhat disconcerting since he is thus eliminating this moment precisely through the reduction which he. in turn. it is reduced to themes and motives in a twofold process. instead of approaching the public and imposing its truth upon him. Relation to the public and protest. what one looks for in art is always the immediate reaction. against this extreme superficiality.art’s sake shouldn’t be scrutinized as an idealized abstraction of the aesthetic. as it was previously invoked. will only relate to the work of art if the latter is regarded as a possession. we encounter two aspects. die sie [die Hörer] schrecken. a rejection which targets not only the fact that radical art goes against what are socially accepted forms. An example of this situation can be seen in the case of commercial music. Were this act solely an empirical one. actually has to respond to the public’s claims. to which he appends his impressions. This act adds another level of mediation – it is not only the spectator that is affected. no matter how reductive this character might be. it is an internalization of the message of the work reverberated through the spectator. Firstly. For the modern spectator. Instead. in their modernday primacy. What we are confronted with is an aesthetic simulacrum. the two cannot be separated without missing aesthetic contemplation in its entirety8. the work of art must adapt to the expectations and preferences of the public. he also overlooks the fact that the auratic character is a manifest antagonism against satisfaction. Implicitly. it would mean a complete reduction of the work of art to the immediate. Here. The public favors the fragment over the whole of the mu8 120 Cf. Adorno doesn’t address this type of question. the radical. as the immanent reaction to a society which only perceives sketches and surfaces. reception is prevalently a sensual act. on the other hand. Since the development of art is also dependent upon its relation with the public. commercial art is sought after only in terms of surface and immediate enjoyment. Moreover. The false consciousness that marks the period in question doesn’t allow even for satisfaction to remain authentic: ”in der falschen Welt ist alle ἡδονή falsch” (Adorno 1997a: 26). as it encompasses the entire dissent against fetishism: ”die Dissonanzen. When we question the reception of the work. But even the public doesn’t have any genuine wishes. 146. However. 3. Die Funktion des Kontrapunkts in der neuen Musik. reduced to the immediate. on the contrary. however. is only presupposed as it can lead to the immediate connection to the senses. This is because in this society there seems to be no place left for moderation. being instead turned into a for-another. in its turn. the being for-another is therefore completely severed from being actually destined to a public. it begins to lose grasp on the propitiation character. reaction is bound to follow the utmost exaggeration in the opposite direction. When the work of art is maintained merely as gratification. but his reception is assimilated within the work of art. but on the contrary. The modern spectator will always miss the dual mediation of the existent. it has lost its own autonomy and its requests are molded by the administered system of the culture industry. the alienated public will always miss the intimate connection between the artistic technique and the work of art as a general product. in this way he cannot access the claims that the work of art entails and channels. The work of art ceases to be a for-itself (Ansichsein). From the moment the cultural industry turns the work of art into an exchange value. is encountered with distrust. in order to survive. where the category of dissonance goes beyond being a simple artistic artifact. The layer of the immediate. it no longer transmits anything through itself. but also because it is a clear protest against the superficiality of the public: ”weil Kunst heute. it will be separated from the antagonisms which actually feed its existence. this new evaluation implies that art. However. we must at this point expand upon the manner in which the relation between the receptor and the work of art alters itself from the onset of the bourgeois society onward. Even though this particular example relates to music. The new. nor encouraged. was man vergessen möchte” (Adorno 1997c: 22). ohne Konzession all das reflektiert und zum Bewußtsein bringt. criticizes. reden von ihrem eigenen Zustand: einzig darum sind sie ihnen unerträglich” (Adorno 1997c: 18). is almost always rejected. the necessity of the dialectical connection between the artistic technique and the ensemble is exemplary for the entire spectrum of art. . this manner of approaching the work of art cannot be granted the right to existence when meaningful art is concerned. it responds to the limited attention span the public exhibits. wofern ihr überhaupt Substantialität zukommt. Gesammelte Schriften Band 16. p. serious art. The senses. subjective implication from the part of the spectator is neither expected.

the new will eventually become something different. It is not only that the public emphasizes the musical piece which demands a minimum of attention. der die ewige Werte herbetet. the material is depleted from the meaning of the piece as a whole. surpassing music and penetrating the social. In the relation between music and the contemporary public we see that. musicality was not molding the musical piece. This is the act of revenge that the culture industry bestows upon the non-economical artistic that is obstinate and refuses to be admitted under exterior impositions. The classics are butchered and reduced to clichés. the reduction brings forth musicality and eliminates harmony. What is seen as imperative is the fact that at least a fragment can be detached and that that fragment can become a viable reproduction. As protest. Über den Fetischcharakter in der Musik und die Regression des Hörens. This is another manifestation of the fetishistic character. dort das anbiedernde Näherbringen. he lacks a proper musical education which should be maintained in the proximity of music. und sie insgeheim belächelt. however. in its isolation. On the other side. Adorno considers that there still persists a trace of genuine conscience which opposes the fetishistic character (or. the form becomes an abstract. dazwischen wird die Sache. their mutual connection is severed.sical piece. and cast outside the market. Zur Würdigung gehören hier die Postamente und Nischen. of the historical here and now. Gesammelte Schriften Band 14. carries the burden of monetary failure: Nichts nimmt Würdigung ernst. Between the two. unnachgiebiger Produktion und den Massen (Adorno 1997f: 189). Nevertheless. Art does not turn universal except by addressing the individu- It is not only the part-whole relation that is affected. zernichtet (Adorno 1997f: 165). isolated. It objects against the ideological as well. even the attention of the composer prefers the part and the detail. weil sie machtlos sind gegenüber Geld und materieller Verfügung. art is not restricted only to the levels of the immediate. harmony determined musicality without submitting to it. This is representative for the sickness of the age. there is an ever-increasing separation. Exil der angeblichen Schöpfergenies. as the impositi9 on of a debauched conscience). In any case. but that of content. or at least it should be. implicitly. the appreciation of the work never directs itself towards aesthetic content. this time not the fetish of value. Secondly. * * * Art should make obvious the absurd pretexts of such a connection to society. that can be apprehended immediately and which he can whistle at will9. what cannot be appropriated. He wants a limited complexity. actually) has to integrate this pretense of the novel in order to survive for the public turned consumer. focusing on the public which has yielded to kitsch. but one that offers just another variation of the same product. damit sie ihn ungeschoren lassen. As time passes. what is not willing to submit will be dismissed. sie tut es dem Kulturkonsumenten gleich. on the one side. the resistance which manifests against fetishism is an indicator of this potency). In the classical piece. one can see the never-ending pursuing of the ”new” – not a radical new. the culture industry has to affect and change this conscience. where it evinces the displacement of human experience within the administered society: Zur Bestimmung des prekären Verhältnisses zur neuen Musik genügt indessen keineswegs der Rekurs auf die gesellschaftliche Entfremdung zwischen avancierter. 121 . 21. against such a reductionist philosophy which attempts to bestow between men and things the connection of an imposed generalization. towards values that should not be translated under the domination of exchange pretexts. In respect to the moment which comes to dominate over the whole of the musical piece. It is not merely a question of submitting to these details. It carries with it the weapon of ridicule. music has to be able to impose itself to the public and to appease it beyond the public‘s resistance (since this imposition is received. the most important consequence resides in the fact that the whole is now disregarded. music (and the whole realm of artistic expression. It is not a problem if the musical work in its entirety fails to grasp the public. p. it is a very real threat – serious art. der man angeblich dient. This reduction goes even further. to be more precisely. This continuous disengagement of the whole through the fragment is the fundamental reflection of the alteration which has occurred in the means-ends relation. and won‘t be just a mere diversification. being instead a ”by-product” that reached its purposefulness through the whole. cf.

this process functions only as a mask for the overall crisis of the rationalized society. a dynamic element which can only be considered ”completed” in a concrete historical moment. The individual. Adorno states that ”er denkt in Brüchen. its expression should assume the fragmented order of reality. upon reality. it is reduced to the unmediated praising of the surface: Die ästhetische Schwäche dieses Dingkults. the primacy of the inter-human relations resides in the power of conformity. as well as for the critique which has now turned public. his Other. he renounces any pretexts to individuality. entails a trans-individual embodiment which acts as a unifying force over the social space) has disappeared from contemporary society. embodies an enemy.al. der geheimnistuerische Gestus. however. the foe which projects a direct threat to society as a whole or to a certain group. The dissolution of individuality leads to missing a proper aesthetic experience – no genuine satisfaction can be drawn from the surface of the work. cf. Society answers to the individual and builds itself through him and his peers: ”sondern umgekehrt bildet sich und lebt die Gesellschaft auch nur vermöge der Individuen. the work of art loses its auratic character and no longer offers the means for articulating the individual over the collective. no impression will be able to afflict the receptor. Theses upon Art and Religion Today. he has to be abducted from himself in exchange for protection against these virtual threats. Neither his subjectivity. in den Sinn einholen läßt (Adorno 1997b: 52)10. . Against this level of accepting. pretexts to incarnate an absolute value. There is. no resistance against the intrusion of ideology is left and they are both covered by it. Gesammelte Schriften Band 11. Adorno. beyond the author‘s subjectivity. since he eludes the identification to a role. are relevant. spricht sich darin aus und zugleich die Absicht (die unbewußte. discussing the case of the essay. therefore. neither of the two extremes can be regarded as adequate in the case of the artistic production. The aesthetic is appropriated by the reified society. In turn. a manner in which individuality can not only be rescued. Since the individual is opposed. 648 ff. a divine validity and which. in order to be accepted by society and to be pro10 perly integrated. nor absolutizing the transcendent. von dem krisenhaften ernst der fortschreitenden Entwicklung durch unentwegte Heiterkeit abzulenken (Adorno 1997i: 725). so wie die Realität brüchig ist. as well as his suppressing any differences that are exterior to his social role. but also made manifest. nor the establishing of his own identity. instead. we do not have here the space to properly expand the analysis of this connection. attempting to veil the traumas it carries within: Die Kritik des privaten Individualismus. Unfortunately. will accentuate his own social worth as it is indicated to and imposed upon him. This other. On the contrary. Neither ideologizing the empirical. for instance. secondly. but it is an indication of the manner in which art can adequately reflect reality. zugunsten eines kollektiven. and is thus annihilated. die Vermischung von Religion und Kunstgewerbe. it will impose the same paradigm. verrät zugleich die reale Gewalt der Verdinglichung. individuality is exiled and condemned. there will always reside an ”outside” which will be his stranger. can lead to a proper apprehension of society. There is no idealization or forever in its moments. This is because society is. When art loses its signification. p. or towards a leader to whom he can submit and whose authority can offer him an escape path from the 122 Noting that the connection targeted here refers to that religion which has turned subjective. deren Inbegriff sie ist” (Adorno 1997b: 57). As it succumbs to the overall reification of society. This sentence underlines not only an isolated artistic expression. This is only another formulation for the same implications of the administering force – for the art that has succumbed to it. Its place is taken by value considerations. he reaches toward a group where he can claim validity. as well. und findet seine Einheit durch die Brüche hindurch. wohlverstanden). This affirmation of individuality stems from the lyrical field. Lyric is a protest against the society which levels all and reduces the other to a danger attributed with ideological force. Adorno claims that objective religion (which supposes. Ideology is inherent to this opposition to the exterior since the individual attempts to forget himself. On the overall path which the rationalized society has taken and which it imposes upon its citizens. nicht indem er sie glättet” (Adorno 1997b: 25). what is praised is his capacity of adaptation to the level of the others. then the protest is destined to disappear from its core. die von keiner lyrischen Aura mehr sich vergolden. firstly. Since the administered society values the collective over the individual.

Since he is just as leveled as the others. ihrem Falschen in sich und wird getroffen von Kritik (Adorno 1997b: 51). (1997f) Band 15: Komposition für den Film. London: Routledge. Theodor W. and displaced between fetish and kitsch. He animates nature and transforms it into a partner instead of preserving it as an object marked by a utility character12. (1997d) Band 13: Die musikalischen Monographien. Rede über Lyrik und Gesellschaft. daß danach. (1997b) Band 11: Noten zur Literatur. since there has never occurred a complete separation between the two. they serve as a reminder of his own uncertainty and submission. Sie offenbart sich im Mißlingen der Kunstwerke. (1997a) Band 7: Ästhetische Theorie. can be surprised in its content after the Second World War. as it stems from the realm of the rationalized world. nach Auschwitz lasse kein Gedicht mehr sich schreiben. which loses its aesthetic prevalence. (1997e) Band 14: Dissonanzen. p. 3. keine heitere Kunst mehr vorgestellt werden kann (Adorno 1997b: 603). Gesammelte Schriften Band 7. it is never fully articulated and it never appears in the foreground. We see this when Adorno affirms the following: der Satz. As such. This inclination stems from art which. Frankfurt am Main: Suhrkamp Verlag: 2. this is only another aspect that lets us now that the process of rationalization was never completely under control. Art did not remain exterior to this dramatic burst of destructive This conception has also been articulated by Erich Fromm in (1942) Fear of Freedom. It is also confronted by the same lack of legitimacy which reason has now to face since. it cannot simply phase out its barbarism since. Attention is always claimed for the exterior which is invested with cataclysmic powers while the rest submits to ideology. the lyric is one who has overcome the reified link to his peers. is monetized by the administered culture industry. since there has not been encountered a point where reason could purely develop without dragging behind it the irrational. it detaches it from its pretexts at domination13. the lyrical moves towards reestablishing a meaningful binding with both nature and peers. Ultimate intrusion and final remarks The supreme impact upon art. it was actually encompassed by cataclysmic irrationality. Bibliography 1. being instead nested at the very heart of the technical development. Since this perspective becomes unbearable. cf. from the very beginning of the process of rationalization. 4. Through this passage. 4. Ästhetische Theorie. the rational and the barbarous have been intimately entwined. belonging means being reminded of one’s own weakness. one who reaffirms subjectivity amidst the alienated society. since society is dialectically related to the individual and the lyrical dissent is foreshadowed by the social individual. 7. it is a reverberation throughout the entire ”rationalized” world. only after that will it establish a liaison with nature. (1997c) Band 12: Philosophie der neuen Musik.uncertainty which marks his existence as an individual11. by protesting against the reductionism performed over the individual. Against ideology. (1997). gewiß aber. weil es möglich war und bis ins Unabsehbare möglich bleibt. When irrationality erupts from the core of the enlightened society. turns commodity. Gesammelte Schriften Band 11. Since this process is so advanced. the chapter dealing with means of escaping from freedom. p. it will reverberate through the entire cultural space. 53. 5. falsches Bewußtsein. the Holocaust is not a past event. The promises made by technique are tied to the possibility for unmatched destruction. the failure of the rationalized society will be a mere confirmation for the increasing bankruptcy of its cultural heritage. while it should have laid the path for liberating humans and improving their lives. Der getreue Korrepetitor. who resists the intrusion of ideology and. interiority is articulated in front of society. Denn Ideologie ist Unwahrheit. 123 . The Dialectic of Enlightenment viewed the Holocaust as the culmination of the barbarous tendencies that hid behind the illusion of an all-encompassing reason. 13 Cf. An ever-increasingly isolated and distrusted authentic art. Lüge. 11 tendencies. a connection that is detached from domination. before internalizing technique. which operates as distortion: Wachsamkeit ist geboten zumal dem heute ins Unerträgliche ausgewalzten Ideologiebegriff gegenüber. 86. 8. Adorno. gilt nicht blank. 6. such possibility does not reflect a singular moment. 12 Cf. Gesammelte Schriften in 20 Bänden. (1997g) Band 16: Musikalische Schriften I-III. Einleitung in die Musiksoziologie.

performs an isolation of serious art while pushing forward a degenerate counterpart. but also a way which goes beyond its realm – namely. Adorno. Max. but also to surprise the manner in which the in- dustrialized society. in this society which favors the collective over individuality. 12. Contract nr. Translated by Edmund Jephcott.9. subsequently. 10. it will indicate how. adapted to the market of commodities.5: Doctoral and post-doctoral programs in support of research. it has to be questioned not within an ideal realm of categories. Summary Adorno and the Rationalization of Art The following pages treat about the transformations that affect art in the context of the bourgeois society and. Dialectic of Enlightenment. as such. Theodor W. Romania 124 . ”Education and training in support for growth and development of a knowledge based society” Key area of intervention 1. and reduced to an exchange value. and Horkheimer. Acknowledgments Investing in people! Ph.D. artistic fetishism.: POSDRU/88/1. (1997h) Band 17: Musikalische Schriften IV. any sentence passed on art actually leaps over into the social. Key words: reification. To this respect. (1997j) Band 19: Musikalische Schriften VI. the individual can protect himself against the continuously expanding mechanisms of domination. collective and individual. This trajectory will allow not only to indicate the overall changes which affect art through the process of rationalization.5/S/60185 – ”Innovative doctoral studies in a Knowledge Based Society”. 11. detached from a genuine aesthetic experience. Therefore. in the modern aspect of the industrialized one. This is because art is dialectically connected to society. commodity. (2002). Cluj-Napoca. Babeş-Bolyai University. since the artistic materials and forms are subjected to a socially mediated development. Stanford: Stanford University Press. disenchantment. The response of the serious art will indicate not only the protest against this aspect of the administered culture.2013 Priority Axis 1. under the guile of administration. Project co-financed by the SECTORAL OPERATIONAL PROGRAM FOR HUMAN RESOURCES DEVELOPMENT 2007 . our inquiry will also have to address elements of the extraaesthetic and surprise the manner in which they reflect and determine the artistic change. (1997i) Band 18: Musikalische Schriften V. but in connection with concrete determinations at the social and historical levels. scholarship. we cannot restrict our investigation solely to intrinsic metamorphoses occurring on the aesthetic level.

politicieni. devenind regină. militari. reprezentanţi ai popoarelor dezrobite. care se plimba pe bulevarde îmbrăcat în veștminte arăbeşti şi indivizi obscuri. Imperiul german devenise republică. s-au scris volume şi mii de articole în presa din ţară şi în cea internaţională. despre care nimeni nu ştia exact ce însemnează. care erau taciturni. ajutor de bucătar. mama lor. Mica Principesă Marie. Alfred. şi trei surori mai mici: Victo- 125 . primind titlul de Principesă a Marii Britanii şi a Irlandei. a fost botezată Maria Alexandra Victoria. vechi naţiuni ca Polonia. Imperiul austro-ungar dispăruse. le obligă să vorbească cu scaunele din palat. diplomaţi. ca micul vietnamez. Imperiul otoman. 1919 jliuba@yahoo.Justin P. cum a fost cazul la Conferinţa de Pace de la Paris. Alexandra. bancheri şi oameni de afaceri interesaţi de concesiuni şi monopoluri în noile ţări ce urmau să fie create. Războiul Mondial desfiinţase guverne. Ducesa de Edinburgh. În Rusia. când. Pentru a le învăţa cum să susţină o conversaţie când vor fi mari. o eroină a poporului român. lăsând în urma sa o întinsă regiune instabilă în centrul Europei. „Missy” cum i se spunea. revoluţia din 1917 înlocuise ţarismul cu altceva. aroganţi sau chiar ostili. Acest antrenament riguros i-a servit de minune lui Missy mai târziu în viaţă. ce se întampla la Paris în timpul Conferinței? Capitala Franţei. care a definitivat frontierele naţionale după primul război mondial. era la pământ. Liuba Regina Maria la Conferinţa de Pace de la Paris. zisă Baby Bee. umilise pe cei puternici şi răsturnase societăţi întregi. o babilonie de bărbaţi de stat. a avut un frate mai mare. La aceştia se adaugă un contingent considerabil de pescuitori în ape tulburi şi de ceea ce francezii. terminată prin armistiţiul din 11 Noiembrie 1918.  economişti. care tăia ceapă şi castraveţi într-un resturant de mâna a doua şi care mai târziu avea să fie cunoscut sub numele de Ho Chi Minh. jurişti. trebuia să stea de vorbă sau să convingă indivizi importanţi.com ria. mofturoşi. a ţării care contribuise decisiv la victoria aliată. numeau „Les Grandes Horizontales” (Marile Orizontale) care nu voiau să rateze prilejul de a-şi oferi serviciile unei clientele internaţionale cu buzunare bine garnisite. De fapt. Fetiţa născută în Anglia la 1875 în urma căsătoriei dintre fiul Reginei Victoria Ducele de Edinburgh şi Marea Ducesa Maria. Li- Despre Regina Maria. zisă Sandra şi Beatrice. aventurieri ca Lawrence al Arabiei. fiica Ţarului Alexandru II. era un furnicar de lume. zisă Ducky. cu imbatabilul lor simţ al umorului. În acest articol mă voi limita la prezenţa ei la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. cu teritoriile sale vaste în Orientul Mijlociu şi cu o bucăţică din Europa.

prim miniştrii aliaţi îi atrăgeau atenţia că România încheiase la Bucureşti pe 7 Mai 1918  un tratat de pace separat cu Germania. Premierul Marii Britanii. David Lloyd George şi Premierul Italiei. Brătianu.126 tuania şi Letonia au reapărut pe firmamentul istoriei începând o viaţă nouă. un alt membru important al delegaţiei britanice dormita. devenit Preşedinte al Poloniei şi cu Regina Maria a României. fapt care a avut efecte negative asupra participanţilor la Conferinţă. în iunie 1919. Austria şi Ungaria au devenit ţări separate. C. şansele României s-ar mări. situaţia devenise critică şi era limpede că ceva trebuia făcut urgent pentru a salva cauza României. Lumea se întreba dacă n-a sosit oare timpul înfiinţării unei Organizaţii Internaţionale a Muncii sau a  unei Ligi a Naţiunilor şi al încheierii de acorduri pentru protejarea cablurilor telegrafice submarine ori pentru coordonarea zborurilor internaţionale. însuşi Premierul Lloyd George a fost auzit întrebând pe un secretar: ”Where the hell is that Transylvania that the romanians want so much?” Iar potrivit lui Brătianu. conştient de primejdia care pândea ţara. O nouă ordine internaţionala trebuia recreată pe baze diferite şi noi frontiere trebuiau trasate. România era. care a sosit ceva mai târziu. mă mărginesc a nota că delegatul României. după „bunul” obicei românesc şi neţinând sema de revendicările juste ale celorlalte popoare din regiune. trebuiau să încheie propriile lor tratate de pace cu Puterile Aliate. a avut o idee genială: a sugerat trimiterea la Paris a Reginei Maria cu misiunea secretă de a încerca să îmblânzească „Tigrul”. pe care însă Parlamentul României nu îl ratificase. potrivit nefericitei tradiţii bizantine. În timp ce Brătianu încerca să se prezinte drept exponent al uneia din Puterile Învingătoare. în timp ce Belgiei şi Serbiei i se permiteau trei. Premierul francez Clemenceau îl detesta pe Brătianu. îşi ruinase reputaţia jonglând peste măsură statisticile. Ministrul Franţei la Bucureşti. În acele momente tensionate el nu îşi dădea seama că ceea ce era acceptabil pe malurile Dâmboviţei nu era aceptabil pe malurile Senei. Clemenceau nu îi putea ierta lui Brătianu capitularea în faţa Puterilor Centrale. Loyd George. în dorinţa sa de a pleda cu succes cauza României şi de a câştiga cu orice efort noile teritorii. de Saint-Aulaire. această anglo-rusoaică sau ruso-engle- . încerca să provoace discordie între aliaţi. În acele momente cruciale pentru destinul României. Reprezentanţii ţărilor învingătoare: Preşedintele Statelor Unite Woodrow Wilson. de o persoană care să ştie să se mişte mai uşor pe parchetul diplomatic şi să vorbească mai calm. Georges Clemenceau. aşteptările erau mari. Prim Ministrul ţării. Ajunsă la 44 de ani. despre care spunea că era „uns cu toate alifiile”. Brătianu. Vittorio Orlando au descins la începutul anului la Paris pentru a se întâlni cu Premierul Franței. Preşedintele american Wilson era un moralist rigid. pe tonul potolit al saloanelor de la Quai d’Orsay. deci. Robert Lansing. În plus. Ion I. Cultura englezilor în ce priveşte România era atât de redusă. care se alipiseră prin voinţă populară sau în care populaţia românească era majoritară. dar ea a fost mai mult decât atât. acest amestec exploziv de sânge englezesc şi rusesc. a fost acceptat doar ca simplu delegat la Conferinţă. Fără a intra în detalii referitoare la desfăşurarea Conferinţei. adversar al revendicărilor teritoriale româneşti. care decidea soarta a milioane de oameni. Oituz şi Mărăşeşti. iar ţări noi ca Iugoslavia şi Cehoslovacia se străduiau să se formeze. Brătianu avea tot dreptul să fie frustrat şi să se simtă insultat. prieten al poporului român. supranumit „Tigrul” şi alte personalităţi internaţionale. ca reprezentant al unei puteri co-beligerante. un bărbat inteligent şi patriot. Este adevărat că acestea tratau pe reprezentanţii ţărilor mai mici cu o revoltatoare lipsă de respect. Se intrase într-un  impas. Contele M. iar Prim Ministrul Marii Britanii. În 1919 Parisul devenise centrul lumii. însoţit de Secretarul său de Stat. ca celebrul pianist Ignace Paderewski. Decizia de a o trimite în misiune diplomatică la Paris a luat-o pe Maria prin surprindere. se adresa reprezentanţilor ţărilor mai mici ca şi când aceştia ar fi venit din propriile sale colonii. Era nevoie de o faţă nouă. devreme ce în loc de a fi salutat în rândurile membrilor Consiliului Suprem. această mare frumuseţe. Conferinţa de Pace de la Paris este menţionată de obicei în legatură cu semnarea Tratatului de la Versaille. încât potrivit cotidianului londonez Daily Mail. După marele dezastru al războiului. care vorbea ca un predicator. pe cale de a pierde în acest joc in- ternaţional politic şi diplomatic teritoriile. deşi armata română. care deşi doreau alipirea la Patria Mamă. ci şi sângele rece. Brătianu ajunsese să-şi piarda nu numai credibilitatea. Urmarea a fost că poziţia sa la Paris devenise precară şi indezirabilă. adică pe Clemenceau. nu ar fi putut-o realiza fără acordul Marilor Puteri. în timp ce premierul român se străduia să-şi prezinte tezele. Dar chiar şi în acest caz România a fost tratată prost. acordându-i-se numai două locuri. Se credea că dacă Clemenceau şi-ar schimba atitudinea. a repurtat strălucite succese militare împotriva inamicului la Mărăşti. ca Imperiul otoman. refăcută şi reînarmată cu ajutorul Misiunii Franceze sub comanda Generalului Henri Bethelot. care.

La 5 Martie 1919 scriitoarea franceză Colette. iar Ileana . cu o nonşalanţă dezarmantă i-ar fi spus: „Mon cher Brătiano. în timpul vizitei sale la Marsilia. Maria (Mignon) de 19 ani şi Ileana. Regina. Dobrogea şi Banat. Regele George V. era considerată ceea ce în engleză se numeşte ”backwater”. care doreau să-şi exprime în acest fel entuziasmul faţă de femeia frumoasă şi nobilă care îi vizita. o răstoacă. Nicolae Misu. „Sunt măgulită şi cred că într-adevăr voi putea fi de folos” a declarat ea. Maria şi anturajul ei s-au instalat în 20 de camere la Hotelul Ritz. cât mai ales la întâlnirile importante la care urma să partricipe. unde se hotărăşte soarta lumii. Îmi închipui că Brătianu. Bucovina. Regina Maria şi-a căsătorit mai târziu excelent cele trei fiice: Elisabeta cu Regele George II al Greciei. încât  aceasta mă nelinişteşte şi mă face nervoasă”. La un moment dat Maria şi-a dat seama că avea nevoie de o garderobă nouă şi de bijuterii noi. s-a urcat în vagonul regal la o staţie înaintea Parisului pentru a avea timpul necesar de a o intervieva pe Regina României.cu Arhiducele Anton de Habsburg. dar era înzestrată cu o inteligenţă naturală. la Paris. Suntem la Paris. a notat în jurnalul ei: „Atâta lume îşi pune speranţele în mine. dorea să-şi scoată fiicele în „lumea mare” şi să le pregătească pentru un eventual mariaj regal. Oferindu-i un buchet enorm de orhidee. ea a cerut şi obţinut permisiunea de a fi însoţită de fiicele ei. Regina Maria a rămas încântată. un individ teribil de econom. de 25 de ani. ci şi pe liderii celorlalte Mari Puteri că România avea dreptul la Transilvania. Experţii români i-au prezentat fapte şi statistici. atunci va trebui neapărat ca eforturile ei la Paris. se înfăşişau dimineaţa devreme la Maria pentru a-i pune la dispoziţie ultimele informaţii şi datele necesare. dar catifelaţi… o asemenea apariţie te lasă fără grai. Maria îşi alegea cu grijă îmbrăcămintea. de un extremist croat). Principesele Elisabeta. Înainte de a părăsi România. Sclipirea părului ei cu reflexe aurii. având în vedere importanţa redusă acordată României de Marile Puteri. ţinând cont de caracterul şi de personalitatea oamenilor cu care se întâlnea. Misiunea ei era extrem de dificilă: să convingă nu numai pe Clemenceau. ca să fie la înălţimea misiunii mele. ci şi de admiratori din sânul populaţiei parisiene. alcătuită în acel timp numai din Muntenia şi Moldova. jurnalista a izbutit să stea de vorbă cu înaltul oaspete. care. În plus. Exprimându-şi regretul că Principele Barbu Ştirbei. afirmând că viaţa la Bucureşti era încă prea dezorganizată pentru a le lăsa să stea singure. n-a fost prea încântat atunci când regina. În realitate însă. a fost pregătită intens pentru misiunea ei. Luând în considerare că delegaţia britanică era cea mai anti-română. un iscusit diplomat de origine macedo-română. care era mai mult decât „confidentul” ei nu o putea însoţi. ca orice mamă bună. deşi vizita era calificată drept „neoficială”. care erau lăsate pe mâna miniştrilor şi a diplomaţilor. Maria (Mignon) cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei (asasinat în 1934. Văzând mulţimea care sosise la gară pentru a-i ura drum bun. nu avusese încă ocazia de a-şi verifica farmecele. regina a primit instrucţiuni să se ducă şi la Londra pentru a susţine cauza românească pe lângă vărul ei. mi-am refăcut garderaoba. bun-simţ. decât în circumstanţe relativ modeste. unde au gasit suita regală inundată de flori trimise nu numai de oficialităţi. claritatea tenului roz şi alb. pentru a acorda românilor teritoriile pentru care au luptat şi murit. să fie încununate de succes. Dar regina era convinsă de dreptatea cauzei româneşti pe care o reprezenta. treizeci şi unu de paltoane. „E superbă” a scris Colette a doua zi în Le Matin. După ce Regele Ferdinand i-a împărtăşit noutatea. de 10 ani. În mod normal regii şi reginele nu se ocupau personal de asemenea probleme. Ratarea acestei misiuni nu era o opţiune pentru Maria. care nu-şi trimiteau la Bucureşti decât diplomaţi de rangul doi. două 127 . deoarece cele vechi fuseseră trimise cu tezaurul naţional spre păstrare în Rusia şi n-au mai fost înapoiate nici până în ziua de astăzi. Ştiind importanţa  imaginii pe care trebuia să o proiecteze atât în faţa publicului. inteligenţa şi iscusinţa. luând-o înaintea colegilor ei jurnalişti.zoaică. Regina a părăsit Bucureştiul  la 1 Martie 1919. sută la sută româncă – ce vorbesc? – mie la sută româncă. iar apoi. Într-adevar. curaj şi talent literar. Sper că nu obiectezi că mi-am cumpărat şaizeci de rochii. ea s-a consolat remarcând în jurnalul ei intim: „Nandu (adică Ferdinand) are mai mare nevoie de el la Bucureşti”.” După o primire demnă de o celebritate la Gare de Lyon. România. Basarabia. un braţ mort de mare sau fluviu. Apoi a continuat: „Dimineaţa era mohorâtă. farmec personal. ca mai toate fetele de bună familie din acel timp nu avea o educaţie superioară. dar Regina Maria radia lumină. îşi dădea seama că dacă ea şi familia ei nu doreau să împărtăşească soarta familiei imperiale ruse şi a altor capete încoronate. strălucirea ochilor ei imperioşi. Brătianu şi Ministrul său de Externe.

după ce servise într-o misiune de ajutorare în Rusia. poate . a dorit să afle de la el cum să-i trateze pe Preşedintele Wilson şi pe Premierul Lloyd George.poate . Dar Wilson. Maria ştia că mai are de aranjat o întâlnire dificilă. l-a întrebat pe Balfour dacă în viitoarea discuţie cu americanul ar fi bine să înceapă cu bluziţa roză pe care tocmai o cumpărase de la Chanel şi să încheie cu Liga Naţiunilor. Marile ei amoruri au fost Principele Barbu Ştirbei (cumnatul lui Brătianu) şi colonelul canadian Joe Boyle. a invitat cuplul prezidenţial la cină. care a venit la Paris să mă vadă şi cu unul sau doi aghiotanţi”. „Veniţi înainte de 9”. Se ştia. ştiind că nu mă veţi putea refuza. Cu naturaleţea ei cunoscută. dar nu încă pe Cei Trei Mari. care o evitase până atunci. Dar întocmai ca multţ străini. Atunci Maria. i-a spus Maria. încât nu-i acorda niciun minut liber după orele 9 dimineaţa. dar din alte motive. dar Edith a replicat că ei nu iau mesele în altă parte decât la ambasada americană. românii o găseau pe regină încântătoare.” După întâlnirea cu „Tigrul” Clemenceau. „Cu fiecare moment care trecea şi regina întârzia”. Ştiind cum gândeşte. în schimb sunt atrăgători. când vorbiţi însă cu Lloyd George.cu bluziţa roză. de altfel întocmai ca în zilele noastre. în Occident. Gestul ar putea fi considerat un mesaj subtil transmis lui Wilson. prezentate pe larg în ziare. cea cu preşedintele american. Prin frumuseţea. care după patru ani poate fi trimis la plimbare. un milionar pripăşit în România. că această nepoată a Reginei Victoria s-a dezbărat cu uşurintă de creşterea ei rigidă englezească. adaptându-se cu dezinvoltură la atmosfera liberală şi tolerantă a noii sale patrii. Soţul ei Ferdinand. preşedintele Statelor Unite. de pildă. Voi veni  doar cu două din fiicele mele. care. i-a prezentat fără întârziere revendicările româneşti. Edith. regina. Este probabil pentru prima şi ultima oară când un invitat al Preşedintelui Statelor Unite îndrăzneşte să sosească la o masă cu o astfel de întârziere şi cu un anturaj dublu celui convenit. care îşi pregătea dinainte subiectele de conversaţie şi aştepta momentul oportun pentru a se injecta în diatribele  înalţilor demnitari.cu Liga Naţiunilor. regina i-a comunicat că îi va face plăcere să-l primească la Ritz. „În acest caz” a spus Maria cu un zâmbet angelic. În ziua de 10 Aprilie. La aceasta. lăsând să se înţeleagă că nu avea timp de pierdut cu o mică regină. imaginea României şi a românilor nu era deloc favorabilă. arătând americanului că o regină care domneşte pe viaţă este mai presus decât un preşedinte. amuzanţi şi inteligenţi. rafinatul diplomat i-a raspuns: „Majestate. unde a pledat la vărul ei Regele George V în favoarea României. Maria cucerise Parisul. n-a reacţionat în niciun fel dătător de speranţă. un om bun. Astfel. răspunzându-i că ar fi încântat  să-şi prezinte omagiile. nici chiar românii nu aveau o părere prea bună despre ei înşişi. Dar potrivit dnei Wilson. avusese grijă să picteze pe Regina şi România în culori puţin atrăgătoare. De altminteri. „Nu e nicio problemă”. împreună cu soţia sa.128 zeci şi două de etole de blân. o fire rece. când vorbiţi cu Wilson începeţi cu Liga Naţiunilor şi terminaţ i.Văcărescu) în memoriile sale: „Moralitatea nu a jucat niciodată un rol esenţial în viaţa compatrioţilor mei. a crezut că a găsit o formulă diplomatică prin care să se poata eschiva. cu sora mea infantă Beatrice. ostilă României. ce scrie Principesa Anne Marie Callimachi (n. Iresponsabilă? Nicidecum. unde Maria. încurajându-l pe Wilson să-şi dezvolte teoriile relative la dreptul de auto-determinare al popoarelor. dar plicticos şi mai puţin inteligent decât ea. În acel timp. deoarece cei doi au stabilit un raport de simpatie reciprocă şi după vizita ei rapidă la Londra. Lordul Arthur Balfour.” Înaintea întâlnirilor cu Cei Trei Mari. nu era o figură carismatică şi nu poseda calităţile care s-o poată impresiona. Ei sunt interesaţi numai de două lucruri: a discuta politică şi a face dragoste. România trebuie să obţină cel puţin Transilvania şi Basarabia. dar că agenda sa de lucru este atât de încărcată. începeţi cu bluziţa roză şi terminaţi. adresându-se soţiei. Iar o parte  a presei străine. Nu ne putem permite ca din lipsa unei toalete să periclităm alipirea uneia din provincii…” Era regină extravagantă? Da. îmi dădeam seama  că înfuriat îşi zicea în sinea sa: „Scumpa mea regină poţi zice adio la Transilvania… la Basarabia… la Bucovina… la Banat…” Maria însă a salvat situaţia cu zâmbetul şi farmecul ei. astfel încât însăşi dna Wilson a remarcat mai târziu că în pofida unor minus- . „bărbia Preşedintelui Wilson cădea. Wilson. ştiind că timpul era limitat. vioiciunea şi naturaleţea ei. Iată. au sosit la hotelul Ritz. farmecul. care s-a desfăşurat mai bine decât ar fi îndrăznit să spere. două zeci şi nouă de pălării şi optzeci şi trei de perechi de pantofi. în ziua respectivă Maria a sosit cu un anturaj de zece persoane şi cu o întârziere de 35 de minute. deoarece se consideră salvatorul Democraţiei în lume. eleganţa. Maria. „mă invit singură la prânz. luând într-o zi prânzul cu Ministrul de Externe Britanic. de pildă. subiectul favorit al preşedintelui. Nu e timpul sa fim zgârciti. notează unul din oaspeţii americani.

2005). Părerea generală era că regina a pus România pe hartă.cule „neinţelegeri”. Dar vizita reginei Maria în capitala Franţei a fost importantă şi dintr-un alt punct de vedere. iar Brăianu a măturisit că Maria a realizat în cateva zile mai mult decât el însuşi în şase săptămâni. Înainte de a părăsi capitala. Fără a-şi pierde cumpătul. vă ajutaţi pe voi înşivă”. Preşedintele Americii a auzit dintr-o gură regală că nu poate ignora problema minorităţilor din propria sa ţară. Consecinţa a fost  adoptarea de către România a Constituţiei din 1923. care a acordat drepturi egale tururor minorităţilor. Wilson i-a reproşat reginei tratamentul inechitabil la care erau supuse minorităţile din România. remorcând un şir de vagoane încărcate cu armament. întinderea comunismului în Europa. astfel. i-a spus regina. Eforturile curajoasei regine au promovat tezele româneşti şi au contribuit în mod decisiv la crearea României Mari. Spre deosebire de Clemenceau. În cursul dejunului. Raymond Poincaré. prânzul s-a desfăşurat într-o atmosferă foarte plăcută. întocmai ca mulţi militari francezi. care se vrea democrată. muniţii şi medicamente destinate Crucii Roşii Române. pe care o considera un stăvilar în calea puhoiului bolşevic. era prieten al României. solicitându-i ajutorul material pentru a salva România din foametea şi disperarea în care se zbătea şi pentru a împiedica. Maria l-a invitat la cină pe mareşalul francez Ferdinand Foch. ea a raspuns pe un ton blând că fără îndoiala dânsul trebuie să cunoască această problemă. (Conferinţa rostită de Justin Liuba la întrunirea anuală a Fundaţiei Iuliu Maniu. consfinţită prin Tratatul de Pace de la Trianon. judecând după modul în care sunt trataţi Negrii şi Japonezii în America… Maria a părăsit Parisul în culmea gloriei. „Ajutându-ne pe noi. semnat la 4 iunie 1920. New York. aşa cum se cuvine într-o democraţie adevărată. Comandantul Suprem al Forţelor Aliate. Foch. Preşedintele Franţei. i-a comunicat discret că Premierul Clemenceau „Tigrul” se îmblânzise şi-şi schimbase părerea după vizita regală. în timp ce Maria a aflat de la un preşedinte american că o națiune. 129 . trebuie să-şi trateze minorităţile în mod echitabil. Rezultatul acestei cine s-a putut vedea la plecarea Mariei. când elegantul vagon regal albastru-argintiu părăsea Gare de Lyon.

in dealing with different social systems. Furthermore. They also argued that behavioral flexibility is essential with respect to the four criteria abovementioned. and operational adaptability of an individual’s internal system in all intercultural communication contexts. it has been interpreted as the creation of cultural appropriateness. resilience to stress. skills in adjusting to different cultures. intergroup posture. Some of the main characteristics one should possess in order to make’s one’s cultural integration smoother are open-mindedness. Researchers have identified the key components that are extremely important for the assessment and 130 . it has been ”defined as the overall internal capability of an individual to manage key challenging features of intercultural communication: namely.. Some anthropologists consider that intercultural competence is emphasized by the ability to recognize and value the cultural conditions that help creating mutual adaptation. The two famous researchers Ting-Toomey and Chung have come up with two other such criteria: creativity (necessary for producing something inventive) and adaptability (which refers to the individual’s ability to change one’s goals in order to meet certain needs of a situation). researchers have come across the so-called appropriateness criterion which proved to be irrelevant because assessment always entails subjective judgement. „. The interactants of a communicative process are representatives of the culture to whose expectations they have to adapt to and not some persons possessing intercultural experience. One should always consider the problematical nature of the communication situation before deciding what type of communication skills and language they should employ in achieving an appropriate communication.Stăncuţa Ramona Dima-Laza Comunicarea într-o societate interculturală – bariere de limbă şi diversitate culturală lazastancuta@yahoo. or how to handle psychological demands caused by such interchanges. There is a close connection between cross-cultural adjustment and effective job performance. effective. scientists have identified a second criterion . Instead of being perceived as communicative appropriateness related to the communication process.com Conceptual frameworks Intercultural interaction between members belonging to different social groups can be challenging in terms of their beliefs. anthropologists discovered some fundamental factors: the ability to manage psychological stress. Whether we are discussing verbal or non-verbal communication. affective.the effectiveness. and the accompanying experience of stress. for the understanding of these phenomenons. bilingualism. cultural differences and unfamiliarity. A competent communicator should be able to manage multiple meanings in an appropriate. but as the cognitive. It occurs while interacting with people. empathy. focusing on negotiation and construction of meaning. values and styles. self-confidence. flexibility in thinking. it is very useful in learning how to behave efficiently with people coming from different social backgrounds. and therefore intercultural effectiveness involves both adjustments to a different culture and to the place of work. attitudes to life. the economic dimension is also important. [… It] is explained not as communication competence in dealing with a specific culture.” [1] While analyzing competent communication. adapted and creative manner. to establish interpersonal relationships and to communicate effectively. While carrying out several surveys on the nature of intercultural effectiveness. in order to avoid misunderstandings. Others regard it as an ability to negotiate cultural meanings and to respect the cultural identities we interact with. tolerance for ambiguity. [2] Searching for new ways of convey meaning. realistic expectations..

” [4] The learners should become able to understand both the relationships between themselves and the cultural beliefs of their interlocutors. But when they are involved. was so influenced by speech act theory that it lost any connection to the cultural area. psychological adaptation. motivation. have developed conceptual frameworks based on conceptual thinking and communicative competence in foreign language education. Numerous studies related to the field of pragmatics. Without accurate knowledge. knowledge and mindfulness. […] Communication skills refer to our operational abilities to interact appropriately. It is this function of establishing relationships. Mindful reflexivity requires us to tune in to our cultural and personal habitual assumptions in viewing an interaction scene.” [3] Considering the above-mentioned quotations. communicators cannot become aware of the implicit ethnocentric lenses they use to evaluate behaviors in an intercultural situation. Byram considers that discovery or interpretations are much more important for intercultural speakers. communicators cannot accurately reframe their interpretation from the other’s cultural standpoint. Many communication skills are useful in enhancing transcultural communication competence. the ability to manage these constraints [of time and mutual perceptions and attitudes] in particular circumstances with specific interlocutors. Four core communication skills are mindful observation. effectively and satisfactorily in a given situation. it might prove to be psychologically undesirable and impossible for the learner. research has shown that there has been a tendency to take the native speaker as a model for judging and analyzing it. describing it as the ability to apply the standard rules of a language to produce written and spoken language. […] Mindfulness means attending to one’s internal assumptions. but also to act as mediator between people of different origins and identities. The first one would be linguistic competence. Knowledge here refers to the process of in-depth understanding of important intercultural communication concepts that ”really make a difference”. in order to accommodate the nature of intercultural communication. ”the characteristic of a competent language user is not the ability to speak and write according to the rules of the academy and the social etiquette of one social group. However. drawing upon knowledge and skills. He resumes the concept of mindfulness explaining how it functions in intercultural interaction in order to ease the communication process: ”The skill of interaction is above all. sociolinguistics or discourse analysis focused on problematic communication. and simultaneously attuning to the other’s assumptions. managing dysfunctions and mediating which distinguishes an intercultural speaker and makes them different from a native speaker. but the adaptability to select those forms of accuracy and those forms of appropriateness that are called for in a given social context of use. native speakers are not involved in this process of intercultural interaction because they might lead to an inaccurate representation of reality. In particular. He considers that ”Without culture-sensitive knowledge.” [5] Intercultural speakers of different origins negotiate their ways of interaction like the agreements on meta-commentary. Researchers like Byram or Van Ek. Ting-Toomey commented some of them. Communicative language teaching. Considering this notion of appropriateness. they should have different social identities in order to achieve a different kind of interaction. They may also be called upon not only to establish a relationship between their own social identities and those of their interlocutor. Byram identified several components. cognitions and emotions. mindful listening. identity confirmation and collaborative dialogue. mindfulness. and operate the skills of discovery and interpretation. we notice that the author has put a special emphasis on communication skills. the individual needs to manage dysfunctions which arise in the course of interaction. The interest in what concerns intercultural interaction has also drawn the attention to the field of applied linguistics. even if to a lesser extent. The individual needs to draw upon their existing knowledge. by taking the native speaker as a model. Generally speaking. cultural awareness.development of intercultural communication: personal attributes. as they all entail openness and a focused attention on the process. and emotions. have attitudes which sustain sensitivity to others with sometimes radically different origins and identities. some people disagreed with this idea. cognitions. Anthropologists found that communicative competence had come to be interpreted as appropriate language use and not as a competence in the social and cultural life of a nation. knowledge block. In his research in intercultural interaction. claiming that by doing so. As Kramsch said. which has been a powerful teaching approach. Sociolinguistic competence focuses on the ability to give meanings to the language which are negotiated with the interlo- 131 .

”The Patterns of traits. In addition. bosses look to conscientiousness. international business knowledge. Schneider and Barsoux summarized a list of features for managing differences abroad: interpersonal and linguistic skills. discourse competence. And after doing so. meta-communicative competence. failed to adapt. In a survey conducted by scientists Marx. […] it appears that the action roles (decision maker and negotiator) are relatively more critical to the global manager than to the domestic manager. In their view. flexibility. cultural empathy. empathy. It is a process of exchanging meaningful information across cultural boundaries so as to preserve mutual respect. his model becomes unsuitable for non-school contexts. these indicators are not enough for successful abroad assignments as taskcompany or culture-related elements trigger the necessity for additional requirements. which in the researcher’s vision is divided into other five components: attitudes. the phenomenon of globalization has reduced cultural diversity. management studies and intercultural interaction was difficult to establish as people coming from other environment than the American one. we mention intercultural competence. psychological adaptation and the management of social relations. skills of interpreting and relating. knowledge. business knowledge. skills. he underlined the manager’s personality. The basic characteristic of Byram’s model is the fact that it emphasizes the context of the teaching and learning of foreign languages in schools. The learning capabilities were also significantly more critical to effectiveness ratings for the global manager.132 cutor. distinction which is operationalized under the headings of attitudes. 7]. skills of discovering and interacting. polycentrism. ability to cope with uncertainty. values. However. The idea of crossing such boundaries might prove to be threatening and frightening because of the misunderstandings that may occur. The characteristics of a successful expatriate manager identified by linguists Kühlmann and Stahl draw the attention to the suitability and to the impressionistic approach. nor past experience working with heterogeneous workgroups predicted effectiveness ratings in a global or domestic context. Other researchers decided that the best solution for describing the best international manager is to question the candidates themselves. communication skills. The bosses of global managers say emotional stability. behavioral flexibility. sense of humour. intercultural interaction is based on the distinction between the behavioral. motivation to work abroad. expectations. homogenizing the society. Tung identified some of the causes. According to the management literature and the business press. knowledge. skill in the role of negotiator and innovator. critical cultural awareness. patience. First there was the international manager and his wife’s inability to adjust to the new situation and secondly. Trying to draw up the profile of the ideal international manager. the fundamental features are: tolerance for ambiguity. There are many different categories relevant for describing the aspects of intercultural interaction but the ones emerging are one again. skills. multilingualism at work. Last but not least. The relationship between business. mindfulness. they reached the conclusion that their effectiveness is given by their ability to cope with stress and the capability to adapt. appropriateness. In conclusion. the other two focused on strategic awareness. knowledge. and the ability to take the perspective of others as significant to the effectiveness of global managers. role skills and capabilities global managers need to be effective is similar to that of domestic managers. adaptability ad sensitivity to other cultures. They criticize many studies based on intercultural communication claiming that they do not explore the actual determi- nants of success of intercultural interaction. beliefs. . studies have shown that the dominant criterion is effectiveness rather than appropriateness. His objectives refer to broad educational goals and therefore. skill in the roles of leader and decision maker and the ability to cope with stress are key components to managerial effectiveness regardless of the job’s global complexity. are totally opposed to the ones set forth by the Americans and Japanese. […] neither early exposure to other languages and cultures. goal orientation. experience living in other countries. While the Germans were more interested in social competence. sociability.” [6. The third component. the desirable characteristics formulated by German companies with respect to personnel managers. Barham and Devine. new ways of thinking and cultural adaptation. cultural adaptability. the lack of technical competence or the lack of motivation. People experience fear of giving offence due to the different manner of encoding and decoding messages. dwells upon the ability to discover and employ strategies necessary for the production of intercultural texts. affective and cognitive components. However.

. Ting-Toomey. Sage. discourse analysis or other fields of study can provide intercultural interaction with helpful insights that are frequently overlooked. Franklin Peter. London. pp. Language and Culture. Deal. Multilingual Matters.. M. 2. pp. 1998.. pp. 6. Leslie. Oxford. 28-35. Clevedon. Byram. 1991. vol III. 27. A multidisciplinary approach to intercultural communication. M. Y. 63. S. Ernst. Y.. Kim. social groups. Dalton. 1999. Intercultural interaction refers to communication between members of different social groups emphasizing the similarities and differences in terms of language use and the dynamic nature of behaviour. Die„Globalisierung” in der deutschen Handelssprache in: Studia Universitatis „Vasile Goldiş” Arad. Kramsch. Palgrave Macmillan: England. Communicating across Culture. Key words: intercultural. ISSN 1584-2339. It is focused on the conceptualization of intercultural interaction competence and its manifestation in the field of applied linguistics. B. vol. Managerial Effectiveness in a Global Context: A Working Model of Predictors. management studies. 7. pp. pp. Oxford University Press. 1997. 2002.. 5.. F. Summary Communication in an intercultural society -language barriers and cultural diversity In order to set forth some ways of handling cultural complexity. New York. pp. The paper demonstrates how applied linguistics.. 2009.Bibliography 1. NC: Centre for Creative Leadership. Rodica Teodora Biriş. Spencer-Oatey Helen. interaction. 73. 38. Teaching and Assessing Intercultural Communicative Competence. communication. 603. the present paper takes a multidisciplinary approach to exploring cross-cultural communication and the frameworks used for describing it. linguistics. Korzenny. psychology or communication studies. pp. december. Intercultural interaction. 259.. 4. 15.. J. C. 3. 20/2011. J. seria Ştiinţe Economice. C. Cross-Cultural Interpersonal Communication (International and Intercultural Communication Annual. Greensboro. The Guilford Press. 133 .

Die Unterzips liegt im südöstlichen Teil der Slowakei. d. Hochländer. 2008. sondern umgekehrt: Die einzelnen Kulturen und Subkulturen lebten in mehr oder weniger ausgeprägter Toleranz und Akzeptanz miteinander. nicht weit von der ungarischen Grenze. im südlichen Teil Ungarn. thenen und Ukrainer. und mit ihrem heutigen Stand. Mensch aus den Bergen. waren mehr oder weniger tolerant in Bezug auf das interkulturelle Millieu (vgl. 2012). Ruthenen (33 482).1 Prozent ist (Statistisches Amt der SR. goralische Mundart). Die Oberzips grenzt im Norden an Polen. im östlichen Teil Ru- Abb. vor allem in der Oberzips. am Fluss Hnilec (Göllnitz). (7 430). sprechen eine slowakisch-polnische. Bergbewohner. d. multikulturell. Tschechen (30 367). 3). Slowakische auf Grund des Gewohnheitsrechts. die ursprünglich (in Österreich-Ungarn) ein der Komitate war. Ukrainer. Diese guten Beziehungen waren keine Ausnahme. im Rahmen der heutigen regionalen Gliederung der Slowakei gehört die Zips zu zwei höheren territorialen Einheiten – zu Prešov und Košice. und 12. 2011). Die Deutschen im Gebiet der Zips Nach unterschiedlichen Quellen kamen die ersten Deutschen im 11.kontrikova@centrum. im Norden lebt die goralische Minderheit (Goralen aus dem slowakischen Horal bzw. polnischen Goral. slowakisch hora. 2007. Biris. In meinem Artikel beschäftige ich mich mit der Geschichte der deutschen Minderheit. Jahrhundert in die Zips (Kontríková. weiter lebt hier eine kleine deutsche Minderheit und Roma. S. Es waren vorwiegend Sachsen. Kontríková. gefolgt von den Ethnie der Roma (105  738). 92).h. ihre Spuren auf dem Gebiet der heutigen Slowakei gibt es jedoch seit dem Mittelalter. Die Zips Die Zips ist die Benennung einer slowakischen Region. 1Karte der Slowakei mit der Zips. und alle Komitate des Ungarischen Reiches.h. was aber nicht zu Problemen oder Konflikten führte. Die Mehrheit der Einwohner bilden die Slowaken. liegt in den nordslowakischen Gebirgen und die Siedlungen der Menschen befinden sich meistens entlang des Flusses Poprad (Popper). Die größte ist die ungarische Minderheit (458 467). Biris. Deutschen (4 690) und weiteren. Die Zipser Bevölkerung in der Vergangenheit Im Mittelalter war die Region Zips multinational. deren Anzahl aber nicht höher als 0. S. Die Siedlungen fungierten rechtlich unterschiedlich. Deutsche auf Grund des „importierten” Magdeburger Rechts. Zur deutschen Minderheit melden sich zwar heute nur wenige Mitglieder. das sich allmählich in Bezug auf 134 . multilingual und auch pluriligual (vgl.sk Einleitung Die Slowakei ist ein multinationales Land mit slowakischer Majorität (4 352 775 Einwohner) und mehreren nationalen Minderheiten. die sich in der Nähe der slawischen/slowakischen Siedlungen ansiedelten.Iveta Kontríková Die deutsche Minderheit der Oberzipser Region in der Slowakei damals und heute ­ iveta. polnisch góra. Die historische Benennung Zips gilt heute nur als Begriff der historischen Gliederung der slowakischen Regionen. zu denen auch die Zips gehörte.

die gleichen Namen erhielten. Es kamen nicht nur Bauern. 17). fungierten die slowakische. Nationalität Slowaken Deutsche Ungarn Juden Anzahl 19 438 12 118 5 437 3 527 135 . Sie bekamen bestimmte Privilegien. Im Jahr 1938 lebten hier nach Schätzungen 48 000 bis 52 000 Deutsche. oder sowohl der Vor. dass auch die Propria – Orstnamen.h. Nach der Verschmelzung der Dörfer Poprad und Poprad-Sasa bekam die Ortschaft die neue Benennung Villa Theutonicum (lat. In einigen Städten und Dörfern wurde die deutsche Minderheit sogar zur Majorität. Rechte. Die Städte waren meistens gemischt. Die folgende Tabelle gibt eine Übersicht über die Zipser Minderheiten zwischen den Jahren 1869-1910. Eine Wende in der steigenden Tendenz der deutschen Bevölkerung in der Zips brachte viel später die Ungarisierung nach dem Ausgleich Österreich-Ungarns im Jahre 1869.B. Das gleiche kann man in Kalkübersetzungen von Personennamen. aber mit dem Attribut „Sasa” (d. was die Nationalität der Bevölkerung betrifft. 142). Warum kamen eigentlich die Sachsen und andere deutsche Völker in die Zips und nach Ungarn? Das ziemlich große Komitat Zips war nur relativ dünn besiedelt.und Familiennamen der Deutschen ungarisiert. Acker. Sachsen waren jedoch zu Beginn der Ansiedelung die häufigsten „Gäste”. (ähnlich wie sein Vater Andreas II. die das Reich besiedeln und kultivieren sollten. die das Land vor allem wirtschaftlich entwickeln konnten. 1932. Dreißig Dörfer der Zips konnte man fast als rein deutsche bezeichnen.als auch der Familiennamen beobachten: Martin Spitzkopf → Márton Spitzkopf. in Neuwalddorf. da sich die Deutschen zu Ungarn gemeldet haben. und bis in die vierziger Jahre des 20. um das Land vor nicht seltenen fremden Angriffen zu verteidigen. Vor. 2009. Status. Jahrhunderts lebten dort die Deutschen als Majorität. gute Beziehungen zu den herrschenden Schichten und auch zur ursprünglichen slowakischen Bevölkerung -.) rief Ansiedler aus westlichen Ländern.h. dem Oberzipser Dorf Nová Lesná. in den Dörfern war die Situation anders. S. in den Ämtern durfte man auch nur noch Ungarisch benutzen. die in der Nähe der slowakischen gegründet wurden. Praktisch kann man beoba- chten. sächsisch). sank die Anzahl der deutschen Bevölkerung (Kontríková. Dieser Faktor zeigte sich als dringend im Jahr 1241. Tabelle 1 Anzahl der deutschen Bevölkerung in der Zips in den Jahren 1869–1910 (Nemény. Johann Hunsdorfer → János Hunfalvy. Da hier die Bedingungen gut waren – fruchtbarer Boden. Kamil Spitzkopf → Kabos Hegyfoki. d. In 17 Ortschaften lebten die Deutschen als Minderheit und bildeten dort 20-38 Prozent der gesamten Bevölkerung (Nemény. deutsche. 1932). z. Die slowakischen und deutschen Siedlungen sind nach einiger Zeit verschmolzen und die Slowaken übernahmen das Recht der Deutschen Ansiedler. wurden sie in den Matrikeln und anderen Dokumenten dann als Ungarn geführt. versehen wurde. Aus dieser Zeit gibt es Belege.S. als die Mongolen (Tataren) ins Ungarische Reich einzogen und vor allem den südlichen und östlichen Teil verwüsteten. wobei in mehreren Ortschaften die Deutschen die Mehrheit der Bevölkerung bildeten.Zipser Bedingungen zum Zipser Recht entwickelte. nach Ungarn. In die Schulen (auch in den deutschen Schulen) wurde Ungarisch Unterrichtssprache. in weiteren zwanzig lebten 50-70 Prozent Deutsche. sondern vor allem Handwerker und Bergleute. So grü­ n­­ deten beispielsweise in der nahen Nachbarschaft des kleinen mittelalterlichen slowakischen Dorfes Poprad deutsche Siedler das Dorf Poprad-Sasa. andererseits brauchten sie in Kriegszeiten Soldaten. Nach diesem Jahr wurde nicht nur die slowakische Bevölkerung (und auch andere Nationen außerhalb des slowakischen Gebietes) des Reiches ungarisiert. das die sächsischen Ansiedler bezeichnete. aber nach dem Ausgleich auch die ungarische Benennung des Dorfes – Alsóerdöfalva und Újfalva als wortwörtliche Übersetzungen der deutschen und slowakischen Benennungen. sogar kalkiert wurden. entweder nur Familiennamen. Der damalige König Béla IV. Die ungarischen Herrscher wollten diese Region einerseits wirtschaftlich weiterentwickeln. auch wen nicht alle Ansiedler nur aus Sachsen kamen. sondern auch die Minoritäten. Jahr 1869 1880 1890 1890 1910 Anzahl der Deutschen in der Zips 61 361 50 156 44 956 42 885 38 454 Nach dem Jahr 1910 begann dank der Minderheitenpolitik und später in Bezug auf die politische Situation in Deutschland die Anzahl der deutschen Bevölkerung in der Zips zu steigen. Deutschendorf. Tabelle 2 Nationalitäten in der Oberzips laut der Volkzählung von 1930. reiche Bodenschätze.). Auf diese Art und Weise. dass die deutschen Ortschaften. blieben sie hier und es kamen sogar weitere Ansiedler auch aus anderen Teilen der deutschen Länder.

Die Enteignungen wurden mit den Dekreten (nachträglich) gerechtfertigt. S. Deutsche in Mischehen mit Slowaken oder Tschechen und produktionswichtige Arbeitskräfte.org) In der Oberzips blieben nach dem Jahr 1947 halbleere oder leere Dörfer. Laut der sgn. Dazu gehören z.Kultur der Deutschen Die deutsche Minderheit brachte Elemente der deutschen Kultur in die Zips. Zugleich war Deutsch die Schriftsprache. und die Sprecher verlernten die Unterschiede zwischen der deutschen Standardsprache und ihrer Mundart. Altzipserisch).9 Millionen Personen in der damaligen Tschechoslowakei aufgrund ihrer Zugehörigkeit zur deutschen Bevölkerung pauschal zu Staatsfeinden erklärt und ausgebürgert – wobei die Zahlen je nach Quelle und Sichtweise schwanken. das Führen des Strohbären. auch der Bauern und der Mittelschicht. Die Trachten trugen zipserdeutsche Frauen und auch Männer. S. manchmal von Dorf zu Dorf unterschiedlich. wikipedia. Die Oberzipser Trachten der Frauen bestanden aus halblangen dunklen Röcken mit roten oder rosafarbenen Blümchen und grünen Blättern bedruckt. Männer trugen Leinhemden.000 Deutsche blieben nach dem Ende der Vertreibung im Lande. sofern sie diese überhaupt nutzen. Heute kann man ihn nur noch in ein paar Dörfern finden (Olejník. deshalb wurde er Schotenbär genannt. Deutsch und deutsche Mundarten Die Zipserdeutschen sprachen zu Hause Mundart. Anteile des Zipser Dialekts in die deutsche Verkehrssprache einbringen. Lange Jahrhunderte blieben hier verschiedene Traditionen und Gewohnheiten erhalten. Das gesprochene Zipserdeutsch. wurde auch von anderen Wohlhabenden und Gebildeten verstanden oder benutzt. langhalmiges Weizen-.oder Haferstroh oder das Stroh der Futtererbse (Strohman. Roggen. 103).um slowakische Elemente bereichert. weißen Leinenblusen und dunklen Leibchen. die mit Futtererbsen vollgestopft war. Mit der Abschiebung der Deutschen verschwanden auch die alten deutschen Dialekte. 1976. Zu den deutschen Sitten. 136 . der mit den deutschen Einsiedlern im Mittelalter kam. Die deutschen Mundarten waren von Region zu Region. In einzelnen Ortschaften unterschieden sich die deutschen Trachten meist nur in Details. 2012. Er war in allen landwirtschaftlich geprägten Dörfern.de). in welchen Fastnacht gefeiert wurde. und es blieben nur die Spuren ihrer siebenhundert Jahre langen Geschichte. unter anderem Antifaschisten. Es entstanden interessante Formen der Dialekte. Seidenhalstücher und dunkelblaue Tuchhosen (Horváthová. Als Oberbegriff für diese Mundarten benutzt man die Benennung Zipserdeutsch. d. Auf dem Kopf trugen die Mädchen Kopftücher.B. aus deren Wortlaut sich kaum auf eine geplante massenweise und systematische Abschiebung schließen ließ.B.de). auch in ihrer geschriebenen Form (Deutscher Dialekt). Die Ansiedler brachten ihre Sprache aus ihrem Heimatland mit und ihre Mundarten wurden mittels Kontakte . Die deutsche Minderheit nach dem zweiten Weltkrieg Nach dem zweiten Weltkrieg verlor die deutsche Minderheit in der damaligen Tschechoslowakei ihren bisherigen Status. verheiratete Frauen Hauben. die von der slowakischen Bevölkerung in kurzer Zeit besiedelt wurden. In einigen Dörfern war der Schotenbär mit Fell bekleidet. Die Figur personifizierte die Vertreibung des Winters. Beneš-Dekrete wurden bis 1947 insgesamt etwa 2. Pelzwesten. der Zipser Dialekt. verbreitet. Für jede Ortschaft waren noch am Anfang des 20. so dass sie. Mit der Vertreibung wurde also aus der damals starken deutschen Mehrheitsbevölkerung in einigen Ortschaften plötzlich eine Minderheit. Strohbär geführt. Jahrhunderts die Trachten typisch. Wikipedia. ist eine schlesisch-rheinisch gefärbte Umgangssprache (Outzäpsersch. Das Zipserdeutsche war ursprünglich die gesprochene Sprache der herrschenden Schicht. Ungefähr 220. die die „Sachsen” aus ihrer Heimat mitbrachten. 102). Seine Strohhülle konnte aus allen geernteten Stroharten bestehen. wurde in den zipserdeutschen Dörfern bis zur Vertreibung der Deutschen aus der Tschechoslowakei nach 1945 gepflegt.vor allem mit Slowakischem . sich je- doch in neuen Gebieten weiterentwickelten. Wikipedia. (Zipserdeutsch. gehörte z.h. Dieser Brauch. ihre Kultur. es gab weder ein ausdrückliches „Vertreibungsdekret” noch ein „Vertreibungsgesetz” (Beneš-Dekrete. die ihren Ursprung in deutschen mittelalterlichen Mundarten hatten. In der Folge ging der Gebrauch des Zipserdeutschen drastisch zurück. Der Strohbär ist in Deutschland eine Figur der Schwäbisch-Alemannischen Fastnacht. Zum Aschermittwoch wurde in den zipserdeutschen Dörfern der sgn. In der Oberzips war der Strohbär oft ein junger Mann in großer Unterwäsche angezogen.

Iveta. Deutscher_Dialekt. In: Etap. Obyvateľstvo SR podľa národnosti – sčítanie 2011. 128 S. In: http://www. In the course of the centuries the language went through numerous changes which led to the appearance of specific dialects. 138-154. Den Dialekt sprechen noch über 600 Menschen von insgesamt ca.pdf. S. In a close cooperation with the Slovak majority as well as with other nationalities inhabiting the area the Germans significantly contributed to the economic development of the Spis region. Kontríková. 10. Dialektické členenie spišských nárečí. 103. Regionálne zvláštnosti vo výročných obyčajoch na Spiši v súčasnosti. (ed. Arad: „Vasile Goldis” University Press. Zborník z  medzinárodnej vedeckej konferencie. 1932. Nemci na Slovensku. 3. Bibliografie 1. seit dem sich diese Minderheit auf allen Gebieten gut entwickeln kann. In: http://na. Richard. BIRIS. 1976.a.cz/1968/2/Nr. Key words: German minority. ISBN 978-80-8068-815-8. Um die deutsche Sprache bei den Kindern und Jugendlichen am Leben zu erhalten. Jozef.cz/1976/2/Nr. Zusammenfassung und Ausblick Die Zusammensetzung der Bevölkerung in Bezug auf ihre Nationalität hat sich in der Slowakei im 20. die Oberzipser Deutschen haben ihr Zentrum in der Stadt Kežmarok (Käsmark). ISSN 1841-1401 9. 900 Einwohnern. In: Studii de şiintă şi cultură. Jahrhundert geändert. 1-2.robawi. Die deutsche Minderheit nach dem Jahr 1989 Im Jahr 1990 wurde in der Slowakei der Karpatendeutschenverein gegründet. Monatlich erscheint das Karpatenblatt. M. 89-95.): Germanistische Studien zur Sprache. In: Národopisné aktuality. 9 S. the Spis region. Beneš-Dekrete. Das Ziel des Vereins ist die Erneuerung der Karpatendeutschenminderheit in der Slowakei. 11. eine Zeitung in deutscher Sprache. culture. 1976/2.nulk. 6. ISBN 978-80-555-0002-7. S. S. In der Zips betraf das vor allem die deutsche Bevölkerung. Banská Bystrica : Ekonomická fakulta UMB. Speziell widmet sich der Verein der Förderung der Aktivitäten der Jugend. 2007.wikipedia.Outzäpsersch benutzt man heute noch im letzten deutschsprachigen Dorf der Slowakei in Chmeľnica (deutsch Hopgarten). Biris. Iveta. In: Národopisné aktuality. 2.nulk. 2008 Multikultúrne vplyvy v európskych regiónoch Spiš a Arad so zameraním na nemecké jazykové vplyvy. 14. Teodora Rodica.de/wik/themen­ reihe­ .statistics. S. auf dem sozialen Gebiet und auf dem Gebiet des Glaubens. s 102. People also came to the new territory with their original culture which was permanently developed. Kesmark : Paul Sauter. 1968/8. ISBN 97880-8083-406-7. sieben Wochenstunden Deutsch unterrichtet (Wikipedia). 1932. 2009. S. Prešov: Filozofická fakulta Prešovskej univerzity. 2008. Zmeny v  postavení nemeckej menšiny na Slovensku za posledných 150 rokov. Nowadays. Teodora Rodica. Wilhelm. In: Linguistica Slovaca. Kom8rno-Dunajská Streda: Fórum inštitút pre výskum menšín. In: http:// portal. In: Kášová.html. die in einigen Städten und Dörfern bis 1945 seit etwa 700 Jahren nicht selten als Majorität lebte. Ján. Jg.­ p?c=Deutscher_Dialekt. Die Zentrale des Vereins befindet sich in Košice (Kaschau).wikipedia. Iveta. Auch viele Kinder reden mit den Eltern und Großeltern noch Outzäpsersch. 7. 90-100. Masopustní maska „pohřebenáře” v mezinárodním kontextu. Kontríková. 2012. Horváthová. der Herausgabe der deutschen Belletrie und Fachliteratur. Roč. as a result of out-migration of the Germans after the World War II the number of the German minority members is relatively low. Förderung auf dem Gebiet der Kultur. In: Germanistische Studien zur Sprache. Kontríková. der Revitalisierung der deutschen Sprache. Strohbär. 2009. In: http://de.html 12.. Olejník. 8. Nemény. Bessere Situation entstand nach dem Jahr 1989.2002. VIII. wird in der dortigen Schule u. 2012. Die Wege der Slowakei zum Plurilinguismus. 6 S. Prešov : Filozofická fakulta PU. untereinander jedoch meistens Slowakisch. 1968. 4. Jeřábek. 2007 Vývoj menšín v Rumunsku. In: http://na. Literatur und Didaktik.org/wiki/Strohb%C3%A4r. 13. The newcoming culture brought their own language from their motherland in German countries. 5. 1939-1940. Führer durch die Zips.wikipedia. In: http://de. German dialects 137 . Unterzipser in Mníšek nad Hnilcom (Einsiedel an der Göllnitz). Šolc. 1939-40. ISBN 80-8062-152-7. Gesellschaft. Wirtschaft. 191-207.org/wiki/Bene%C5%A1Dekrete. Margaréta. In: http://de. Literatur und Didaktik II. Zipserdeutsch. 1968/2.11. In der Zeit des Sozialismus war die deutsche Minderheit in der gesamten Slowakei unerwünscht und in einigen Jahren haben sich keine Bewohner offiziell zu dieser Minderheit bekannt. XIII. Summary German minority in the Slovak region of Upper Spis in the past and at present German minority in the Slovak region of Upper Spis in the past and at present The article deals with the idea of multiculturalism in the area of Upper Spis in the past considering the German minority which started to populate the Spis region in the 11th – 12th centuries already.org/wiki/Zipserdeutsch.sk/files/ tab. 2002.

ARTE VIZUALE 138 .

140. Expoziţii colective Centrul Cultural al oraşului Novi Sad. originar din Sân Mihai. secţia foto-video.Marin Mohan Este născut în anul 1988 la Panciova. 109. 139 139 . 159 Marina Gătăianţu Este născută la Novi Sad. studii generale şi master la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara. 55. A absolvit Liceul tehnic „Jovan Vukanović”. 37. Este studentă anul III la şcoala superioară de studii de specialitate. 100. secţia design grafic. secţia confecţii. 3. 144.19 mai 1989. 2012. 2011 Teatrul Naţional Sârb Novi Sad. lucrări în acest număr: pag. 48. Expoziţie de grup la Muzeul Banatului. galeria Therezia. 42. 2012  lucrări în acest număr: pag. Liceul economic la Alibunar. 138.

POEZIE 140 .

Stavroghin îşi ia rămas-bun Autobuzul de budapesta opreşte pentru o clipă şi aici la palici să ia elevii care fac naveta la segedin sau peşta de altfel în ultimii ani precupeţele limbute şi plicticoase au avansat la statutul de bişniţărese şoferul de-al cărui gât atârnă lănţişoare groase de aur de fiecare dată lasă cutia de bere vameşului iugoslav la peşta am luat un taxiu pentru aeroport taximetristul îmi zice că nu se mai prezintă la alegeri data trecută a votat cu fides acum şi-ar da votul socialiştilor dar nu mai votează s-a săturat de toate de la ferihegy am zburat cu KLM-ul până la amsterdam cei doi colegi de breaslă (kukorelli şi kemény) probabil că au alt zbor mi-a trecut prin minte când la amsterdam la ieşire o blondă şi apoi altele au început să agite o pancardă pe care scria POETRY şi pe neaşteptate apăru ca din pământ şi kemény ne-au luat în maşină şi am plecat la rotterdam priveam peisajele cu mori de vânt vechi şi noi peste tot vaci frumoase care acum în epoca apocaliptică a vacilor nebune ar trebui poate să fie din nou pictate ar fi foarte captivant să vezi acum pe bietul pictor acolo afară în faţă cu sărmanele vaci şi oi care câtu-i ziua de mâine pot fi ucise şi arse să vezi deci pe pictor stând faţă-n faţă cu să zicem vestitul taur al lui paulus potter căruia fromentin în cartea sa meşterii de odinioară i-a dedicat un capitol scurt dar frapant ar trebui pe bune din nou pictate vacile astea deoarece motivul ca atare abia acum se apropie de epuizarea sa firească pentru că nu ne putem închipui că un motiv este epuizat când noi ne săturăm de el pentru că aşa cum epocile şcolile şi modele în pictură au un timp al lor interior şi ritmul lor aşa şi motivele au timpul natural al duratei mărul de exemplu (ultimul măr ca o moarte divină a fost pictat de giacometti) muntele (ultimul munte a fost pictat de handke în cartea sa despre sainte-victoire) sau taurul (ultimul taur înainte de epidemia vacilor nebune a fost pictat de meniusz toth) am privit deci reţeau solidă de canale şi atunci cineva a arătat spre stânga: HAGA şi făcând o legătură cu temele din pictură la care mă gândeam am oftat doamne ce bine ar fi să merg din nou la HAGA să privesc iarăşi pe vermeeri aceia toată viaţa mea am vizitat pinacotecile. ar trebuit să aduc la perfecţiune 141 . dar dacă ar trebui să aleg una aş opta numai pentru mauritshuis de la haga şi nu numai pentru de acolo ai o panoramă superbă spre delft.Ottó Tolnai Mumele XII Mă plictisesc. Pilinszky. Vă rog trenciul. deşi tocmai din această cauză am mers acolo (mai bine zis din cauza lui proust şi a personajului său care în timp ce privea detailleul unei picturi i se făcuse rău şi a murit fără să ajungă a atinge cunoaşterea absolută: „Ultimele mele cărţi sunt prea reci. sau numai la o creagă. ar trebui să pun culoarea în mai multe straturi. domnilor. sau măcar la o floare de trandafir. Înainte de a face ceva însă gândiţi-vă la grădina de trandafiri.

iar cu poeţii din fosta iugoslavie am discutat cu totul despre alte lucruri cu zajc de exemplu am vorbit despre moartea misteriosului pictor sloven tisnikar (l-a lovit o maşină şi l-a aruncat sub roţile alteia. începe să nu mai existe. apoi într-un canal canalurile i-au fost prima meserie şi lui nu i-a fost dat ca figura lui alungită să fie întinsă pe masa de beton de la morgă şi să fie aşa cum se cuvine scăldat i-am spus lui zajc că în biblioteca fiecărul intelectual iugomaghiar se află voluminosul volum verde al lui tisnikar) decanul poeziei sârbe pavlovici cea mai mare parte din an o petrece în germania la soţia sa nemţoaică şi la copiii săi (mă preocupă ideea a două patrii) a fost emoţionant să discut din nou cu el să văd cum poezia sa ulisse pe insula circei publicată în catalogul festivalului a devenit un mare poem (într-un suflu am tradus-o pentru mine) în 1971 tocmai el a condus delegaţia de poeţi iugoslavi la festivalul de poezie la balatonfüred după care festival mie mi-a fost doi ani interzisă intrarea în ungaria . În bună parte Muzeul din Haga îşi datorează faima chiar şi acestei picturi care întotdeauna stârneşte interesul.fiecare propoziţie aşa cum e bucata asta de cărămidă gălbuie.” ci din cauza portretului fetei cu cercel de perlă pentru că nicio altă pictură nu m-a vrăjit atât de mult deşi nici nu ştiam că se află acolo nici n-am fost pregătit pentru ea întâlnirea cu ea a fost prea neaşteptată deşi ştiam numai în baza reproducerilor n-am mai fost în stare să evoc pe măsură efectul acelei picturi de format mic 56. precum dinozaurii.” ştim că în meşterii de odinioară nici într-un rând n-au pomenit numele sfânt al lui vermeer iar vizitatorul de azi aprope că nu acordă nicio atenţie sărmanului taur al lui paulus potter (de fapt aici e vorba de un taur tânăr) numai dacă din cauza epidemiei vacilor nebune s-a găsit din nou în centrul atenţiei iar dacă nu e cu bănat (criticul de artă nu posedă un instrument 142 de înregistrare a unor astfel de schimbări) taurul lui potter (cel tânăr) a devenit unul dintre cele mai preţioase obiecte ale olandei bucuria sa de viaţa aproape de neînţeles uite că face ca nu numai să fie conştient de coaiele lui grele de capul frumos. ci şi de împrejurările că tocmai cu el se relansează şi începe să cucerească din nou un motiv un motiv care era pe cale de stingere pentru că încă nu suntem conştienţi până-n această clipă că atunci când o specie de animale.5x40 centimetri între timp am fost preocupat de dantelăreasa de la luvru (doamne cum se prăvălesc firele alea ca o niagară) de femeia ce-şi numără perlele de la washington (pe ascuns îi mângâiam stomacul uşor umflat) de bucăţelele de mălai auriu ale lăptăresei cât şi de străduţele din delft şi de rijkmuseum iar de fetişcana aia cu turban albastru aproape că am uitat de tot în ultimii 30 de ani dar acum trecând pe lângă HAGA pe neaşteptate am simţit din nou acea singulară atracţie acel magnetism albastru al micii picturi şi mi-am amintit atunci şi de capitolul scurt al lui fromentin despre taurul lui potter el spune (aceste rânduri de fapt le-am descoperit după vizita la mauritshuis când scriind despre un animalist de-al nostru mai precis despre pictorul de vaci husveth lajos am răsfoit din nou maeştrii de odinioară): „Alături de Lecţia de anatomie şi Rondul de noapte. iar noi din nou să nu avem habar cum şi de ce am pornit deci la rotterdam în timpul festivalului (PIR) n-am urmărit deloc evenimentele din ţară (iugoslavia) în ziare am căutat doar reacţii pe marginea festivalului cum şamanii şi reperii de culoare ne-au ras pe noi maghiarii de pe scena festivalului. Taurus al lui Paulus Potter se numără printre cele mai cunocute opere ale picturii flamande.

pe veşovici l-am făcut să-mi povestească despre sarajevo şi abia după ce un prieten de la peşta deja pomenitul istvan ertl specialist în esperanto într-o dimineaţă (am avut liber în ziua respectivă) ne-a dus în excursie la amsterdam şi când am trecut din nou pe lângă HAGA HAGA am spus toţi deodată la unison cei din maşină credeam că poate e deja aici că e poate deja aici şi eu nu ştiam că-mi scapă un eveniment important poate că deja este aici fostul meu preşedinte (M) am ştiut că aici există o închisoare asemănătoare cu castelul lui hamlet undeva în partea opusă în partea de nord a oraşului la mare nu e exclus că m-am şi plimbat odinioară pe-acolo pentru că datorită lui fromentin aici mă simt ca acasă dar totuşi cu multe emoţii am vizitat şi examinat viaţa grădinii florilor un cartier liniştit de la marginea oraşului şi la întoarcere am continuat să examinez cu luare aminte sperând că îl voi simţi prin apropiere că-i voi adulmeca mirosul (putoarea) dar niciun miros în afara aromelor florilor superbe apoi au urmat iarăşi zilele de festival am recitat din nou MUMELE şi PUTOAREA DIVINĂ A LIPICIULUI iar la sfârşit AIDOMA UNUI PORTAR un poem în care glenn gould bâţâindu-se într-o cameră goală dintr-o dată observă într-un ungher cum putrezeşte însuşi dumnezeu apoi am revenit la pictură (cartoforii lui cezanne un tablou mare de balthus şi un mondrian de format mic şi alb) după teminarea festivalului cu trenul la aeroport (Schiphol) iar din tren am avut ocazia să văd mai bine HAGA şi parcă apăruse şi zidul acela portocaliu asemănător cu meterezele din tabloul lui vermeer cu deschidere la delft şi mi s-a părut că-n acea lumină portocalie pâlpâie zidurile închisorii scheveningen (în acele zile şi la rotterdam. dar şi la amsterdam am studiat aparte şi am pipăit cărămida aceea olandeză foarte mică aproape pe jumătate de cum e a noastră şi culoarea ei oker trece-n culoarea întunecată a cărnii) aici pâlpâie cel mai frumos detaille al lumii (e vorba de fapt de tabula de aur a alchimiştilor pentru că lui vermeer i-a reuşit ce alchimiştilor nu le-a ieşit niciodată şi ceea ce se vede acolo între acoperişurile albastre ale turlelor deasupra zidurilor cenuşii şi navelor tulburi este adevărata tablă de aur) abia ce am ajuns acasă au deschis uşa celulei lui M şi i-au spus „Pregătiţi-vă.. plecaţi.” Iar fostul meu preşedinte a întrebat: „Unde plec?” „La Haga.” i-au răspuns şi din uşa celulei i-au citit actul de acuzare a urmat urmat o vânzolelaă de câteva minute apoi a deveni cooperativ a fumat o ţigară a ieşit din celulă şi a urcat în elicopterul cu care a fost transportat la baza americană de la tuzla „Unde mi-e trenciul?” a întrebat şi nu la mult timp după aceea a urmat prima fotografie de la haga în curtea vechii închisori (se aseamănă cu castelul lui hamlet) trece prin faţa unui zid de un roşu ţipător puţin cam obosit (n-aş spune că a fost frânt de oboseală s-a putu uşor recunoaşte gâtul lui caracteristic de taur) figura lui între doi gardieni în faţa unui zid de un roşu ţipător care deodată probabil sub lumina numeroaselor reflectoare a început să lucească în portocaliu aidoma acelui detaille minunat al lui vermeer apoi au arătat şi camera lui în care îl aştepta peria pentru veceu au arătat şi etajera pentru cărţi şi în timp ce priveam etajera goală îmi trecu prin minte dacă aş putea să sugerez fostului preşedinte o listă de cărţi pentru lectură i-aş fi sugerat înainte de toate cartea lui fromentin bineînţeles 143 ..

Înspre acest oraş i-aş îndemna pe cei scârbiţi de uriciunea. mediocritatea. să respir o atmosferă delicată.. aş face precum Europa după furtunile sale: aici mi-aş stabili parlamentul. fără doar şi poate. un loc de vilegiatură. Traducere. sau aş dori să mă simt bine. dacă ar fi să-mi aleg un loc de muncă. neînţelegeri cu mine însumi şi aş avea nevoie de linişte ca să le vin de hac şi mult farmec în preajmă ca să mi le alin... să văd lucruri frumoase. Bucureşti. dar nu al oraşelor în general. dacă m-ar încerca mai ales unele griji.. Întâlneşti aici o aristocraţie de baştină care se strămută. necazuri.. o aristocraţie străină ce se simte ca la ea acasă. . Cât despre mine. unul dintre cele mai originale din Europa.144 având în vedere scurtul capitol al lui fromentin despre taurul lui potter şi alte cărţi despre pictura flamadă cum e de exeplu cărţulia lui hippolyte taine din care ar putea multe învăţa despre nuanţa flamandă ca atare despre epocile tulburi care pe neaşteptate pot răbufni în flăcări de pe urma unei singure raze de lumină aidoma zidului casei aceleia care l-a obsedat atât de mult pe proust i-aş recomanda neapărat şi pe sechestrata din acea casă cu atât mai mult cu cât traducătorul în sârbă al lui proust (există şi o traducere în croată a lui proust şi s-ar putea compara nuanţele) a tradus cele opt volume în închisoare unde a nimerit acolo în urma unui accident de circulaţie deşi toată viaţa lui n-a condus decât deuxseval-ul acela (e vorba de prietenul lui ruja-rebeca ugrinov de la care ştiu amănutele astea) la un moment dat am observat surprins că am început să mă complac în rolul de consilier al preşedintelui deşi el singur nu şi-a dorit niciun avocat (fie vorba soţia sa deja a început să-şi caute o casă la haga) deci m-am surprins cum îi citesc cu voce tare din frometin bineînţeles că la acele alineate după capitolul despre taurul lui potter în care descrie haga (am coborât vocea când am dat peste cuvintele lanţuri şi temniţă) dar ceea ce mi se pare cu totul neobişnuit este faptul că din întâmplare cunosc bine traducerea în sârbeşte a lui fromentin care a fost editată chiar la novi sad pe la începutul anilor cincizeci în redactarea unui preţuit şi vechi prieten al meu (care tocmai zilele trecute murise şi care are şi o carte despre breugel în care răposatul meu prieten vorbeşte aproape cu dispreţ despre charles tolnay) tocmai din această cauză ştiu bine în ce părţi traducerea este foarte bună şi în care este superficială dar pe douăzeci şi unu a lunii domnul chanady inspectorul principal al pieţelor din subotica aşa şi-a început raportul său la radio subotiţa azi-dimineaţă la haga s-a îmbunătăţit oferta de piaţă roşiile la piaţa din subotiţa sunt treizeci cartofii cincisprezece. 1969). uriaşe averi agonisite în depărtate colonii asiatice şi statornicite aici într-o viaţă foarte îmbelşugată. iar fasolea verde douăzeci de dinari dar eu citeam în continuare din fromentin fostului meu preşedinte: Haga e.* Traducere din limba maghiară în sârbă de Arpad Vicko Traducere din limba sârbă şi note de Simeon LĂZĂREANU *Traducerea fragmentului despre Haga şi Scheveningen este reprodusă din Eugene Fromentin. prefaţă şi note de Modest Morariu. Editura Meridiane. să visez altele şi mai frumoase. unul dintre oraşele cele mai puţin olandeze din toată Olanda.”(Traducere din franceză de Modest Morariu. zarva sau luxul deşert al marilor oraşe. Maeştri de odinioară. 1969..

R E F L E C T O R CĂRŢI/REVISTE 145 .

la prima vedere acest studiu pare o îndepărtare de preocupările scriitoarei. pentru a face conexiuni între reflecţiile şi experienţele acestuia. C. extrase din scrierile lui Caragiale: „O splendidă fallacia figurae dictonis sau sofismul prin forma limbajului 1 146 Cuvânt înainte la a doua ediţie a cărţii „Filosofia lui Caragiale”. O altă trăsătură surprinsă de cititorul cărţilor Martei Petreu este uşurinţa cu care aceasta aşează concepte filosofice alături de citate aparent simple. împărtăşite cititorilor familiarizaţi cu celelalte volume. după cum menţionează chiar Marta Petreu. în volume de scrisori şi memorii aparţinând altor scriitori şi oameni de cultură sau în presa vremii: Paul Zarifopol în corespondenţă (1897). O vizită la castelul Iulia Hasdeu. replici ale personajelor lui Caragiale. Câteva păreri anonime” (p.caraivan@gmail. schiţe.D. Chiar dacă. sunt doar câteva exemple de surse folosite. toate decupate din consemnările din Corespondenţă. după cum mărturiseşte chiar scriitoarea. încă din primele pagini. Amintiri despre Caragiale (1972). pe măsură ce avansăm în parcurgerea volumului. nuvele sau piese de teatru.Corespondenţă. acelaşi schelet pe care a fost ridicată o analiză pertinentă a operei lui Caragiale. Prin urmare. când. la o privire mai atentă regăsim acelaşi tip de construcţie. L. toate fiind articole publicate de Caragiale în 1897. acest studiu asupra operei lui I. povestiri. O a treia caracteristică importantă a modalităţii în care doamna Marta Petreu îşi concepe volumele este dezvăluirea unor aspecte neinvestigate încă. Machiavelli. Heine. comentarii. Punctele de reper ale acestei zile sunt trei lecţii de filosofie şi o investigare a lui ‘viceversa’. De la d. Kant sunt doar câţiva dintre cei 40 de filosofi ale căror concepte sunt trecute în revistă fie pentru că sunt introduse de către Caragiale în scrierile sale (exemplul Kant este relevant în acest sens. pentru a lega scriitura lui Caragiale de jurnalistul Caragiale şi chiar de omul Caragiale din viaţa de zi cu zi. din viaţa scriitorilor analizaţi. sofisme de limbaj şi sofisme materiale: fallacia plurium interrogatio- . Epoca literară (1896).Luiza Caraivan Cui îi e frică de filosofi? luiza. pentru a sublinia influenţa faptelor şi experienţelor cotidiene asupra operei lor. Aristotel. Fiecare filosof este pus în legătură directă cu idei. din istorioare. 2012. Secţiunea „Dicţionar de caragialisme” cuprinde numeroase exemple de procedee „ademenitor-sofistice întrebuinţate de dramaturg” (67). În volumul de faţă. recunoaştem pasiunea doamnei Marta Petreu pentru biblioteci. ISBN 978-973-46-2558-1 este mesajul lui Costăchel: «A doua oară atacat palme picioare piaţa endependenţi acelaş bandit director scandalos însoţit sbiri. autoarea apelează la schimburile epistolare publicate în Opere . cartea Filosofia lui Caragiale este reeditarea volumului apărut în anul 2003. –Gherea. Iaşi: Editura Polirom. cu un obiectiv mai puţin obişnuit: acela de a descoperi influenţele filosofilor din diverse spaţii şi culturi asupra operei şi gândirii dramaturgului. acest lucru devine evident în secţiunea intitulată „De la Câmpina la Ploieşti sau o călătorie de documentare filosofică”. Astfel.com Apărută în seria de autor „Marta Petreu”. în care autoarea urmăreşte pas cu pas o zi din viaţa lui Caragiale conturată într-un „quator literar format din Criticele lui Gherea. dar şi din articolele publicate de acesta în calitate de jurnalist. Platon. Voltaire. sunt prezente referinţe la opere puţin sau chiar deloc cunoscute de către public. prozatorului şi jurnalistului român. în jurul cărţilor ei „se crease o zarvă deloc prietenoasă”1. „Fişierul de filosofi” asamblat de autoare conţine. Situaţia devenit insuportabilă. Oraş stare asediu»” (65). peste 40 de nume. 62). Caragiale fiind o nouă dovadă în acest sens: biblioteca lui Ion Vartic este menţionată în prefaţa la prima ediţie şi. Cercetarea noastră literară. Revista Fundaţiilor Regale (1944). fie datorită conexiunilor stabilite şi explicate de Marta Petreu în contextul lucrărilor analizate. teoriile filosofice ale acestuia fiind satirizate în Despre cometă).

147 . pentru a oferi noi modalităţi de citire a unui autor renumit. Astfel. este o replică a celebrului personaj Mitică: Păcat că nu m-au dat să-nvăţ filosofia! eu ieşeam filosof. cum numeşte Marta Petreu o broşură pe care Caragiale a îngrijit-o că: La noi. în care dificultatea de a produce ceva nou şi original este deseori depăşită prin plagiat. nu negustor! (107) După cum argumentează Marta Petreu „avem destule dovezi că prin gura lui Mitică îşi mărturiseşte frustrarea însuşi Caragiale. De asemenea. să nu crezi că spun mofturi! filosof: asta era nacafaua mea. răspunsul se găseşte. însă Marta Petreu nu se opreşte doar la examinarea conceptelor filosofice legate de scriitor. cititorii îşi vor aminti cu plăcere de personajele lui Caragiale. dar se dovedeşte a fi o potecă bine trasată prin opera scriitorului român. ci este ghidat cu măiestrie de către Marta Petreu în ceea ce poate părea un labirint de caragialisme. aşa că nu de puţine ori se întâmplă ca acei ce le răspândesc să piardă din conştiinţă provenienţa lor şi să creadă de-a binelea a fi ei înşişi autorii. nu în ultimul rând îşi vor marca câteva dintre sursele citate cu menţiunea „de citit” în viitorul apropiat. vor descoperi cât de actuale rămân în secolul XXI chestiuni stringente de care erau preocupaţi intelectualii secolului XIX. preocuparea de a găsi rădăcini filosofice în întreaga operă a lui Caragiale este perfect îndreptăţită. argumentum ad verecundiam/ ad misericordiam/ ab auctoritate sunt doar câteva dintre numeroasele exemple propuse în această secţiune. Toate sunt însoţite de citate din opera lui Caragiale şi sunt pe larg explicate de către autoare. (38) În societatea contemporană. care a fost toată viaţa marcat de lipsa unei instrucţii superioare de tip sistematic” (107). aşa încât cititorul nu se izbeşte de un zid format din teorii filosofice şi expresii în limba latină. studiile doamnei Marta Petreu demonstrează cum se poate face o analiză pertinentă şi originală a unei opere îndelung cercetate. ci scoate la iveală evenimente istorice (cum sunt răscoalele ţărăneşti din 1907) analizate de Caragiale în consemnările sale jurnalistice şi în epistole. în cărţile şi manuscrisele uitate din biblioteci. figura dictionis. Prin urmare. Parcurgând volumul Martei Petreu. îl reîntâlnim pe Caragiale la Berlin la fel de preocupat de situaţia din România ca în perioada petrecută în ţară.num ut unius. scrisorile îndreptăţesc presupunerea ambivalenţei lăuntrice a lui Caragiale” (211). Temeiul care stă la baza asocierii limbajului filosofic cu limbajul aparent simplu al personajelor lui Caragiale. răspândirea ideilor culese din străinătate se face într-un chip prea meşteşugit şi cu frumoase împodobiri de originalitate. Dacă ştim să punem întrebări şi să stârnim curiozitatea. a teoriilor filosofice cu întreaga scriitură a acestui autor. Mai mult decât orice alt text. fallacia figurae dictionis. cum pot fi prelucrate informaţii arhicunoscute sub o formă nouă. Cele două secţiuni cu care Marta Petreu îşi încheie volumul („Scrisorile unui «opioman» daco-român” şi „Teze neterminate”) conţin bucăţi din scrisori care dezvăluie un Caragiale „tot mai misterios şi mai «străin» faţă de universul vesel-mizer al propriei sale opere. Constantin Rădulescu-Motru remarca într-o „carte pentru domnul Caragiale”. vor descoperi aspecte noi ale scriiturii şi personalităţii acestui autor şi. de cele mai multe ori. Secţiunea intitulată „Filosofia lui Caragiale” este construită în jurul replicii lui Mitică.

Dana Covaci. IDEI. Michel Rateau (Franţa). Vorbind despre lucrările publicate. remarcăm şi prezenţa cercetătorilor din alte ţări: Davide Astori. Ad­ rian Chircu. Adelina Mihali. Alfonso Germani (Italia). Teodor Oancă. Andreea Dumitrescu. Referindu-ne la participanţi. nume comerciale. cât şi participarea unui număr mare de oameni de ştiinţă experţi în onomastică. Dana-Luminiţa Teleoacă. Este vorba despre volumul dedicat lucărilor prezentate la conferinţa desfăşurată sub genericul Interferenţe multietnice în antroponimie. onomastică literară. Maria-Cătălina Muraru. Carmen Dărăbuş. coordonator: prof. dr. Trebuie menţionat că unul dintre obiectivele realizării acestui proiect a fost şi organizarea unui simpozion internaţional. 148 . Alina Bugheşiu. nu numai pe tărâm românesc. Thierry Ponchon. Ioana Vintilă-Rădulescu (Bucureşti). Mădălina Strechie. Răzvan Bran. oiconime. Revenind la acest eveniment ştiinţific. editor: Oliviu Felecan. 4 în italiană. Marius Alexianu.Laura Spăriosu Numele şi numirea: Actele Conferinţei Internaţionale de Onomastică lauraspariosu@gmail. Georgeta Rus. ale căror nume le găsim întrunite în volum. nume de familie. Mihaela Munteanu Siserman. alte nume (zoonime etc). Lucrările prezentate la conferinţă au fost grupate în trei mari capitole: antroponomastică. Cluj-Napoca. Izabella Krizsanovszki. Claudia Gabriela Pisoschi. cu scopul de a acoperi şi satisface sfera de interes a tuturor participanţilor. Camelia Zăbavă (Craiova). Willy van Langen­ donck. Ordinea publicării articolelor în cadrul fiecărui capitol s-a făcut ţinându-se cont de ordinea alfabetică a numelui autorilor. în perioada 19-21 septembrie 2011. Gheorghe Chivu. Nicoleta Cîmpian. Viorica Răileanu. România. Anatol Eremia. Daniela Butnaru. observăm că cele mai multe – 34. toponime. Bernd Spillner (Germania). hidronime. nu putem neglija faptul că simpozionul desfăşurat la Baia Mare şi-a lasat amprenta în sfera cercetărilor onomastice. Antonio Mallozzi. Emili Casanova (Spania). Oliviu Felecan. Iulia Mărgărit. în funcţie de conceptul fiecăruia: prenume. Mihaela Grigorean (Negreşti – Oaş). univ. Minodora Barbul. Inga Druţă. Octavian Gordon. hodonime. 8 în engleză. ci şi pe unul internaţional. Un argument serios în acest sens îl constituie atât calitatea articolelor. Volumul de faţă a fost realizat în cadrul unui proiect de cercetare exploratorie câştigat în cadrul competiţiei CNCSIS. 7 în germană. Sigrid Haldenwang (Sibiu). Lazăr Avram. La fel. teoria numelor. Monica Adriana Ionescu. Nicolae Felecan. Ana-Maria Prisăcaru (Iaşi). pe o durată de trei ani (20082011). atât din România. cât şi din străinătate. Oliviu Felecan. antroponimie istorică. Luca Gatti. au fost redactate în limba română. PN II. Margareta Manu Magda. la care să-şi dea contribuţia experţi în onomastică. Theodor Ullieriu-Rostas. Adrian Oţoiu. supranume. Mihai Crudu. Rodica-Cristina Ţurcanu (Baia Mare). Gheorghe Calcan (Ploieşti). Daiana Felecan. remarcăm prezenţa cercetătorilor din centre universitare româneşti de prestigiu şi insititute de cercetare ale Academiei Române: Rodica Biriş (Arad). Anita Andreica. 17 au fost redactate în limba franceză. organizată la Baia Mare. Aida Todi (Constanţa). hipocoristice). a apărut volumul Numele şi numirea: Actele Conferinţei Internaţionale de Onomastică. Ileana-Maria Ratcu. Dragoş Vlad Topală. Doina Filimon Doroftei. antroponime neconvenţionale (porecle. Raluca Pop-Chendea (Cluj-Napoca). Marcela Oţoiu. Gheorghe Glodeanu. toponomastică şi numele în societate. Jérémie Delorme (Belgia).com În anul 2011 la Editura Mega. Articolele au fost organizate în subcapitole.

par envie de leur donner vie. à faire une longue digression savante ou triviale. à force de lui faire perdre le fil de l’histoire. Igor Skouratov. Nicolas Trifon EmG-P. Erika Kegyes (Ungaria). comme postmoderne. de les faire vivre. réécrite et annotée cent quarante ans plus tard par le second dans S/Z . sans lequel les personnages du livre. enfin. son scripteur étant poète. En vérité. Viginia Popović. scriitor modern nicolas. qui tissent. le mystère qu’ils véhiculent. pour finir par s’enchâsser dans un tout appelé roman. acelora care. n’auraient jamais existé. nous avons affaire à un roman bien particulier. La «  moldavité  » soulève 149 . plasând acest volum pe lista bibliografiei obligatorii care ţine de domeniul uneia dintre cele mai atractive şi mai interesante discipline lingvistice. alors qu’il fait preuve d’une grande inventivité sur le plan des dispositifs narratifs. Laura Spăriosu. Il va jus­ qu’à faire fi des règles de la lisibilité en bouleversant les conventions typographiques ou en inversant le sens de la lecture et prend délibérément le risque de désarçonner le lecteur. lyriques. l’acteur principal. 10 envolées aux accents tour à tour réalistes. Emilian Galaicu-Paun (EmGP). écrite en 1830 par le premier. se recoupent. relue. 10 histoires aux mille épisodes qui traversent allègrement les temps modernes. Bertie Neethling (Africa de Sud). Ivana Janjić. plus précisément à la nouvelle intitulée Sarrasine. traducteur. În baza cele spuse mai sus. Né en 1964. şi-au dat contribuţia la buna reuşită a conferinţei. Rodica Ursulescu-Miličić.Elena Ungureanu. Boris Stojkovski (Serbia). et la psyché de héros plus tourmentés les uns que les autres mais chacun à sa façon. Son livre renvoie à la fois à Balzac et à Barthes. éditeur et critique littéraire aussi. Tout cela pour mieux mettre en valeur les mots qui disent. EmG-P est un écrivain moldave d’expression roumaine considéré. ne exprimăm convingerea că volumul Numele şi numirea întruneşte efor- tul acelora care şi-au propus şi întru totul au reuşit să ducă la bun sfârşit organizarea unei conferinţe de dimensiuni mari.com Tissu à vif. prin articolele prezentate. precum şi al acelora care au participat la redactarea şi publicarea Actelor Conferinţei Internaţionale de Onomastică. EmGP n’hésite pas à faire irruption dans une histoire ou encore à l’interrompre sèche­ ment pour en commencer une autre. l’espace de l’Atlan­ ti­­ que à l’Oural et au-delà. Vladimir Zagaevschi (Moldova). à l’instar d’autres confrères de la même génération. de jouer avec dans un texte dont l’agencement est sans cesse renouvelé. Difficile cependant de se contenter de ces deux attributs. surtout. le narrateur y compris. de le faire décrocher. Aleksandra Biela-Wolońciej (Polonia). Kevin Bacquet (Rusia). donc entré dans la vie active aux débuts de la fin de l’Union soviétique. se télescopent. L’auteur. l’histoire ou s’en font écho dans le texte. En effet. les pistes d’exploration qu’ils ouvrent et que l’on peut emprunter à condition que l’on sache s’y prendre. des histoires qui s’enchaînent. par souci d’interroger au plus près leur signification. fantasques et érudits. à prendre de court sans crier gare le lecteur tombé sous le charme de son art de conteur.trifon@gmail. An­ na Fornalczyk. S’il procède ainsi. c’est par passion pour les mots. 10 x 10  : 10 chapitres. autorii străini reprezentând o treime din numărul participanţilor. fait d’ail­ le­ urs tout pour éviter le piège du romanesque avec son lot de satisfactions faussement rassurantes.

est considérable. 35). tandis que le postmodernisme dont on se réclame volontiers à l’Est repose sur une contradiction  : Comment être postmoderne dans des pays où certains objectifs minima de la modernité n’ont toujours pas été atteints et alors que cet état de fait. convient davantage aux russophones et aux locuteurs du yiddish jusqu’à la Seconde Guerre mondiale. pour ce qui est de l’entre-deux-guerres. étant perçue comme un danger pour la préservation des valeurs qui lui sont associées. ils sont plus que des écrivains roumains. comme le suggère Danièle Bruhman dans les informations qu’elle donne sur l’exil juif communiste bessarabien en France dans Exils bessarabiens : entre Kichineff et Paris. Evidemment. en raison de leur relation suivie. Son livre se situe au carrefour de quatre mondes : russe (ou plutôt russe ex-soviétique et post-soviétique). roumain. la catégorie d’écrivains moldaves est encore moins appropriée. il serait plus cohérent de parler d’écrivains roumains tout court puisque l’actuelle République de Moldavie ne représente qu’une modeste composante de la roumanophonie. même s’ils mériteraient une révolution socialiste – s’ils n’ont rien appris de 1789. non associé à celui de moldave d’ailleurs. Ce recours intense à des mots venus d’ailleurs. fort répandu dans les milieux intellectuels à l’Est. avec tout un monde. celui de l’ancienne URSS. 1 150 Les données fournies sur ce thème par Petre Negura dans Ni héros. 120). 1871  » (p. « Il aime trop la France pour souhaiter bon vent à ces sans-culottes incurables. et non pas à la révolution sociale et démocratique qui l’a précédée). du Tissu à vif : le nombre impressionnant de mots. Il n’y a pas eu de véritable vie culturelle moldave et/ou roumaine à l’époque tsariste en Bessarabie. Paris. Et le français. Cependant. et les multiples digressions de EmG-P sur ce thème font de son livre une introduction haute en couleur au paysage sociolinguistique moldave. une relation qui ne les empêchent pas de privilégier les liens avec la culture occidentale facilités par leur rapprochement de la culture roumaine. On arrive ainsi à un aspect plutôt déconcertant. la dynamique « révolutionnaire » en Occident. Mais. à regarder de plus près. sinon à la pointe de la mondialisation en cours dans l’acception culturelle et universaliste du terme. du côté des rouma- . 1848. Non seulement EmG-P et sa génération sont aux antipodes des écrivains moldaves de l’époque soviétique mais la distance qui les sépare des écrivains moldaves consacrés à l’époque soviétique qui. 2012. La Russie. occidental et moldave. assimilé abusivement à un « manque de culture » ou à des formes de « primitivisme ». l’anglais ou l’italien sont également présents. et qui renvoient à des ailleurs qui n’ont rien d’exotique. écrit-il à propos de son héros en visite à Paris lors des débordements qui ont accompagné les manifestations lycéennes et étudiantes de mars 2006. n’est qu’une facette du cosmopolitisme cultivé par EmG-P. ont présidé aux changements survenus en Moldavie à la chute de l’URSS.davantage de questions qu’elle n’apporte de réponses. sur des positions traditionalistes et nationalistes. hier comme aujourd’hui. force est de constater que EmG-P et nombre de ses confrères moldaves se retrouvent en phase. l’allemand. En référence à l’époque soviétique. et. du nom qui désignait le territoire de l’actuelle République de Moldavie depuis son annexion à la Russie. ne serait-ce qu’en raison de la maîtrise du russe. En matière de modernité. Dans un sens. on ne pouvait pas faire mieux en à peine deux décennies. il y a deux siècles. EmG-P est donc un écrivain moderne. pourrait-on faire remarquer. c’est surtout une langue longtemps imposée au détriment de celle de la majorité des habitants au nom du «  bilinguisme harmonieux  » (p. la France et les Français entretiennent des rapports plus complexes avec les changements survenus aux trois dates citées. itinéraires d’une association d’émigrés bessarabiens en France (1925-1939). c’est-à-dire « bessarabiens ». Le qualificatif de bessarabien. l’implosion du système soviétique et l’éclatement de l’ancienne fédération a été fêtée en République de Moldavie. la catégorie d’écrivains bessarabiens est peu pertinente parce que mal différenciée de celle d’écrivains roumains1. ni traîtres  : les écrivains moldaves face au pouvoir soviétique sous Staline (2008) me semblent édifiantes en ce qui concerne les roumanophones. pas toujours traduits. Dans un premier temps. intégrés au texte. lui. ces quatre mondes ne sont pas mis à contribution de la même façon et ne sont pas maîtrisés avec le même bonheur. L’Occident. indépendamment des réserves que l’on peut émettre sur ce type de conservatisme réactionnaire. Si bien des malheurs de la Russie et des pays qui en dépendaient à l’époque soviétique peuvent être remontés à 1917 (à la prise du pouvoir par les bolcheviques. est si souvent déploré ? Difficile de caractériser EmG-P et ses confrères de la génération dite des années 1980 d’écrivains moldaves. est sollicité dans le registre érudit. expressions et citations russes. tout au moins pour les lecteurs de Roumanie.

La réussite de ce dernier est en effet exemplaire et son comportement. Peu après. sans que les héros d’un tel exploit aient de titre de gloire à retirer d’une résistance somme toute involontaire. on peut mentionner le succès retentissant du livre Né en URSS de Vasile Ernu. Toujours à cette période remonte. urbanisation. et « pas dans le bon sens du terme » au goût du père du narrateur (p. il a perdu toute sa superbe pour redevenir le fils de paysan que le pouvoir soviétique a élevé. accès à l’éducation… Certes. pour s’en prendre à sa mère coupable de l’avoir invitée. Il en va de même pour son épouse. 12). à peine entrée au parti. A travers le portrait de la famille du narrateur. est devenue députée au Soviet suprême de la RSSM. Il est fondamentalement honnête. elle fréquente les ivrognes du village. 60-62). il suggère à quel point dans les campagnes moldaves et parmi ceux qui en sont issus la « tradition » s’est révélée impuissante face aux mécanismes d’aliénation propres au régime communiste lorsqu’elle n’a pas contribué elle-même à les faire accepter. nationale) qui s’était maintenue dans sa pureté contre toute attente malgré le déni dans lequel elle avait été tenue. Leur fils est le seul à avoir des parents «  intellectuels  ». (Ceci a eu comme effet de ralentir la russification. doit faire preuve de beaucoup de patience et d’ingéniosité pour protéger son fils d’un mari pathétique à souhait. il s’abstient d’affronter cette parente indigne mais crainte.) L’ordre traditionnel a été sérieusement bousculé lors de l’installation du régime. paru en 2006. pris de panique à l’idée que la bourde de son rejeton puisse être mal interprétée et lui causer des ennuis. aux jérémiades anticommunistes se sont succédé les incantations nostalgiques savamment orchestrées par le Parti des communistes moldaves au pouvoir tout au long des années 2000. avec cette famille nous avons la mesure des changements rapides qui ont caractérisé la société moldave à l’ère soviétique : mobilité sociale. et continuera à l’être à certains égards. n’a rien de choquant au regard de la tradition. ses collègues de classe à l’école étant tous «  des enfants devenus urbains en vertu de l’extension de la ville de Chisinau aux dépens des villages situés aux alentours. certains auteurs ayant pris leur distance avec la critique tous azimuts d’antan qui avait perdu de son intérêt à force de répétition. au dîner réunissant la famille dans la maison de ses parents. les promesses démocratiques bafouées. ce père personnifie une certaine réussite sociale par rapport au milieu paysan d’où il vient et qu’il continue de fréquenter. celle qui a suivi à la lettre le précepte de l’Internationale : « Nous étions rien. ou encore rappeler l’enfance soviétique heureuse décrite par Savatie Bastovoi dont le livre Les lapins ne meurent pas vient d’être traduit en français par Laure Heinkel chez Actes Sud. 151 . professeur de « langue maternelle » (de roumain). le souci d’une évocation plus réaliste de la vie quotidienne à l’époque soviétique. Enfin. reléguée au second plan dans la plus pure tradition patriarcale. en sorte que les maîtresses de maison du village évitent de la recevoir chez elles. qui proclame sa fidélité au communisme en toute occasion. Son épouse. Cependant. sur laquelle plane la figure menaçante du père. dont les professions de foi sont authentiques mais qui est doté de suffisamment de bon sens pour éviter tout dérapage. bien au contraire. période qui correspond à la conception et à l’écriture du roman de EmG-P. Veuve sans enfants. et son dévouement est mal récompensé en comparai- son avec cette cousine qui. donne son avis sur tout. Militaire de carrière. due à leur position sociale peu enviable. exige que son fils lui obéisse au doigt et à l’œil un peu de la même façon que lui-même obéit à la direction du parti et à la « mère-patrie ». 25). alors que lui il se tue à la tâche en composant des poèmes et des discours à la gloire du régime depuis tant d’années (p. comme le triomphe d’une «  tradition  » (paysanne. Membre du parti de longue date. communiste convaincu. Décidément.nophones. lorsque son fils fait par mégarde une grosse tache sur le portrait de Lénine sa colère redouble. sans doute. le père. 62). sur le plan littéraire. commente l’auteur. Sur ce point. contrairement à celui de sa cousine. instruit et fait de lui un homme – un communiste  » (p. comme le montre le dénouement qui a longtemps prévalu dans certaines campagnes moldaves. malgré ses convictions communistes répétées. porte les paroles. soyons tout ! ». comme en témoignent les réactions des villageois devant la carrière fulgurante d’une des leurs. des enfants dont les parents avaient échangé la pelle contre la truelle et travaillaient dans les nombreux chantiers de construction de la capitale » (p. EmG-P pose un autre regard sur le passé communiste de son pays. Dans son milieu d’origine. chrétienne. le militaire. pendant familial de l’autoritarisme qui régnait sans partage en URSS. « Et maintenant. la crise économique et le désordre politique rampant ont favorisé un changement de cap . ces changements n’ont pas touché de la même façon tout le monde.

le penser sérieusement même sans chercher à passer à l’acte. si l’on pense aux mille stratagèmes déployés par la mère. 1932). Ce qui est également suggéré indirectement par EmG-P  c’est que la modernisation qui a eu lieu à l’époque communiste est indissociable de l’autori­ ta­ risme sans faille du régime. marque plutôt d’impuissance. la réponse est nettement plus problématique qu’à la première. plutôt modestes mais bien réels. la question ne s’est pas posée. mais aussi parce que le pouvoir communiste a su s’appuyer sur les traditions en faisant les concessions qui s’imposaient. Et. les mille obstacles qui ont freiné l’émergence de structures démocratiques. cet autoritarisme a été accepté le plus souvent de bon gré. sans doute. A la seconde question. Paris. autoritarisme qui a béné­ ficié. force est de constater que les gens en ont bel et bien goûté les fruits tant que cet autoritarisme a perduré. On pouvait. Il y avait l’esquive. que l’Etat communiste perde de sa superbe. n’avait pas sa place dans l’espace soviétique. A travers le portrait au vitriol du père du narrateur. c’était un peu comme si le narrateur enfant pouvait croire pouvoir l’emporter face au père tyrannique. la vraie question est de savoir non pas pour quelles raisons on adhérait au parti et on croyait au communisme en ce temps. me semble-t-il. peut-être envié.152 poète à ses heures à la gloire du régime. mais s’il y avait des raisons pour ne pas le faire. Mais envisager de résister. l’attrait exercé par un autoritarisme puisant sans gêne dans les registres les plus divers montrent que la question de la modernisation demeure d’actualité à l’Est. pas plus que tant d’autres récits qui circulent oralement à propos de cette époque et dont les héros n’ont pas de raison de se vanter. par inconscience ou en toute innocence comme le narrateur enfant lorsqu’il s’en prend au portrait de Lénine. répétons-le. mais alors c’était par inadvertance. EmG-P a contribué. Ils ont « évolué ». ou encore la résignation. sur le plan matériel mais aussi en matière des droits. ils ont changé par certains côtés et ont même renforcé leur emprise à force de se nourrir réciproquement. . C’est ce qui explique le contenu ambigu et parfois contradictoire des acquis de la modernisation communiste et surtout leurs limites. commettre des écarts par rapport aux croyances et aux exercices imposés du culte léniniste. à dissiper les illusions que d’aucuns continuent à cultiver sur les vertus de la tradition et sa compatibilité avec la modernité. Avec le temps. On peut porter les jugements que l’on veut sur les performances et les ratés de cette modernisation accélérée et brutale. Ce serait la seconde raison pour laquelle EmG-P est à mes yeux un écrivain moderne. Tout compte fait. par inexpérience. des grands-parents. le contournement. non seulement parce qu’il procurait des avantages. pas méprisé. « L’homme qui n’adhérait à rien ». et le rappel réaliste des lourdeurs qui pesaient dans l’espace public mais aussi intime dans la Moldavie communiste de son enfance. pour que nombre de ces acquis volent en éclats. pendant les années qui ont suivi. de s’opposer au régime. La reconstitution littéraire de l’incident « politique » survenu dans l’intimité d’une famille moldave à la fin des années 1960 par EmG-P ne laisse pas de doute là-dessus. que son autorité vacille. La dégradation de la situation. de précieux relais du côté de la tradition malgré le choc que celle-ci a subi au départ. pour reprendre le sous-titre du journal de voyage en URSS de Panaït Istrati (Vers l’autre flamme. est respecté. s‘il n’a jamais été plébiscité. l’ordre traditionnel a fini par faire bon ménage dans bien des situations avec l’ordre politique communiste en sorte que ni l’un ni l’autre n’est sorti indemne de cette cohabitation. Il a suffi que le système implose.

ci mult mai mult... Experienţele autorului... .. e mai bine! Ah Ha. Fragment VIAŢA este cea pe care o IUBIM şi DRAGOSTEA e cea pe care o TRĂIM. Trezirea! Realizarea Sinelui şi energia noastră creativă fără de sfârşit. 2. Cum nu ai nevoie să mergi în India pentru a experimenta Mânâcă. O fântână prin care curge potenţialul nostru nelimitat.locul de muncă. spre o conştientizare veche şi eternă care există în noi toţi.. chiar MAI BINE! Şi aşa Începe. Dr.. 3.. Acum autorul vrea să le împărtăşească tuturor. Fiji.nu vei putea fi manipulat. iubeşte (Eat. spre inimă şi spre esenţa omului. RÂS şi DRAGOSTE în OCHII. Cartea descrie o călătorie spre casă. lângă Coran şi Biblie. Acum conştientizarea ta poate fi trăită în comuniune cu toţi.. 4.. Călătoria spre suflet: INIMA . China şi America de Sud. înfăţişarea. Acum.com Cartea lui Marc Kaufman a apărut înainte acum câteva luni la Editura Balboa Press şi fără niciun fel de publicitate cartea a avut succes în întreaga lume. DRAGOSTEA! Cuvintele autorului Eu sunt medic. întrăbările sunt înlocuite de conştientizare şi de o relaxare profundă! Acum eşti respiraţia vieţii şi a iubirii! Această carte atinge esenţa umanităţii noastre şi a sufletului nostru. Ah . Pray. care este medic de profesie. Marc scrie despre: 1. nu-ţi va fi frică de nimic. Love). CĂLĂTORIA SPRE SUFLET. Tot spre ce noi toţi aspirăm este prezent şi ne aşteaptă cu răbdare. ZĂMBET. Omul nu e numai mintea şi corpul. Acum.Mihaela Lazović A trăi scrisori de dragoste dincolo de timp şi spaţiu laz_13@yahoo.sunt lipsite de importanţă. ea este trezirea şi realizarea sinelui nostru divin.. Libertatea pe care o vei experimenta când găsăşti iubirea în inima ta . Călătoria dincolo de minte şi de corp spre înţelepciunea noas- 153 . Persoanele de pe Facebook au pus-o pe listele lor de cărţi preferate.. Călătoria spre casă. Vorbiţi cu ZĂMBET. Iubirea care ne aşteaptă chiar acum! Această carte este o călătorie spirituală. Toate acestea poţi găsi aici şi acum în tine. Cum lucrurile pe care societatea le utilizează te defineşte . roagă-te.. şi interacţiunile lui unice cu mai multe triburi indigene din întreaga lume au dat răspunsuri la întrebările universale. chiar şi în locuri precum India.. Când am fost foarte tânăr am cunoscut limitele ştinţei omului. potenţialul nelimitat. spre înţelepciunea noastră internă. o să fii plin de speranţă. Am fost martorul evenimentilor care nu se pot explica. personalitatea etc. Cum să te trezeşti şi să descoperi cine eşti şi care e natura ta adevărată. Ce este atât de special la acest autor şi la mesajul lui ce se răspândeşte extraordinar de repede peste glob fără a da semne de ralenti? Este vorba despre căutarea universală a dragostei şi a iluminării...poţi ajunge de Aici până Acolo – MINTEA! Un FLUTURE . Fluxul conştiinţei noastre colective este etern şi atemporal..

tră interioară ne va aduce la drumul către potenţialul nostru nelimitat. norocul să trăiesc cu vindecătorii Maori din Noua Zeelandă. deşi grele de sens şi de implicaţii. cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel m_speranta@yahoo. intitulat Securitatea. adică faţă de dosarul pe care eu l-am văzut şi citit în luna mai. Wyandotte. am început să scriu despre experienţe care îmi înalţă sufletul. iar impulsul de a publica dosarul în discuție a fost. La vârstă de unsprezece ani. care poate fi trezită în noi toţi. să călătorim împreună. Am crescut în Danbury Connecticut. sau mai exact a acelei versiuni de dosar care i-a parvenit lui Nicolae Iuga şi care. Cu aceasta conştiinţă de sine ne-am născut toţi şi cu ea re-intrăm în această viaţă. Toate posibilităţile există. „The Breath”. este „întrucâtva diferit faţă de dosarul din memoria mea. p. devenirea profesională şi personală a autorului. Dacă primul nu are nevoie de prezentare. Volumul lui Nicolae Iuga. Dacă prima parte a volumului transcrie interpretarea. cu dragul meu Guru. Acasă în inima noastră! Această călătorie spirituală este drumul spre casă. Această ştiinţă ne aşteaptă cu răbdare să venim acasă la noi înşine. coleg de facultate cu Nicolae Iuga. 2012.. (HH Trizin Sakya. ca un deşert preferat. Securitatea. 2012. O iubire de sine prin care sănătatea şi bunătatea curg şi dragostea topeşte pe toţi şi totul. din penumbră. a dosarului de urmărire informativă „Horia”. Aşa cum călătoresc eu. de asemenea. şi Lineage Sakya şi Drukpa Traditii tibetane. Intenţia inimii noastre pure şi iubitoare este susţinută şi manifestată în Univers. în cheia autorului. se constuie într-o încercare de restituire a unor bucăţi de istorie recentă care au marcat. Am avut ocazia să îl cunosc pe un fost şef indian. Cluj Napoca. precum şi de scriitorul Paul Beldi Ladislau. secţinuea secundă propune. Editura Limes. ISBN 978-973-726-669-9). Drupon Nawang şi Shankarananda Giri. cercetător şi arhivist. Cluj Napoca. Autorul aşează momentul stârnirii interesului Securităţii pentru pentru persoana sa sub semnul întâlnirii cu scriitorul dizident Paul Goma şi cu Cezărică. Master de Kriya Yoga. de îndată ce te afunzi în lectură. pentru cel de al doilea se impune precizarea că este vorba despre Mititelu Cezar. dosar de grup cu nr. avea înclinaţii filosofice sau pur şi simplu se găsea adesea în anturajul unor personalităţi de factură intelectuală. așa 1 154 Nicolae Iuga.com Există cărţi care. Prietenia strânsă cu aceşti maeştri preţioşi din aceste culturi indigene şi multe altele au nutrit ceea ce eu numesc uo „veche eternă conştientizare colectivă”. te leagă de textul lor într-un mod neaşteptat. ca şi pe a aceea a celorlalte personaje care populează paginile unui „dosar de securitate”. Aceasta s-a repetat de multe ori viaţa mea. şi HHthe Gyalwang Drukpa). Speranţa Milancovici „Semn” de carte: Nicolae Iuga.. în Addenda. la natura noastră adevărată. şi Rinpoche Geshe Tulku Ahbay. I 234327 cotă CNSAS. cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel. aşa cum el însuşi noteză. Securitatea. 17 . O reţetă de inimă pentru o viaţă de abundenţă. câteva observaţii semnate de Claudiu Porumbăcean.”1 Calitatea de personaj al unui astfel de dosar era relativ uşor de dobândit dacă o persoană desfăşura activităţi cultural-literare. Cum anume? Vă voi mărturisi impactul pe care l-a avut asupra mea de îndată ce voi fi încheiat prezentarea efectivă a volumui-document /pe care îl semnalăm în aceste rânduri. Am avut. Pe deplin conştienţi şi gata să ne trezim. cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel (apărut la Editura Limes. Împart experienţa mea cu tine. Ultima parte reprezintă reproducerea dosarului în sine. Când energia noastră creativă este fără limite tot ce imaginăm este posibil.

„un prieten. Editura Limes. dar nu şi interesul aplecării asupra dosarelor vizând propria familie. cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel. p. să citesc un astfel de dosar. E un pas care poate reaşeza piesele în jocul prieteniei. încă din copilărie.] Cornel Ivanciuc mi-a spus că ar fi păcat să las acele întâmplări nescrise”2. parcurgerea textului (mă raliez aici mărturisirii lui Claudiu Porumbăcean şi afirm alături de acesta că nu am lăsat volumul din mână până când nu l-am citit integral) a adus în prim plan un proiect necesar care a mai traversat episodic propriile reflecţii destinate viitorului. dincolo de astfel de pagini transpare caracterul omului în general şi. Elie Wiesel. 15 2 Mai mult decât atât. care s-a întâmplat demult. Însă niciodată până acum nu mi-a fost dat să văd. în 1975.cum precizează acesta din urmă. Îi răspund pe această cale. de ce nu. din rațini de paranoia persecutoria sau. 2012. 155 . este în mod absolut necesară pentru oricine dorește să desluşească mecanismele unei epoci recente. Cluj Napoca. Notăm drept remarcabil conturul personajului Cezar Mititelu. a determinat aşezarea preocupării pentru acestea în lista priorităţilor noastre. Securitatea.. marca Nicolae Iuga. cu propriul trecut.”3 Înainte de toate. trebuie punctat faptul că o astfel de lectură. E un moment de confruntare cu sine. ca o lectură revelatorie. Nicolae Iuga. vorbindu-se despre existenţa acestui tip de dosare. un coleg al meu. al românului în special. şi de re-înţelegere a propriei deveniri. Editura Limes. vagabondul genial şi liber căruia regimul nu i-a găsit o cămaşă de forţă pe măsură. Cluj Napoca. 2012. Fireşte că am auzit. în aceste pagini. 18 3 Nicolae Iuga. departe de valorile acceptate de cenzură. Dincolo de interesul pentru trama în sine. cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel. unde aceştia au prezentat. un om de care mă leagă sentimente de solidaritate culturală. autorului. a-l face public reprezintă un act de curaj deîndoielnic. vinovată în special de . dictat de faptul că unul dintre protagonişti este un intelectual.. ca titlu de glorie care te consacra drept persoană de interes sau ca om de cultură) traversând timpul şi răsunându-mi în memoria mai mult sau mai puţin voluntară. al a analiza şi. intelectualitate.. ecourile urmăririlor reale sau imaginate (aşa cum semnalează Nicolae Iuga. un cadru didactic.. Securitatea. al relaţiilor de colegialitate. Am avut mereu certitudinea existenţei. în cazul de faţă. Dosarul lui Nicolae Iuga a funcţionat. cititorul va dezlega semnificaţiile sforii de câlţi menţionată încă din titlu. creaţii proprii. o poveste urâtă. chiar de familie. Ne oprim o clipă şi asupra epilogului destinat corespondenţei lui Nicolae Iuga cu laureatul Premiului Nobel pentru Pace. aşa cum era de aşteptat. ca de altfel marea majoritate. excepţional jurnalist de la Caţavencii [. o fărâmă din kilometrii de rafturi cu dosare similare. Mometul-cheie al începerii urmăririi operative în cazul grupului de studenţi la filosofie din care făcea parte şi autorul l-a constituit participarea acestora la Festivalul Naţional de Poezie Studenţească desfăşurat la Iaşi. de îndată ce vom găsi curajul necesar unei atare asumări. A accede la propriul dosar. p. care se întreabă retoric undeva „pe cine mai poate intersa azi aşa-ceva. finalmente. Lectura alertă a scriiturii proaspete. în felul meu. în cazul nostru.

De-a lungul timpului. sportivă etc. Termenul de cinegetic provine din cuvintele kion (câine) şi agein (a conduce). Turismul cinegetic este o alternativă ecologică la expediţiile de vânătoare. în legătură cu vânătoarea şi turismul cinegetic. iar vânătorii au fost şi sunt primii interesaţi în conservarea speciilor. atitudinea anumitor vânători asupra vânătorii. ceea ce constituie o formă de repunere a oamenilor în contact cu natura. vânătoarea este considerată un sector economic distinct în ansamblul economiei naţionale. în vederea satisfacerii nevoilor în continuă creştere şi diversificare. Această monografie este împărţită în trei capitole: în primul capitol se vorbeşte despre istoria mass-mediei dedicate vânătorii. Vladimir Barović de la Departamentul de Jurnalistică din cadrul Facultăţii de Filosofie din Novi Sad. aduce în faţa noastră un şir de lucrări ştiinţifice care au ca temă rolul şi importanţa mass-mediei în vânătoare şi în turismul cinegetic. Indiferent de natura activităţii umane. această carte este bine-venită pentru studenţii de la jurnalistică şi 156 . în capitolul doi se găsesc articolele şi lucrările publicate în reviste de specialitate. 118 pagini. utilizând instrumente şi mijloace specifice unei anumite perioade din istoria societăţii. ISBN 97886-85913-05-1. Novi Sad: Editura Show me. oamenii s-au ocupat cu o multitudine de îndeletniciri de natură economică. socială. Deoarece din acest domeniu al jurnalisticii în Serbia nu există un număr mare de texte ştiinţifice şi de specialitate dedicate relaţiei dintre mass-media şi vânătoare. se propune să se schimbe percepţia publicului asupra fenomenului cinegetic şi deopotrivă. dr. oamenii depuneau un anumit efort fizic şi/sau intelectual. cuvântul vânător a devenit sinonim cu ucigaş de animale. În tot mai multe ţări.Virginia Popović Mass-media despre vânătoare şi despre turismul cinegetic popovic. Este o modalitate de a petrece timpul liber din ce în ce mai solicitată de către cei care sunt preocupaţi de protejarea fondului cinegetic. militară. În ultimii ani. Se adreseaza tuturor celor dornici să observe animalele sălbatice fără a le vâna. pentru că vânătoarea înseamnă mult mai mult decât tirul pe animale vii. politică.virdjinija@gmail. Capitolul trei cumulează articolele ştiinţifice dedicate mass-mediei specializate în turism cinegetic. având iniţial semnificaţia unei activităţi exercitate prin folosirea câinilor în scopul capturării vânatului.com Vladimir Barović (2011). Mediji u lovstvu i lovnom turizmu. Acestea sunt articole şi modele ale unei bune practici în meseria scrierii reportajului şi altor genuri ale jurnalisticii. publicată într-o ediţie lux şi recenzată de profesori universitari cunoscuţi în Serbia. Cartea lectorului univ. Despre vânătoare şi despre turismul cinegetic în mass-media actuală apar tot mai multe articole care scot în evidenţă misiunea acestor tipuri de publicaţii. Prin programele pe care le-a iniţiat şi prin editarea revistelor de vânătoare.

apare un text despre activitatea serviciilor secrete de informaţii în România. care „deschide cu sabia porţile procesului istoric de construire a unei Românii” (acad. unde este luat ca exemplu numele Ion sau Ioan. Rubrica Aniversare este dedicată activităţii didactice şi ştiinţifice a academicianului Dinu C. Iată câteva titluri interesante din această carte: Rolul mass-media şi al serviciul public în activitatea organizaţiilor turistice şi cinegetice din Voivodina. la capitolul de Istorie a cuvintelor scrie acad. cu dorinţa ca analizele teoretice să se poată implementa şi în practică. despre activitatea ştiinţifică a lui Pico della Mirandola. despre cea a lui Ioan Cantacuzino până la Tudor Vladimirescu. mai precis date despre căsătoria Mariei de Edinburgh cu Ferdinand de Hohenzollern. Cartea autorului Vladimir Barović aduce în faţa noastră o cercetare interdisciplinară dintre mass-media şi turism cinegetic. despre onomastica regală universală. prăbuşirea Fra­ n­­ ţei şi cedarea Basarabiei. La rubrica de opinii.33). p. Numărul 31 din aprilie 2012 cuprinde texte legate de istoria monarhiei. Cartea lui Vladimir Barović este un document util pentru toţi cei interesaţi de a cunoaşte mai profund legătura dintre om şi natură. Raportările privind vânătoarea şi turismul cinegetic contribuie la educaţia în acest domeniu. care nu au fost cercetate până acum în acest spaţiu. iar despre cuvintele arabe intrate în limba română. dar şi la promovarea Voivodinei ca o interesantă destinaţie turistică. care este cel mai frecvent nume masculin la nivelul întregii populaţii şi în majoritatea epocilor istorice. întoarce omul în sânul naturii. contribuind astfel la formarea unui model de cooperare ştiinţifică dintre două discipline. Revista Istorie şi civilizaţie Noul număr al revistei „Istorie şi civilizaţie” care apare la Bucureşti şi strânge laolaltă cele mai renumite nume de istorici care vizează di­ verse zone ale istoriei. Despre misterele Dondonei putem citi la rubrica de Mit. la prima vedere diferite. descoperind cititorului faptul că vânătoarea. apoi câteva date despre renunţarea principelui Carol la tronul României. În revistă sunt incluse pagini despre primii diplomaţi români. Strategia mass-media a Societăţii Cinegetice din Serbia. Revista conţine articole de antropologie urbană. fiind o ramură importantă turismului. dr. la dezvoltarea ei. iar rolul mass-mediei în promovarea acestui domeniu este extrem de important. Mavrocordat. Configurarea spaţiului mass-media în domeniile specializate în vânătoare. Despre problemele lui Michelangelo în realizarea tavanului Capelei Sixtine se vorbeşte la rubrica de Imagistică. Marius Sala. mai precis despre regiunea Olteniei până la 1965. 50). iar la rubrica de Memorialistică sunt redate amintirile despre Carol al II-lea şi despre epoca sa unde se găsesc date preţiose despre imaginea lui Mu­­­ s­­ solini. La capitolul care cuprinde istoria României în perioada comunistă se găseşte un text despre reorganizarea administrativă a statului în perioada ocupaţiei sovietice. unde sunt redate rânduri despre Constituţia lui C. pe care unii dintre conservatorii locului o văd ca fiind un complot al lumii creştine împotriva lor (prof. cu­ l­­­­ tura. Prin această carte se pot scoate în evidenţă şi înţelege un şir lung de puncte comune. Turismul cinegetic este cu siguranţă unul dintre potenţialele de dezvoltare ale Voivodinei. dar şi despre o istorie de mâine unde se pune problema dezvoltării simultane a fenomenelor „cu aceeaşi matrice ontologică: teama europenilor de emergenţa politică şi demografică a lumii islamice” şi „teama lumii musulmane de asaltul modernităţii”. unde este pusă în centrul atenţiei valoarea antropologică a patrimoniului muzeistic. revista pune la dispoziţie cititorului câteva pagini despre începuturile drumului constituţional al României. civilizaţia poporului român şi nu numai. Educaţia managerilor în mass-media şi în turism cinegetic.de la turism interesaţi de munca mediilor specializate în domeniul turismului cinegetic. Relaţii şi perspective ale sistemului contemporan mass-media şi turismul cinegetic în Voivodina. Dan Berindei. aduce în faţa cititorului câteva cr­ â­ m­­ peie din istoria. Când este vorba despre România modernă. memorie şi istorie. Adrian Cioroianu. Nu lipsesc nici relatări des- 157 . Giurescu. p.

pre feme­ ile care au influenţat destinul unor popoare, de data aceasta es­ te vorba despre Vir­ ginia Oldoini, considerată cea mai frumoasă femeie a secolului al XIXlea şi care a contribuit la înfăptuirea unificării Italiei şi la victoria Risorgimento-ului. La capitolul de Cărţi de referinţă, de data aceasta este prezentat volumul Asasinările în masă din RASSM în perioada Marii Terori (documente desecretizate din arhivele MAI şi SIS ale Republicii Moldova). Urmează câteva pagini despre activitatea Serviciului Secret Britanic de Informaţii MI6 în România, despre rolul agenţilor dubli în istorie, despre istoria cafelei, despre haiducie ca fenomen al istoriei Sud-Estului Europei din Evul Mediu şi până în perioada comunistă.

Revista conţine aproximativ optzeci de pagini, în culori, cu o hârtie de calitate şi cu un conţinut excepţional, fiind de mare ajutor în cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei poporului român şi a popoarelor care ne înconjoară.

Revista Letopis Matice Srpske
Letopis Matice srpske este o revistă literară în limba sârbă care apare încă din anul 1824. Pare ciudat şi minunat faptul că o astfel de realizare a creat-o chiar cultura sârbă, iar revista, cu intermitenţe, apare de 188 de ani. Revista a apărut pentru prima dată la Novi Sad cu numele Сербска летопис, a fost tipărită la Buda iar fondatorul ei a fost scriitorul şi istoricul literar George Magarašević. În scurt timp revista devină locul cel mai de seamă unde se pot publica rezultatele cercetărilor asupra literaturii sârbe. Letopis Matice srpske a pus încă de la începutul apariţiei sale în centrul atenţiei cercetările din limbă, literatură, istorie, religie, folclor şi cultură a tuturor popoarelor slave. Revista apare lunar, cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Serbia şi de Secretariatul Provincial pentru Educaţie şi Cultură din Voivodina. Redactorul-şef este poetul şi profesorul universitar Ivan Negrišorac. Revista este împărţită în patru capitole (Poezie şi proză, Cercetări, Mărturii şi Critică literară). Numărul de faţă, din aprilie-mai 2012, aduce în faţa cititorilor noi cercetări asupra legăturii dintre tehnică şi filosofie, despre părerile lui Adorno despre conceptele de înţelepciune şi virtute, despre alchimie ca o metodă de traducere a operei, portretele literare unor cunoscuţi scriitori sârbi cât şi cercetări asupra personificării podului şi jertfei în opera lui Ivo Andrić şi alegoriile lui Matija Bećković din cartea sa Drumul inexistent. Despre întâlnirile dintre diferite culturi, despre poezia epică orală sârbească se poate citi la capitolul de mărturii iar cele mai de seamă cărţi de critică literară apărute în anul 2011 sunt recenzate de cercetătorii care descoperă cititorilor că antologiile care cuprind texte despre moarte, texte despre drama expresionistă sârbească, despre barbarie ca autodestrucţia umanităţii, texte despre opera scriitorilor ruşi din secolul XIX dar şi despre cei mai de seamă nuveliştii sârbi a căror opere literare sunt puse în contextul spiritualităţii europene, pot stârni mare interes cititorilor care au avut norocul să le răsfoiască. Revista literară Letopis Matice srpske nu conţine niciun rezumat într-o limbă de circulaţie mondială, este publicată cu alfabetul chirilic, ceea ce face să aibe un public mai restrâns de cititori, însă calitatea textelor nu se poate pune în discuţie. O revistă literară ieşită de sub pana celor mai de seamă oameni de ştiinţă din Serbia, care chiar în titlul ei conţine cuvântul letopiscronică nu aduce lucrurile în faţa noastră puse în ordin cronologic ci diahronia şi sincronia se suprapun, vechiul şi noul fiind întotdeauna în actualitate iar rezultatul este această revistă care apare de aproape două secole.

158

SMS

159

Eugen Bunaru

Din nou, despre poezia fără frontiere…
eugenbunaru@yahoo.com Sâmbătă, 23 iunie, ora 10 şi 30 de minute. Un cer limpede-limpede, un soare torenţial ce anunţă începutul unei zile caniculare. Suntem deja la ieşirea din Timişoara, în maşina Bibliotecii Judeţene Timiş, pe drumul ce are drept punct terminus localitatea Torac. Un nume care probabil n-ar spune mai nimic celor mai mulţi cititori ai acestor răzleţe rânduri sau simple impresii, fugitive, (ca să nu le numesc, pretenţios, însemnări) de călătorie. Un nume care, însă, ne va face mult mai sensibili la sonoritatea sa ciudată, parcă deopotrivă exotică şi familiară, atunci când vom ,,deconspira” că e vorba de toponimicul unei comune, din Serbia vecină, locuite în majoritate de români, ajunşi, aici, în virtutea tumultului istoriei, pe vremea vajnicei împărătese Maria Tereza. Suntem o formaţie de trei poeţi: Andrei Bodiu, Tudor Creţu şi subsemnatul. Nu trebuie omis un personaj-cheie: şoferul instituţiei, un adevărat profesionist al volanului, în compania căruia ne-am simţit, pe tot traseul, dus-întors, în perfectă siguranţă. Facem un scurt popas la Novi Sad, oraş de un farmec aparte, meridional, cu străzi largi şi curate, adiate laolaltă de lumină şi briză, cu oameni amabili şi veseli (e weekend!), cu biserici şi clădiri ce impun prin nota lor, distinctă şi distinsă, de apartenenţă arhitecturală la un timp centraleuropean, cu podurile sale arcuindu-se svelte peste o Dunăre maiestuoasă, ce ascunde, în apele sale calme, abia vălurite, tot zbuciumul şi misterul veacurilor trecute dar, poate, şi ale celor ce vor veni ... Ne întâlnim cu poetul şi prietenul nostru Pavel Gătăianţu, însoţit de un coleg al său, (ardelean, de origine), de la Radio Novi Sad, secţia română, un conviv cât se poate de jovial şi colocvial (mea culpa, pentru faptul de-a nu-i fi reţinut numele). De la o terasă la alta, ne întreţinem, preţ de vreo două ore şi mai bine, intersectându-ne amical vocile, în jurul paharelor cu binevenite licori răcoritoare, în conversaţii pe toate temele şi subiectele posibile. În fine, ne îmbarcăm şi o luăm din loc. E aproape ora 17,00 (ne-am sincronizat cu ora …locală), iar la ora 18,00 suntem aşteptaţi la Casa Bănăţeană din Torac. În drum, ne vom abate şi la Zrenianin, un oraş mai mic, dar, nu mai puţin plăcut vederii, chiar şi, aşa, din goana maşinii. La Torac, suntem întâmpinaţi cu multă căldură (alta decât aceea a asfaltului topit de soarele văratic) de o mână de oameni, de toate vârstele şi profesiile, dornici parcă de o anume regăsire, dornici de o întâlnire, de suflet şi spirit, prin glasul poeziei, prin vraja cuvântului încărcat nu doar de har, ci şi de aromele limbii materne. După un cuvânt, (deloc convenţional), al domnului Costa Roşu, directorul Institutului Cultural al Românilor din Voivodina, care punctează semnificaţia şi importanţa acestor întâlniri iniţiate şi statuate, de o bună vreme, printr-un protocol de parteneriat cu Biblioteca Judeţeană din Timişoara, a venit rândul poeziei. Au citit din creaţia lor (recentă sau deja antologată) binecunoscutul poet, prozator şi eseist braşovean Andrei Bodiu, oaspetele de onoare al serii, Pavel Gătăianţu, ,,acest poet extraordinar” (Cezar Ivănescu), mereu fermecător şi insurgent, neostenitul redactor şef al EUROPEI, revistă care nu mai are nevoie de nicio

160

Eugen Bunaru, Tudor Creţu, Pavel Gătăianţu, Lavinel Orza, Andrei Bodiu, pe o terasă din Novi Sad

de frăţietate care au însoţit. interviul sau „masa rotundă”. Radioteleviziunea şi săptămânalul „Libertatea” . şi el în apropierea pensiei. comentând evenimentelecheie pe mapamond după căderea comunismului şi a blocurilor militare. Cea. Au fost subliniate deosebirile dintre o contribuţie scrisă pentru săptămânalul „Libertatea”. Tinerii participanţi au pus întrebări şi s-au manifestat cu problemele pe care ei le au zi de zi. Tomici a întocmit un program de instruire a tinerilor care validează toate principiile teoretice aflate la baza jurnalisticii actule. Ar fi nedrept dacă am omite. managerul Bibliotecii Judeţene Timiş. de unde a trecut la agenţia iugoslavă de presă Tanjug.prezentare. post festum.. acolo.net Se încheagă a treia generaţie de ziarişti Mediile de informare în limba română se află în faţa unor mari schimbări de cadre. apoi câţiva ani a fost angajat la „Libertatea”. el află primul datorită raportorilor de la faţa locului..S. editorul şi traducătorul Nicu Ciobanu. dintotdeauna. comentând texte concrete scrise de participanţi sau luate la întâmplare din alte ziare şi din agenţiile de presă. cel de-al doilea de la înfiinţarea presei româneşti actuale. Atelierul de jurnalistică. tradusă în limba sârbă. mai şi iunie au fost organizate sesiuni în patru centre culturale ale românilor: Zrenianin. Bizuindu-se pe bogata sa experienţă. în 2011.care constituie suportul arhitecturii informative a românilor din Voivodina.. care în cariera sa a trecut prin toate mediile ziaristice. dezbaterea în faţa microfonului (a camerei de luat vederi). de amiciţie. a trecut şi prin războaiele sângeroase din spaţiul iugoslav. În alt fel se scrie pentru radio. dar au fost prezenţi şi studenţi interesaţi de jurnalism. la umbra bisericuţei de lemn. au mers şi un pas mai departe. poetul. Accentul a fost pus pe scrierea corectă a ştirii şi a raportului . unde evenimentul se prezintă cu întârziere de mai multe zile de la data consumării. sub geana asfinţitului. unde lucrează cu colegii mai tineri şi veghează apariţia fiecărui număr de „Dnevnik” în parte. La reîntoarcerea în ţară. se află în faţa schimbului de generaţii de ziarişti. Pe parcursul lunilor aprilie. discuţiile de la om la om. primul de acest fel în limba română. A fost vorba despre deosebirile dintre genuri ca ancheta. În calitate de corespondent al Tanjugului de la Bucureşti a fost martorul Revoluţiei române din 1989. încercând să-şi lămurească dile- 161 . de la suflet la suflet. i-a revenit funcţia de redactor coordonator. însă. actualmente şeful DESK-ului la cotidianul „Dnevnik”. folosirea filmului într-un raport de pe teren. din aceste răzleţe şi comprimate impresii. la care au luat parte 24 de tineri. veghind. prozatorul şi criticul literar Tudor Creţu. Faptul că un număr mare de cadre ziaristice în limba română se află în preajma pensiei. şi subsemnatul. ambianţa şi atmosfera de de- gajare. Alibunar.ca cele mai frecvente forme de informare la zi sau săptămânal. Atelierele organizate.R. A început ca ziarist la Radioteleviziunea Novi Sad. laureatul filialei din Timişoara a U. Novi Sad şi Vârşeţ. unde ascultătorul trebuie să rămână convins că prin ceea ce i se comunică. La cotidianul „Dnevnik” mai mult de zece ani a redactat politica externă. Unii dintre ei deja colaborează la presa scrisă sau la posturile de radio cu programe în limba română. poetul. dincolo de frontiere . În mod aparte a fost comentată tehnica TV. a fost realizat de Petar Tomici. însuşită în marile redacţii de presă. cunoscând specificul fiecărui mediu. în curtea îmbăiată în miros de fân proaspăt cosit. Nada Tomić Primul atelier de jurnalistică în limba română tomichns@neobee. Astăzi. pentru o excelentă carte de proză scurtă românească. ocrotind un spaţiu binecuvântat sub acest spirit al unei frumoase şi de neuitat împărtăşiri cu poezia. a determinat Departamentul pentru Informaţii a Consiliului Naţional să mobilizeze tinerii interesaţi de această meserie în jurul unui atelier de jurnalistică.

O surpiză a primei zile a Festivalului a fost poetul. Poezia înseamnă comprimare. În ceasul morţii se roagă folosind cuvintele poetului. Jovan Zivlak a subliniat. Grzegorz Lausthinsky din Varşovia a tradus peste 30 de cărţi de proză şi versuri din limbile cehă. Această poezie a zguduit ca un val puternic conştiinţa intelectualităţii şi în ţara noastră. majoritatea au afirmat că au aflat lucruri despre care nimeni nu le-a vorbit niciodată. O idee interesantă poate fi ca săptămânalul „Libertatea” să dechidă şi o rubrică de critică a programului Radio şi TV în limba română. 162 . Scriitorul francez Jean Portante s-a consacrat traducerii autorilor spanioli şi sudamericani. după aceste sesiuni. Discuţiile purtate în asemenea ateliere ajută omul tânăr să privească mai altfel la chiciul destrăbălările care se perindă zi de zi prin faţa ecranelor TV sau în presa de bulevard. a fost marcat şi anul acesta de tradiţionalul Festival Internaţional de Literatură. Poezia contemporană oferă dovezi clare că lumea globalizată nu satisface aşteptările intelectualităţii. Simakov spune că s-a născut în Leningrad. iar acuma trăieşete în St. a spus Zivlak. Până la urmă. cunoscute cursanţilor şi care nu sunt cuprinse în manualele de ziaristică. În faţa publicului din Novi Sad s-au prezentat zeci de autori. ba chiar indignaţi că. Krzysztof Karasek. Poetul şi publicistului rus Vladimir Sergeievici Simakov. Întra-devăr. dar care scrie şi traduce în limba franceză.mulţi dintre ei cu stagiu îndelungat în munca de traducători. slovenă. ea este starea condensată a limbii care nu poate fi confundată cu precizia ştiinţifică”. Din discuţiile cu ei. încă nu-i este clar cui aparţine. macedoneană şi rusă. unii tineri s-au arătat sceptici..mele la începutul carierei. sfârşitul lunii august şi al unei veri caniculare. Literatura franceză a fost reprezentată şi de Linda Maria Baroş născută în Bucureşti. „Sunt profund convins că poezia este o necesitate. Krzysztof Karasek afirmă că poezia înseamnă libertate. de asemena cântă versuri scrise de poet. Cea de-a VII-a ediţie a întâlnirii poeţilor şi scriitorilor din diferite părţi ale lumii a evoluat sub semnul creaţiei literare poloneze. dar şi prost lucrate trec fără nicio reacţie a celor care le urmăresc. O sumedenie de emisiuni bune. a explicat laureatul viziunea sa lirică asupra realităţii. în numele juriului. nu pot să-şi găsească un serviciu. sârbă. este recentul deţinător al premiului tradiţional al acestui festival. deşi au terminat studiile. slovacă. Şi tineretul român. că versurile lui Karasek şi ale altor poeţi polonezi consemnează tulburările sociale din anii şaptezeci ai secolului trecut. se concentrează asupra fenomenelor tranziţiei. Neobişnuiţi cu practica atelierelor.. Ptersburg. Cum altfel să explicăm că oamenii evocă vorbele poetului atunci când iubesc? Când luptă. reprezentant al aşa-numitului nou val în poezia poloneză. La Vârşeţ au declarat că ar fi bine dacă sesiunile de acest gen ar continua şi la toamnă prin includerea elevilor de la Liceu şi de la Şcoala de economie din Alibunar. la aceste sesiuni au fost analizate situaţii concrete. ca vârsnicii lor din întreaga ţară. Critica obligă. se simt marginalizaţi şi dezorientaţi. croată. EDIŢIA A VII-a A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ DIN NOVI SAD Poezia înseamnă libertate La Novi Sad. avertizează şi îndeamnă la progres. Literatura de expresie românească a fost prezentă cu succes prin vocile poeţilor Vasile Dan şi Slavomir Gvozdenović din România şi Adam Puslojić şi Pavel Gătăianţu din Serbia. scriitorul şi regizorul britanic Tim Cumming care practică o poeziei urbană plină de umor inteligent şi sofisticat. alături de alţi câţiva participanţi.

163 . The CESS has created partnerships with several European universities: University of Nottingham (Great Britain). the CESS made also special relationship with the Quebec Network for Slavic Studies. One of the objectives of the Center for European Slavic Studies (CESS) is to promote the scientific dynamics to facilitate interdisciplinary and multilingual intellectual exchanges by gathering currently disparate segments of Slavic research and to create a kind of digital European portal. Ivana Janjic. University of Yaroslavl (Russia). as well as University of Novi Sad in the new research projects and larger European scientific cooperation. reports and papers about all science fields for a non-expert and expert audience. As periodical publication for scientific experts. The CESS is created by laboratory MIMMOC EA3812 at University of Poitiers (France). During her stay. The Scholarship Program for Young Researchers from Eastern Neighboring Countries integrated the young colleague Ivana Janjic. Europe is one of the best Romanian scientific journal in Serbia. University of Banja Luka (Bosnia and Herzegovina).Magazine about Science and Art during the Transition. worked on preparing of two projects of CEES: organization of the international colloquium ”Cultural Slavic Memory Maps” and ”European Summer School for Slavic Studies”. University of Moscow –Lomonossov (Russia). was invited to present her work in France.Ivana Janjić Europa and Ivana Janjic in France ivana_janic@yahoo. The work program was determined in the frame of research activities managed by Center for European Slavic Studies. University of Wroclaw (Poland). Ivana Janjic also presented magazine Europa . In presentation. University of Goteborg (Sweden).com Ivana Janjic from University of Novi Sad was one month in France. University of Berlin – Humboldt (Germany). periodical publication with news. from University of Novi Sad (Serbia). Ivana Janjic told that Europa is a science magazine. In the aim to get wider European Slavonic Network and to include the universities and researchers from the Balkan area Ivana Janjic. opinions.

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova .. Evenimentul a fost organizat de catedra de Jurnalism şi Comunicare Publică. conf. au inclus în program spectacole artistice şi competiţii sportive studenţeşti.ulim. Frida Kahlo. La Complexul Universitar de la Macea. dr. Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (ULIM) în colaborare cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. univ dr. au fost susţinute comunicările în plen unde s-au prezentat următoarele prezentat comunicări: Jean-Luc Michel. Director al Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale. Facultatea de Litere. doctoranzi. France .. Iaşi.virdjinija@gmail. studenţi. România . prof. lect.. dr. univ. Ivana Janjić de la Departamentul de Românistică şi Departamentul de Jurnalistică din cadrul Facultăţii de Filosofie din Novi Sad care au prezentat lucrarea Interculturalitate şi tranziţie în revista „Europa”din Voivodina la secţiunea „Jurnalism. Chişinău a avut loc colocviul ştiinţific internaţional „Cultură şi comunicare: interferenţe. 2012 O nouă ediţie a Conferinţei Internaţionale Zilele Academice Arădene În perioada 18-20 mai s-a desfăşurat la Arad cea de-a XXII-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Zilele Academice Aradene” unde au fost prezentate peste 900 de comunicări ştiinţifice. confluenţe”. hab. 11 mai în Sala Senatului din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. conf. Ana Guţu. prof. dr. România. Vladimir Barović şi drd. care se desfăşoară anual în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.univ. Confluenţe popovic. „ZILELE ACADEMICE ARĂDENE” – Ediţia a XXII. s-au desfăşurat secţiuni de comunicări şi întâlniri informale ale Asociaţiei Absolvenţilor Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad – ALUMNI: „Curricula academică şi traiectul profesional al absolvenţilor Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad” – ediţia a III-a şi Asociaţiei stu- 164 .. dr. Chişinău. Iaşi. Université Jean Monnet Saint-Etienne. Directeur du master de stratégie de communication globale. care au fost onorate de prezenţa a peste 1000 de participanţi.Perspective systémique de la culture et de la communication.. România. Ludmila Lazăr. univ. masteranzi. Facultatea de Filosofie. Conţinutul tuturor comunicărilor ţin de problemele propriu-zise sau conexe spaţiului francofon. Zilele Academice Arădene. publicaţie de categoria B a Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale din cadrul Universităţii ULIM.  (www.. dr. univ. univ. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.md) redactate în limba franceză şi în alte limbi de circulaţie.Semiotica: ipoteze (ne)convenţionale privitoare la geneza cuvântului. Traian Stănciulescu. univ.Trois légendes de la liberté de la création en Amérique Latine: Doňa Marina. ULIM şi Ludmila Branişte. Virginia Popović. După alocuţiunile de salut susţinute de Elena Prus. Colocviul ”Cultură şi comunicare: interferenţe. prof. professeur des universités. Prim-Vicerector ULIM. Comunicările vor fi publicate în anuarul Francopolyphonie. Această sărbătoare academică. cadre didactice şi cercetători ştiinţifici din peste 20 de Universităţi din UE. etică şi comunicare: Experienţe interculturale”.com Vineri. La colocviu au participat şi lec. Coordonator al Direcţiei de Comunicare şi Mass media. postdoctoranzi. dr. ULIM. Eva Perón. confluenţe” face parte din proiectul: „Interculturalitate & Francopolifonie”.Virginia Popović Colocviul Internaţional Cultură şi comunicare: ­interferenţe.icfi. proprietate a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”.

la secţiunea Traductologie: ştiinţă a comunicării lingvistice şi culturale transfrontaliere a fost prezentată comunicarea Revista Europa – o revistă cu caracter bilingv.A. Banat şi Serbia de răsărit iar costumele populare au fost îmbrăcate de cursaţii acestei şcoli. părintele spiritual al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”. Grupul are patru cursanţi harnici şi interesaţi să înveţe limba română. – Promotor al formării profesioniştilor în domeniul ştiinţelor juridice”. Ediţia a XXII-a.c. oficiat de un sobor de preoţi condus de Arhiepiscopul Dr. cultură şi civilizaţie românească într-un mod interesant şi neobişnuit. La fel a fost organizată şi o expoziţie de cărţi. Pe data de 26 mai 2012 la şcoala noastră a fost organizată o seară românească. Mihaela Lazović Seara românească la Life College laz_13@yahoo.L. doctor în ştiinţe lingvistice la Facultatea de Filosofie din Novi Sad. Profesoara de limba română la Life College e Mihaela Lazović. Comunicările ştiinţifice s-au desfăşurat pe secţiuni iar în programul Zilelor Academice Arădene. a avut loc în Aula „Magna Universitaria” din cadrul Campusului Universitar „Vasile Goldiş”. „Zilele Academice Arădene”. A fost prezentată şi o expoziţie de artizanat şi de port românesc din Voivodina. apărute la editurile „Fundaţia Europa” din Novi Sad şi „Libertatea” din Panciova. publicate în Voivodina. scriitorul Pavel Gătăianţu. Timotei Seviciu. Cursurile au început în luna februarie a. reviste şi ziare în limba română.S. prezentare efectuată de redactorul-şef al revistei. Şcoala noastră Life College din Novi Sad organizează cursuri de limbă română pentru toate nivelele şi toate vârstele. La începutul serii a fost interpretat un cântec românesc de 165 . au demarat cu un Te – Deum la Monumentul marelui corifeu al Unirii. Au fost prezentate cunoştinţele lor despre limbă. Deschiderea oficială a Zilelor Academice Arădene. Vasile Goldiş.denţeşti „E.com Adina Iorga. manifestare organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”. Cursanţii folosesc manuale şi caiete de exerciţii publicate în România.

CUNBM şi lector de limba română (I. doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al École pratique des hautes études din Paris (2006). 1966 la Baia Mare. Lingvistică şi Jurnalism. eseist şi traducător din limba braziliană. post-colonialism şi alteritate.N. Faculty of Philosophy. Romania. specializarea română-franceză.L. al Societăţii de Studii Clasice. Eugen Bunaru este poet şi publicist. România Laura Spăriosu . octombrie 1984 la Zrenianin. Serbia. Este membru juriului de specialitate în cadrul Festivalului internaţional de poezie în organizarea Comunităţii Scriitorilor din Voivodina Justin P. Carmen Cerasela Dărăbuş s-a născut pe data de 3. România. Este lector universitar la Academia de Artă la Novi Sad. A terminat Şcoala superioară de comerţ din Novi Sad. Universitatea din Novi Sad. From 2009. Autoare a volumului Limba engleză: A Course in Business English (2003) şi coautoare a volumului First Steps in Business English (Editura Eurostampa. Manojlo Maravić (n. Profesor la Universitatea Federală din Rio De Janeiro. născut la Rio de Janeiro în 1963. Slovakia. Este membră a Societăţii de Lingvistică Aplicată din Serbia şi a Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina. she is pursuing the MA studies at the same Faculty.T. Currently. Arad. Scriitor. ”Babeș-Bolyai” University. Cluj-Napoca.Bogdan Dragomirescu (b. A. student. Maramureş. A. ”Babeș-Bolyai” University. doctor în filologie. specializarea Cultură şi Civilizaţie Britanică (Istorie Orală Britanică). Marco Luchessi . Novi Sad. Bihor): absolventă a Facultății de Litere si Știinte Socio – Umane. Liuba . Subotica. la U. România. Laura Rebeca Precup Stiegelbauer (n.este şeful Departamentului de Jurnalistică din cadrul Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Novi Sad. „Foaia Sân Mihaiului”.(1976. Nicolae Iuga . Maja Medan was born on December 23th 1988 in Mostar. 2009). Ph.Justin P. Colaborează la revista „Europa”. Daniela Sitar Tăut –s-a născut la 7 noiembrie 1972 în Baia Mare. Este actualmente lector de limba română la Universitatea Comenius din Bratislava și redactor la Nord literar din Baia Mare Darko Gavrilović . A participat la numeroase simpozioane ştiinţifice internaţionale pentru studenţi. Luiza Caraivan. Arad) este un eseist şi filozof român. Devine doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). 5 decembrie 1973.(n. Bogdan Dragomirescu . dr. Narcisa Ţirban . Philosophie française. 1968. Dubravka Valić Nedeljković . Matej Bel University in Banská Bystrica. Institute of Managerial Systems in Popra. Are lucrări publicate în reviste din străinătate despre viaţa culturală a aromânilor din sudul Serbiei. Este doctorand la Facultatea de Filosofie.D. Faculty of European Studies.AUTORII Alina Crihană este lector la Facultatea de Litere a Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara. Ivana Janjić s-a născut pe 3 ianuarie 1979 la Vranje. A publicat articole în periodice. Ciprian Vălcan (n. Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. doctorat în Filologie la Universitatea din Bucureşti.Marco Lucchesi. at the Department of Comparative Literature. Studii: Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.C. 1953) a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Titlul de doctor în ştiinţele lingvisitcii l-a primit la Facultatea din Novi Sad unde este angajată ca conferenţiar universitar din 2004.Țirban Narcisa (n.1982). Panciova). Ioana Iulia Olaru – (n. Activitate ştiinţifică: peste 30 de articole publicate în ţară şi străinătate. Nada Tomić este născută în 1952 la Lovčenac. din 2012 aprilie. .profesor universitar la Departamentul de geografie şi turism din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Matematice. Din 2001 până în prezent: cadru didactic la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” Arad. lector de limba engleza la Universitatea ”Dimitrie Cantemir” din Timişoara. specializarea: Limba și literatura română – Limba și literatura engleză. Iveta Kontríková este lector universitar la Universitatea Matej Bel din Banska Bystrica. A susţinut doctoratul în Filosofie la Uni- . în cadrul Catedrei de Literatură. univ. Trăieşte la Novi Sad.R. Este membrul Clubului Pen. She graduated from the Faculty of Philosophy at the University of Novi Sad.) la Skopje (Macedonia) şi Novi Sad (Serbia). Timişoara. Departamentul de Românistică. județul Maramureș. masterat în Sociologie-Administraţie Publică la Universitatea din Bucureşti. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Este înscrisă la doctorat la Departamentul de limba şi literatura sârbă. Faculty of Philosophy. 1977) – A absolvit Universitatea de Artă din Belgrad unde a susţinut teza de doctorat Critica politicii şi fenomenologia jocurilor video. 2007-2008 M. lector universitar la Departamentul de Limba şi Literatura Română. Liuba is a free-lance journalist. 20032007 B.02. profil: Filologie. former Romanian bureau chief of Radio Free Europe and president of the Romania Relief Foundation. Doctorand in filologie cu o teză despre literatura Africii de Sud. al Societăţii de Literatură Comparată şi al Academiei de Artă Fluminense. „Secolul XXI”. ”Babeș-Bolyai” University. Facultatea de Filosofie. Conf. Iasi. Jelena Stanojev s-a născut la 1. 1984). Politice şi Administrative a Universităţii de Vest »Vasile Goldiş« din Arad. Lector universitar la Facultatea de Arte Plastice Decorative şi Design. a Societăţii Brasiliene de Geografie. din 2008 până în prezent: lector universitar doctor în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste. În prezent lector universitar în cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”. 1975. Tulca. Iaşi). A fost angajată la funcţia de corector la ziarul „Dnevnik” timp de zece ani.

Din 1997 activează la Universitatea de Nord din Baia Mare. Serbia. Activitate ştinţifică: 6 cărţi peste 40 de artcole publicate în ţară şi străinătate. Arad). Oliviu Felecan .D. EHESS. 2012). la 15 decembrie l957. dublă specializare: educator-institutor. Serbia. Rodica Teodora Biriş. qui a donné lieu à plusieurs publications en revues (Change International. Pavel Gătăianţu s-a născut în Sân Mihai.(n. Stăncuţa Ramona Dima-Laza este lector universitar dr. absolventă a Universităţii de Vest din Timişoara.Absolventa a Masteratului Etnologie şi antropologie socială. i July 2010 at the Faculty of Political Sciences on ”Reporting the crisis and ethics of journalism. 2012 – curs şi diplomă de studii superioare (FEDE) – Cetăţenie Democratică şi Drepturile Omului. in Novi Sad. Ottó Tolnai este unul dintre cei mai prolifici scriitori maghiari din Voivodina. în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste. He graduated at the Department of Comparative Literature of the University of Novi Sad. dr. A publicat zece cărţi de poezie. sociologice şi juridice ale relaţiilor sociale în regiunea Serbiei de răsărit. A publicat zece cărţi şi un număr mare de lucrări ştiinţifice. Veronica Szinculics . 1980. Rareş Iordache s-a născut pe 7 noiembrie 1983 la Hunedoara. in English and French Philology from the West University of Timişoara. Romania. lucrează în Administraţia vamală a Serbiei. contributii la monografie (Ined Co. Il vit en France depuis 1977 et est titulaire d’une thèse de doctorat en linguistique (Paris. Doctoral dissertation: Poesis and Mathesis in Poetic Work of Ion Barbu. Academia Română. prozator. Maroc şi Israel. Filozofie şi Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. A fondat revistele culturale „Foaia Sân-Mihaiului” (1993). tackling English author Graham Greene’s novels and their reception in French and Romanian cultural milieu.responsabil relaţii internaţionale. iar în anul 2007 primeşte cea mai înaltă recunoştinţă maghiară de stat. unde. Vladimir Barović was born on 17th March 1978 in Novi Sad. Politice şi Administrative a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. A publicat un număr mare de articole de specialitate în ţară şi străinătate. He writes poetry. condusă de prof. Voivodina. Department of History. artist multimedia. univ. cu distincţia „magna cum laude”. Se ocupă cu publicistica și art performance. Babylone.versitatea ”Babeş Bolyai” din Cluj cu o teză referitoare la Etica creştină. Liber cugetător Ranko Jakovljević (1959). la prof. Romania. două cărţi de proză. Călinescu”. Filosofie şi Istorie. A studiat limba şi literatura maghiară şi filosofia la Novi Sad şi Zagreb. 1983) intitulée Des blagues : masses parlantes et rhétorique marxiste-léniniste de pouvoir. essays and translates from English. Aurel Codoban. filiala Timişoara şi asistent departament FEDE (Federaţia Europeană a Şcolilor) . „Cuvântul românesc” (1991).dr. Membru fondator şi preşedinte al ONG Comunicaţi prin noi din anul 2007. Baia Mare) este licenţiat al secţiei Limbi clasice de la Facultatea de Litere. Licenţiat în filosofie la Facultatea de Istorie şi Filosofie. 1974. Lucrează şi trăieşte la Cladovo. unde a obţinut şi titlul de Doctor în filologie (2004). Gabriel Chindea. Sabău Gianina Daniela . In prezent este conferenţiar de Filosofie şi ştiinţă politică la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” din Arad. Baia Mare. Absolvent al Facultăţii de Știinţe Politice din Belgrad. este conf. He got his Master’s degree in 2007 at The Faculty of Philosophy in Novi Sad. Published monography: Pavel Gataiantu. 2007. Efectuează cercetări în legătură cu aspectele istorice. În anul 1998 a fost ales membru al Academiei Maghiare de Literatură şi Artă. jurnalist. de la proză experimentală la texte dramatice. 2010 conferenţiar universitar doctor la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” Arad.dr. specializare filosofie.doctor în filologie.un écrivain et éditeur né en 1949 à Bucarest. He received his Ph. prozator. She has been teaching English and French at the ”Vasile Goldis” University of Arad. 2007 Doctor în Filologie. Novi Sad. sub îndrumarea lui Andrei Marga. exploring influence of mathematical symbols on creation of poetic works by Romanian modern poet. Politice şi Administrative a Universităţii de Vest ”Vasile Goldiş” din Arad. din cadrul Facultăţii de litere. în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste. He is currently working on his PhD thesis at his home university.Limba şi Literatura Română. Doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai. Bucureşti. He graduated in 2004 at The Faculty of Philosophy in Novi Sad. Facultatea de Litere.” 167 . Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. „Caiete Pavel Gătăianţu” (2005). Din 2008 până în prezent: lector universitar dr.(1940. Tohăneanu.PhD at the Department of Romanian Studies on Faculty of Philosophy in Novi Sad. 2004) and Literatura de limba română din Voivodina şi antropologia culturală (Risoprint.Gianina SABAU has a B. la Kanjiža). Activitate ştinţifică: 5 cărţi si peste 30 de articole publicate în ţară şi străinătate. „Kulturbrücke” (1999). Studii: Liceul Pedagogic. în prezent. International Journal of Rumanian Studies…). eseist. Speranţa Milancovici . a culturii și istoriei. Parnassian and hermetic Ion Barbu. jurist. 2012 – coordonator proiect Erasmus. In 2006/2007 accademic year he started working as a professional associate at the University of Novi Sad.A. A intreprins călătorii de studii în Europa. for 6 years and is currently a PhD student in English literature in Sibiu. Poet. Cluj-Napoca. la Catedra de limba şi literatura română. și a fost tradus în mai multe limbi. mai multe antologii de autor.Milancovici Speranţa Sofia (n. Școala Doctorală Filosofia valorilor. dramaturg. Premiul Koshut.. 2011. cu o lucrare cu titlul: ”O perspectivă de ansamblu asupra filosofiei ficţiunii” coordonată de lect. Her thesis is an interdisciplinary work. Poet. He has finished master studies at his home department as well as at the Department of English of Stockholm University. Ottó Tolnai . I. Virginia Popović . specializarea filosofie. Nicolas Trifon . Absolvent al masterului Cultură şi Comunicare. specializarea Limba şi Literatura Germană . G. Stevan Bradić was born in 1982. 2008 . preocupările sale cunoscând un larg diapazon de manifestare artistică de la poezie la eseu. de la Facultatea de Istorie şi Filosofie. Department of Media Studies teaching Desk and the editorial office. Her main interests are French and English literature language and civilization and intercultural studies. cercetător în cadrul Academiei Române. Este interesat de istoriografie şi istoria ţării şi de drept.

................. 55 PHILOLOGY Narcisa Ţirban........... 36 INTERVIEW / Daniela Sitar Tăut – În dialog: Daniela Sitar-Tăut........................... Limbajul tineretului din România 56 – Culture............ 42 ESSAY / Rareş Iordache – Impactul viral al social media. EDITORIAL / Pavel Gătăianţu IDEI EUROPENE............ 37 ................. 81 – The Boat Motif in the Poetry of Miloš Crnjanski Stevan Bradić – Necesitatea barbarilor................ 33 – The Roma Subcultures in European Projects ............................. Studiu de caz: Seria sîrbeasca „Ferma 3” ....................... 10 – Graffitti – Art or Non-Art? Dubravka Valić Nedeljković – Reality show-ul ca „divertisment popular” şi/ sau promovarea comportamentului discriminatoriu prin acceptarea de roluri.......... EUROPEAN IDEAS Darko Gavrilović – Mitologia patriotică iugoslavă – 1945-1990...................................................... 59 – La recherche du sien artistique................a Wish for Academically and Socially Inclusion INTERVIU /..................................................................................................................... 23 – Relations between the Art and Video Games Veronica Szinculics – Forme de socializare culturală a muncitorilor mineri din perioada comunistă în bazinul minier Maramureş 28 – Forms of miners’ cultural socialization during the comunist period in Maramureş mining area Laura-Rebeca Precup Stiegelbauer........A Dialogue between Daniela Sitar-Tăut and Libuša Vajdová ESEU /............................... 49 – Postmodern Human Condition and Philosophy as ‘Subculture’ FILOLOGIE .. 43 – The Viral Impact of Social Media 168 ............. 15 – Reality show „folk entertainment” and/or promotion of controversial and discriminatory behavior through role-playing................................ le retour de Philippe Latinovicz – The Search for the Artistic Self. 64 – Aspects of Spoken Language in the Romanian Contemporary Music Maja Medan – Poemele în proză ale lui René Char............... 77 – The Prose Poems of René Char Jelena Stanojev – Motivul bărcii în poezia lui Miloš Crnjanski....................... Întoarcerea lui Philippe Latinovicz................................................ – Yugoslavian Patriotic Mythology – 1945-1990 2 3 Nicolae Iuga – Condiţia umană postmodernă şi Filosofia ca „su­ b­ cultură”....... 101 4 Ioana Iulia Olaru – Graffiti – artă sau non-artă?...........Miroslav Krleža... Miroslav Krleža........ Miroslav Krleža....Libuša Vajdová............................. the Return of Philippe Latinovicz Oliviu Felecan – Aspecte ale limbii vorbite în muzica contemporană românească...................... Subcultura....... 100 EURO MUSICAL Marco Luchessi – Funk-ul din Rio de Janeiro şi comunităţile imaginate: între interzicerea prin lege şi pacea prin război....................................................... 87 – The Necessity of the Barbarians Alina Crihană – Naraţiunea identitară şi « ficţiunile » totalitarismului în eseurile autobiografice ale lui Norman Manea 92 – Narration identitaire et « fictions » du totalitarisme dans les essais autobiographiques de Norman Manea – Identity Narration and « Fictions » of Totalitarism in Norman Manea’s Autobiographical Essays EUROMUZICAL..............SUMAR/CONTENTS/SADRŽAJ EDITORIAL / Subcultura / Subculture.................................................. Rodica Teodora Biriş – Cultura.................................. Laura Rebeca Precup Stiegelbauer. Romanian Youth's Language Carmen Dărăbuş – Căutarea eu-lui artistic............ Case Study: Serbian series ”Farm 3” Manojlo Maravić – Relaţiile dintre artă şi jocurile video............. Subculture....................... Ţirban Narcisa – Subculturile rome în proiecte europene – o dorinţă pentru includerea academică şi socială..................... Rodica Teodora Biriş..

............................................................ Liuba – Regina Maria la Conferinţa de Pace de la Paris......................... 116 SOCIO-HUMANISTIC SCIENCES Bogdan Dragomirescu – Adorno şi raţionalizarea artei. 134 – Die deutsche Minderheit der Oberzipser Region in der Slowakei damals und heute – German minority in the Slovak region of Upper Spis in the past and at present ARTE VIZUALE............................ 154 – Bookmark: Nicolae Iuga....................................... Confluences – Zilele Academice Arădene..... 166 AUTHORS 169 ................................................................................................... Modern Writer Mihaela Lazović – A trăi scrisori de dragoste dincolo de timp şi spaţiu 153 – Living Love Letters beyond Time and Space Speranţa Milancovici – „Semn” de carte: Nicolae Iuga....... 148 – The Name and the Name-Giving Nicolas Trifon – EmG-P.............................................................................. Securitatea............. 165 – Romanian Evening at Life College AUTORII ... 160 – Again...................... 2012............................ 163 – Europa and Ivana Janjic in France Virginia Popović – Colocviul Internaţional Cultură şi comunicare: interferenţe............ 140 Ottó Tolnai....... cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel Virginia Popović – Mass-media despre vânătoare şi despre turismul cinegetic................ 164 – International Colloquium Culture and Communication: Interferences.... cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel.... Confluenţe.......... 156 – Mass-media on Hunting and hunting tourism Revista Istorie şi civilizaţie ................................ Securitatea............................................................................... 117 – Adorno and the Rationalization of Art Justin P.........– El funk de Rio de Janeiro y las comunidades imaginadas: entre la prohibición por ley y la pacificación por la guerra – The Funk of Rio de Janeiro and the Imagined Communities: between the Prohibition by Law and Making Peace by War STIINTE SOCIOUMANE....... écrivain moderne – EmG-P.................................................... 159 Eugen Bunaru – Din nou............................... scriitor modern...... 130 – Communication in an intercultural society – language barriers and cultural diversity Iveta Kontríková – Minoritatea germană în regiunea slovacă Spisul de Sus în trecut şi în prezent......................................................... 139 Marina Gătăianţu POEZIE/POETRY............................. 138 VISUAL ARTS Marin Mohan.................................................... 1919 Stăncuţa Ramona Dima-Laza – Comunicarea într-o societate interculturală – bariere de limbă şi diversitate culturală........................ about Poetry without Borders Nada Tomić – Primul atelier de jurnalistică în limba română...................... 145 SPOTLIGHT – BOOKS / MAGAZINES Luiza Caraivan – Cui îi e frică de filosofi.... 141 REFLECTOR – CĂRŢI / REVISTE.................................................. 164 – Academic Days in Arad Mihaela Lazović – Seara românească la Life College .............................................................. despre poezia fără frontiere….................... 149 – EmG-P . 1919 125 – Queen Mary at the Peace Conference in Paris.................... 161 – The First Journalism Workshop in Romanian Ivana Janjić – Revista Europa şi Ivana Janjić în Franţa........ 157 History and Civilization Magazine Revista Letopis Matice Srpske ... 146 – Whose Afraid of Philosophers Laura Spăriosu – Numele şi numirea................. 158 Letopis Matice Srpske Magazine SMS.........................................................

Нови Сад 008(497. Fund Europe.113=811.cuvintenoi.135.ro.ro http://www.com/pages/EUROPA/ Blogul Scriitorilor Română-Americani din New York http://vetiver.facebook. Cluj-Napoca www.eu – Timişoara CIP – Каталогизација у публикацији Библиотека Матице српске.agentiadecarte.ro. Fondul Europa.ifilosofie. – 24 cm Dva puta godišnje ISSN 1820-9181 COBISS. 1 – Novi Sad : Fond Evropa. Bucureşti Newsletter-ul www.ro http://www.Novi Sad Abonament anual 3000 din.weblog.Financier/Financer: Consiliul de Cultură al oraşului Novi Sad Fundaţia Iuliu Maniu – New York Departamentul de informare al CNMNRS .banaterra. Prepaid price for year 50€ Temele revistei Europa Idei europene – 1/ 2008 Elitele – 2/ 2009 Interculturalitatea – 3/ 2009 Migraţiile – 4/ 2009 Influenţe asupra mass-media – 5/ 2010 Regionalismul – 6/ 2010 Religie.1) EUROPA: revistă de stiinţă şi artă în tranziţie – magazine about science and art during the transition / redactor şef Pavel Gătăianţu.SR-ID 233745415 . credinţă – 7/ 2011 Minorităţi – 8/ 2011 Ecologie – 9/ 2012 Subcultura – 10/ 2012 Pentru anul 2013 Etica – 11/ 2013 Balcanii – 12/ 2013 Bloguri http://www. 2008– . – 2008.