UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" FACULTATEA DE DREPT CLUJ-NAPOCA

Lector univ. dr. URS ILIE

DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE

SUPORT DE CURS PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

CLUJ-NAPOCA 2012

1

COPYRIGHT © 2012 Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorului.

Reproducerea oricărei părţi din această lucrare fără acceptul autorului este ilegală şi se sancţionează conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

2

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" FACULTATEA DE DREPT CLUJ-NAPOCA

DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE

Lector univ. dr. URS ILIE

CLUJ-NAPOCA 2012

3

... Noţiune...................................................... 1.................2............CUPRINS 1.......................................... 2.............................................. Forma pactului de opţiune...... Pactul de opţiune............ Imposibilitatea obiectivă de executare a promisiunii de vânzare-cumpărare 4.....................................................2.. 2................... Drepturile beneficiarului în cazul în care promitentul îşi încalcă obligaţia asumată..........3..1...........2...4...... 1............2..................................................... 3........ 2.................. 2.............................. 3...................................... Reglementare legală......................................................................................2....................2.. 3...................................1.....2................1......................... Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare................................... 1....................... Promisiunea unilaterală de cumpărare..................... Conţinutul promisiunii de vânzare-cumpărare..4................. Natura juridică............. 1............................2..........2..........6................. 3..........................2. 2.................... 3................3......2........... 2..................................................................5.................. Condiţiile consimţământului................. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare.....1................2.7........................... Dreptul de opţiune al beneficiarului......1............6............. 1....................................2................................. 1..3.................3...............1.. Pactul de opţiune şi promisiunea unilaterală de vânzare......................................... 2.... 3..............................1........ 1......... 2.............................2..................... 2........................4... Noţiunea de contracte speciale.2............................................................... Noţiune.Conţinutul pactului de opţiune............2........4............ Clauze accesorii..........................1................................... Consimţământul...........4............ Natura juridică........ Noţiune.....................2.2. 2..... 1............................1.1...4.................4............ Aspecte generale........3.............3.....1.................................................................... Conţinutul promisiunii.............................................................. 3.................... Delimitări.............. Executarea promisiunii de vânzare-cumpărare........... Dreptul de opţiune al beneficiarului.......................................................................................... 3.........2..............................7.......................... 2........................ Transmisiunea şi cesiunea drepturilor şi obligaţiilor născute din promisiunea de vânzare-cumpărare...2............................ 1.4............2..................................... Dreptul de preempţiune..................... Executarea silită........ Condiţiile esenţiale de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare............2........................... Precizări prealabile..............1....................................... Caractere juridice.2..........................2.. 2...........................................2................................. Obligaţia promitentului....................4............... Noţiune.................. Clauze esenţiale şi indispensabile. 3......................2.....................2.................... 4 ................... Executarea voluntară.1.....3............................................................. 3..2.......... Încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare............................ 2.............................6......................................... 3..2......... Promisiunea unilaterală de vânzare...............1.............. 2................... Introducere.....2....................................................1..................... 3.........5.. 3...5...... Clauze anticipatorii.................1.........1..... 3...........................2..2...................................................6....................

.............. 4.3.............................1......................... Principiul capacităţii............3.... Preţul să fie stabilit într-o sumă de bani. Stingerea dreptului convenţional de preempţiune......... 5............... 6.2............ 4..... 8.............. Unele drepturi de preempţiune reglementate de lege.1...3.......2.................. 7.....3............................................ Obiectul obligaţiei vânzătorului................. 6.....3... Obiectul........................................1.................. 7.......................1.....3.......................3....................................1...........3........................................................3......... 6.....3...... 4.............8.. 7.................... Preţul să fie serios..2.................. 7.........1............................1....................... 4. 4............3... Bunul să existe................................ 6.......................2.......... dar poate fi şi viitor...............................3....2.........5.1....2.....................3.......... 5...... Caracterele juridice..... Momentul transmiterii proprietăţii bunului..3.............. Obiectul obligaţiei cumpărătorului.................. Precizări................... 4................ Consideraţii generale referitoare la obiectul obligaţiei cumpărătorului...................................... Bunul trebuie să fie licit..................... Vânzarea bunului altuia......... 5 ..... 6................2......... Excepţii de la regula consensualismului....... 7................................................... 4...1..........................................................1......................... Modalitatea de executare a obligaţiei de predare........ 7...............2........ Precizări........... 6. 4............. Notarea dreptului de preempţiune asupra unui imobil....................... Bunul să fie în circuitul civil............ 5........2.............. 8..............................................3.................... Obligaţia de a transmite proprietatea bunului sau dreptul vândut.............................1............4................... 7.......3..............1.. Strămutarea proprietăţii în cazuri particulare........................................................2.....................................5...1. 6....................................... Incapacităţi de a vinde............ Forma contractului de vânzare-cumpărare.. Condiţii............................................................................................ Consideraţii generale referitoare la obiectul obligaţiei vânzătorului................... 5............1..........................3. Întinderea obligaţiei de predare...............1........................ 5.......1.................2........... 5..3..........3................................. 8.1. 4................4.............................................. 4.......................................................... Strămutarea proprietăţii imobilelor. Efectele exercitării preempţiunii................5.......................................................................................................1....................2...........................................................1.................. 8..........4.............. Preţul să fie determinat sau determinabil...................................................4...................................... Concursul dintre preemptori.......................... Noţiune..................................... Cauza........................ Regula........... Efectele contractului de vânzare-cumpărare........................ Noţiune. 7.................................... 6........2...........6............... Bunul să fie determinat sau determinabil...........1....1.. 4.......................................................................... Incapacităţi speciale de a cumpăra........................ 6............................. Obligaţia de a preda bunul.... Consideraţii generale............... 5................1..1............. Capacitatea............... 6.......................................1...................... Exercitarea dreptului de preempţiune........................ Felurile dreptului de preempţiune.7.... 4...1.... 5..1................. Regula consensualismului.........1.................2........................................3.....4.2.............9..........3................................................1...

..................1.. Locul predării bunului vândut...................................... Modalităţi de plată a preţului.........................9...6............ Momentul predării.......1................7............6................................1.............................1...................................................... Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse........ 10............................. 12......... Sancţiunea neplăţii preţului.......1..............1................ 10.............................4............................................4............................................ Modificări convenţionale a garanţiei contra viciilor.........8....... 11..............................................1....... 11................ 10................. Înlăturarea evicţiunii de către cumpărător. Suspendarea plăţii preţului.............2.1..1..........................8.... 8..................1.......... 11...................... 11...... 11.................................2................ 9..2..........6... 11..................9........ Denunţarea viciilor ascunse........4... 10.........8....1.... 10.... 9............ Precizări...1........5....... Reguli speciale aplicabile vânzărilor de imobile.5...3.. 10................................. Obligaţia de a plăti preţul...................2.......................1............ Precizări....... 11.............. 9......11................. 8...1......1...........................................................2......7...........................1.................................................................4.................. 9.... 8.................... Garanţia pentru buna funcţionare. Condiţiile angajării răspunderii vânzătorului pentru vicii...........5..... 8.. Modificări convenţionale a garanţiei împotriva evicţiunii......................3...1... Fructele bunului vândut................. Efectele garanţiei contra viciilor bunului vândut......... 6 ....1..... 9... Obligaţia de a plăti cheltuielile vânzării................1..3.......................... Garanţia contra evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului.................................. Dezacordul asupra calităţii.........1..........................................................1. Dobânzi asupra preţului... Întinderea daunelor-interese...................................1..................... 9.................... Restituirea preţului.................... 11............2.................... 10.............2................................................................................9.1.......................... 11..............1...8....................... Noţiune.. 11....10............................................................ Obligaţia de garanţie contra evicţiunii.............................6.................... 9..................3........................................................................................... Chemarea în judecată a vânzătorului.. Locul şi data plăţii preţului............................1....... Obligaţia de a lua în primire bunul vândut......4.......1.................................................... Obligaţiile cumpărătorului..... 10..........................1...... 9......... 8..... 11............. Garanţiile plăţii preţului........ Întinderea garanţiei vânzătorului..... Noţiune............ 10...........................1............................................1........................ ................................1.....1.......... Refuzul de a preda bunul.................................................1................. 9.................................. Domeniul de aplicare a garanţiei contra viciilor............ 8...1....................................2............... Efectele evicţiunii parţiale.............................................5................... Garanţia contra evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ.............. Rezoluţiunea contractului..........2........2.................................... 10.... 11.........................1.................................3...7.........1... Limitele clauzei de nerăspundere............... Enumerare............................1........... 9...... Starea bunului vândut....1.........................................4.......................2.... Obligaţia de garanţie contra viciilor bunului vândut..................................... 11............. 9....... 9. Obligaţia accesorie de a conserva bunul până la predare.....

..................3..4.. 13.......................3. Vânzarea unui imobil determinat fără indicarea suprafeţei..... 13....... 12......................... 14...........2............ 12......................................... 14........ 13....................1......... Reglementare specială.......................... Vânzarea cu opţiune de răscumpărare... Interpretarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare.......... Precizări.... Termenul de exercitare a acţiunii estimatorii sau în rezoluţiune......................... 12..1.....3................. Consideraţii preliminare............................................. Contractul de schimb..............................2..........................................1.........2.......1.............................. Aplicarea regulilor de la vânzare............ Suportarea riscurilor pieirii fortuite a bunului vândut ..................1..........1................1.........................................1.....1...... Vânzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafeţei...............5.............................................1.........................1... Vânzarea a două fonduri cu precizarea întinderii fiecăruia.. 13...................1..... 14............................................... Cheltuielile schimbului........................................................................ 13....1....................... Vânzarea unei suprafeţe dintr-un teren mai mare......1..4.1...................... 14........... Reglementare........... Vânzarea terenurilor forestiere.................3.................................. 12................... Noţiune.............................. Vânzarea cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii..1.5..4...............12............... 12......1...........2......1........................................ 7 .....................1........1................... 14................................1....6............................. 12.............2.. 12........3......... Varietăţi de vânzare...................... 12.................1....................... Vânzarea moştenirii................ 14. Caractere juridice........... 12.

CONTRACTE SPECIALE INTRODUCERE Acest curs se adresează studenţilor din anul III ai Facultăţii de Drept şi are ca scop însușirea noţiunilor de bază absolut necesare pentru orice jurist în devenire. De asemenea. După studierea cursului studenţii vor dobândi următoarele aptitudini:  însuşirea noţiunilor de bază din domeniul contractelor civile speciale  capacitatea de a analiza textele de lege aplicabile în materie  capacitatea de a analiza critic şi cu propria gândire opiniile exprimate în doctrină şi soluţiile pronunţate în practica judecătorească în materie 8 . precum şi analiza textelor de lege aplicabile în materie. a opiniilor exprimate în doctrină şi a soluţiilor date în practica judecătorească în materie. informaţiile furnizate în acest suport de curs pot fi utile şi studenţilor altor specializări care necesită şi minime cunoștințe din domeniul dreptului civil precum şi celor care interferează cu domeniul justiţiei.DREPT CIVIL. OBIECTIVELE CURSULUI Obiectivul prezentului curs constă în însuşirea noţiunilor de bază din domeniul contractelor civile speciale.

instituţii de bază ale contractelor speciale. În cadrul fiecărei unităţi. Conţinutul fiecărui capitol are în vedere raportul competenţe-conţinuturi. reglementate în Noul Cod civil. Cursul de faţă este structurat în 14 unităţi. un număr de 32 ore de studiu individual. 9 .MODUL ÎN CARE ESTE CONCEPUT CURSUL Prezentul curs este. La finalul cursului se află răspunsurile corecte la întrebările din testele de autoevaluare. prin structura sa. analiza fiecărei instituţii abordate. Fiecare capitol cuprinde: obiectivele. necesitând în medie. echilibrate din punct de vedere al întinderii. Este destul de succint. Acestea sunt plasate la sfârşitul fiecărei unităţi şi sunt concepute sub forma unor întrebări tip grilă. structura tematică. Testele de autoevaluare au rolul de a verifica dacă obiectivele educaţionale au fost realizate. În fiecare unitate sunt abordate în mod unitar. obiectivele enunţă competenţele ce urmează a fi dobândite de către cursanţi după parcursul acestora. indicată la fiecare notă de subsol. teste de autoevaluare (TA) şi o bibliografie de referinţă. Textul este structurat astfel încât să ofere o cantitate minimă necesară de informaţii noi. Timpul precizat poate fi mai lung au mai scurt raportat la nivelul cunoştinţelor deja însuşite şi la capacitatea fiecărui student de a asimila noţiuni noi. MODUL DE ABORDARE A CURSULUI Fiecare unitate din acest suport de curs furnizează informaţiile minime necesare care să vă călăuzească în cunoaşterea unei părţi a dreptului civil. destinat învăţământului cu frecvenţă redusă. uşor de asimilat care să stimuleze cursanţii pentru o educaţie activă.

.............. 1....Unitatea de învăţare nr.................. 1.............2........... Aspecte generale............... fie de uzanţele profesionale.... fie de lege..................................................... Reglementare legală. Condiţiile esenţiale de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare....... 1.......................3...................... Introducere.................. Caractere juridice şi condiţii de validitate Cuprins 1.............................. Din acest motiv sunt numite "contracte speciale" întrucât legea şi uzanţele care le reglementează le dau un nume (de 10 ..........3... 1................................................... Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare. Noţiunea de contracte speciale..1   cunoaşterea noţiunii de contracte civile speciale cunoaşterea condiţiilor consimţământului 1........... Noţiune..... Consimţământul...2............ Caractere juridice... Precizări prealabile..1..............4.......... 1....................................................................................1........................1..................... Un număr oarecare de contracte sunt special reglementate.. 1..............4............... Obiectivele unităţii de învăţare nr..................................... 1 CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE Noţiune..............2.......2.......1.............. adică enunţă cadrul lor esenţial...............2........................... 1. Noţiunea de contracte speciale Dreptul contractelor speciale este mai elaborat şi mai concret decât teoria generală a obligaţiilor contractuale pentru că enunţă principalele reguli ale unui număr de contracte....... 1.............................1.............. Condiţiile consimţământului..2....... 1.............4.. Aspecte generale........3..................

Contractul de vânzare-cumpărare este reglementat în Cartea A V-A ("Despre obligaţii").Y. când schimbul marfă contra marfă (troc) începe să fie înlocuit de schimbul marfă contra bani (vânzare-cumpărare). NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE 1. schimb. adică dreptul comun în materie.1. Este cel mai perfect instrument juridic prin care se realizează circuitul civil al bunurilor şi valorilor3.2. furnizare. Introducere. L. Editura Cordial Lex ClujNapoca 1999.Mureşan.Malaurie. 1. în cadrul cursului de contracte speciale vom analiza regulile speciale şi esenţiale aplicabile principalelor contracte civile. reguli speciale prevăzute de lege aplicabile speciei căreia îi aparţine contractul (dreptul contractelor speciale). împrumut etc.287/2009). Contractele speciale. În prezent contractul de vânzare-cumpărare s-a răspândit atât de mult încât aproape zilnic încheiem un asemenea contract. A se vedea P. Drept civil. Titlul IX .3-4.2.Aynes. reguli particulare convenite de părţile contractante 2. Editura Wolters Kluwer 2009. 3 M. Contractele speciale.2.exemplu vânzare. locaţiune.Gautier. 1650 la art.) 1. Drept civil. Aceste texte de lege reprezintă reglementa-rea de bază a contractului de vânzare-cumpărare.de la art. Oricărui contract i se aplică mai multe tipuri de reguli juridice. Întrucât regulile generale aplicabile contractelor au fost studiate la materia teoria generală a obligaţiilor. reguli generale aplicabile tuturor contractelor (teoria generală a obligaţiilor contractu-ale). 1 2 11 . Din punct de vedere istoric naşterea contractului de vânzare-cumpărare este legată de apariţia banilor. p. fiind un mijloc de satisfacere a nevoilor economice şi sociale ale oamenilor. 1. Ibidem.6. 1762 din noul Cod civil (Legea nr. P. donaţie.2. p. Curs universitar. Reglementare.

art. Editura All Beck Bucureşti 2003. Din reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor vânzătorului şi cumpărătorului decurg anumite efecte specifice (excepţia neexecutării contractului. De exemplu. Executare. De asemenea.17. aplicabile numai anumitor vânzări. se poate vinde dreptul de uzufruct viager sau nuda proprietate ori drepturi de creanţă. vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului.1171 din noul Cod civil). Însă. Mai mult.2. Vânzătorul îşi asumă obligaţii faţă de cumpărător (să-i predea lucrul vândut). Noţiune. Încetare. op. 1. definiţia era atât inexactă cât şi incompletă. una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru şi aceasta a plăti celei dintâi preţul lui”. Potrivit art. se pot înstrăina prin vânzare şi universalităţi.4. 1294 din Codul civil de la 1864 definea vânzarea ca fiind: „…o convenţie prin care două părţi se obligă între sine.p.p. Editura Polirom 1999. 1650 alin.Mureşan. Editura Lumina Lex Bucureşti 1997.5. iar cumpărătorul faţă de vânzător ( să-i plătească preţul). rezoluţiunea pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor asumate şi teoria 4 Art. după caz. prin contractul de vânzare-cumpărare se pot transmite cumpărătorului nu numai dreptul de proprietate. vânzarea unor imobile cu destinaţia de locuinţe către chiriaşi este reglementată de Legea nr. 1650 alin. Drept civil.85/1992. se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preţ pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească" 4 .6.Pe lângă reglementarea din noul Cod civil. În acest sens.2. vânzarea unui fond de comerţ etc. cât şi drepturi şi obligaţii (vânzarea unei moşteniri.1 din noul Cod civil: "Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau. C. Caractere juridice. De exemplu. obligaţii reciproce şi interdependente (art. reglementată prin Legea nr. dar şi alte drepturi reale sau de creanţă. Contractul de vânzarecumpărare prezintă următoarele caractere juridice: a)Vânzarea este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece dă naştere la obligaţii în sarcina ambelor părţi contractante. Contracte civile.Toader.Contracte speciale. p.10.) 5.cit. care cuprind atât bunuri. D. Contracte speciale. Drept civil. p. 1. 5 M. Eugeniu Safta-Romano. legislaţia noastră mai cuprinde şi alte dispoziţii speciale.2 din noul Cod civil prevede că "poate fi transmis prin vânzare un dezmembrământ al dreptului de proprietate sau orice alt drept.3. 12 .112/1995 etc. Încheiere.Chirică. aşa cum s-a arătat în literatura juridică.

riscului contractului). fără predarea lucrului vândut şi plata preţului. vânzarea nu poate fi opusă terţilor decât după îndeplinirea formalităţilor de publicitate respective (art. De asemenea. C. În cazul lucrurilor de valoare.1675 din noul Cod civil). 1245 contractele care se încheie prin mijloace electronice sunt supuse condiţiilor de formă prevăzute de legea specială. conform art. cunoscute de la teoria generală a obligaţiilor 6. existenţa drepturilor şi obligaţiilor părţilor este certă. fără îndeplinirea vreunei formalităţi. cumpărătorul urmăreşte să obţină lucrul vândut de la vânzător. convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează să fie înscrise în cartea funciară. 1172 din noul Cod civil). în cazul vânzării imobilelor contractul de vânzare-cumpărare trebuie încheiat în formă autentică. există unele vânzări care pot avea un caracter aleatoriu. în principiu. 7 13 . vânzarea cu clauză de întreţinere. De exemplu. d)Vânzarea este un contract consensual pentru că. vânzarea de drepturi litigioase etc.. la momentul încheierii sale. contractul de vânzarecumpărare nu este valabil decât dacă a fost încheiat în forma specială prevăzută de lege 7. Prin excepţie de la principiul consensualităţii.1173 din noul Cod civil). p.Stătescu. De asemenea. Curs universitar. art. sub sancţiunea nulităţii absolute. vânzătorul urmăreşte să obţină preţul de la cumpărător iar. În aceste situaţii de excepţie. Editura Wolters Kluwer 2010. Contractele speciale în noul cod civil. p. iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă (art.Bârsan. Prin excepţie. Ediţia a III-a. corelativ. Astfel. b)Vânzarea este un contract oneros pentru că fiecare parte contractantă urmăreşte să obţină un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate cu titlu oneros (art . este indicat ca părţile contractante să 6 A se vedea C. 1244 din noul Cod civil prevede că trebuie să fie înche-iate prin înscris autentic. F. având în vedere importanţa actului. se formează valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor. Drept civil. La fel. c)Vânzarea este un contract comutativ deoarece.Moţiu. Editura All Beck 2000.83-95. în cazurile anume prevăzute de lege.22-23. Teoria generală a obligaţiilor.

Contractele speciale civile şi comerciale.Chirică. În materie de vânzare de imobile. sub semnătură privată sau autentic. s-a spus că vânzarea este un contract instantaneu deoarece transferul dreptului de la vânzător la cumpărător se produce dintr-o dată. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege sau dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul. proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului. În acest sens. fie ulterior. 1. chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă. 14 . p. volumul 1. e)Vânzarea este un contract translativ de drepturi întrucât transferă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale ori de creanţă din patrimoniul vânzătorului în patrimoniul cumpărătorului. pentru a putea fi dovedită vânzarea în caz de litigiu ( art. strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă dispoziţiilor de carte funciară (art. 1674 din noul Cod civil. fie în momentul încheierii convenţiei.1676 din noul Cod civil). conform art.3.întocmească un înscris constatator al convenţiei. CONDIŢIILE ESENŢIALE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE 8 A se vedea D. 1241din noul Cod civil).40. f)În sfârşit. Editura Rosetti Bucureşti 2005. conform celor convenite de părţi 8.

CONSIMŢĂMÂNTUL 1.3. sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale aplicabile (art.. 15 . 1179 din noul Cod civil condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului sunt: capacitatea de a contracta.Rosetti-Bălănescu. pentru încheierea valabilă a contractului. un obiect determinat şi licit. aceasta trebuie respectată. Întrucât problemele juridice de bază legate de capacitate.p. Vânzarea se perfectează în momentul în care părţile se pun de acord asupra elementelor esenţiale ale contractului. Editura ALL Bucureşti 1997. consimţământul părţilor. vol.Chirică. şi respectiv prin acceptarea ofertei de către cealaltă 10. op.cit. 1204 din noul Cod civil. p. respectiv trebuie să fie serios. Din doctrina mai veche se pot reţine alte două condiţii: să existe şi să fie exteriorizat. I. În mod excepţional. volumul II. vom analiza în continuare doar anumite probleme speciale aplicabile vânzării..4. În cazurile în care legea prevede o anumită formă a contractului. În materie de vânzare. a) În principiu. o cauză licită şi morală. Tratat de drept civil român. respectiv s-au învoit asupra lucrului şi preţului. în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică nu se cere consimţământul proprietarului. 10 Pentru amănunte în legătură cu oferta şi acceptarea D.1. Al.4.1. Pentru încheierea valabilă a contractului de vânzarecumpărare aceste condiţii trebuie să fie întrunite cumulativ.consimţământul vânzătorului şi cumpărătorului trebuie să existe. Băicoianu. Conform art.9.1. Consimţământul părţilor se exprimă prin oferta de a contracta. 1.1.Hamangiu.138-155. adresată de una din ele. acordul de voinţă şi momentul încheierii contractului sunt cunoscute de la teoria actului juridic civil. liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză. Precizări prealabile.2 din noul Cod civil). exproprierea făcându-se chiar şi împotriva 9 A se vedea C. obiect şi cauză.1179 alin. persoane şi teoria generală a obligaţiilor. consimţământ. stabilite de art.548. consimţământul urmează condiţiile dreptului comun. Condiţiile consimţământului.

).Stoica.139 din 2 iunie 1994. Însă. de către instanţa de judecată. potrivit căruia orice persoană are libertatea de a încheia sau nu un contract sau orice alt act juridic 12. În principiu.8-12. fax. ci este limitată de necesitatea respectării normelor legale imperative (care ocrotesc ordinea publică). în scris. Este vorba despre o vânzare forţată 11. în caz de divergenţă.Babiuc. această libertate nu este absolută şi neîngrădită. 16 .33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Despăgubirile acordate ţin loc de „preţ” şi se stabilesc de comun acord cu proprietarul bunului expropriat sau.voinţei acestuia (art. exteriorizarea consimţământului se poate face în orice formă: verbal.cit. p. a regulilor de convieţuire socială (care ocrotesc bunele moravuri) şi a drepturilor şi libertăţilor recunoscute de lege şi celorlalte persoane. în cadrul procedurii de executare silită a bunurilor debitorului. De asemenea. în cazul vânzării la licitaţie publică.3 din Constituţia României). întrucât o hotărâre de a contracta rămasă doar în forul interior al persoanei nu poate produce efecte juridice. 12 A se vedea V. a unei promisiuni unilaterale sau bilaterale de vânzare-cumpărare etc. care se bucură în aceeaşi măsură de libertatea contractuală 13. vânzarea armelor şi muniţiilor.Mureşan. op. c)Libertatea consimţământului decurge din principiul libertăţii contractuale. libertatea de a încheia un contract de vânzare-cumpărare poate fi limitată de unele restricţii legale (de exemplu.Of. V. a produselor stupefiante. vânzarea este valabilă şi fără consimţământul proprietarului urmărit. p. încheierea unui pact de preferinţă. 11 Legea nr. Libertatea contractuală şi dreptul constituţional. 13 M. în „Dreptul” nr.12. nr. chiar prin gesturi sau atitudini etc.44 alin.) sau de unele restricţii convenţionale (de exemplu. Astfel.7/1995. după cum s-a arătat în literatura juridică. b)Pentru încheierea contractului de vânzarecumpărare vânzătorul şi cumpărătorul trebuie să-şi exteriorizeze consimţământul. a substanţelor toxice etc. e-mail. expunerea mărfii în vitrină împreună cu preţul. în M.

p. pactul de preferinţă (sau de preemţiune). vol. ca fiind încheiat ab irato (decizia nr. dec. p.1998/1989.nr. care îşi dau seama de urmările faptelor lor şi să nu fie afectat de vreun viciu de consimţământ (eroarea 14. în "Dreptul" nr.9-39. deoarece în acest caz consimţământul există.1 (2005) p. în „Dreptul” nr. în acelaşi sens. D. Dolul. dolul 15.48. pe loc. 17 În acest sens. op. Lipsa discernământului în exprimarea voinţei relevă nu lipsa consimţământului.225-257. 16 A se vedea D.Chirică. în „Curierul judiciar” nr. Adesea. deoarece părţile nu pot sau nu vor să încheie direct o asemenea convenţie. contracte preparatorii sau promisiuni de contract. consimţământul vânzătorului şi cumpărătorului trebuie să fie serios. violenţa 16 şi leziunea). care sunt distincte de vânzare. Fiind vorba despre un viciu de consimţământ. Tribunalul Suprem.Chirică. p. vânzarea-cumpărarea este precedată de unele negocieri sau înţelegeri prealabile. în practica judiciară constatându-se că actul s-a încheiat sub imperiul unei asemenea stări.cit.7/2005.Chirică.. determinată de o mânie de mare intensitate. s. cunoscute şi sub denumirile de antecontracte. e)În sfârşit.1275/1998 a Curţii de Apel Suceava.3/2005. adică să fie dat cu intenţia de a produce efecte juridice. p. ci un simplu viciu al acestuia.Chirică.civ. Aceste înţelegeri prealabile vânzării. Eroarea.7/1990. Practica demonstrează că în multe cazuri încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu se produce dintr-o dată. promisiunea sinalagmatică de vânzarecumpărare. viciu de consimţământ în materie contractuală. sunt: promisiunea unilaterală (de vânzare sau de cumpărare).d)Consimţământul părţilor la vânzare trebuie să fie exprimat în cunoştinţă de cauză. Însă 14 Pentru amănunte în legătură cu viciul erorii a se vedea D. viciu de consimţământ în materie contractuală. Violenţa ca viciu de consimţământ în contracte. 15 A se vedea D. a fost anulat actul de vânzare cumpărare a unui teren.66.Perju în "Dreptul" nr.6/1999. adică să provină de la persoane cu discernământ. contracte provizorii.63. 17 . citată de P. în „Curierul judiciar” nr. sancţiunea care intervine este anularea contractului (art.2/2005..1205 din noul Cod civil) 17. ele fiind creația practicii judiciare 18. p.120). Codul civil român de la 1864 nu a reglementat aceste instituții juridice.

Contracte speciale.1669). Editura Academiei R. Editura Wolters Kluwer.Ionaşcu. M. Vânzarea este: a) întotdeauna consensuală. c) solemn. 17301740).Deak.noul Cod civil reglementează promisiunea de a contracta în general (art.S. dreptul de preemțiune art.1). Bucureşti 1973 (vol. Încercuiţi răspunsurile corecte. P-Y Gautier .1 I. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. Tratat de drept civil. Bibliografia Unităţii de învăţare nr. Vânzarea este un contract: a) real. 18 A se vedea A.2). schimbul şi donaţia. b) numai în principiu consensual. Editura Universul Juridic.R. 18 .Malaurie. 1. Test de autoevaluare nr.1. L. M. Contribuţia practicii judecătoreşti la dezvoltarea principiilor dreptului civil român. Vânzarea. Vol. promisiunea de vânzare şi promisiunea de cumpărare (art. 1. Bucureşti 2009. P. Contracte speciale.Drept civil. F.Costin. iar ca o noutate pactul de opțiune.Contractele speciale.Urs . 2. de care ne vom ocupa în continuare. 1978 (vol. c) uneori reală.Mureşan.1279) .Aynes. b) numai în principiu consensuală.

Bucureşti 2001; D.Chirică, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura C.H.Beek, Bucureşti 2008; F.Moţiu, Contractele speciale - în noul Cod civil - Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. Noul Cod Civil

Unitatea de învăţare nr. 2 Pactul de opţiune Cuprins 2.1. Pactul de opţiune.............................................................................................. 2.1.1. Noţiune.......................................................................................................... 2.1.2. Natura juridică............................................................................................... 2.1.3.Conţinutul pactului de opţiune....................................................................... 2.1.4. Forma pactului de opţiune............................................................................. 2.1.5. Dreptul de opţiune al beneficiarului.............................................................. 2.2. Promisiunea unilaterală de vânzare.................................................................. 2.2.1. Noţiune.......................................................................................................... 2.2.2. Natura juridică............................................................................................... 2.2.3. Conţinutul promisiunii................................................................................... 2.2.4. Obligaţia promitentului................................................................................. 2.2.5. Dreptul de opţiune al beneficiarului.............................................................. 2.2.6. Drepturile beneficiarului în cazul în care promitentul îşi încalcă obligaţia asumată.................................................................................................................... 2.2.7. Pactul de opţiune şi promisiunea unilaterală de vânzare...............................

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2
19

 

cunoaşterea noţiunii promisiunii unilaterale şi bilaterale de vânzare cunoaşterea dreptului de opţiune al beneficiarului

2.1. Pactul de opțiune 2.1.1. Noțiune. În conformitate cu dispozițiile art. 1278 alin.1 din noul Cod civil: "Atunci când părțile convin ca una dintre ele să rămână legată de propria declarație de voință, iar cealaltă să o poată accepta sau refuza,acea declarație se consideră o ofertă irevocabilă și produce efectele prevăzute la art.1191" 19. 2.1.2. Natura juridică a pactului de opţiune. Deşi art. 1278 alin.1prevede că "acea declaraţie se consideră o ofertă irevocabilă...." şi produce efectele ofertei, totuşi pactul de opţiune se deosebeşte de simpla ofertă. Așa cum rezultă din definiția legală de mai sus, pactul de opţiune este un contract, o convenţie, adică un act juridic bilateral, deoarece încheierea acestuia presupune acordul a două voinţe. În acest sens, se poate observa că "părţile convin ca una dintre ele să rămână legată de propria declaraţie de voinţă". În schimb, oferta este o manifestare unilaterală de voinţă, adică un act juridic unilateral. În al doilea rând, pactul de opţiune are drept beneficiar o anume persoa-nă, determinată, individualizată, care acceptă ca dreptul să se nască în favoarea sa, în timp ce oferta poate fi adresată publicului în general 20. În al treilea rând, pactul de opţiune trebuie să menţioneze, în mod obliga-toriu, în chiar cuprinsul său, termenul pentru acceptarea declaraţiei de voinţă (termenul de opţiune). Dacă totuşi părţile nu au convenit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit de instanţă prin
19

Oferta este irevocabilă de îndată ce autorul ei se obligă să o mențină un anumit termen. Oferta este, de asemenea, irevocabilă atunci când poate fi considerată astfel în temeiul acordului părților, al practicilor statornicite între acestea, al negocierilor, al conținutului ofertei ori al uzanțelor (art.1191 alin.1). Declarația de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect (art.1191 alin.2). 20 A se vedea F.Moţiu, op.cit. p.26. 20

ordonanţă preşedinţială, cu citarea părţilor (art.1278 alin.2). În schimb, oferta poate fi făcută şi fără precizarea unui termen de acceptare, situaţie în care trebuie menţinută un termen rezonabil (art.1193 alin.1 din noul Cod civil). În altă ordine de idei, pactul de opţiune este un contract unilateral deoarece numai una dintre părţile contractante îşi asumă obligaţii, respectiv aceea care consimte să rămână legată de propria declaraţie de voinţă (obligatul, ofertantul, promitentul). Cealaltă parte contractantă, respectiv beneficiarul opţiunii, nu îşi asumă nici o obligaţie în momentul încheierii pactului. El doar îşi exprimă consimţământul în sensul că primeşte angajamentul ce i se face, urmând să decidă ulterior dacă acceptă sau refuză oferta. Numai dacă acceptă oferta va avea obligaţii. 2.1.3. Conţinutul pactului de opţiune. Pactul de opţiune, mai exact declaraţia de voinţă a celui care se obligă, trebuie să conţină toate elementele contractului pe care părţile urmăresc să îl încheie, astfel încât acesta să se poată încheia prin simpla acceptare a beneficiarului opţiunii. Potrivit art. 1278 alin.4 din noul Cod civil "contractul se încheie prin exercitarea opţiunii în sensul acceptării de către beneficiar a declaraţiei de voinţă a celeilalte părţi, în condiţiile convenite prin pact". În conformitate cu dispoziţiile art. 1668 alin.1 din noul Cod civil, în cazul pactului de opţiune privind un contract de vânzare-cumpărare asupra unui bun individual determinat, între data încheierii pactului şi data exercitării opţiunii sau, după caz, aceea a expirării termenului de opţiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului. Prin urmare, pactul de opţiune este însoţit de o clauză de inalienabilitate legală a bunului. De asemenea, atunci când pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de opţiune se notează în cartea funciară (art.1668 alin.2), formalitate îndeplinită de notarul public. 2.1.4. Forma pactului de opţiune. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 1278 alin.5 din noul Cod civil, atât pactul de opţiune, cât şi declaraţia de acceptare trebuie încheiate în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să îl încheie. De exemplu, dacă contractul pe care părţile doresc să îl încheie între ele trebuie întocmit în formă autentică, atunci şi pactul de opţiune
21

p. în funcţie de situaţia concretă. A se vedea Fr.trebuie încheiat tot în formă autentică. 885 alin. În opinia noastră. Abia după exercitarea opţiunii. întemeiată pe contractul considerat încheiat (art.1. În literatura juridică română se consideră că dreptul de opţiune al beneficiarului este un drept de creanţă deoarece izvorul său îl reprezintă convenţia celor două părţi.Delebecque. următoarele mijloace juridice: a) dacă obligatul refuză predarea bunului ce face obiectul pactului. care sunt legate printr-un raport obligaţional în care unul este creditor. 22 . Paris. PH. 1278 alin.5. C. Contrats civils et commerciaux.1intabularea în cartea funciară).4).29.Dalloz. Dreptul de opţiune al beneficiarului. înainte de exercitarea opţiunii. 21 22 Ibidem. dacă bene-ficiarul a îndeplinit formalităţile necesare pentru dobândirea dreptului (în cazul imobilelor art. dreptul beneficiarului este un simplu drept potestativ care îi conferă doar posibilitatea de a opta pentru a accepta sau refuza declaraţia de voinţă a celelalte părţi.62. Împărtăşim această din urmă opinie deoarece. se consideră că dreptul de opţiune al beneficiarului este un drept potestativ 22. b) dacă obligatul a înstrăinat bunul ce face obiectul pactului unei terţe persoane.Dutilleul. beneficiarul are la dispoziţie. Dacă a optat în sensul acceptării declaraţiei de voinţă însă obligatul (cel care s-a obligat să rămână legat de propria declaraţie de voinţă) încalcă obligaţiile ce-i revin. 2002. op. fie o acţiune în revendicare. Ed. nu este vorba despre un drept de creanţă deoarece beneficiarul opţiunii nu este încă creditor (nu poate cere de la cealaltă parte să dea. prin care cere instanţei de judecată obligarea pârâtului la predarea bunului. aceea a expirării termenului de opţiune. după caz. beneficiarul are la dispoziţie fie o acţiune personală. p. 2. să facă sau să nu facă ceva atâta timp cât nu şi-a exercitat opţiunea în sensul acceptării declaraţiei de voinţă a acesteia). În literatura juridică franceză. iar altul este debitor 21.cit. în sensul acceptării declaraţiei. înaintea exercitării opţiunii sau. în care promisiunea unilaterală de vânzare este denumită "pact de opţiune". citaţi după F. beneficiarul are un drept de creanţă împotriva obligatului (de exemplu poate solicita predarea bunului). 6e ed.Moţiu. neexistând nici o deosebire între aceste instituţii juridice.

2. în literatura juridică română. 2. alcătuit din oferta de vânzare şi o convenţie accesorie prin care părţile convin expres ca beneficiarul să fie creditorul unui drept de opţiune asupra încheierii sau neîncheierii contractului de vânzare-cumpărare promis ( A se vedea I. numită promitent. Promisiunea unilaterală de vânzare În materie de vânzare. Art.1.6/1998. dar fără a preciza noţiunea sau natura lor. trebuie să distingem două situaţii şi anume. reprezentând un act juridic complex.1669).4 din noul Cod civil). numită beneficiar. Natura juridică a promisiunii unilaterale de vânzare.încălcându-se şi clauza de inalienabilitate prevăzută de art. desigur cu com-pletările aduse de noua legislaţie. Ca urmare.Lulă. 1668 alin. suis generis. opinie pe care o considerăm întemeiată.2. promisiune unilaterală de cumpărare. Promisiunea unilaterală de vânzare este un contract prin care o persoană.). în cazul în care vânzarea se menţine. în esenţă. Convenţia prin care părţile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta (art.1279 alin. s-a exprimat şi punctul de vedere potrivit căruia promisiunea unilaterală de vânzare este o instituţie juridică complexă. în cazul în care vânzarea se desfiinţează.43 şi următ. beneficiarul având mijloacele juridice de mai sus lit. 23 . terţul fiind considerat de reacredinţă.1. 2. dacă aceasta din urmă îşi va manifesta consimţământul de a-l cumpăra. promisiunea de a contracta poate fi de trei feluri. Promisiunea unilaterală de vânzare este un contract 23 (convenţie) deoarece încheierea 23 În literatura juridică română şi franceză. Noţiune.2.a. promite să vândă în viitor un anumit bun unei alte persoane. Relativ recent însă. bunul revine în patrimoniul obligatului. promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare (art. marea majoritate a autorilor admit că promisiunea unilaterală de vânzare este un contract. în „Dreptul” nr. promisiune unilaterală de vânzare. p. terţul fiind considerat de bună-credinţă (nu s-a asigurat opozabilitatea pactului prin îndeplinirea formalităţilor de publicitate necesare). 1669 şi 1670 din noul Cod civil conţin unele dispoziţii referitoare la promisiunea de vânzare şi promisiunea de cumpărare. Natura juridică. apreciem că aceste instituţii juridice rămân. aşa cum au fost ele create de doctrină şi de practica judiciară.2. beneficiarul are dreptul la daune interese.2.

chiar dacă transferul proprietăţii se realizează ulterior. dar nu un „antecontract”.Deak. Din acest punct de vedere promisiunea se deosebeşte de simpla ofertă de a contracta. oferta de a contracta poate fi revocată în anumite condiţii şi poate deveni caducă în caz de moarte sau incapacitate a ofertantului. respectiv consimţământul promitentului (care promite să vândă) şi consimţământul beneficiarului (care acceptă această promisiune.24. Potrivit acestei opinii. Studiu comparativ de doctrină şi jurisprudenţă. în J. în cadrul promisiunii de vânzare consimţământul este netranslativ de proprietate. p.Popa. presupunând o singură manifestare de voinţă. Pentru amănunte a se vedea I. potrivit dreptului comun. Astfel. 24 . dar fără a promite că va cumpăra). 1949. în timp ce în cadrul antecontractului de vânzare consimţământul este translativ de proprietate. drepturile şi obligaţiile părţilor transmiţându se moştenitorilor.acesteia presupune acordul a două voinţe. 25 Într-o opinie recentă şi cu elemente de noutate în dreptul nostru civil. Însă. Întrucât numai promitentul îşi asumă obligaţii. ci dă naştere numai unor obligaţii cu caracter personal pentru una din părţi (promitent).nr. prin care promitentul se obligă faţă de beneficiar să-i vândă în viitor un anumit bun. p.civ. 24 A se vedea F.5-6. se consideră că promisiunea unilaterală de vânzare este un contract unilateral. promisiunea unilaterală de vânzare este un antecontract unilateral 26. este posibil ca în schimbul dreptului de opţiune ce i se acordă benefi-ciarul să fie obligat să-i plătească promitentului o sumă de bani (preţul dreptului de opţiune). la data autentificării actului. col. diferit în cele două situaţii. Deosebirea ar consta în consimţământul părţilor. Editura Universul Juridic Bucureşti 2001. nr. ediţia a III-a actualizată şi completată. Contracte speciale. 26 Promisiunea unilaterală de vânzare nu transferă proprietatea asupra bunului. Aşa cum s-a arătat întemeiat în literatura juridică 24 promisiunea unilaterală de vânzare este de fapt un antecontract 25. 159 şi mai ales 203-207. Tratat de drept civil. care este un act juridic unilateral. Contractul de vânzare-cumpărare. 608). promisiunea de vânzare (unilaterală sau bilaterală) şi antecontractul de vânzare sunt două entităţi juridice diferite.N.. în timp ce promisiunea nu poate fi revocată unilateral şi nu devine caducă prin moartea sau incapacitatea promitentului. p. dec. Editura Universul Juridic Bucureşti 2006. cealaltă parte (beneficiarul) păstrându-şi libertatea de a decide (a se vedea Tribunalul Suprem. acesta din urmă având dreptul de a opta pentru a-l cumpăra sau nu.561/1949. De asemenea. pe care nu o putem împărtăşi.

1 din noul Cod civil. "promisiunea de a contracta trebuie să conţină toate acele clauze ale contractului promis. op. R. angajamentul promitentului „nu are ca obiect o obligaţie de a face.cit. Eugeniu Safta-Romano.cit. 25 .Popa. op. p. Gautier. p. citaţi după D. precum şi autorii citaţi de I. 2. considerată clasică. De exemplu. Astfel. constând în obligaţia de a încheia în viitor contractul de vânzare. C. într-o opinie. dacă beneficiarul optează pentru cumpărarea bunului. op.În acest caz. În literatura juridică. (1997). opiniile care s-au exprimat în legătură cu obligaţia asumată de promitent faţă de beneficiar sunt divergente şi în prezent.Chirică.Malaurie. D. op. op.19. 1279 alin. L’obligation de transferer la propriété dans la vente. autorul revine asupra opiniei sale iniţiale. nr. H. op. deoarece vânzarea se va forma fără ca vreo prestaţie să fie aşteptată din partea sa…formarea vânzării operează în doi timpi: din momentul promisiunii. ulterior. în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea". 1670 din noul Cod civil prevede că "în lipsă de stipulaţie contrară. ci numai aceea de a plăti preţul opţiunii.cit. 4/1988.152-167. promisiunea de a vinde trebuie să conţină clauze referitoare la bunul promis a fi vândut şi la preţ.. promitentul este debitorul unei obligaţii de a face 27 .24.cit.3.1(2005).Mazeaud. Obligaţia promitentului. dar fără a arăta tranşant natura juridică a obligaţiei promitentului ( D. p.cit..88. p.157 şi 165). art.24. Conţinutul promisiunii.Deak. din momentul ridicării opţiunii. promisiunea unilaterală de vânzare va fi un antecontract sinalagmatic.. 27 A se vedea F.Popa. p. 28 A se vedea Ph. susţinută mai ales în doctrina franceză. p.358. II.2. op.27.L.161. t.4.2.Toader.p. ea este perfectă în privinţa promitentului. et J. română şi franceză. Într-o altă opinie.D. I.Chirică. L.Bloch. sumele plătite în temeiul unei promisiuni de vânzare reprezintă un avans din preţul convenit".Chirică. civ.111. Leçons de droit civil.Aynès. vol. op.1.T. nr.-Y. Vol. În legătură cu preţul. p.cit. dar fără să se transforme într-o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare deoarece beneficiarul nu îşi asumă obligaţia de a cumpăra. Suma de bani se mai numeşte şi „indemnizaţie de imobilizare” întrucât bunul promis de către promitent se află imobilizat (la „dispoziţia” beneficiarului) o anumită perioadă de timp. 2.. ea angajează beneficiarul" 28 . P. după cum vom vedea. În conformitate cu art.cit.cit. P.

dacă obligaţia promitentului vânzător din cadrul promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare este aceea de a încheia în viitor contractul de vânzare. fasc.25.cit.20. Aşa fiind. fără posibilitatea de revocare 29 . Dreptul de opţiune al beneficiarului.1589.Art. p. vol. 29 A se vedea J.Alţi autori francezi susţin că în sarcina promitentului s -ar naşte o obligaţie de a face. 2. atunci este o obligaţie de a face.Civ. concepţia clasică. ci de a menţine oferta pe durata termenului de opţiune..1 (2005). În ce ne priveşte împărtăşim prima opinie. op. Natura juridică a dreptului de opţiune al beneficiarului este altă proble-mă juridică controversată. p.1 (2005). vol. beneficiarul având dreptul de opţiune pentru a-l cumpăra sau nu. nr. în opinia noastră. 30 A se vedea D. vol. Ori.165.Chirică. 26 . însă aceasta nu mai constă în obligaţia de a încheia vânzarea. op.13.Chirică. citat după D.2. Autori care nu împărtăşesc această concepţie clasică. J. op.157-158. Prin promisiunea de vânzare doar promitentul se obligă faţă de beneficiar să-i vândă în viitor un anumit bun.cit.-C. p. adică obligaţia de a face. care este tot o obligaţie de a face. 1997. deoarece promitentul nu a vândut. ci s-a obligat să vândă bunul în viitor.cit.5. p. atunci când tratează promisiunea sinalagmatică de vânzarecumpărare arată că ambele părţi se obligă ferm să încheie în viitor contractul de vânzare şi „de a face” tot ce este necesar pentru ca vânzarea să fie perfectată 30.1.Schmidt-Szalewski. (2005).177 şi 186. a vinde în viitor înseamnă a încheia contractul de vânzare. care nu se deosebeşte cu nimic de obligaţia promitentului vânzător din cadrul promisiunii unilaterale de vânzare.

p.20. p. Abia după ce beneficiarul a optat pentru cumpărarea bunului. 1967. op. fie un drept potestativ. op. p.cit. Alţii că este fie „un drept de natură specială” 32. p.1295 alin. vânzarea devine perfectă la acel moment.. Prin excepţie însă. (1997). citaţi după D.e siécle”. p. vol.vechi.1 din C.cit. de regulă.Chirică. p.. p. 31 A se vedea F. Eugeniu Safta-Romano. op. op.160.Deak. op.27.Rochfeld.166. care ţine deopotrivă ambele părţi la îndeplinirea acelor formalităţi. op. 27 .cit. contribution à l’étude du droit potestqtif et de l’qcte unilatérale. respectiv are dreptul de a-i cere săşi îndeplinească obligaţia asumată. Paris. până la îndeplinirea acestora vânzarea nu se poate perfecta. A se vedea D. C. LGDJ.28 .. Împărtăşim opinia potrivit căreia dreptul de opţiune al beneficiarului este un drept potestativ.cit. p. are un drept de creanţă împotriva promitentului..Toader. deoarece acesta constă în simpla posibilitate a beneficiarului de a opta între a cumpăra sau nu bunul. 32 A se vedea D. J.166.Popa. iar beneficiarul trebuie să opteze 34. în „Etudes offertes à J:Ghestin: Le contrat au début du XXI.cit. în principiu. În acest interval de timp... dar se realizează o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare.cit. realizându-se acordul de voinţe conform art.cit. op.Unii autori consideră că dreptul de opţiune al beneficiarului este un drept personal de creanţă 31. I.. promitentul nu-şi poate retrage unilateral promisiunea. Eugeniu Safta-Romano. op. 137 şi următ. care îi permite pur şi simplu beneficiarului să opteze unilateral între a cumpăra sau nu bunul 33. în care beneficiarul să poată reflecta şi decide în cunoştinţă de cauză. se susţine.Chirică. Les droits potestatifs accordés par le contrat. Le droit d’option.cit. 34 În literatura juridică română şi franceză unii autori susţin că dacă în intervalul termenului de opţiune promisiunea este acceptată. 33 A se vedea I. dacă bunul ce formează obiectul vânzării impune îndeplinirea unor formalităţi ad validitatem.1 (2005). Pentru exercitarea dreptului de opţiune părţile stabilesc.24. un anumit interval de timp (termen). p.Najjar.civ.Chirică.25.

deci vânzătorul-promitent nu şi-a dat acordul la vânzarea lucrului. În opinia noastră acceptarea promisiunii unilaterale de vânzare nu se confundă cu acceptarea ofertei de a contracta. în sensul că a avut cunoştinţă de promisiune.Dacă părţile nu au stipulat un termen. Drepturile beneficiarului în cazul în care promitentul îşi încalcă obligaţia asumată. beneficiarul are dreptul: . promisiunea unilaterală de a vinde mai este cunoscută şi sub denumirea de pact de opţiune (a se vedea D. Dacă promitentul a înstrăinat bunul unei terţe persoane. ci numai la încheierea în viitor a contractului. Dacă optează pentru cumpărarea bunului..6.2. în principiu. De asemenea.156-157 şi 166-167. aşa cum nici promisiunea (convenţie) nu se confundă cu simpla ofertă (act juridic unilateral). Dacă beneficiarul nu optează pentru cumpărare în termenul convenit sau în cadrul termenului general de prescripţie (întrucât situaţia nu poate rămâne incertă la infinit).cit. beneficiarul trebuie să-şi exercite dreptul de opţiune în cadrul termenului general de prescripţie de trei ani. Originalitatea şi specificul promisiunii unilaterale constă aşadar în faptul că. dacă acceptarea promisiunii ar însemna vânzare perfectă.1. De aceea. în temeiul art. care începe să curgă de la data încheierii convenţiei.Chirică. În această situaţie. op. 28 . pentru încheierea contractului fiind suficientă manifestarea voinţei acceptantului. precum şi autorii şi lucrările acolo citate). actul de înstrăi-nare poate fi desfiinţat dacă terţul a fost de rea-credinţă. 1279 alin. vol. recent se apreciază că prin promisiunea unilaterală de vânzare promitentul se angajează să vândă ferm. atunci obligaţia promitentului vânzător se stinge. pe când beneficiarul consimte doar ca să-i fie pusă la dispoziţie opţiunea de a cumpăra sau nu.2 din noul Cod civil. atunci orice promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare ar însemna vânzare perfectă.fie să solicite instanţei de judecată obligarea promitentului la daune-interese. 2005. Aceasta deoarece dreptul de opţiune este un drept patrimonial şi ca orice drept patrimonial se prescrie în termenul general de prescripţie. p. dar promitentul refuză să în-cheie contractul. iar nu chiar să cumpere. din punctul său de vedere consimţământul la vânzare fiind deja dat. pentru a se forma vânzarea este suficientă doar manifestarea de voinţă a beneficiarului în sensul ridicării opţiunii. în cazul promisiunii de vânzare „promitentul nu vinde ci promite să vândă în viitor”. întrucât promitentul şi-a încălcat obligaţia asumată faţă de beneficiar. bunul se întoarce în De asemenea. Dacă în cazul ofertei valabile de a contracta „ofertantul vinde”. 2. În această ipoteză se înţelege că şi promitentul trebuie să-şi menţină promisiunea pe aceeaşi perioadă de timp.

care nu este identic. 29 .1din noul Cod civil. În acest sens. pactul de opţiune privind un contract de vânzare-cumpărare nu se confundă cu promisiunea 35 A se vedea F. p. se consideră că pactul de opţiune nu este altceva decât o promisiune unilaterală de vânzare. regimul juridic este mai favorabil beneficiarului pactului de opţiune.7. beneficiarul poate cere instanţei de judecată. Deci. Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat (art. contractul de vânzare cumpărare la care se referă pactul de opţiune se încheie prin exercitarea opţiunii în sensul acceptării de către beneficiar a declaraţiei de voinţă a celeilalte părţi. art. destul de restrânsă cu referire la noul Cod civil. instanţa de judecată doar va constata încheierea sau nu a contractului prin exercitarea opţiunii 35. dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.2). În caz de opunere la executarea contractului din partea obligatului.patrimoniul promitentului. În literatura juridică română. ca natură juridică.2. .fie să solicite instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract. care poate fi obligat să încheie contractul promis. S-a susţinut că nu se poate identifica. Astfel. 2. în sistemul de drept român. deşi există asemănări. între promisiunea unilaterală de vânzare şi pactul de opţiune. op.cit.3 din noul Cod civil dispune că dacă una dintre părţile care au încheiat promisiunea refuză. Pactului de opţiune şi promisiunea unilaterală de vânzare. În schimb. în dreptul francez nu există nici o deosebire între cele două instituţii. 1279 alin. sub aspectul efectelor.Moţiu. în cazul promisiunii unilaterale de vânzare. în condiţiile convenite prin pact. 1669 alin. căruia îi este suficient săşi manifeste voinţa în forma prescrisă pentru a determina naşterea contractului. nicio diferenţă.. Părerea noastră este că totuşi după noul Cod civil. cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract. De asemenea. Singura deosebire ar fi regimul lor juridic. nejustificat. să încheie contractul promis. pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract. în temeiul art.27.3 şi 1669 alin.1669 alin. promisiunea unilaterală de vânzare fiind denumită "pact de opţiune".

pactul de opţiune privind un contract de vânzarecumpărare asupra unui bun individual determinat este însoţit întotdeauna de o clauză de inalienabilitate a bunului expres prevăzută de lege (art. În schimb. aşa cum vom arăta mai jos: Pe lângă deosebirea remarcată de autorul opiniei de mai sus. având regim juridic diferit. 1668 alin.unilaterală de vânzare. ceea ce demonstrează că în intenţia legiuitorului nostru cele două instituţii sunt distincte.1).1278 alin. ci se realizează o numai promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare. . . .în sfârşit.5 din noul Cod civil).4). mai există şi alte deosebiri importante: . în timp ce în cazul promisiunii unilaterale de vânzare o asemenea clauză de inalienabilitate este subînţeleasă (art. în sensul acceptării ofertei.627 alin. în cazul promisiunii unilaterale de vânzare noul Cod civil nu impune nicio condiţie de formă. fiind două instituţii juridice distincte. contractul promis nu se încheie şi vânzarea nu se perfectează prin exercitarea opţiunii de a cumpăra a beneficiarului.în cazul pactului de opţiune contractul (promis) se încheie şi vânzarea se consideră perfectată prin simpla exercitare opţiunii de către beneficiar. în cazul promisiunii unilaterale de vânzare. 30 . noul Cod civil reglementează separat pactul de opţiune şi promisiunea unilaterală de vânzare.pactul de opţiune şi declaraţia de acceptare trebuie încheiate în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să îl încheie (art. care obligă ambele părţi contractante să încheie ulterior contractul promis. situaţie în care trebuie admis că promisiunea este consensuală. În schimb.

b) este un drept potestativ.în noul Cod civil . Editura Universul Juridic. Tratat de drept civil. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010.1. Bucureşti 2009.2 I. Contracte speciale. L. Bucureşti 2008. Tratat de drept civil.Deak. Vol. 2.Contractele speciale. schimbul şi donaţia. Pactul de opţiune privind un contract de vânzare-cumpărare asupra unui bun individual determinat: a) este însoţit de o clauză de inalienabilitate legală a bunului. Editura C. P. F. Contractele speciale .Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010.Aynes.Malaurie.Test de autoevaluare nr 2. F. Contracte speciale. Noul Cod Civil 31 .Beek. b) nu este însoţit de o clauză de inalienabilitate legală a bunului. 1.Chirică. D. P-Y Gautier . Editura Wolters Kluwer. Contracte speciale. Vânzarea. Bucureşti 2001.H.Urs . În cazul pactului de opţiune.Drept civil. c) este însoţit întotdeauna de o clauză penală. Bibliografia Unităţii de învăţare nr.Moţiu. c) este un drept real. dreptul de opţiune al beneficiarului: a) este un drept de creanţă.

................4..........2.................. Clauze esenţiale şi indispensabile................... Clauze accesorii..................................2.....2...........1....... 3.......................................... 3.. Clauze anticipatorii.............................3..................3.............................2. Executarea voluntară......1..6............ 3......4..............................................2.. Executarea silită.... Transmisiunea şi cesiunea drepturilor şi obligaţiilor născute din promisiunea de vânzare-cumpărare....................... 3............7..............2......... Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare......1.....................................2..................6. 3.......6.....2...... Delimitări... 3......................................................................... Conţinutul promisiunii de vânzare-cumpărare....2............... 3.......2............... Încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare..... 3.......................................... 3. 3................... Imposibilitatea obiectivă de executare a promisiunii de vânzare-cumpărare Obiectivele unităţii de învăţare nr....4..5..............................................2.......2................... Noţiune...........Unitatea de învăţare nr...........1......2.....................................................3   cunoaşterea modalităţilor de executare a promisiunii de vânzare-cumpărare 32 cunoaşterea situaţiilor în care există o imposibilitate obiectivă de executare a promisiunii de vânzare- . Promisiunea unilaterală de cumpărare..2....2. Executarea promisiunii de vânzare-cumpărare.....................................3 Promisiunea unilaterala şi bilaterală de vânzare Cuprins 3......2........................ 3........... 3....................4........... 3.............

antecontractul de vânzare-cumpărare are ca obiect o obligaţie de a da în faza încheierii contractului şi o obligaţie de a face în faza executării acestuia..1. pe când promisiunea sinalagmatică de vânzarecumpărare are ca obiect o obligaţie de a face ( a se vedea I. Astfel. 1669 alin. creditorul său înstrăinează bunul ori constituie un drept real asupra acestuia. în primul rând. op. Noţiune . dacă. diferit în cele două situaţii. obligaţia promitentului se consideră stinsă".3.4 din noul Cod civil.203 – 208). 3. Se susţine că deosebirea se bazează. chiar dacă transferul proprietăţii se realizează ulterior. Promisiunea unilaterală de cumpărare asumată de promitentul cumpărător. pe consimţământul părţilor. este guvernată de aceleaşi reguli ca şi promisiunea unilaterală de vânzare. în cadrul promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare consimţământul este netranslativ de proprietate. la data autentificării actului. De asemenea. mai înainte ca promisiunea să fi fost executată.2.1. "în cazul promisiunii unilaterale de cumpărare a unui bun individual determinat.Popa. în timp ce în cadrul antecontractului de vânzare-cumpărare consimţământul este translativ de proprietate.cit. p. 33 . Promisiunea bilaterală de vânzarecumpărare este o convenţie (antecontract)36 prin care 36 În literatura juridică recentă s-a avansat opinia potrivit căreia promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare şi antecontractul de vânzare-cumpărare sunt două instituţii juridice diferite.2. În conformitate cu art. mult mai rar întâlnită în practică. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare 3.

p. 765/1993 şi nr. sens în care încheie pe loc o promisiune de vânzare-cumpărare. În asemenea situaţii este firesc ca promitentulvânzător şi promitentul-cumpărător să caute să se asigure că îşi vor respecta cuvântul dat. pe loc.75 şi 77). se obligă să încheie între ele. între ele.. op. nu face o asemenea distincţie între antecontractul de vânzare-cumpărare şi promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare ( a se vedea Curtea Supremă de Justiţie. p.2/2002. obligându-se reciproc săşi procure actele sau sumele de bani care le lipsesc şi să Aşa cum s-a arătat pe bună dreptate în literatura juridică. în viitor. Nici practica judecătorească.1 (2005). opinie căreia ne raliem şi noi ( a se vedea F.cit. 130. dec.ambele părţi. în „Dreptul”nr. 37 A se vedea M. iar un cumpărător doreşte să-l cumpere.civ.66).cit. C. un contract de vânzare-cumpărare.cit. op.7/1994. dar încheierea de îndată a contractului de vânzare-cumpărare nu este posibilă deoarece vânzătorul nu dispune de toate actele necesare perfectării vânzării (extras de carte funciară sau titlu de proprietate care să-i ateste dreptul de proprietate. pe care însă urmăresc să-l încheie. Antecontractul de vânzare-cumpărare şi promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare.Toader. certificat fiscal. imobilul este închiriat sau grevat de o ipotecă etc. numite promitent-vânzător şi promitentcumpărător. nu există un temei legal pentru a distinge între antecontractul de vânzare-cumpărare şi promisiunea bilaterală de vânzarecumpărare ( a se vedea B.52.Mureşan.. Alteori.cit.25. nota II. vol. op. s. p. într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. cumpărătorul nu dispune de întreaga sumă necesară achitării preţului convenit37. D Chirică. convenind asupra lucrului ce va fi vândut şi asupra preţului.1237/1993.155). până în prezent. De exemplu. se pune întrebarea de ce ele nu încheie direct contractul de vânzare-cumpărare ? Practica demonstrează că există situaţii în care părţile nu pot sau nu vor să încheie direct.Deak.26.nr.Dumitrache. un contract de vânzare-cumpărare. 34 . p. în „Dreptul” nr. iar cealaltă să cumpere. un proprietar doreşte să-şi vândă imobilul său. ale cărui elemente esenţiale (lucrul şi preţul) sunt deja stabilite prin promisiune. Dacă părţile sunt de acord una să vândă.p.). p. Marea majoritate a autorilor consideră că cei doi termeni sunt sinonimi. op.

în esenţă. Decretul nr. Drept civil.Albu. contractul promis. a se vedea Legea nr. M.408-409. de obicei într-un anumit termen convenit de ele. p. A. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare şi-a găsit o largă aplicare practică în perioada regimului comunist. Contribuţia 35 . Regimul juridic al bunurilor imobile.1 din C. Decretul nr. în viitor. Această promisiune obligă pe fiecare dintre părţi să-şi respecte obligaţiile asumate şi să încheie. 38 A se vedea M. p.Bîrsan. ci a promis că va cumpăra în viitor. Decretul nr. promitentul-vânzător prin încheierea promisiunii nu a vândut ci a promis că vinde în viitor.civ. dacă există consimţământul reciproc al celor două părţi asupra lucrului şi asupra preţului". cu o vânzare perfectă. totuşi promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nu echivalează.221/1950. Prin urmare. fr.Ionaşcu.Ursa. adică un contract prin care părţile se angajează să încheie în viitor un alt contract de vânzare-cumpărare. Teoria Generală a obligaţiilor.încheie. Editura Dacia Cluj-Napoca. Legile nr.19/1968. M. fiind un contract distinct de însuşi contractul de vânzarecumpărare. Contractul şi răspunderea contractuală. ambii obligându-se numai să încheie contractul de vânzare-cumpărare. Editura Dacia Cluj-Napoca 1994. al cărui conţinut esenţial ( lucrul vândut şi preţul) este deja stabilit prin promisiune.Mureşan şi alţii. Astfel. în viitor. 1589 alin.. conform căruia: „promisiunea de vânzare valorează vânzare. p. Legea nr.58 şi 59/1974. Editura Lumina Lex Bucureşti 1998. Deşi părţile s-au înţeles asupra lucrului şi preţului.144/1958.52-53. Dicţionar de drept civil. contractul promis.151/1950. 1980.Pop. I.Mureşan şi V.Pop.9-12. Legiuitorul nostru nu a preluat art.Costin. Regimul juridic al terenurilor destinate localităţilor. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1980. 39 În acest sens. Referitor la cuprinsul acestor acte normative şi la evoluţia regimului juridic al înstrăinării imobilelor în perioada regimului comunist a se vedea: L. L. promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este o promisiune de contract38. C. datorită restricţiilor şi formalităţilor impuse înstrăinării imobilelor39. iar promitentul-cumpărător nu a cumpărat. în dreptul nostru. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983.203/1947.

p.144/1958. la încheierea promisiunii nu este necesar ca promitentul-vânzător să fie proprietarul bunului sau titularul dreptului înstrăinat. E.Bîrsan .58-59/1974 şi a Decretului nr. p. în „Dreptul” nr.91100. în „Dreptul” nr. adică promitentul-vânzător rămâne proprietarul bunului promis a fi vândut până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.144/1958. D. în „Dreptul” nr. p.3/1992.144/1958.Pătulea.58/1974 asupra antecontractelor de înstrăinare imobiliară. p.7-8/1991. I. C. în „Dreptul” nr.12/1991. p. Considerăm utilă delimitarea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare de alte instituţii juridice asemănătoare. ele se deosebesc şi din punctul de vedere al condiţiilor de fond şi de formă ce trebuie îndeplinite în momentul încheierii lor: Astfel.38-52.2. Stelu Şerban.Chelaru. vol. Consecinţe ale abrogării Legii nr.1. D. contractul de vânzare-cumpărare este translativ de proprietate. în „Dreptul” nr.6/1990.3538. a)Promisiunea de vânzare-cumpărare se deosebeşte de însuşi contractul de vânzare-cumpărare prin conţinutul şi efectele sale. promisiunea dă naştere în sarcina părţilor obligaţiei de a face (de a încheia în viitor contractul promis). M.9/1993. Editura Academiei Bucureşti 1973.Chirică. p.Vurdea (I). V.Stoica. în timp ce vânzătorul trebuie să aibă calitatea de proprietar al bunului sau de titular al dreptului înstrăinat.27-33.25-36 etc.2. V. 36 . Efectele antecontractelor de vânzare-cumpărare a imobilelor după abrogarea Legilor nr.14-27.12 din Decretul nr. în „Dreptul” nr. în timp ce contractul de vânzare-cumpărare dă naştere obligaţiei de a da (de a transmite dreptul) Promisiunea de vânzare-cumpărare nu este translativă de proprietate.C. În schimb. Consecinţele modificărilor legislative post-revoluţionare asupra circulaţiei imobilelor proprietate particulară.22-26.22-32. Evoluţia legislaţiei privind circulaţia imobilelor. V. Eugeniu Safta Romano.Stoica (II). Delimitări.. Regimul juridic al antecontractelor privind înstrăinarea imobiliară subsecvent abrogării Decretului nr. p. adică bunul vândut trece în patrimoniul cumpărătorului. Obligaţiile promitentului-vânzător şi executarea lor silită. Unele aspecte în legătură cu circulaţia juridică a terenurilor proprietate privată.29-39. practicii judecătoreşti la dezvoltarea principiilor dreptului civil.3/1995. Executarea silită a antecontractelor de vânzare-cumpărare în condiţiile abrogării art.3. p. De asemenea. în „Dreptul” nr. Aplicarea în timp a legii civile în legătură cu înstrăinarea imobilelor. p. în „Dreptul” nr.101 şi următ. Astfel. p. Fl.11/1992.Mureşan. în „Dreptul” nr.9/1993.Andrei. deoarece promisiunea nu este translativă de drepturi.6/1991.Baias. Marieta Ronea (I) Bogdan Dumitrache (II).

186-187. păstrându-şi libertatea de a încheia sau nu vânzarea41. în timp ce în cazul existenţei unei promisiuni. în timp ce promisiunea este un contract.Mureşan. respectiv de cumpărare. drepturile şi obligaţiile părţilor transmiţându se moştenitorilor. de asemenea.Chirică. potrivit dreptului comun. Oferta poate fi revocată în anumite condiţii sau poate deveni caducă dacă ofertantul decedează. dacă oferta de a contracta este valabilă.cit. în timp ce promisiunea. vol. pentru încheierea contractului este suficientă manifestarea voinţei acceptantului. pentru încheierea contractului promis. dă 40 A se vedea M. ale cărui elemente nu sunt încă stabilite.133 41 A se vedea D. Deşi acordul de principiu este şi el un contract (înţelegere). o convenţie ( act juridic bilateral). op. c)Promisiunea de vânzare-cumpărare se deosebeşte şi de oferta de a contracta întrucât oferta este o manifestare unilaterală de voinţă (act juridic unilateral). 37 .cit.Obiectul promisiunii constă în încheierea în viitor a contractului promis..1 (2005). b)Prin caracterul sinalagmatic. promisiunea de vânzare-cumpărare se deosebeşte de promisiunea unilaterală de vânzare. op. în timp ce obiectul vânzării constă în transmiterea dreptului de proprietate sau a altui drept. d)Promisiunea de vânzare-cumpărare se deosebeşte de proiectul neobligatoriu prin care părţile doar au început discuţiile şi negocierile în vederea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare. prin care numai una dintre părţi îşi asumă obligaţii. fiind o convenţie. în timp ce cealaltă parte îşi păstrează libertatea de a contracta sau nu. p. nu poate fi revocată unilateral şi nu devine caducă prin moartea sau incapacitatea promitentului. ambii promitenţi trebuie să-şi dea consimţământul40. e)Promisiunea de vânzare-cumpărare se deosebeşte de acordul de principiu prin care părţile convin să negocieze cu bună-credinţă. în viitor. p. real ori de creanţă. încheierea unui contract de vânzarecumpărare.

A se vedea M. vol. deoarece promisiunea nu este translativă de proprietate. 38 . se admite că în momentul încheierii promisiunii părţile trebuie să aibă capacitatea de a vinde şi de a cumpăra.Chirică.naştere doar unor obligaţii de a negocia cu bună-credinţă un contract. A se vedea D. aplicându-se regulile generale în materie de contracte (art. 42 43 44 Ibidem p. p.190. op. Obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare îl constituie însăşi încheierea contractului de vânzarecumpărare. În ce priveşte capacitatea.cit.187.Mureşan. Încheierea promisiunii de vânzarecumpărare.1 din noul Cod civil conform cărora promisiunea de a contracta trebuie să conţină toate acele clauze ale contractului promis.2. în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea. neviciat de eroare.3. situaţie în care promitentul vânzător îşi asumă implicit obligaţia de a dobândi acel lucru în proprietate. obiectul acesteia trebuie să fie determinat şi licit. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare se încheie în condiţiile dreptului comun. trebuie să îndeplinească şi ea condiţiile de valabilitate necesare oricărei convenţii. aplicându-se şi dispoziţiile art. se cere existenţa unui consimţământ valabil exprimat. 1279 alin. În momentul încheierii promisiunii nu este necesar să fie îndeplinite condiţiile de fond ale vânzării propriu-zise. 3. se poate promite şi vânzarea lucrului altuia. Întrucât promisiunea este o convenţie. civil). dar pentru a putea duce la încheierea contractului promis. Aşa cum s-a arătat în literatura juridică. căci altfel acordul asupra lucrului vândut şi preţului nu ar fi valabil 43.1 (2005).cit. spre a-l putea transmite promitentuluicumpărător la data stabilită pentru încheierea contractului promis 44. Promisiunea nu are valoarea unui act de vânzarecumpărare.136. din noul Cod. p. care se poate încheia sau nu42. op. dol sau violenţă. Astfel.1182 şi următ.

2/2001. În ce priveşte forma promisiunii de vânzarecumpărare. chiar dacă vânzarea unui teren nu se poate face valabil decât în formă autentică.Goicovici.. p. p. au împărtăşit această opinie.1 din noul Cod civil). Ioan G.24 şi următ. la care ne alăturăm şi noi. chiar dacă pentru contractul promis legea cere forma autentică 45. vizând elementele esenţiale ale vânzării (lucrul vândut şi preţul). promisiunea poate fi încheiată valabil chiar dacă legea prevede unele interdicţii de înstrăinare. Până în prezent această opinie nu a fost acceptată în practica judiciară. din noul Cod civil.Lulă. Aceasta deoarece promisiunea de vânzare-cumpărare nu este translativă de proprietate. cauza licită şi morală (art. iar nu ad validitatem. a se vedea D. p. p. Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975.72.1 (2005). a se vedea Plenul Trib.2-4/2002. nu poate fi asumat decât în condiţiile speciale de protecţie pe care legea le impune ad validitatem anumitor vânzări. Referitor la momentul încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare. p. acesteia nu i se pot aplica regulile consensualismului întrucât consimţământul la promisiune. vol. asupra cărora părţile nu mai pot reveni unilateral.111 şi următ.Mihuţă.cit. p. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1976. A admite valabilitatea promisiunii consensuale. 1179 alin. promisiunea de vânzarecumpărare a terenului este consensuală. D. I.194.Chirică. s -a spus. în „Dreptul” nr. În acest sens. decizia de îndrumare nr.Chirică.cit. pe anul 1967. Prin urmare. considerăm că se aplică dreptul comun în materie de contracte. în SUUB nr. Discuţii cu privire la promisiunea sinalagmatică de vânzare-cumpărare a terenurilor.9/2003. în SUBB nr. De aceea. valabilă şi în prezent 46.Mureaşn. spre deosebire de pactul de opţiune.D. promisiunea de vânzare-cumpărare se încheie valabil prin simplul consimţământ al părţilor. D. Marea majoritate a autorilor. op. inclusiv instanţa supremă. De exemplu. noul Cod civil nu prevede nimic în această privinţă. Formalism substanţial şi libertate contractuală în dreptul privat contemporan.133.Suprem. Cerinţa întocmirii unui înscris sub semnătură privată sau chiar autentic se impune doar ad probaţionem. fiind un contract distinct de însuşi contractul de vânzare-cumpărare. respectiv art. Condiţiile de validitate şi efectele promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare. 39 . op. în C. în ce priveşte jurisprudenţa.1240 şi următ.138. 45 Într-o altă opinie se consideră că deşi promisiunea de vânzare-cumpărare este un contract distinct de însuşi contractul de vânzare-cumpărare. ar însemna să se ajungă la obţinerea efectelor contractului solemn pe baza unui simplu act consensual.26-27. J. 46 A se vedea M.Astfel.Hantea. p.7/1967.

în volumul „Dinamica relaţiilor sociale reglementate de lege oglindită în teoria şi practica dreptului” . în viitor.Tot esenţială şi indispensabilă este asumarea obligaţiei reciproce de a face tot ceea ce este necesar pentru a se putea încheia valabil contractul promis. această clauză trebuie stipulată expres în promisiune. p. M. perfectarea vânzării propriu-zise fiind de neconceput în lipsa ei. De exemplu. Clauzele esenţiale şi indispensabile ale antecontractului şi clauzele sale accesorii. op. în „Dinamica relaţiilor sociale…………”. chiar dacă n-ar fi stipulată expres.4.1. care pot fi clasificate în trei categorii: clauze esenţiale şi indispensa-bile. 40 . 1988. pentru detalii.O altă clauză esenţială şi indispensabilă a promisiunii de vânzare-cumpărare este determinarea cadrului esenţial al viitorului contract de vânzarecumpărare (lucrul care se va vinde şi preţul ). ea se poate referi la: 47 A se vedea. vol.4.1 din noul Cod civil prevede că promisiunea trebuie să conţină toate acele clauze ale contractului promis. idem.2. 1279 alin. p. 2. art. Prin conţinutul promisiunii de vânzare-cumpărare se înţelege clauzele acesteia. indispensabile Clauze esenţiale şi 1.5-48.Mureşan. vol. 3.II. trebuie să se considere că o atare obligaţie subzistă în toate promisiunile de vânzare-cumpărare. M. p. Centrul de Ştiinţe Sociale al Filialei din Cluj-Napoca a Academiei.Una dintre clauzele esenţiale şi indispensabile ale promisiunii de vânzare-cumpărare este obligaţia reciprocă a părţilor contractante de a încheia.cit. Clauzele anticipatorii ale antecontractului. 3. Dar. contractul de vânzare-cumpărare. clauze anticipatorii 47. clauze accesorii. chiar dacă părţile n-ar fi stipulat-o expres. În acest sens. ea neputând fi subînţeleasă.3. Prin urmare.1.139-145. Această obligaţie are un conţinut larg şi subzistă în orice promisiune de vânzare-cumpărare.89-122.Mureşan. Conţinutul promisiunii de vânzarecumpărare. în funcţie de cazul concret.2. Această obligaţie trebuie să fie neechivocă şi stipulată expres. 1989-1990. în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiun ea.

49 Pentru amănunte. de a prezenta actele necesare etc.Andrei.3/1995.12/1998. 1.2. Dacă partea care a dat arvuna nu execută obligaţia fără justificare. (I) D. în „Dreptul” nr. cum sunt cele din patrimoniul cultural naţional etc. fără ca lipsa lor să afecteze validitatea promisiunii de vânzare-cumpărare. obligaţie identică cu cea a promitentului-vânzător. cealaltă parte 48 A se vedea M. p.).25-36.obligaţia promitentului-cumpărător de a se prezenta la notarul public şi de a consimţi la autentificarea vânzării. 41 . situaţie în care se mai numeşte şi arvună confir-matorie.Clauza de arvună stipulată de art.1538). p. op. p. dacă legea pretinde ad validitatem încheierea contractului promis în formă autentică sau dacă părţile au stipulat prin promisiune forma autentică.49-66.Mureşan.1539). atunci când promitentul-vânzător este doar coproprietar al bunului ce se va vinde. Clauze accesorii Aceste clauze pot fi stipulate sau nu de către părţile contractante. de a ieşi din indiviziune.4.Ronea-Avram (II). Ea poate fi prevăzută atât pentru neexecutarea obligaţiei la timp. cât şi pentru executarea cu întârziere (art.140-141.funcţia confirmatorie.cit.2.obligaţia promitentului-vânzător de a se prezenta la notarul public şi de a consimţi la autentificarea vânzării.. certificat fiscal. M. Unele consideraţii referitoare la arvună şi la convenţia accesorie de arvună.Dumitrache Obligaţiile promitentuluivânzător şi executarea lor silită. titlul de proprietate. Curs universitar 1999). dovada că sunt îndeplinite condiţiile speciale cerute de lege pentru înstrăinarea unor bunuri. a se vedea Jozsef Kocsis. (Drept civil. 2. de a obţine consimţământul expres al soţului. Contraclele speciale. Arvuna poate îndeplini două funcţii: .Clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei (art.1544 şi 1545 din noul Cod civil 49. în „Dreptul” nr. Arvuna constă într-o sumă de bani sau alte bunuri fungibile pe care o parte o dă celeilalte părţi la momentul încheierii contractulu i (promisiunii).B. de a prezenta notarului actele necesare perfectării vânzării ( extras de carte funciară. dacă bunul promis a fi vândut este un bun comun al soţilor 48 . . 3.

3. Aşa cum s-a arătat în literatura juridică.Chirică.Curs universitar 1999). secţia civilă şi de proprietate intelectuală. .1544 alin. cel care denunţă contractul pierde arvuna dată sau. în „Dreptul” nr.C.Mureşan.2 din noul Cod civil).27-39. cealaltă parte poate declara rezoluţiunea contractului şi poate cere dublul acesteia (art. în „Dreptul” nr. de regulă într-un anumit termen ori în anumite condiţii 50. 42 . op. p. Este important de precizat că noţiunile „clauză de dezicere” şi „clauză de arvună cu funcţie de dezicere” nu se confundă. 1544 alin. Creditorul obligaţiei neexecutate poate însă opta pentru executarea sau pentru rezoluţiunea contractului şi repararea prejudiciului potrivit dreptului comun (art.3 din noul Cod civil).3/2001. p.funcţia de clauză de dezicere. Dacă în contract a fost stipulat expres dreptul uneia dintre părţi sau dreptul ambelor părţi de a se dezice de contract. în final având dreptul de a-şi retrage unilateral consimţământul dat. Dacă neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna.este în drept să declare rezoluţiunea contractului.7/2005. Denunţarea unilaterală a promisiunii sinalagmatice de vânzarecumpărare în temeiul unei clauze de dezicere sau a unei clauze rezolutorii . în timp ce dezicerea (preţul denunţării unilaterale 50 A se vedea M.6242 din 11 noiembrie 2004. situaţie în care se mai numeşte şi arvună penalizatoare. deoarece reprezintă o derogare de la principiul irevocabilităţii unilaterale a contractelor sinalagmatice.C. reţinând arvuna. de clauză de dezicere. Pentru ca arvuna să îndeplinească această funcţie.142 . Arvuna se restituie când contractul încetează din cauze ce nu atrag răspunderea vreuneia dintre părţi (art.cit. decizia nr. Contractele speciale. 1545 din noul Cod civil). p. beneficiarul acesteia are la dispoziţie un timp de reflecţie pentru analizarea consecinţelor contractului încheiat. 51 A se vedea D.Clauza de dezicere (care poate fi stipulată independent de arvună). desfiinţând astfel contractul 51.1546 din noul Cod civil).244. arvuna este plătită întotdeauna încă de la încheierea contractului care o conţine (indiferent dacă joacă rol confirmator sau de dezicere). prin care părţile îşi rezervă dreptul de a se răzgândi şi a desfiinţa unilateral convenţia.(Drept civil. În temeiul clauzei de dezicere. după caz. a se vedea şi Î. trebuie să restituie dublul celei primite (art. ea trebuie stipulată expres în convenţie.J.

cu anticipaţie. pentru că în funcţie de interesul lor părţile contractante pot stipula şi alte clauze accesorii.3.a contractului) nu este datorată decât dacă şi în momentul când beneficiarul clauzei se prevalează de aceasta 52. ci în baza convenţiei încheiate. 43 . . întrucât şi promitentul-vânzător culege fructele 52 53 Idem p.Clauza privind predarea anticipată (înaintea perfectării vânzării)a imobilului în folosinţa promitentului cumpărător. A se vedea M. Enumerarea clauzelor accesorii nu este limitativă. Încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare şi predarea cu anticipaţie a bunului promis a fi vândut în folosinţa promitentului-cumpărător produce următoarele consecinţe juridice: . unele prestaţii specifice contractu-lui promis.2. 1. părţile pot să stipuleze şi să execute în fapt. însă nu în temeiul calităţii de posesor. 3.promitentul-cumpărător are dreptul de a culege fructele bunului.1999). Clauza de dezicere fiind derogatorie de la principiul irevocabilităţii unilaterale a contractelor sinalagmatice. trebuie stipulată expres în convenţie. promitentul-cumpărător nu poate invoca uzucapiunea pentru dobândirea proprietăţii asupra imobilului.cit. imobilul rămânând în proprietatea promitentului-vânzător până la încheierea contractului promis. Clauze anticipatorii În considerarea promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate.29. ca şi cum ar fi posesor de bună-credinţă.4. care n-ar putea fi evacuat din imobil pe motiv de lipsă de titlu 53. (Curs univ. p.143.conferă promitentului-cumpărător un titlu locativ valabil.dobândind doar detenţia precară. O asemenea clauză nu are efect translativ de proprietate.Mureşan. . op. Folosinţa imobilului este conferită promitentului cumpărător cu titlu de detenţie precară.

Această clauză este stipulată. atunci transmisiunea nu poate avea loc.201. astfel încât ambele părţi să profite de prestaţiile executate anticipat.Mureşan.1 (2005). 54 55 Idem p. p. A se vedea. 2. 3. op. Numai în mod excepţional.1999).143. înainte de perfectarea vânzării. el devine titularul unui drept de superficie. dacă părţile contractante ar stipula expres desfiinţarea promisiunii în caz de deces sau caracterul intuitu personae. dacă promitentul-cumpărător construieşte înainte de perfectarea vânzării. situaţie în care noul promitent-cumpărător va fi îndreptăţit să-l acţioneze pe primul promitent-vânzător.(dobânzile) sumei primite drept preţ al înstrăinării 54. drepturile şi obligaţiile născute din promisiune. (Curs univ.2. În această ipoteză. Se admite unanim că în caz de deces al promitentului vânzător sau al promitentului-cumpărător. D. 3. la rândul său.5.Chirică. de regulă. De asemenea. pentru detalii. atunci când promitentului-cumpărător i se transmite anticipat folosinţa bunului. A se vedea M. p. se admite că drepturile şi obligaţiile născute din promisiunea de vânzare-cumpărare pot fi cesionate prin acte juridice între vii (cesiune de contract).14 44 56 57 .cit. fără acordul promitentului-vânzător 55. având un conţinut patrimonial. să promită unui terţ vânzarea bunului pe care s-a obligat să-l cumpere.cit.Clauza privind plata anticipată a preţului vânzării(în totalitate sau în parte)de către promitentulcumpărător.Clauza cedării dreptului de a construi în favoarea promitentului cumpărător pe imobilul promis a fi vândut. Astfel.198. vol. promitentul-cumpărător poate. cerându-i să încheie direct cu el contractul promis 57. Transmisiunea şi cesiunea drepturilor şi obligaţiilor născute din promisiunea de vânzarecumpărare.. în afară de cazul în care există stipulaţie contrară sau părţile au încheiat promisiunea intuitu personae56. Promitentul-cumpărător va fi considerat un constructor de rea-credinţă dacă construieşte pe imobilul primit în folosinţă. trec la moştenitori. Idem p. op.

2. 1669 alin. la data pronunţării hotărârii judecătoreşti să fie îndeplinite toate condiţiile cerute de lege pentru perfectarea vânzării. părţile să nu fi stipulat în convenţie o clauză de dezicere.2).67. în condiţiile dreptului comun 58. 45 .1669 alin.3. Executarea silită a promisiunii de vânzarecumpărare se poate obţine atunci când una din părţile contractante refuză să încheie contractul promis. în „Dreptul” nr.6. îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute de lege (autorizaţia administrativă prealabilă. obţinând. Executarea promisiunii de vânzarecumpărare. dacă toate condiţiile de validitate sunt îndeplinite (art. Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat (art. prezentarea la notarul public pentru autentificarea vânzării.2. Sinteză teoretică a jurisprudenţei instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Suceava în domeniile dreptului civil şi dreptului procesual civil (semestrul II/1997). 3. adică încheierea contractului de vânzare-cumpărare promis (perfectarea vânzării promise). Condiţiile cerute pentru ca o asemenea acţiune să poată fi admisă sunt: promisiunea de vânzare-cumpărare să fie valabil încheiată. promitentulvânzător să fie proprietarul lucrului promis a fi vândut. una dintre părţi să refuze încheierea contractului de vânzarecumpărare.7/1998.1 din noul Cod civil) . în funcţie de cazul concret. p.2. Îndeplinirea obligaţiilor născute din promisiune se poate face pe cale amiabilă (de bună voie) sau pe cale silită (constrângere).1. Executarea voluntară (de bună voie) are loc atunci când părţile promisiunii încheie contractul de vânzare-cumpărare din proprie iniţiativă. a se vedea P. iar promitentul-cumpărător să nu fie lovit de vreo incapacitate 58 În acest sens. A executa promisiunea de vânzare-cumpărare înseamnă îndeplinirea exactă a obligaţiilor asumate de către părţile contractante. cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract. iar refuzul să fie nejustificat.6. 3. promisiunea să fie dovedită.6. reclamantul să-şi fi îndeplinit obligaţiile asumate prin promisiune. atunci când forma autentică este cerută de lege sau de voinţa părţilor contractante).Perju. dovada că sunt îndeplinite condiţiile speciale cerute de lege pentru vânzarea anumitor bunuri.2. În acest caz.

în caz contrar fiind consideraţi de rea-credinţă şi trataţi ca atare 61. p. Poate interveni în situaţii cum ar fi. dacă acesta ar fi fost încheiat valabil şi anume: transformarea obligaţiei de a face ( asumată prin promisiune) într-o obligaţie de a da (de a transfera dreptul de proprietate asupra bunului promis). op. Editura Press Mihaela. 40 din Legea nr. fiind posibilă încheierea contractului promis. p. Dacă terţul cumpărător a fost de bună-credinţă (neavând cunoştinţă despre încheierea promisiunii).366-367. A se vedea F. în temeiul art. (Curs univ.7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare. în sensul că aceştia vor trebui să o respecte. de bună voie sau pe cale silită. De aceea. p. care devine astfel opozabilă terţilor.cit.7. op. identice cu efectele pe care le-ar fi produs contractul de vânzare-cumpărare.Nicolae.26-27. încălcându-şi obligaţia asumată faţă de promitentul-cumpărător.1999). promitentul-cumpărător nu poate cere decât rezoluţiunea şi daune-interese pentru prejudiciul suferit 60. În această situaţie.Mureşan. 3. 46 . acţiunea să nu fie prescrisă. Totuşi. Dacă terţul cumpărător a fost de rea-credinţă. Publicitatea imobiliară şi noile cărţi funciare. în materie de imobile este utilă notarea promisiunii de vânzare-cumpărare în cartea funciară. în principiu. În aceste situaţii.2. în caz de admitere a acţiunii promitentuluicumpărător.Deak. trebuie făcută distincţie după cum terţul cumpărător a fost de bună-credinţă sau de rea-credinţă.cit. vânzarea este valabilă şi dreptul său se menţine. Efectele hotărârii pronunţate sunt.146-147. a vândut lucrul promis unei terţe persoane. de cele mai multe ori vânzarea nu se mai poate perfecta. În cazurile în care promitentul-vânzător. vânzarea poate fi desfiinţată pe calea exercitării de către promitentul-cumpărător a acţiunii pauliene ori a acţiunii în constatarea nulităţii absolute pentru cauză ilicită. Bucureşti 2000.cit.. p. C. spre exemplu. 59 60 A se vedea M.specială de a-l dobândi 59. întrucât drepturile şi obligaţiile născute din promisiunea de vânzare-cumpărare având un conţinut patrimonial este supusă prescripţiei.26.Toader. op. bunul revine în patrimoniul promitentuluivânzător. 61 A se vedea M. între timp. Imposibilitatea obiectivă de executare a promisiunii de vânzare-cumpărare.

Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare: a) poate fi executată în natură prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract. Bucureşti 2008. Tratat de drept civil.H. 2. Contracte speciale.Beek.Drept civil. Vânzarea.Deak. Dacă pieirea bunului este imputabilă uneia dintre părţi.Malaurie.Chirică.scoaterea bunului promis din circuitul civil sau exproprierea pentru cauză de utilitate publică. schimbul şi donaţia. dacă are ca obiect înstrăinarea viitoare a unui teren. independent de vreo culpă a părţilor.refuzul organului administrativ competent de a elibera autorizaţia administrativă prealabilă. Tratat de drept civil. Test de autoevaluare nr. F. În această situaţie. indiferent dacă pieirea este sau nu imputabilă părţilor contractante. Editura C. Promisiunea unilaterală de vânzare: a) dă naştere unei obligaţii de a da în sarcina promitentului.Aynes.. . Bucureşti 2009. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. Încercuiţi răspunsurile corecte. cealaltă parte poate cere obligarea celui vinovat la plata de daune-interese. L. c) dă naştere unei obligaţii de a face în sarcina promitentului. întrucât bunul nu mai există. .Contractele speciale. Vol. Editura Universul Juridic. P. c) este translativă de proprietate de îndată ce beneficiarul cumpărător a plătit anticipat preţul convenit. . Contracte speciale. b) trebuie încheiată în formă autentică.3 I. Contracte speciale.pieirea în întregime a bunului care face obiectul contractului promis. 47 .moartea uneia dintre părţile contractante atunci când promisiunea este încheiată intuitu personae. nu se mai poate încheia c ontractul de vânzare-cumpărare. P-Y Gautier .Urs . Bibliografia Unităţii de învăţare nr. 1.1. b) este un act juridic unilateral. Editura Wolters Kluwer.3. D. Bucureşti 2001.

.... Noţiune...1.................................. 4.........2.......2....................................... 4..........1.8...5.................F.......................................în noul Cod civil ..................3........ Unele drepturi de preempţiune reglementate de lege...................7...................................... 4...... 4......4 Dreptul de preempţiune Cuprins 4.........4     cunoaşterea noţiunii dreptului de preempţiune analizarea concursului dintre preemptori însuşirea efectelor exercitării preempţiunii cunoaşterea noţiunilor legate de capacitatea de a vinde 4.... Potrivit art.................. titularul 48 .................1..1...............1...... Dreptul de preempţiune..6... 4...........1.2.......................................... Dreptul de preemţiune 4............................................ Felurile dreptului de preempţiune................................. 4..Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010.4............................ Obiectivele unităţii de învăţare nr........... 4.2................ Exercitarea dreptului de preempţiune...................1 din noul Cod civil "În condiţiile stabilite prin lege sau contract. 4.1..........................................1.................. Notarea dreptului de preempţiune asupra unui imobil.................... 4............... Noţiune..Moţiu.............1730 alin......2........ Principiul capacităţii..1. 4............... Incapacităţi de a vinde.........1...................................................... Capacitatea........3... Noul Cod Civil Unitatea de învăţare nr.... Incapacităţi speciale de a cumpăra.............1.1... 4................................1.....1.... Efectele exercitării preempţiunii..................................................... Caracterele juridice........... 4.... 4........ Contractele speciale ..... Stingerea dreptului convenţional de preempţiune.......................1............9................... Concursul dintre preemptori.....2.........

dreptului de preempţiune, numit preemptor, poate să cumpere cu prioritate un bun" 62. Aşa cum rezultă din cele de mai sus, dreptul de preempţiune este facultatea conferită unei persoane, prin lege sau contract, de a cumpăra un bun cu preferinţă faţă de oricare alta 63. Dispoziţiile noului Cod civil privitoare la dreptul de preempţiune sunt aplicabile numai dacă prin lege sau contract nu se stabileşte altfel. 4.1.2. Felurile dreptului de preempţiune. Dreptul de preempţiune este de două feluri: legal sau convenţional. Dreptul legal de preempţiune este un drept prioritar la cumpărarea unui bun, fiind prevăzut expres de lege în favoarea anumitor persoane fizice sau juridice ori chiar a statului 64. Acest drept se naşte în virtutea legii, independent de voinţa vânzătorului, care are obligaţia de a-l respecta din momentul în care decide să vândă bunul, sub sancţiunea impusă de lege. Însă, dreptul de preempţiune se poate exercita numai după ce proprietarul bunului s-a hotărât să-l vândă. Dreptul convenţional de preempţiune rezultă dintr-o convenţie prin care proprietarul unui bun se obligă faţă de o altă persoană, numită preemptor, că - în cazul în care se va decide să vândă bunul - să o prefere drept cumpărător, la

De la data intrării în vigoare a Codului civil, prevederile referitoare la dreptul de preemţiune cuprinse în legile speciale aflate în vigoare la această dată se completează cu dispoziţiile art.1730 -1740 din Codul civil. Pentru dreptul de preemţiune creat prin convenţie, dispoziţiile art.1730-1740 din Codul civil se aplică numai în situaţia în care convenţia a fost încheiată după intrarea în vigoare a Codului civil. Dreptul de preemţiune este supus dispoziţiilor art.1730-1740 din Codul civil numai cu privire la contractele de vânzare încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil. 63 A se vedea P.Malaurie, L.Aynes, P.Y.Gautier, op.cit., p.95-97. 64 Pentru definiţii asemănătoare, a se vedea C.Toader, M-Nicolae, R.Popescu, B.Dumitrache, coordonatori C.Bîrsan, Gh.Beleiu, F.Deak, Instituţii de drpt civil, Curs selectiv pentru licenţă 2004-2005, p.292; F.Deak, op.cit. p.28; D.Chirică, op.cit., vol.1 (2005), p.107; Dreptul de preempţiune apare reglementat nu numai în cazul înstrăinării bunurilor prin vânzare, ci şi prin încheierea unor contracte de închiriere sau de concesionare (de exemplu, dreptul prioritar al expropriatului la închirierea imobilului de care a fost expropriat, prevăzut de art. 34 din Legea nr.33/1994 a exproprierii pentru cauză de utilitate publică; dreptul de preempţiune la concesionarea prin licitaţie publică a dreptului de pescuit în scop comercial în favoarea deţinătorilor de active şi pentru cei care au contracte în derulare, stabilit de art. 14 lit.a din Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura).
62

49

preţ şi condiţii egale 65. Deci, proprietarul bunului nu se obligă să vândă bunul, ci se obligă doar să acorde preferinţă, în caz de vânzare, celui cu care a încheiat convenţia. Dreptul convenţional de preempţiune se deosebeşte de promisiunile unilaterale sau bilaterale de vânzare. Astfel, în cazul promisiunilor de vânzare promitentul-vânzător este obligat să vândă promitentului-cumpărător, la preţul şi condiţiile deja stabilite în antecontract. În cazul dreptului convenţional de preempţiune, preţul şi celelalte elemente ale contractului de vânzare urmează să fie negociate şi stabilite liber între proprietarul bunului, beneficiarul dreptului de preempţiune şi terţii cumpărători, preferinţa operând numai la preţ şi condiţii egale. În literatura juridică se apreciază că recunoaşterea acestui drept reprezintă o derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor şi de la principiul potrivit căruia proprietarul dispune liber, exclusiv şi absolut, de bunul său. Este adevărat, însă trebuie făcută precizarea că existenţa dreptului de preempţiune afectează doar libertatea vânzătorului de a-şi alege cocontractantul, nu şi libertatea acestuia de a nu vinde. Vânzătorul nu poate fi obligat să vândă, dar dacă vinde atunci trebuie să respecte dreptul de preempţiune 66.
65

Anterior intrării în vigoare a noului Cod civil dreptul prioritar la cumpărarea unui bun, rezultând din convenţia părţilor, era denumit "pact de preferinţă", fiind creaţia doctrinei şi a practicii judiciare. A se vedea M.Mureşan, op.cit. (Curs 1999), p.133; D.Chirică, Pactul de preferinţă, în R.D.C. nr.11/1999, p.28 şi următ.; M.Dagot, Le pacte de préférence; Ed Litec, Paris 1988.
66

În literatura juridică anterioară noului Cod civil este controversată chestiunea de a şti dacă dreptul de preempţiune este un drept real sau un drept de creanţă ori un drept potestativ. În acest sens, a se vedea I.Negru, D.Corneanu (I); A.G.Ilie, M.Nicolae (II) Discuţii în legătură cu natura juridică a dreptului de preempţiune, în „Dreptul” nr.1/2004, p.22-65. Opinia majoritară este în sensul că dreptul de preempţiune face parte din categoria drepturilor reale ( în acest sens, a se vedea F.Deak, op.cit. p.29; I.Adam, Drept civil. Drepturile reale, Editura All Beck, Bucureşti 2002, p.290-291; I.Romoşan, Drept civil. Drepturile reale, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996, p.167-168; G.Boroi, Drept civil. Partea generală, Edituta All Educaţional, Bucureşti 1998, p.61. În literatura juridică franceză se apreciază că dreptul de preempţiune nu poate fi încadrat comod în categoria drepturilor reale sau personale( a se vedea C.Saint-Alary-Houin, Le droit de preemption, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1979, p.436 şi următ.; St.Valory, La potestativité dans les relations contractuelles, Presses Universitaires d, Aix Marseille, 1999, p.40-52); În dreptul nostru, alţi autori consideră că dreptul de preempţiune nu este nici drept real ( deoarece nu conferă prerogative directe asupra unui bun) nici drept de creanţă (deoarece nu conferă prerogative contra altuia, ci un drept potestativ ( a se vedea D.Chirică, op.cit. vol.1, 2005, p.107) ; I.Negru, D.Corneanu, op.cit. p.32) 50

În materie de vânzare, titularul dreptului de preempţiune care a respins o ofertă de vânzare nu îşi mai poate exercita acest drept cu privire la contractul ce i-a fost propus. Oferta se consideră respinsă dacă nu a fost acceptată în termen de cel mult 10 zile, în cazul vânzării de bunuri mobile, sau de cel mult 30 de zile, în cazul vânzării de bunuri imobile. În ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea ofertei către preemptor (art.1730 alin.3 din noul Cod civil). De asemenea, vânzarea bunului cu privire la care există un drept de preempţiune legal sau convenţional se poate face către un terţ numai sub condiţia suspensivă a neexercitării dreptului de preempţiune de către preemptor (art. 1731 din noul Cod civil). 4.1.3. Caracterele juridice. Potrivit art. 1739 din noul Cod civil, dreptul de preempţiune este indivizibil şi nu se poate ceda. Prin urmare, dacă sunt mai mulţi titulari ai dreptului de preempţiune, acesta nu se divide între ei. Dreptul de preempţiune nu poate fi cedat în sensul că nu poate fi transmis prin acte juridice între vii sau prin moştenire. 4.1.4. Exercitarea dreptului de preempţiune. În vederea exercitării dreptu-lui de preempţiune, vânzătorul este obligat să notifice de îndată preemptorului cuprinsul contractului încheiat cu un terţ. Notificarea poate fi făcută şi de către terţul contractant. Notificarea trimisă preemptorului trebuie să cuprindă numele şi prenumele vânzătorului, descrierea bunului, sarcinile care îl grevează, termenii şi condiţiile vânzării, precum şi locul unde este situat bunul (art.1732 alin.2). Preemptorul îşi poate exercita dreptul prin comunicarea către vânzător a acordului său de a încheia contractul de vânzare, însoţită de consemnarea preţului la dispoziţia vânzătorului (art. 1732 alin.3). În cazul vânzării de bunuri mobile, dreptul de preempţiune se exercită în termen de cel mult 10 zile, iar în cazul vânzării de bunuri imobile, în termen de cel mult 30 de zile. În ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea către preemptor a notificării (art.1732 alin.4).

51

.1.125 din Legea nr.4. contractul de vânzare se consideră încheiat între preemptor şi vânzător în condiţiile cuprinse în contractul încheiat cu terţul.dacă bunul este mobil.5 Efectele exercitării preemţiunii.1734 alin. . dispoziţiile art. art. cu titularul dreptului convenţional de preempţiune care a fost mai întâi înscris în cartea funciară. acestea nu produc efecte faţă de preemptor (art.1735 alin. 67 52 .1733 alin. atunci când acesta se află în concurs cu alţi titulari ai unor drepturi convenţionale de preempţiune.1. În cazul în care s-au vândut şi alte bunuri decât acela supus preempţiunii. 4. Cu toate acestea.2). dar care nu puteau fi despărţite de acesta fără să îl fi păgubit pe vânzător.2). Atunci când preempţiunea se exercită în privinţa unui bun cumpărat de terţ împreună cu alte bunuri pentru un singur preţ.cu titularul dreptului legal de preempţiune ales de vânzător.6. vânzătorul poate pretinde de la preemptor numai o parte proporţională din acest preţ (art. atunci când acesta se află în concurs cu alţi titulari ai unor drepturi convenţionale de preempţiune. cu titularul dreptului convenţional de preemp-ţiune având data certă cea mai veche.dacă bunul este imobil. . În conformitate cu dispoziţiile art. Orice clauză care contravine prevederilor de mai sus. 1733 alin. Concursul dintre preemptori. iar acest din urmă contract se desfiinţează retroactiv. În cazul în care mai mulţi preemptori şi-au exercitat preempţiunea asupra aceluiaşi bun. atunci când se află în concurs cu titulari ai unor drepturi convenţionale de preempţiune. când se află în concurs cu alţi titulari ai unor drepturi legale de preempţiune.71/2011). Dacă în contractul cu terţul au fost stipulate clauze având drept scop îm-piedicarea exercitării dreptului de preempţiune.1734 alin. este considerată nescrisă (art.1 din noul Cod civil "Prin exercitarea preempţiunii. vânzătorul răspunde faţă de terţul de bună-credinţă pentru evicţiunea ce rezultă din exercitarea preempţiunii".1 67 prevede că contractul de vânzare se consideră încheiat: .cu titularul dreptului legal de preempţiune. exercitarea dreptului de preempţiune nu se poate face decât dacă preemptorul Dacă legea nu prevede altfel.1).1734 din noul Cod civil se aplică şi drepturilor de preempţiune izvorâte din contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil (art.

Conform art. 4. Dacă preemptorul nu a făcut notificarea în termen. termenul se reduce la 5 ani de la data constituirii. În acest din urmă caz. 1737 alin. preemptorul nu se poate prevala de aceste termene (art. în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus înscrierea. Stingerea dreptului convenţional de preempţiune.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică: „În cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au realizat. 3). preemptorul poate cere radierea din cartea funciară a dreptului terţului şi înscrierea dreptului său (art. cu excepţia situaţiei în care a fost constituit pe un anume termen.1. dacă a fost stipulat un termen mai lung (art. acordul preemptorului nu este necesar pentru ca terţul să-şi poată înscrie dreptul în cartea funciară.4). Dintre drepturile de preemţiune reglementate de lege amintim câteva: a)Dreptul prioritar la dobândirea imobilului expropriat.1736). Unele drepturi de preempţiune reglementate de lege.1. dreptul de preempţiune se stinge şi se radiază din oficiu din cartea funciară (art. În temeiul acestei notificări.1732 alin 3 şi are aceleaşi efecte. Dreptul convenţional de preempţiune se stinge prin moartea preemptorului. Mai trebuie reţinut că atunci când vânzătorul a acordat terţului contrac-tant termene de plată a preţului. 37 din Legea nr. Potrivit art.7.1737 alin.8.1735 alin. Înscrierea dreptului terţului se face sub condiţia suspensivă ca.9. 4. 4.1. potrivit art.consemnează preţul stabilit pentru toate bunurile vândute (art. iar expropriatorul doreşte înstrăinarea imobilului.2. Dacă s-a făcut notarea dreptului de preempţiune.1740). Notificarea făcută în termen biroului de carte funciară înlocuieşte comunicarea prevăzută la art. expropriatul – fost 53 . dreptul convenţional de preempţiune în legătură cu un imobil se notează în cartea funciară. Notarea dreptului de preempţiune asupra unui imobil. preemptorul să nu notifice biroului de carte funciară dovada consem-nării preţului la dispoziţia vânzătorului.1.2).1737 alin. 1737 alin.

A se vedea şi dreptul de preempţiune acordat foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora în cazul vânzării terenurilor care au fost expropriate pentru activităţi miniere. 68 Pentru amănunte şi discuţii pe marginea Legii nr. Potrivit art.10 din Legea nr. Th.33/1994 a se vedea L. motiv pentru care s -a evitat a fi calificat „drept de preempţiune” 69. 17 din Legea nr. p. Consideraţii în legătură cu Legea nr. în „Dreptul” nr. unităţile sanitare şi de asistenţă medico-sociale din sistemul public. p. în „Dreptul” nr. Expropriatul se bucură de acest drept în toate cazurile în care expropriatorul intenţionează să înstrăineze imobilul. în „Dreptul” nr. F.Dumitrache. misiunile diplomatice şi oficiile consulare. partidele politice. p. instituţiile culturale. nulitatea relativă.cit. Competenţa materială a instanţelor judecătoreşti în aplicarea Legii nr. Discuţii pe marginea Legii nr. sub sancţiunea decăderii.74 şi următ.Deak.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.17-23. la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. 69 A se vedea F. ci la un preţ ce nu poate depăşi despăgubirea actualizată. B.17din Legea nr.Mrejeru.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. fostul proprietar beneficiază de acest drept prioritar la dobândire nu la un preţ egal (oferit de alţi cumpărători).18-27. b)Dreptul de preempţiune prevăzut de art. în lipsa unui text de lege expres. (2)Acest drept se poate exercita. p. În acest scop. acesta din urmă poate dispune de imobil" 68.Giurgiu. expropriatorul se va adresa în scris fostului proprietar.Baias. 54 .85/2003 a minelor.10/2001 unităţile şi instituţiile de învăţământ din sistemul de stat.proprietar – are un drept prioritar la dobândire.2/1995. iar nu numai în caz de vânzare. iar dacă acesta nu optează pentru cumpărare sau dacă nu răspunde expropriatorului în termen de 60 de zile de la primirea notificării. au un drept de preempţiune la cumpărarea imobilelor ocupate de ele. stabilit prin art. în termen de 90 de zile de la data primirii notificării privind intenţia de vânzare.10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie1989.5/1999. De asemenea.38.4/1995.. op. În caz de încălcare a dreptului prioritar la dobândire sancţiunea care intervine este.

55 . în termen de 30 de zile calendaristice de la data înscrierii activului pe listele cuprinzând activele disponibile prevăzute la art. companiile naţionale. 13 alin.Bîrsan. 12.346/2004 întreprinderile mici şi mijlocii au prioritate la cumpărarea activelor disponibile ale regiilor autonome.Toader. 70 A se vedea C.4. Dreptul de preferinţă se poate exercita prin depunerea unei solicitări în acest sens. aflate în vecinătatea imediată a activelor pe care le deţin în proprietate. regiile autonome. Gh. precum şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat vor organiza o primă licitaţie deschisă cu strigare doar pentru întreprinderile mici şi mijlocii. În termen de 30 de zile de la primirea unei solicitări în acest sens. R.Nicolae.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. conform art. e din Legea nr.346/2004: „întreprinderile mici şi mijlocii au drept de preferinţă la cumpărarea activelor disponibile ale regiilor autonome.300. este interzis sub sancţiunea nulităţii absolute.(3)Notificarea se face prin executorul judecătoresc. M. c)Dreptul de preempţiune reglementat de Legea nr. societăţilor/companiilor naţionale. De asemenea. cu acces liber. curs selectiv pentru licenţă 2006-2007. (4)Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea dreptului de preempţiune sunt lovite de nulitate”. Acest drept de preempţiune poate fi exercitat numai în cazul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare.” Transferul dreptului de proprietate asupra activului disponibil. potrivit legii.Dumitrache şi coordonatorii C. lit. d din Legea nr.Deak. precum şi ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. Conform art. B. societăţilor/companiilor naţionale. În cazul neadjudecării licitaţiei. În literatura juridică se apreciază că sancţiunea nerespectării dreptului de preempţiune este anularea contractului 70. 12 lit. F. precum şi ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. se poate organiza o altă licitaţie.Beleiu. iar nu şi în situaţia încheierii altor contracte translative de proprietate.Popescu. fără acordarea dreptului de preferinţă. p.

36 alin. în principiu. Nerespectarea atrage sancţiunea nulităţii absolute. proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat. capacitatea de a vinde şi de a cumpăra aparţine.29 din noul Cod civil prevede că. 1746 din noul Cod civil. Capacitatea de a vinde şi de a cumpăra este parte componentă a capacităţii civile de folosinţă şi de exerciţiu. 4 alin. 36 alin. Dreptul de preempţiune se poate exercita numai asupra bunurilor culturale mobile clasate în tezaur şi numai în cazul vânzărilor publice. Principiul capacităţii. 71 În acest sens. care în art. care în art. persoane fizice şi juridice 71. terenurile din fondul forestier aflate în proprietate privată se pot vinde cu respectarea. tuturor subiecţilor de drept civil. e)Dreptul de preempţiune cu privire la monumentele istorice reglementat de Legea nr. de capacitatea de exerciţiu. în ordine.”. Ca parte a capacităţii de folosinţă.182/2000). f) Conform art.1 prevede: „Bunurile culturale mobile.5 din Legea nr.d)Dreptul de preempţiune cu privire la bunurile mobile clasate ca făcând parte din patrimoniul cultural naţional. în tot sau în parte. a dreptului de preempţiune al coproprietarilor sau vecinilor. CAPACITATEA 4.4 prevede că: „monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preempţiune al statului român…sau al unităţilor administrativ. clasate în tezaur. Acest drept de preempţiune este reglementat de Legea nr. 4. Nerespectarea dreptului de preempţiune atrage sancţiunea nulităţii absolute a vânzării (art. prin Ministerul Culturii…….2. art. „Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă sau lipsit. 56 .1.2.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. după caz”.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.teritoriale. decât în cazurile şi condiţiile expres prevăzute lege. pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preempţiune de către statul român.

„pot cumpăra sau vinde toţi cei cărora nu le este interzis prin lege”. în tot sau în parte. De aceea. cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor. cu încuviinţarea părinţilor sau. Deşi regula generală în materie de vânzarecumpărare este aceea că pot cumpăra şi vinde toţi cei cărora nu le este oprit prin lege. Deci. a tutorelui. orice persoană poate încheia un contract de vânzare-cumpărare dacă are capacitate deplină de exerciţiu (vânzarea-cumpărarea fiind un act de dispoziţie juridică asupra bunului) 72. incapacitatea trebuie să fie expres prevăzută de lege şi. se admite că vânzarea-cumpărarea poate avea semnificaţia unui simplu act de administrare sau chiar de conservare( de exemplu. 57 . cumpărarea unor materiale pentru reparaţia casei. neputând fi extinsă sau aplicată prin analogie la alte situaţii decât cele indicate de lege. Cu toate acestea. Rezultă că în materia contractului de vânzarecumpărare regula este capacitatea.civ. În aceste cazuri este suficient dacă partea contractantă are capacitatea de a face acte de administrare sau de conservare. conform art. după caz. vânzarea bunurilor supuse pieirii sau stricăciunii sau a celor de mică valoare.Astfel. la capacitatea de folosinţă sau la capacitatea de exerciţiu”. Ca parte a capacităţii de exerciţiu. 1652 din noul Cod civil C. Minorii sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească (lipsite total de capacitatea de exerciţiu) pot încheia valabil asemenea contracte numai prin reprezentanţii lor legali. iar în cazurile prevăzute de lege şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Minorii între 14 şi 18 ani (care au capacitate de exerciţiu restrânsă) pot încheia person al contractul de vânzare-cumpărare. minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de dispoziţie de mică valoare. ca orice excepţie. 72 În raport cu bunul vândut şi cu preţul vânzarea-cumpărarea este întotdeauna un act de dispoziţie. totuşi legiuitorul nostru a Nimeni nu poate renunţa. Însă. în raport cu patrimoniul vânzătorului sau al cumpărătorului. capacitatea de a vinde şi de a cumpăra aparţine tuturor persoanelor care au capacitate deplină de exerciţiu. este de strictă interpretare. devenite nefolositoare). iar incapacitatea excepţia.

care ar putea influenţa condiţiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le ad-ministrează ori a căror administrare o supraveghează. De exemplu. ca reprezentant al mandantului. administrator. mandatarul împuternicit să vândă.1654 alin.al dobândito-rului). practicienii în insolvenţă. direct sau prin persoane interpuse. b) părinţii. pentru sine) este anulabil numai la cererea reprezentatului. pentru bunurile persoanelor pe care le reprezintă. administratorul provizoriu. 58 . tutorele. 1654 alin. c) funcţionarii publici. a) şi b) se sancţionează cu nulitatea relativă. Dispoziţiile de mai sus se aplică şi în cazul dublei reprezentări (de exemplu. 4. judecătorii-sindici. curatorul. c) cu nulitatea absolută (art. excepţia prevăzută la art. cumpără el însuşi bunul.1 din noul Cod civil. cumpără el însuşi bunul în calitate de reprezentant mandatar .reglementat o serie de incapacităţi speciale de a cumpăra ori de a vinde. sunt incapabili de a cumpăra. potrivit art. chiar şi prin licitaţie publică: a) mandatarii. mandatarul împuternicit să vândă.1304 alin. prevalându-se tocmai de calitatea sa (mandatar. Motivul pentru care legiuitorul nostru a reglementat aceste incapacităţi a fost acela de a se evita o coliziune de interese şi de a împiedica cumpărătorul să săvârşească anumite abuzuri. în nume propriu (de exemplu. funcţionar public).2. Contractul încheiat de reprezentant cu sine însuşi.2. Aceste incapacităţi sunt interdicţii (prohibiţii) de a cumpăra sau de a vinde.2). Încălcarea interdicţiilor prevăzute la lit. precum şi alte asemenea persoane. ca reprezentant al mandantului. Incapacităţi speciale de a cumpăra sunt stabilite în scopul apărării unor interese generale ale societăţii sau a unor importante valori etice. iar a celei de la lit. Astfel. cu excepţia cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui conflict de interese.1 rămâne aplicabilă (contractul cu sine însuşi şi dubla reprezentare). executorii. pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă.

oricât de mic. interesat să-l vândă cât mai scump.109) 59 . avocaţii. ca dreptul să fie contestat (adică pârâtul să conteste dreptul reclamantului). pe de o parte. dreptul nu este litigios dacă pârâtul nu contestă dreptului reclamantului. cât şi pentru cumpărător. p. Dreptul este litigios dacă există un proces început şi neterminat cu privire la existenţa sau întinderea sa (art. executorii. În interpretarea acestui text de lege. secundul cumpără. în sensul că nu este suficient să existe un proces pentru ca dreptul să fie socotit „litigios”.1 vizează toate bunurile. dar şi un risc de pierdere. grefierii. consilierii juridici şi practicienii în insolvenţă nu pot cumpăra. drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea. op. bunul pe care vânzătorul l-a împuternicit să-l vândă. deoarece ar putea fi tentat să-l cumpere cât mai ieftin. Basarabeanu. d) Conform art. 1653 alin. chiar dacă ar exista un proces.1 din noul Cod civil. Editura Profit şi Pierdere.A.3). Vânzarea de drepturi litigioase este o operaţiune speculativă.Deak. ci recunoaşte pretenţiile acestuia (achiesare). Pentru ambele părţi contractul are un caracter aleatoriu 73. De exemplu. investind o sumă relativ mică. în funcţie de verdictul dat la terminarea procesului 74. rămân valabile precizările literaturii juridice anterioare intrării în vigoare a noului Cod civil. De asemenea. procurorii. Incapacităţile de a cumpăra stabilite prin art. trebuie ca procesul să poarte asupra fondului dreptului (adică asupra existenţei sau întinderii 73 A se vedea şi o lucrare mai veche G. dacă va câştiga procesul. judecătorii. direct sau prin persoane interpuse. el însuşi. 74 S-a admis că legiuitorul nostru a reglementat instituţia retractului litigios pentru a preveni specularea drepturilor litigioase (F. notarii publici.cit. în detrimentul vânzătorului.1653 alin. indiferent dacă sunt mobile sau imobile.1654 alin. pentru că fiecare are o şansă de câştig. în loc să aştepte ca – pierzând procesul – să nu mai obţină nimic.. Bucureşti. atât pentru vânzător.mandatarul vânzătorului nu poate cumpăra. Vânzarea de drepturi litigioase şi retractul litigios. sub sancţiunea nulităţii absolute. primul vinde ca să primească un preţ. Este necesar. 1938. în schimbul şansei de a obţine o valoare mult mai mare.

În afară de cazurile anume prevăzute de lege.. până la soluţionarea procedurilor administrative şi judiciare. op.107-108. 1653 alin.1653 alin 1din noul Cod civil.1). inclusiv drepturile de proprietate intelectuală sau drepturile succesorale 76. în acest caz.112-113. p.108. în acest caz vânzarea s-a făcut de către debitor în favoarea unui creditor al său (cumpărătorul fiind una din persoanele prevăzute de art. Editura C. Contracte speciale.247/2005. pct. 20 alin.Beek Bucureşti 2008. dreptul nu mai este litigios.1 au calitatea de comoştenitori ai drepturilor succesorale sau coproprietari ai dreptului de proprietate. evident. Sunt exceptate de la prevederile art.cit. 77 M. 41 din Legea nr.dreptului) 75.50) sunt interzise.1. 1653 alin.cit. 76 F. ci să favorizeze ieşirea din indiviziune. potrivit art.. situaţie în care pot cumpăra de la ceilalţi deoarece. după caz. Trebuie precizat că pentru a fi în prezenţa unei vânzări de drepturi litigioase.cumpărarea unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanţe care s-a născut înainte ca dreptul să fi devenit litigios. vânzarea nu urmăreşte scopuri speculative. 1653 alin. Prin excepţie însă art. pentru plata creanţei sale. nu se urmăresc scopuri speculative întrucât cumpărătorul acceptă să primească o creanţă litigioasă în locul creanţei pe care o 75 D. Tratat de drept civil. ci se invocă. procesul trebuie să existe. op. notificate potrivit prevederilor acestei legi. indiferent că sunt drepturi reale sau de creanţă.H.Mureşan. 60 . de exemplu.Deak. Titlul 1.10/2001 (introdus prin Legea nr. p. Art. ca o „dare în plată”.cumpărarea drepturilor succesorale ori a cotelorpărţi din dreptul din dreptul de proprietate de la comoştenitori sau coproprietari. refuzul plăţii creanţei pe motiv că aceasta nu este încă exigibilă). este vorba despre situaţia în care persoanele indicate la art.Chirică. Dacă procesul nu priveşte fondul dreptului. p. Astfel. în momentul încheierii contractului de vânzare 77 .: . sub sancţiunea nulităţii absolute. o simplă excepţie dilatorie (necompetenţa instanţei.1 din noul Cod civil şi unele legi speciale au interzis vânzarea de drepturi litigioase. . drepturile litigioase pot fi vândute. înstrăinările sub orice formă a bunurilor imobile (terenuri sau construcţii).

avea împotriva vânzătorului (cumpărătorul se mulţumeşte cu ceea ce debitorul său îi poate da efectiv, încercând să evite un prejudiciu) 78; - cumpărarea care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce stăpâneşte bunul în legătură cu care există dreptul litigios; această dispoziţie a legii fiind insuficient de clară, literatura juridică mai veche a precizat că este vorba despre ipoteza în care dreptul de creanţă litigios este garantat cu o ipotecă asupra imobilului care, iniţial, a aparţinut debitorului; creditorul reclamant vinde creanţa litigioasă dobânditorului imobilului ipotecat (cel care cumpărase de la debitorul pârât imobilul grevat de ipotecă în favoarea creditorului reclamant); în acest caz, dobânditorul imobilului ipotecat cumpără creanţa litigioasă nu în scopuri speculative, ci pentru a elibera imobilul de ipotecă (încercând să evite urmărirea silită a imobilului de către creditorul ipotecar). Cetăţenii străini şi apatrizii precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevăzute de Legea nr.312 din 10 noiembrie 2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine 79. Această lege a intrat în vigoare pe data aderării României la Uniunea Europeană, adică 1 ianuarie 2007. Conform art. 27 din noul Cod civil "Cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români, în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor civile". 4.2.3. Incapacităţi de a vinde. Persoanele prevăzute la art.1654 alin.1 din noul Cod civil nu pot să vândă bunurile proprii pentru un preţ care constă într-o sumă de bani provenită din vânzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care îl administrează ori a cărui administrare o supraveghează, după caz. Textul de lege fiind insuficient de clar, credem că este vorba despre incapacitatea persoanelor prevăzute la art.1654 alin.1 de a vinde persoanelor pe care le reprezintă (mandanţii) sau pe care le ocrotesc (minori,interzişi) în
78

F.Deak, op.cit.,p.110 ;se consideră că dacă, estimativ, creanţa litigioasă are o valoare mai mare decât creanţa cesionarului împotriva cedentului, cesionarul va fi obligat la plata unei sulte (D.Chirică, op.cit.,Tratat 2008, p 118). 79 Publicată în M.Of. al României nr.1008 din 14 noiembrie 2005. 61

cazul în care preţul constă într-o sumă de bani provenită din vânzarea sau exploatarea bunului sau patrimoniului pe care îl administrează ori supraveghează (adică bunurile mandanţilor sau ale minorilor, interzişilor). Cei cărora le este interzis să cumpere ori să vândă nu pot să ceară anularea vânzării nici în nume propriu, nici în numele persoanei ocrotite (art.1656). De asemenea, art. 32 alin.1 din Legea fondului funciar nr.18/1991prevede că „terenul atribuit conform art.19 alin.1, art.21 şi art.43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare”. Este vorba despre acele terenuri atribuite cooperatorilor care nu au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 m.p., precum şi altor categorii de persoane prevăzute de lege. În terminologia legii, această atribuire s-a făcut prin „constituirea dreptului de proprietate”, cu titlu originar, iar nu prin „reconstituire”. În literatura juridică se apreciază că în acest caz avem de-a face cu o inalienabilitate temporară propter rem, iar nu cu o simplă incapacitate de înstrăinare, stabilită intuitu personae. Prin urmare, în caz de moarte a titularului împroprietărit, terenul rămâne inalienabil prin acte între vii pentru perioada rămasă, moştenitorii neavând dreptul să-l înstrăineze 80. De remarcat este faptul că, potrivit noului Cod civil, vânzare-cumpărarea între soţi nu mai este interzisă.

Test de autoevaluare nr.4. Încercuiţi răspunsurile corecte.
35. Dreptul de preempţiune convenţional: a) este interzis de lege; b) este translativ de proprietate; c) nu poate fi denunţat unilateral de promitent. 36. Dreptul de preempţiune se exercită în cazul vânzării de imobile: a) în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării către preemptor a notificării cuprinsului contractului încheiat cu un terţ; b) în termen de cel mult 30 de zile, de la data comunicării către preemptor a notificării cuprinsului contractului încheiat cu un terţ; c) în termen de cel mult 3 ani, de la data comunicării către preemptor a notificării cuprinsului contractului încheiat cu un terţ.
80

A F.Deak, op.cit., p.38, 49.

62

Bibliografia Unităţii de învăţare nr.4 I.Urs - Drept civil. Contracte speciale, Vol.1, Vânzarea, schimbul şi donaţia, Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010; P.Malaurie, L.Aynes, P-Y Gautier - Contractele speciale, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti 2009; F.Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2001; D.Chirică, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura C.H.Beek, Bucureşti 2008; F.Moţiu, Contractele speciale - în noul Cod civil - Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. Noul Cod Civil

Unitatea de învăţare nr.5 Obiectul obligaţiei vânzătorului Cuprins 5.1. Obiectul....................................................................................................... 5.2. Precizări...................................................................................................... 5.3. Obiectul obligaţiei vânzătorului............................................................... 5.3.1. Consideraţii generale referitoare la obiectul obligaţiei vânzătorului..... 5.3.2. Bunul să existe, dar poate fi şi viitor.....................................................
63

..1....... avem pe de o parte obiectul obligaţiei vânzătorului. orice bun poate fi vândut. 64 . art. 5...... Contractul de vânzare-cumpărare fiind sinalagmatic dă naştere unor obligaţii în sarcina ambelor părţi. Obiectul obligaţiei este prestaţia la care se angajează debitorul (art. vânzătorul se obligă faţă de cumpărător (de exemplu.. să-i transmită dreptul de proprietate asupra unui bun)...... Prin urmare......5  cunoaşterea obiectului obligaţiei vânzătorului  cunoaşterea noţiunilor legate de bunul vândut 5. 5... iar cumpărăto-rul se obligă faţă de vânzător (de exemplu............. vânzătorul are obligaţia de a transmite proprietatea bunului sau de a preda bunul vândut... Bunul să fie în circuitul civil.1226 alin.......... Obiectul obligaţiei vânzătorului se referă la bunul vândut........... Astfel.........3. pe de altă parte....1)......... Obiectul obligaţiei vânzătorului 5.5... Bunul să fie determinat sau determinabil... În acest sens...5... locaţiunea...... 5. împrumutul şi altele asemenea..........1225 alin.. convenită de părţi (art.. Obiectivele unităţii de învăţare nr..3... 1657 din noul Cod civil prevede că "Orice bun poate fi vândut în mod liber................ dacă vânzarea nu este interzisă ori limitată prin lege sau prin convenţie ori testament". potrivit art.... să-i plătească preţul). Noul Cod civil face distincţie între obiectul contractului şi obiectul obligaţiei.... Precizări. obiectul obligaţiei cumpărătorului..... precum vânzarea.1)........1....2...3... OBIECTUL 5. Obiectul contractului îl reprezintă operaţiunea juridică..4..3...... 1672 din noul Cod civil...3.. Consideraţii generale referitoare la obiectul obligaţiei vânzătoru-lui.. În principiu. Bunul trebuie să fie licit...........3............ iar...

1. 83 A se vedea M. de exemplu. În momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare. individual determinate sau de gen. op. Bunul să existe. bunul trebuie să existe. cum ar fi. în principiu. care este unul personal (a se vedea D.113. Dacă în momentul vânzării unui bun individual determinat acesta pierise în întregime. având în vedere interesul ocrotit. ipoteza în care cumpărătorul cere desfiinţarea contractului deşi partea din bun pierită este cu totul neînsemnată în raport cu partea rămasă şi nu ar împiedica realizarea scopului în vederea căruia a cumpărat 83 . S-a susţinut şi ideea nulităţii relative. (Curs 1999). dar şi alte drepturi reale cum sunt: dreptul de uzufruct. fiind lovit de nulitate absolută 82 . De asemenea. 81 82 A se vedea P. corporale sau incorporale.61). fie reducerea corespunzătoare a preţului. indiferent că sunt mobile sau imobile.1659 alin.2.Mureşan. op.Malaurie. pot fi vândute şi deci pot face obiectul obligaţiei vânzătorului bunurile care se găsesc în circuitul civil.cit. Lipsa obiectului obligaţiei vânzătorului atrage şi lipsa cauzei obligaţiei cumpărătorului. cumpărătorul care nu cunoştea acest fapt în momentul vânzării. 65 . dreptul de superficie. dar şi drepturile de creanţă.. să se găsească în circuitul civil şi să fie licit. nuda proprietate. vol.Prin urmare. susceptibile de apropriere. Vânzătorul va putea vinde nu numai dreptul de proprietate asupra unui bun corporal. L. întrucât lipseşte un element esenţial al contractului şi anume obiectul obligaţiei vânzătorului. p. În literatura juridică se apreciază că alegerea cumpărătorului nu trebuie să fie abuzivă. Dacă bunul vândut pierise numai în parte. prin aşa-numita cesiune de creanţă. poate cere fie anularea vânzării. Pentru încheierea valabilă a contractului de vânzarecumpărare. dar poate fi şi viitor 81. 5. să fie determinat sau determinabil.Aynes. contractul nu produce niciun efect (art.cit. p.3. dreptul de servitute – care poate fi înstrăinat numai împreună cu fondul dominant în favoarea căruia s-a constituit..Chirică.cit. op. 2005. P-Y Gautier.1). se pot vinde nu numai drepturile reale. bunul vândut trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: bunul să existe. p.22.

cumpărătorul dobândeş-te proprietatea în momentul în care bunul s-a realizat (art. Atunci când bunul sau. Dacă nerealizarea parţială a bunului a fost determinată de culpa vânzătorului. În acest caz. contractul nu produce niciun efect. întrucât bunul vândut era pierit. În cazul vânzării unor bunuri dintr-un gen limitat care nu există la data încheierii contractului.3).2). În mod excepţional.1658 alin. la terme-nul stabilit. cumpărătorul dobândeşte proprietatea la momentul individualizării de către vânzător a bunurilor vândute. De exemplu.1658 alin. 53. Dacă obiectul vânzării îl constituie un bun viitor. riscul pieirii este suportat de vânzător. înainte de momentul încheierii contractului şi a transferului dreptului de proprietate. se subînţelege că vânzătorul şi-a asumat implicit obligaţia de a construi ori de a procura bunul.4). în 84 F.1658 alin. după caz. fie de a pretinde reducerea corespunzătoare a preţului. cumpărătorul are alegerea fie de a cere desfiinţarea vânzării. care nu există în momen-tul încheierii contractului. atunci el va suporta acest risc 84. în tot sau în parte. dacă nerealizarea este determinată de culpa vânzătorului.p. op. O asemenea vânzare este valabilă deoarece art. el rămâne obligat la plata preţului (art. dar care va exista în viitor. Numai atunci când cumpărătorul şi-a asumat riscul nerealizării bunului sau genului limitat.contractele pot purta şi asupra bunurilor viitoare”.În ipotezele discutate mai sus. Bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinaţiei în vederea căreia a fost încheiat contractul (art. el este ţinut să plătească daune-interese (art. 66 . dar cumpără sperând să nu se realizeze. cumpărătorului.1228 din noul Cod civil prevede că „în lipsa unei prevederi legale contrare. pentru că numai în această situaţie îl va putea transmite. genul limitat nu se realizează.5).1658 alin.1). Deak. după caz.cit. În ipoteza în care bunul se realizează numai parţial. acesta este obligat să plătească dauneinterese (art. Vânzarea poate avea ca obiect şi un bun viitor. Cu toate acestea.1658 alin. dacă la încheierea contractului cumpărătorul este conştient de riscul pieirii totale sau parţiale a bunului.

număr topografic.. autoturism etc. art. pentru validitatea contractului de vânzarecumpărare nu este sufici-ent ca bunul să existe. culoarea.). Dintre lucrurile viitoare. op. serie motor şi caroserie. De asemenea.). Motivele pentru care nu pot fi vândute drepturile eventuale asupra unei moşteniri nedeschise sunt.Moţiu. p. alte elemente de identificare (număr de carte funciară. vânzătorul este dator 85 86 A se vedea F. vin etc. anul fabricaţiei. şi a cantităţii (număr. 956 din noul Cod civil dispune că. număr. p.3. Dacă părţile nu au stipulat calitatea acestor bunuri.). art.3 prevede „un obiect determi-nat şi licit”.cazul cumpărării unei recolte ce urmează a se realiza pe un anumit teren al vânzătorului 85.. sunt lovite de nulitate absolută actele juridice având ca obiect drepturi eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă. 1179 alin. 5. 1226 alin.1 pct. acelea că asemenea convenţii ar fi imorale şi ar putea trezi dorinţa morţii persoanei despre a cărei moştenire viitoare ar fi vorba 86 .50. nu pot face obiectul unui contract de vânzare-cumpărare succesiunile nedeschise. ori actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea unor drepturi care s ar putea dobândi la deschiderea moştenirii. Deci. Printre condiţiile esenţiale de validitate ale unei convenţii art.cit.3. el trebuie să fie determinat sau cel puţin determinabil şi licit”. Determinarea bunurilor certe se face prin precizarea unor elemente cum ar fi: natura bunului vândut (casă. număr de tarla sau parcelă. Determinarea bunurilor generice se face prin indicarea unor elemente cum ar fi: specia sau sortimentul (grâu.50.2 stipulează că „sub sancţiunea nulităţii absolute. volum. ovăz. greutate etc. dacă prin lege nu se prevede altfel. în conformitate cu literatura de specialitate. Moţiu. orz. apartament. marca autoturis-mului. porumb.). 67 . Bunul să fie determinat sau determinabil. În acest sens. numărul de înmatricu-lare etc. etaj etc. op. stradă.). Calitatea bunurilor generice nu este un element esenţial pentru validitatea convenţiei.cit. A se vedea F. teren. ci trebuie să fie şi determinat sau cel puţin determinabil în cuprinsul contractului. locul de situare (localitate.

1970. Pe cale de consecinţă. Sunt în afara circuitului civil lucrurile nesusceptibile de apropriere. Bunul să fie în circuitul civil. adică nu pot face obiectul nici unui contract. cum ar fi: aerul.1229 din noul Cod civil "numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei prestaţii contractuale".67.99. fiind declarate prin lege inalienabile.să predea bunuri de calitate mijlocie. într-o altă decizie a aceleiaşi instanţe s-a judecat că. 1978.civ. este nulitatea absolută a contractului deoarece lipseş-te un element esenţial de validitate (art.Mureşan.dec.2). ele nu pot face obiectul unor acte juridice.Suprem. dec. deşi susceptibile de apropriere. În practica judiciară şi în doctrină s-au făcut unele precizări utile în ce priveşte determinarea lucrului vândut.nu aparţin nimănui şi al căror uz e comun tuturor”. este de presupus că şi acestea au fost vândute odată cu apartamentul. Întrucât aceste lucruri nu sunt susceptibile de apropriere.nr.97 din 24 ianuarie 1970.cit.. în scopul predării lor cumpărătorului. în Culegere de decizii. sunt scoase din circuitul civil general. p. lumina etc.25-26.Suprem. iar proprietarul vinde un apartament fără a justifica în contract ca obiect al vânzării şi menţionatele părţi comune. într-o decizie a fostei instanţe supreme s-a hotărât că: „în cazul în care podul şi intrarea în pod constituie părţi comune pentru două apartamente. sec.(Curs 1999).3. sec. Astfel. în Culegere de decizii. 88 Trib.1226 alin. imprescriptibile şi 87 A se vedea Trib. În orice caz. De asemenea. p. potrivit art. De asemenea. op. Sancţiunea care intervine în cazul în care bunul vândut nu este determinat sau cel puţin determinabil. 68 . conform destinaţiei lor de părţi comune” 87.civ. M. „chiar dacă în contractul de vânzare-cumpărare nu se specifică în mod expres care sunt părţile comune din imobil şi cum urmează să fie folosite. Într-adevăr. acestea „…. elementele indicate trebuie să facă posibilă individualiza-rea bunurilor de gen vândute. urmând a fi folosite în comun. bunurile care nu sunt în circuitul civil nu pot face obiectul contractului de vânzarecumpărare.4. unele bunuri.943 din 8 iunie 1978. p.nr. 5. acel contract urmează să fie interpretat pe baza principiilor generale aplicabile contractelor" 88.

resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. terenurile cu destinaţie forestieră. reţele stradale şi parcuri publice. căi de comunicaţii. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. cuvetele lacurilor de interes public.1 lit. ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică”89 . În condiţiile legii organice. ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.b din Legea nr.213/1998).3 din Constituţia României: „Bogăţiile de interes public ale subsolului. „…terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public.182/2000).448 din 24 noiembrie 1998: M.).3-21. Alte bunuri declarate prin lege inalienabile sunt bunurile culturale mobile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale (art. fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.4 adaugă că „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. 122 din Legea nr. Astfel. albiile râurilor şi fluviilor. apele cu potenţial energetic valorificabil.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. pieţe. republicată. 5 alin. art. 32 din Legea nr. Aparţin domeniului public. p. De asemenea.6/1999. în conformitate cu dispoziţiile art. nr. iar alin. în „Dreptul” nr.Of. Tot astfel. publicată în M. 11 alin. plajele.Nicolae. adică nu pot fi supuse executării silite (art. bunurile proprietate publică sunt insesizabile. spaţiul aerian. Bunurile proprietate publică sunt imprescriptibile nu numai extinctiv. 69 .18/1991. 136 alin. administrare etc. conform art.215/2001 a administraţiei publice locale. porturi şi aeroporturi. insesizabile şi imprescriptibile.insesizabile. al României. Aceste bunuri nu pot forma obiectul contractului de vânzare-cumpărare.. concesionare. Consideraţii asupra Legii nr. de interes naţional. dar şi achizitiv. 89 A se vedea şi Legea nr. motiv pentru care nu pot fi dobândite prin uzucapiune şi nici prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. de asemenea. dar pot face obiectul altor acte juridice (închiriere. 1 din Legea nr. marea teritorială. terenurile care fac parte din domeniul public al statului (de interes naţional) sau al unităţilor administrativ-teritoriale (de interes judeţean sau local) sunt inalienabile. precum şi alte bunuri stabilite de legea organică.

Cojocaru.P. Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate 91. 32 din Legea nr.85-88.Deak. Consideraţii în legătură cu domeniul public.Filipescu. Cu toate acestea. inclusiv plajele.18/1991).1. Bunurile din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale nu fac parte din proprietatea publică. De exemplu. un caz de inalienabilitate temporară.11/1998.2 din Legea nr. art. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare”.21 şi art. dacă prin lege nu se prevede altfel (art. monumentele naturii.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale 90 A se vedea I. p. În acest sens. sunt de uz sau interes public 90 .8/1995. republicată. terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale. terenurile pentru nevoile apărării sau pentru folosinţe care. 5 alin. Editura Actami.1998. aceste bunuri. în „Dreptul” nr. sunt susceptibile de înstrăinare.42 şi următ. 40 din Legea nr. Prin legi speciale poate fi restrânsă circulaţia juridică a unor bunuri. asupra cărora statul îşi poate rezerva monopolul vânzării sau cumpărării lor.18/1991. numai bunurile din domeniul public formează obiectul proprietăţii publice şi numai bunurile proprietate publică sunt inalienabile. putând face obiectul unor contracte de vânzarecumpărare.213/1998. prin natura lor. Bucureşti. socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii. 91 A se vedea F. prin lege pot fi declarate inalienabile şi unele bunuri care fac parte din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ -teritoriale ori proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice. A. sunt de domeniul public ori care. Discuţii privind noţiunile de proprietate publică şi proprietate privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale. potrivit căruia: „terenul atribuit conform art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani. monumentele. p. p.. p. în „Dreptul” nr. art.ţărmurile Mării Negre. 19 alin. la care neam mai referit anterior.Giurgiu. potrivit legii.47. la fel cu bunurile proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice. 70 . fiind supuse dispoziţiilor de drept comun. este prevăzut de art. op.cit. Drept civil.34-42. Prin urmare. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. art. L. 6 din Legea nr. ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice.

172/1997.Mureşan. putând face obiectul vânzării-cumpărării numai în condiţiile stabilite de lege. 99 A se vedea M. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. armele de foc şi muniţiile 94. În altă ordine de idei. În sfârşit. Sancţiunea care intervine în cazul înstrăinării unui bun care nu se găseşte în circuitul civil este nulitatea absolută.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor. (Curs 1999).Of.1 din noul Cod civil "Prin convenţie sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun.Toader. precum şi modul lor de administrare. 98 Legea nr.al României nr. p.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional. iar desfăşurarea unei asemenea activităţi fără licenţă este sancţionată ca infracţiune sau contravenţie 93. Asemenea monopoluri. unele categorii de bunuri sunt în circuitul civil însă.Of.G. al României nr. op.46-47. a fost adoptată Legea nr. 95 Legea nr. de bunurile sale (art. cu titlu de monopoluri de stat. au un regim de circulaţie restrictiv reglementat de lege. potrivit art.nr. produsele şi substanţele toxice 97 produsele şi substanţele stupefiante 98 . se stabilesc prin legi speciale”. 96 Legea nr.Mureşan. 71 .96 din 13 mai 1996. publicată în M. ori stabilirea unor condiţii sau restricţii speciale în circulaţia lor. materiile explozive 95.29. s-ar aduce atingere principiului liberei circulaţii a bunurilor şi dreptului proprietarului de a dispune în mod exclusiv. Ca urmare.555 din noul Cod civil). 627 alin.31/1996 privind regimul monopolului de stat 92. A se vedea M. Aceasta deoarece.30.339/2005 privind regimul juridic al plantelor. op. Pentru amănunte a se vedea C. 97 H. p.cit. poate fi dispusă numai prin lege 99. însă numai pentru o durată de cel 92 93 94 Publicată în M. anumite bunuri din patrimoniul cultural naţional 96. extracţie şi prelucrare constituie monopol de stat şi nu pot fi exercitate decât pe bază de licenţă acordată de stat pe timp determinat şi cu titlu oneros. scoaterea unor bunuri din circuitul civil general. op.cit.prevede că: „Statul îşi poate rezerva activităţi economice pe care să le desfăşoare în mod exclusiv. De exemplu. Legea nr.cit. se impune precizarea că. absolut şi perpetuu. p. în caz contrar. potrivit căreia o serie de activităţi de producţie. Cu toate acestea. în principiu.1095 din 5 decembrie 2005.126/1995 privind regimul materiilor explozive. din motive de ordine publică. (Curs 1999).

op.30-31. op. M. Dacă clauza de inalienabilitate este valabilă.mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim 100 . până la proba contrară (art. dacă inalienabilitatea s-a stipulat în favoarea acestuia. pot să ceară anularea actului de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea clauzei. Bunul trebuie să fie licit.1225 alin. 5.cit. aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate..Chirică. clauza de inalienabilitate trebuie să fie supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.Deak. garantarea executării unei obligaţii de plată a preţului.cit. p.627 alin.1). op. interdicţia înstrăinării bunului transmis minorului până la majoratul lui etc. dacă este cazul. Pentru opozabilitate.2). Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. 72 . Obiectul contractului este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri (art.înserarea în contractele cu titlu oneros fiind îndoielnică din punctul de vedere al validităţii lor (a se vedea. 2005. a unei rente viagere în favoarea unui terţ. înstrăinătorul poate cere rezoluţiunea contractului (art. Dobânditorul poate fi autorizat de către instanţă să dispună de bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune (art. De exemplu. Aceasta deoarece 100 101 A se vedea F. 101. În contractele cu titlu oneros. (Curs 1999).1. p.3 din noul Cod civil).627 alin. actele prin care se instituie asemenea clauze sunt liberalităţile (donaţiile şi legatele). caracterul determinant se prezumă. vol. dar a fost încălcată de către dobânditor.627 alin. D. p.629 alin. cât şi terţul.66-67).Mureşan.3. atât înstrăinătorul.cit.Termenul începe să curgă de la data dobândirii bunului". De asemenea. Potrivit opiniei unor autori.5. Totuşi.3). caracterul ilicit al obiectului contractului ar trebui să se refere mai degrabă la prestaţii decât la bunurile care concretizează obiectul actului juridic.52.4). Clauza de inalienabilitate este subînţeleasă în convenţiile din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă (art.

revăzută şi adăugită. care prin ele însele nu pot contraveni legii sau bunelor moravuri 102. P. 2. Introducere în dreptul civil. Ediţia a 2-a. Cluj-Napoca. b) în starea în care se afla în momentul încheierii contractului.Reghini. c) în starea în care se afla în momentul plăţii preţului. Ş. bunul este periculos etc. Colecţia universitaria. Test de autoevaluare nr.460-461. 5 1. Locul predării bunului vândut este: a) locul unde bunul se afla în momentul încheierii contractului.bunurile corporale sunt lucruri neînsufleţite. 73 . c) locul prevăzut în contract pentru predare. bunul în discuţie face parte din domeniul public. 2008. de exemplu. dacă s-a stipulat expres. Bunul vândut trebuie să fie predat: a) în starea în care se afla în momentul predării. prin această caracteristică se înţelege că prestaţia trebuie să fie conformă cu ordinea publică şi bunele moravuri. Sfera Juridică.Vasilescu. tradiţional se consideră că obiectul contractului ar fi ilicit dacă.Diaconescu. Cu toate acestea. De aceea. 102 A se vedea I. b) locul unde bunul se afla în momentul plăţii preţului. p.

.2.......Drept civil.....1................. Contracte speciale.....1..5 I..Deak............. Editura Universul Juridic...Malaurie. Vânzarea................. Obiectul obligaţiei cumpărătorului......... Contracte speciale....... 6...... Vol..Chirică.... Noul Cod Civil Unitatea de învăţare nr.. Editura C... 6............ Contracte speciale.....1...4.... Cauza....Urs ............. Bucureşti 2009..2................. 6.. Preţul să fie stabilit într-o sumă de bani.........Contractele speciale............ Preţul să fie determinat sau determinabil.. 6... schimbul şi donaţia......H... 74 ............în noul Cod civil .. Consideraţii generale referitoare la obiectul obligaţiei cumpărătorului............ L......................... D........1..... 6 Obiectul obligaţiei cumpărătorului Cuprins 6........................ Tratat de drept civil.Beek. Editura Wolters Kluwer...1. Preţul să fie serios. 6.. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010....................................Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010.. Bucureşti 2008...1...........Aynes..Bibliografia Unităţii de învăţare nr.....Moţiu....... P... P-Y Gautier ....... F... Tratat de drept civil..1............3......... Contractele speciale ..... Bucureşti 2001.... F..

....... op..cit.. 103 M.................. să fie determinat sau cel puţin determinabil.... emis de Banca Naţională a României în temeiul art........ op. În literatura juridică anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil.2. 3 din Regulamentul privind regimul valutar..... I.....1.6...cit.... preţul este obiectul obligaţiei cumpărătorului şi cauza obligaţiei vânzătorului.. 6.1.. Preţul să fie stabilit într-o sumă bani...3. în principiu. să fie serios.. Precizări. p......2..............Chirică.... 41.... p.cit.e.. În acest sens sunt dispoziţiile art......cit....3......1... p... D........... din Regulamentul indicat mai sus...3..................2. Excepţii de la regula consensualismului........ op......(Curs univ. 6. p...... op.......... L.2.53.. Consideraţii generale referitoare la obiectul obligaţiei cumpărătorului..... se admite că stabilirea preţului într-o sumă de bani este de esenţa vânzării 103.. Prin excepţie...Popa. în moneda naţională.. vol 1. Pentru încheierea valabilă a contractului de vânzarecumpărare.312/2004 privind Statului BNR.....Deak...1..........86...1. 6. Deci. 6. preţul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie stabilit în bani.....10 din Legea nr........... potrivit dispoziţiilor din Anexa nr.1 din noul Cod civil rezultă că vânzarea este un contract prin care vânzătorul transmite cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preţ pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească..... Conform art. Obiectivele unității de învăţare nr.Toader.1.61.. adică în lei. op..cit. p.. 6  cunoaşterea noţiunii preţului vânzării  însuşirea noţiunii de preş serios 6... 1650 alin..32..p..............1999)....... F........ plăţile în valută sunt permise între persoanele fizice pentru operaţiuni efectuate între 75 . op.. dar şi în prezent. C........... Din dispoziţiile art.......1 "Preţul constă într-o sumă de bani"... 1660 alin..... Forma contractului de vânzare-cumpărare..cit.....Mureşan..257.......Stănciulescu.. Regula consensualismului.. Obiectul obligaţiei cumpărătorului 6. 2005.. Pe teritoriul României plata preţului trebuie să fie făcută. lit.........

iar în contul diferenţei de preţ să-l întreţină pe tot restul vieţii sale. 104 M. pe tot restul vieţii sale.87-88). acestea cu caracter ocazional.nr. a vânzătorului faţă de cumpărător. în C. totuşi literatura juridică de specialitate şi practica judecătorească admit că prestaţia cumpărătoru-lui nu trebuie stabilită exclusiv în bani. de către cumpărător. p. vol 1. Probleme de drept civil din practica Tribunalului Suprem pe semestrul I al anului 1978. care a reţinut că: „ În 76 .Astfel. 2005. (Curs univ. atunci natura juridică a contractului va fi aceea determinată de către instanţa judecătorească. Cu toate că preţul trebuie stabilit într-o sumă de bani.D. dacă înstrăinarea bunului se face în schimbul întreţinerii vânzătorului. dacă înstrăinarea bunului se face în schimbul unui alt bun.. Tribunalul Suprem sec. se poate pune problema calificării naturii juridice a convenţiei. p.D. iar nu o vânzare. 1751 din 8 noiembrie 1978. contractul va fi de întreţinere.G. op. dar părţile convin să fie plătit eşalonat.41. 28-29. dacă preţul este stipulat în bani. p. Aşa fiind. contractul nu mai este de vânzare-cumpărare.civ. dar nu într-o sumă forfetară. până la achitarea întregii sume 104. ci poate fi stabilită parţial în bani şi parţial într-o altă prestaţie. iar nu în schimbul unei sume de bani.Mureşan. 105 A se vedea I.1999).cit. rămâne un veritabil contract de vânzare-cumpărare acela în care preţul a fost stabilit într-o sumă de bani forfetară. op.Chirică. 54. iar nu de vânzare-cumpărare. contractul va fi de rentă viageră.cit. Dacă părţile nu şi-au exprimat clar voinţa lor. dolari SUA) nu afectează validitatea vânzării ( a se vedea D. dobânditorul se obligă faţă de înstrăinător să-i plătească o sumă de bani. operaţia juridică este o dare în plată. ci este un contract de schimb. iar nu de vânzare-cumpărare. ci sub forma unor sume care se plătesc periodic (lunar/anual) pe tot timpul vieţii înstrăinătorului. p. cu toate cele necesare traiului. nr. fără legătură cu durata vieţii vânzătorului. preexistentă. în funcţie de preponderenţa uneia sau alteia dintre prestaţiile asumate de dobânditor 105 ..8/1979. cu condiţia ca suma de bani să fie obligaţia principală a cumpărătorului. în R. reprezentând parte din preţ. În asemenea situaţii.Mihuţă. pe anul 1978.R. În cazul în care se înstrăinează un bun în schimbul unei prestaţii mixte din partea dobânditorului. în literatura juridică se admite că preţul stipulat în valută ( Euro. în rate periodice. natura juridică a convenţiei va fi aceea care reiese din voinţa părţilor. stabilită parţial în bani şi parţial în natură. dec. dacă înstrăinarea bunului se face cu intenţia de a stinge o altă datorie. De exemplu. în acelaşi sens.

vânzătorul şi cumpărătorul pot conveni ca plata preţului să fie înlocuită cu o altă prestaţie din partea cumpărătorului (dare în plată). Deci. De asemenea. Această condiţie este expres prevăzută de art. 1660 alin. pentru a se stabili care este prestaţia principală a dobânditorului. contractul este de vânzare cu clauză de întreţinere. drept echivalent al bunului vândut. op. la stabilirea cuantumului său nu se ţine seama de greutatea ambalajului (art.p. preţul este determinat dacă părţile au stipulat în contract cuantumul sumei de bani pe unitatea de măsură.1664 alin.1663). se ţine seama de ultima zi lucrătoare (art. 77 . În acest caz.2 din noul Cod civil. se cazul în care o persoană înstrăinează un bun în schimbul unei sume de bani şi a întreţinerii. iar dacă n-au prevăzut nimic în contract cu privire la preţ. Dacă vânzarea are ca obiect bunuri pe care vânzătorul le vinde în mod obişnuit. vânzarea unor bunuri al căror preţ este stabilit pe pieţe organizate este presupusă a se fi încheiat pentru preţul mediu aplicat în ziua încheierii contractului pe piaţa cea mai apropiată de locul încheierii contractului.cit. (a se vedea F. în sensul că este un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere sau un contract de întreţinere. părţile vor trebui să respecte aceste preţuri. Atunci când preţul se determină în funcţie de greutatea bunului vândut. Dacă această zi a fost nelucrătoare. preţul se consideră determinat şi deci vânzarea este valabilă din acest punct de vedere. dacă suma de bani plătită trece peste jumătate din valoarea lucrului înstrăinat. contractul este de întreţinere. Preţul să fie determinat sau determinabil. în lipsă de stipulaţie contrară. legiuitorul poate interveni în materie de preţuri. Preţul este determinat dacă părţile au indicat în contract cuantumul total al sumei de bani (în cifre sau în litere ori atât în cifre cât şi în litere) pe care cumpărătorul se obligă să o plătească vânzătorului. În cazurile în care există preţuri obligatorii stabilite prin lege 106. care este prestaţia principală. făcând proporţia între preţul în bani şi cel în natură”.Deak. 106 Chiar în condiţiile economiei de piaţă.3.3). se prezumă că părţile au avut în vedere preţul practicat în mod obişnuit de vânzător (art. trebuie să se facă o raportare a sumei de bani plătite la valoarea lucrului înstrăinat.63). În cazul bunurilor de gen.Dacă preţul a fost stabilit în bani. 6. în raport de valoarea bunului transmis. în interesul protejării consumatorilor (în caz de penurie de produse) sau în interesul producătorilor (în caz de supraproducţie) ori pe considerente de politică socială sau monetară. iar dacă nu. conform căruia preţul trebuie să fie "determinat sau cel puţin determinabil".2).1.1664 alin. este necesar să se examineze. pentru caracterizarea corectă a actului juridic încheiat.

În literatura juridică se admite că determinarea preţului nu presupune şi stabilirea modalităţilor concrete de plată a preţului (printr-o singură prestaţie sau în rate.p. se va considera că preţul există şi că este determinat). De exemplu.63.cit. În sfârşit..44. în numerar sau prin virament bancar etc. totuşi art. op.1 din noul Cod civil prevede că "Preţul poate fi determinat şi de către una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului părţilor". 1662 alin. în convenţia lor. înlocuindu-se preţul ilegal stipulat de părţi cu preţul stabilit de lege 107. 78 . p. (Curs univ. Cu toate că părţile contractante trebuie să stabilească preţul. Preţul este determinabil dacă părţile au convenit asupra unei modalităţi prin care preţul poate fi determinat ulterior. deoarece preţul este un element esenţial al vânzării 111.cit. 109 M. op.44. op.62. în asemenea situaţii. preţul este determinabil atunci când părţile s-au înţeles ca plata să se facă la preţul curent al pieţei din ziua predării lucrului.cit. 111 F. Idem.Mureşan. 110 M..subînţelege (prezumă) că au contractat la preţul legal (deci. Pentru ipoteza în care părţile au stipulat un alt preţ decât cel legal. noul preţ legal se va aplica de la data menţionată în lege sau de la data intrării în vigoare a legii 108 . p.. contractul se modifică de drept.Mureşan. op.Mureşan. imediat sau la un anumit termen. părţile trebuie să se conformeze.1661 din noul Cod civil). un preţ mai mare decât cel maximal prevăzut de lege.cit. op.. dar nu mai târziu de data plăţii şi care nu necesită un nou acord de voinţă al părţilor (art. dacă preţul legal este numai maximal. sau în funcţie de cotaţia la bursă a produsului 110. Determinarea preţului trebuie făcută de către părţi în momentul încheierii contractului.42..cit. p. p. Dacă preţul legal obligatoriu pentru anumite bunuri generice se modifică pe parcursul executării succesive a contractului de livrare.Mureşan. dar pot stipula un preţ mai mic. op.43. F Deak.). Dacă părţile n-au făcut precizări în această privinţă validitatea vânzării nu este afectată 109. 107 108 M.cit. M. în sensul că nu pot stipula.Deak.p.1999). obligatoriu.

cit. 113 C. op. Remuneraţia expertului se plăteşte în cote egale de către părţi (art. în lipsă. 112 F. în lipsă de stipulaţie contrară (art. De asemenea. vol 2. preţ care odată determinat de el face parte din contract.4. Al. preşedintele judecătoriei de la locul încheierii contractului va desemna..Rosetti Bălănescu..1. şi nici expert.1666 alin. Deci. ale cărei efecte se produc retroactiv 113. D. dacă nu s-a convenit altfel (art. cântărirea etc. p. lăsată însă la aprecierea instanţei de judecată. mandat care poate fi revocat numai prin acordul ambelor părţi 112. situaţie în care vânzarea nu este valabilă întrucât se consideră că preţul nu a fost determinat. 2005. prin încheiere definitivă.) sunt în sarcina vânzătorului.Chirică. Terţa persoană nu este un arbitru. sunt în sarcina cumpărătorului.1662 alin. Cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare şi cheltuielile afe-rente operaţiunilor de plată a preţului.Terţa persoană sau terţele persoane sunt un mandatar comun al părţilor. Terţa persoană are sarcina de a determina preţul vânzării.556. 6.Deak.62. I. vol 1. un expert pentru determinarea preţului. afară de cazul în care părţile au convenit un alt mod de determinare a preţului (art. vânzătorul trebuie să se ocupe de expediere pe cheltuiala cumpărătorului.cit.1662 alin. efectele vânzării se produc din momentul încheierii contractului.2). o neînţelegere între vânzător şi cumpărător. determinarea preţului de către terţ fiind considerată ca o condiţie a vânzării. op. cheltuielile de transport sunt în sarcina cumpărătorului (art. împuternicit să stabilească preţul. dacă bunul trebuie transportat dintr-un loc în altul. Cheltuielile de predare a bunului (măsurarea. fiind obligatoriu atât pentru părţi cât şi pentru instanţa de judecată.2). de urgenţă. 79 .cit. Dacă preţul nu a fost determinat în termen de un an de la încheierea contractului. op. Preţul să fie serios. p.3). vânzarea este nulă. iar aceasta a determinat preţul.Băicoianu.90. în lipsa unei stipulaţii contrare. la cererea părţii interesate. în camera de consiliu. în termen de 6 luni de la încheierea contractului. Dacă terţele persoane desemnate nu determină preţul în termenul stabilit de părţi sau. chemat să emită o părere de specialist într-un anumit domeniu. iar cele de preluare şi transport de la locul executării sunt în sarcina cumpărătorului. În cazul în care părţile au desemnat o terţă persoană.Hamangiu. p. preţul fixat de către terţ poate fi atacat de părţi pe motiv de fraudă sau pentru „eroare grosieră”.1667). deoarece nu este chemat să soluţioneze un litigiu. Prin excepţie.3).1666 alin.

G. speţa nr. dacă valoarea de circulaţie reală a bunului vândut este de 100.195/1987.96.000 lei. Totuşi convenţia ar putea fi considerată valabilă ca o donaţie directă (nu deghizată. dec. 697 din 22 martie 1984. Tribunalul suprem. sec. cât şi la subiectivismul părţilor contractante care. Cu toate acestea. Preţul este serios dacă constituie o cauză suficientă a obligaţiei vânzătoru-lui de a transmite dreptul de proprietate cumpărătorului. dec. citată la nota precedentă.civ. preţul serios exclude o disproporţie prea mare între valoarea prestaţiei vânzătorului (bunul vândut) şi valoarea prestaţiei cumpără.nr. dacă reprezintă un echivalent valoric al bunului vândut 114.3/1985. Repertoriu de practică judiciară civilă pe anii 1975-1980.1660 alin.nr. vânzarea este anulabilă. dec.R.Mihuţă.civ.R.nr. În acest sens. în temeiul principiului libertăţii contractuale. sec. în „Dreptul” nr.D. Tribunalul Suprem.dec.3/1990. De asemenea.civ. din noul Cod civil „ preţul vânzării trebuie să fie serios……”.nr.nr. p. De exemplu. Pentru validitatea contractului de vânzare. dec. acesta nu este un preţ serios. p. ci doar o echiva-lenţă relativă.În conformitate cu dispoziţiile art. relaţiile de rudenie între părţi.civ. sec. Tribunalul judeţean Constanţa.74. nu se cere să existe o echiva-lenţă valorică perfectă între preţ şi valoarea bunului vândut. raportată atât la valoarea lucrului vândut. p.D. Dacă preţul este inferior sau superior valorii reale de circulaţie a bunului vândut.69..2/1988. Dacă preţul este derizoriu. conform art. implică o echivalenţă valorică relativă. sunt libere să aprecieze întinderea valorii ce se plăteşte ca preţ”115. în I. prin efectul voinţei lor.2 din noul Cod civil. care să-l determine pe vânzător să-şi înstrăineze bunul. p.torului (preţ). în R.. 1640 din 14 septembrie 1977. 116 Tribunalul Suprem sec. dacă sa încheiat cu intenţia de a gratifica şi dacă sunt îndeplinite 114 115 Tribunalul suprem.civ. constituie o justificare suficientă a stabilirii unui preţ mult inferior valorii reale de circulaţie a bunului vândut 116. ci un preţ derizoriu.831 din 5 aprilie 1989. au posibilitatea să determine cuantumul preţului aşa cum consideră ele de cuviinţă. 1665 alin.. în R. nr. iar părţile au stipulat un preţ de 1000 lei. contractul rămâne valabil ca vânzare-cumpărare deoarece părţile.64. 80 . pentru că nu există act secret).nr.86. sau chiar relaţiile de concubinaj existente între acestea.831/1989. în practica judiciară s-a hotărât că: „seriozitatea preţului.

p. la alegerea sa. vânzarea este anulabilă atunci când preţul este fictiv.cit. De asemenea.66. 6. numai pentru a crea o anumită aparenţă. ci doar preţul) şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru validitatea donaţiei 120.1222 alin.cit. Seriozitatea sau neseriozitatea preţului este o chestiune de fapt. profitând de starea de nevoie. numai că există un anumit dezechilibru între prestaţiile celor două părţi în favoarea cumpărătorului. vol 1. 120 M. adică este stabilit fără intenţia de a fi plătit. anularea contractului sau reducerea obligaţiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptăţită (art. în literatura juridică se vorbeşte despre un preţ lezionar 119.74.2.. p.Mureşan.civ.1). op. op.6/1974. sec.D. (Curs univ.Mureşan. 2005. contractul este anulabil ca vânzare-cumpărare. dacă părţile au urmărit în realitate înstrăinarea bunului cu titlu gratuit (contractul nefiind în întregime fictiv. dec.1999). în sensul că preţul stipulat este mult inferior sau superior valorii reale de circulaţie a bunului vândut.nr. lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi.98-99. dar preţul lezionar este o cauză suficientă. dar convenţia ar putea fi valabilă ca o donaţie deghizată.cit. atunci când una dintre părţi.. p. stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai mare. decât valoarea propriei prestaţii.1 din noul Cod civil. apreciindu-se că preţul derizoriu nu poate fi o cauză suficientă a obligaţiei vânzătorului de a transfera proprietatea lucrului vândut. (Curs univ. Există leziune. la data încheierii contractului. lăsată la aprecierea instanţei de judecată.1223 alin. CAUZA 117 118 F. În situaţia în care există o disproporţie vădită de valoare între prestaţiile reciproce ale părţilor. op. op.45. 1542/1973. conform art.condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege pentru validitatea donaţiei 117. Tribunalul Suprem.nr.R. M. 1221 alin. Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin leziune poate cere.Chirică. 81 . p. Dacă preţul este fictiv sau simulat. care va rezolva problema în funcţie de circum-stanţele fiecărui caz în parte 118. p.46.1999).cit.1). Dreptul la acţiunea în anulare sau în reducerea obligaţiilor pentru leziune se prescrie în termen de un an de la data încheierii contractului (art. în R.Deak. 119 D.

Regula consensualismului.1.1179 alin.1999). Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului. Aşa cum s-a putut afla de la cursul de drept civil. indiferent de forma în care acesta s-a manifestat sau exteriorizat.1 pct.47-48. element obiectiv. FORMA VÂNZARE-CUMPĂRARE CONTRACTULUI DE 6. 1236 alin.6. Printre condiţiile esenţiale de validitate ale unei convenţii art. în caz contrar. În principiu.2.1 din noul Cod civil următoarele condiţii.3. 121 M. p. concret şi variabil de la vânzător la vânzător şi de la cumpărător la cumpărător 121. Întrucât contractul de vânzare-cumpărare este sinalagmatic avem pe de o parte cauza obligaţiei vânzătorului. element care este subiectiv.Mureşan.1238). iar pe de altă parte cauza obligaţiei cumpărătorului. 6. În concepţia modernă cauza include două elemente: scopul imediat al asumării obligaţiei. Cauza contractului de vânzare-cumpărare trebuie să îndeplinească conform art. să existe (adică să nu lipsească).1.1235 din noul Cod civil). partea generală. op.3. cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice. pentru vânzător scopul imediat este încasarea preţului şi pentru cumpărător obţinerea bunului) şi scopul mediat (mobilul determinant al consimţământului fiecăreia dintre părţile contractante). vânzarea-cumpărarea este un contract consensual. Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori. abstract şi invariabil în toate contractele de acelaşi fel (în toate contractele de vânzare-cumpărare. trebuia s-o cunoască (art. valabil încheiat prin simplul consimţământ al părţilor.cit. Precizări.4 din noul Cod civil prevede şi o cauză licită şi morală. 82 . cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul (art. dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau. să fie licită (adică să nu fie contrară legii şi ordinii publice) şi să fie morală (adică să nu fie contrară bunelor moravuri). (Curs univ. după împrejurări.

pe care legea nu o cere. modificat prin Legea nr. Astfel. sub sancţiunea nulităţii absolute.Regula consensualismului poate fi dedusă pe cale de interpretare. Ori. De asemenea. În anumite cazuri. (Curs univ. 6. nu include printre acestea nici o condiţie de formă. În schimb.ad validitatem .10 indice 1 din Legea nr. expres prevăzute de lege. 1676 din noul Cod civil. dacă părţile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă. conform art.în formă autentică. încheiate în formă autentică notarială. trebuie încheiate prin înscris autentic. 1179 din noul Cod civil care. contractul de vânzare-cumpărare trebuie încheiat . Excepţii de la regula consensualismului.507 din 21 iulie 2010.3. 83 . din textul art. potrivit art. p.170 din 16 iulie 2010 "Locuinţele şi unităţile individuale pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii. strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă dispoziţiilor de carte funciară.2). de unde rezultă că forma contractului este indiferentă 122.1242 alin. op.1242 alin.2.114/1996 a locuinţei.Mureşan.1). Legea nr. contractul se consideră valabil chiar dacă forma nu a fost respectată (art.cit. art. 122 123 M.1999). Contractul încheiat în lipsa formei pe care legea o cere pentru încheierea sa valabilă. convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează să fie înscrise în cartea funciară". sub sancţiunea nulităţii absolute" 123. este lovit de nulitate absolută (art. Orice modificare a contractului este supusă condiţiilor de formă cerute de lege pentru încheierea sa. enumerând condiţiile esenţiale de validitate ale convenţiilor. în materie de vânzare de imobile.48-49. 1244 dispune că " în afara altor cazuri prevăzute de lege.170 din 16 iulie 2010 publicată în Monitorul Oficial nr.

Tratat de drept civil. Contracte speciale. Bucureşti 2001. Bibliografia Unităţii de învăţare nr.Drept civil.Deak. P. Încercuiţi răspunsurile corecte. L. b) la locul care rezultă din uzanţe. schimbul şi donaţia. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. Preţul serios este: a) acela care exprimă o echivalenţă perfectă între valoarea bunului vândut şi suma de bani stabilită drept preţ. Vol.Urs .1. Editura Wolters Kluwer.H. 1. Tratat de drept civil. c) acela care nu exclude neapărat o disproporţie prea mare între valoarea prestaţiei vânzătorului şi valoarea prestaţiei cumpărătorului. F.Contractele speciale. Editura C. c) la locul destinaţiei. P-Y Gautier . Vânzarea. Bucureşti 2008.Malaurie.6 I. 84 .Chirică.Test de autoevaluare nr. Contracte speciale. b) acela care exprimă o echivalenţă relativă între valoarea bunului vândut şi suma de bani stabilită drept preţ.Beek. cumpărătorul trebuie să plătească preţul: a) la locul în care bunul se afla în momentul încheierii contractului.6. D. 2. Bucureşti 2009. Editura Universul Juridic.Aynes. Contracte speciale. În lipsa unei stipulaţii contrare.

........ 7........................... Regula.. 7.............................4......1......3..............................7 Efectele contractului de vânzare-cumpărare Cuprins 7.. 7............................... Vânzarea bunului altuia.................3..3.2..... Condiţii..................5........................... 7.............. Momentul transmiterii proprietăţii bunului...... Noul Cod Civil Unitatea de învăţare nr.....................................7  cunoaşterea efectelor contractului de vânzare-cumpărare  însuşirea momentului transmiterii proprietăţii bunului vândut 85 .. Contractele speciale .............1..............F.. 7.. Strămutarea proprietăţii imobilelor......Moţiu...2................3...... Strămutarea proprietăţii în cazuri particulare.. Obiectivele unităţii de învăţare nr.......................... Efectele contractului de vânzare-cumpărare........Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. 7................... Obligaţia de a transmite proprietatea bunului sau dreptul vândut..............în noul Cod civil ........3...................... Consideraţii generale.............................3........................... 7....3.............

Pe de altă parte. după caz. p179.Huet.14-15. în conformitate cu art. Cujas. A) VÂNZĂTORULUI 7. apoi obligaţiile cumpărătorului.Y.G.1.D. dreptul vândut. Gautier. Traité de droit civil. odată cu proprietatea bunului. 1672 vânzătorul are următoarele obligaţii principale: 1.J. Obligaţia de a transmite proprietatea bunului sau dreptul vândut.2). op. Noul Cod civil reglementează expres obligaţiile principale ale vânzătoru-lui şi obligaţiile cumpărătorului. 86 . P.1719 obligaţiile principale ale cumpărătorului sunt: a) să preia bunul vândut. să predea bunul.1) deoarece vânzarea-cumpărarea este un contract transla-tiv de proprietate 124. să transmită proprietatea bunului sau. Cumpărătorul dobândeşte..1673 alin.2. L..207.Consideraţii generale.7.Aynés. 124 OBLIGAŢIILE F. F. p. Les principaux contrats spéciaux.3.. dacă a fost încheiat valabil. 2001. Contractul de vânzarecumpărare. dă naştere unor drepturi şi obligaţii în sarcina fiecăreia dintre părţile contractante.cit. 2001. Paris.Deak. L. b) să plătească preţul vânzării. Les contrats spéciaux. EFECTELE VÂNZARE-CUMPĂRARE CONTRACTULUI DE 7. J. p. conform art. să îl garanteze pe cumpărător contra evicţiunii şi viciilor bunului. Ed. În cele de mai jos vom analiza mai întâi obligaţiile vânzătorului.1673 alin. Astfel. Prin contractul de vânzare-cumpărare părţile contractante îşi pot asuma şi alte obligaţii decât cele reglementate expres de codul civil român. Civils et commerciaux.Malaurie. Paris. 3. toate drepturile şi acţiunile accesorii ce au aparţinut vânzătorului (art. Cours de droit civil. Vânzătorul este obligat să transmită cumpărătorului proprietatea bunului vândut (art. 2.

3. proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului. Aşadar.1. Pentru ca vânzarea bunurilor de gen să fie valabilă nu este necesar ca aceste bunuri să fie în proprietatea 125 În acest sens era şi art. fără nici o altă formalitate. 7. b) Bunul vândut să fie individual determinat (cert).1 din vechiul cod civil român de la 1864 care prevedea că: „vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător. îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului. în cazul bunurilor de gen contractul de vânzare-cumpărare este valabil format (încheiat) încă din momentul realizării acordului de voinţă. dreptul de proprietate asupra bunului vândut (sau alt drept real ori de creanţă) se transferă din patrimoniul vânzătorului în patrimoniul cumpărătorului. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. Condiţii. 1295 alin. chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă" 125. efectul translativ al contractului nu se poate produce decât în momentul individualizării bunurilor vândute prin cântărire. deoarece până atunci nu se poate şti care anume sunt bunurile vândute. iar contractul perfect valabil încheiat . atunci consimţământul părţilor trebuie exprimat în forma cerută de lege.3.7. în chiar momentul încheierii contractului. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: a)Vânzătorul să fie proprietarul bunului sau titularul dreptului înstrăinat. numărare sau măsurare etc. doar transferul proprietăţii este amânat până la momentul individualizării. 1674 din Noul Cod civil: "Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul. prin chiar realizarea acordului de voinţă al părţilor (solo consensu ). deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat ". 87 . Prin urmare. Dacă vânzarea are ca obiect bunuri de gen. independent de predarea bunului vândut şi de plata preţului. în privinţa vânzătorului. Momentul transmiterii proprietăţii bunului. căci în caz contrar transferul nu se poate realiza (nemo dat quod non habet).2. Dacă pentru valabilitatea contractului de vânzarecumpărare acesta trebuie încheiat în formă autentică. Pentru ca efectul translativ de proprietate să se producă automat (instantaneu).. Regula.

Însă. 126 Pentru unele discuţii. Învoiala părţilor de a amâna transferul proprietăţii asupra bunului vândut trebuie să fie prevăzută expres în contract.proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului. confecţionate sau produse) transferul proprietăţii nu se poate produce decât din momentul în care ele au fost realizate. Comparaţie cu regimul juridic al altor specii de vânzare. vânzătorul rămâne proprietarul bunului vândut până la data când. stabilind un alt moment pentru transferul proprietăţii la cumpărător. Atunci când bunurile viitoare sunt de gen. p. Într-un asemenea caz. 127 F.Podaru.Deak. ci doar la momentul individualizării lor 126. p 55-62. contractul se desfiinţează cu efect retroactiv. astfel încât părţile pot deroga de la ea. 128 Dacă părţile stipulează o condiţie rezolutorie atunci transferul proprietăţii la cumpărător nu este amânat. transferul proprietăţii la cumpărător presupune ca ele să fie nu numai realizate. ci se produce în momentul încheierii contractului. De exemplu. a se vedea şi O. ci supletivă. iar vânzătorul redobândeşte proprietatea lucrului vândut. 1295 alin. c) Bunul vândut să existe în momentul încheierii contractului. d) Părţile să nu fi amânat transferul proprietăţii la o dată ulterioară încheierii contractului.vânzătorului la momentul încheierii contractului. Regula stabilită de art.1/2000.1674 din noul Cod civil conform căreia „….cit. în „Dreptul” nr. Regimul juridic al vânzării bunurilor de gen limitat. adică au devenit apte de a fi folosite potrivit destinaţiei în vederea căreia a fost încheiat contractul. la data împlinirii unui anumit termen suspensiv (data predării bu-nului vândut sau data plăţii preţului) ori la data realizării unei condiţii suspensive (obţinerea unui împrumut pentru plata preţului) 128 . chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă" . op. potrivit clauzelor contractuale. părţile pot conveni ca transferul proprietăţii să se facă ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Dacă vânzarea are ca obiect bunuri viitoare (care urmează să fie construite. nu este imperativă. dar şi individualizate 127. la fel ca prevederea art. va opera transferul proprietăţii în favoarea cumpărătorului.1 din vechiul cod civil. dacă se realizează condiţia rezolutorie.17. 88 .

p. rămas proprietar. 1684 din noul Cod civil dispune că: "Stipulaţia prin care vânzătorul îşi rezervă proprietatea bunului până la plata integrală a preţului este valabilă chiar dacă bunul a fost predat". părţile pot conveni încheierea vânzării cu o clauză prin care vânzătorul îşi rezervă proprietatea bunului vândut. din chiar momentul încheierii contractului. amânarea convenţională nu afectează în nici un fel valabilitatea vân-zării. între părţile contractante se realizează un dezechilibru. op. părţile pot conveni ca până la data plăţii preţului cumpărătorul să deţină şi să folosească bunul în calitate de chiriaş. cumpărătorul fiind într-o situaţie avantajoasă faţă de vânzător. Astfel. Aşadar. C. În acest sens. (Tratat 2008).cit. combinând contractul de vânzare-cumpărare cu un contract de locaţiune.cit.1684. Prin urmare. p. În legătură cu amânarea transferului proprietăţii la cumpărător. op.cit.321-323. art. Dar.Mureşan. a se vedea D. De aceea. Aceasta deoarece în condiţiile în care transferul proprietăţii la cumpărător operează la momentul realizării acordului de voinţe. p. partea a doua). (Curs 1999). poate să revendice bunul vândut şi neplătit de la cumpărător. pentru care a consimţit un termen suspensiv. vânzătorul îşi asigură o garanţie că va încasa preţul. ci doar producerea efectului translativ de proprietate. amânarea convenţională a momentului transmiterii proprietăţii de la vânzător la cumpărător urmăreşte să asigure vânzătorului o garanţie că preţul va fi plătit integral. dacă acesta este declarat în stare de faliment.16. iar la data achitării integrale a preţului să opereze transferul dreptului de proprietate 130. 89 .. Clauza de rezervă a proprietăţii poate fi opusă terţilor numai după îndeplinirea formalităţilor de publicitate cerute de lege. vânzarea cu clauza rezervei proprietăţii nu exclude ca bunul vândut să fie predat cumpărătorului. Aceasta înseamnă că vânzătorul.De obicei. clauza de rezervă a proprietăţii reprezintă o garanţie a creanţei plăţii preţului 129. Alteori.60. op.Chirică. 130 M. în literatura noastră juridică s-a ridicat o 129 Pentru amănunte şi detalii legate de vânzarea cu rezerva proprietăţii. în temeiul principiului libertăţii contractuale. dar plata preţului se face ulterior. după natura bunului (art.Toader. dar proprietatea asupra acestuia rămâne la vânzător până la achitarea integrală a preţului.

el fiind considerat proprietar din momentul alegerii (individualizării) bunului. Partea specială.Longhin. (Curs 1999). dar şi practica judiciară de drept penal.cit. p. p. Însă. p. decizia nr. admit că în asemenea situaţii este vorba despre comiterea infracţiunii de furt şi nu de cumpărare cu „omisiunea” plăţii preţului 131.5/1972. Potrivit regulilor aplicabile în dreptul civil ar trebui să se considere că transferul proprietăţii la cumpărător a operat în momentul alegerii bunului şi introducerii lui în cărucior.Filipaş.problemă specială cu privire la vânzarea bunurilor de gen prin magazine cu autoservire.617 din 29 ianuarie 1971. secţia penală.Suprem.R. A. vol III. o asemenea soluţie ar fi necorespunzătoare din punctul de vedere al dreptului penal. aşa cum s-a observat în literatura juridică. în literatura juridică de specialitate s-a apreciat că în cazul vânzărilor din magazinele cu autoservire părţile s-au înţeles implicit (înţelegere tacită) în sensul amânării transferului proprietăţii o dată cu plata preţului la casă.Antoniu.D. Astfel. Trib. în ce moment se transferă proprietatea la cumpărător ? în momentul alegerii bunului şi introducerii lui în cărucior (coş) ? sau în momentul achitării preţului la casă ?. p.107. Practică judiciară penală. în R.161-162. op.62-63.102. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983. 90 . C. Având în vedere inconvenientele de mai sus. Ori. De asemenea. vinovat de furt dacă nu 131 A se vedea O. G. atât literatura juridică. 132 A se vedea M. până atunci el fiind un simplu detentor precar. Drept penal. deoarece dacă cel care a ales bunul şi l-a pus în cărucior părăseşte magazinul fără să achite preţul la casă nu poate fi acuzat de furt şi condamnat penal.Bulai şi colaboratorii. adică poate renunţa la unele produse dacă nu-i ajung banii ori poate alege alte produse. deoarece acesta este momentul individualizării bunului de gen cumpărat.Mureşan. Editura Academiei Bucureşti 1992. nr. ceea ce n-ar putea face dacă contractul de vânzarecumpărare ar fi considerat perfectat în momentul alegerii produsului de pe raft şi introducerii lui în coş. opunându -se principiul forţei obligatorii a contractelor şi al inadmisibilităţii revocării unilaterale a acestuia 132. soluţia este necorespunzătoare din punct de vedere practic deoarece cumpărătorul din magazinele cu autoservire se poate răzgândi.

3. cât şi faţă de terţi. 7. În conformitate cu dispoziţiile art.1 din noul Cod civil prevede că drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc.Deak. art. (Curs 1999). art. op. dar intenţia lui se va vedea ulterior din împrejurarea dacă plăteşte preţul la casă sau nu (dacă nu plăteşte preţul la casă înseamnă că este vorba despre furt). pentru că numai în acest moment consimţământul cumpărătorului de a cumpăra şi de a plăti preţul este ferm şi neechivoc exprimat.cit.71/2011 de punere în aplicare a codului civil.plăteşte preţul 133. Strămutarea proprietăţii imobilelor. ci doar intenţia de a „mima” cumpărarea.1 se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. 885 alin. numai prin înscrierea în cartea funciară. p.1676 din noul Cod civil: " În materie de vânzare de imobile.885 alin. pentru că hoţul n-a avut intenţia de a cumpăra şi de a plăti preţul. s-a spus pe bună-dreptate că neexistând consimţământul său la cumpărare nu se mai poate vorbi de un contract încheiat şi nici despre o înţelegere tacită în sensul amânării transferului proprietăţii la cumpărător numai o dată cu plata preţului la casă 134. Considerăm că aceeaşi soluţie se impune şi în ipoteza. că în cazul vânzărilor din magazinele cu autoservire contractul de vânzare-cumpărare trebuie considerat încheiat (perfectat) numai în momentul achitării preţului la casă. În acest sens. frecvent întâlnită în supermarket. p. M. Prin urmare. strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă dispoziţiilor de carte funciară". în care o persoană după ce alege bunul de gen de pe raft sau din frigider îl consumă în incinta magazinului. 135 Ibidem.56 din Legea nr. pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea. op. potrivit art.3. ori. alături de alţi autori 135.Mureşan. Însă. Această opinie a fost considerată discutabilă deoarece în cazul celui ce fură din magazine cu autoservire nu se mai poate vorbi de încheierea unui contract de vânzare-cumpărare. întrucât l -a consumat.18.62. trebuie observate dispoziţiile de carte funciară. în conformitate cu dispoziţiile 133 134 F. 91 . atât între părţi.cit. De aceea apreciem. Evident că în acest caz nu se mai poate răzgândi şi alege alt produs.

de regulă.cit. Tratat 2008. iar nu pentru individualizarea lucrului vândut ( D.1675). 92 . dacă acestea sunt stinse.Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. drepturile înscrise asupra imobilului vândut. op.Chirică.Deak. a)Vânzarea bunurilor de gen.cit. momentul strămutării proprietăţii nu corespunde cu momentul încheierii contractului de vânzare. număr sau măsură ( a se vedea F.106). dar care nu este determinată în momentul încheierii contractului. În anumite situaţii particulare. Aşa cum am arătat mai sus. iar nu global pentru toată grămada.. înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale. număr sau măsură ? Opiniile exprimate în literatura juridică pentru o asemenea ipoteză sunt diferite.7/1996. pag. din moment ce preţul este stabilit pe unitate de măsură.. denumită după vechiul cod civil vânzare după greutate. se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi. Vânzătorul este obligat să radieze din cartea funciară. pag. iar preţul este stabilit pe unitatea de măsură (de exemplu.). cântărire sau măsurare sunt necesare doar pentru determinarea cuantumului total al preţului. număr sau măsură. chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă. măsurare ori prin alt mod convenit sau impus de natura bunului (art. cântărire.Mureşan. 7. pag. este necesară 136 În cazul în care s-ar vinde un butoi întreg de vin. vânzarea nu poate fi opusă terţilor decât după îndeplinirea formalităţilor de publicitate respective (art. se pune întrebarea: vânzarea este cu grămada sau vânzarea este după greutate.are ca obiect o cantitate de bunuri de gen. op.102). Obiectul vânzării nefiind determinat (nu se ştie care sunt cei 10 litri de vin din cantitatea de 2000 litri).3. Atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen. Până la data respectivă.4. astfel cum vom arăta mai jos. M. numărare.1678). Astfel. Strămutarea proprietăţii în cazuri particulare. Această vânzare. pe cheltuiala sa. inclusiv bunuri dintr-un gen limitat (lot determinat). ci de o vânzare după greutate. După altă părere. se vând 10 litri de vin dintr-un butoi de 2000 litri. vânzarea ar fi cu grămada deoarece operaţiunile ulterioare de numărare.. Curs 1999. prin definiţie nu mai poate fi vorba de vânzare cu grămada.cit. proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului. proprietatea se transferă cumpărătorului la data individualizării acestora prin predare. În cazurile anume prevăzute de lege. cu preţul de 10 lei/litru. op. cu preţul de 15 lei/litru 136 etc. după o părere.316.

Mureşan. cântărire măsurare sau alt mod impus de natura bunului cum ar fi: ambalarea.H.102 . Rezultă că operaţia de individualizare a bunurilor generice nu se confundă cu operaţia de predare a acestora (predarea valorează în toate cazurile individualizare.efectuarea operaţiunilor de individualizare a bunurilor de gen prin cântărire. b)Vânzarea în bloc a bunurilor..Contracte speciale.106. (Curs 1999). 93 . expedierea etc. (Curs 1999). neparticiparea lăsând să se presupună renunţarea cumpărătorului la aceste operaţiuni şi acceptarea lor aşa cum au fost individualizate de către vânzător 139.71.Mureşan. Editura C. Dacă mai multe bunuri sunt vândute în bloc şi pentru un preţ unic şi global.Safta-Romano op. op. numărare. de regulă. numărare sau măsurare. în lipsă. Individualizarea bunurilor de gen se face prin predare. M.cit.Chirică.313-315. chiar dacă bunurile nu au fost individualizate (art.cit. 137.cit. op. dar individualizarea nu valorează în toate cazurile predare.Deak. Individualizarea bunurilor de gen se va face la data şi locul prevăzute în contract sau la data şi locul convenite pentru predare.63. Vânzarea în bloc. la cererea cumpărătorului. individualizarea se poate face şi anterior operaţiei de predare şi separat de aceasta. op. ambele părţi trebuie să asiste la efectuarea operaţiilor de cântărire. p.. 138 F. întreaga cantitate de porumb dintr -un 137 A se vedea D. care se vinde pentru un preţ unic şi global pentru întreaga cantitate (de exemplu. pag. etichetarea. deoarece poate fi o operaţiune separată şi distinctă de predare) 138. M. 139 A se vedea E. pag. p. în momentul predării efective în stăpânirea cumpărătorului. Dovada efectuării operaţiunii de individualizare a bunurilor generice este în sarcina vânzătorului şi o poate face cu orice mijloace de probă (fiind un simplu fapt juridic). ori. numărare sau măsurare. Dar.1679). De regulă. Individualizarea bunurilor de gen se face.Beck Bucureşti 2008. proprietatea se strămută cumpărătorului îndată ce contractul s-a încheiat. de exemplu prin ambalarea produselor şi etichetarea coletelor în vederea predării lor cărăuşului pentru a fi transportate cumpărătorului. p. Tratat de drept civil. marcarea.cit. denumită şi "vânzarea cu grămada" are ca obiect o cantitate de bunuri determinată prin masa ei .

d)Vânzarea pe încercate.1681 alin. părţile pot stabili un termen de încercare. numărare sau măsurare. În cazul vânzării pe încercate contractul se consideră valabil format în momentul realizării acordului de voinţe. deoarece ele sunt deja individualizate într-un anumit fel.1681 alin.anumit hambar. Cu alte cuvinte. Dacă durata încercării nu a fost convenită şi din uzanţe nu rezultă altfel. În caz de neînţelegere cu privire la acest aspect. Particularitatea acestei vânzări constă în faptul că.000 lei. în mod obiectiv. La vânzarea după mostră sau model. până la îndeplinirea acesteia vânzătorul rămâne proprietar. se poate dispune efectuarea unei expertize tehnice. c)Vânzarea după mostră sau model. toată recolta unui fermier pentru preţul de 100. toată turma unui crescător de oi pentru preţul de 50. vânzarea pe încercate este un contract încheiat sub condiţia suspensivă a verificării (încercării) bunului de către cumpărător. în urma încercării. acesta nu corespunde destinaţiei sale. tot vinul din pivniţa producătorului pentru preţul total de 150. nu este necesară individualizarea ulterioară a bunurilor de gen prin cântărire. numărate sau măsurate.1). potrivit naturii sale (art. Scopul încercării este acela de a constata dacă lucrul corespunde destinaţiei normale a bunului sau criteriilor stabilite de părţi. dreptul de proprietate se strămută la cumpărător în momentul încheierii contractului. bunul să corespundă criteriilor stabilite la încheierea contractului ori. pentru preţul total de 1000 lei. condiţia se consideră îndeplinită în cazul în care cumpărătorul nu a declarat că bunul este nesatisfăcător în termen de 30 de zile de la predarea bunului (art.). În acest caz.000 lei. Cumpărătorul poate refuza bunul dacă nu corespunde mostrei. Cumpărătorul poate refuza bunul vândut şi încercat numai dacă. La 94 .2). în lipsa acestora. De comun acord. deşi este vorba despre bunuri de gen care nu sunt cântărite . dar fiind încheiat sub o condiţie suspensivă.000 lei etc. Vânzarea este pe încercate atunci când se încheie sub condiţia suspensivă ca.1680). proprietatea se strămută la momentul predării bunului (art. destinaţiei bunului.

de regulă. Vânzarea sub rezerva ca bunul să corespundă gusturilor cumpărătorului se încheie numai dacă acesta a făcut cunoscut acordul său în termenul convenit ori statornicit prin uzanţe (art. din eroare sau cu bună ştiinţă.288-289. lucrul 140 141 A se vedea M. utilajelor. e)Vânzarea pe gustate. pag. se prezumă că s-a încheiat o vânzare pe încercate (art. iar cumpărătorul devine proprietar retroactiv. Dacă după gustare cumpărătorul declară că nu-i convin bunurile. motiv pentru care vânzătorul nu trebuie să fie neapărat proprietarul sau titularul dreptului în acel moment. pag. iar vânzătorul nu are la dispoziţie nici un mijloc juridic pentru a-l constrânge pe cumpărător să cumpere.Chirică.cit. lovit de nulitate 140.5..îndeplinirea condiţiei suspensive vânzarea se perfectează. iar acesta nu se pronunţă în termenul prevăzut de art. vânzarea nu se mai încheie. Dacă s-ar considera încheiată înainte de gustare. fiind vorba despre o apreciere cu totul subiectivă141. Prin urmare. Vânzarea pe încercate se aplică..3.107.2. vânzarea nu se consideră încheiată decât după ce cumpărătorul a gustat marfa şi a declarat că-i convine. 1681 alin. op. În cazul în care prin contractul de vânzare părţile au prevăzut că bunul vândut urmează să fie încercat. animalelor etc. 142 În cazul bunurilor de gen sau viitoare proprietatea sau dreptul nu se transmite la cumpărător în momentul încheierii contractului. În cazul în care un asemenea termen nu există. chiar dacă obiectiv acestea ar fi corespunzătoare. vânzarea se consideră încheiată la expirarea termenului.1682). se aplică dispoziţiile art. pentru unele amănunte. Cumpărătorul poate refuza să cumpere bunurile pentru simplul motiv că nu -i plac. D. Vânzarea bunului altuia. 7. din momentul încheierii contractului.1681 alin. Cu toate acestea.Mureşan. ar fi vorba despre un contract încheiat sub o condiţie pur potestativă. op. A se vedea. Dacă vânzătorul nu este proprietarul bunului individual determinat 142 el nu poate transmite dreptul la cumpărător.cit.1681 alin. practica demonstrează că sunt situaţii în care. căci nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decât are el însuşi ( nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet) sau nimeni nu dă ceea ce nu are (nemo dat quod non habet). 2. în cazul vânzării maşinilor. 95 .3). Dacă bunul vândut se află la cumpărător.

fie prin orice alt mijloc. E. acesta se află în proprietatea unui terţ.6/1999. ci altei persoane. Consecinţele vânzării lucrului altuia în lumina soluţiilor practicii judiciare.cit. în „Dreptul” nr. iar vânzătorul este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către cumpărător.3). M. op. semestre 1.45-50.cit.Bocşan. con-tractul este valabil. în „Dreptul” nr. Consecinţele civile şi penale ale vânzării lucrului altuia. op. Discuţii referitoare la controversata problemă a consecinţelor juridice ale vânzării lucrului altuia. vol. În cazul în care vânzătorul nu asigură transmiterea dreptului de proprietate către cumpărător. atunci când cumpărătorul n-a ştiut că lucrul era al altuia”.28-38.D.32.Macovei. I.2. Codul civil român de la 1864 nu a conţinut nici o dispoziţie referitoare la această problemă juridică 143.. dacă din lege sau voinţa părţilor nu rezultă contrariul (art. 96 .Rosetti-Bălănescu. p.1. p. Consecinţele vânzării lucrului altuia în situaţia în care cel puţin cumpărătorul ignoră că vânzătorul nu este proprietarul lucrului vândut. Este problema cunoscută sub denumirea de vânzare a lucrului altuia. p. Obligaţia vânzătorului se consideră ca fiind executată fie prin dobândirea de către acesta a bunului.Jakab.71-73.nr. I. 144 A se vedea C. Al. 1683 alin. nr..55-57. conform art. acesta din urmă 143 Codul civil francez prevede expres în art.46-57. Consideraţii civile şi penale asupra vânzării lucrului altuia. p. în R.1. p. în PR.Codrea.555. direct ori indirect. I.9/1998. op.R. op.interese.Hamangiu.Băicoianu. dacă la data încheierii contractului asupra unui bun individual determinat. 2005.Mureşan.1683 alin. p. Proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul dobândirii bunului de către vânzător sau al ratificării contractului de vânzare de către proprietar.239 şi următ.Deak. fie prin ratificarea vânzării de către proprietar.individual determinat vândut nu aparţine vânzătorului.2/1975.60-68. p.Bogdan.cit. S.1999). p.3/1999.Urs.(Curs univ. în Revista de Derecho.. Noul Cod civil a pus capăt acestei controverse juridice. Chile. „vânzarea lucrului altuia este nulă: ea poate da loc la daune. care procură cumpărătorului proprietatea asupra bunului (art. Ediciones Universitarias de Valparaiso. D.2).Lulă. p. vol. Astfel. 1599 că.cit. în „Dreptul” nr.1683 alin. p.33: I. însă Codul nostru civil nu a preluat acest text. R. B. Remarks concerning the „fraudulent” sale in the romanian law.1/2005.Sanilevici.D. VI. F. XXVII-2006. M.Chirică. reglementând expres vânzarea bunului altuia. R.Halcu. motiv pentru care în literatura juridică română şi în jurisprudenţă s-au purtat îndelungi controverse cu privire la soluţia ce trebuie adoptată în cazul în care s-ar vinde bunul altuia 144.

civ.prin vânzarea bunului său de către o altă persoană. sec. în „Dreptul” nr. În ce-l priveşte pe adevăratul proprietar.Culegere de decizii pe anul 1994.civ.968 C. 146 De asemenea.nr. sec. fie rezoluţiunea contractului în cazul în care nu ar fi cumpărat dacă ar fi ştiut că nu va dobândi proprietatea întregului bun. dar vinde în întregime bunul aflat în proprietate comună (deci nu vinde cota sa de proprietate.1683 alin.10/2005. p. în „Dreptul” nr.nr.1920 din 10 martie 2005. instanţa noastră supremă a reţinut că: „Vânzarea lucrului altuia în cunoştinţă de cauză este nulă absolut în baza art. s.5 prevede că dacă ulterior nu asigură transmiterea proprietăţii întregului bun către cumpărător.4). adevăratul proprietar nu îşi pierde dreptul…” 146. În practica judiciară anterioară noului Cod civil s-a reţinut că: „dacă înstrăinarea unui bun se face între un vânzător care nu este proprietarul bunului individual determinat şi un terţ în calitate de cumpărător. la alegerea sa. trebuie precizat că vânzarea bunului său de către o terţă persoană.3/2005. art. Daunele interese pe care le poate solicita cumpărătorul. dec. În acelaşi sens şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.1270 alin.12/2005. sunt cele prevăzute la art. 966 şi art. 1683 alin.civ. 1702 şi 1703 din noul Cod civil. pe lângă daune-interese. fie reducerea preţului proporţional cu cota-parte pe care nu a dobândit-o.261.132/1994. p. şi de proprietate intelectuală. ci bunul comun).632 din 29 ianuarie 2004. bunul respectiv nu iese din patrimoniul adevăratului proprietar”145 sau că: „…. şi în virtutea principiului exprimat de fraus omnia corrumpit” ( a se vedea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.poate cere rezoluţiunea contractului. Cu toate acestea. Dacă vânzătorul este numai coproprietar. p. şi de proprietate intelectuală. deoarece „convenţiile n-au efect decât între părţile contractante”(art. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sec. atunci când este îndreptăţit. precum şi daune-interese (art.264265). 97 .nr. restituirea preţului.5801 din 21 octombrie 2004.39. Adevăratul proprietar nu poate cere anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între alte 145 Curtea Supremă de Justiţie. acesta din urmă poate cere. dec. nu îl poate afecta cu nimic. cumpărătorul care la data încheierii contractului cunoştea că bunul nu aparţinea în întregime vânzătorului. p. în principiu. în „Dreptul” nr.civ.1 din noul Cod civil). nu poate să solicite rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrările autonome sau voluptuare. în Buletinul Jurisprudenţei.dec. decizia nr.civ.224-225.

98 .56. Dacă adevăratul proprietar stăpâneşte bunul. 147 148 D. p. Însă. dacă bunul se află în posesiunea cumpărătorului.cit. vol 1.77-79. pentru că nu este parte în convenţia respectivă.Deak. atunci el poate opune cu succes dreptul său de proprietate terţului cumpărător 148.persoane (între vânzătorul neproprietar şi terţul cumpărător). p. F. Admisibilitatea acţiunii în revendicare a adevăratului proprietar nu este condiţionată de anularea sau de constatarea nulităţii actului de vânzare-cumpărare încheiat de către vânzătorul neproprietar 147. 2005..Chirică.cit. op. op. pentru că are posibilitatea de a exercita fie acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actului de înstrăinare a bunului său (atunci când există fraudă sau conivenţă de rea-credinţă a părţilor contractante) fie acţiunea în revendicare. adevăratul proprietar nu se află la discreţia celor ce doresc să dispună de bunurile sale.

Chirică.Moţiu. Bibliografia Unităţii de învăţare nr. 7 1.Beek.H. b) transmiterea proprietăţii nu este de esenţa. L. b) proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul dobândirii bunului de către vânzător.Deak. Editura C. Tratat de drept civil.Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. Vânzarea.1. ci numai de natura contractului. schimbul şi donaţia. c) proprietatea se strămută la cumpărător din momentul predării bunului.Contractele speciale. 2.Drept civil. Editura Wolters Kluwer. Tratat de drept civil. F. Editura Universul Juridic.Malaurie. Vol. Contracte speciale. Noul Cod Civil 99 .7 I. Bucureşti 2009. F. P. de ambele părţi în mod egal. Contracte speciale. În materia contactului de vânzare-cumpărare: a) obligaţia de predare a bunului vândut nu se întinde şi la accesoriile sale. Bucureşti 2008. P-Y Gautier . Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. c) cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare sunt suportate în lipsă de stipulaţie contrară.Aynes. D. Contractele speciale . Bucureşti 2001. În cazul vânzării bunului altuia: a) proprietatea se strămută la cumpărător din momentul încheierii contractului. Contracte speciale.Test de autoevaluare nr.în noul Cod civil .Urs .

............ 8.........1.....Mureşan.........2......................... 1685 din noul Cod civil "Predarea se face prin punerea bunului vândut la dispoziţia cumpărătorului.............. 8  cunoaşterea locului predării bunului vândut  cunoașterea aspectelor legate de dezacordul asupra calităţii 8..... 8............... (Curs 1999)..... 8 Obligaţia de a preda bunul Cuprins 8.... Noţiune............................ Obiectivele unităţii de învăţare nr..............1.......6.......5.........................1................................................. 149 M...............................9............. pentru exercitarea liberă şi neîngrădită a posesiei" Aşa cum s-a precizat în literatura juridică anterioară noului Cod civil.. Starea bunului vândut.......... Obligaţia de a preda bunul... 8................1.....................3.1........................... p..4......... 8... 8........... Fructele bunului vândut......... deoarece cumpărătorul posedă din momentul transferului proprietăţii 149.....1....................... 8.. Modalitatea de executare a obligaţiei de predare... Momentul predării................................ 8..... Obligaţia accesorie de a conserva bunul până la predare. 8......... Noţiune.. după împrejurări..... ci numai al detenţiei........................................... prin sintagma "predarea bunului vândut la dispoziţia cumpărătorului" nu se înţelege transferul posesiei la cumpărător.... op.70. împreună cu tot ceea ce este necesar... În conformitate cu dispoziţiile art..cit..1........1.......................Unitatea de învăţare nr................1..........1..........8..1.... Locul predării bunului vândut................... Refuzul de a preda bunul...................................................................... Întinderea obligaţiei de predare..................1................. Dezacordul asupra calităţii........1......... 100 ....... 8..................7........................ Obligaţia de a preda bunul 8......................2............ 8....................1..............

De exemplu.1805/1981. Locul predării bunului vândut.1690 alin. Întinderea obligaţiei de predare. care refuză să părăsească imobilul.1. p. precum şi la tot ce este destinat folosinţei sale perpetue. fie prin simplul consimţământ al părţilor.1.1687).1688 din noul Cod civil prevede că acestea se predau prin remiterea materială.3. vânzătorul este obligat să predea cumpărătorului titlurile şi documentele referitoare la proprietatea sau folosinţa bunului (art. bunurile imobile se pot preda prin remiterea cheilor. bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului. s.Suprem. art.5. liber de orice bunuri ale vânzătorului (art. În conformitate cu dispoziţiile art.nr. sau prin remiterea titlului de proprietate .4.1686 alin. Conform art.2. Dacă imobilul este ocupat chiar de către vânzător şi membrii săi de familie. dacă e vorba de o clădire.1. În cazul bunurilor de gen.67). în lipsa acesteia. pentru ca cumpărătorul să poată intra în stăpânirea efectivă a lucrului cumpărat. dacă imobilul este ocupat ilegal de o terţă persoană.1. 8. atunci cumpărătorul are la dispoziţie o acţiune în evacuare împotriva acestora (a se vedea T. dacă nu rezultă altfel din convenţia părţilor ori. fie prin remiterea titlului reprezentativ (bunuri incorporale) ori a unui alt document sau lucru care îi permite cumpărătorului preluarea în orice moment. vânzătorul are obligaţia de a evacua acea persoană până la predare.1689).9/1982. afară numai dacă lotul era anume prevăzut în convenţie. în R. 8. Starea bunului vândut. Predarea trebuie să se facă la locul unde bunul se afla în momentul încheierii contractului. Dacă obiectul vânzării este un bun imobil.8. se pot preda fie prin remiterea cheilor clădirii în care se află bunurile.R.2). Modalitatea de executare a obligaţiei de predare. predarea se face prin punerea acestuia la dispoziţia cumpărătorului. nr. 8. dacă cumpărătorul le avea deja în stăpânirea sa. dec. împrumut etc.D. cu orice titlu.1 obligaţia de a preda bunul vândut se întinde şi la accesoriile sale. De exemplu.1. 150 Uneori îndeplinirea obligaţiei de predare presupune efectuarea unor acte sau fapte pozitive din partea vânzătorului. dacă este un teren 150. la data încheierii contractului (depozit.civ. De exemplu.1686 alin.). Dacă este vorba despre bunuri mobile. 101 . vânzătorul este obligat la predarea lor chiar dacă lotul din care făceau parte bunurile respective a pierit în totalitate. De asemenea. din uzanţe (art.

dacă vânzarea are ca obiect un bun individual determinat (cert). iar nu altul 151. Astfel. De exemplu.Chirică. obligaţia de predare conformă presupune ca bunurile efectiv predate cumpărătorului să corespundă caracteristi-cilor prevăzute în contract. De aceea. vânzătorul trebuie să-i predea cumpărătorului exact acest bun. 102 .Întrucât predarea bunului vândut este un act de executare a contractului.. p. predarea unor seminţe de sfeclă furajeră în loc de 151 Ca regulă generală în materie de obligaţii.Chirică. creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei (art. deoarece numai în acest caz predarea va fi considerată conformă clauzelor contractuale (predare conformă). predarea. la cantitatea şi la calitatea stabilite prin clauzele contractuale.cit. p.338. Verificarea acestei conformităţi se face prin compararea bunului efectiv predat cu ceea ce s-a stipulat expres sau implicit în contract. op.337. precum şi jurisprudenţa franceză acolo citate. 153 A se vedea D. în jurisprudenţa franceză s-a apreciat că predarea este neconformă în cazurile de mai jos: predarea unui număr de arbuşti de o altă specie decât cea stipulată în contract. Conformitatea materială (obiectivă) se referă la identitatea bunului predat cu cel convenit prin contract. Tratat 2008.1516 alin.1 "Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală. Conformitatea (predarea bunului vândut conform stipulaţiilor contractuale) presupune două aspecte: conformitatea materială (obiectivă) şi conformitatea funcţională (subiectivă). cumpărătorului trebuie să i se pună la dispoziţie de către vânzător exact bunul prevăzut în contract.cit. 152 D. a unui autoturism cu un kilometraj mai mic decât cel real şi cu seria motorului falsificată 153. op. în cazul vânzării unui autoturism de ocazie. De exemplu. în jurisprudenţa franceză s-a apreciat că predarea nu este conformă în următoarele situaţii. Dacă vânzarea are ca obiect bunuri de gen. în literatura juridică recentă se spune că vânzătorul trebuie să-i predea cumpărătorului un bun conform stipulaţiilor contractuale 152 . în cazul vânzării unui autovehicul de ocazie. a unui autoturism cu un motor care nu corespundea menţiunilor din cartea de identitate. Prin urmare. exactă şi la timp a obligaţiei"). Tratat 2008. predarea. obligaţia de predare vizează exact bunul asupra căruia părţile au convenit în momentul încheierii contractului.

2). fie prin referire la anumite uzanţe etc. deoarece el este debitorul acestei obligaţii (obligaţie de rezultat). Tratat 2008. administrative sau sanitare care sunt impuse unor anumite bunuri. fie prin referire la un eşan-tion. 103 . cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător despre acestea fără întârziere.cit. p. în starea în care se afla în momentul încheierii 154 155 Ibidem. op.345. Imediat după preluare.154 .Chirică. fie prin referire la normele tehnice. Ea se stabileşte fie prin referire la prevederile contractuale. în jurisprudenţa franceză sa judecat că predarea este neconformă dacă în contractul de vânzare-cumpărare a unui hotel s-a stipulat că este „corespunzător normelor”.seminţe de sfeclă de zahăr.. predarea unor seminţe netratate în loc de seminţe tratate.cit. În această concepţie. ci şi a unuia inapt să îndeplinească utilitatea pentru care cumpărătorul l-a destinat 156. p. adică nici mai mult nici mai puţin.341. ci şi cerinţa ca bunul să fie apt a corespunde destinaţiei pentru care a fost achiziţionat de cumpărător. Conformitatea în privinţa cantităţii presupune ca vânzătorul să predea cumpărătorului exact cantitatea menţionată în contract. op. se consideră că vânzătorul şi-a executat obligaţia de a preda bunul. predare neconformă este nu numai cea a unui alt bun decât cel convenit în contract. precum şi jurisprudenţa franceză acolo citată. Prin calitate se înţelege ansamblul proprietăţilor bunului care formează obiectul contractului pe care părţile le-au avut în vedere atunci când şi-au dat consimţământul. 156 D. Conformitatea în privinţa calităţii presupune ca bunul predat de vânzător să corespundă calitativ înţelegerii exprese sau tacite a părţilor.1690 alin. aşa cum era stipulat în contract.Chirică. iar apoi s-a dovedit că instalaţia electrică nu corespunde normelor în domeniu 155 . În lipsa informării. predarea unui alt model de autoturism nou decât cel comandat etc. Tratat 2008. Conformitatea funcţională (subiectivă) presupune nu numai identitatea dintre bunul predat efectiv de către vânzător şi cel stipulat în contract. Dovada îndeplinirii obligaţiei de predare a bunului vândut este în sarcina vânzătorului.. cumpărătorul are obligaţia de a verifica starea bunului potrivit uzanţelor (art. D. precum şi doctrina şi jurisprudenţa franceză acolo citate. De exemplu. Dacă în urma verificării se constată existenţa unor vicii aparente.

Tratat 2008. Pentru bunurile simple verificarea trebuie făcută de cumpărător în momentul predării.9. iar în cazul bunurilor mai complexe. Fructele bunului vândut. 1690 alin.1. op. Fructele bunului vândut se cuvin cumpărătorului din ziua dobândirii proprietăţii.1. art. 8.1693).Chirică. verificarea implică un anumit interval de timp suficient. în urma folosirii bunului în anumite condiţii sau în urma unui examen mai atent ( D. dispoziţiile art. Tratat 2008. p.356).3). 8.4. pot fi observate doar ulterior. precum şi jurisprudenţa acolo citată). Momentul predării.7. se va putea dispune chiar vânzarea pe cheltuiala proprietarului. Cu toate acestea. cumpărătorul poate cere predarea bunului de îndată ce preţul este plătit.contractului (art. op. 8. 157 În literatura juridică recentă se consideră că preluarea (recepţia) fără rezerve acoperă numai deficienţele observabile la momentul predării. vânzătorul poate suspenda executarea obligaţiei de predare cât timp cumpărătorul nu acordă garanţii îndestulătore că va plăti preţul la termenul stabilit".3).1. Hotărârea de vânzare va trebui să fie comunicată pârâtului sau reprezentantului acestuia.4 prevede că în privinţa viciilor ascunse. va desemna de îndată un expert în vederea constatării".1691 alin.1707 . În lipsa unui termen..1. Dacă păstrarea bunului vândut ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli însemnate.1 din noul Cod civil: "În cazul în care cumpărătorul contestă calitatea sau starea bunului pe care vânzătorul i l a pus la dispoziţie. 1691 alin. în condiţiile stabilite de instanţă (art. cumpărătorul a devenit insolvabil ori garanţiile acordate vânzătorului s -au diminuat.. Potrivit art. nu şi pe cele care. împrejurare cunoscută cumpărătorului la momentul vânzării.cit. Dacă predarea bunului nu se poate face decât după trecerea unui termen.cit. dar diferit de la caz la caz (D. după vânzare. Refuzul de a preda bunul. dacă părţile nu au convenit altfel (art. Potrivit art.8. 1691 alin.358. Dezacordul asupra calităţii. la cererea oricăreia dintre părţi. 1694 alin.1691). p. părţile sunt prezumate că au convenit ca predarea să se facă la expirarea acelui termen (art. Prin aceeaşi hotărâre se poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului. 104 . 8. în cazul bunurilor complexe.1690 alin.1714 rămân aplicabile 157.6. preşedintele judecătoriei de la locul prevăzut pentru executarea obligaţiei de predare. aşa cum dispune art.1 din noul Cod civil:"Dacă obligaţia de plată a preţului este afectată de un termen şi.Cirică.

dacă transferul proprietăţii s-a făcut în momentul încheierii contractului. 8. fapta unei terţe persoane pentru care vânzătorul nu este ţinut a răspunde. el putându-se exonera de răspundere numai dacă dovedeşte o cauză străină şi care nu i este imputabilă – forţa majoră. deteriorare sau degradare. vânzătorul are obligaţia de a-l conserva până la predare. dacă la data încheierii contractului vânzătorul cunoştea insolvabilitatea cumpărătorului. atunci acesta din urmă păstrează beneficiul termenului.2). 158 159 F. În caz de deteriorare sau de pieire. fapta cumpărătorului. dacă starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat în mod substanţial (art.2.1694 alin. astfel încât să fie predat cumpărătorului în starea în care se afla la momentul încheierii contractului. oricât de uşoară (ca un depozitar).Cu toate acestea. Conform art.cit. În cazul executării cu întârziere a obligaţiei de predare. de la data punerii în întârziere a vânzătorului 158 . din vina vânzătorului. Obligaţia accesorie de a conserva bunul până la predare. dacă bunul vândut nu se predă cumpărătorului în momentul încheierii contractului. vânzătorul răspunde faţă de cumpărător pentru orice culpă. op. din vina vânzătorului. Cheltuielile de conservare sunt în sarcina cumpărătorului.73.Deak. cazul fortuit. fie rezoluţiunea vânzării cu daune-interese. deoarece conservarea se face în numele şi pe seama cumpărătorului 159. Culpa vânzătorului se prezumă din simplul fapt al deteriorării bunului. evitându-se orice pierdere. Această obligaţie presupune ca vânzătorul să păstreze cu grijă bunul.1485 din noul Cod civil. cumpărătorul poate cere daune-interese. p. dă dreptul cumpărătorului să solicite fie executarea silită în natură a obligaţiei. Neexecutarea totală sau parţială a obligaţiei de predare. obligaţia de a preda un bun individual determinat o cuprinde şi pe aceea de a-l conserva până la predare. Prin urmare. Ibidem 105 ..

2. c) nu poate fi denunţat unilateral de promitent. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. Editura Wolters Kluwer. Dreptul de preempţiune convenţional: a) este interzis de lege. F.8. Contracte speciale.Beek. L. cumpărătorul poate cere predarea bunului: a) de îndată ce a operat transferul dreptului de proprietate. Bibliografia Unităţii de învăţare nr. c) de îndată ce preţul este plătit. P-Y Gautier . Încercuiţi răspunsurile corecte. Contractele speciale . Bucureşti 2001. schimbul şi donaţia.Aynes. Noul Cod Civil 106 . b) este translativ de proprietate.Chirică.8 I. Contracte speciale. b) de îndată ce s-a încheiat contractul de vânzare.Urs .Moţiu. 1. Vol. Tratat de drept civil. Editura Universul Juridic. Vânzarea. P. Bucureşti 2008. D.Test de autoevaluare nr.Malaurie.în noul Cod civil .1.Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. Contracte speciale.Deak. Editura C.Drept civil. Bucureşti 2009. F. Tratat de drept civil.H. În lipsa unui termen.Contractele speciale.

.......1..............9  cunoaşterea garanţiei contra evicţiunii ce provine din faptele vânzătorului  analizarea garanţiei contra evicţiunii ce provine din pretenţiile unui terţ  cunoaşterea în amănunt a efectelor evicţiunii parţiale 9............ Efectele evicţiunii parţiale...........1........ 1695 alin..9...........1............1............ 9..........5..... Înlăturarea evicţiunii de către cumpărător............... Noţiune......................................... 9................1.... Garanţia contra evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ....Unitatea de învăţare nr...... 9......1....................................................... Limitele clauzei de nerăspundere..................... 9. Rezoluţiunea contractului........1 din noul Cod civil prevede că: "Vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze 107 ................11.....1...............1........................... Modificări convenţionale a garanţiei împotriva evicţiunii............. 9......... Obligaţia de garanţie contra evicţiunii... Obligaţia de garanţie contra evicţiunii 9.................... 9......... Chemarea în judecată a vânzătorului... Vânzătorul are obligaţia de a asigura cumpărătorului liniştita posesiune a bunului vândut... art......9 Obligaţia de garanţie contra evicţiunii Cuprins 9........1... Restituirea preţului.... se declanşează obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii........... În acest sens.....1.........1............ Dacă cumpărătorul este împiedicat sau tulburat în stăpânirea bunului.......10..................... 9......... 9.......1...........1............1.................3.............1............7........................1...2................. 9........4.......................... 9..... Obiectivele unităţii de învăţare nr......8..... Garanţia contra evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului................. Întinderea daunelor-interese....6.... Noţiune...... 9...........

op.Chirică. Editura All. Bucureşti. cu titlu universal sau cu titlu particular (chiar gratuit . p. 1695 alin.Toader.pe cumpărător împotriva evicţiunii care l-ar împiedica total sau parţial în stăpânirea netulburată a bunului vândut".civ. Al. vol II. Tratat de drept civil. 161 A se vedea C. 1997. fără a deosebi după cum dobândirea este cu titlu oneros sau gratuit". obligaţia fiind calificată ca o obligaţie de rezultat întărită 162.828 C. Un alt autor. 108 .Rosetti Bălănescu. susţine că vânzătorul nu se poate exonera de obligaţia de garanţie.560.Deak. 164 Astfel.369. M. p. 162 D.625. evicţiunea rezultând dintr-o împrejurare neprevăzută sau dintr-un caz de forţă majoră.74. Aşa cum rezultă din textul art. Elementele dreptului civil. p. (Curs 1999). chiar dacă demonstrează existenţa forţei majore. 1998. În doctrina clasică s-a susţinut şi opinia conform căreia. chiar dacă donatorul nu răspunde el însuşi de evicţiune faţă de donatar (art. în această privinţă. în literatura juridică s-a arătat că ne aflăm în faţa unei „garanţii” deoarece obligaţia de garanţie contra evicţiunii se aplică indepen-dent de culpa 161 vânzătorului . nu poate da loc la garanţie 163. Evicţiunea în contractele civile. Bucureşti. în conformitate cu principiile generale. totuşi vânzătorul de la care donatorul a cumpărat bunul va răspunde de evicţiune faţă donatar. dar şi faţă de succesorii în drepturi ai cumpărătorului.de exemplu donatar) 164. p. adică toate drepturile şi acţiunile referitoare la bunul transmis (art. Ca urmare.1685). 1706 din noul Cod civil dispune că "Vânzătorul este obligat să garanteze contra evicţiunii faţă de orice dobânditor subsecvent al bunului. obligaţia de garanţie există chiar dacă nu s-a stipulat nimic expres în contract. vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii. op. evictionis.. Vânzătorul are această obligaţie nu numai faţă de cumpărător.). 160 F. Matei B. Editura All. 163 A se vedea C. Prin evicţiune se înţelege pierderea proprietăţii bunului cumpărat.cit. Aceasta deoarece odată cu bunul vândut se transmit subdobânditorului şi toate accesoriile sale..63. Cuvântul „evicţiune” provine din limba latină evictio.cit. p. Editura ALL Educaţional. ori tulburarea cumpărătorului în exercitarea atributelor de proprietar 160. fie universali.Băicoianu.74. în tot sau în parte.7 şi p. 1997. art.şi înseamnă deposedare.Hamangiu.cit. De asemenea.1. În acest sens. Bucureşti.Cantacuzino. p. op.Mureşan. Tratat 2008. I.

Odată cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi predarea bunului în stăpânirea cumpărătorului.civ. mandatarul cumpărând în numele său. de exemplu. pentru a nu fi tulburat nici de către vânzător. Rezultă acest lucru din dispoziţiile art.pr. atunci el va răspunde faţă de cumpărător contra evicţiunii.. vânzătorul invocă un drept de uzufruct. care incumbă atât vânzătorului cât şi succesorilor săi universali sau cu titlu universal şi poate fi invocată de cumpărător nu numai împotriva unor tulburări de fapt (acte sau fapte ale vânzătorului care nu se întemeiază pe un drept.2.1. de la data înscrierii actul ui de adjudecare în cartea funciară (A se vedea F. p. dar şi împotriva unor tulburări de drept (acte sau fapte ale vânzătorului care se întemeiază pe un drept. obligaţia „de a nu face” a vânzătorului fiind perpetuă 166. dar care nu a fost rezervat prin contract). op. (Curs 1999). ordonanţa de adjudecare rămasă definitivă şi executată curăţă imobilul de orice ipotecă şi privilegiu (deci problema garanţiei pentru aceste sarcini nu se mai pune). op. Tratat 2008. Dacă mandatul a fost fără reprezentare.). Este indiferent dacă aceste tulburări au o cauză anterioară sau posterioară vânzării. deoarece mandatarul a fost numai un reprezentant al vânzătorului.cit.74) 166 M.cit. Codul nostru civil reglementează această obligaţie a vânzătorului cu scopul de a ocroti cumpărătorul în folosinţa liniştită a bunului cumpărat. uz. asupra bunului vândut. dar se poate îndrepta cu o acţiune în regres împotriva mandantului său. p. 109 .Deak. 9. 1695 alin. cât şi în cazul vânzărilor prin licitaţie pu-blică 165.77.520 C. răspunderea împotriva evicţiunii revine vânzătorului.cit. abitaţie etc. op. iar orice altă cerere. vânzătorul este ţinut să se abţină de la orice act sau fapt personal care l-ar putea tulbura pe cumpărător în folosinţa liniştită a bunului.Mureşan. Garanţia contra evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului. se prescrie în termen de 3 ani(art.3 din noul Cod civil care prevăd că 165 În cazul vânzărilor prin licitaţie publică. care poate conduce la evicţiune. aşa cum s-a arătat. de exemplu.Chirică. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii este aplicabilă atât în cazul vânzărilor prin bună învoială. Aceasta este o obligaţie negativă de a nu face.372-374. nici de către terţe persoane.În cazul în care vânzătorul a încheiat contractul de vânzare-cumpărare prin mandatar. D. deposedarea cumpărătorului de o parte din imobilul cumpărat prin violenţă). p.

Însă. În general.. inclusiv delictuală (dol. După cum s-a arătat în literatura juridică. 1696 din noul Cod civil "acela care este obligat să garanteze contra evicţiunii nu poate să evingă".În acest sens. cumpărătorul va putea invoca excepţia de garanţie nu numai împotriva vânzătorului. dar şi împotriva succesorilor săi în drepturi. În schimb. Această excepţie se întemeiază pe adagiul „cine trebuie să garanteze împotriva evicţiunii. excepţia de garanţie nu poate fi invocată împotriva succesorilor cu titlu particular ai vânzătorului (de exemplu. În acest caz. De exemplu. chiar dacă vânzătorul acţionează în calitate de moştenitor al adevăratului proprietar. nu poate să evingă” (quem de evictione tenet actio. deoarece este o obligaţie patrimonială.). vânzătorul nu poate evinge nici în urma dobândirii unei noi calităţi. concurenţă neloială etc. p. op. de natură a-l tulbura pe cumpărător. săvârşind un „fapt personal” de tulburare a cumpărătorului în folosinţa liniştită a lucrului. nu-l va putea evinge pe cumpărător. 167 F. împotriva unui alt cumpărător al aceluiaşi lucru. chiar dacă acestea s-au ivit ulterior vânzării". Ca urmare a invocării excepţiei.cit. cumpărătorul se poate apăra invocând excepţia de garanţie. orice acţiune a vânzătorului prin care ar încerca să-l evingă pe cumpărător va fi respinsă. activează obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii.Deak. trebuie precizat că obligaţia de garanţie contra evicţiunii este indivizibilă între debitori (art. 110 .75. De aceea. eundem agentem repellit exceptio). Dacă vânzătorul îşi încalcă obligaţia de a nu face."garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului. La decesul vânzătorului obligaţia sa de garanţie contra evicţiunii se transmite succesorilor săi universali sau cu titlu universal.1697). deoarece cumpărătorul îi poate opune excepţia de garanţie 167. conform art. vânzătorul a vândut bunul altuia şi apoi l-a moştenit pe adevăratul proprietar. violenţă. pe care nu o avea în momentul vânzării. orice faptă personală a vânzătorului.

art. prin intermediul unui terţ. dar şi împotriva evicţiunii ce provine d in pretenţiile unui terţ.cit. dacă vânzătorul vinde un imobil succesiv la doi cumpărători diferiţi. Adică.2 prevede că: "Garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ numai dacă acestea sunt întemeiate pe un drept născut anterior datei vânzării şi care nu a fost adus la cunoştinţa cumpărătorului până la acea dată".donatar. 1695 alin. numai atunci când terţul tulburător invocă anumite drepturi asupra bunului vândut. deoarece aceştia nu răspund pentru obligaţiile moştenirii 168. Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru fapte personale există nu numai în caz de tulburare directă a cumpărătorului. De exemplu. În acest exemplu. cât şi tulburările de drept).3. obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru pretenţiile terţilor se referă numai la tulburările de drept. legatar cu titlu particular). Vânzătorul are obligaţia de a-l garanta pe cumpărător nu numai împotriva evicţiunii care ar rezulta dintr-un fapt personal al său.1. cumpărătorul nu-i poate opune excepţia de garanţie. deoarece evicţiunea provine din faptul său personal. deoarece el acţionează în calitate de terţ faţă de acel act. constituite anterior vânzării.78. op.Mureşan. chiar dacă evicţiunea are o cauză ulterioară primei vânzării. care a vândut succesiv imobilul către doi cumpărători. dar şi atunci când evicţiunea se realizează indirect. spre deosebire de obligaţia de garanţie pentru fapta proprie. dacă un moştenitor rezervatar atacă o vânzare pe motiv că este o donaţie deghizată. p. dintre care cel de-al doilea cumpărător îşi înscrie dreptul în cartea funciară înaintea primului cumpărător. 111 . drepturi care exclud. 9. cauza evicţiunii o constituie fără îndoială faptul vânzătorului. De asemenea. situaţie în care vânzătorul va trebui să răspundă de evicţiune faţă de primul cumpărător (cel evins). acesta din urmă va fi evins de celălalt. 168 M. În acest sens. vânzătorul este răspunzător de evicţiune. total sau parţial. care şi-a asigurat opozabilitatea dreptului dobândit prin îndeplinirea formelor de publicitate imobiliară. Garanţia contra evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ. (Curs 1999). dreptul cumpărătorului. (care vizează atât tulburările de fapt. Prin urmare. nu ca moştenitor.

cit. 171 Este vorba despre o tulburare de drept atât în situaţia în care terţul pretinde a avea asupra terenului cumpărat (ca fond aservit) un drept de servitute. evicţiunea se produce în urma admiterii unei acţiuni în justiţie a terţului împotriva cumpărătorului când instanţa. prin exercitarea acţiunilor posesorii.Hamangiu. prin hotărâre judecătorească. recunoaşte terţului un drept real (drept de proprietate. care îi micşorează valoarea sau utilitatea.p. În majoritatea cazurilor. p.599-560. dar şi din exercitarea unei acţiuni posesorii. superficie. M. tulburarea folosinţei. 112 .82). acţiune pe care instanţa o respinge ( F. p. constată că servitutea asupra unui fond vecin aservit nu există (M.cit. op.77). I. abitaţie) sau accesoriu (ipotecă.Deak. încât cumpărătorul cedează fără a mai aştepta să fie dat în judecată. aşa cum s-a subliniat în literatura juridică de specialitate: atunci când dreptul terţului asupra bunului este atât de evident. De exemplu. Dar. Al. op. servitute 171. uz.Mureşan. cumpărătorul se poate apăra şi singur.. Curs 1999.Împotriva simplelor tulburări de fapt (deposedare prin violenţă.. 170 Evicţiunea poate rezulta nu numai din intentarea unei acţiuni petitorii. uzufruct. privilegiu) asupra bunu-lui vândut. şicanări etc. obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii ce provine din pretenţiile terţilor nu este condiţionată de existenţa unei hotărâri judecătoreşti. abitaţie) ori chiar un drept de creanţă legat de bunul cumpărat. cumpărătorul devine moştenitorul adevăratului proprietar 169 . Ca urmare.. Vânzătorul este răspunzător numai dacă tulburarea din partea terţului este o tulburare de drept. iar cumpărătorul plăteşte creanţa pentru a degreva imobilul de ipotecă. cât şi în situaţia în care cumpărătorul.Rosetti-Bălănescu. 169 C. adică numai dacă terţul evingător invocă un drept asupra bunului.Băicoianu. dobândind fondul dominant.. op. Curs 1999. evicţiunea se poate produce şi fără o hotărâre judecătorească.cit. Răspunderea vânzătorului pentru evicţiunea care rezultă din pretenţiile terţilor operează dacă sunt îndeplinite condiţiile de mai jos: a) Evicţiunea să rezulte dintr-o tulburare de drept 170.cit.). superficie. De asemenea.74. după ce a cumpărat bunul de la un neproprietar. uz. p. op. imobilul cumpărat este urmărit de un creditor ipotecar. cum ar fi: un drept de proprietate sau un drept real derivat din dreptul de proprietate (uzufruct.Mureşan. servitute. evicţiunea poate rezulta şi din exercitarea unei acţiuni în justiţie a cumpărătorului împotriva unui terţ care stăpâneşte bunul.

nedeclarate de vânzător.385. În cazul ipotecilor şi privilegiilor. op. p.80.. Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate. ceea ce înlătură orice posibilitate a cumpărătorului de a proba contrariul. S-a arătat judicios că în cazul existenţei unei servituţi aparente. op. acesta din urmă va răspunde pentru evicţiune 174. 175 A se vedea D. dar şi atunci când el invocă un drept de creanţă. Vânzătorul este ţinut să răspundă numai dacă pretenţiile terţului se întemeiază pe un drept născut anterior datei vânzării. terţul invocă un contract de locaţiune consimţit de vânzător. precum şi jurisprudenţa franceză acolo citate. 174 M. op. p.cit. op. p. ceea ce se explică nu prin faptul că i-ar fi imputabilă cumpărătorului vreo culpă în neobservarea servituţii.cit.cit. p. ci întrucât servitutea este aparentă se prezumă absolut a fi cunoscută. lipsa culpei ori buna sa credinţă la încheierea contractului 175. F. b) Evicţiunea să aibă o cauză anterioară vânzării. 173 F.Chirică.386. 172 D. op.Deak.Vânzătorul nu răspunde de servituţile aparente. Dacă la data vânzării cumpărătorul nu a cunoscut locaţiunea sau îmbunătăţirile. iar vânzătorul nu le -a declarat. cauza evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ nu trebuie să -i fie imputabilă vânzătorului. opozabil şi cumpărătorului dacă are dată certă anterioară vânzării.. Tratat 2008. 113 .Mureşan. legat de bunul cumpărat.cit..Chirică. De exemplu.Deak. În literatura juridică de specialitate se admite că există o tulburare de drept nu numai atunci când terţul invocă un drept real asupra bunului. pe care cumpărătorul le putea constata prin semnele lor exterioare. Aceasta deoarece vânzătorul este prezumat a cunoaşte drepturile terţelor persoane născute anterior datei vânzării şi pe care încearcă să le valorifice sau să le opună cumpărătorului. garanţia nu funcţionează chiar dacă s-ar dovedi ignoranţa cumpărătorului.78. nici de servituţile neaparente pe care le-a adus la cunoştinţa cumpărătorului ori pe care acesta le cunoştea din alte surse 172. Vânzătorul nu poate scăpa de garanţie invocând propria ignoranţă în privinţa unei cauze de evicţiune. dacă recunoaşterea acestui drept înlătură sau restrânge dreptul cumpărătorului. care sunt sarcini ale imobilului. obligaţia de garanţie funcţionează numai dacă debitorul principal nu-şi plăteşte datoria şi creditorul trece la realizarea creanţei 173. sau invocă dreptul de a fi despăgubit pentru îmbunătăţirile aduse de el imobilului închiriat... Curs 1999. Tratat 2008. p.78.cit.

la data vânzării.1 din noul Cod civil: "Cumpărătorul chemat în judecată de un terţ care pretinde că are drepturi 176 M. op.4. În schimb. dar care îi este imputabilă. Culpa cumpărătorului în legătură cu cauza de evicţiune nu înlătură dreptul de garanţie. c) Cauza evicţiunii să nu fi fost cunoscută cumpărătorului la data înche-ierii contractului de vânzarecumpărare. înseamnă că a cumpărat pe riscul său. 9. astfel încât cumpărătorul nefiind înştiinţat de vânzător nu a mai avut posibilitatea să facă acte de întrerupere 176. contractul având caracter aleatoriu. dreptul terţului asupra bunului vândut să nu fi fost adus la cunoştinţa cumpărătorului până la data vânzării. dacă vânzătorul a înstrăinat succesiv imobilul său la doi cumpărători diferiţi. vânzătorul este ţinut să răspundă pentru evicţiunea ce decurge din uzucapiune.1. vânzătorul răspunde şi atunci când evicţiunea are o cauză ulterioară vânzării. chiar dacă aceasta a început înainte de vânzare. într-un interval de timp scurt. 114 . evicţiunea rezultă din fapta proprie a vânzătorului). Vânzătorului îi incumbă sarcina probei cunoaşterii cauzei evicţiunii de către cumpărător.Rezultă că vânzătorul răspunde contra evicţiunii care ar rezulta din pretenţiile terţilor indiferent dacă este de bunăcredinţă (nu a cunoscut cauza evicţiunii) sau de rea-credinţă (a cunoscut cauza evicţiunii).1705 alin. În privinţa necunoaşterii cauzei de evicţiune. Dacă însă. De asemenea.82.. vânzătorul nu poate fi ţinut să răspundă pentru cauzele de evicţiune ivite după ce bunul vândut a ieşit din patrimoniul său.cit. aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate. iar cel de-al doilea cumpărător şi-a intabulat dreptul în cartea funciară înaintea primului cumpărător. vânzătorul va răspunde faţă de primul cumpărător pentru evicţiune deşi cauza acesteia este ulterioară vânzării (în acest caz. Chemarea în judecată a vânzătorului. este indiferent dacă cumpărătorul are sau nu vreo culpă. p. cumpărătorul a cunoscut pericolul evicţiunii. iar cumpărătorul să nu fi cunoscut pe altă cale existenţa acestui drept. Deci. Conform art. Astfel.Mureşan. Prin excepţie. dar s -a împlinit după vânzare.

nr.civ. afară de cazul în care dovedeşte că nu existau motive suficiente pentru a împiedica evicţiunea".cit. Curs 1999. în scopul respingerii pretenţiilor terţului. conform art. Introducerea în proces se face printr-o cerere de chemare în garanţie (garanţie incidentă).Suprem. 1326 din 6 iulie 1977. Prin urmare. reprezentând o simplă eventualitate şi nu o certitudine că va fi demolată. op. printr-o acţiune în garanţie pentru evicţiune (garanţie principală).civ. Chemarea în garanţie este o măsură de prudenţă pentru cumpărător.5.pr. În cazul în care cumpărătorul sau succesorul său a fost evins de întregul bun 177 M. cumpărătorul trebuie să-l introducă în proces pe vânzător..79.1. pentru ca acesta să prezinte instanţei dovezile de care dispune. adică dacă terţul a înregistrat o acţiune în justiţie. deoarece vânzătorul îl poate apăra cu toate mijloacele de care dispune. p. De asemenea. cumpărătorul se poate întoarce împotriva lui pe cale principală. Obligaţia vânzătorului de a-l apăra pe cumpărător în procesul cu terţul evingător există numai dacă terţul săvârşeşte o tulburare de drept şi numai dacă tulburarea este actuală şi efectivă. 178 În aceeaşi ipoteză. p.2/1978. sec.cit.Mureşan. a recunoscut dreptul terţului pierde dreptul de garanţie. în RRD nr. Dacă totuşi acţiunea în justiţie a terţului este admisă.1705 alin. Rezoluţiunea contractului. 9. 115 .1) 178. dec. op. prin aceeaşi hotărâre judecătorească cumpărătorul poate obţine obligarea vânzătorului la daune-interese.asupra lucrului vândut trebuie să îl cheme în cauză pe vânzător". care pot fi necunoscute cumpărătorului. conform dispoziţiilor art. 1705 alin. fără a exista o hotărâre judecătorească. În practica judecătorească s-a hotărât că pericolul de expropriere a unei clădiri vândute. p. evitând ulterior un alt proces cu vânzătorul pentru evicţiune. pierde dreptul de garanţie dacă vânzătorul dovedeşte că existau motive suficiente pentru a se respinge cererea (art. nu constituie evicţiune. prin cuprinderea ei într-o zonă restructurabilă.80. fiind evins de către terţ.2 din noul Cod civil "cumpărătorul care..60-63 din C.55). căci simpla temere de eventualitatea unei evicţiuni nu-l îndreptăţeşte pe cumpărător să invoce obligaţia de garanţie 177. motiv pentru care cererea de despăgubire a cumpărătorului a fost respinsă ca prematură (a se vedea Trib.Deak. dar fără ca vânzătorul să poată dovedi că avea mijloacele necesare pentru respingerea pretenţiilor terţului. În cazul în care cumpărătorul a omis să-l cheme în garanţie pe vânzător şi pierde procesul. A se vedea F.

vânzătorul are dreptul să scadă din preţ o sumă corespunzătoare acestui beneficiu (de exemplu. 9. În aceleaşi condiţii. Dacă la data evicţiunii bunul vândut are o valoare mai mare decât la data vânzării..Hamangiu. sporul de valoare acumulat până la data evicţiunii. Al.563). cumpărătorul poate cere restituirea preţului şi repararea prejudiciului suferit (art. În conformitate cu art. odată cu rezoluţiunea. odată cu bunul. 1701 alin. op. din orice cauză.. cumpărătorul unei păduri.1).2).6.1. p75. Pe cale de consecinţă. conform art.Băicoianu. 181 M. vânzătorul trebuie să restituie preţul primit şi în cazul în care acţiunea în garanţie este exercitată de un subdobânditor.2. Tratat 2008. care după ce a exploatat-o parţial. cumpărătorul nu suportă riscul devalorizării monetare. Aceasta deoarece. de la care a cumpărat el (D. pe lângă preţul vânzării. pot solicita rezoluţiunea (art. inclusiv acţiunile transmiţătorului împotriva celui de la care a cumpărat. nu ar mai fi încheiat contractul. dacă cumpărătorul a obţinut un beneficiu din stricăciunile aduse lucrului. p. suficient de însemnată încât dacă ar fi cunoscut evicţiunea. la data evicţiunii. 1701 alin. p. datorită art. indiferent dacă acesta a cumpărat bunul la un preţ mai mic sau mai mare 180 ori chiar cu titlu gratuit. 1344 C.. Curs 1999. fie prin forţă majoră. I. valoarea bunului vândut a scăzut sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate. 182 Aşa cum s-a arătat în literatura juridică. fiind fără relevanţă acceptarea sau neacceptarea teoriei 116 .civ. vânzătorul este obligat să restituie preţul în întregime chiar dacă.Chirică. op.81.cit. în calitate de proprietar.Rosetti-Bălănescu. Vânzătorul datorează sporul de valoare 182 indiferent dacă a fost de bună-credinţă sau de rea-credinţă la data 179 Cumpărătorul.cit.Deak. fie din neglijenţa cumpărătorului 179. F. vânzătorul este obligat să plătească cumpărătorului. 180 În sensul că subdobânditorul nu poate cere restituirea decât în limita preţului plătit de el cumpărătorului intermediar.cit. Prin excepţie. a fost evins..1 din noul Cod civil.1700 alin.sau de o parte a acestuia. Restituirea preţului. are dreptul să fie neglijent cu privire la bunul pe care îl consideră al său sau să-i dea orice întrebuinţare. p. întemeiate pe obligaţia acestuia de garanţie contra evicţiunii 181 . op. vânzătorul poate să reţină din preţ sumele reprezentând valoarea materialului lemnos exploatat – a se vedea C. subdobânditorul primeşte şi toate accesoriile sale. op.1700 alin.cit.391).Mureşan.

unele instanţe au decis că pe lângă preţul de vânzare. p326-327.cit. 2006. Tratat 2008. Întinderea daunelor-interese.nr. op.. p 43.Zamşa. că în caz de evicţiune..Chirică.S. citate după D. C. Fructele culese de cumpărător până la data când a devenit de rea-credinţă nu este dator să le restituie terţului evingător 183.7. Şi opiniile din literatura juridică.E. citată după D.cit.513/2000. 183 F. Astfel. nu şi la sporul de valoare al imobilului (Curtea de Apel Constanţa. Tratat 2008. p.243-245. Vezi şi C.. deciziile nr.Popa.cit.J.591/1994. Gh. În practica judecătorească recentă (după anul 2000) s-au pronunţat soluţii diametral opuse în legătură cu dreptul cumpărătorului la sporul de valoare.Chirică.cit. 1702 alin. dimpotrivă. Teoria impreviziunii – rebus sic stantibus – în dreptul civil..cit.nr. în temeiul art. cumpărătorul are dreptul la sporul de valoare al imobilului (Î.1011/1993.Beleiu (II). p. op. în revista „Dreptul” nr. vânzătorul poate fi ţinut doar la restituirea preţului actualizat. în Buletinul jurisprudenţei. op. în cazul evingerii cumpărătorului (care a cumpărat imobilul de la Statul Român în baza Legii nr.C. 2194/2004 şi 2768/2004. în literatura juridică anterioară noului Cod civil s-a precizat că este vorba despre fructele pe care cumpărătorul le-a perceput după ce a devenit de rea-credinţă (a luat cunoştinţă de drepturile terţului asupra bunului prin prealabila notificare sau prin cererea de chemare în judecată). Studiu de doctrină şi jurisprudenţă.. op.4/2001.cit.1 din noul Cod civil. C. secţia civilă şi de proprietate intelectuală.112/1995) de către fostul proprietar.J. 513/2000 a Curţii de Apel Constanţa. Notă la decizia civilă nr. p. I. c) cheltuielile încheierii şi executării contractului de către cumpărător.încheierii contractului şi indiferent dacă prejudiciul a fost previzibil sau imprevizibil. p394).com. 117 . op. în această problemă.. actualizat cu indicii ratei inflaţiei. p. Alte instanţe au decis. contra D.C. dec.81. precum şi în procesul de chemare în garanţie a vânzătorului.cit. p. secţia civilă.Ţiclea. dacă au fost suportate de cumpărător. d) pierderile suferite şi câştigurile nerealizate de către cumpărător din cauza evicţiunii.1. Bucureşti. b) cheltuielile de judecată efectuate de cumpărător în procesul cu cel ce l-a evins.p.393). p191 şi următ. 9. op.Giurcă (I). 1994.cit.29-36. aceste cheltuieli se referă la taxele de timbru pentru autentificarea contractului. s. dec. op. Editura Hamangiu. impreviziunii (F. op. onorariu pentru notar sau avocat. Teoria impreviziunii. Cu privire la teoria impreviziunii a se vedea Gr. taxe de intabulare în cartea funciară etc. Dacă vânzătorul este răspunzător de evicţiune. LStănciulescu.. sunt diferite ( a se vedea Al. p.. revista „Dreptul” nr.Toader.66-67.2518/2003.Deak.394).82).Chirică.Deak. daunele-interese pe care le datorează cuprind: a) valoarea fructelor pe care cumpărătorul a fost obligat să le restituie celui care l-a evins.

noua stare de lucruri proiectată prin contract nu este încă adusă la îndeplinire printr-un transfer de proprietate. 1347 C. este dator să ramburseze cumpărătorului şi cheltuielile făcute pentru efectuarea şi. să plătească daune-interese corespunzător cu prevederile art. ridicarea lucrărilor voluptuare (făcute în scop de lux sau de plăcere). Înlăturarea evicţiunii de către cumpărător.9.n.De asemenea. în cazul pieirii parţiale a lucrului înainte de vânzare.1. fie că lucrările sunt autonome. 1702 alin. 118 .). În ultima ipoteză.Rosetti-Bălănescu.cit.2. a fost de rea-credinţă).1. fie că sunt adăugate. legea nu mai cere nici o condiţie pentru admisibilitatea rezilierii. Efectele evicţiunii parţiale.8. 9. Art.Băicoianu. Al. vânzătorul trebuie să restituie cumpărătorului o parte din preţ proporţională cu valoarea părţii de care a fost evins şi. Acţiunea în garanţie pentru evicţiune a cumpărătorului este o acţiune personală (nu reală). vânzătorul este obligat să ramburseze cumpărătorului sau să facă să i se ramburseze de către acela care evinge toate cheltuielile pentru lucrările efectuate în legătură cu bunul vândut.1704 din noul Cod civil prevede că atunci când cumpărătorul a păstrat bunul cumpărat plătind terţului evingător o sumă de bani sau dându-i un alt bun.. dacă este cazul.civ. Dreptul la acţiune al cumpărătorului evins pentru daune-interese se prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani şi începe să curgă de la data producerii evicţiunii (în cazul în care evicţiunea rezultă dintr-o hotărâre judecătorească. 9. în acest din urmă caz.) şi rezilierea în cazul când lucrul pierise în parte în momentul încheierii vânzării (art. iar rezilierea unui contract executat este întotdeauna mai gravă pentru că cumpărătorul a putut conferi terţilor drepturi asupra lucrului.1703 din noul Cod civil. dar.civ. numai dacă sunt necesare (făcute pentru conservarea bunului) sau utile (făcute pentru sporirea valorii bunului). rezilierea nu poartă decât asupra unui simplu procent (a se vedea C. care poate fi cerută oricât de mică ar fi partea din lucru pierită înainte de vânzare. În schimb.) în caz de evicţiune parţială (art. după caz. vânzătorul 184 În literatura juridică română clasică s-a observat că legea face o distincţie între rezilierea (rezoluţiunea-s. în cazul în care evicţiunea parţială 184 nu atrage rezoluţiunea contractului.1702. potrivit art. Dacă vânzătorul a cunoscut cauza evicţiunii la data vânzării (deci. În conformitate cu dispoziţiile art. astfel încât daunele interese pot fi cerute numai de la vânzător ori de la succesorii săi universali sau cu titlu universal. de la data rămânerii irevocabile).Hamangiu.564). p. op. Autorii au explicat această deosebire prin faptul că în caz de evicţiune parţială contractul a fost deja executat.1311 C. I.

garanţia vânzătorului poate fi extinsă atât pentru fapte personale. 119 .. 9. 1698 alin.76-77. aplicându-se garanţia de drept. conform intereselor lor. cât şi pentru faptele terţilor (de exemplu. iar în al doilea caz prin plata valorii bunului dat. cu excepţia cazului în care cumpărătorul şi-a asumat riscul producerii evicţiunii". În ce priveşte clauzele de restrângere sau de înlăturare a răspunderii vânzătorului art. stabilind prin convenţia lor alte reguli de garanţie. Dar. op.1 din noul Cod civil dispune că: „Părţile pot conveni să extindă sau să restrângă obligaţia de garanţie. art.cit. Curs 1999. În acest sens. în primul caz prin rambursarea către cumpărător a sumei plătite cu dobânda legală calculată de la data plăţii. Garanţia stipulată de părţi se numeşte garanţia convenţională 185. p.1698 alin. părţile contractante pot deroga de la prevederile legale indicate mai sus. Dacă în contractul de vânzare-cumpărare nu ar exista stipulat nimic în privinţa garanţiei contra evicţiunii. Se impune însă precizarea că aceste clauze de extindere trebuie să fie stipulate expres în contract şi să fie neechivoce.1. În ce priveşte clauzele de extindere a răspunderii vânzătorului în caz evicţiune. Obligaţia de garanţie contra evicţiunii a vânzătorului este reglementată de noul Cod civil prin norme juridice cu caracter supletiv şi se numeşte garanţia de drept.Mureşan. Astfel.este liberat de urmările garanţiei.2 prevede că: "Stipulaţia prin care obligaţia de garanţie a vânzătorului este restrânsă sau înlăturată nu îl exonerează pe acesta de obligaţia de a restitui preţul. se admite că acestea pot fi stipulate în contract deoarece legea nu prevede limitări. Modificări convenţionale a garanţiei împotriva evicţiunii. părţile pot extinde garanţia şi împotriva unor tulburări de fapt) ori chiar pentru împrejurări fortuite (expropriere). În ambele cazuri. vânzătorul este obligat şi la plata tuturor cheltuielilor aferente. altminteri se aplică regulile garanţiei de drept. 185 M.10. vânzătorul rămâne răspunzător potrivit prevederilor legale. Acestea pot chiar conveni să îl exonereze pe vânzător de orice garanţie contra evicţiunii”.

Cu toate acestea. b)rior poate solicita valoarea părţii pierdute prin efectul c)de personal. le-a ascuns cumpărătorului.cit. comis ante vânzării (de exemplu. aşa cum s-a apreciat în literatura juridică română a) po ate cere vânzării.cit. încheierea unui contract de evicţiunii. 1. p565). fapt precis determinat al vânzătorului şi nu există rea-credinţă sau dol din partea acestuia. op. cumpărătorul: F.1.9.83. dacă cumpărătorul a cunoscut. Încercuiţi răspunsurile corecte.Aceasta deoarece cumpărătorul pierzând dreptul asupra bunului. 1699 din noul Cod civil " chiar dacă s-a convenit că vânzătorul nu va datora nicio garanţie. poate cu fi recunoscută valabilă fapt poate în solicita oopozabile parte din preţ. proporţională valoarea părţii de dacă care acest a fost personal este adus la cunoştinţa cumpărătorului înainte de vânzare. 186 2. din moment ce cumpărătorul este pus în cunoştinţă de cauză în privinţa eventualei evicţiuni ce ar putea surveni (a se vedea C. condiţii cumpărătorului). Al. Obligaţia de garanţie contra evicţiunii a vânzătorului este aplicabilă: a)numai în cazul vânzărilor prin bună învoială. cât şi în cazul vânzărilor prin licitaţie publică.Băicoianu. 9. clauza prinrezoluţiunea care vânzătorul încearcă să se exonereze de răspundere pentru fapt a fost evins.11. op. În cazul evicțiunii parţiale.. cumpărătorul este presupus că a renunţat la garanţia vânzătorului. indiferent de valoarea părţii din bun de un care clasică.Rosetti-Bălănescu. cunoscându-le în momentul vânzării. deoarece se referă la un evins. Limitele clauzei de nerăspundere pentru evicţiune. p. preţul este deţinut fără cauză de vânzător. b) numai în cazul vânzărilor prin licitaţie publică. Conform art. sau dacă a cumpărat pe riscul său (caz în care contractul de vânzare este aleatoriu). 120 . De asemenea. Test de autoevaluare nr. la data vânzării. c) atât în cazul vânzărilor prin bună învoială. arendare sau închiriere. I.Deak. pericolul evicţiunii. el răspunde totuşi de evicţiunea cauzată ulterior vânzării prin faptul său personal 186 ori de cea provenită din cauze pe care..Hamangiu. Orice stipulaţie contrară este considerată nescrisă".

Drept civil.Beek.9 I. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. Vol. Tratat de drept civil. Contracte speciale.Deak. F. Contracte speciale.Chirică. Bucureşti 2008. Editura Wolters Kluwer.Aynes. P.10 Obligaţia de garanţie contra viciilor bunului vândut Cuprins 121 .Urs .în noul Cod civil .H. P-Y Gautier . Contracte speciale. Editura Universul Juridic.1. Vânzarea.Contractele speciale. Noul Cod Civil Unitatea de învăţare nr.Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. L.Moţiu. schimbul şi donaţia. F. Editura C. Bucureşti 2009. Contractele speciale . Tratat de drept civil. Bucureşti 2001.Bibliografia unităţii de învăţare nr. D.Malaurie.

.....2. 10........... 10.......... atunci când lucrul vândut prezenta un viciu mai însemnat............ 10.... cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ mai mic"............................. Obligaţia de garanţie contra viciilor bunului vândut.. datorită cărora este impropriu întrebuinţării după destinaţia sa ori i se micşorează întrebuinţarea sau valoarea. 10.1............4..... 10.......................1................... 10......... Noţiune................ Viciile bunului vândut se mai numesc şi vicii redhibitorii pentru că în dreptul roman.10  cunoaşterea condiţiilor angajării răspunderii pentru vicii  cunoaşterea întinderii garanţiei vânzătorului  însuşirea aspectelor legate de prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse 10.............. În acest sens.....1.....9.....1.... Prin vicii trebuie să înţelegem anumite defecţiuni sau deficienţe ale bunului vândut.. Domeniul de aplicare a garanţiei contra viciilor.... 10.......... Modificări convenţionale a garanţiei contra viciilor.......1. Vânzătorul răspunde faţă de cumpărător nu numai în caz de evicţiune (când nu asigură liniştita posesiune a lucrului vândut)........... 122 .6. Întinderea garanţiei vânzătorului........... Efectele garanţiei contra viciilor bunului vândut...................3................1.................1......1... dacă le-ar fi cunoscut. 10..................1.............1707 alin......1.... dar şi pentru viciile lucrului (când nu asigură folosinţa utilă)........................ Denunţarea viciilor ascunse....... 10........1...................10.............1..... Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse....1.................. Obligaţia de garanţie contra viciilor bunului vândut 10.........1 din noul Cod civil dispune că: "Vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuinţării la care este destinat sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea sau valoarea încât.................... Obiectivele unităţii de învăţare nr...7............................5...8....1 Noţiune..... Condiţiile angajării răspunderii vânzătorului pentru vicii.. art... Garanţia pentru buna funcţionare..............

cit. 189 Tribunalul Suprem.79. De exemplu. când era vară şi centrala nu funcţiona.1. dec. sec.1. p. Prin viciu ascuns.. p. chiar sub apartamentul cumpărat. printr-o analiză de laborator 190 sau în condiţiile unei temperaturi scăzute.R. Condiţiile angajării răspunderii vânzătorului pentru vicii.58. op.D. op.Deak. care dispune că vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse. op. p.Băicoianu.Stoica. a se vedea şi V.88.2. ci numai la venirea iernii când centrala a fost pornită 192 . În practica judecătorească sunt considerate vicii ascunse acelea care nu puteau fi descoperite decât printr -o expertiză tehnică 189. Deci..R.dec. nu putea fi descoperit fără asistenţă de specialitate.6-18. 190 Tribunalul judeţean Hunedoara.cit.6/1983. Tratat 2008. C. 192 Curtea de Apel din Paris. cu privire specială asupra autovehiculelor.nr.85. dec. M. 1707 alin. De asemenea.Chirică..1. la data predării bunului. 1707 alin. p..Rosetti-Bălănescu. 541/1973. Curs 1999. I.nr. 191 Tribunalul Municipiului Bucureşti. Tratat 2008.nr.2/1992. Pentru amănunte în legătură cu originile istorice ale garanţiei pentru vicii ascunse.399.Chirică..151/1990. viciul este considerat ascuns numai dacă cumpărătorul nu l-a cunoscut cu ocazia predării bunului şi nici nu putea să-l cunoască printr-o verificare normală. a) Viciul să fie ascuns. 188 F. dar atentă. p566. p.nr. A se vedea şi C.133. în revista „Dreptul” nr.cit. a se vedea D. Al.410.civ.9-12/1989. în raport cu natura bunului 188. Obligaţia de garanţie contra viciilor bunurilor vândute de persoanele fizice.nr.cit.vânzătorul era obligat să-l ia înapoi prin acţiunea numită redhibitorie (din verbul latin redhibere – a lua înapoi) 187.Hamangiu.civ.5/1983. în CD pe anul 1973. care n-a existat la data încheierii vânzării 191.Turianu. 123 .Mureşan. s-a decis că poluarea sonoră provenind de la o centrală termică. în sensul art. se înţelege acel viciu care.civ. în R. op. 10. infiltrarea apei şi inundarea unei clădiri ca urmare a unor ploi abundente constituie un viciu ascuns care nu a putut fi observat de 187 Cu privire la unele aspecte speciale ale garanţiei pentru evicţiune.constituie un viciu ascuns pe care cumpărătorul nu l-a putut constata la data vânzării. în R.cit. de către un cumpărător prudent şi diligent. citată după D. situată în subsolul clădirii. Această condiţie rezultă din prevederile art.D. op. p. p. p.

dovedindu-se că viciul a fost ascuns de vânzător prin mijloace dolosive sau că era imposibil de descoperit. idem. În privinţa cumpărătorului profesionist există o adevărată prezumţie simplă de cunoaştere a existenţei viciilor. Curs 1999. citată după D. având în vedere resursele personale ale acestuia (apreciere in concreto) şi un comportament fără reproş al unei persoane dotate cu asemenea resurse (apreciere in abstracto). p. p. afară de cazul în care a fost informat în prealabil de existenţa viciului. fără a fi obligat să apeleze la un specialist sau expert. op.Chirică. Posibilitatea cumpărătorului de a cunoaşte viciul lucrului se apreciază in abstracto. În literatura juridică recentă. Pentru un asemenea cumpărător aprecierea aptitudinii de a constata existenţa unor vicii se face după criterii abstracte. secţia civilă şi de proprietate intelectuală.59-62. citate după M.nr..R. 124 . În cazul unui cumpărător profesionist .J.cit.679 din 12 aprilie 1986. sec.D. fiind vorba despre o prezumţie simplă. dec.1252/2003. într-o altă opinie. citată după M. Tratat 2008.R. în R. p.1186 din 13 august 1957. Dar.1707 alin.Chirică. sec.D.cit. se consideră că problema dacă o deficienţă (viciu) este ascunsă sau aparentă se apreciază diferit după cum este vorba despre un cumpărător profan sau un cumpărător profesionist.civ.1936 din 21 august 1984..civ.cumpărător la data vânzării.cit. căci dacă nu o face este în culpă şi trebuie privit a-şi fi asumat riscurile. în CD 1978. în cazul unui lucru pentru a cărui cunoaştere (sub aspectul calităţii sau viciilor) este necesară o anumită pregătire. decât printr-o expertiză înalt calificată ( a se vedea D.67-68.S. precum şi literatura şi jurisprudenţa franceză acolo citate). p.62-63. op.nr.cit. s-a afirmat.nr. Lipsa de informare. la nivelul unui profesionist fără reproş.409-411. 194 A se vedea Trib Suprem. p. dec.88.7/1985. deoarece la acea dată anotimpul era secetos 193 .nr.1/1987.410. idem.Mureşan. în CD 1957. neputând antrena răspunderea vânzătorului pentru vicii pe care el nu le-a remarcat. cumpărătorul trebuie să apeleze la o persoană calificată. După cum se poate vedea. în R. 138 din 4 februarie 1978. lipsa de experienţă sau nepriceperea cumpărătorului nu fac ca viciile neconstatate de el să fie considerate vicii ascunse. neputând pretinde desfiinţarea contractului 195 . op. Curs 1999. la nevoie printr-un specialist. op. Tratat 2008. dec. 195 A se vedea Trib.88.nr. decizia nr..2). deşi orice cunoscător le-ar fi putut observa fără dificultate 194. în practica noastră judecătorească mai veche s-a apreciat că dacă cunoaşterea viciilor bunului vândut reclamă o anumită pregătire (lucruri 193 C. cumpărătorul trebuie să verifice starea acestuia.nr. p.Mureşan. În cazul cumpărătorului profan se consideră că viciul este ascuns dacă nu poate fi observat în urma unei examinări normale. p. avându-se în vedere un cumpărător prudent şi diligent (art.. nu subiective. viciul este considerat ascuns în condiţii mult mai dificile.79 -81. dec.Suprem. p. În practica judecătorească anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil s-a decis că la cumpărarea unui autoturism. aceasta poate fi răsturnată prin proba contrară.

cit. p. Potrivit art. nu constituie o condiţie a angajării răspunderii vânzătorului pentru vicii 196 .409.410. nici noul Cod civil nu pretinde cumpărătorului să apeleze la o persoană calificată. Prin urmare. 23 iunie 2000. cu prilejul numeroaselor vizite efectuate la imobil. 196 197 F. Excluderea răspunderii vânzătorului se explică prin faptul că la preluarea bunului (recepţie) cumpărătorul are obligaţia de a-l examina cu atenţie.408.cit. p. Tratat 2008. trebuie să îl informeze pe vânzător despre ele fără întârziere (art..4 din noul Cod civil vânzătorul nu datorează garanţie contra viciilor pe care cumpărătorul le cunoştea la încheierea contractului.Deak. nota nr. „Recueil Dalloz” (IR) nr.. putea constata zgomotul continuu produs de o instalaţie frigorifică a unei măcelării 197.cit. D. De exemplu. Dacă nu face acest lucru cumpărătorul este considerat în culpă. Tratat 2008. în cazul garanţiei împotriva viciilor bunului vândut culpa cumpărătorului în necunoaşterea viciului exclude răspunderea vânzătorului pentru aceste vicii..86. Literatura juridică recentă consideră că întrucât o asemenea cerinţă (apelarea la o persoană calificată) nu este prevăzută de lege. Într-adevăr. vânzătorul nu răspunde de viciile bunului vândut pe care cumpărătorul le putea descoperi la data predării. vânzătorul nu răspunde de viciile bunului pe care el le-a adus expres la cunoştinţa cumpărătorului. citată după D. p. op. 2. ipoteză în care poate observa viciile aparente. De asemenea.1690 alin. p.3) 198. iar dacă nu o face el este considerat în culpă.. A se vedea Curtea de Apel din Versailles. acestea fiind vicii aparente.240. Dacă cu această ocazie constată existenţa unor vicii aparente. op.33/2000. 1707 alin.cit. op.Chirică. într-o speţă s-a decis că vânzătorul nu este răspunzător pentru vicii ascunse deoarece cumpărătorul apartamentului.de mare complexitate sau tehnicitate) cumpărătorul trebuie să apeleze la o persoană calificată. Tratat 2008. 125 . op. Rezultă că spre deosebire de garanţia contra evicţiunii (care funcţionează chiar şi în cazul în care cumpărătorul are o culpă în necunoaşterea cauzei evicţiunii).Chirică.Chirică. Revine vânzătorului sarcina de a dovedi că l-a înştiinţat pe cumpărător despre existenţa viciului sau că viciul a fost cunoscut de cumpărător la data vânzării. p. deoarece aceste vicii nu mai sunt ascunse. fără asistenţă de specialitate. 198 A se vedea D.

decizia nr.D. dacă le-ar fi cunoscut. c)Viciul să fie important. b)Viciul sau cauza lui să fi existat la data predării bunului . sec. care pot fi înlocuite 202. op.5/1983.1.R.cit.civ. 1707 alin.87. p.nr. dec. p.Chirică. Nu este necesar ca viciul să se fi manifestat până la predarea bunului. chiar dacă viciul se va manifesta ulterior 199. 1973. în practica judiciară s-a decis că viciul nu este important (grav) dacă constă doar în uzura unor piese.Problema dacă un viciu este ascuns sau aparent.679/1986. care dispune că vânzătorul garantează împotriva acelor vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuinţării la care este destinat sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea sau valoarea încât.chiar dacă ruperea piesei datorită acestei defecţiuni se produce abia mai târziu.D. deoarece odată cu predarea trec la cumpărător şi riscurile.nr.civ.59-62.R.541/1973. de asemenea. p.58.cit. 1978. Vânzătorul răspunde pentru viciile ascunse ale bunului vândut chiar şi atunci când nu le-a cunoscut până în momentul predării. idem. în R. printr-o analiză de laborator. constituie un viciu ascuns existent la data predării 200.1/1987. existent la data predării bunului. 203 A se vedea Tribunalul Suprem.62-63. 199 200 M. Pentru angajarea răspunderii vânzătorului nu este necesar ca viciul să afecteze esenţa (substanţa) bunului 203. 201 A se vedea D. Vânzătorul nu răspunde pentru viciile ivite ulterior predării bunului. răspunderea vânzătorului pentru vicii nu funcţionează 201.nr.dec. 183/1978. op. Astfel. Dacă viciile sunt minore şi lucrul poate fi uşor reparat. Această condiţie rezultă din dispoziţiile art. p. în CD. un cal care suferea de o anumită boală. o defecţiune de turnare a unei piese metalice reprezintă un viciu ascuns.nr. Curs 1999. Tratat 2008. De exemplu.civ. care n-a putut fi diagnosticat decât ulterior. dec.nr. Dovada faptului că viciul a existat în momentul predării bunului cade în sarcina cumpărătorului. p. fiind o împrejurare de fapt.413. p. 202 A se vedea Tribunalul Suprem. rămâne la aprecierea instanţei de judecată. cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ mai mic.Mureşan.6/1983. afară numai dacă a convenit cu cumpărătorul ca să nu răspundă de ele. A se vedea Tribunalul judeţean Hunedoara. în R.133. fiind de bună-credinţă. în CD. sec. ci este suficient ca la data predării să existe doar cauza sau germenele lui. 126 .

2). Potrivit art. se consideră că vânzătorul şi-a executat obligaţia de a preda bunul în starea în care se afla în momentul încheierii contractului. Dacă vânzătorul a tăinuit viciul (ceea ce înseamnă că este de rea-credinţă). 205 În ce priveşte viciile aparente. Astfel. liber consimţite de către părţi 204.. În lipsa informării. stabilit potrivit cu împrejurările. nou sau de ocazie. fiind exonerat de răspundere pentru viciile aparente. Tratat 2008. op. problema se rezolvă conform art. cumpărătorul are obligaţia ca imediat după preluare să verifice starea bunului. prin orice mijloace de probă (fiind un simplu fapt juridic).5. precum şi literatura juridică franceză acolo citate.Chirică. sub sancţiunea decăderii din dreptul de a cere măsura prevăzută la art. ci numai în cazul vânzărilor obişnuite. Domeniul de aplicare a garanţiei contra viciilor.402. în conformitate cu dispoziţiile art. deoarece numai atunci când vânzarea este impusă de lege vânzătorului garanţia nu are aplicare . Atunci când viciul apare în mod gradual. Dacă în urma verificării constată existenţa unor vicii aparente. cu excepţia cazului în care vânzătorul este de rea-credinţă (caz în care vânzarea nu mai este aleatorie) – a se vedea D. care începe să curgă din ziua în care cumpărătorul îşi dă seama de gravitatea şi întinderea viciului. 10.1 lit. Denunţarea viciilor ascunse. în care cumpărătorul cumpără pe riscul său.Cele trei condiţii ale angajării răspunderii vânzătorului contra viciilor ascunse trebuie dovedite de către cumpărător. 10.d (rezoluţiunea) 205.1.1 din noul Cod civil.1710 alin.cit. 1690. În cazul în care cumpărătorul este profesionist.4. termenul este de două zile lucrătoare (art. indiferent că bunul vândut este mobil sau imobil. p.1709 alin. cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat să le aducă la cunoştinţa vânzătorului într-un termen rezonabil. atunci el nu mai poate invoca 204 În literatura juridică recentă s-a arătat că obligaţia de garanţie a vânzătorului contra viciilor ascunse există chiar şi în vânzările publice (prin licitaţie publică). 127 . iar bunul vândut este mobil corporal. înştiinţarea vânzătorului trebuie făcută tot într-un termen rezonabil. dacă vânzătorul vinde de bunăvoie. obligaţia de garanţie a vânzătorului contra viciilor ascunse nu există în vânzările silite. 1709 alin.3.1. Obligaţia de garanţie împotriva viciilor ascunse se aplică în orice vânzare (civilă sau comercială). Garanţia contra viciilor nu funcţionează în vânzările aleatorii. 1707 alin. inclusiv în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare. cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător despre acestea fără întârziere. Însă.

cumpărătorul are posibilitatea de a obţine de la vânzător. după caz: a) înlăturarea viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala acestuia. iar instanţa dispune rezoluţiunea în condiţiile art.1711 alin.1710.1 decât cea solicitată de cumpărător.1. 1710 alin.. Reglementările de mai sus constituie o noutate faţă de dispoziţiile vechiului cod civil. d) rezoluţiunea vânzării.1.2). 128 . la cererea vânzătorului. însă lipsit de vicii. pentru admisibilitatea acţiunii în rezoluţiune nu este necesar ca viciul să facă ca bunul să fie cu totul impropriu oricărei întrebuinţări. De asemenea.88. 206 M. fiind suficient ca el să nu poată fi utilizat conform destinaţiei sale normale 206. dacă numai unele dintre bunurile vândute sunt afectate de vicii şi acestea pot fi separate de celelalte fără pagubă pentru cumpărător. b) înlocuirea bunului vândut cu un bun de acelaşi fel. p.prevederile art. c) reducerea corespunzătoare a preţului. Dacă bunul vândut este afectat de vicii şi sunt îndeplinite cele trei condiţii analizate. p. care prevedea pentru cumpărător doar posibilitatea de opţiune între acţiunea în rezoluţiune (acţiunea redhibitorie) şi acţiunea în reducerea preţului (acţiunea estimatorie). contractul se desfiinţează numai în parte. Mai trebuie reţinut că instanţa de judecată. aşa cum vom vedea mai jos.cit. F.. Rezoluţiunea contractului în privinţa bunului principal.Mureşan. având în vedere gravitatea viciilor şi scopul pentru care contractul a fost încheiat. potrivit art. Curs 1999.Deak. în baza art. atrage rezoluţiunea lui şi în privinţa bunului accesoriu (art.90. op. Efectele garanţiei contra viciilor bunului vândut. De asemenea. Trebuie precizat că admisibilitatea acţiunii în rezoluţiune pentru vicii nu este condiţionată de buna sau reaua-credinţă a vânzătorului. 10.1709 (sancţiunea decăderii cum-părătorului din dreptul de a cere rezoluţiunea).cit. 1711 alin. Numai întinderea răspunderii lui diferă după cum a avut sau nu cunoştinţă de existenţa viciilor la data vânzării.5. op. 1710 alin.1. poate dispune o altă măsură prevăzută de art.

op. Cumpărătorul are dreptul la daune-interese numai dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă (a cunoscut viciile bunului la data vânzării şi nu le-a adus la cunoştinţa cumpărătorului)..428.cit. în condiţiile dreptului comun.Deak. dar şi la daune-interese. dar nu le-a adus la cunoştinţa cumpărătorului) sau de bună-credinţă (nu a cunoscut viciile bunului la data vânzării). p. întrucât bunacredinţă se prezumă. dacă este cazul (art. 1710 alin. Pe de altă parte.6/1957. op. 1710 alin. daunele-interese pot consta în prejudicii corporale (rănirea sau moartea cumpărătorului). 208 F.Chirică. vânzătorul este obligat la plata de daune-interese 207.Chirică. Aşa cum s-a arătat.cit.Pierderea sau deteriorarea bunului afectat de vicii.89. Întinderea garanţiei diferă după cum vânzătorul a fost de rea-credinţă (a cunoscut viciile la data încheierii contractului de vânzare.1). Acordarea daunelor-interese presupune. cumpărătorul este ţinut să dovedească reaua-credinţă a vânzătorului. Tratat 2008.civ. Întinderea garanţiei vânzătorului. precum şi literatura juridică şi jurisprudenţa acolo citate). op. vânzătorul cunoştea viciile bunului vândut.430). citată după M. costul înlocuirii unor produse) ori prejudicii aduse unui terţ care şi-a recuperat paguba de la cumpărător. pe lângă una dintre măsurile prevăzute la art.1. calculate începând cu data plăţii preţului şi până le restituirea efectivă (a se vedea Tribunalul judeţean Arad. iar în lipsa unor daune dovedite. rămânând acestuia acţiune în regres împotriva vânzătorului (a se vedea D. să facă dovada prejudiciului suferit şi a legăturii de cauzalitate dintre viciile bunului şi prejudiciu. dec. p.cit. cel puţin cumpărătorul are dreptul la dobânzi după suma ce urmează a fi restituită. Tratat 2008. la data încheierii contractului.. 129 .nr. conform art. din partea cumpărătorului.. 10. În literatura juridică recentă s-a arătat că dauneleinterese pot fi solicitate de cumpărător fie în cadrul acţiunii 207 În practica judiciară s-a decis că dacă vânzătorul cunoştea viciul lucrului.1. Curs 1999. În cazul în care.1.1712 alin. 1580 din 20 august 1955.6.nr.cit.757-758. p. De asemenea. nu îl împiedică pe cumpărător să obţină măsurile prevăzute la art. prejudicii patrimoniale (costul unor reparaţii. în L. p. chiar prin forţă majoră. el va fi obligat nu numai la restituirea preţului. garanţia contra viciilor ascunse se aplică şi atunci când bunul vândut nu corespunde calităţilor convenite de către părţi. în acelaşi sens şi D. considerându-se că aceste daune sunt imprevizibile şi deci datorate numai în caz de dol 208.89. 1714.Mureşan.P. pentru repararea întregului prejudiciu cauzat. op.. p.

1712 alin. să se ivească (art. Termenele prevăzute mai sus sunt termene de garanţie înăuntrul cărora viciile trebuie. 1711.în rezoluţiune. Potrivit art.1710.2 şi 1713 din Codul civil se aplică şi în cazurile în care viciile ascunse au fost descoperite după data intrării în vigoare a Codului civil. iar prejudiciul trebuie reparat integral de cel vinovat. Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse. în tot sau în parte. în cazul prevăzut la lit.1. c) sau d). prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii viciului.1710 alin. Dispoziţiile art.2517).2). fie în cadrul acţiunii în reducerea preţului. respectiv 3 luni. fără cunoştinţe speciale.2531 alin. 2531 alin. însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la data predării ori recepţiei finale a bunului sau a lucrării. Termenul prescripţiei este de 3 ani dacă legea nu prevede un alt termen (art. întinderea daunelor-interese nu poate fi limitată la preţul achitat de cumpărător. printr-o verificare normală. 121 din Legea de punere în aplicare a Codului civil nr. b) în cazul unei construcţii. alta decât o construcţie. 2531 alin. în cazul prevăzut la lit. dacă prin lege nu se prevede altfel. a.1712 alin. Dacă vânzătorul nu cunoştea viciile bunului vândut şi s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la art. în toate cazurile. prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse începe să curgă: a) în cazul unui bun transmis sau al unei lucrări executate.2) 209. însă numai dacă oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite.b (art. Pentru executarea unor lucrări curente. 2531 alin.1 lit. deoarece este vorba despre repararea unui prejudiciu. fie chiar independent de cele două acţiuni. 130 .71/2011. prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii viciului.1 din noul Cod civil. termenele de mai sus (de 1 an şi respectiv 3 ani) au fost reduse la 1 lună. el este obligat să restituie cumpărătoru lui doar preţul şi cheltuielile făcute cu prilejul vânzării.1 şi alin.7. De asemenea. 209 Conform art. 10.4). dispoziţiile art.2 se aplică şi în cazul lipsei calităţilor convenite ori al lipsurilor cantitative. însă cel mai târziu de la împlinirea a 3 ani de la data predării sau recepţiei finale a construcţiei. după caz (art.

acestea sunt valabile şi îşi produc efectele numai dacă vânzătorul a fost de bună-credinţă. excluderea totală a garanţiei etc. Deci. Cumpărătorul trebuie să facă dovada cunoaşterii viciilor de către vânzător şi poate face această dovadă prin orice mijloace de probă. ca şi în cazul bunurilor sau lucrărilor pentru care există un termen de garanţie pentru buna funcţionare. în lipsă de stipulaţie contrară. De asemenea.cit. În ce priveşte clauzele de limitare sau de înlăturare a garanţiei contra viciilor. acestea pot fi stipulate liber.Popescu. dispoziţiile art. În ce priveşte clauzele de agravare a garanţiei. posibilitatea exercitării de către cumpărător numai a acţiunii în reducerea preţului. În acest sens. adică nu a cunoscut viciile 210. vânzătorul este obligat să garanteze contra viciilor ascunse indiferent dacă este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. De exemplu. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra viciilor ascunse este reglementată de Codul nostru civil prin dispoziţii supletive. 131 . Astfel. 211 . 1708 alin. vânzătorul este obligat să garanteze contra viciilor ascunse. p..1. Ibidem. Clauzele de limitare sau de înlăturare a garanţiei contra viciilor pot viza scurtarea termenului legal de 1 an sau de 3 ani. conform art. L.Prevederile legale indicate mai sus nu aduc nici un fel de atingere termenelor de garanţie speciale.Mihai.Deak.1. de 1 lună sau de 3 luni. Modificări convenţionale a garanţiei contra viciilor. conform art. prin clauze exprese stipulate în contract.2 " clauza care înlătură sau limitează răspunderea pentru vicii este nulă în privinţa viciilor pe care vânzătorul le-a cunoscut ori trebuia să le cunoască la data încheierii contractului ". legale sau convenţionale. fără limitări sau restrângeri. dreptul cumpărătorului de a cere numai reparaţiile necesare. R. chiar şi atunci când nu le-a cunoscut. op. părţile având posibilitatea să limiteze. să înlăture sau să agraveze această garanţie. vânzătorul îşi poate asuma obligaţia de garanţie şi 210 211 F.122.2531 se aplică şi în cazul produselor pentru care s-a prevăzut un termen de valabilitate. 1708 alin. în care viciile ascunse trebuie descoperite. 10.8. dacă părţile nu au convenit altfel.

Chirică.1716 alin. 212 D. potrivit cu împrejurările. 132 . 1717). Garanţia pentru buna funcţionare. Dacă comunicarea nu a putut fi făcută în termenul de garanţie. el este obligat. Comportamentul cumpărătorului se apreciază şi luându -se în considerare instrucţiunile scrise care i-au fost comunicate de către vânzător (art. ***** Garanţia contra viciilor ascunse s-a dovedit a fi insuficientă în raport cu dispoziţiile vechiului Cod civil. în afară de garanţia contra viciilor ascunse. În conformitate cu art.1.3). În ipoteza în care vânzătorul nu înlocuieşte bunul într-un termen rezonabil. cumpărătorul are obligaţia să comunice defecţiunea într-un termen rezonabil de la data expirării termenului de garanţie. Conform art.9. op. Tratat 2008. Dacă reparaţia este imposibilă sau dacă durata acesteia depăşeşte timpul stabilit prin contract sau prin legea specială. corespunzătoare stadiului actual de dezvoltare al societăţii şi consumului.cit. vânzătorul care a garantat pentru un timp determinat buna funcţionare a lucrului vândut este obligat. să repare bunul pe cheltuiala sa. sub sancţiunea decăderii din dreptul de garanţie.1716 alin. Dacă vânzătorul dovedeşte că defecţiunea s-a produs din pricina modului nepotrivit în care cumpărătorul a folosit sau a păstrat bunul. durata maximă a reparaţiei este de 15 zile de la data când cumpărătorul a solicitat repararea bunului.1.1. în cazul oricărei defecţiuni ivite înăuntrul termenului de garanţie. din motive obiective. va fi exonerat de răspundere. 1718 alin. vânzătorul este obligat să înlocuiască bunul vândut (art. să îi restituie preţul primit în schimbul înapoierii bunului (art.contra viciilor aparente sau împotriva viciilor apărute ulterior vânzării ori dincolo de limitele termenului de garanţie fixat de lege 212.. În lipsa unui termen prevăzut în contract sau în legea specială. la cererea cumpărătorului. 10.1716 alin. cumpărătorul trebuie să comunice vânzătorului defecţiunea ivită înainte de împlinirea termenului de garanţie.436-437. p.2). motiv pentru care s-a impus adoptarea unor reglementări moderne.

G.18). care în cadrul activităţii sale profesionale fabrică.nr.În acest scop.2 pct. autorizată.1). stabilit în documente tehnice normative sau declarat de către producător ori convenit între părţi. depozitare şi păstrare (art. pe cheltuiala sa.208 din 28 martie 2007. care curge de la data dobândirii produsului sau serviciului.2 pct.2 pct. 133 . 2 pct.21).2 pct. în cadrul căruia produsele de folosinţă îndelungată trebuie să îşi menţină caracteristicile funcţionale. dacă deficienţele nu sunt imputabile consumatorului (art. până la care producătorul sau prestatorul îşi asumă responsabilitatea remedierii sau înlocuirii produsului ori serviciului achiziţionat. manipulare. actualizată. 215 Termen de garanţie – limita de timp. a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. republicată şi actualizată) 213 care cuprinde şi dispoziţii referitoare la viciile ascunse ale produselor.12 alin.174 din 19 noiembrie 2008. în cazul produselor alimentare – data limită de consum. depozitare şi exploatare” (art. Consumatorii au dreptul „de a pretinde vânzătorilor sau prestatorilor de servicii remedierea sau înlocuirea gratuită a produselor şi serviciilor obţinute. dacă au fost respectate condiţiile de transport. prin viciu ascuns legea înţelege „deficienţa calitativă a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscută şi nici nu putea fi cunoscută de către consumator prin mijloacele obişnuite de verificare” (art.17). consumatorii pot pretinde remedierea sau înlocuirea produselor/serviciilor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate.U. Astfel. Remedierea deficienţelor apărute la produse sau servicii ori înlocuirea produselor care nu corespund în cadrul termenului de garanţie 215 sau de va-labilitate 216 şi care nu sunt imputabile consumatorului se face în termen de maxim 15 zile din momentul când operatorul economic 217 a luat cunoştinţă de deficienţele respective. precum şi despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate. 216 Termen de valabilitate – limita de timp stabilită de producător până la care un produs îşi păstrează caracteristicile specifice iniţiale. cu modificările şi completările aduse de Legea nr. importă.3). După expirarea acestui termen.21/1992 privind protecţia consumatorilor (modificată.363 din 21 decembrie 2007 şi O.20). dacă au fost respectate condiţiile de transport. 217 Operator economic – persoană fizică sau juridică. 214 Prin durată medie de utilizare legea înţelege „intervalul de timp. 213 Republicată în Monitorul Oficial al României nr. ca urmare a unor vicii ascunse apărute pe durata medie de utilizare214 a acestora” (art. transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii (art. manipulare.

cât şi pe temeiul dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. întreţinere. astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională. declaraţia de conformitate.18).360 din 9 mai 2008. op. În cadrul termenului de garanţie vânzătorul are obligaţia de a remedia orice deficienţe de calitate. precum şi de cartea tehnică ori instrucţiunile de folosire. al României nr.Chirică. p..asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către operatorii economici.Of. corect şi precis. În sfârşit. nefiind necesară acţionarea în justiţie a vânzătorului. p 65-99. în deplină securitate” (art. al României nr.. autoturisme.Of. sunt supuse remedierii orice deficienţe.401.449 din 12 noiembrie 2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora. Legea nr.347 din 6 mai 2008. În legătură cu obligaţia de garanţie contra viciilor în dreptul comercial a se vedea D.20 alin. Tratat 2008. 134 .cit. republicată în M. al României nr.televizoare.400. potrivit destinaţiei acestora. republicată în M. p. care pot fi uneori mai avantajoase sau mai uşor de aplicat ( de exemplu. în general.245 din 9 iunie 2004 privind securitatea generală a produselor. indiferent dacă se subsumează sau nu noţiunii de „vicii ascunse”. Tratat 2008. indiferent dacă acestea sunt sau nu vicii ascunse.Cu referire la bunurile de folosinţă îndelungată (frigidere. între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze. eliberate de producător (art. consumatorii au dreptul „de a fi informaţi.cit. aparate foto etc. Ionuţ Florin Popa – Conformitatea lucrului vândut .) acestea se vând însoţite de certificatul de garanţie. remediile sunt mai uşor de obţinut în baza acestui act normativ special. 3). mai lungi decât termenele în care poate fi valorificată garanţia contra viciilor ascunse de drept comun 218 ). exploatare. Legea nr. instalare. maşini de spălat. termenele de garanţie sunt.240 din 7 iunie 2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte. op. 218 A se vedea D.2/2009.21/1992.Chirică. În privinţa acestor bunuri cumpărătorul are posibilitatea de a acţiona împotriva vânzătorului atât pe temeiul garanţiei contra viciilor ascunse reglementate de Codul civil. în conformitate cu interesele lor. aşa cum s a arătat în literatura juridică.Of. în „Revista română de drept privat” nr.între rigiditate tradiţională şi funcţionalism.313 din 22 aprilie 2008. republicată în M. în mod complet. 414-415: Legea nr.

L. Contracte speciale. Vânzătorul răspunde contra viciilor ascunse: a) numai dacă a cunoscut aceste vicii.Malaurie. b) în cazul vânzărilor prin bună învoială. Vol. 1.Test de autoevaluare nr. Tratat de drept civil. c) atât în cazul vânzărilor silite.Deak. Contracte speciale.Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. P. D.10 I. c) indiferent dacă a cunoscut sau nu viciile. Bibliografia unităţii de învăţare nr. F. Contracte speciale. b) numai dacă nu a cunoscut viciile. F.Urs . Încercuiţi răspunsurile corecte.Aynes.10. Noul Cod Civil 135 . Bucureşti 2009. schimbul şi donaţia. Editura Universul Juridic. P-Y Gautier . Vânzarea. Editura Wolters Kluwer. Tratat de drept civil.Chirică.Moţiu.Contractele speciale.în noul Cod civil . Contractele speciale .Drept civil. 2.1.Beek. Bucureşti 2001. cât şi în cazul vânzărilor prin buna învoială. Bucureşti 2008. Editura C. Obligaţia de garanţie contra viciilor ascunse se aplică: a) în cazul vânzărilor silite.H.

..............................................................1......................1......... Garanţiile plăţii preţului........... 11....................................................... 11........................Unitatea de învăţare nr.........1...........................................................................................................2................................... 11......4.....4.................................... Locul şi data plăţii preţului...................1.......... 11.................................6...........2........3... Obligaţia de a lua în primire bunul vândut..................... Enumerare.....................11  cunoaşterea obligaţiilor cumpărătorului în general  cunoaşterea în amănunt a obligaţiei de a lua în primire bunul  cunoaşterea în amănunt a obligaţiei de a plăti cheltuielile vânzării 136 ................................................ 11......... Obiectivele unităţii de învăţare nr..2.......... Modalităţi de plată a preţului...............4....................11 Obligaţiile cumpărătorului Cuprins 11.......1..............5...................... 11. Precizări............... Dobânzi asupra preţului.... 11............... 11........3............... 11........................2............. 11......................... Obligaţia de a plăti cheltuielile vânzării...........................2........................ Precizări..................................................... 11.........1... Suspendarea plăţii preţului................3..................................2.................2..... 11...................2...................... Sancţiunea neplăţii preţului....... Obligaţiile cumpărătorului..... Obligaţia de a plăti preţul.

93.1 din noul Cod civil. atunci are la dispoziţie împ otriva vânzătorului o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. p. Potrivit art. C. Fiind de esenţa contractului de vânzare-cumpărare.1. op. Locul şi data plăţii preţului.cit.1341 din noul Cod civil (restituirea plăţii nedatorate) 220.Chirică. În literatura juridică se admite că. în numele cumpărătorului.Bârsan Tratat de drept civil. dacă părţile nu au convenit altfel în contract..1. Enumerare. pag. pag-80-81.cit. Obligaţia de a plăti preţul vânzării.1. Plata preţului trebuie făcută de către cumpărător deoarece el este debitorul acestei obligaţii.2. 11.cit.482) 137 . părţile pot stipula şi alte obligaţii pentru cumpărător sau pot modifica obligaţiile reglementate de lege 219 . op. op. Dacă terţa persoană achită preţul din eroare. să plătească cheltuielile vânzării.Stătescu. în temeiul libertăţii contractuale. potrivit dispoziţiilor din dreptul comun. 1720 alin. Cu toate acestea. Cumpărătorul are următoarele obligaţii: 1.48.132 şi practica judecătorească acolo citată. 11. op. în lipsă de stipulaţie contrară "cumpărătorul trebuie să plătească preţul la locul în care bunul se afla în momentul încheierii contractului şi de îndată de proprietatea este transmisă". De asemenea. pag.11. Teoria generală a obligaţilor. obligaţia de a plăti preţul este impusă de lege cu caracter imperativ. să plătească preţul vânzării.1. CUMPĂRĂTORULUI OBLIGAŢIILE 11.Stănciulescu. 2. s-a apreciat că dacă terţul plăteşte preţul din eroare. are dreptul la o acţiune recursorie contra cumpărătorului întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză (A se vedea D.Deak..cit.2. C.Toader. să preia bunul vândut. 220 A se vedea C.. preţul poate fi achitat. Editura Academiei Republicii Socialiste România Bucureşti 1981. de orice persoană interesată sau neinteresată.Tratat 2008. pag. cu condiţia de fi în deplină cunoştinţă de cauză. L. 219 A se vedea F. 3.

de comun acord. dacă vânzătorul nu consimte la recalcularea ei în funcţie de data plăţii 221. la locul destinaţiei". prin mai multe prestaţii succesive (vânzare cu plata preţului în rate). cumpărătorul are dreptul să plătească cu anticipaţie ratele.2 prevede că "plata preţului se face la locul care rezultă din uzanţe sau.2. Dobânzi asupra preţului. Ca urmare. Uneori.94. 1720 alin. În toate situaţiile de acest fel.2. dată de la care poate profita de ele.Deak. din prevederile noului Cod civil. în lipsa unei stipulaţii contrare. prin mai multe prestaţii succesive).. pot stabili ca plata prețului să se facă integral (dintr-o dată.1490). 221 A se vedea F.1721. că locul plăţii preţului coincide cu locul predării bunului vândut. art. 11. op. atunci cumpărătorul datorează dobânda legală reglementată de Ordonanţa Guvernului nr. printr-o singură prestaţie) sau fracţionat (în rate. dobânda stipulată va fi calculată şi datorată până la termenul prevăzut în contract. dacă plata se face ulterior transmiterii proprietăţii bunului vândut. pag. Dacă la data încheierii contractului bunurile se află în tranzit. 11. în lipsa acestora.art.2. Însă. deoarece vânzătorul nu poate fi silit să primească parte din preţ (se aplică principiul indivizibilităţii plăţii . Modalități de plată a prețului. ori din ziua predării. Dacă părţile nu au convenit altfel.Se poate observa. dacă bunul nu produce fructe. părţile se pot înţelege ca preţul să fie plătit fracţionat.3. trebuie să i se recunoască şi vânzătorului dreptul la dobânzi asupra preţului. cumpărătorul este obligat să plătească dobânzi asupra preţului din ziua dobândirii proprietăţii. însă îi procură alte foloase. în cazul în care nu s-a convenit altfel. deoarece se prezumă că termenul a fost stabilit în favoarea sa. cumpărătorul este obligat să plătească integral preţul stipulat în contract.cit. dacă bunul produce fructe civile sau naturale.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti. Fructele bunului vândut se cuvin cumpărătorului din ziua dobândirii proprietăţii (art. Dacă părţile nu au convenit ele însele nivelul dobânzii prin contract. Părțile contractante. din raţiuni de echitate.1692 din noul Cod civil). 138 . acesta fiind locul în care se afla bunul în momentul încheierii contractului de vânzare. În conformitate cu art.

Suspendarea plăţii preţului. dar neplătite. cumpărătorul nu poate suspenda plata preţului dacă a cunoscut pericolul evicţiunii în momentul încheierii contractului sau dacă în contract s-a prevăzut că plata se va face chiar în caz de tulburare (art. în virtutea căruia vânzătorul va fi îndestulat cu prioritate din vânzarea silită a bunurilor mobile care au format obiectul vânzării 224. ar fi imprudent şi incorect ca acesta să fie obligat la plata preţului. A se vedea C.472. Practic. În cazul în care cumpărătorul nu plăteşte preţul.cit. pentru garantarea obligaţiei de plată a preţului. de o ipotecă legală asupra bunului vândut. În schimb. art. op.484-485. Dacă cumpărătorul este tulburat în stăpânirea liniştită a bunului cumpărat sau află de existenţa unei cauze de evicţiune. 139 . aspecte lăsate la libera apreciere a instanţei de judecată 222.2.4. op.1 prevede că "este îndreptăţit să suspende plata preţului până la încetarea tulburării sau până când vânzătorul oferă o garanţie cores-punzătoare". dacă apare vreun risc de evicţiune al cumpărătorului. dacă acestea se află încă în posesia cumpărătorului. indiferent care ar fi cauza evicţiunii 223.1. privilegiul se traduce într-un drept de preferinţă al vânzătorului faţă de ceilalţi creditori ai cumpărătorului.cit. În literatura juridică anterioară noului Cod civil s-a arătat că vânzătorul se bucură de un privilegiu asupra bunurilor mobile vândute. Se cere doar ca riscul de evicţiune al cumpărătorului să fie serios şi actual.Toader. în cazurile prevăzute de lege vânzătorul beneficiază de un privilegiu sau.6. Garanţiile plăţii preţului. Pentru alte amănunte a se vedea D.1722 alin. după caz.5.2.82-83. Tratat 2008.. pag. D. ci şi în alte cazuri..Chirică. op.Chirică. 11. Tratat 2008.cit.cit.. pag. op. vânzătorul are la dispoziţie mai multe mijloace 222 223 224 A se vedea D. Într-adevăr. În conformitate cu dispoziţiile art.2). Dacă cumpărătorul a achitat preţul în întregime.. Tratat 2008.1722 alin.472. pag.2. 11. atunci fireşte că el nu mai poate invoca dispoziţiile art. în condiţiile stipulate în contract. 1723. iar nu doar ipotetic şi eventual. 1722 alin. În literatura juridică se apreciază că suspendarea plăţii preţului poate avea loc nu numai în cazul introducerii unei acţiuni ipotecare sau în revendicare.Chirică.11. Sancţiunea neplăţii preţului. pag.

după caz. a aplicării regulilor privitoare la uzucapiune" 140 . cât timp bunul este încă în posesia cumpărătorului şi nu a suferit transformări". vânzătorul are facultatea de a vinde bunul mobil unei alte persoane.1648 alin. dacă cumpărătorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de plată a preţului.1 din noul Cod civil. art. Astfel. art.2 dispune că "vânzătorul nu mai poate opune celorlalţi creditori ai cumpărătorului efectele rezoluţiunii ulterioare a contractului pentru neplata preţului.2 prevede că "vânzarea se va face prin licitaţie publică sau chiar pe preţul curent. dacă cumpărătorul nu a plătit preţul. 1726 alin. Conform art. 225 Art. Noul Cod civil prevede posibilitatea pentru vânzător de a cere restituirea bunului mobil vândut. acţiunea în restituire poate fi exercitată şi împotriva terţului dobânditor. 1727 alin.1 prevede că: (1) "Dacă bunul supus restituirii a fost înstrăinat. vânzătorul poate ca. b)Restituirea bunului mobil. "Atunci când vânzarea s-a făcut fără termen de plată. Astfel.1648 sau ale art. cu dreptul neîngrădit de a alege pe oricare dintre ele. vânzătorul este îndreptăţit să obţină fie executarea silită a obligaţiei de plată. De asemenea. aşa cum vom arăta mai jos. în cel mul t 15 zile de la data predării. precum şi daune-interese. conform art. dacă lucrul are un preţ la bursă sau la târg ori stabilit de lege. când cumpărătorul nu a plătit preţul. de către o persoană autorizată de lege pentru asemenea acte şi cu dreptul pentru vânzător la plata diferenţei dintre preţul convenit la prima vânzare şi cel efectiv obţinut. dacă vânzarea are ca obiect un bun mobil. rămân aplicabile" 225.juridice. 1726 alin. a)Executarea directă. precum şi la dauneinterese". fie rezoluţiunea vânzării. Dacă acţiunea în restituire nu a fost introdusă în condiţiile de mai sus. dacă este cazul. 1724. după caz. Dispoziţiile art. iar cumpărătorul nu a plătit preţul. 1727 alin. În acest sens. 1.1649. să declare rezoluţiunea fără punere în întârziere şi să ceară restituirea bunului mobil vândut. sub rezerva regulilor de carte funciară sau a efectului dobândirii cu bună-credinţă a bunurilor mobile ori. vânzătorul are facultatea de a vinde bunul altei persoane (executare directă) sau de a solicita restituirea bunului. conform art.

sub condiţia respectării formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.Vasilescu.. Această acţiune a vânzătorului în plata preţului are caracter personal şi se prescrie în termenul general de trei ani 227.65.. fie rezoluţiunea contractului. Privire asupra situaţiei juridice a vânzătorului de bunuri mobile.6/1978... deoarece preţul are ca obiect o sumă de bani). acţiunea vânzătorului este una personală dacă are ca obiect obligarea cumpărătorului la plata preţului.nr. vânzătorul poate alege să solicite instanţei de judecată obligarea cumpărătorului la plata preţului (adică executarea obligaţiei în natură. vor continua să producă efecte pe durata stipulată de părţi.cit. vânzătorul "este îndreptăţit să obţină fie executarea silită a obligaţiei de plată .1 se aplică în mod corespunzător". pag. dispoziţiile alin. (2) "Dacă asupra bunului supus restituirii au fost constituite drepturi reale. Art. 227 A se vedea F.. 1724 din noul Cod civil. 1649 dispune că: "În afara actelor de dispoziţie prevăzute la art. vânzătorul are acelaşi drept de a alege între executarea silită a obligaţiei de plată a preţului şi rezoluţiunea contractului. în „Dreptul” nr.95 De asemenea. fie rezoluţiunea vânzării. Cu toate că vânzătorul are la îndemână şi acţiunea în rezoluţiunea vânzării pentru neplata preţului. dar nu mai mult de un an de la data desfiinţării titlului constituitorului". pag. nu i se poate impune să ceară rezoluţiunea acestuia şi restituirea obiectului vânzării” 226.. pag. Pentru alte amănunte a se vedea P. toate celelalte acte juridice făcute în favoarea unui terţ de bună-credinţă sunt opozabile adevăratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire. În acest sens. introducând acţiunea pentru plata restului de preţ. când cumpărătorul nu a plătit preţul.98. op. vânzătorului care.982 din 22 iulie 1977.c)Executarea silită a obligaţiei de plată a preţului.. Prin urmare. De asemenea. Astfel. care este întotdeauna posibilă. După noul Cod civil. 226 A se vedea Tribunalul judeţean Timiş.R. conform art. în R. într-un mod asemănător.1/1999.1-13. totuşi nu este obligat să exercite această acţiune. pag. 141 .Deak.Deak. Contractele cu executare succesivă. decizia civilă nr.cit.D. în literatura juridică s-a susţinut că dacă acţiunea urmăreşte numai plata preţului. a optat pentru executarea contractului.". ea are caracter personal. A se vedea F. op. în practica judecătorească anterioară noului Cod civil s-a apreciat că „sancţiunea obligaţiei cumpărătorului de a plăti preţul constă în facultatea acordată vânzătorului de a cere fie executarea.1648.

iar neplata preţului să fie imputabilă culpei cum-părătorului. De asemenea. "dacă cumpărătorul nu a plătit preţul. cât şi. Potrivit art. atunci când vânzarea are ca obiect un imobil şi s-a stipulat că în cazul în care nu plăteşte preţul. iar după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti cumpărătorul nu se conformează. acţiunea în rezoluţiunea vânzării este reală. vânzătorul poate solicita. revendicarea proprietăţii bunului vândut şi neplătit. 228 În literatura juridică recentă. la termenul convenit. dar anterioară noului Cod civil. s-a arătat că vechiul Cod civil de la 1864 a declarat reală această acţiune deoarece a dorit să confere vânzătorului posibilitatea de a obţine. fie de la terţul subdobânditor. executarea ei silită (prin poprire sau executare silită. acesta din urmă poate să plătească şi după expirarea termenului cât timp nu a primit declaraţia de rezoluţiune din partea vânzătorului (art. atât desfiinţarea contractului de vânzare (care nu poate fi obţinută decât contra cumpărătorului). cumpărătorul este de drept în întârziere. oricât de mică ar fi aceasta.1 din noul Cod civil. Rezoluţiunea contractului poate fi cerută de vânzător indiferent dacă bunul vândut este mobil sau imobil şi indiferent de suma rămasă neachitată din preţ. vânzătorul trebuie să sosolicite instanţei de judecată rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare. mobiliară ori imobiliară). la scadenţă. Când revendicarea 142 . d)Acţiunea în rezoluţiunea vânzării. În literatura juridică anterioară noului Cod civil s-a precizat că acţiunea în rezoluţiune pentru neplata preţului este personală dacă prin aceasta nu se urmăreşte redobândirea bunului vândut. 1724 din noul Cod civil. subsecvent rezoluţiunii.chiar dacă a ajuns între timp în patrimoniul unui terţ. ci numai desfiinţarea contractului 228. Astfel. cumpărătorul este de drept în întârziere dacă. prin una şi aceeaşi acţiune. fie de la cumpărător. vânzătorul poate cere rezoluţiunea vânzării” Rezoluţiunea vânzării operează în condiţiile dreptului comun.Dacă acţiunea este admisă. nu a plătit preţul. prin executorul judecătoresc. Numai în condiţiile în care revendicarea bunului este posibilă. în cazul vânzării de bunuri mobile. Pentru a putea cere rezoluţiunea contractului vânzătorul trebuie să-şi fi îndeplinit propriile obligaţii.1728).1725 alin. Potrivit art. dacă nu s-a stipulat un pact comisoriu.

socotiţi de la înregistrarea cererii lor de înscriere.. sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea în fond.Admiterea acţiunii în rezoluţiune are ca efect desfiinţarea retroactivă a vânzării şi repunerea părţilor în situaţia anterioară. imprescriptibilă atât împotriva celor care au fost chemaţi în judecată. 230 A se vedea M. acţiunea în rectificare sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea de fond. pag. op.cit. acţiunea în rectificare. nu se va putea introduce decât în termen de 5 ani. Curs 1999. De asemenea. op.490). ci şi desfiinţarea titlurilor subdobânditorilor cărora cumpărătorul le-ar fi transmis între timp bunul 230. cât şi împotriva terţilor care au dobândit un drept real după ce acţiunea de fond a fost notată în cartea funciară. conform art.cit. admiterea acţiunii în rezoluţiune poate antrena nu numai desfiinţarea contractului neexecutat din vina cumpărătorului.1 pct. întemeiată exclusiv pe dispoziţiile art.cit.98. pag. Prin urmare.Mureşan. 908 alin.909 şi 910". răsfrângându -se şi asupra terţilor dobânditori de drepturi asupra lucrului vândut 229 . trebuie observate dispoziţiile art. acţiunea în rectificare este. precum şi faţă de terţul care a dobândit cu rea-credinţă dreptul înscris în folosul său.Deak. op.Chirică. acţiunea în rezoluţiunea vânzării pentru neplata preţului este personală (A se vedea D.909 şi 910 care reglementează termenele de exercitare şi efectele admiterii acţiunii în rectificare de carte funciară. În acest sens. Dacă acţiunea de fond introdusă pe cale separată a fost admisă. ci chiar bunul vândut. de asemenea. 143 . 229 A se vedea F. În ce priveşte efectele faţă de terţii subdobânditori. prin restituirea reciprocă a prestaţiilor executate. art.100.1 şi 2. Astfel. se va putea îndrepta nu este posibilă. Uneori rezoluţiunea urmăreşte nu persoana cumpărătorului. 1729 din noul Cod civil prevede că "rezoluţiunea vânzării unui imobil are efecte faţă de terţi în condiţiile stabilite la art.909 din noul Cod civil: "Sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiunea în fond. Faţă de terţele persoane care au dobândit cu bunăcredinţă un drept real prin donaţie sau legat cu titlu particular. acţiunea în rectificare este imprescriptibilă faţă de dobânditorul nemijlocit.. Tratat 2008.. pag.

cât timp acesta nu a fost predat cumpărătorului). Cumpărătorul are obligaţia de a lua în primire bunul vândut la data şi locul predării sau la data şi locul stipulate în contract. În sfârşit. obligaţia 144 . Prin urmare. şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular după notare.3. poate să refuze predarea efectivă a bunului vândut până când cumpărătorul îşi îndeplineşte integral obligaţia de plată a preţului (cu alte cuvinte. a fost comunicată celui îndreptăţit. Precizări. fiind vorba despre un contract sinalagmatic.1 din noul Cod civil prevede că vânzătorul poate suspenda executarea obligaţiei de predare dacă. Această obligaţie a cumpărătorului este corelativă obligaţiei vânzătorului de predare a bunului vândut. Dacă însă acţiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară. 910 dispune că: "Hotărârea prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul celor care nu au fost părţi în cauză. caz în care termenul va fi de 1 an de la comunicarea acesteia. În acest sens. după vânzare. prin care s-a ordonat înscrierea care face obiectul acţiunii în rectificare. Termenele prevăzute la alin. vânzătorul are un drept de retenţie asupra bunului vândut. 11. 11.1.şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris vreun drept real. după caz. termenul va fi de 3 ani. socotiţi de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere.3. De asemenea.2 şi 3 sunt termene de decădere". din oficiu. hotărârea judecătorească de admitere se va înscrie. art. cu excepţia cazului când încheierea. Drept urmare. e)Excepţia de neexecutare a contractului (exceptio non adimpleti contractus). 1694 alin. vânzătorul poate invoca şi excepţia de neexecutare a contractului. în temeiul unui contract de ipotecă. care se va radia odată cu dreptul autorului lor". întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare. cumpărătorul a devenit insolvabil ori garanţiile acordate vânzătorului s-au diminuat. Obligaţia de a lua în primire bunul vândut. dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau. art. În aceste cazuri.

dacă vânzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui preţ curent. 1726 alin. cumpărătorul are dreptul de a achiziţiona bunuri de acelaşi gen pe cheltuiala vânzătorului.1726 alin. nu a preluat bunul. în cazul bunurilor mobile supuse deteriorării rapide sau deselor schimbări de valoare.4. sau de a-l vinde.497 145 . în conformitate cu dispoziţiile dreptului comun. iar contractul nu a fost executat din culpa vânzătorului.1 din noul Cod civil. când cumpărătorul unui bun mobil nu îşi îndeplineşte obligaţia de preluare. Pe de altă parte.4). sau atunci când a solicitat predarea. în condiţiile prevăzute de art. fără să fi plătit preţul.cumpărătorului de a lua în primire bunul vândut nu poate lua naştere decât după ce vânzătorul îşi îndeplineşte sau este gata să-şi îndeplinească propria obligaţie de predare. Potrivit art. să solicite rezoluţiunea contractului. cumpărătorul este de drept în întârziere în privinţa preluării lor.1 din noul Cod civil. 1726 alin.. dacă este cazul (art. În literatura juridică recentă s-a subliniat faptul că neluarea în primire a bunului vândut de către cumpărător este un motiv suficient de rezoluţiune. Partea care invocă dispoziţiile art. 11. atunci când nu le-a preluat în termenul convenit. prin intermediul unei persoane autorizate (art. la scadenţă. De asemenea. atunci vânzătorul are dreptul. Dacă cumpărătorul nu-şi îndeplineşte această obligaţie. Tratat 2008. 231 D.Chirică. în cazul vânzării bunurilor mobile cumpărătorul este de drept în întârziere dacă. Cumpărătorul are dreptul de a pretinde diferenţa dintre suma ce reprezintă cheltuielile achiziţionării bunurilor şi preţul convenit cu vânzătorul. la dispoziţia şi pe cheltuiala cumpărătorului. 1726 din noul Cod civil are obligaţia de a încunoştinţa de îndată cealaltă parte despre aceasta.cit. pag. vânzătorul are facultatea de a depune lucrul vândut într-un depozit. Conform art.1726 alin. op. precum şi la dauneinterese. Obligaţia de a plăti cheltuielile vânzării.3). chiar dacă preţul a fost plătit. Vânzarea se face prin licitaţie publică sau pe preţul curent. chiar dacă a achitat în întregime preţul 231. 1725 alin.2.

taxa de îndeplinire a formelor de publicitate imobiliară. sec. Dacă cumpărătorul pretinde că cheltuielile vânzării sunt în sarcina vânzătorului.128. Cheltuielile ocazionate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare pot fi.100. Precizări. 233 A se vedea F.1666 alin..civ. Aceste cheltuieli diferă după cum contractul de vânzarecumpărare trebuie încheiat. pag.nr.11. dacă în contract nu s-a prevăzut că această obligaţie este în sarcina sa 234.cit. sunt în sarcina vânzătorului.Deak. dacă vânzătorul a suportat cheltuielile vânzării. 146 . În schimb. pentru a fi valabil. taxa de autentificare. în lipsă de stipulaţie contrară "cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare sunt în sarcina cumpărătorului".Toader. op. deşi nu s-a prevăzut în contract. taxa de înmatriculare a autovehiculelor 232 etc. atunci el va trebui să facă această dovadă. 234 Trib. dec. el este îndreptăţit să solicite restituirea lor de la cumpărător. pag. de exemplu: onorariul avocaţial sau notarial pentru procurarea actelor necesare şi pentru redactarea contractului. în Repertoriu de practică judiciară în materie civilă pe anii1969-1975. op.. dacă părţile nu au convenit altfel. în formă autentică sau nu.4.87. Cheltuielile vânzării nu pot fi puse pe seama vânzătorului pe bază de simple prezumţii 233.1.cit. pag.2459/1972. Potrivit art. C. 232 Cheltuielile legate de radierea ipotecilor sau a altor garanţii reale.1 din noul Cod civil.Suprem.

Încercuiţi răspunsurile corecte. c) este de drept în întârziere. Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. P. Editura Universul Juridic.Aynes. L. Bucureşti 2001. Contracte speciale.11 I. 1.Contractele speciale.Test de autoevaluare nr. în cazul vânzării bunurilor imobile. schimbul şi donaţia. Tratat de drept civil. Dacă cumpărătorul nu a plătit preţul. Contracte speciale.Malaurie.Urs .în noul Cod civil .Drept civil.Chirică. în cazul vânzării bunurilor mobile.Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. b) este de drept în întârziere.H. vânzătorul este îndreptăţit să obţină: a) numai executarea silită a obligaţiei de plată a preţului. 2. Cumpărătorul care. b) numai rezoluţiunea vânzării c) fie executarea silită a obligaţiei de plată. 147 . Contractele speciale . în cazul vânzării bunurilor mobile. Editura Wolters Kluwer. D. Contracte speciale. Bucureşti 2009. F. P-Y Gautier . fie rezoluţiunea vânzării. la scadenţă nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a plăti preţul sau de a prelua bunul: a) trebuie pus în întârziere printr-o notificare trimisă prin executorul judecătoresc. Bucureşti 2008. Tratat de drept civil.Moţiu.Deak. F. Vol.11. Bibliografia unităţii de învăţare nr.1. Vânzarea. Editura C.Beek.

....12 Reguli speciale aplicabile vânzărilor de imobile Cuprins 12............................2..................................1..... 12.3............ 12........... 12........3...1..................... Vânzarea a două fonduri cu precizarea întinderii fiecăruia.....2.......1..........................1.....................4... 12.............. Obiectivele unităţii de învăţare nr.... Precizări. Interpretarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare.5.............................................. 12.. Reglementare specială. Vânzarea unei suprafeţe dintr-un teren mai mare...........12  cunoaşterea aspectelor legate de riscurile pieirii fortuite a bunului  însuşirea regulilor de interpretare a clauzelor vânzării 148 ........................................................ 12..3...... 12.... 12.................1................................. Vânzarea terenurilor forestiere.......1...... 12........ Termenul de exercitare a acţiunii estimatorii sau în rezoluţiune.........6.............................1............................. Suportarea riscurilor pieirii fortuite a bunului vândut ..1.............................................. 12...........Noul Cod Civil Unitatea de învăţare nr....2... Reguli speciale aplicabile vânzărilor de imobile.1......... Vânzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafeţei.... Vânzarea unui imobil determinat fără indicarea suprafeţei..1...........................

Atunci când cumpărătorul nu cere sau vânzătorul nu poate să transmită această suprafaţă (lipsă).J.. cumpărătorul poate cere strămutarea proprietăţii numai după măsurarea şi delimitarea suprafeţei vândute.12.. aplicabile în lipsă de stipulaţie contrară în contract. cu preţul de 30 euro/1 m.S. Vânzarea unei suprafeţe dintr-un teren mai mare. bunul nu mai poate fi folosit în scopul pentru care a fost cumpărat. Vânzarea unui imobil determinat fără indicarea suprafeţei. Vânzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafeţei.1. p. atunci când se vinde.2. cu un preţ stabilit pe unitatea de măsură (de exemplu: 20 euro/1m. se vinde un loc de casă cu preţul total de 10. în cazul vânzării unui imobil cu indicarea suprafeţei şi a preţului pe unitatea de măsură (de exemplu: 1000 m. 1741 din noul Cod civil.p. 149 .1.1. întinderea reală a terenului se va stabili printr-o expertiză tehnică de specialitate (expertiză topografică).).3.82. a se vedea C. cumpărătorul poate cere vânzătorului să-i predea suprafaţa convenită.p. fie rezoluţiunea contractului dacă din cauza diferenţei de suprafaţă. 12.1. În conformitate cu art.1. 1742 din noul Cod civil. în revista „Dreptul” nr. dacă suprafaţa reală este mai mică decât cea indicată în contract.nr. 12. 1000 euro/1 hectar) o anumită suprafaţă dintr-un teren mai mare. atunci când se vinde un imobil determinat. Potrivit art. cumpărătorul poate obţine fie reducerea corespunzătoare a preţului. 235 În caz de litigiu. a cărei întindere sau amplasare nu este determinată. fără indicarea suprafeţei. 12.222/1994. 1743 alin.5/1995.civ. pentru un preţ total.1 din noul Cod civil.000 Euro.p. De exemplu. nici cumpărătorul şi nici vânzătorul nu pot cere rezoluţiunea contractului ori modificarea preţului pe motiv că suprafaţa este mai mică ori mai mare 235 decât au crezut. sec. transferul dreptului de proprietate la cumpărător se face exact ca şi în cazul bunurilor de gen (în momentul individualizării suprafeţei vândute). Conform art.dec. Deci. REGULI VÂNZĂRII IMOBILELOR SPECIALE APLICABILE În materie de vânzare de imobile (în special terenuri) Codul nostru civil prevede anumite reguli speciale.

rezoluţiunea este supusă dreptului comun. 12. în ordine. 12. iar excedentul depăşeşte a douăzecea parte din suprafaţa convenită. Vânzarea terenurilor forestiere.6. caz în care termenul de un an curge de la acea dată (art.4. nefiind supus suspendării şi întreruperii. iar acţiunea. se va face compensaţia între valoarea surplusului şi valoarea lipsei. SUPORTAREA RISCURILOR PIEIRII FORTUITE A BUNULUI VÂNDUT 150 .1). fie pentru scăderea sa. 1745 din noul Cod civil. terenurile din fondul forestier aflate în proprietate privată se pot vinde cu respectarea.1. când prin acelaşi contract s-au vândut două fonduri cu precizarea întinderii fiecăruia şi pentru un singur preţ. Vânzarea a două fonduri cu precizarea întinderii fiecăruia. dacă întinderea unuia este mai mare. 12. afară de cazul în care părţile au fixat o dată pentru măsurarea imobilului.Dacă însă suprafaţa reală se dovedeşte a fi mai mare decât cea stipulată. În acest caz.2548 alin. Conform art. dar nici nu este dator să plătească preţul excedentului.2. nu poate fi introdusă decât potrivit regulilor prevăzute la art. cumpărătorul nu poate obţine rezoluţiunea.1744). 1746 din noul Cod civil. Termenul de exercitare a acţiunii estimatorii sau în rezoluţiune.1743 şi 1744.1. în termen de un an de la încheierea contractului. iar a celuilalt mai mică. dacă prin lege nu se dispune altfel (art. 12. Potrivit art. sub sancţiunea decăderii din drept. cumpărătorul va plăti suplimentul de preţ corespunzător sau va putea obţine rezoluţiunea contractului. fie pentru suplimentul de preţ. Atunci când excedentul nu depăşeşte a douăzecea parte din suprafaţa convenită.1.5. termenul de un an este un termen de decădere. a dreptului de preempţiune al coproprietarilor sau vecinilor. Acţiunea vânzătorului pentru suplimentul de preţ şi aceea a cumpărătorului pentru reducerea preţului sau pentru rezoluţiunea contractului trebuie să fie intentate. Deci.

civ. dar părţile au convenit amânarea transferului proprietăţii pentru un moment ulterior încheierii contractului. În această ipoteză. de calitatea de proprietar. în temeiul art. 238 A se vedea F. 1274 alin. 151 . Pe cale de consecinţă. transferul riscurilor era legat de transferul proprietăţii. riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare. contractul nu produce niciun efect (fiind lovit de nulitate absolută .1 prevede că: "În lipsă de stipulaţie contrară. din interpretarea aceluiaşi text de lege. p. cumpărătorul este ţinut la plata preţului deşi nu a devenit proprietar al bunului. cât timp bunul nu este predat.cit. iar vânzătorul pierde dreptul de a încasa preţul de la cumpărător. 1659 din noul Cod civil. 237 Dacă lucrul individual determinat era deja pierit în întregime în momentul încheierii vânzării. riscul este al vânzătorului deoarece el este debitorul obligaţiei de predare. pentru lipsa unui element esenţial al contractului obiectul). aşa cum este şi vânzarea. art. 1274 alin. iar nu de transferul proprietăţii 238. iar nu de predarea lucrului vândut. în contractele translative de proprietate. sau unui alt drept real.1. prevedea că: „În contractele ce au de obiect translaţia proprietăţii. În acest caz. chiar când nu i s-a făcut tradiţiunea lucrului”.Moţiu. În cazul pieirii fortuite a bunului. iar dacă a primit-o. obligaţia de predare a vânzătorului este stinsă prin imposibilitate fortuită de executare. riscul pieirii fortuite înainte de acest moment este al cumpărătorului. iar dacă l-a încasat trebuie să-l restituie cumpărătorului.12. noul Cod civil aduce o reglementare diferită. potrivit art. proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimţământului părţilor. Aşadar. debitorul obligaţiei de predare pierde dreptul la contraprestaţie. Prin urmare. cumpărătorul nu poate cere daune-interese deoarece lipseşte culpa vânzătorului. art. şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului. care prevedea că odată cu transferul dreptului de proprietate trec asupra cumpărătorului şi riscurile pieirii fortuite a lucrului vândut 236.. dacă vânzarea are ca obiect un bun individual determinat.1. Spre deosebire de vechiul Cod civil de la 1864. este obligat să o restituie".63. chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. Astfel. op.2. Pe de altă parte. rezultă că dacă predarea bunului vândut s-a făcut în momentul încheierii contractului. 236 În acest sens. iar acesta piere fortuit după încheierea contractului 237. dar înainte de predare. Rezultă că transmiterea riscurilor pieirii fortuite este condiţionată de predarea efectivă a bunului vândut. Precizări. 971 C.

INTERPRETAREA CLAUZELOR CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE 12.1269).3. era pus în întârziere ori era de drept în întârziere (art. Aşadar. dacă cumpărătorul (întrucât el este creditorul obligaţiei de predare a bunului vândut). 152 . În cazul bunurilor de gen. de acelaşi gen. părţile contractante având posibilitatea de a deroga de la ele. el suportă riscul pieirii fortuite.2 din noul Cod civil prevede că "creditorul pus în întârziere preia riscul pieirii fortuite a bunului.3.1. întrucât bunurile de gen nu pier (genera non pereunt). Reglementare specială. 1274 privitoare la transferul riscurilor în contractele translative de proprietate se aplică numai contractelor încheiate după intrarea în vigoare a noului Cod civil. Interpretarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare se pune atunci când acestea sunt îndoielnice. fiind obligat să plătească preţul. Trebuie precizat că reglementările de mai sus nu au caracter imperativ. care însă nu poate fi liberat de obligaţia predării lor. în aceeaşi cantitate şi calitate. Prin urmare. 1274 alin. acesta se interpretează în favoarea debitorului (art. ci supletiv. El nu se poate libera chiar dacă ar dovedi că bunul ar fi pierit şi dacă obligaţia de predare ar fi fost executată la timp". susceptibile de mai multe înţelesuri. neclare. În conformitate cu regulile generale de interpretare a convenţiilor.Cu toate acestea.vânzătorul va fi obligat să procure şi să predea cumpărătorului alte bunuri . în momentul pieirii fortuite a bunului. De asemenea. dispoziţiile art. 12. până la predare riscul pieirii fortuite este al vânzătorului. stabilind alte reguli privitoare la suportarea riscurilor pieirii fortuite a bunului vândut. dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute de art. art. 1266-1268 contractul rămâne neclar.1725) cu privire la îndeplinirea obligaţiei de preluare.

. în termen de 1 an de la data încheierii contractului. pentru un preţ total. Dacă s-a vândut un imobil determinat. op. Vânzarea.Drept civil. la fel ca vechiul Cod civil de la 1864. 153 . A se vedea D. calitatea de debitori a unor obligaţii. Acţiunea vânzătorului pentru suplimentul de preţ trebuie să fie intentată: a) sub sancţiunea decăderii din drept. Tratat 2008. dacă părţile au fixat o dată pentru măsurarea imobilului.cit.Mureşan. în literatura juridică recentă s -a precizat că interpretarea în favoarea cumpărătorului a fost aplicată şi în cazul existenţei unor lacune în contract cu privire la chestiuni asupra cărora părţile au puncte de vedere diferite 240. în termen de 1 an de la data încheierii contractului. 1671 "clauzele îndoielnice în contractul de vânzare se interpretează în favoarea cumpărătorului. Test de autoevaluare nr. Prin urmare. 2.1. vor fi interpretate în favoarea cumpărătorului 239. schimbul şi donaţia. c) sub sancţiunea decăderii din drept.. În altă ordine de idei.Chirică. 239 240 A se vedea M. dacă părţile nu au fixat o dată pentru măsurarea imobilului. fără indicarea suprafeţei. b) sub sancţiunea decăderii din drept. Curs 1999.104-105. întrucât ambele părţi contractante (vânzătorul şi cumpărătorul) au.307.Urs . 12 1. a adoptat o reglementare specială.12 I. sub rezerva regulilor aplicabile contractelor încheiate cu consumatorii şi contractelor de adeziune". Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010. Vol. conform art. chiar şi acele clauze contractuale în care vânzătorul are calitatea de debitor. Bibliografia Unităţii de învăţare nr. b) cumpărătorul poate cere rezoluţiunea vânzării ori modificarea preţului. în acelaşi timp. în termen de 1 an de la data predării bunului.Prin derogare de la această regulă generală. Astfel. pag. c) nici vânzătorul şi nici cumpărătorul nu pot cere rezoluţiunea ori modificarea preţului. Contracte speciale. op. pag. în materie de vânzare-cumpărare noul Cod civil.cit. iar suprafaţa este mai mică ori mai mare decât au crezut părţile: a) vânzătorul poate cere modificarea preţului.

1. 13.. Regulile analizate mai sus........Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010...H.... Bucureşti 2008. Bucureşti 2001...........Malaurie...P... L...............2........ Vânzarea cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii...... Tratat de drept civil........ în secţiunile I-VII. Consideraţii preliminare.................... F...... D.. Consideraţii preliminare.. 154 ........ Bucureşti 2009...................1..Moţiu... Contracte speciale.. pe scurt.. Noul Cod Civil Unitatea de învăţare nr. 13  cunoaşterea varietăţilor de vânzare  însuşirea noţiunii de vânzare a unei moşteniri 13........ Editura Universul Juridic.... P-Y Gautier .............. Editura Wolters Kluwer... Tratat de drept civil.Aynes.. Vânzarea cu opţiune de răscumpărare... Vânzarea moştenirii...... Editura C.... Însă...............1....Chirică........... care prezintă anumite particularităţi şi cărora li se aplică anumite dispoziţii specifice. 13 Varietăţi de vânzare Cuprins 13. Contractele speciale . unele dintre aceste varietăţi de vânzare...............1.Contractele speciale......................1....... 13.... Obiectivele unităţii de învăţare nr.Beek. 13.................................. Vom analiza în continuare...................Deak......4.1..... Codul nostru civil prevede unele varietăţi de vânzare. Varietăţi de vânzare.... F...1.... VARIETĂŢI DE VÂNZARE 13....... constituie regimul juridic de drept comun aplicabil contractului de vânzare-cumpărare.. 13........în noul Cod civil ........ Contracte speciale.1..1...3.....

I.1 din noul Cod civil "prin moștenire se înţelege dreptul de a culege o moştenire deschisă sau o cotă din aceasta".Vânzarea moştenirii este un contract prin care moştenitorul vinde drepturile sale succesorale unei alte persoane 241 .Mureşan. vânzătorul trebuie să stipuleze expres în contract o clauză de rezervare a proprietăţii acestora. dar care au pentru vânzător o valoare afectivă. atunci nu mai este vorba despre vânzarea unei moşteniri. Cu alte cuvinte. art.105. p. fie numai o cotă-parte din moştenire (o fracţiune din patrimoniul succesoral. dacă vânzătorul este unicul moştenitor). op. Dacă moştenitorul vinde anumite bunuri (drepturi) determinate din moştenirea deschisă. decoraţiile sau alte asemenea bunuri. Legea interzice. care nu au valoare patrimonială însemnată. p. în caz contrar el fiind obligat să plătească cumpărătorului preţul lor la data vânzării (art. Vânzarea moştenirii.cit.110. deşi este moştenitor. op.Deak.cit.2). sub sancţiunea nulităţii absolute..Hamangiu. ci numai unul sau mai multe bunuri (drepturi) determinate. vânzarea poartă asupra unei universalităţi de bunuri sau asupra unei fracţiuni din universalitate. 1752 alin. nu poate vinde o moştenire întrucât el nu dobândeşte o universalitate de bunuri. se impune precizarea că înstrăinarea poate avea loc numai după deschiderea succesiunii (adică după încetarea din viaţă a persoanei despre a cărei moştenire este vorba). se prezumă a nu fi cuprinse în moştenirea vândută". dacă mai sunt şi alţi moştenitori)..2. Potrivit art. căreia i se aplică regulile generale ale vânzării 242. actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea unor drepturi 241 242 C.Băicoianu. Dacă însă aceste bunuri au valoare patrimonială însemnată. În ce priveşte bunurile de familie. Al. Vânzarea moştenirii este o varietate de vânzare deoarece are ca obiect fie întreaga moştenire culeasă de vânzător (întregul patrimoniu succesoral. M.cit. 1747 alin. un legatar cu titlu particular. De asemenea. 155 .575. op. ci despre o vânzare obişnuită.13.. p. Întrucât este vorba despre vânzarea unei moşteniri. Curs 1999. a)Noţiune. F.Rosetti-Bălănescu. 1752 alin.1.1 din noul Cod civil dispune că "înscrisurile sau portretele de familie.

b)Forma contractului. 245 E. c)Obligaţiile vânzătorului şi cumpărătorului.. cumpărătorului i se transmite în mod corespunzător atât activul.. p.Mureşan. 1749 şi 1750 din noul Cod civil.cit.moştenitorul vânzător este obligat să predea cumpărătorului întregul activ. cât şi pasivul moştenirii.. rezultă următoarele consecinţe: . 956 din noul Cod civil).Rosetti-Bălănescu. nu se restituie 245.1747 alin.110. art. Cu privire la datoriile moştenirii faţă de alţi cred itori decât vânzătorul. . preţul bunurilor vândute din moştenire şi orice bun care înlocuieşte un bun al moştenirii. p.Hamangiu. Ca efect al vânzării. 156 . se admite că taxele succesorale suportate de moştenitorul vânzător. op. Curs 1999. Vânzarea unei moşteniri se încheie în formă autentică. C. datoriile pe care le avea moştenitorul vânzător faţă de defunct (succesiune). M. dacă nu s-a convenit altfel.2). sub sancţiunea nulităţii absolute (art. Curs 1999.Safta-Romano. el este obligat.cit. precum şi sumele pe care moştenirea i le datorează vânzătorului (ca efect al vânzării. Datorită faptului că această varietate de vânzare are ca obiect o universalitate de bunuri sau o fracţiune din universalitate. deşi stinse prin confuziune în momentul deschiderii ei. dar şi pasivul moştenirii.pe de altă parte.Băicoianu. deşi acestea au fost stinse prin confuziune). adică tot ce se găsea în moştenire (ori în cota sa parte din moştenire) la momentul deschiderii ei. deoarece acestea sunt elemente ale activului succesoral care au trecut asupra cumpărătorului 244.eventuale asupra unei moşteniri nedeschise (art. renasc şi creanţele vânzătorului faţă de succesiune. întrucât cumpărătorului i se transmite nu numai activul. din dispoziţiile art.Mureşan.575. vânzătorul este obligat să-i remită cumpărătorului toate fructele pe care le-a cules şi toate plăţile primite pentru creanţele moştenirii până la momentul încheierii contractului. op. să-i restituie vânzătorului sumele plătite de acesta din urmă pentru datoriile şi sarcinile succesiunii. p. 243 244 M.110.cit. De aceea. dacă nu s-a convenit altfel. renasc.62. I. op. Prin urmare. 1751 din noul Cod civil dispune că "vânzătorul rămâne răspunzător pentru datoriile moştenirii vândute". op. precum şi tot ce a intrat în moştenire ulterior 243 . Al.. p.cit.

.Înseamnă că vânzarea moştenirii nu produce efecte faţă de creditorii succesiunii (vânzarea nu este opozabilă acestora). vânzătorul trebuie să garanteze cumpărătorului numai calitatea sa de moştenitor. dacă cumpărătorul este evins. s-a apreciat că un creditor al succesiunii va putea să urmărească pe cumpărătorul drepturilor succesorale şi direct.Mureşan. 157 . iar nu pe cumpărătorul moştenirii. controversa trebuie considerată încheiată deoarece art. ci numai pe calea acţiunii oblice 247.Deak. care vor putea urmări pe moştenitorul vânzător pentru plata datoriilor succesorale. afară de cazul când părţile au înlăturat expres şi această garanţie”. op. În acest sens. Aceasta deoarece. op. când o altă soluţie nu este posibilă) 246.576.Băicoianu. dar care în realitate nu fac parte din moştenirea respectivă.Rosetti-Bălănescu.p.. Astfel. Cumpărătorul nu poate fi urmărit direct de creditorii succesiunii. p.L. aşa cum poate fi urmărit direct orice succesor universal sau cu titlu universal (M. 1748 din noul Cod civil prevede că: „Dacă nu specifică bunurile asupra cărora se întind drepturile sale. vânzătorul răspunde numai dacă evicţiunea provine din lipsa calităţii sale de moştenitor. C. După o altă opinie. iar nu numai pe calea acţiunii oblice. op. I.106.cit. În prezent.cit.cit. 1751 precizează neechivoc că vânzătorul rămâne răspunzător pentru datoriil e moştenirii vândute. Prin urmare. 246 247 F.Hamangiu. Curs 1999. dacă se vinde o moştenire.90.. C. d)Garanţia vânzătorului. acesta se va putea întoarce împotriva cumpărătorului pe calea acţiunii în regres. p. întrucât legea. nu şi din alte cauze.cit. nici n-o interzice. deoarece cumpărătorul a dobândit atât activul cât şi pasivul moştenirii. Al.cit. aşa cum s-a spus. iar nu şi întinderea sau conţinutul universalităţii transmise. cumpărătorul nu poate ridica pretenţii faţă de anumite bunuri pe care credea că fac parte din moştenire.Stănciulescu. debitorul nu poate să-şi substituie o altă persoană fără consimţământul creditorului (substituirea este prevăzută de lege numai pentru cazul transmisiunii mortis causa. op. art. fără a se specifica natura sau numărul bunurilor succesorale. Vânzarea unei moşteniri dă naştere obligaţiei de garanţie în sarcina vânzătorului.Toader..111 şi autorii acolo citaţi). p. deşi nu reglementează cesiunea de datorie. ceea ce înseamnă că creditorii moştenirii trebuie să-l urmărească pe acesta. De asemenea. p. vânzătorul unei moşteniri garantează numai calitatea sa de moştenitor. op..55. Dacă creditorii succesiunii l-au urmărit pe moştenitorul vânzător.

p. Curs 1999. op. ci o vânzare afectată de un termen suspensiv. chiar dacă vânzătorul rămâne proprietar până la data achitării ultimei rate din preţ 250. noul Cod civil reglementează expres vânzarea cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii ca o varietate de vânzare. p. F. Riscul bunului este însă transferat cumpărătorului de la momentul predării acestuia.cit. 1748 poate fi modificată prin convenţia părţilor. 13.cit.. op.1 din noul Cod civil.1.2). Astfel. p. op.. 250 În literatura juridică s-a arătat că în acest caz contractul este afectat de o condiţie suspensivă care trebuie să fie îndeplinită până la un anume termen limită (a se vedea F. respectiv numai prin înscrierea lor în cartea funciară (art. op.. Nu este vorba despre o condiţie. Aceasta pentru că drepturile cumpărătorului provin din contract.Mureşan. dar care se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi deschiderea cărţilor funciare pentru imobilele respective).cit.Deak. în sensul agravării (specificându-se în amănunt bunurile succesorale vândute). În cazul 158 .Deak. 1755 din noul Cod civil. L. iar nu din moştenire 249 .cit. Spre deosebire de vechiul cod civil de la 1864. adică despre un eveniment viitor şi nesigur de a cărui îndeplinire depinde însăşi existenţa vânzării. limitării sau exonerării de răspundere a vânzătorului (pentru diminuarea drepturilor succesorale ale vânzătorului prin apariţia unui alt moştenitor) 248.111. cumpărătorul unei moşteniri nu dobândeşte drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în moştenire decât potrivit regulilor privitoare la cartea funciară.885 alin. În opinia noastră. R.1. M.107.Mihai. Cumpărătorul nu poate opune terţelor persoane dobândirea altor drepturi cuprinse în moştenire decât dacă a îndeplinit formalităţile cerute de lege pentru a face opozabilă dobândirea fiecăruia dintre aceste drepturi (art. conform art. cumpărătorul dobândeşte dreptul de proprietate la data achitării ultimei rate din preţ.1753 alin. iar obligaţia de plată a fost garantată cu rezerva dreptului de proprietate.Garanţia de drept reglementată de art.144. p.Popescu.3.1753 alin. e)Formalităţi de publicitate. dacă vânzarea s-a făcut cu plata preţului în rate. Potrivit art. Vânzarea cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii.107).Moţiu.. 248 249 F. vânzarea cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii până la achitarea ultimei rate din preţ nu este o vânzare afectată de o condiţie suspensivă.

159 . vânzării cu plata preţului în rate vânzarea există din momentul acordului de voinţă.. pe lângă daune-interese. deci. M.Mureşan. 251 A se vedea M.258). iar realizarea evenimentului viitor (achitarea ultimei rate din preţ) depinde de voinţa cumpărătorului şi la nevoie poate fi impus de către instanţa de judecată. vol. Principiile dreptului civil român. atunci când părţile au convenit ca sumele încasate cu titlu de rate să rămână dobândite de vânzător. Noul Cod civil reglementează într-un mod asemănător vânzarea cu opţiune de răscumpărare.În lipsă de stipulaţie contrară. nu există incertitudine. p. subordonarea transferului de proprietate executării unei obligaţii consecutive vânzării nu poate afecta existenţa vânzării (a se vedea P. P-Y Gautier.1. vânzarea cu opţiune de răscumpărare a fost reglementată de Codul civil de la 1864. pag. L.85). Cumpărarea şi răscumpărarea era o singură operaţiune juridică. Pact de răscumpărare. 2 combinat cu art. dar este îndreptăţit să reţină. Aşa cum s-a arătat şi în literatura juridică franceză. sub denumirea de "vânzare cu pact de răscumpărare" 251 .4. neexistând deosebiri de esenţă. dacă rata nu este mai mare de o optime din preţ.Malaurie.Alexandresco.376.1757 alin.1756).Aynes. De asemenea.1 din noul Cod civil dispune că vânzătorul este ţinut să restituie toate sumele primite. 13. care se rezolvă în favoarea vânzătorului (a se vedea D.Gobl. V. art. cu alte cuvinte. pag.Costin. VI. Editura Tipografia Curţii Regale F. aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile referitoare la reducerea cuantumului clauzei penale (art. precum şi a celui de locaţiune (în acest ultim caz dacă s-a convenit ca la încetarea contractului proprietatea bunului să poată fi dobândită de locatar după plata sumelor convenite). 1926. o compensaţie echitabilă pentru folosirea bunului de către cumpărător. a)Noţiune.1).Mureşan.Ursa. Anterior intrării în vigoare a noului Cod civil. Când a obţinut rezoluţiunea contractului pentru neplata preţului. în M. Vânzarea cu opţiune de răscumpărare. op. Bucureşti. 1757 alin. ci una singură.cit. vânzarea cu pact de răscumpărare nu constă în două vânzări succesive. în articolele 1371 1387. Dispoziţiile de mai sus se aplică şi în cazul contractului de leasing. iar cumpărătorul păstrează beneficiul termenului pentru ratele succesive (art. instanţa va putea totuşi reduce aceste sume.1541 alin. Dicţionar de drept civil 1980. neplata unei singure rate nu dă dreptul vânzătorului de a solicita rezoluţiunea contractului.

b)Exercitarea opţiunii. Pe cale de consecinţă. vol. cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare şi realizarea formalităţilor de publicitate.716). pag. Al.Rosetti-Bălănescu. iar dreptul cumpărătorului se consolidează retroactiv. De asemenea. vânzătorul poate exercita opţiunea răscumpărării numai dacă restituie cumpărătorului preţul primit. Editura Alcalay. op. în termenul stabilit de lege sau convenit de părţi.1759 alin.1 "vânzarea cu opţiune de răscumpărare este o vânzare afectată de condiţie rezolutorie prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a răscumpăra bunul sau dreptul transmis cumpărătorului" . 1758 alin.1758 alin. I. Bucureşti 1932. Această clauză. atunci condiţia rezolutorie care afecta vânzarea este considerată a nu se fi îndeplinit.2). însă în acest din urmă caz numai în limita sporului de valoare (art.3). Efectele vânzării cu opţiune de răscumpărare se produc potrivit dispoziţiilor privitoare la 252 În literatura juridică română clasică s-a arătat că facultatea de răscumpărare rezervată vânzătorului nu este decât o condiţie rezolutorie expresă.1759 alin. Prin urmare. devenind proprietar definitiv al bunului din momentul încheierii vânzării (art. cheltuielile necesare şi utile 253 . conform art. Codul civil adnotat.Hamnagiu. Opţiunea de răscumpărare nu poate fi stipulată pentru un termen mai mare de 5 ani. Dacă părţile au stipulat un termen mai mare. vânzarea cu opţiune de răscumpărare este o varietate de vânzare ce conţine o clauză prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de a lua înapoi bunul sau dreptul vândut cumpărătorului.2). este echivalentul unei condiţii rezolutorii şi trebuie stipulată expres în contractul de vânzarecumpărare 252. acesta se reduce de drept la 5 ani (art.Georgean. numită în prezent „opţiune de răscumpărare” (în trecut „pact de răscumpărare”). 1759 alin. N..Băicoianu.574.III. se consolidează şi înstrăinările (grevările) consimţite între timp de cumpărător asupra bunului. pag. exercitarea opţiunii îl obligă pe vânzător să restituie cumpărătorului cheltuielile pentru ridicarea şi transportul bunului. c)Efectele vânzării. care nu poate fi stipulată decât cu ocazia vânzării (a se vedea C.cit.Hamangiu. Conform art. 160 .1 din noul Cod civil.Astfel. 253 A se vedea C. Dacă vânzătorul nu exercită opţiunea de răscumpărare.

condiţia rezolutorie, care se aplică în mod corespunzător (art.1760 alin.1). Astfel, în momentul în care vânzătorul exercită opţiunea de răscumpărare, vânzarea este desfiinţată (rezoluţionată) cu efect retroactiv, ca şi cum n-ar fi avut loc, iar bunul se întoarce în patrimoniul său. Cu toate acestea, art.1760 alin.1 dispune că vânzătorul este obligat să respecte locaţiunile încheiate de cumpărător înaintea exercitării opţiunii, dacă au fost supuse formalităţilor de publicitate, dar nu mai mult de 3 ani din momentul exercitării opţiunii. Opţiunea de răscumpărare poate fi invocată de vânzător nu numai împotriva cumpărătorului, dar şi împotriva terţilor subdobânditori (fiind indiferent dacă în contractele de vânzare cu aceştia fusese sau nu stipulată clauza de răscumpărare) deoarece având un drept supus condiţiei rezolutorii cumpărătorul n-a putut să transmită mai multe drepturi decât avea el însuşi (nemo dat quod non habet). În acest sens, art. 1760 alin.2 prevede că "vânzătorul care intenţionează să exercite opţiunea de răscumpărare trebuie să îl notifice pe cumpărător, precum şi pe orice subdobânditor căruia dreptul de opţiune îi este opozabil şi faţă de care doreşte să îşi exercite acest drept". În termen de o lună de la data notificării, vânzătorul este obligat să consemneze sumele menţionate mai sus la dispoziţia cumpărătorului sau, după caz, a terţului subdobânditor, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a exercita opţiunea de răscumpărare (art.1760 alin.3). Opţiunea de răscumpărare poate fi stipulată şi în cazul vânzărilor care au drept obiect o cotă-parte dintr-un bun. În acest sens, art. 1761alin.1 prevede că partajul trebuie cerut şi în raport cu vânzătorul, dacă acesta nu şi-a exercitat încă opţiunea. De asemenea, vânzătorul trebuie să-şi exercite opţiunea de răscumpărare în cadrul partajului, în caz contrar decade din dreptul de opţiune, chiar şi atunci când bunul este atribuit, în tot sau în parte, cumpărătorului (art.1761 alin.2). d)Sancţiune. În conformitate cu dispoziţiile art. 1762 alin.1 din noul Cod civil " în cazul în care diferenţa dintre preţul răscumpărării şi preţul plătit pentru vânzare depăşeşte nivelul maxim stabilit de lege pentru dobânzi,

161

preţul răscumpărării va fi redus la preţul plătit pentru vânzare". Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, sancţiunea care intervenea, pentru o asemenea situaţie, era nulitatea absolută a vânzării cu pact de răscumpărare. Sancţiunea nulităţii avea ca scop oprirea practicilor cămătăreşti 254 care constau în luarea („cumpărarea”) de la debitorii lor a unor bunuri de o valoare mult mai mare decât cea a împrumutului acordat şi reţinerea lor la scadenţă, în contul creanţei, în caz de neexecutare a obligaţiei. În fapt, se realiza o simulaţie în care creditorul (cămătarul, împrumutătorul) juca rolul „cumpărătorului”, iar debitorul (împrumutatul) juca rolul „vânzătorului”, care stipula clauza de răscumpărare: creditorul (cămătar) acorda debitorului său un împrumut cu dobândă foarte mare (contractul de împrumut era actul juridic real, adevărat), solicitând de la acesta, drept gaj, un bun de o valoare mult mai mare decât cea a împrumutului acordat; debitorul nu avea de ales, aducea bunul soli citat şi semna cu creditorul un contract de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare (contractul de vânzare cu pact de răscumpărare era actul juridic aparent, simulat). "Preţul" stipulat în actul aparent de vânzare cu pact de răscumpărare era mult mai mare decât împrumutul acordat (aceasta pentru că, în realitate, "preţul" reprezenta suma acordată cu titlu de împrumut, plus dobânzile cămătăreşti). Dacă în intervalul de timp stabilit de lege sau convenit de părţi „vânzătorul” nu exercita facultatea de răscumpărare, pe "preţul" trecut în act, bunul rămânea dobândit „cumpărătorului”, care realiza astfel un mare beneficiu. De cele mai multe ori "preţul" din act era atât de mare încât „vânzătorul” nu putea exercita facultatea de răscumpărare. Iată cum, prin intermediul unui contract de vânzare cu pact de răscum-părare, se putea masca un împrumut cămătăresc. Prin sancţiunea (mult prea blândă) prevăzută de art. 1762 alin.1 se urmăreşte acelaşi scop şi în prezent: oprirea practicilor cămătăreşti.
254

Pentru unele aspecte din practica judecătorească, a se vedea şi M.Niculescu, Consideraţii asupra modalităţilor de garantare imobiliară a împrumuturilor cămătăreşti, în S.U.B.B. nr.1/2000, pag.86 şi următ.

162

Dispoziţiile art. 1762 alin.1 se aplică şi vânzărilor în care vânzătorul se obligă să răscumpere bunul vândut.

Test de autoevaluare nr.13. Încercuiţi răspunsurile corecte.
1. Opţiunea de răscumpărare nu poate fi stipulată: a) pentru un termen mai mic de 5 ani; b) pentru un termen mai mare de 5ani; c) pentru un termen mai mare de 1 an. 2. Contractul de vânzare-cumpărare nu poate avea ca obiect: a) un drept de superficie; b) un drept de uz; c) moştenirea dobândită de vânzător.

Bibliografia Unităţii de învăţare nr.13 I.Urs - Drept civil. Contracte speciale, Vol.1, Vânzarea, schimbul şi donaţia, Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010; P.Malaurie, L.Aynes, P-Y Gautier - Contractele speciale, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti 2009; F.Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2001; D.Chirică, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura C.H.Beek, Bucureşti 2008; F.Moţiu, Contractele speciale - în noul Cod civil - Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. Noul Cod Civil

163

.....5......................... 1763 din noul Cod civil "Schimbul este contractul prin care fiecare dintre părţi...... dar succintă..................1. Reglementare.3...... 14.........................14  însuşirea contractului de schimb  cunoașterea regulilor aplicabile schimbului 14....... denumite copermutanţi......2. 14..... Obiectivele unităţii de învăţare nr.......1..... Noţiune.............. Caractere juridice.... transmite sau.. Potrivit art................ Noţiune.......... 14....2....1765 din noul Cod civil...............4.......................................... se obligă să transmită un bun pentru a dobândi un altul"......................1. Din definiţia legală a contractului de schimb rezultă deosebirea faţă de contractul de vânzare....... 14........................ 14..............1..1.....1763 .14 CONTRACTUL DE SCHIMB Cuprins 14.. prin dispoziţiile art.......1................. Contractul de schimb............................... Esenţa acestei deosebiri constă în faptul că în cazul contractului de schimb 164 .... Cheltuielile schimbului.... Aplicarea regulilor de la vânzare.... CONTRACTUL DE SCHIMB 14.................................1....... Reglementare...........Unitatea de învăţare nr........1..1....1....................... 14........................1.................................... după caz........ Contractul de schimb se bucură de o reglementare expresă....

De asemenea. Tratat 2008. părţile pot conveni întregirea diferenţei de valoare prin plata unei sume de bani. Se impun trei precizări. chiar dacă este un contract consensual în principiu. Contractul de schimb este un contract sinalagma-tic. nu este un contract de schimb. în nici un caz sulta nu poate întrece valoarea bunului schimbat.cit.1. Sulta poate consta nu numai într-o sumă de bani. Datorită asemănărilor existente între contractul de vânzare şi contractul de schimb. p. În cazul contractului de vânzare. căci în acest caz operaţia juridică nu ar mai fi schimb. 14. ci şi într-o altă prestaţie (a se vedea D. un alt bun. comutativ. 165 . numită sultă 256. art. în schimbul bunului transmis. 14. p. o parte contractantă (vânzătorul) transmite celeilalte un bun în schimbul unei sume de bani (preţ). A doua precizare. În sfârşit.. dar şi alte drepturi reale sau de creanţă.113. Însă. Dar.504).112.Chirică.Deak. contractul de schimb trebuie încheiat ad validitatem în formă autentică. oneros. prin contractul de schimb se poate transmite nu numai dreptul de pro-prietate.1764 prevede că: 255 256 F.3.totuşi când cel puţin unul din bunurile schimbate este un teren sau o construcţie.cit. op.Deak. p.cit. fiecare parte contractantă urmăreşte să obţină. Aplicarea regulilor de la vânzare. ci o vânzare cu dare în plată accesorie plăţii preţului 257. consensual şi translativ de proprietate.. op. Prima precizare se referă la faptul că fiind un contract oneros.fiecare parte contractantă (copermutant) transmite celeilalte un bun în schimbul unui alt bun.4. aşa cum s-a arătat în literatura juridică. dacă o parte contractantă dă celeilalte o bancnotă de 100 lei în schimbul a două bancnote de 50 lei) atunci avem de-a face cu un contract de schimb 255 . dacă ambele prestaţii ale părţilor constau întro sumă de bani (de exemplu. dacă o parte contractantă transmite celeilalte un bun în schimbul unei obligaţii de a face sau de a nu face. ci un contract nenumit. Caractere juridice.. Dacă bunurile schimbate nu au o valoare egală sau echivalentă. op. a treia precizare se referă la faptul că asemenea contractului de vânzare. 257 F.1.

(2)Fiecare dintre părţi este considerată vânzător. în contra vânzătorului (se revine la reg ula de drept comun.113. De exemplu. Tratat 2008.cit."(1)Dispoziţiile privitoare la vânzare se aplică.Mihai.1. De asemenea.. p. D. în ceea ce priveşte bunul pe care îl dobândeşte". p. nu are aplicare regula suportării cheltuielilor contractului de către cumpărător (acestea se suportă.1765 rezultă că. unele reguli de la vânzare nu pot fi aplicate şi schimbului. De exemplu. aşa cum s-a arătat în literatura juridică anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil. Din dispoziţiile art. op. şi schimbului.503. care ar putea fi aplicate numai cu privire la plata sultei. în mod corespunzător. op.Popescu. prevăzută de art.cit.. L.Toader.. în lipsă de stipulaţie contrară. obscure. 166 . predarea bunurilor care fac obiectul schimbului.152..Chirică. în ceea ce priveşte bunul pe care îl înstrăinează. p. 14. op. pot fi aplicate numai normele care se potrivesc cu natura şi efectele contractului de schimb.cit.Deak. Cheltuielile schimbului. C. părţile suportă în mod egal cheltuielile contractului de schimb. Însă.5. conform căreia clauzele neclare se interpretează în favoarea debitorului) 259. op. în mod egal) şi nici regula interpretării clauzelor neclare.98. 258 259 F.Deak. p. cele referitoare la condiţiile de capacitate. 1269. de ambele părţi.cit. şi cumpărător. În schimb. F. obligaţia reciprocă de garanţie contra evicţiunii şi contra viciilor ascunse 258. reglementările referitoare la plata preţului. în lipsă de stipulaţie contrară. R.

Beek. Vol. Contractului de schimb i se aplică regulile: a) de la donaţie. Vânzarea. Editura Universul Juridic.Malaurie. Bucureşti 2008.în noul Cod civil . c) de la mandat.Urs . schimbul şi donaţia. Contracte speciale. Tratat de drept civil. Contractele speciale .H. 14 1. Bibliografia Unităţii de învăţare nr. b) de la vânzare. L. Contracte speciale. Contractul de schimb este: a) gratuit.Chirică. F. Editura C.Editura Wolters Kluwer Bucureşti 2010. c) sinalagmatic. Bucureşti 2009. P-Y Gautier . D.Drept civil.Test de autoevaluare nr.Deak. Noul Cod Civil 167 . Editura Risoprint Cluj-Napoca 2010.Aynes. Bucureşti 2001. P. Contracte speciale.Contractele speciale.Moţiu.14 I. Tratat de drept civil.1. F. b) aleatoriu. Editura Wolters Kluwer. 2.

b Testul de autoevaluare nr. 8 1. b Testul de autoevaluare nr. a 2. 5 1. b Testul de autoevaluare nr. 6 1. b Testul de autoevaluare nr. 9 1. c 2. b Testul de autoevaluare nr. c 2. c 2. b 2. a Testul de autoevaluare nr. c 2. c 2. b 2. c Testul de autoevaluare nr. 2 1.b Testul de autoevaluare nr. 14 1. c Testul de autoevaluare nr. c 2. c 2. b Testul de autoevaluare nr.Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 10 1. 1 1. 7 1. 13 1. 4 1. c 2. b Testul de autoevaluare nr. a 2. b 2. 3 1. c 2. b Testul de autoevaluare nr.b 168 . b Testul de autoevaluare nr. 12 1. 11 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful