You are on page 1of 26

Fard sd 6 pierdut totul din intirzierile lui in simpla

TIBIA

RUPTA

Pdrintele arhimandrit,predicator sra lntors noapr

tea tirziu, a lunecat pe gheap, si sira rupt un picior. Fluierul e spart tn dou6, la mijloc, gi a, ceastd rupturd ti adaogi o articulagie, sporinduri smerenia cu un genunchi.
Perintele arhimandrit,predicator e o veche cele,

trecerea peste fiigezimile lui de preot gi de cintirel a ciiorva brute cu camilavca nou5, cumr pdrati, in ziua sacrului, de la croitor. El n:a putut decit sd ofteze, cind un fqst servitor, inci nu ?n, deajuns deprins sd curele ghetele unui hotel, se transmuta subit tn arhierbu; Ei, mihnit, mai comanr da un cinzec. Sflntul Spirit al lui zace cu iripa frtntd pe un zmirc de pici rece, ca un pescdru; cenugiu, tnnecat tn undele din margini ale mirii. Dezechilibrul vielii lui lntregi devenind ine,

le

preofie, amoruLpropriu legitim

sra intimidat

vitabil, 9i rivalii
scufundarea

iorii,

britate a Mitropoliei gi unul din primii titrali din c6lugdria calificatd de bagtini, spre deosebire de cilugiria de dupi moartea preotesei, in ver derea unei episcopli. A fost gi cel mai frumos cilugir, alb, trandafiriu, cu capul cuprins de un puf de- zulu6 de aur, gi cel mai lnzestrat cinr

tirel. In

vocea

- gi totug lui dulce

puternicS, clin,

cheti zale, inci gi azi, gi vibreazi un mare zum; zet cristalin. [Jnele tonuri au o liciditate liric; neasemuitd, gi in altar cu cintdretul, se aude, ln rugile lui cintate, zmucirea vintului innalt de
peste munti, amestecat, dacd 'Se poate,

cu cimr

poaie gi orgi. Pe orice scend din lume, ca gi tn panorama.-Mitropoliei, glasul arhimandritului ar h rAmas tard concurent. El sufer[ de un grav betegug, careri viciul ce, lor mai mulgi dintre artigti ti mestesugari, asupra cirora o voin!5 orientatd nravu timpul sd apuce
innaintea uitirilor c5utate tn pahar. Trei degetare de spirt gustos, pe care le cauti cu sete, il dau ln fiecare zi peste cap, de clteva ori, pribugit, cu gitelile lui inutile, printre birjari gi cErulagi.
102

au intrai ln lupti cu viciul lui, ca si fereascd pe arhimandrit de ultima privilire. Un declasindu,gi viciu atriage -le pe altul, gi alcoolul,' aruncd in lumea romanului natur victimele, ralist puturos, tn bralele spdlitoresei, intrrun pat cu hdgi de buzunare, cu micii pezevenchi, gi limiteazd amiciliile, devotamentele, decepgiile gi dintre simigerii qi peri, dezgustul la populalia -diznadejduite, gantaje sinistre, le; ferie. Obsesii gituri contractate in borhot, care te urmiresc fi"a la masa rinduitd a primatului, tocmelile iapide intrrun col1, subt clopotnila veche, pentru e'rr-itarea unui denunl; ceasut de buzunar gi crucea de la piept, strecurate pentru a 6 vindute pe subt mini, cu l^scopul de a innibu;i veleitigile unei vomlturl oe crrcluma, care sra trezit, sza ,sculat gi te ameningS; cine;ar putea Pune la rind, pe un front de comici gi spurcati tragedie titubante, toate infamiile asociate ca sd piardd un om ales, cu pasul strimbat o singur6 dat6, intrzo noaPte
de iingurdtate gi de urit?

primejdios, -nu

nici pirin1ii

lui inlelegind ce cigtigi din tot mai adlnci a unui camarad


duhovnicegti,. sprijinir

VarJigtii care au transportat pe arhimandrit

plni la patul de crincend mizerie al chiliei,

srau 10,

zurati in aer, tntrro pozitie fals6. Ridicai piciorul tncei qi didui un sprijin rupr turii, culcindurizo pe pat. Durerile se Ihcurd mai mici. Trebuia insd repede dezvelit piciorul 9i preparat pentru a 6 vizut de medic. Vrui si crug pantalonul. Adusei insi o foarfecd mare si despicai cracul pinl Ia genunchi. Mirdsul era de nesuferit. Arhimandritul i;i umpluse nddragii, pe dinluntru, cu urr excrement abundent, care trebuia evacuat innainte de sosirea medicului, pentru salvarea unei aparen!". Noloc cA totui se petrecuse ln izmana de lind, care imbrica pe dedesubt trupul pirintelui. Cu greutdgi in6r nite gi cu atenlii care, impuse de fracturi, erau francamente respinse de sentimentul de scirbd, nddragul de lini a fost tras, ata cum iese coca prejit5, in care sra copt o gunce tn aluat. Mocirla se modelase de la genunchi pind la ;olduri, ;i nidragii c5zur5 grei, ca o jumdtate de cadavru. Nu erau servete. Cu ;ervete aduse, spdlai, dintrrun lighean, urmele, dedesubtul cErora rimase trn
rapdn vechi intact. Arhimandritul nu se imbiiase de ciliva ani, gi 6gura lui clpiti brusc animalia sufocatului care se trezegte la aer. O dificultate tot atit de mare se ivi la scoaterea

religios, afirmind ci arhimandritul ( pute >. Fui singurul vecin in stare s5rl ajut. In fumul unei lumindri de cear5, pdrintele, beat gi bolnav pind la catalepsie, simlea cd,l doare ceva neobiqnuit de riu, gi d..r"l.tl mari. Ii pipSii capul, "ourt.l", bralele, qira spindrii. Ruptura era la picior, spinr

depirtat cu o sclrbi nemicsoratd de sentimentul

anatomici, incleite lmpreuni prin ciorapul devenit


viscos; arhimandrittrl nu se descillase de citeva luni

tuturor duhorilor inchipuite. Orice

gi dormea tnciltat. Practicai operalia pantalonului dar nu mai putui separa cele la tnc61$minte, r' ' larra 'ciorul. Eri nevoie de o baie ooua Pler ,uPul Pl( inceatd, in care si 6e incil3imintea scufundatd in acelag timp cu laba, pentru ca separarea sd 6e pror gresivi, cum fusese 9i prlt'rezirea prin sudoare gi jeg. Mirdsul acestui virf de picior intrecea putoarea
anevoingS

deveni de prisos. Bolnavul trebuia transportat la spital, mai ales cd niciun medic, din clgi ciutase vizitiul, nu era, la ora accidentului, acasd. Internul de serviciu ne primi cu o strimbdturi 6reasc5, suportatd de noi fird reacgie.

de lucru aici, innainte de a pipii - E mult fractura, zise internul. Lucrul a gi fost tn parte inceput, fare succes,
rispunsei.

zise internul, tntorcindurne - Bunirseara! spatele scurt. Marine! strigd el pe vestibul, venipi gi luali,l pe popa. Sra lmbltat ca un porc
sza c. . . pe el. Plecind, auzeam S6nte Dumnezeule, Sfinte Tare, S6nte fara de moarte > clntat in liturghie, de glasul cu ciocirlii gi privighetori al arhiman, dritului fracturat.

gi

<<

incilglmintei de piele, dupi go;oni. Fractura se gdsea situati ceva mai sus de cadmbi, gi a fi tras de gheatd ar 6 fost a scoate aproape odati cu tncilgEmintea ;i piciorul. Un Gnomen de care luam cunogtinli intlia oar5, mi umplu de uimire. Pielea ghetei se solidarizase cu pielea
104

O datorie colegialS mi obliga si curS! prin chilia vecinului meu gi si impiedic pierderea vre unui obiect ;i ln special furtul ci4il,or de ritual, edifile cele dintii in limba romAneasc6, mogtenite de fostul diacon rdsfa1at, de la ciliva mitropoligi ;i episcopi de calitate veche. Cheia rEmdsese la mine, de Ia ug5. A doua zi de dimineafi, intrai tn casa lui. El ocupa un apartament cu patru odAi, in care nu pitrunsesem, afari de singuri una, niciodati,

Prevdzut cu meturi, fdrage, cirpe, o clldarg api cald; gi petrol, depusei ustensilele tn camera de intrare, incuiai uta pe diniuntru 9i didui uEile interioare de pdregi, ca si deschid ferestrele gi si curdg. Un spectacol fantastic se in{h1iqa ln camera cea mare. Camera nu mai avea ferestre ;i era transformatd, pe toate ?ntinderea ei, tn latrini. In dreptul pdrellor zdpada se muta, de vintul dintre ferestre, de colorcolo. Pe podin5, deasupra ci4ilor sacre, deschise pe miiioc, se descompuneau fecale, de virste deosebite. lntre aceste tdvi dc un prel neblnuit, care slujiseri

UN

ECOU

de.suport subt omul beat, pentru golirea intestir nului gros, era gi o Evanghelie cu scoarge de ca; tifea gi argint. Citii curios pe ce pagind preferase excrementul si se aseze, ci o vipei; iniovoiati: era o cetire de la Matei. Examinai ferestrele. In dreptul fiecireia, dera lungul zidului care rlspundea in livezile de caigi, inghegase cite o dtr5 de (ur[uri succesivi, inceptnd-de la lemnul orizontal al' cadrului Gr"st.ii.'Sirrgr.u,r"d.r*., rire cu care am rimas din aceasti cameri de calamitili este privitoare la felul de echilibru necesar celui ce gi;a scos fesele pe fereastrS, fird sd cadd in pripastia curgii din dos. $i era atlt excrement, ?ncit nici doudzeci de ani de golire a unui pintec nu puteau corespunde prin pror dusul lor neintrerupt capacit5tilor fecale ale unui s_ingur arhimandrit. Desigur cd toli invitagii, fragi gi mireni, care participau la petrecerile din camera vecinului, lirau scos haznalele pe ferestre, Cel mai dizgratios agezat din cele cincizecir gaizeci de muguroaie, conlinute ln volumele de lux, deschise cu textul in sus pe sctndurile camerei consacrate, mi sra pdrut a 6 acela care fusese depus odati, ca o minjire a purit5gilor sufletegti ,.i Iiterare, pe un exemplar din epocE, al idilicilor Paul et Vrginie, dep5gii de baliga peste margini. . .

Vie diEculie lntre iclisiarh, apirdtorul unui diacon nirivag, care doarme noiptea,n tirg, gi procurorul eclesiastic. Voce rlcnitd. Iclisiarhul: - Primul exemplu de coruptiune e dat de episcopii, mitropolilii ii arhiereii bisericii. Mairmicii nu fac decit s6ri imiteze, tntryo neinr
semnati proporlie. Dali pace diaconului, domnule profesor. E tinir. Are vreme gi de pociingd. . . Directorul (doctoral): Un latin-spunea ci ceea ce face Joe nu poate sd facd un dobitoc.

Iclisiarhul: in Biserici o singuri lege, - Avem gi pentru mari gi pentru mici. Directorul: todeauna. - Nupe Rispunsul scoase iclisiarh din sirite, ;i rer voltat, gi pierzindu,gi mlsura qi vocabularul obig, nuit, acest om egal, monoton gi aparent neur tru, zbiar6, in tEcerea istoricd a sflntului ase, zimint: b"l"r" pe Joe al dumitale gi si nu,ti mai - Il bagi nasul in..... personalului meu. Procurorul eclesiastic fugi triznit.

107

multe ori a repeta, gi repefirea este sugestie gi inculcare. Invildmintul cultural conduce intelir geota cetre un total de noliuni deosebit in forml
SCRISOARE CU TIBISIR

:T, heclruia cu invilSmintul. Ultimul gi cel mai 6n rezuttat al culturii este un fel de a 6 gi de a gindi primitor gi optimist,. t6rlerant gi primitiv - un < savoirrfaire r tonalizat dupl indivizi gi in6nit.
Universitilile noastre, populate de o masd de profesori, de cele mai multe ori absolut necunos, cufi, ar 6 trebuit si aibi un qir imens de individu, alit6gi. Recunosc ci individualiti$le culturale se gi,

p"",trr. Gecare

pri". cg!3lorap1 inrcligengei

la biurourile de servitori. Dar in, nafari de univerritate gi'in genere tnnafartr de clasele zise culte, individualitalile sint numeroase,
sesc, pe alese,

masa profesionali, la toate capetele ei. De la jocul din buzunar porne$e totul, firi a cuteza cineva str examinezer pentru inaavulirea lui, cum srau stlrnit legile celor cincizeci gi douE de car,
toane.

limintul. Tinerii ne Eosesc din urmi cu cincizeci gi doui de noliuni invS;ate, cu Popii, cu Fangii, cu Birlicii, cu care au si joace viala intreagd pe

mai numeroase decit naturile comune: fiecare ins reprezinti o individualitate. Am mai povestit car zul < muetelor > de pe lacul Geneva. Muetele sint nigte pasiri acvatice cenugii, care in lunile de iarni scoboard din nord pe lacurile elvegiene. Am vizut, cred, milioane de asemenea paslri, ager zate alituri gi ln rinduri, ca o pardoseali de iripi, pe toati suprafala imenselor ape, prinse ca pe o pituri de nuferi legEnali de unde. Ciocurile lor asculite se oiientau toate intrro singurf, direclie, dupd sigeata vlntului. Dedesubtul ochiului fiecare muetA purta o pati neagrd de frumusele: aceasttr

I l

Atlta vreme clt fiecare inteligengE nu a reflcut drumul ln zigzag al ideilor pini la und din for mele lor, anexati gi recomandatS arbitrar, nu poate sd 6e vorba de culturi in sensul exact al acestui cuvint. Cultura respect5, iar izbinda nega, liunii este ugoartr, clci purcede gi sfirgegte cu o brogurtr de propagandE. A lnvi;a este de cele mai
66

pati nu era niciodati la fel a;ezatd gi de aceea; mirime: la zece milioane de muete erau zece milioane de pete deosebite. Este cu neputinli ca oamenii, care se _nadc- 6S, care cu. figuri lui particulaffiffiliifrEt-ffirl
intElEC"tillTiTdEniiEif t?*S"Tridape"fri"r?dri'-Singur

67

sim'Iffipliffi-Tnvili' ,iiffi r uniformizarea inteligenlii i'nnduntrul unei


-#

intercalarea calapodului in inteiigenfi, gcoala- tre, buie sSrl p.oduci iu multe exemplare, ca 9 fabrici de shete sDecializatd excluziv in numirul treizeci Ll
t

scdri de prefuire [ix5 intre unu s,i zecr'. Cetigeinul l;i incepe, prin urmare, exerciliul libertAlii intelectuale dupd ce a clzut in sclavie, dupi ce toate facultilile lui si,au Pierdut arorna si i,au inchegat in vederea unui grad pe densi, metru. El a uitat si vad5, a uitat si guste, a uitat si se mire. In experienpa altora, aridt, rldicinile intelisentii s,au sclerozat. Deprinderea timiditatii ;;il;i"1o^me4ul de schimburi fixe; sra valorificat eticheta gi sra devaluat conlinur

bitaia inimii ;i ca iingele; cu o lingurd de singe s,a fdcut alt singe, gi torente de singe in sute de milioane de vieguitoare. Generaliile toate zic plnii < piine >, gi,i singurul cuvint potrivit qi propriu; cdci < ciine > insemneazi altceva, gi < piine > iarig ceva deose, bit. La inceputul .veaiurilor a rostit cineva sin, gur, odati: piine? Cine?. . ntru ci la fiecare obiect E miraculos cuvintul
talog ? Cuvintul se mogenelte. ca
.

innaintea tiparului,

si,l treac.l urrnagilor f6ri

ca,

<lin nat[r5

un cuvint.

l;;;;il"; i;

tul. Criteriul s,a deplasat din individ ln lexicon; .ttw@ de aceeal6iiEe 5r'6li&ltare se respel"tE igiffiFragi un diclionar universal ln patruzeci,cincizeci de volume: siguranta lui intelectual6. Omul gira pierdut puterea dera se ageza in fala
lumii gi dera interogar pentru a obline un rispuns sau o indoialtr din ionFundarea lui cu natura. Ne gisinr aci in plin teritotiu moral; originea artelor, originea originalitdlii, a inveufiei, a calmului, a c."linpi. Nu mai intereseazi cit conlinut din adevdr suporti un act, ci producerea actului de personalizare, de culturi.

stnf=tfriaF irG-tii$u1;'ii daci din ele nu aq putea face decit iracadam, cu simbolele lor eu pot lace orice afari de macadarn, ;i chiar rnacadam in, chipuit. Cuvintul permite evocarea 5i punerea in idee se face act, sioboriti in cuvinte. Dar cu, vintul insug, neal5turat unei imprejuriri descrise, are o viaff, personalS, tmprumutat5. de la lu,

siu,gi15]6eia"i[him1ffi .U?il*s.i"'le-'.i"-[iC?ia

tom*hatur

funcliune a tuturor Puterilor lnchipuite qi

sacre.

cruri, gi cl poate ajunge o Putere de sine stlr


tAtoare, N'ler.tegugul

' In acest sfirgit de parentezi, llcoul catedralei se


gi imprejurul

repeti: Miracole nesiirgite zac in noi


rrostfu.

Miracolul suprem: Cuvintul, cu diviziunea lui: linrba. Cum sriu niscut cuvintele? Intrebarea, de sineg didactici, cere rdspunsul care apargine dir dacticii celei mai sterpe. Si nu insistim, si con, templdm. . . Dar al cui este cuvintul? Al omului,

saull naturiil Nu este cuvintul de un neam cu apele, cu vegetalele, cu minereul / A putut cineva
sirl
6E q

irrr,".ut in patrtr silabe. Cuvinte,fulgi, cuvintezaer, 61117i1116rmeial. Cuvinte intunecate ca Srorcle,rli cuvinte limpezi ca izvoarele pornite dirr ele. trrun cuvint se face ziui, Ei a-lte cuvinte amurgesc. Ele te asalteizi ca viespile sau te linigtesc ca rir
69

elocvenlei. ;i ' Un cuvint numelte, alt cuvint il pune in mi;' I care, url alt cuvint ii aduce lumina. Un cuvint cintireqte un miligram, 9i alt cuvit)t Poate cintdri sreutatea muntelii, rlsturnat din temclia' lui ;i

rigaz lumei qi sufletul

cuvintului a cernut gi cerne fer5 gi a dat na':tere iiteraturii

I
I

Cuvintele scaplri ca pietrele, sau sint. moi ca melcii'

faci >, sdrl faci vitr gi energic, si,l tie minte

coarea; te otrivesc ca burefii, sau te adapi ca roua trandafirie. Chimia, aplicati la culori gi parfume, este o copilirie, comparativ cu magiile foarte vechi, pe care le realizeazl cuvintele, de la pri,

Nici un mestesus nu este mai frumos si mai ,eat;6;i*au;aldffi ;;rE;irE;;a;a' iu ?ee,


de,

lor, tdre

muri ca pasirile indrigostite la ivirea linigtitelor dimineli; ele cintd, vorbesc sau ameninli gi bldstemd. Cu aceleagi cuvinte cu care ciobanul
iEi intoarce in. sat, sra scris Sfinta Scrip, -caprele turi 9i sza ficut introducerea la Bacteriologie. $i

dupi cum subt un condei cuvintele uscite se indulcesc, subt un condei mai viu ele lnviazd mai mult; focul sfint care le,a zimislit le di ;i o vigoare mai duri. Miracolul cuvtntului se im,
le reconstrui. Fiecare scriitor este un con5t4rg[p5.-dc:_lgylBle, de catapitesme de cuvinte, d;affi;i*m:il";r tagii de cuvinte. Cuvlntul construit poate si aibd i g.rltt 9i mireasmd; poate oglindi in interiorul luil profunzimi Tne:se.pezo singurl laturi lustruiti; j el di impresii de pip5it a6pru sau catifelat, dupa; cum sap&n lespezi Eau se strqcoard prin frunie.i Scriitorul e un asistent, care a fost mut Ei jurat sf, dea uitlrii, al operelor de constructie cu- ma, terii brute de la inceput - gi el lucreazi acum din amintiri lncrucigate, descoperite ln stare de enig, me. El povestefte qi in amigire ceva care a foit qi mai este identiGcat. Cuvintele artistului sint nigte tr;i incuiate, prin cheia cirora scapi cite un punct de lumini de torle, aprinse in interior,
de unde se mai aud vocile unei aristocratii secrer te, beati de ferocitate sau de azur.
7o

vrne o"-.pdmine nestaPhrta gt a scrlrtorulul me, diocru, gi a megtegugarului de geniu, - gi cind o urtrgte mai mult, atunci o iubegte artistul mai puternic. Atelierul: un colf de mastr, instrumentul: un condei pe hirtie;,'tea mai ieftini instalafie: totul se gdsette concentrat tn linia care le unegte, mina deschis5, ca dintr,un corn invenlia - gi din de abunden$, curge avalanga miraculoasi a cur vintelor, flacoane de superrcsenge. Daci qirar da intrradevir seama de zestrea firi sftrgit care miguni ca nigte aur viu in chlvotele lor sufletegti, scriitorii srar simfi mai mullumili, gi invengiile lor literare ar aduce optimism gi bucurie ln viafa bunilor cititori. Ei ar construi iluzia cu realitatea ln cantitatea necesari, pentru

plinegte cu miracolut inflAc5rerii lui. Prin cuvinte trec lSmpile cu raze divergente ale talentului de,a

cu vipaia puri a

a inconjura min$le cu confort gi a incendia lumea speranfei.

lovite
a ln cerul senin de . . id-i"*@f**eJ rn ln arlPr. dririr. aPgtss3e cuvjntele dispar pulveflzate apoteozS, :rr";;h'"'t Te6ihuiti' ci"I'"f"' t.?rec-tIiEt' liit d"

citiIffiffi f; '$T%ffi iaff ul'i,9,.ijifl-qj%n:il-ffi el"d;.

Dumn iieii,'' idia;i "etein;''riii',ii,a pierdut nici, odatS Cuvintul. . .

lnceoeti cel Dutin. domnilor de la Scrisul ,o*Anir", cu adurlarla treptati a scriitorilor intr'o organizare profesionalS, lare sf, ;tie, innainte de oric., an,rme ce trebuie si doreasci, si ceari, si impuie s,i si inilieze.

traducerile de o o intreagi dispirea incit ar Ze violent5, taxi attt literaturi de abjeclii 9i aberafii, in folosul pro' ducitorului nostiu, bun sau rdu e egal.

buni.

!i literatura practici, gi

publica1ia populari

Un legiuitor atent ar lovi

ARS POETICA

. ,\
Mi se pirea ci seria articolelor publicate in obiectul Cuuintelor r.rrele potriuite a incetat. Am atteptat,o sI se curme, qi orideciteori era sE am impresia ci se ispriveste, se isca o serie nou5. Poate sint ameninlat si aitept citiva ani gi inci o..,riu!3,.sufletul cirtii*$tr. - e de prisos moder stia, cici nimic nu existi pentru ca si se teami circuld. este viusi nu mai poate fi ucis: el aoartine I .=*r%---J*#zdr&.4
r. lrteraturll, ca

neizbutirile ei. Dar am fagaduit cI sleindu,se ;irul articolelor, - elogioase sau injurioase, - voi publica gi eu, autorul, note la cuvintele mele. Le cunosc mai bine decit cititorii mei gi, firi vanitate, le explic. . . Cind am pornit si scriu, acum treizeci de ani, nu o ficeam ca si satisfac vreodatd pe altcineva decit personagiul simgului meu de ordine gi simetrie, rdmas, trebuie si mirturisesc, nesatisr ficut. Pu$nii mei prieteni, incl de atunci, igi vor aduce aminte cirmi pusesem de gind, insi cu seriozitate, si scriu, ptnilapatruzeci de,ani, o carte. Nu mram tinut de cuvtnt; am mai lntir, ziat gapte. Sint spini care se reproduc de zeci de i! mii de ani qi rodesc ghimpi exclusiv. 'i ln treizeci de ani, cigi mi,au trebuit si scriu o carte, am scris o grdmadi de alte cirgi. Cele mai multe au fost cu simplicitate expediate la ceruri cu colaci de fum. Trebuia si scriu. Mirera foame,

!r

cartea,

cu lzbutlrlle ql
.. .'

cu

8-

3{0

11t

o&hneam, de o munci zilnicS, deseori foarte grea, ln colaborare cu o putere de concentrare in ribdare $ efort agresivi.

mirera somn gd scriu:

mi

cu ele, toati literatura ce se ficea gi care se ficuse, inexpresiv5, moale, cu aderenle r!qci!a, -nnltiii cll ci, nevoie de,a pinoase. lmi-feni6e,
.

Cu sufletul furnicat de atomi imponderabili gi mistici, am luat parte la striduinla cumpliti de a ridica un sac cu plumb, pini,n Terii, qi inle, untrul lor dera mi duce departe. Vroia_m si
alihfi!"e-ti nideni;'?fnx"td lt6iloiiA ttitel6 i iil"ilEj
busiiii.'""'"" "
.

suf5r, cu un temperament distinat care nu-lnTheie

strlbitecie, ca un lup intrat din eroare in cetate. Scriam fari sd vreau si 6u ceea ce se numelte

vizitat niciodatE niciun literat. Cind m,am incidental printre scriitori, veneam cu totul din alt6 parte, din pdrgi tn care nu pusese inci niciun scriitor calificat piciorul. "$i miroseam a

ivit

un scriitor, lucrul

acesta se simte

potriaite, care nu migulesc falsiGclrile intelectu, ale 9i artistice ale niciunui gen de a minji hlrtia. Prietenul meu C. a publicat o poezie gi apoi] citeva, in revistele lui, autorizat mai mult de prir i

dar din

Cuainte

iiiil?il cu"i"ttil6"9i -ddle" ingropa in fiedaie diri ele iri iurul' c5reia'Cd basculeze o aliii de olumb. 'de ieluloid. Observasem ti 6x, ca fig,rlinele briiiiiEffiEY inefE -wlgdie'*Uin fereastrtr nu mE plictisesc niciodatS, ci\ mi se pdreau ProasPete qi noi in fiecare zi, ca gi ciinii gi milele cu care triiam, pecind cd4ile mele cele mai bune qi rezistenti mi cam scirbeau. Oare cuvintele nu puteau f{fi6'}ca pisicile gi ca iarba din ghiveci? Aceasti oB-rsie niciodati nu mra pirdsit. $i am umblat peste tot locul cu un gol gi cu o nevoie de a,l implini. Se mi pizeascd Dumnezeu, nu am tiiVffifele ciutat sd fac-Tffi -a;ia"fiiiBliT-ffi tiff'6-ttEtar6ire. caiii ilai- ii -fa26te

Nu itiri;:'effi -iiahtiiiiEfitut td- i"id' hir{'e',effi'-gE"sit 9i probabil cI nu le voi mai g5si. Insf, ciutind cuvinte siritoare gi glsind pufine, am lnlocuit
natura lor printrro natur5 de adaos gi mram aPucat

etenia decit de intengiile autorului. Mirera de tipografie, care,i o artl japonezi, ag putea zice silE, de vreme ce o vedeam lucdnd ca o ma$ini

'

si nu ca o instan!5.

sI fac resorturi pentru cuvinte, ca sI Poati s5ri. Juciria e de altfel lesnicioasd de fasonat: con, stringi cuvintul sd 6e strivit intre un arc gi un capai, gi cind vrei si sartr cuvtntul dai drumul la-capac, gi cind vrei si stea incordat pui capacul
Recunosc ci e un joc ridicul, care nu Poate ispiti un om grav, qi jocul devine gi mai ridicul cind voi mirturisi c5,l ficeam cu convingere gi gravitate, Ag 6 fost in stare sE ucid pe omul care iu mrar 6 ldsat si mi joc noaptea cu resorturile gi cu maimulele mele. Recenzenlii inteligenli sau proqti care au judecat Cutintele potriaite, au gisit ci se petrece ceva neobignuit in interiorul cuvinte, lor gf al stihurilor. Unii au crezut ci surprind in ele o realitate care era o realitate a lor, algii, cu naivitili complicate, au crezut ci descoperd t17

In douizeci gi patru de ore ajunsei scriitor. M,am luptat din risputeri La sd dau innapoi: a fost cu neputinld - mra luat curentul gi vilva mra cuprins. Niciodati nu mrag 6 glndit si opresc
asupra mea opinia literarS, elogiul sau tigada, admiralia imperialE sau contestarea valetilor: aces, te unitdli, aporturi gi in6ltralii erau, cum sint gi astlzi, cu totul strdine preocupirilor mele, adu, nate ln singura pasiune, aceasta desfrinati, de a

la loc gi ?nchizi cirligul. Atita tot.

cinta pentru urechea mea gi pentru !5rini.

mi tin de cuvinte,
rt6

Mra nemulpmit in ceasul cind am pornit si


ca de nigte funigei gi sE zbor

odatl clte cinci, gase, tapte, opt bigici care iip5 i odatl toate, sau treptat, dupi cum se intimpla ! si Ie stringi. Cite un cuvint fuge ca o giini gi i deodati se oprefte,n drum gi se intoarce cocoq.*r' Cite un alt cuvint rdcnqte ca ologii in tirguri, gi te supiri, gi te pomenegti ridicindu,se din carul care duce ologul, o voce cu tonuri adinci gi iar te superi, i"rrtrrl ci nu inlelegi'. Insd .ui. "rr, m,am jucat, gtiu ;i miram ficut socoteli, cd vir intrro pagind de versuri, ci intr,o colivie cu sir, mele paralile, lucruri gi vieguitoare care trebuie si se bati unele cu altele, sd se extermine qi si se intovdrtrqeasci rar, la cite.un ceas de universald
hodine.

dindirltul pdpugilor, gre, geli de vopsea. Citeodatd, si destul de des, am strimbat resorturile, intrradins, ca si le vdd cum sar ele stdmbe, gi am lipit o pensull cu chinoroz pe nasul cuvintului care mi necijea. Faptul ade, virat este ctr am riscolit cuvinte cu cuvintele mele porivite, gi ele au dat de_lucru belferilor-l lovigi de neputinla de a se juca. In juciriile m"l" I am pus pe lingd resorturi qi ctte o bagic;, 9i cite, i
sem: .sirme strimbe pe

micimi gi ingustimi, pe care eu nu le prev6zu,

Si. desisur, la bancul meu cu menghina mica' niftvit. Pe lingi cuvintele care sar m'au interesat tot atit cuvintele care se inlepenesc'- care stau detot, ingropate mult in pimint qi ridicate mult ln "azd"uhi cuvintele stincoase' Cind nu am luat ;ffifrr""d;tAaldlte 9i le'am i",.*

m,am

gl u..rt cui e unlcrii.sare nu mai iese'

"a'i., cui lung inlaufitru 9i tea* ir"

le'am l6sat

Nalt*t
9i le'am

aqa;

vinovat. Mzam iucat. fp.;i; ;nidaat; 'afir cautat cuv^i.nte yirsrl.lls*.9-u' le'am excitat vinte outuroase, c,rtrnte -ccu riie:-pisat5.
rEn-il6

la "..;ffi-*i""t ;;f;A pe unele complect; qi cum de- la eleam

u siidl{

azur e o distanli directS, o corespondenlii' fdcut oe cale artificiald qi cuvinte oglinditoare sau strivezii 9i am silit si intre in lumina lor.eter

*d;i,

muta vtrbelor insuqiii materiale, aqa incit unele si miroasd, unele si supere pupila prin scinteiere' altele sd 6e pipiibile, dure sau muqchiutit: 9-t

* irrt*o vitrinS.de. optician. ambulant' pe scurt, mza posedat intenlia de a impru' Ivlai

N,am fhcut altceva nimic, mzam jucat. Cind cineva spune ci ag 6 un scriitor mare, mi inveselesc: cu atit de pugin lucru se face un1 mare scriitorl $i clnd cineva-mi piteite in dosul ! lui, ca si 6u mai mic decit el gi mi asperjeazi i cu tulumbele gi orificiile lui naturale, -iai mI lnveselesc: atita lucru il face sirl doard si si capete i cufureala, bietul oml Mi gasesc in mai b'.rne i tovdr5gie cu vileii mei, care nrau auzit ci sint scriitor gi nu au citit literaturd, nici ca arti$i, nici ca universitari: ei umble gi sar, 9i asta mi intereseazi de vreo treizeci de ani intresi. Scriz itorii, melancolici, bolnavi de eu, cocof,ali sau grandificali, nu gtiu si sari gi si danseze.
rrd

.,;;r-;";;il"lt. routa viata am avut idealul sd i;';-r"b.iaa de juc?lfplfi5 +f i6*t"' iiii;.";;,,"';ruart" aEi*UtmA ieftin ei mai
Y"{sar rlmreai-tiviti?ef e; jfji-"l*,ff gratultinlumea--crYljS*:*,**"S,'""1tJ'**H.1'*i*Y:*":"Y'Ew 6rr.td al cuviritElor date.

;].ffi

#.iffi

ra.-fJ-a"pl

..",i""e"x

latE aproape toate.r.,


si'el

cuvintele mele, vie'i inima la-loc; daci mai are nevoie de "o.r."rr" .lget", ,5' mi le ceiri: le dau bucuros, dupi cum le,am aflat.
se se ioace, 9i

,le mai schilodeasci,

._umblind , r^ r cu gltul _^-__,

* ;;J j" *i.'fi s1 ada.p1ez.i,o 1iutre t', ",Tf"-'-':^':i ista pueril ;';;a *i. lt iuciriei. Me,stegugul pripit pentru
Lfii-*.i"fi1'
damenii

lnsl toati jucdria are un 1"1:1"-t' .E

neyoi.e.si

1.,.t ooate A,,.. l; canit un individ pripit i-ru,[ ^^-.^ r - duce li capit pldtitS, deco' " ili sau bine .t Pletit5, oprotesiune_resPectabr. ^ ^.lF."i,''" ""*oectabild --t. de6nigi socialmente' ori;
119

deprins pipditul, cipllina qi fercle cu un contact


1u. dram3 _lor, cdlugrria se potrivEbd"cu megtcz guguril6'nici unui parvenitism. ln treizeci de ani, e.u am [5cut o carte, gi am vezut toli oamenii tor,.

cit ar doriro, nu pot face jucdrii, dupi ie tectorli lor, care nu


Caci

si,au

*abil

l;igg[lfle

dero yirc15 cu mine trecind lnnaintea mea, gi am acceptat. . . Daci mirgelele gi juciriile mele sint date pierr zaniei, ceea ce nu cred, din pricina cantitdtilor de viag5, de sinitate ;i de timp^cristalizate in sub, stanta lor, eu unul nu mi ingrozesc: mE ioc inr nainte. Dar daci sint destinite sa durezi ceea ce_ mI tem ci mi se pare, nemiilocit ele vor dura, solidare cu limba din care leram zmuls oi in care
leram reintercalat.

SPINI DE HIRTIE
r9tt-1927

1OA/ DE DOMNUL L. REBI1EANU

cuM sE r.o,r't'orANE$TE.

ei economic. . P". .: insi ;i Acadernia si piesa au luat, in rindul al.doilea, pe 1on drepi un miracol literar, ar h o chestiune deosebita,- cici numai calitatea de Ion gi de ciciuli nu conferi valoarea artistici unei lucriri. Rdspundem, fire intirziere, ci nir meni nu mai qtie sd scrie Ei ci Academia si presa trec.printrzo crizi de gindire comparabild' numai cu deprecierea valutei. A scri incepuse si aibi un inleles innaiute de b... e:be, b...i ryt6. A scri b...a:ba,
z6<

unic titlu literar al autorului i,a ficut in prestr o primire.cu chiote gi cimpoaie. Domnul Rebreanu'a fosi minunat inspirat dir.r punctul de wedere al libririei, acordind eroului siu numele rzotului universal, care se poarti cu plicere decind partidele politice u., .inirit,o ,pr" stinga. Prop-riul s5u nurire, care se articuleazd, pare,mi,se, Liviu, se restringe oi el la o initiali incertS. Nurnai la dedicalii distoneazi, in atr mosfera de cioareci qi nldqeali in care si,a inr v-elit autorul p.,r.r"ui artistic, numele d" hurrr,y, De altGl, toail opera e bine chibzuiti in sens,rl

in revisti scrierea cu'i qi in editura insemnarea.aceluiag sunet cu ,i. Cit despre roman, se gtie ci el a fost premiat de Academie, .si acest
adoptind

De observatr poate, innainte de toate, cd llialta romdneascd, ;-i iir materie de ortogra6., cauta si impace, de la rizboi incoa.", pi toati lumea,
.

pini la arte, c5ci intrzaltGl zbiar5. $tim, fara indoialh, cI anume critici este sar tisficuti numai de faptul cI,i vei vorbi de oaie gi de brinza ei; dacd oaia paqte lingl un sat din comitatul Bragovului, ;i brinza ei se vinde in Banat, prestigiul celui cero spune prin scris gi nu Intrro scrisoare de nego!, dir intr,o carte, spoz
niceascd reite.

- bi este a scri, evident, dar a scri asa, sau a rincheza, sau a umbta pe bicicletd . cam ac"lag lucru. Cind oaia zbiarl se scrie, desigur , << oaia zbiao ri >, dacl verbul e corect si in"Bucure;ti gi la Nisiud, gi a scri ci oaia zbiari nu este liieraturd qi nu este artd. Cici a scri e mai mult decit functia de.a invirti litere gi de,a zgiria cuvinte, 9i cine tndrizneqte sd faci literaturi trebuie si se obrEzr

Literatura e un adaos, nou

brip,:i* Ne lnem la oaie ll b.i"ra, ca s6 6m in cadrul autorului lui lcn. A scri ca domnul Re, t -.".a.,. breanu nu este citug de ptrgin-a--3Eil-6i6*a lipi cu' pffip'""Eeaftii1ir'lfuii;a-Hr-diii- []; i,:iirii' i i, rcrur._Omul ia lbdia, Ibaifetii ;i-fiaptrt,. $i*tinsifs P6?i* domnului Rebrean" qi p.o.o' "gl"."tii'i" redacgie sint la fel, plus sramatica ;i punctualia gi, .din rrefericire, tipalul. Me roe,'o mostrl luati la intimolare: < Ion ru raipunse. Amindoi ticuri apoi multi vreme. Calul se opintea, iulea pa;ii cite o postati bund, pe urmi se oprea singur si risufla pornind iaris singur innainte. pe marginea goselii, mergea cu papi .J;ranul mirunti, invirtea biciul deasupra capului si-in, demna calul din cind tn cind cu ciie un' ,,hi,
z6t

materia piimi;-ofe;itE dtia gati' f nr riatiiiHl siiisirl este menit si comptfpgiJ-ci gratijrii tu iri- aCient personal, si o transfbrme, si faci din oaie altceva dec it oaie li dd npi'm-uit d-ec it -b-i.inza*s'.l,
"

in permanenli, la

";6eit

cionq,

hi!", dar flri si se mai uite la invilito, rul care, cu un zimbet inghegat pe buze, clipea Din virful dialului se deschidea o
Valea Bistrilei se degtepta. .
.

Iumin5,. nimic

des din ochi, cuprins de o nedumerire apdsitoare.

priveligte

mlrea!6.
Jos in fap. . . > Aga e scrisf, toati cartea, pe unde apuci si asta se cheamd literituri. In rinduril intri, 9i 'inserul blee care le poarti nu iilJi-Iieilii citate. .i6;;1ffi ;;I;iT;;;;;.r3:*uii"tt'iipii'-,pJ"[

sl doafme. ' Un 'sciiitor nu scrie c5 < Valea Bistrilei se -ttiE deqtepta' > ; ixci- aea" iiu" C{rifi5'1i:p,19ff ;H "1 scrie ci a repeta pr<iitiite g"*.*gtJS"e*tigf El nu <priveligte'rriXriald> gi nu scrie ci aceasti prir veiigte mlreati ( se deschideu, Pentru ci atunci cind scrie el e infrigurat, pasionat, gi nu se mul, lumette si imbileze natura. < Jeranul, Pe mar, ginea goselii, mergea cu pagi mirunti' . . >i - Platitudine de plicintdrie gi mediocritate to, talX. Ochi mort, minte somnolentd. Uri artist se spinzuri 9i nu'{d-[a tiPar--gS-""q+9Bsa"jrailfrG. Demnitatea literari i1i impune un rol activ in spectacol, o atitudine in iuvinte, o frinturS in imagini, o iulire 9i o abreviere lapidard, un ritm gi una de sarcini Pe care trebuie neap6rat - Jmie le ristoarne scriitorul. Ceva si umble Prin l\ si fundul cuvintelor, si le reinsufleleasci, si le cro, [ | iascd un destin, si le stlpineasci gi si le comande. {f Limba nu poate si 6e o magazie gi -up .depou de " unelte steqpe ia" dic9io1a1{, . -{e-c|1 in ciqgile

O carte in care ti,e cu neputinli si treci peste douizeci E$lptS-de-pggini, cite am avut Puterea sa iHtffi, ?n lon, nu este cartea unui scriitor, O carte in care de,alungul acestui imens numir

proaste.

ceea ce cred ci nu a izbutit si faci nimeni- din cili au aplaudat pe autor, cu atit mai rzirtos Academia, singurii - carp cititori integrali ai lui lon aw fost cel l,a scris gi, cel"mai rnult, inci unul, Fanny, u."1 cineva mira dat sfatul scirbos si citesc romantrl teascd ambele volume,

Llneva cu care starn de vorb5, enervat de rrd, molul gi drojdiile literare ale domnului Rebreanu, cineva care pretindea cd avusese ribdare si ci,

literaturi trebuie si se faci? Autoiul lui Ion a cizut intrro putini cu clei in care se zbate, gi cind vrea sE iasi cade innapoi si reincepe. 1gz. me r_{d_|-gl;

teascl gi veziri, ata se comporti ei in znoavele lor, ca niste mortdciuni ? Cuvintul lor e atit de incolor, atit de moliu, atit de firl mizgd, gi se intinde afa, ca o ninsoare de tirile infinita ? Nu are zdruncinituri, concentriri, .raccourciruri si sdrituril Aga trebuie si se scrie dupi rizboi, aqa

gi este distins cu un premiu de citre Academie I si gtie si se intoarcd in vocabularul si in subiectul lui? firanii pe care,i exploateazd pana inferioari a domnului. Rebreanu a'u cintece,'au cuvinte, au duh,'au culit qi fluier la bdu. Ia pune,i si povesr

micar cit ei scriitorului, care cloceste un roman

frdfer"rnea bunivointS, ero carte de registraturi, nu de soiitor. $i sint' jatoiffi;miiii#u; lui, de vreme ce insSg giina gi insug puricele izbutesc si mi interesezel Dacf, vrabia imi pro, voaci o infinitate de surprize prin linuta, prin cochetiriile ei, migulind un baiegar, si nu,i cer

care si

m5" intereseze,

cu toati

de pagini nu gisesc o invenlie, o sulPrizi,


266

milai priiit pe bat de chibrit ar insemna cd m5r laiul Ii- s_h,'bji!, E-", dstisJd,i,^* * In toati arta lucrurile se petrec insi ca in piati, pe gustate; imi ajunge un virf de culit ca sd judec
262

intrggr.-socoiindffi

despre burduful intreg,

fari si 6u obligat si ingtrr,

si reproduce.

care nu e$te in stare sE faci ce face negustorul, 6n 5f,zmi placd marfa lui de la gustare, nu e un scriitor - ;i dacd gustarea e Proaste, cum a fost cazul cu domnul Rebreanu, totul e netir

- Scriitorul

gitez

tot continutul.

Micar atit spirit de invenqie cit

are

siteanul, care nu candideazi la Academie $i nu,si f,ace din distracgia lui o profesiune gi un ifos,

a"rglttJi,i pri-ele pagini, nici de,sirudgsji p" \\


care i,am simlit pe limbi, morti in tocitura*dom, nului Rebreanu. _.
\l
I

' Nr, ,Li

giduit

prost.

pomenim mirdsul de s,oareci care te ll

trebuie neapdrat condi;ionat scriitorului rom6n, pentru ca acesta sd parvie si scoati akceua din limba lui decit tiranul. Cind iei ciruga din Obor 9i te duci sd cumperi oviz pa Ialomila, strdbali un ;ir de sate 9i o gloati de situagii foarte interesante, care sint viagE, 9i

nu literaturd; gi dacl a

Ecri szar numi numai

calitelile sint suficiente pentrtr multumirea su, fleteascl a cititorilor gi pentru incoronarea autoz rului. Micar munca de,a 6 tevllit'prin cerneali cinci sute cincizeci ,si dou[ de pagini trebuiegte

Ni srar putea fbce imputarea unei severitf,li cxagerate. Ni sr". putea rispunde c5, odatd ce domnul Rebreanu i romAn, iar eroul lui, Ion,

tistul le aduni io

sac

rasrrletite. Daci nu l,am consacra, columba domnu, lui' Rebreanu n,ar mai ?ncasa nimic, ghi,seul s5u sufletesc ar rimine gol, ca intr,o garl rurale, 9i

ar fi picat si nu ne folosim de clientela l5rilor alipite ca sd vindem literatura clrelnerilor noqtri literari. Dacd se va mai adaoga ci autorul are nevastE Ei copii, nu mai rim?ne decit si scoatem batista gi si ne pomim cu tolii pe un mare hohot de jale. Partida e tn felul acesta cigtigati, _gi. . . hai, biieli, si scrim gi si tipirirn ,si si ne facem limba de ocara! Jiranul, el, are o limbe; poporul romAnesc are o literaturi, a lui, orali, dero exemplari frumur sete, Daci scriitorii romini nu pot si scrie mai bine dectt vorbegte liranul, 9i cugetd mai pugin, si
la nivelul artistic la care stau ctnter cele, basmele, goalele ,si urcioarele lui; ceea ce nu insemneazi deloc ci arta scriitorului romAn con, sisti in a face in scris pe Brumirescu qi in a izmeni
se ageze mdcar 268

cr}rn .o aza, ln le farmecele pune in j,oc, se vede artisr pe-care ;i tul, ;i in raport cu acasti singuri rnunci de zi, mislire, care n,ar 6 nici numaidecit o muncd gi ar fi mai mult inspiragie subiti, se cunoagte' ar

tistul.

. [n acest caz, e mai mai sinitoi-$-ffi.ai recornandabil sa iei o brhsS din Obor 9i si dai o fugi pini la Bojdani.
contirnporanii.nogtri mai tineri la
romAnegte.

Incapacitatea de,a inventa, dera vedea strins gi dera reproduce viu sau a crea din nou, a dus pe

concesiuni reciproce, intrradevlr comodd:

o formuli de a scri

Nu irnportl cum scrii,

este destul sd

-scrii rornAnegte ca si fie bine. Formula se mai poate simplifica: este de ajuns sd scrii cu cerneald rogie.

In;elegeli ce gras pulseazd lagitalea autorului


269

cind toate dficultagle acestei arte pecit de de, licati peratit de tragic6, a scrisului, se elimini gi se rezolvi in ugurinla gra6ci de a pune slove pe hirtie. Prostului gi mediocrului ira venit in ajutor, el, gi starea de spirit a'romAnului de - crede - justificatd dupi rizboi, de situalii precise, de,a nagionaliza produsele ;i dera iubi mai de aproape
ceea ce este romtnesc.

Dar cirbunele ;i petrolul pe care le scot din pimlntul patriei mele, au caloriile gi destinaliile valorificate pe toate pielile qi in toate laborato, riile lumii, iar griul meu rominesc, la Marsilia, la Rotterdam gi NewrYork, este primit ca un bun obgtesc. Pimintul rom6nesc lgi fice toati datoria, el este gi romtnesc, gi gira cigtigat ti,o autoritate universali. La ce miri bund insi o literaturE care,
degi romtneascS, produce gogogi gi mugteT Aceas, ti literaturi a limbii noastre, trebuie si meargi, ln liniile ei verticale, de concert cu literatura monr diala. Bilbtigii 9i gingivii literilor noastre trebur iesc; n,am zice aruncati afari din gr5dinile limbii, dar infricogati, ca sd cugete mai bine cind seriu gi si nu ia cuvlntul in degert, cici loc pentru degerticiune gi afaceri nu este in arti nictrieri.

;tfu"tl; ..- r""r"g, si facem din ele o consteli, lie ce nu trebuie pierduti niciodati din vedere. $i dem toati asigurarea ce ne luim rolul ln serios. Este o probitate literari, cum este qi o probitate comerciali. Literatura limbii romAnegti nu are ce face cu lipsa.de respect gi de religiozitate a calfer lor si ucenicilor ei. $i a 6 bun .oiin ln literaturi este a scri frumos romineste Ei original.
haosul de banalitate actuali
gi, apzindurle laolalt5,

Tendinp de a degrada rolul aproaoe mistic al artistului in lume,-de a,l incurala -i .,, "ul.e nesocotinfi rdsadele ingrijite de geniul arti5tilor cu o s6np.nie- veche va 6 enirgic reprimati - insdrcinlm Je salvim din in revista de fa1a. Ne

Numai prostimea culturali isi inchipuie ci

arta e o cravatd gi literatura o umbreli; gi numai


industrializarea prin tipar ;i expedigie a cirlilor, dind autorilor putinla sd trdiasci din scrisul lor lntrralte !iri, a stricat conceplia profetici gi cir lugireasci a literaturii. Arti fhri suferinfd nu .*IrtA, gi trebuie bine l6muriti starea de 'decla, sare social6 in care se ageazi benevol artistul, pentru ca lncepitorii si nu sufere decep;ii prea tardive, la o vtrgti cind schimbarea macazului din fuga trenului cere un eroism excepgional gi pentru ca scriitorii innir6vigi sI,gi modereze instinctul de,a culege'bancnote pe dlra imaculati a razelor de lun5.
270

invitat acest meftetug. Rdspunde rrnul care stie unguregte. Plaga se intinde: mai rispunde cine, va, mi se pare ci un doctor Eau un tinichigiu. Ne gisim subit in analogia unui medievalism in care un croitor de giubele a6rmi la templu ci stat de vorbi cu Dumnezeu, care l,a inslrcinat sd explice dogma cumineciturii, ignorati de Papd, in esenta ei. Bunul acelor posonrorite timpuri era ci domnul
croitor suferea incercarea focului purificator, care grlbea intoarcerea profetului la sursa esential5 a sfintelor dogme, Evident ci omenirea ntr putea rimine peloc. [n 1916 domnul Mestugean e citit .;i primegte comentarii.

ION AL. BRATESCU,VOINESTI o JrGoDlI LTTERARA'

Iati filologie! Unh.,ersul propune prin pene vacante refacerea limbii rom6negti prin studiul lim,
bilor striine gingirve. Daci vom inv5la 9i lati,

neqte, limba romAneascE va intra in forma ei ade, vdratd. SA nu ne mirim cind, peste un an doi de rizboi, se va relua activitatea literarS, qi scriito, rii vor gesi o limbe noui in Bucuregti, pe care, ca nigte silbateci, nu vor fi in stare sI o mai pri, 'lui ceapi datoritd ziarului (Jniaersul ;i Micei Publicitati. FIrA Ei gtie, cultura latind datoregte un altar'

cauzei supreme care face din Unh,ersul un focar intelectual al domnului Mestugean: doamnei The,

Si nu fie surprins cititorul ci este vorba de cel mai celebru si mai nul scriitor. Cititorul s,a ob'isnuit sI cugete la domnul Br5, tescu;Voinegti cu o superstilie invefate din publi, citate. Analigti denaturall in vlagi, ramolili ai hirtiei tipirite si ai scaunului care lera mincat potenla, se miri ca de un rniracol de cite ori tipi, regte omul cu capul de glin[ o noui stupiditate. Domnul Britescu e trecut sistematic prin triplul aparat al artei, al sociologiei si a[ filosofiei ;i decla, rat profet gi precursor. Proza de copist a poeticur lui cumulard devine scild6toarea eruditiilor bom, bastice si exemplificatoare. Se inceariS pe cer, bicea voluptuos frecati a Nuvelistului, a Gindito, rului, a Complexului Fenornen, definilii si preziceri. Este Britescu,Voinegti, din anul in curs, di dou5 ori
jumdtate mai mare dectt Brdtescu,Voinegti de antrl - gi cu cit va creste genialitatea lui peste patru luni/ Seamdnl absolrrt Br5tescu,Voinetti de la orele noud antezmeridian cu BritescurVoinegti de la doui ;i jumdtate de dup5,prinz, sau numai intrucitva? Cum era BritescurVoinegti clnd,'a fost de 1i}i, gi cum ar fi fost fn momentul cind inc5 nu incepuse sd 6e ? Este inrudit cu Goethe gi cu Shakespeare I In ce raportr-rri cerebrale se gIsegte congenitalul siu cu M6rirne gi Petrarcal E to, deauna aristotelic, sau un.eori gi dantescl O publicalie care s,a consacrat cu autoritate, din pricina formatului ei voluminos, acestui serz
gi

oilora Dumitrescu, viduvi Cazzavilan.

trecut?

,7)

viciu de valetudine adrnirativi gi extatici, a fost revista domnului Stere, din lasi. Cind domnul
rrascd ofteazS: <Ce deliciu! Citi profunzime! > De cincisprezece ani urechile ne;au fost impu, iate cu BrdtescurVoinegti. Criticii literari ai aces, tui maaare scriitor, slrac ca un cocean, uscat s,i silciu ca mitreala gi cilgii, nu s,au ldsat pind ce nu l,au incircat de glorii 9i funcgii. Gragie geniu, lui, care a tinut departe gi de blidul cotidian pe un F.minescu, pe un Creangd, pe un Co;buc ;i pe altii, domnul Brltescu,Voinesti e Membru al Aca, demiei RomAne, Membru in Comitetul de Lec, turi al Casei $colilor, Expert literar al Editurii
< Cartea romAneasci >, Director al Biuroului Camerei Deputalilor, Directorceneral al Tea, trelor, Membru tn citeva Consilii de Administra,

BrltescurVoine;ti scrie

<

pirt

D, Violo

rcmd,

lins din sudoarea ta de cerneale 9i ali6e, ca si le gdseasci suculente si cere;ti? Jivina urite, dihanie
meschini! Se cuvine si cidem de acord cu Muza miniati, Coca moale a domnului BrEtescurVoinegti nu se deosibegte prin nimic de lichidul literar al con, curenpilor lui, mai nefericigi subt raportul pome, nilor ca filosoful de la Tirgovigte. Platitudinea

lui stilistici e o continuare la nesfirsit a platitu, dinii lui sufletegti. Poate ci lram 6 suGrit inci cincisprezece ani instalat in jilgul birbieriei literare pe domnul BritescurVoine;ti, firi siri punem o vezicltoare Ia gezut, daci pe lingi scriitorul nul n,ar 6 operat inci o datd, gi de astidatd nepermis de crulati,

fe, dupi ce in timpul rizboiului a mai fost gi


Comisar Regal. . .

jigodia din interiorul scriitorului. Ascultali de ce,i tn stare virginala

Tot ce au suferit intemeietorii


$i,

fipturi

a poetului.

;i

abjecta

scripturii rominesti se intoarce, se povirne;te si ploul asupra spinlrii incovoiate a domnului Bri,
tescuzVoinesti,

in pomeni, sinecuri gi acgiuni.

domnul Britescu,Voinegti afecteazi, subt povara acestei avalan;e, martiriul. Ttrtiga lui intelectualS ia o expresie de durere blajinS. Casierii plStesc, buzunarele marelui scriitor se umfli, Scriitorul e distrat ;i dus cu gindul: inima lui moare dupd flori gi se topeste de chinurile inexprimate ale
speciei umane.

Dar Muza, palida 9i matinala Muz6, imar culata fecioari a inspiratiei se necijeste, igi sufleci
bratele, se face

triviali si,l apostrofeazi din

usa

bucdtiriei:

Sintem in t9t4. Inefabilul academician se adre, seazi tineretii intimidate a domnului A. de Herz, autorul de teatru, incontestabil cel mai stipin pe rnegtegugul lui dintre contimporani. - Domnule De Herz, i se mirturise;te acade, micianul. Imi urnbli de mai mulli ani prin creier una din acele idiolii literare al clrora secret imi aparfine exclusiv. Aq vrea si o scriu pentru sceni, ca si,mi justific 9i drepttrrile la Direcpia generali a Teatrelor. Ag vrea tare si scriu gi nu pot. Simlul compoziliei qi al echilibrului dovedesc toate poves, tirile mele miliiege ci,mi lipse;te. Dialog, vei vedea din 6ece nerozie de,a mea cd sint incapabil
s^cene, inlelegi: sint mai presus de puterile mele. In absenla acestor daruri am insi iltceva, o nobili insu;ire, voinga de a parveni. Vreau si 6u gi autor dramatic. De ce sd fii numai dumreata, asa de tindr gi atit de sdrbitorit / Spune, mi primeqti si < colaborim > I Dum,

srau adipat la flntinile tale de cleiuri gi pap gi au


174

-- Catir infect! Cine teza sfingit scriitor, fAri si gtii si scrii? Ce gusturi, pervertite de,o tnde, lungati frenetici alimentars cu albugul nasului 9i cu gilbenugul urechii, drept delicat desert,

si rup. Acte,

17t

tul>...

neata pui pensula si culoarea: eu

o si pui ( subiec,

Domnul De Herz era pStat de doud cusururi.

lntiiul cusur: o bunircregtire excesivi, care amorr


tizeazd pornirile

sza sirntit jenat; cunoastem temperamente mai umane care i,ar fi turtit domnului Britescu,Voir nesti, cu istoria literaturilor, bosa comediei. Al doilea cusur: Domnul De F{erz suferea, din cabotinism, de idolatria oamenilor mari gi necon, trolali. Omagiul scriitorului b;trin care cere spriz jinul unui adolescent si nu se sfiiegte si recurgi la lingugirea orgoliului unui debutant, l;a migulit, l,a scos din sirite. . . $i domnul De Herz s,a apucat de lucru. $i din lucrul ista a iegit Sorana.

;i

le inmoaie. Domnul De Herz

efort, nici privaliune. Mina lui Herz e u;oar5. conceplia intantanee, execulia rapid6. E un scrir itor plin de omizi, dar un om de teatru ndscut. Fertilitatea lui dramatici poate atinge un tonaj siptiminal de doui comedii, o dramd gi patru < reviste >. El. face piese toarce pisica. E "cum niravul lui,
.

Sd trecem in anul t9zo, in luna lui iunie. Isprava sra petrecut siptimina trecuti. Iat[ iegind din tipar o noui edi;ie a volumului Sorana. Numele lui De Herz este de astldati gters de pe copert6. . . Domnul Brdtescu,Voinegti ili revendici singur proprietatea lucririi. Intrro prer

Aceasti Soranti nuri o perld, nuri o splendoare,

fagd licrimoasE, juclnd modestia celui cu merite pu+ine, dulcele gnapan parcurge cu cinismul parti,

ero piesi care nu sporeste faima- domnului De Herz, dar care a constituit unicul'titlu de teatru al domnului Britescu,Voinegti. Pentru cine gtie si citeascS, Pdianjenul lui Herz umblS prctutindeni pe sub textul 9i prin urzeala Sorcnti. Repede dupi gitire, Sorana s,a si tipirit in Viala romdntascd, vitrina produselor covisite ale

ci domnul

domnului Britescu,Voinegti. Domnul Britescu, Voinegti era neribditor sirsi expuie certificatul de autor dramatic subscris de mina unui autor aplatrdft. Unul avusese < ideea >, celilalt a reali, zat,o. In r9I, apare Sorana in volum, cu ntrnrele reunite ale celor doi < colaboratori >. Jucati, piesa cade. Nimeni nu s,a mai preocu, pat de soarta lepddlttrrii. Cine voia si se mai documenteze asupra unei colaborlri ilegitime ;i neizbutite, s,a dus la libririe gi a risfoit volumul. Rimasese notiunea siguri, de netigiduit, pe care o di faptul viu, petrecut subt ochii de rnartori,
BritescurVoinegti participase cu foarte

cular oamenilor reputagi mimoze, romanul de inventie recentd, at unei sumbre escrocherii. A zis clndva cineva ci domnul Britescuu Voinegti e un psiholog. Este. El igi despoaie colaboratorul intr,un moment de crizi de antipatie publica acuti pentru domnul De Herz. Domnul BriteEcu,Voinegti a fost comisar regal in Mol,
dova, iar domnul A. De Herz un acuzat al Curgii Ma4iale din BucureEti. - Ce timpuri potrivite! ln numele eroilor de la MirSgegti declar pe Herz dugman al neamului, ii aplic exproprierea siliti $rmi anexez opera lui. Nrare si lipe nimeoi. AdeoCrut, ziarul eroilor singerogi, va refuza publicarea unei intimpiniri a scriitorului fwat, Izltnda va 6 indecisd, Viitorul e gazeta domnului Corbescu, fostul dictator politist. Cum? RomAnia poate lua Ardealul, Buco, vina, Banatul etcaetera, gi eu, BritescurVoinegti, nervul artistic al acestei Romflnii, sI nurmi pot insuqi piesa de teatru a unui scriitor cu nume nemfesc, despre care sra scris ce ar 6 fost gi jidan? Dar in ce lege ve$ glsi dumneavoastri previzut

pufin la o lucrare teatrald sciisa dJ A. De Herz. Pentru De Herz, aceasti munci nu inserrrna nici
176

t2-

t7z

ci un advocat democrat din

districtul Dimbo,

viga nu are drepturi asupra unei lucr5ri dramatice

-gi compunind nuvele. pSrintegte, despoaie oftind E de crezut ci in cariera bine cercetatd a acestui

a unui baron originar din Viena? Domnul BrdtescurVoineqti qira asumat lovitura unui migar mai vechi, care nici el nu _scria Pentru teatru, dir a jucat in schimb intr,o fabtrh.

domnul BritescurVoinegti sumf, de gase mii de lei.

$; toat5 aceastE psihologie complicati Pentru

si c\tige

ca

singur o

Se ivise o conjuncturi favorabili. . . O dati mai mult domnului Brdtescu,Voinegti i s,a incredinlat interimatul direcgiei Teatrului Na1ional. - Dom,

orn cuminte qi ticdlos trebuie str figureze micar urr asasinat. Pentru ca Sindicatul Ziar\tilor a cerut un per, nris de export ca sirl speculeze, un gazetar, mem, bru al Sindicatului, a ddmisionat cu zgomot. Stntem curiogi sd vedenr cum va reacfiona Acar demia fap de un membru al ei care furi munca gi talentul unui scriitor nevoiag. $i ne lntreblm ce socoteal5 vor cere ;i deputagii Romtniei mari,
giuvaerului cle moralitate ce,i directorul chesturii. Cd domnul BritescurVoine;ti e un sentimental ciptu;it cu o sinistrl canalie o ;tim dintrrun ante, ."-C".rt al sdu, ce nera fost impirtigit in ceasul chiar cind se definea. Am primit la Cronica, innaintea rizboiului, vizita inspiimintati a scriitorului,l5ran [. C. Visr
sarion.

tean. Cind rlmine deschisi uga, cireiari clanla, doi servitori ai teatrului reazinri u9a cu el. Cu interimatul domnului Brdtescu,Voineqti coincise termenul de distribuire, din fondurile spe, ciale ale teatrului, al premiilor destinate lucriri, lor dramatice cu succes. Domnul Brf,tescurVoi, ne;ti igi aduce aminte, din intimplare, de vechea Sorana, care cdzuse acum cinci ani, ;i i;i acordit sieg, pentru piesa cizut6; un premiu. de. ;ase mii de lii; cu ionsimlimintul de altfel al tuturor membrilor din comitetul de lectur5, care srau autopremiat cu tolii la rindul lor. $i Pentru ca sI tncaseze singur premiul, ii trebuia o edigie din Sorana, tipi;itd exclusiv cu numele lui, ceea ce s,a li fecut prin bunivoinqa casei de edituri < Cartea romAneasci >r, de unde ingerul cel dulce a mai incasat inci cel pu$n alte doui mii de lei. Diferenla dintre migirul fabulei qi domnul BritescurVoine;ti este ci mlgarul, neavind por, tofel, va mullumit cu gloria ;i n,a umblat dupS gologani. Diferenga dintre domnul Britescu,Voi, negti gi un hoj de buzunare consisti in faptul ci cel din urmi gtie si 6e brav: bagi mina gi scoar te. Autorul nostru e om de legi, pe lingd 6losof; el cunoagte prEul inestimabil al formei: jefuie
178

nul

BritescurVoinegti irnplinegte

rolul de

bu9, cade

ce si fac, ne intreabi Vissarion. - lnvati,mi zi din l,.rrru trecuti, ca sI ci;tig o piine, Intrro pe care il rugam si miro irrlesneascS, Britescuv Voinegti mi,a spus: < $tii, Vissarioane, cit iti apreciez talentul; am si vorbesc cu miniqtdi derp.e tine s,i de cei zece copii ai t5i. SA mA gisegti la Ministerul de lnterne. - Mai duc bucuros, la Ministerul de Interne, BrdtescurVoinegti mi face si a;tept, ia inplegere nu gtiu cu cine, mi poartd pe la vreo doui,trei biurouri, gi un casiei tmi numiri doui sute de
>>

lei.

doud

Am plecat vesel, cu figiduiala si trec-de cite oii pe lunl ca si,mi incasez < leafa >. Ma dusei acusica ;i viu de,acolo, prdpadit precum mi vezi. Directorul,general trimite sI md cheme in cabinetul lui -gi,mi cere << raportul >' << Ra' port/! Eu?! dom.tul. directorgen'eral/ il intreb.
,79

mi ia la,njurituri! $i se ristegte la mine. un raport scris, _ bimensual, asupra stdrii de spirit a l5ranilor din regiunea satului meu. Mi bigasem spion fir' si gtiu.
general

Ce rap_ort, siricu! de maica mea? > $i directorul, lmi-. cerea

REPLTCA INGRETO$ATA

Pe domnul Vissarion, domnul Britescu,Voir si,l fure, ca pe domnul De Herz: poate ci indirect, in vreo nuvela, intrro peyss1il6, La furat. Mai mult, lui Vissarion domnul Bri,
negti nu a putut

\
colului publicat ia Hkna, un < ResPuns ). Pentru ci am inceputro la dumneavoastri, o sf, mi lisagi, domnule director, tot tn revista dumnea,
voastrd

I)omnul BritescurVoinegti di prin Dacia, artir

teran agent provocator tErinesc, Cade in sarcina unui critic, mai obiectiv decit cei din trecut, $i examineze opera literari, politici, sociald gi filosoficE a domnului BrEtescuz Voinegti gi din acest punct de vedere nou, al
agentului special.

tescuVoinegti ira ssqunsscut insusirea de scriitor fali de Siguranga Generali, de vreme ce rapoar, tele lui trebuiau predate in scris. Pirintescul nuvelist_gi ilustrul academician vinduse pe Vissa, rion poliliei secrete, ca si,i asigure uri scriitor

si o sfirsesc. Imi voi abandona insi subiectul, dupl ce insu.; cel interesat si,l explice lra abandonat bucuros: lrotirirea domnului BritescurVoinegti- rornafice nu voi sans paroles - este demonstrativ5' $i re[ine punctele in care mi opresc decit ca si adaog o p"n*h mai mult la tonilitatea marelui acade,
mician.
face aduiereauaminte cd, pecind mi se judeca pro' cesul la Curtea Margiali !i materia subtili a ideii
se cintdrea cu

i" chip de mustrare,

domnul Britescu,Voineqti

de cavalerie, asistat de un domn maior de jan'

mina experti a unui dcmn colonel

darmi pede$tri, domniarsa, domnul BritescurVoi, neqti, clrebralul gi ideologul, era directorul ziarur Iui barta, care, dupi uTndemr-rul > domniei,sale
>>.

( a avut o atitudini binevoitoare inculpatului Simetria gi sentimentul de solidaritate cI isinii sint datori ii se scarpine unii pe a[1ii cind ii m5' ninc6, cereau, prin urmare, la- rindul meu, de la mine, o atitudine identicd in momentul in care Membrul Academiei Romine igi dezbrica de drepturi colaboratorul. < Lasdrl si fure, trebuia 't"i."fl d, rir i op teasc i d e ic at co nq"fiifr'$f lll i-61.a "tt'l\4i-56"Fead aa i[terpretez lisat sx--trddezi; :-.
s
g

'*'''G.#4&'

t8,

Or, voi confrafi talentafi ai epistolistului Pavel, si nu simlili lucru de rusine ci scriti, cind epoca voastri economicorfinanciari vI face mustiarea indeletnicirii voastre neindustriale. In armura lor de oameni tari ti victoriogi, prinlii precupefiei ofteazi dupd o rimi, ingilbenesc dupi un vers,
gi se schilodesc ca Ei compuie cite o piesi de tear tru sidiculd si solemni.

PAMFLETUL

Oroarea de a tdcea ctt mai putin, ftri obligagia de a exprima un continut, inlesnegte confeclionar rea unui vocabular care impaci toate cerinlele per6ctei banalitAli. Ca s[ 6e perfect5, banalitatea trebuie si se prezinte retorici gi gesticulativi. Ca gi atunci cind ar avea ceva de spus, domnul care nu spune nimic asimileazi in flacira falsa a debi, tului siu, toate mijloacele oratorului gi ale tri, bunului: mimica ochiului gi a gurii, lovitura cu pumnul in pupitru, rinjetul, apelul cu bralele la ceruri. Clnd zice <am fost r, el se incrunti. Cuvin, tul <tiri,te > il infioar6.Verbul < a scutura > ii ferir cegte fizionomia. <La prim5varl > il face macabru. Singurul cusur al domnului care grliegte conr sisti, ca gi cusurul domnului care scrie, ln facul, tatea pimintului cilcat de multe picioare: de,a face praf nemotivat. Cuvintele, trecute prin aparar tul de ostenit cu vocea sau cu penipa, \i pierd noinrele gi 6gura, nu mai scapiri din cremenea lor gi ajung si intre in concertul sci4iiturilor, al pocniturilor, al tirgelii, degraddri pentru nean, tul de condensalie al zgomotelor fost utile. , Vocabularul aceEtui protocol, pe ltngE cuvin, tele pe care le stricS, pe toate, i;i alege predi, lect, pentru o fanfaronadd disciplinatS, mai ales cuvintele lipsite todeauna de un sens. Acestora le di un ton, o sacirdi, cu aerul suficient ci le deschide o perspectivS, miritindurle cu

mirii

ab,

senli ai unor intenfii inconsistente.


79

'rF.r#-E'?v

Personalitatea oratoricl deplinA a banalitigii ri, dicatl la apogeu- printre defuncgi- a fost, pen, tru cine i;i mtri aduce aminte de acest fost prim, rninistru ;i gef de partid politic, Gheorghe Canta, cuzino <Nababul:. Cred cd niciodati nra putut si nu va putea sI existe o pozd mai superbi pe o fErtmigS. Atitudinea lui statuari, de mare savant politic, grandilocvenp lui strilucitS, paralel cu nulitatea complecti a ideii, sprintend gi curgir toare, erau dezo substanti care te {5cea si te gindegti la Tatal. Istoria naturali poveste;te exir stenla primiti.ri a unor pasiri trriage, cu iripile cit risiritul gi cu capul mic, de sifon; - sau disparigia unui soi de vertebrate cu incheieturile betege, cu goldurile oloage, incfl qu gitul innalt de un kilometru, asa construiie incit animalul, in vreme ce s,ar fi sclrpinat pe r4arginea Cas, picei subsuoari, zirea Portugalia gi Finlanda (hri sirl intereseze, totul, spectacolul, prea mult. Clnd sta in redingota lui pe picioare, cu bratele nem\cate, cu privirea lucidi, cu glasul armonic, suslinlnd o pirere albi intr,un discurs de:o ori,

Culoare incolor5, cilduri firi temperaturi, iur miscare, s-ucuri ferr| aromE, idei, pelicule, cuvinteztinterderlem.r. Cilaret pe jos, nidugit in fuga risciciriie dupi un armisar de mucava, inmuiat de ploaie, pe care suGri din junele de idealul de arl incileca gi simtl subt

Printre cei inci vii gi in scris, memoria re{ine, ca o pilda izbutitl superior, pe domnul profesor Mihail Dragomirescu, nedepSgit incd de nicir unul din elevii sdi eminenli. Acelag ritm, aceeag infanterie verbali, acela; zgomot firi de sunet.

pald fara

integral consumatd, Iorgu Cantacuzino semlna ctr un viteaz de cocdrie presirati cu anason, cu o icoand fantezistd zugr{viti cindva pe un plrete de

buza anale. Pe deasupra gropilor astupate, gropile moarte, umbld forfota gropile vii, care se pot de6ni ca mingea: gduri cu piele de judmprejur. Mingea domnului Dragomirescu sare de jos in sus gi de sus in jos, cu elasticitate, ln toate ogrizile, din miidane in gridini, ducind cu ea, in aceastl perr petu5 activitate, interiorul ei plin cu nimic. Tinir, actualul pedagog a abordat literatura: in treizeci de ani o mai abordeazi gi azi. Pe atunci el nu purta decit un creier subt o pilirie ;i o umbrelS; mai tirziu a pus dedesubtul gurii si un barbigon. Inculoare ;i fizici deosebitS: ochii de cerivig au fost agezali in carne de pap cu gScilie de
sfoari.

biserici minlstireasci, prin colaborarea vopselii incoherente cu pensula absurda. El vorbea li, nigtit gi sigrrr, m6surat ;i catbgoric, sententios 9i lin; rostea totul gi nu griia nimic, atent sI netezea$c[ aminungit ;i corect silabele, ca o magini de cilcat, angajatd caldd, intrrun cear, g# imens, cu broderii Ilre relief ;i plate. $i in mornentul in care lgi sflrgea discursul, el se gisea ca, larnceput, intocmai, neobosit, incor ruptibil gi demn la elogii, ca o magini de cu, .a-Eut care a tighelit, f;ri qtofl 11 tara ata, ,n gol, 9i striluceite zilnic identic din organele,i
nichelate.
6o

Prin miinile acestor pasageri inexpresivi, toate materiile naturii gi obiectele cu caracter se deapinl imbolnivite de un privativ. Insu6cienlS glandu,
atrofie a tiroidei, secrefiuni vitSmitoare si firi un studiu .de vpacuri de laborator, si 6xeze, pentru pedagogie gi tra, tament, originea exacti a marelui sentiment al timpeniei monumentale? Probabil ci va veni qi ziua cind, grafie unui ac lat, implintat in locul potrivit, si gralie unei lingurile cu aScufig, lnvila;
amare, cine ar putea,

lari,

lii vor rectifica in


6-

permanenlS,

in

maternitSli,

rezultatele hibride ale unui coit defectuos.


Et

.Pini atunci, parn0etul s6virgegte, 9i pentru art5, 5i pentru Stiinli, si pentru compensagiile nece, iare vielii sociale, opera lui de invigorare.
Pamfletul/ Dar cine este pam-0etul? De obicei personagiile care fac obiectul unui pamflet, Ia auzul acestui singur cuvint muzical, devin aqitate li estetice. Nu le place, la niciun erad, si iot ce nu le place capiti numele de pam, iiet. Pamfletul ar 6 ceva as,a ca un hoit in ultima lui descornpgnere, de care, daci te apropii, rigti s5,ti murddre;ti trupul tiu, pur 9i sacru, cu droj, diiie si posircile purulente. Daci tera supirat afari din cale un articol literar sau de gazeti, alunge se,l clasGci pamflet, Pentru ca orice om &illzat sd priceapi ci nu mai e nevoie si 6i in stare de Lrn fesPuns. De unde reiese, bineinteles, ci pamfletul nu poate exista in picturi sau in arhiiecturS, ci exclusiv in presi. Cel care a scris
pamfletul, de bund seami, capitd numele de
fletar
sin

rusine.

In

ce nurl prives,te, 9i cu

rezumat, pamfletul se ocupd de ceea cit luo privi ceva mai putin,

cu atit stiruie mai mult. Bunul cet5lean igi vede lin\tit de'treabd, daci vrea sd 6e iubit de legi gi stimat de Poligie 9i de regulamente 9i cil - este si mai fericit mijloc de,a,ti vedea de treabi
amesteci. " Cind deroi chema eu, sd vii bucuros gi sirmi dai votul dumitale mie; restul vielii ai sd stai acasi. Pentru dumneata nu existi chestii de guverndmint, de Stat sau de comunS. Cauti si nu necijegti oamenii de la putere sau pe primarul in funcgiune. CIci atunci incepe pamfletul, si la auzul acestui cuvint se ridici im, potriva ta, numaidecit, Notarul, Prefectul, Inspec, torul, Directorul,General, Directorul, $eful de
>>

nu te

Biurou, Tutungiul, Brevetul De Bduturi Spir,


toatd lerarhia.

>. Un guvern poate urmiri cu toate rigorile lui pe.rn-pamfletar, pecind un.asasin il poate lasa'indifereot, pentru cd asasinul nu scrie, ci se mirginegte, pur 9i simplu gi propriuzzis, s5 ucid5. Pam"fletul nu e numai o crimS; este ceva cu mult mai primejdios gi mai urit; nu al Putea sPune exact ce s$s, dar, md rog, o simt, am nofiunea clari a pamfletului in capul meu inteligent. Un aiasin - nu este a;a? - omoarl un om pentru ca sirl prade mort. Pogi a6rma ci intrarr ievir asasinul s,a dus si fure cu intenlia ca si omoare? Poate cd asasinatul a fost un accident. Dar oamfleturl nu are aceasti scuzi. El nici nu urmilegte - vorba vine - micar si jefuiascS. El se streclari in afacerile private; se leag5 de chesti, unile oolitice; rrwi convine azi una, miine alta; line cindica dregitoriilor; vorbegte cu Statul flra
8z

.- si < pamfletar > este mai riu

pamo
<<

decit

asa,

Intradevir, totul pini la pam0et. Dar lasind de,o p1r1" o clasi de oameni mai mult sau mai pulin ilugtri, care urisc pamfletul din instinct, si ciutim a restabili notiunea. Pamfletul reprezintd un gen literar. El e un fel de,a slobozi condeiul in risplr. Nu ajunge si scrii ci domnul Mihail Dragomirescu e P5cali universitar, ca sd 6 qi scris un pamflet. Acest
Pe de alta parte, nici domnul Dragomirescu nu este un pamfletar pentru cd di despre domniarsa impresia si zicem cd ar 6 ceva ata, cum srar spune, mai pe departe,

toase

gtinti nu este un pamflet.

lucru e unanim recu[o$cut, 9i totug

aceastd cunoz

ca un prostlnac. Pamfletul insl trebuie si lase aceaslS impresie, c5 personagiul zitem Ix - si cu de care se ocupi, este cum ziserim dou5, trei rtnduri mai sus. Orice personagiu care poate deveni subiect de pamflet este, intrro misurd oarecare, ridicul prin diferenpa dintre calitatea lui sociali, dintre agteptiri ;i calitatea reald. Tot pam, fletul se inspiri din aceastd singuri diferenli: con,
el
6S

I
se viri aci gi scobegte lirgind: poteca sufle, este deschisi. Subiectul c.d.u.i, gidilat in punctul convenabil. Ca s6,gi atingi scopul, pamfletul trebuie neapir rat si concretizeze vizlual si si corespundi egal cu subiectul; el lucreazd in adincime,-cu intuilia gi cu_ irn3gl11s6. Pamfletul se invirtepte in jurul obiec, tului cu oarecare frumusete de corb: intre doui z-boruli circulare, ci,rper,te, zgirie, inieapi, rupe. -peria -de Pamfletul se lucreazi- cu ,rnd.eaua, cu sirmi, cu rizitoarea sau cu fieristriul bijutierului; si uneori, in clipele supreme, cu sculele meceliriei. Un pamflet igi atinge scopul cind izbuteste sd strecoare otrava indoielii in insul insusi al celui pam.flaizat.$i aceasti victorie, .mirra*eni. morali, o c^igtigd orice pamflet bine echilibrat si scris cu viz. ln pamflet, ca in comedie s,i ca in toati satira, rezidA puterea imbatabili a surtsului..Scriitorul igi domini subiectul. In proza dogmatici s,i banal

deiul

tultri

UN SINDICAT At, SCRIITORILOR

O imprejurare ostili a strins laolalti pe con, fralii scriitori, duminica trecutd. Ar 6 fost de dorit si nu o altepte treizeci de ani gi si o pre,
vad5. Acurn doudzeci de ani, acum cincisprezece ani, acum zece, li sra spus: e nevoie si lucrim gi si ne aplrim. Scriitorii n,au inteles, ori au glu,

afirmativi, scriitorul suferd disciplina greoaie a dramaturgiei, a tragicului, cople;it. Pamfletul e tifla gi acestui gest i se cuvine o mini curati,
elegantd, gi chiar o bijuterie pe degetul mic. Pam,

fletul frumos, animat gi stropit cu lumini, re, unegte toate insu;irile care fac prelul lucrlrilor de artl giri lectura cea mai plicutd. Numai ci parnfletul bun'este rar ca si poezia buni, totuq mai deasi. Imitatorii, al ciror numir dezgustitor face genul de ocari, sint incapabili de inventia personald activi, condilie esengiald a pamfletului bun. Ei maimutdresc, ca in toate meseriile, obsedali de un model, pe care, de la sine inteles, sftrgesc prin a,l tigidui, tocmai cind furia imitaliei se vddeEte mai arzitoare. Rimin" pe dinafari de rindurile de mai sus,
neschitati, o problemi: alianta spiritului de pam, flet cu entuziasmul gi respectul naturii. Pamfletul e pumnul iritat de rivna de stdpinire a stupiditAtii.

mit. Cons,tiinga de breaslS era inexistente, ca si sentimentul de camaraderie. Fiecare confrate toarce pentru sine un geniu taciturn qi agresiv, proprietar al unei pozi{ii de lupti humoristic5 iau al unei virste, care adaogi la nesuferitul mi, ros individual, flerul pe generalii. Razboi de per sonalitate gi bataie sterili de epoci: printre restu, rile campamentelor provizorii, mLrtate din loc in loc, poegii se strecoari qchiopitind gi tugind, rlni,ti de viali qi eliminali cite unul. S,a propus cu mult innainte de ameningarea cu un impozit pe mizeria profesionald, o atitudine sociali de solidarizare. Nu spuneli ci individu, alitatea este rebe16 spiritului de tovirigie: aga
individualitate este o suficienli declamatorie qi o infumurare. Omeneecul artistului e dedesubtul tur turor numelor qi in toate stihiile acela;, iar satisr facgiile de orgoliu, daci stnt reale gi nu mincir noase, se capaU h ipotezi gi nicidecum in sdlbi,

tecia unei singurdtili de stirpiciune. A circulat gi un manifest acoperit cu patru, zeci s,i cinci de semnituri hotirite si deosibeascir tntrro lume organizatl o noud organizare.
6S

gra6c. Cum.nrare
Glosof
>

si insemne < sint prost >, sint


<<

Aqiunea < pamfletarilor >, cum zice domnul RadulescurMotru cu un cuvint ce n,a fost nicior datd o insulti, innafari de intelectul domnieirsale, de6nit mai sus, e la noi mai ales extrem de utili, pentru readucerea lucrurilor la matcd ;i refaceria paletei cu vopsele, in societate ca gi in
universitdli. Publicul se va deprinde sd decoloreze fdpturile excremenliale, spoite cu trandafiriu gi azur; pi,
ciuchele nu se va mai infumura cu transParenta aripilor libelulei; va redeveni boul bou gi ciuperca ciuperci - iar beatitudinea autocontemPlativilor dociorali ce,;i fac drepturi la genuflexia semenilor inatenfi, din suprafaga qi volumul unei fese Purtati ,obt .ilirrdr,, gi'ochelari, se va furiga in midestie. Cit prive,ste emfatica gruPare' a filosofilor stringi ln societate pentru inteligenga ideilor bru, talizate, am avut semne ci scopul < pamfletului >

PAMFLETUL

. '\
Cu ce pufin ltreru po,ti ci;tiga lotul intelectual Romtnia! Numegti c$iva imbecili pe nume, gifonezi ctteva obriznicii, ln1epi gi dezumfli citeva baloane - toate acestea cu o pani normali ,si numai gramaticald, ca sirli gi agouisegti, cu acfiulea ta r.lgoar5, o reputalie ce te pune pe ginduri. In loc si se indrepte, proftii aleargi sirli agtearni, omagiu, ura lor la picioare. O uri puerilS, este drept, dar semnificativi pentru psihologie.

in

a fost cu prisos

atins.

ci
sI

mereu pornesc si ne ucidi gi ci mereu rimin cu sersalia ci vor fi silili sE reinceapi... O

bolnavi de literaturi, care viermuiesc, de la un domn R[dulescurMotru pini la nu gtiu ce Eugen Lovinescu, in mustul tipografiei. Ei scriu punctual pentru noi, ,si singurul lucru care trebuie si ne intristeze, ca lectori, atenli la inspiralie gi idee, e

Atari refleqii ne inspiri o sumi de indivizi

fatalitate infectd face ca nefericigii nogtri adversari


se bucure cu exces de darurile mediocritilii. Desigur cirn sufletul lor zguduit de ciudi, ei au mai mult dectt in pani. De la intenlie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitalii.,,Chiar dac5, vorbind de lucrurile inv5gate din frecvenla hirtiei tiplrite ;i a cuvintelor digerate deza gata,

ar dovedi pentru locurile comune ale expresiei facilitagi indiferente, cind ne < combat >, cind ne ( executi >, ei au de risturnat neprevlzutul; trer muri, btlbiie, ajung peltici, qi. . . dau greg. Praful lor de pugcl e ud tn chiar momentul potrivit,
11rt6J

din pricina emofiei, care se manifesteazi


umezeal5. .
.

prin

o prozi de nitSfle!, din ce in ce mai nuli, dacl gradalie in nulitate se poate, pe care, obsedat
de'aprecierea just5,

Noi citim o critici sau o injurie ce ni se face, intrigali ca pentru o lucrare de artd. Primim,

face.

buni dispozilie insulta. Dar o voim inteligenti, si,i pretindem, ca pentru cintece 9i blestdme, o situafie 9i un stil. A < injura >> e o arti literari tot atit de spinoasX ca gi lauda, in acirtiste, in sonete sau la, . . < notite >. Pini astdzi, intelectul omenesc nu a dep$it unicele sale doui resurse: admiralia ;i repulsia - gi in aceste doud extreme spiritul trebuie si se comporte cu o egali putere. Omul sentimental e un degenerat daci nu ;tie, iubind frumos, si urasci admirabil. .
.

tn lipsa obiectivititii studioase, anoste, a criticii, cu

Am c6utat mlcar in injuriile lui o compensare; in degert. Aceleagi resorturi ridici gi inima ;i pumnul. De altfel, infirmitatea e comuni, si precizind un caz, de fapt generalizim. Lovinescu e numai unul din lovineqti. Cine bate gisca prinsi intre roze, nu o distinge in particular nici prirr durata bdtiii, intrucit el line sub tim gisci in
general. .
.

S.l stabilim regula surnard a unui pamflet.

- un ficat intr,un tivat pentru frumusegea lui, ca


etem. Incape in el actualitatea, atit cit l\,{arga, reta incape in Faust. E un gen iute gi viu. Apar o mie de poeme frumoase qi abia se citeazd un pamflet suportabil. Cititorul pe care pamfletul il jigneqte innainte de arl interesa, nu poate sI apre, cieze rrici pe Beethoven sau Puvis de Chavannes;
cl trebuie s5,gi faci educatia deprinderilor frumcase. El e jignit de idee, gi, ceea ce,i mai comun gi mai

lnnainte de toate pamfletul triieEte prin sineg, ca romanul, epopeea sau satira ;i poate fi cul,

oari, si ne micsoreze, intrrun articol din ziarul \am.pa, in coloanele cdruia depune cu solemnitate
grisimea mugigii sale cerebrale. Ca sd ne scurteze
el intrebuingeazi toate uneltele ce,i stau larndemind,

Domnul Lovinescu, la care ne oprim ca la un exemplu caracteristic, dorea pentru a taptezecea

bocal. E un gen literar jumitate actual gi jumdtate

pieptene, briceag, furculip, gi cind niciuna nu inci o dati de iluzie, se apleaci 9i se increde ca un nerod in ascutisul gingiei. Ludm pe acest impotent din mai multi, pentru ci veleitSlile lui slnt mai multe. Nemultumit si

taie, plcElit

grosolan,

de cuvinte, fSri se perceapl

superz

fabrice o literaturi ca oricare alta,

versitdti s,i academii, se lntinde la. , . personagitr. Am observat cindva cf, gi ist imberb bitrin imbrdcat in lfose gi fumuri, e o vasti nulitate Iiterari, ;i nu,i, desigur, vina noastri gi nici a lui. Ii este greu morcovului si facd fragi. El a flout si ne rispundi in atitudine comba, tivi, de care, nuri vorbi, iram fost, intr,o vreme lipsiti de distraclii, recunoscitori. Poate cd i,ar fi stat mai bine si ne dezminti prin valoarea unui

el

rivnegte unir

scris ales, lucru mai dificil, bineinleles, decit


r6<

iniare cuvintul, cu doza ltri relativd, e urzit. Gisca domnului Lovi, nescu, ca mai togi tovardgii ei de profesie criticS, nu se deosibegte intru nimic de cititorul,de,rlnd -. 9i pentru scris ea are o lipsi de respect,halni, care, in rnisura sensibilitiEii artistice, se vddegte ca un analfabetism. Pamfletul nu exclude scopul; cind cade pe mina , unui filistin, el vizeazi o satisfaclie de orgoliu supirat. Ji,ai scris pamfletul ca sA depreciezi un ! individ gi mai ales ca siri fi1ur..r,i o incredere' in sine imorali. . .
valoarea lor, fdrd sd pipiie fraza

,6t

icestui titlu, care, la rigoare, nrr,i de resPins. Motivul s5u e un soi de poezie <lin Crcnica asuo pra cEreia, speranla de,a .e injura cu eficacitate, ii obosegte un creier economic ;i steril. Dar versurile noastre importi pulin, importl pulin daci meritd elogii sau disprelul. lmportd tutin iustetea motivelor care determini chelnerii '*,-,r"16. ingrate, indispugi de modesta lor- exis' tenfi, str ne irrfiereze ca poeli sau pamfletari. Ceea ce nu ne muncegte niciodati e grija daci insemndm sau nu ceva in mahalaua literarS. Ne

Paslrea noastri domestici incearci ditr nou un tinrid pamflet impotrivirne, criticind parnfletul 9i pe < pamfletari > .,si rezeMndurne uoui onoarea

buni esenli, iar daci, dimpotrivS, r'tc deosebirn si realizim in noi intuilia pe care o aven'r desPre ce trebuie sr 6e' iar59 nu ne pri't'egte' O ricliculir mindrie nu Poate salva de pieire, dtrpi cum o

lentd cltre rnai bine gi mai pur, bun corectiv dc

invier5unati urtr, pe care o primim si- mupte, cu pumrrul, nu poate dobori o- singuli frunzi' Lu' inea,i supusi origicurn'unui misticism imparlial,

care distribuie qi a;eazd. . . Se cuvine insl ca un pamflet si 6e ;i frumos si intocmit. Pamfettr[ unlia su,, altuia dintre cei ."1g, i111r,un elan de imitalie vtrlgari, nlzuiesc, ca supremi sforlare literari, si te maimutireasci, trebu'ie intimpinat cu generozitate? Aceleali scd'

Motru cu ucenicii sii, 9i diverqi alli stercorari intelectuali de aiurea, au incercat cu toiii Pam'
uzura,

deri sint remarcabile laIo1i $i domnul Redulescu'

zta cuvlntelof,
^lectica imaoir

fletul lor inutil.

bucuri atit de Puiin de Prypri' cuvinte, de'a inventa 9 {g"ti cu etatea de a gindi
Se

taa
cu nlctun

nu

pi o direcgie" inrro pagini cu munci injghebatd,

irtist, atunci
rtjg!"n: Ne supdr Griitorul. $i nu sintem

in cel care indrEzneqte sf, joace ri;ca in piala teatrului cu ingerul artei, punem mina pe baston

qi misurim spinareu brutei sculate din tingirea in care isi complicuse nasul. Vanitaie, ingimfare? Nu; foarte simplu qi curat: un sentiment la mifloc, de restabilire de orooortii. Daci. din intimblare, sintem la rindul i-rori.r, o mediocritate, .".j ." nu,i defel exclus, lucrul nu ne doare; aga doreqte Domnul Dumne' zeu, ca toli si ne gasim unetri laolaltx, izbigi de o istorici stupiditate; rdmine, totusi, nizuinla vio'
t66

/l

incit, hotirili si te deprecieze, si.te suprime sau si te iisneascl micar, ei se dovedesc a h contrir buit Ju"o pagini idioatl qi pretengioasi la facerea elogiului dumitale. iroiala frazei, tiietura cuvintului, ascugiqul in' tcnliei, totul lucreazi ca. si facd din personajtrl insultat o fipturd centrali 9i de primi valoare, udr"rs"rtrl, pamfletaiul coutrolabil oe ltnsi "uri prJpitrl lui efort, se vddegte prost benevol' l" L i.dl"pt" pe care obiqnuiesc ii ;i'o acorde sirrirr." Jtirpiturile literaturii: proclamarea infe'

rioritltii

lor.