Judeţul Bihor

Capitole

Geografie

Aşezare. Judetul Bihor face parte din judetele granitei vestice. El este asezat în NV tarii si e taiat de drumul international (c.f. si sosea) care vine din Europa centrala si trece Muntii Apuseni prin Poarta Craiului (Valea Crisului Repede) spre Cluj – Bucuresti – Constanta. Suprafaţă. 7.467 km².

Într-adevar doua depresiuni înainteaza dinspre câmpie.100 – 1. Pe vârfurile mai înalte din est se gasesc însa paduri de conifere iar pe culmile care depasesc 1. Deasupra muntilor. Catre câmpie. se exploateaza huila.500 – 1. Acum însa. Clima din câmpie este de tip panonic (media lunii celei mai calde este cuprinsa între 20 – 22 °). Climă şi ape. sub munte. expusi vânturilor ploioase din Apus. însa foarte variat. iar la granita dinspre judetul Salaj. între altele. culminând la peste 1.800 m si desparte Transilvania de Tara Crisurilor. contraste de temperatura mai slabe decât în câmpia Dunarii de jos. marmura rosiatica de Vascau (pe valea Crisului Negru). În golfurile celor doua depresiuni si în tot nordul judetului. prin mai multe trepte. mai joasa si chiar mlastinoasa în apropierea granitei si în sudul judetului.Înfăţişarea pământului. drumurile strabat frumoase si foarte întinse dumbravi (stejeris) . sunt udati din plin (1. Padurea Craiului si Muntii Codrului de cele doua parti ale depresiunii Beiusului. ele sunt o parte din « Silvania ». gresie si roci vulcanice dure). pe înaltimile sub 300 m si pe o parte a câmpiei de sub munte. În câmpia joasa. altadata. Ambele au fundul larg si sunt însotite de câte trei terase.600 m. Muntii însa. se înalta muntii marunti (rare vârfuri peste 1.200 mm precipitatiuni anual. E vestita. da mari posibilitati de exploatare a pietrei. marea padure care desparte « Pusta » din vest de bazinul ardelean (Transilvania). acolo unde nu predomina esentele albe (de lunca). Cea mai mare parte a muntilor este înca acoperita de masive paduri de fagi. Constitutia geologica a muntilor (foarte mult calcar. pasuni alpine. pe valea Crisului Repede (depresiunea Vadului) si pe a Crisului Negru (depresiunea Beiusului). În fine. Relieful este. cele doua golfuri de câmpie sunt închise de zidul Bihorului care se ridica. iar în cea de Rasarit muntos. în chip de golfuri. ele se deschid larg si se contopesc cu câmpia Tisei. Catre Apus. dintre care primele doua cultivate si populate. în partea de Apus ses. au venit din adâncuri si ape minerale. Aceasta este mai înalta si mai uscata imediat sub munte. cum subsolul regiunii a suferit framântari puternice în faza de ridicare a Carpatilor. . adica mai mult decât în restul tarii). Vegetaţia. Cele mai cunoscute sunt cele calde de la Baile Felix (lânga Oradea). se gasesc întinse bazine de lignit.000 m): Muntii de Arama si Padurea Craiului la nordul si la sudul depresiunii Vadului. cerealele si fâneata artificiala le-a înlocuit complet. În Rasarit. solul brun dovedeste existenta padurii de stejar si în aceste parti. precipitatiuni mai abundente: peste 600 mm anual. Apele principale sunt cele doua Crisuri (Repede si Alb) cu afluentii lor. Bogăţii minerale.

judetul B. Monumente istorice. Episcopia romano-catolica din Oradea. aseaza în sec X ducatul românesc al lui Menumorut. în inima ei. palatin al Ungariei. În 1685 îsi afla aici refugiul Constantin Serban. El cumpara mosii întinse în cuprinsul judetului si ridica la Tinaud – ca si al Muncaci. În aceasta regiune. trece în posesiunea voievozilor Transilvaniei. În 1660 cetatea Oradiei cazu în mâinile Turcilor. Palatul episcopal dateaza din sec XVIII. sotie a lui Piast. Împlântati la Oradea. Stefan II. Beatrix. ungurii nu au putut modifica rosturile adânci ale regiunii.Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică. În 1556. sotie a împaratului Sigismund si fiica lui Alexandru I Basarab. Acestia îl aparara eroic de invazia Turcilor. când armatele lui Eugeniu de Savoia au intrat victorioase în Oradea. ca titular al celei de-a doua episcopii a românilor uniti din Transilvania. voievozii pastrând de-a lungul câtorva secole caracterul lor primordial românesc. Nu s-a pastrat niciunul din aceste morminte. de catre regele Ladislau cel Sfânt (1083-1095). . în partile trecute Ungariei – o biserica ortodoxa. Dominatia otomana a durat pe aceste plaiuri pâna în 1692. La 1777 Moise Dragos se instaleaza la Oradea. traditia ungurilor cuceritori. Singura lespede veche este aceea a unui episcop. Andrei II. Un Negru Voievod e pomenit aici la 1326. regina Ungariei. stabiliti înca din 1529 pe malul drept ai Tisei. Judetul Bihor este un vechi tinut românesc. în Ungaria devenita pasalâc. Ladislau IV. sotia regelui Carol Robert. domn al Tarii Românesti. Maria. necropola a câtorva regi ai Ungariei: Ladislau cel Sfânt. bastion al rezistentei noastre nationale.

294 . ctitorie a lui Constantin Serban din 1661.468 20. Restaurata în 1836.222 1.870 1. Catedrala greco-catolica din Oradea.899 23.069 16.653 21. Orasul Salonta Total rural 1.După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930.215 49. Plasa Marghita 7.011 205. dupa sex: Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Total judet Total urban 2. Biserica ortodoxa din Oradea.362 29. Orasul Beius 3. Plasa Ceica 5.285 50.963 14.294 15.729 101.662 21. frumoasa constructie din sec XVIII.252 46.297 7. Plasa Beius 3.021 16.133 25.101 10. Plasa Beliu 4.390 40.090 32. construita în sec XVIII. Plasa Salonta Barbati Femei 51.130 locuitori. Plasa Centrala 6.376 10.523 20. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi.485 2.399 14.176 42. Populaţiesus Starea populaţiei. judeţul Bihor numără 509.102 21.305 202.674 43.355 407. construita în sec XVIII de compania „greceasca”.569 4.Biserica ortodoxa din Tinaud.082 24. Biserica ortodoxa din Beius.435 41. Plasa Alesd 2. Municipiul Oradea 82.353 23.653 509.401 256.130 252.997 7.

027 15.199 31.49 de ani 124.715 18.620 10.055 70 de ani si peste Locuitori 123.912 Vârsta nedeclarata 1.495 18.183 11.2 19.574 15.2 6.922 16.9 ani 10 .3 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 511.362 .6 20.101 36.203 4.297 4.555 10.1 18.276 15.762 9.9 8.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 27.297 11.476 14.3 19.8.29 ani 509.507 11.69 de ani 188. Plasa Tinca 12.902 50 .408 516.503 14.256 5.2 31.2 8.8 29. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt urmatoarele : Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.367 4.103 59.737 11.324 b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 . Plasa Salard 10.842 520.874 524.130 30 .261 14.172 15.869 11.421 Mişcarea populaţiei.898 3.4 8.018 13.166 22. Plasa Sacuieni 9. Plasa Vascau 32.8 19.850 30. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B.273 10. Plasa Tileagd 11.5 27.9 11.964 9.0 25.

varietatea. semnificatia deosebita. Câti drumari pe drum treceau. iar pe cealaltă lature sunt cămările cu dosul. acest cântec îsi are. Obiceiul general este ca locuinţa să fie întoarsă cu faţa.529 3.6 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului B. La granita de Apus a tarii.034 26. aşezat spre Miazăzi şi având lărgimea cam de 1 metru. Înfăţişare socialăsus Judetul B. în fund cu cuptorul de pâine. adică stâlpii între care se aşează bârnele care formează păreţii. adică fără ferestre. iar la stânga « cătlanul » cu căldarea.6 6. Tocmai din aceasta pricina. Potrivit cu acest caracter geografic. plin de funingine. Lâng-o tufa de alun. apoi lipită cu lut – hornul – pe unde iese fumul. originalitatea vietii sociale din Bihor. Întreaga clădire e din lemn.4 7. Nici unde ma alina.130 locuitori. În tindă intri din « Su´Părete ». desigur. bogatia. a fost de 536. laviţe şi un « podişor » pentru vase. Alta e viata sociala la munte. fără ferestre . Ca mi-i cuibul lânga drum. îngrădită pe margini cu nuiele. adică cu ferestrele.2 19. Toate cina mai la modru .. masă. variaza si viata sociala.1935 1936 528. alta la ses.9 18. este o regiune de trecere de la întinsa câmpie a Crisanei spre muntii Apuseni ai Ardealului. iar vatra din mal ori din lut amestecat cu hârburi. în care se . Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 509. pe de o lature a drumului sunt clădiri aşezate spre stradă cu ferestrele. Deasupra păreţilor se pun grinzi groase. Din « tălpi » se înalţă « şoşii ».3 26. Câte pasarele´n codru . dau tinzii ţărăneşti înfăţişarea unui « atrium » roman..891 4. Toti în el zburatoreau . tinda nu e podită. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 27. alta în partile deluroase.4 %. adică o creştere de 5.917 13. adica îndeletnicirile locuitorilor. Cuptorul e rotund ca un muşuroiu retezat. este anevoie de înfatisat. Deasupra cuptorului. neamul românesc de aici are sa îndure si o seama de pagube si stricaciuni . făcut din lut călcat cu pleavă.300 13. De-a lungul unui sat românesc. spre Răsărit. în dreapta la casă. din acoperiş. pe lânga unele binefaceri. Tinda e o încăpere mică. De aici.537 532. În « Su´Părete » sunt hambarele pentru bucate.925 10. Hornul sau coşul negru. Numai eu n-am ce cina.388 9. ci are o deschizătură prin pod. de care vorbeste si un cântec poporan din aceste parti. ladă. Mobilierul îl alcătuiesc : paturi. Din tindă se deschid două uşi : în stânga la cămară.523 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate. Ca si pasarea cu cuibul lânga drum.653 locuitori. şi deschizătura lui de sus.

de trestie.a. în Delani. Astfel în Broaşte. furci. secetă. uneori superstiţioasă a ţăranului român.000 hl. blăni şi « bituşe » sau cojocele . uneori. în Feneriş. Inconştienţa merge uneori până la tăciunărie. . în Selişte de Vaşcău ş. cuprinzând ea singură 708 hl şi valorând cam 48. mai ales în ţinutul Vaşcău – Beiuş. furmint. în Leheceni. deasemenea şi în Vadul Crişului Repede.. Sunt. cu tot şiragul lor de neajunsuri. în Verzarii de Jos unelte de fier.. roate. în Cresuia. în Cusuiuş. Peste cununi se aşează « grinzelele ». în valea Iadului. E renumită în partea locului o bute de 25 de cercuri. oboroace . în Borod. cele de-a latul « fruntare ». totuşi. de unde iese prin acoperiş. împreunate la vârf. se află cariere de piatră . Holod şi Oradea. Mâna ei harnică îmbracă pe toţi căsenii. de ţigle. în Aleşd. cruci. . în Sânt-Andreiu. se fac sumane în « ştează ». sau piuă . La Nimăieşti. Aproape toţi cercetătorii remarcă firea religioasă. la abaţiile din Melk şi Sâniob. în Tărcăiţa pietre de moară. lângă Beiuş. iar pe acestea « podeala ». Acest ţăran ţine aproape 200 zile de post pe an. Deşi sunt vii însemnate în Beiuş. sleirea multor izvoare. Depozitul anual de vinuri variază de la 5 la 7. în Sâmbăta care. ulcioare etc. oluri. Arta casnică a femeii bihorene e încă de remarcat. adică fără horn.înfing vârfurile « şoşilor ». Pe cununi şi pe fruntare se sprijinesc « coarnele ». împletituri de nuiele . Scândurile podelei se pun aşa că. apoi cănţi sau cane. războaie . doage. Sunt şi case « cu băbură ». în Diosig sunt nu numai vinuri. râşniţe . Sunt renumite specialităţile de vin : bacar sau bacator. De aci. ci fac adevărat jaf şi risipă cu ele. şi în alte sate. trebuie să constatăm cu durere că sătenii nu le cruţă de loc. în Criştior. burgundia. Remarcabil este însă faptul că meşteşugul sătenilor diferă nu numai după regiuni ci. chiar după sate . risling. în Marghita şi Săcuieni vase de lut . În părţile Beliului se fac traverse. Sârbeşti. în Vadul Crişului. care susţin apoi acoperişul de paie. de şindrile şi mai nou. tot pe marginea celor două. bărbaţii sunt aproape toţi meşteri de case din lemn. la Remeţi. ş. fumul se ridică în pod. Grinzile puse de-a lungul sunt « cununi ». spete. Fiind vorba de lemne şi de exploatarea pădurilor. şindrile . podgoria cea mai întinsă şi mai de seamă a Bihorului este pe dealurile dintre Eriu şi Barcău.000 lei-aur. oale smălţuite şi nesmălţuite. uscăciune. ci şi întocmiri gospodăreşti ce pot sta alături de cele de pe valea Rinului şi a Neckarului. ardelean. deasemenea la Drăgăneşti. În Marghita. roate . în Budureasa. scări . vine o a treia. în Roşia.a. cherestea. numit astăzi Carol II. în Gurani « brădii » sau baniţe. fireşte.

Industriile sale variate. nici la 12 sate nu găseai o şcoală mai de dai Doamne. Sunt frumoase. pline de poezie datinele de la nuntă. peşterile. legendele şi tradiţiile. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 746. nu aşa de mult. Economiasus Ţinut de trafic intens. leneş. sunt introduse după 1850. În zilele de târg se îmbată şi femeile. Sâmbăta nu se pune pânză. Găina. poveştile şi snoanele. iedul. Deci. această forţă socială acumulată în ele. n-ai noroc. străbătut de un mare drum internaţional. corfiţele cu zmeură se prefac. un viţiu ce ameninţă cu degererarea rasei în aceste părţi este beţia. părţile cele mai romantice şi mai atrăgătoare rămân inaccesibile. Ca şi pe muntele Găina. Marţea şi vinerea nu se coase. înmormântare. ne rămâne încă necunoscută. cultura cerealelor şi a viţei de vie ocupă majoritatea locuitorilor săi.671 ha. dar anevoie ca să facă un pod. Din nefericire însă. .700 ha. dacă nu în întregime. care se pricepe foarte bine să exploateze această slăbiciune a săteanului. Agricultura. Suprafaţa arabilă este de 305. este şi la Călineasa. măcar pe jumătate. este unul dintre cele mai prospere judeţe ale ţării.93 % din suprafaţa judeţului şi 1. dar mai ales de Crişeni. un balcon ori altă lucrare de artă pentru curioşii străini. în munţii Bihorului. dacă îţi taie calea un iepure ori te întâlneşti cu un popă.Păcatul cel mai mare. ci şi cea din viitor. Duminica şi în sărbători. Preoţii şi învăţătorii au mult de lucru la un popor unde. prăpăstiile. judeţul B. Superstiţiile încă îl fac pe Român nepăsător. un târg de fete. Cercetătorii străini sunt mâhniţi că din pricina acestui păcat. Alt păcat al acestor Români e nepăsarea. Chiar matriculele bisericeşti. adică 40. ele nu sunt culese. cataractele. aproape toţi românii sunt în cârciuma evreului. cercetat de Moţi. ca şi în comori şi bogăţii. răsturnaţi prin şanţuri ori chiar pe drum. storcându-i nu numai agoniseala de acum. La asemenea prilejuri. în rachiu ori chiar în spirt denaturat. nu vezi decât tot Români şi Românce beţi. la ortodocşi.04 % din suprafaţa totală a ţării. înzestrat cu mari posibilităţi naturale. indolenţa. Românul are secure ca să taie păduri şi codri întregi.

539 ha.727 chint (prod. Ovăzul ocupă 15. medie la ha 10. cu o producţie de 12. marea proprietate deţine 15.826 chintale (prod.398 chintale.208 chint.780 chint.147 chintale (prod. Orzul ocupă 10. cu o producţie de 19.971 chintale.210 ha (media la ha 44.754 chint.5 chint.6 chint). Secara ocupă 17.026 ha. astfel repartizate: Grâul ocupă 112.298 chintale (media la ha 6.788 ha cu o producţie de 1. cerealele ocupă 245. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 12.902 ha. cu o producţie de 134. cu o producţie de 218.) Cartofii printre porumb dau o producţie de 34. Varza ocupă 742 ha cu o producţie de 24. cu o producţie de 216.2 chint la ha).624 ha cu o producţie de 186.439 ha cu o producţie de 146.645 ha. (adică o producţie medie la ha de 9.2 chint). meiul ocupă 188 ha.535 ha. Pepenii verzi şi galbeni ocupă 430 ha.525 ha.241 ha.).1 chint). cu . Din această suprafaţă cartofii ocupă 5. Porumbul ocupă 88. Plantele industriale ocupă 6.084 ha. fân şi 1. Plantele alimentare ocupă 9.569 chint.88 %. sămânţă.Din suprafaţa arabilă a judeţului.12 %.380.358 chintale. Măturile ocupă 209 ha.144.783 chint şi dovlecii printre porumb dau o producţie 358.). cu o producţie de 99. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 34.6 chint.535 ha. cânepa ocupă 2.851 ha cu o producţie de 731. Din această suprafaţă floarea-soarelui ocupă 1.176 chint. iar mica proprietate 290. Lucerna ocupă 5. media la ha 9.850 ha. Din totalul suprafeţei arabile. cu o producţie de 11. medie 8..5 chint.1 chint. fasolea printre porumb dă o producţie de 29. Rădăcinile de nutreţ ocupă 3. (media la ha 24. medie la ha 10. ( prod.642 ha.).838 chintale.000 chint.385 ha cu o producţie de 217. adică 94. adică 5. Ceapa ocupă 586 ha. hrişca ocupă 8 ha.187 ha.

