GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE

............................................ Tehnologia de executie ............... 4 2........ Clasificare .......1Rolul in constructii ..................................................................................................... Metode de calcul.............. 5 3................................................................................................................................................................................................................................................................................. 9 6.. 3 2.................3 Dupa destinatie ........................................2 Metoda analitica ........ 7 5................................................................ Variatia sectiunii grinzii pe lungimea ei ................................................................................................................................................... Variatia inaltimii grinzii .................................................................................................... 8 5..................................................................................1 Metoda teoretica .....................................................................................................................................................................................................2 Dupa alcatuire ..................................................................................................................................GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE CUPRINS 1................................................................................................................ 8 5............................................. Generalitati .............................. 3 2... 10 2 ........................ 6 4.......................... 3 2..........................................................................

in majoritatea cazurilor. precum si grinzi cu o singura deschidere (continue sau cu console). decat grinzile cu o singura deschidere simplu rezemate fara console. Grinzile cu mai multe deschideri. Montajul grinzilor cu mai multe deschideri este insa mult mai complicat si care mai mult timp decat al grinzilor cu o singura deschidere. necesita mai putin material si pot sa fie iar executate cu o inaltime mai mica. Clasificare 2. In constructiile care se executa in prezent. grinzi cu o singura deschider. Grinzile cu sectiune plina pot fi omogene sau hibride. grinzi de estacade etc. in majoritatea cazurilor aceste elemente sunt supuse si la forta taietoare. grinzi de cadre . simplu rezemate sau incastrate. din cauza influientei usuratoare a momentelor pe reazeme . In functie de modul de rezolvare exista:         Grinzi cu sectiune plina Grinzi cu zabrele Grinzi macaz Grinzi cu tirant Grinzi cu goluri in inima Grinzi cu eforturi initiale Grinzi pretensionate Grinzi mixte otel-beton…etc In acest capitol vor fi tratate grinzile cu sectiune plina din otel.GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE Grinzi cu sectiuni variabile 1. moment de rasucire. In raport cu modalitatea de sprijinire se deosebesc: grinzi simplu rezemate si incastrate (complet sau partial).. Pe langa solicitarea la incovoiere . se intrebuinteaza. Generalitati Elemente liniare (bare) de constructii care sunt solicitate in principal la incovoiere si se denumesc generic -grinzi. 2. 3 . forte locale.1Rolul in constructii In functie de rolul in structurile de constructii exista grinzi ca de exemplu : grinzi ale cailor de rulare . pane de acoperis.

1) 4 . acestea pot fi intarite cu platbande sau profile . (v fig.GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 2.taiate si reasamblate ca grinzi cu goluri in inima sau grinzi cu inaltime variabila.2 Dupa alcatuire Ca mod de alcatuire a sectiunii tranversale a grinzilor se distring:  Grinzi din profile laminate la cald sau chiar profile formate la rece .

Combinatii ale masurilor precedente. Variatia uneia sau ambelor dimensiuni ale talpilor. Variatia numarului de platbande ce alcatuiesc talpile.3 Dupa destinatie In functie de destinatie . Pentru reducerea consumului de otel pot varia dimensiunile grinzii prin:     Variatia inaltimii sau (si) grosimii inimii. locul in constructive si solicitarile la care sunt supuse grinzile pot fi prevazute cu una sau doua inimi. 5 .GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 2.

6 . Innadirile se vor plasa in zone cu solicitari cat mai mici avand in vedere si posibilitatile de realizare tehnologica. asigurare impotriva ruperii fragile prin alegerea corespunzatoare a otelului folosit .  inima preia o parte din incovoiere si practic toata forta taietoare . exploatare normala (sa nu depaseasca starea limita de deformatie. locala si oboseala ). tehnologie executie. Grinda cu inaltime urmatoarele conditii :    variabila este economica cand sectiunea fiecarui tronson respecta inima sa aiba supletea (h/t) maxima admisa din conditia de stabilitate locala (conditie foarte influenta). Variatia inaltimii grinzii Datorita limitarii dimensiunilor laminatelor si a necesitatilor de variatie a sectiunii . sa nu vibreze excesiv) economie de material sau cost si manopera . executate uzual cu sudura. stabilitate general. asigura legatura dintre talpi si preia fortele locale. Variatia inaltimii grinzii se va aplica doar in cazuri bine justificate deoarece conduce la complicatii in tehnologia de executie. fiabilitate etc . montaj . Datorita limitarii posibilitatilor de transport si montaj. grinzile se prevad cu innadiri de santier (montaj). executate cu suruburi de inalta rezistenta. Pentru a fi de calitate grinzile trebuie sa satisfaca conditii privitoare la : capacitate portanta (sa nu de pasesca starile linita de rezistenta.       Pentru grinzi este rationala utilizarea sectiunii “I” compusa din inima si talpi. transport . intre capacitatea de material distribuit in inima si in talpi sa existe o anumita corelatie. marca de otel folosita sa fie astfel incat ambele stari limita de rezistenta si deformatie sa fie satisfacute la limita. suruburi obisnuite sau suduri.  talpile au importanta mare in asigurarea stabilitatii generale.GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 3. Functiile de rezistenta si stabilitate ale partilor componente ale sectiunii I sunt :  talpile preiau majoritatea momentului incovoietor (70-80%). grinzile se prevad cu inadiri de uzina. conceptia constructiva si prin tehnologia de executie si montaj).

GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 4. Variatia sectiunii grinzii pe lungimea ei Valoarea momentelor incovoietoare in grinzi variaza. in cuprinsul deschiderii . variatia sectiunii grinzii se obtine prin variatia grosimii talpii(fig. in general. La grinzile nituite si la cele sudate in cazul cand talpile sunt alcatuite din mai multe platbande . 217 b) sau a latimii ei 7 . La grinzile sudate ale caror talpi au o singura platbanda . iar sectiunea grinzii se stabileste pe baza momentului maxim . este rational sa se modifice alcatuirea sectiunii grinzilor in raport cu variatia momentelor incovoietoare. De aceea in scopul de a economisi materialul si pentru a usura greutatea constructiei . variatia sectiunii se face prin intreruperea succesiva a platbandelor estreme (fig 217 a) .

avem: . scriem ca membrul din dreapta al acestei expresii este egal cu produsul W’[δ] adica : qlz 2 qz 2 2 M - qlz  QZ 2 - = W’[δ]. Daca.sa fie egal cu momentul incovoietor in aceasta sectiune datorita fortelor exterioare: W’[δ]= M’ Pentru determinarea pe cale analitica a punctelor teoretice pentru modificarea sectiunii grinzii se alcatuieste ecuatia momentelor incovoietoare. adica distanta intre reazem si punctele teoretice de variatie posibila a sectiunii.GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 5. Metode de calcul 5.1 Metoda teoretica Punctul teoretic de intrerupere al platbandelor sau punctul de trecere la o platbanda mai putin puternica poate sa fie determinat analitic sau grafic din conditia ca modulul de rezistenta teoretic W’ al grinzii cu sectiunea mai mica . 2 in care z este distanta de la reazem pana la sectiunea considerata. - q  z2 ql 8 . de exemplu.in cazul unei sarcini continue uniform repartizata q si a deschiderii l. inmultit cu rezistenta admi sibila . 2 2 din care vom calcula pe z. obtinem ecuatia :  z + W[δ] = 0.

2 Metoda analitica Metoda analitica este mai convenabila. pe axa verticala . W”’ [δ] …. Dreptele orizontale duse prin punctele astfel obtinute. In felul acesta. se transeaza curba momentelor incovoietoare . Apoi. 9 .la aceiasi scara. vor taia de doua ori curba momentelor in punctele in care momentul sarcinilor exterioare este egal cu momentul admisibil pentru grinda cu sectiune mai mica. se iau.. valorile momentelor incovoietoare admisibile in fiecare sectiune a grinzii. fiecare segement de dreapta se masoara de la zero. adica produsele: W’[δ]. atunci cand variatia sectiunii grinzii se face numai o singura data pe portiunea unei jumatati de deschidere si ecuatia momentului incovoietor se poate exprima sub o forma simpla.W[δ]. Pentru determinarea pe cale grafica a punctelor teoretice de variatie a sectiunii grinzii. Pe axa orizontala se iau lungimile . iar in cazul sarcinii mobile. iar pe cea vertical – valoarea momentelor. Schimabarea efectiva a sectiunii grinzii se face la o distanta de la punctele teoretice care a fost stabilita (in directia momentelor mai mici). in punctul de intrerupere teoretic. astfel incat sa permita asezarea unor legaturi apte ca sa asigure introducerea in solicitare a platbandei intrerupte. Valoarea totala a ordonatelor de acelasi semn trebuie luata de aceeasi parte a axei orizontale.GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 5. se determina punctele teoretice ale variatiei de sectiune posibile. diagrama infasuratoare a momentelor maxime. W”[δ].

in cazul cusaturilor oblice (fig. Din aceasta cauza. lucreaza in conditii mai rele decat imbinarea cu cusatura oblica(apar mai devreme lipsuri in unghiul ascutit). sunt aproape egale intre ele (fig. mult mai mici. eforturile la unghiul intrand sunt. 220 b-d). 221 c si d). Variatia latimii platbandelor poate sa fie facuta treptat (fig.decat variatia grosimii lor . 220 a) sau prin salturi (fig. Variatia latimii platbandelor este mai convenabila . deoarece. in general. cu toate avantajele ei (regularitatea variatiei liniilor de forte . sectiunea grinzii poate sa fie modificata. rar . La sarcini dinamice. 221 b).GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 6. ceea ce este important pentru pozitia sarcinii pe talpa superioara (de exemplu. este necesar sa se prelucreze numai marginile (fig.Aceste masuri sunt necesare pentru inlaturarea concentrarii eforturilor locale in punctele de schimbare 10 . variind sau grosimea platbandei sau latimea ei. 220 c . 220 e si f). grinzile de sub podurile rulante). variatia lina a grosimii platbandei mai puternice este absolut necesara (fig. trebuie sa se dea preferinta cusaturilor oblice. afara de aceasta. in acest caz. este necesar sa se faca taierea platbandelor sub un unghi ascutit. Imbinarea in pana in cazul unei sarcini periodice. aproape ca nu pot fi utilizate in lucrare. cu ajutorul cusaturii cap la cap. Modificarea sectiunii grinzii prin variatia grosimii platbandelor talpilor se face intrebuintand imbinari oblice sau in pana. La sarcini statice si imbinari oblice.iar la imbinarile in pana este rational sa se reduca in mod lin grosimea platbandei mai puternice (fig. Tehnologia de executie Daca talpa unei grinzi sudate este alcatuita dintr-o platbanda sau o platbanda si un fier T. In cazul imbinarii cu pana dupa tipul din fig. Aceasta micsorare a latimii platbandei trebuie inceputa la punctual teoretic de modificare a sectiunii.deoarece in acest caz.lipsa de innadiri. 221 a) . in privinta stabilitatii ei generale.cu pana sau oblic. in ambele cazuri .la imbinarea dupa tipul din fig.Variatia treptata. in acest caz. Afara de aceasta. a grinzii si in special . se mentine o inaltime constanta a grinzii. 220 bd). iar dimensiunile bucatilor taiate. se utilizeaza mai bine lungimea platbandei late si din ea raman mai putine bucati taiate . decat . Variatia latimii talpilor este mai rationala si din punct de vedere al solicitarii. Variatia latimii platbandelor prin salturi se face dincolo de punctul teoretic de modificare a sectiunii (fig. greutatea minima a talpilor) se intrebuinte. ceea ce este greu de realizat. 220 b. decat pentru cusatura in pana. Prelucrarea platbandelor pentru o cusatura oblica este mult mai simpla. Micsorarea latimii platbandei mari trebuie facuta treptat [ inclinarea tesuturilor marginilor. bucatile inguste ramase de la taiere. Modificarea grosimii platbandei trebuie inceputa de la punctul teoretic de variatie al sectiunii si trebuie terminate la o distanta de 1-2 grosimi a platbandei mai subtiri de la inceputul cusaturii. 220 e) trebuie sa fie circa de 1 :2 – 1:3].

Metoda se bazeaza practic pe calculul in stare limita de cedare a grinzii in ansamblu considerandu-se ca o grinda continue. nu este mai simpla in ceea ce priveste executarea.situate de o parte a inimii (fig.GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE pronuntata a sectiunii si pentru a departa pozitia acestor sectiuni de zona in care se manifesta actiunea temperaturii ridicate la sudura. 11 . fara innadire cap la cap acoperite numai cu eclise. la lucrarile de restabilire). In cazul unei sarcini statice. O astfel de imbinare. Pentru a avea o dimensionare economica si sigura in conditiile pastrarii unei sectiuni constante pe toata lungimea grinzei continuii se recurge la o metode care ia in calcul proprietatile elastice ale otelului. Pentru grinda solicitata la incovoiere dimensionarea ideala ar fi daca se urmareste riguros diagrama de moment. dar la care pot aparea dificultati de realizare efectiva a acestor forme si sectiuni. Acest fapt este evident si foarte important in cazul grinzilor continui. din cauza necesitatii de a face taietura in tola inimii. cedarea producandu-se atunci cand in unele sectiuni momentul ajunge la valoarea momentului plastic.este posibil sa se admita imbinarea platbandelor talpilor prin o cusatura perpendicular pe axa talpii si consolidata cu o eclisa subtire rombica. decat innadirea oblica. nu trebuie sa fie aplicata (excepitii sunt admise in unele cazuri . Asezarea a doua eclise separate pe fiecare jumatate de latime a talpii. Isi pierde capacitatea portanta atunci cand s-a produs un numar suficient de mare de articulatii plastice astfel incat grinda sa devina mecanism in toate deschiderile sau numai pe unele deschideri. Executarea imbinarilor la platbandele talpilor. 221 e).ingreuneaza aplicarea cusarilor la talpi.

GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 12 .

GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE 13 .

GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE Perspectivã axonometricã Perspectivã axonometricã a structurii 14 .

perspectivã aerianã Structurã din profile sudate cu sectiune variabilã .detaliu structurã planseu intermediar 15 .GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE Structurã din profile sudate cu sectiune variabilã .

GRINZI CU SECTIUNI VARIABILE Detaliu contravantuiri de acoperis Structurã din profi le sudate cu sectiune variabilã .detaliu cadru de capãt 16 .