(fără muncipiul Oradea) 41 mori. Şoimi. Păşunile ocupă 108. 1 de ipsos. 2 mine de aluminiu.839 ha cu o producţie de 118.739. Creşterea animalelor.Din suprafaţa totală a judeţului (746.061 chint. Dumbrăviţa.547 ha. În judetul B. 1 de carton asfaltat . Viţa de vie ocupă 5. tutunul 199 ha.995. Judeţul este caracterizat prin marele număr de boi.656 chint (media la ha 20. capre 31. 1 mină de cărbuni şi exploatări de bitum. 1 rafinărie de petrol. 16 fabrici de ulei.312 ha. Industrie. sămânţă.478 ha. 1 fabrică de mucava.165 ha. capre şi porci. boi 137. 1 fabrică de gheaţă artificială. 1 de conserve de carne.884 hl (producţia medie la ha 24.342 chintale.5 hl). Fâneţele naturale ocupă 37. materiale de construcţie : 4 fabrici de cărămizi şi ţigle.287 stupi primitivi. iar inul 158 ha.964 chint.578 stupi sistematici şi 6.721.o producţie de 8.069. porci 99.333 ha. Sfecla de zahăr ocupă 500 ha. piatră calcară pentru . oi 117. Pădurile ocupă 221.520 ha cu o producţie de 761. nisip de cuarţ la Aştileu.603 ha. 1 de ardezie artificială. cu o producţie de 5. 3 fabrici de var. alte industrii : 1 ţesătorie. 1 abator pentru export.3 chint). Livezile de pruni ocupă 2. Industria lemnului : 12 fabrici de cherestea . Vegetatie si culturi diverse. 3 fabrici de spirt. fuior şi 6. 3. din care viile pe rod 4.460 cai. se gaseau în anul 1935: 40. Rapiţa ocupă 717 ha. bivoli 6.700 ha) ogoarele sterpe ocupă 10.302. Alţi pomi fructiferi ocupă 1. Ur şi Vintire . Bălnaca şi Vad. cariere : argilă la Aştileu. 2 fabrici de sticlă.

vin. cu 2. iar restul de 10 km 634 m fiind întreţinuţi de comunele urbane. judeţul dezvoltă în primul rând comerţul cu produse exportabile : cereale.83 metri. Fabrica de mucava din Săcuieni. Comerţ.183. cu un capital social vărsat de 2.000. Fabrica de cherestea « Dobrinul ». « Creditul minier » din Tileag. cherestea – produse ale regiunii. Fabrica de cherestea în Şteiu. Drumuri comunale 1.520 lei. Soc.În cuprinsul judeţului funcţionează 26 bănci (soc. Fabrica de cărămidă refractară. Cooperative de consum 26. Cooperative forestiere 5. cu un capital social vărsat de 773.912. Oşorhei. Fabrica de cherestea a Soc. . Cooperative de producţie diversă 1. următoarele au un capital social sau investit de 5.Aşezat în drumul marilor transporturi internaţionale. Abatorul pentru export « Frigorifere de Vest ». ţiglă şi var « Hephaistos » Aleşd. animale. « Industrie de pădure » Tileag. Rafinăria Soc.831 membri. Drumuri. Cooperaţie şi credit. Şuncuiuş şi Vad. cu 28 membri şi cu un capital vărsat de 32. din care administraţia judeţului întreţine 424 km 192 m (pietruiţi). Cristov.205 km 176 m. Fabrica de cherestea « Sohodol » Beiuş. Lungimea podurilor este de 6. Cuzap. anonime). Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră.552 lei.Judeţul B. Episcopia-Bihorului.918 km 682 m. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1. « Derna-Tătăruş » din Derna. Din întreprinderile de mai sus.000 lei şi peste : Moara cu vapori « Elisabeta » Lazăr Sternberg et Co. produse animale.750 lei. repartizată astfel : Drumuri naţionale 275 km 234 m din care 247 km 612 m (pavaţi şi pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor.fabricarea varului la Peştera. Drumuri judeţene 438 km. Menţionăm deasemenea minele de aluminiu din Dobreşti şi Roşa ale Societăţii « Bauxita ». cu 400 membri.

de Stat. oase. Vaşcău. telegraf. turism.T. Curse de autobuze de la Oradea Mare (10 km).T. Staţiuni climatice. excursii.. stomac. Climat dulce. legând următoarele localităţi : 1. plimbări. ficat.Halmeu (Praga) . Episcopia Bihorului. Ciumeghiul Nou.T. Oradea . dintre care unul serveşte pentru cura internă. oficiu P. oligo-metalice. P. Sâmbăşag. Oradea – Veneţia. Teiuş. Dobreşti. Altitudine 132 m.Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 391 km. . Numeroase distracţii. balneare. medici. Săcuieni. Hoteluri mari. spital. Gară locală.T. Băile Felix. boli de piele. temperatură constantă şi aer curat. Anotimp : 1 mai – 30 septembrie.T. Posta. Arad . 73 oficii autorizate. 17 agenţii autorizate şi 76 oficii telefonice. Ioşia. creşterea lui « Nymphea Lotus ». Stabilimente balneare printre cele mai moderne din ţară. Cluj – Huedin – Oradea – Frontieră (Oradea – limita judeţului –Cluj=69 km) 2.T. clorurate şi sulfatate. 7 izvoare. Holod. vezică în cura internă. Deva – Brad . iar pentru băi : reumatism. Judeţul B. restaurante. Lunca – Băiţa . telefon. boli de femei. staţiune balneară aşezată la poalele Şimleului. Itinerarii principale : Rapide : Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta – Viena – Paris) Accelerate : Oradea . Ape termale. din care 121 km linii principale simple şi 270 km linii secundare simple. ceea ce a făcut posibil aici. înconjurată de un frumos parc.Oradea Staţii importante : Oradea. Băile Episcopale.Câmpeni Calea ferata. Indicaţiuni : Boli ale căilor respiratorii.Inspect.Arad 3.Beiuş – Oradea 4. Rogoz. prin mijlocul căruia curge Peţa cu apa veşnic caldă. şi 5 oficii P.

reumatism cronic.9 % sunt ştiutori de carte. mari păduri de brad.018 locuitori. Cetatea Rădesei) atrag mulţi turişti.9 93.4 100.T. Finiş. afecţiuni sciatice. Stâna de Vale. Numeroase posibilităţi turistice. populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 420. Gară locală pe linia Oradea – Vaşcău. Ape bicarbonate sodice. Gară locală pe linia Holod – Salonta. Tinca. 1 hotel şi locuinţe în sat. Climat constant şi călduros.0 0. cloroze. Ape alcaline feruginoase. oficiu P. Indicaţiuni : afecţiuni nervoase cronice. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930. Staţiunea este înzestrată şi cu instalaţiuni de hidroterapie. boli de femei.8 61. şi. După sex. Temperatură constantă. Peştera Măgura. lipsită de curenţi. staţiune balneară de interes local.5 % bărbaţi ştiutori de carte şi 54.5 2.0 0.5 26.7 3. Este un reputat centru pentru sporturile de iarnă. Distracţii. punct de plecare în numeroase excursii în munţii Bihariei : un adevărat paradis turistic. boli de oase. cu un climat blând. în acelaşi timp.Băile Felix. Altitudine 1. aproape de Oradea. situată în câmpie. Culturasus Ştiinţa de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara 100. medici specialişti. 35 km..4% femei ştiutoare de carte.100 m. una dintre cele mai confortabile din întreaga ţară. Hoteluri.0 1. la 130 m înălţime. restaurante.0 0. plimbări şi excursii numeroase. Vad. staţiune climatică. carbo-gazoase.4 .T.9 7. staţiune climatică aşezată pe Crişul Repede. la 140 m înălţime. Indicaţiuni : catarurile tubului digestiv şi ale celui urinar. proporţia este de 65. litinate. staţiune balneară aşezată în imediata apropiere de Băile Episcopale.septembrie. Numeroase peşteri împodobite cu frumoase formaţiuni calcarice (Peştera Meziadului. Ape identice celor de la Băile Episcopale. convalescenţe. Indicaţiuni : anemii. din care 59. Gară la Beiuş. Anotimp : mai. staţiune balneară de interes local.

9 0.1 Învăţământ. « Filarmonica ». Grădini de copii 49 dintre care 30 rurale şi 19 urbane. 2 licee de fete (Oradea şi Beiuş).042 locuitori (13. 5 cinematografe. (44 de Stat şi 5 confesionale). cu un număr total de 3. 2 gimnazii romano-catolice de fete. Biblioteca oraşului. 1 teatru. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 118. Şcoli secundare particulare în Oradea : 2 licee particulare de fete. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 65 cămine culturale. Salonta).În judeţul B. 1 liceu comercial de băieţi şi unul de fete la Oradea. 2 şcoli normale de băieţi (Oradea şi Beiuş). 1 liceu industrial de fete şi 1 şcoală de menaj la Oradea. Instituţii culturale. Soc.388 mediul rural) Şcoli secundare : 3 licee de băieţi (Oradea. 2 licee industriale de băieţi.654 mediul urban şi 104. cu un număr total de 65.069 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).• Alte scoli superioare 0. 1 gimnaziu izraelit de fete. activează Asociaţia « Astra » cu sediul central în municipiul Oradea şi cu 8 organizaţii locale. 1 şcoală normală greco-catolică de băieţi (Oradea).190 copii şi cu 59 conducătoare. dintre care 28 au personalitate juridică. 1 şcoală normală romano-catolică de conducătoare. Beiuş. 1 gimnaziu reformat de fete. 523 din care 494 rurale şi 29 urbane (441 şcoli de stat şi 82 confesionale). 2 gimnazii de fete. 4 soc. Soc. 2 licee comerciale societare. Biblioteca « Socec ». de vânătoare şi 2 de turism. de antichităţi. 1 şcoală normală de fete (Oradea). Şcoli primare. . Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale. 1 de băieţi şi unul de fete. Populaţia şcolară a judeţului B. adică în total 80 organizaţii culturale. 1 liceu izraelit de băieţi. 1 gimnaziu de băieţi. sportive. Biblioteca « Hegedus ». Căminul cultural « Casa Naţională ».617 elevi şi 1. 2 societăţi muzicale şi 13 biblioteci. 2 societăţi corale. 13 soc. În Oradea mai activează : Muzeul de antichităţi.

Plasa Tileagd 28 sate • XI.6% sunt greco-catolici. Plasa Tinca 26 sate • XII. Plasa Vascau 44 sate . Plasa Centrala 40 sate. 278 biserici ortodoxe. • III. Plasa Alesd 41 sate. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930. 18 case de rugăciune baptiste şi 22 sinagogi. Episcopie reformată. din totalul locuitorilor judeţului 49. 42 biserici romano-catolice. Vicariat romano-catolic. Protopopiat ortodox şi Protopopiat Greco-catolic. Beiuş. • IIV. • VI. Plasa Beius 62 sate. Plasa Ceica 47 sate. Plasa Beliu 30 sate. Plasa Salonta 19 sate • VIII. 76 biserici greco-catolice. Plasa Marghita 43 sate • VII. Salonta) şi 419 sate împărţite astfel: • I. • V. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. • II. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Administraţiesus Organizare administrativă. Plasa Sacueni 11 sate • IX. Instituţii bisericeşti.8% sunt ortodocşi şi 10. În Oradea : Episcopia greco-catolică. 1 evanghelico-luterană. 69 reformate. Capitala judeţului Bihor este municipiul Oradea. Plasa Salard 28 sate • X. Judeţul are 3 oraşe (Oradea.Religiesus Confesiuni.

« Principele Mircea ». Maria ». « Ocrotirea femeilor ».Vaşcău. Marghita. Săcueni. În Oradea mai activează : Soc. 2 aziluri maghiare. Soc. Organizare sanitară. Ceica. Salonta şi Bratea. pentru profilaxia tuberculozei. Satu-Mare şi Sălaj. 1 orfelinat reformat. pentru asiguraţii pensionari. 1 azil de copii. 1 sanatoriu al meseriaşilor. 1 sanator de tuberculoşi.f. 1 orfelinat şi un azil evreieşti.Casa Centrală a Asigurărilor Sociale întreţine spitalul din Derna.Organizare judecătoarească. Beliu. Soc. 30 magistraţi. 3 sanatorii particulare. Soc. Beiuş. Un tribunal la Oradea cu 4 secţiuni. Beiuş. Beiuş. aşezată pe valea Crişului Negru. Liga pentru protecţia copiilor. O Curte de Apel cu 2 secţiuni şi 15 magistraţi. « Liga bunătăţii ». Tinca şi Vaşcău. Alejd. Are o casă de asigurări la Oradea şi 23 organizaţii medicale în judeţ. 11 judecătorii la Oradea (urbană şi rurală). Soc. toate la Oradea. Soc. comună urbană. Soc. de salvare. Soc. Salonta. Principalele aşezărisus Oradea. 8 spitale de stat din care 5 la Oradea şi câte unul la Beiuş. « Sf. Soc. 1 prim-procuror şi 4 procurori. Soc. 1 spital al mizerienilor. Vechi orăşel cultural românesc. a cărei circumscripţie cuprinde tribunalele judeţelor Bihor. Asistenţă şi prevedere socială. femeilor române. Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Oradea. evreieşti. « Altarul ». Maramureş. Reuniunea femeilor romano-catolice. « Oastea Domnului ». 2 soc. 1 policlinică. « Prietenul copiilor ». Staţie c. « Crucea Roşie ». la o depărtare de 62 km de Oradea şi 517 de Bucureşti. 1 orfelinat de fete « Elisabeta ». capitala judeţului ( vezi Monografiile oraşelor reşedinţă). . Salonta. pe linia Oradea . 1 spital evreiesc.

1 spital de stat. 1 reformată. Serviciul veterinar. Pretură. 1 liceu de băieţi. 1 liceu de băieţi. Casina maghiară. 1 cinematograf. 1 gimnaziu de fete. Staţie c.416 locuitori. 4 scoli primare. Pompieri. Şcoală normală de băieţi.f. Casina română. 1 moară sistematică. Judecătorie. 2 biserici romano-catolice. uzină electrică. Corporaţia meseriaşilor. Oficiu P. 2 soc. 1 casă de rugăciune baptistă şi 1 sinagogă. câteva organizaţii sportive. 2 cinematografe. Serviciul sanitar. 4 şcoli primare. Banca de credit. 1 liceu de fete. o organizaţie medicală a Casei de Asigurări Sociale. Are 15. 1 de cărămizi.. Banca « Economul ». sportive.T. Banca Bihoreană (sucursală). Reuniunea femeilor române. la 163 km de Cluj şi la 632 km de Bucureşti. pe liniile : Arad – Oradea şi Holod – Salonta. Banca « Agrară » Cluj (sucursală).Are 4. 1 organizaţie culturală a Asociaţiei « Astra » pentru literatura şi cultura poporului român. 1 organizaţie culturală a Asociaţiei « Astra ».101 locuitori. situată în câmpie la 35 km de reşedinţa judeţului. Salonta. 1 fabrică de spirt. Percepţie. comună urbană. Banca civilă « Drăganul ». 1 de cherestea. Oficiu telefonic. . Primărie.T. 1 liceu industrial de băieţi.

Oficiu telefonic. editura Imprimeriei Naționale. [ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. al Enciclopediei României. Judecătorie. Primărie. Corporaţia meseriaşilor. Cămin pentru meseriaşi. comună rurală. Banca « Economul ». Notar public. Banca « Bihoreana ». o organizaţie medicală a Casei de Asigurări Sociale.T. Serviciu sanitar. Dimitrie Gusti ] . Banca civilă « Drăganul ». Banca Bihoreană (sucursală). 1 fabrică de conserve. Pompieri. 1938. Țara Românească. centru de exploatare de păduri şi exploatarea marmorei. 1 de gheaţă artificială. 3 mori.Banca « Agrară » Cluj (sucursală). 1 ţesătorie. Fotografiisus Nu există fotografii pentru moment. Casa de păstrare din Salonta.T. Banca « Timişana ». Pretură.. Percepţie. Banca de credit. Vaşcău. pe valea Crişului Negru. Oficiu P. Sindicatele muncitoreşti pe bresle. 3 de uleiuri vegetale. Serviciu veterinar. Spital de stat. lucrare elaborată sub conducerea prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful