UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIARCONTABIL, BUCURESTI MASTER : CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE DISCIPLINA : METODE

DE CALCULATIE A COSTURILOR (MCC) MASTERAND: CNP: CENTRUL TERITORIAL SIBIU FORMA DE INVATAMANT : OL SEMESTRUL : III PROFESOR :

CUPRINS:

1.INTRODUCERE…………………………………………………………………pag 2.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA………………………pag
2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6.

3 5

Date generale…………………………………………………………………. pag 5 Organizarea firmei............................................................................................ pag 5 Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... pag 7 Programarea cheltuielilor directe……………………………………………pag 8 Programarea cheltuielilor indirecte………………………………………… pag 9 Programarea costului unitar………………………………………………… pag 10

3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV……………………………………………… pag 3.1. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie ………………….. pag 3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere………………... pag 3.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate…………….pag 3.4.Contabilitatea productiei finite obtinute……………………………………. pag 3.5.Calcului costului unitar………………………………………………………. pag

13 13 16 17 18 19

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA…………………………………………………... pag 20 4.1 Pragul de rentabilitate………………………………………………………...pag 4.2 Factorul de acoperire………………………………………………………….Pag 4.3.Coeficientul de siguranta dinamic……………………………………………pag 4.4 Intervalul de siguranta……………………………………………………….. pag 21 22 23 23

CONCLUZII……………………………………………………………………….. pag 24 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………pag 25 ANEXE…………………………………………………………………………….. pag 26

2

METODA DIRECT-COSTING 1 INTRODUCERE Diversificarea activitătilor de producţie si desfacere, sub aspectele organizării, functionării , dotărilor şi chiar rezultatelor obţinute, a cerut si in materie de costuri o alternativă, o alta opţiune decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezintă costurile parţiale care conţin numai cheltuieli strans legate de volumul activităţii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de volumul de activitate şi la cheltuielile directe, care se identifică pe un anumit purtator de costuri care poate sa fie un produs, o comandă, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producţie, de prestarea de servicii sau de execuţia de lucrări. Pe de altă parte, relaţia cauză-efect este cel mai coerent şi profund analizată prin intermediul cheltuielilor variabile şi fixe. În noul mediu economic costurile parţiale şi-au extins sfera conceptuală, cuprinzand în opinia multor specialişti, pe langă costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care, altă dată, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel : • costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor parţiale, el neluand in seamă cheltuielile generale de administrare şi cheltuielile de desfacere ; • costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei unităţi(serie, lot, produs) adiţionale producţiei precedente. Această categorie de costuri este parţială pe de o parte, prin prisma faptului că se referă la o parte a producţiei şi nu la intreaga producţie. Lărgirea sferei conceptuale a costurilor parţiale dă acestora posibilitatea de a satisface cerinţele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiţii de concurenţă, de eficienţă maximă si de castigare a supremaţiei in cadrul ramurii, activităţii, domeniului in cauză. În sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor parţiale se înscriu metoda direct- costing, cunoscută şi sub numele de metoda costurilor variabile şi metoda costurilor directe. Elemente ale metodei direct – costing au fost relevate de catre economistul german Schmalenbach, pe la sfarşitul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor în raport cu volumul producţiei şi elaborarea a doua feluri de calculaţie : o calculaţie simplă a cheltuielilor şi o calculaţie a « valorii de exploatare ». În opinia specialistului german, esenţa acesteia o reprezintă împărţirea costurilor în fixe şi proporţionale, cu imputarte asupra unităţii de produs, doar a cheltuielilor proporţionale nu şi a celor fixe. El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe într-un cont colector şi trecerea lor asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaţiei costurilor. În Germania au mai fost şi alţi specialişti care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar în anul 1923 foloseşte noţiunea de 3

Metoda se bazează pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe şi indirecte) asupra fiecarui produs. ideea eliminării cheltuielilor fixe din calculaţia costurilor. Metoda costurilor variabile. • coeficientul de siguranţă dinamic.  prestaţiile sau serviciile reciproce. intrucat costul produsului cuprinde doar cheltuielile variabile. Donaldson Brown a colabroat pentru prima dată o calculaţie directcosting în 1923 la General Motors. • intervalul de siguranţă. continuand însa să îşi evalueze stocurile la costuri complete. nu şi pe cele fixe. Hasenack în 1929 acreditează. de către o întreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preţuri. Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat şi în Europa in 1934. O partre din aceste caracteristici sunt :  utilizează comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele încorporate în costuri(variabile) de cele neîncorporabile(fixe) . între diferite segmente organizaţionale se decontează la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri . în timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizării. 4 . şi el. este un instrument util în managementul întreprinderii. înlocuindu-l cu cel de costuri variabile. Indicatorii specifici metodei sunt: • punctul de echilibru. suport pentru deciziile managementului . ci şi una a rezultatelor pe termen scurt.  calculaţia specifică se sprijină pe indicatori care construiesc judecăţi. acestea fiind considerate costuri ale perioadei. fară a utiliza raţionamentul decizional pe termen scurt care este asociat metodei. Prima menţiune a utilizării metodei costurilor variabile s-a facut în 1908. în forma sa de bază are o serie de caracteristici care o individualizează şi i-au conferit statutul de metodă.  nu este doar o calculaţie de costuri. • factorul de acoperire. Acesta este motivul pentru care autorii lucrărilor de specialitate renunţă tot mai mult la termenul direct-costing. Logica metodei constă în faptul ca fiecare produs contribuie cu o „marja bruta” la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. • coeficientul de volatilitate sau levierul operaţional. la uzina de autoturisme Citroen. scopul principal constituindu-l elaborarea unor decizii pe perioade scurte. Rentabilitatea fiecărui produs se apreciaza prin existenţa unei marje pozitive.beneficiu brut determinat ca diferenţă între cifra de afaceri şi cheltuielile variabile şi W. Metoda direct-costing se mai numeşte şi metoda costurilor variabile.

2.A . mult timp numindu-se „ manutanţa”. Societatea s-a desprins din Întreprinderea de morărit si panificaţie Sibiu si s-a privatizat in anul 1995. 2 . patiserie.este principalul coordonator al activităţii unităţii şi îndeplineşte unele funcţii manageriale cum ar fi: • • Proiectare programare Formulează obiectivele care să asigure eficienţa activităţii. SC Panificaţie Dobrun S. o secţie de producere a pastelor făinoase si mai multe magazine de desfacere proprii. • • • Realizează programul zilnic Organizează încadrarea personalului Evaluează activităţile personalului 5 . La ora actuala exista doua secţii de panificaţie. Redactează planul de afaceri în care sunt cuprinse acţiuni concrete pentru realizarea obiectivelor propuse Managerul este cel care negociază cu diverşi furnizori şi cu clienţii fiind principalul coordonator.A. Înfiinţata in anul 1878 ca brutărie militara.2 ORGANIZAREA FIRMEI DIREC TOR DIRECTOR PRODUCTIE DEPART. CTC SI PROT MUNCII DIRECTOR COMERCIAL CONTABILITATE DIRECTOR ECONOMIC SERV APROVIZIONARE SI DESF PERS SALARIZARE SEF SECTIE 1 COMPART MARKETING SEF SECTIE 2 COMPART TRANSPORT MAGAZINE COMPART TRANSPORT Managerul . STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S. biscuiţi si paste făinoase. este astăzi o societate cu capital privat. 1 D a t e g e n e r a l e c u p r i v i r e l a S . C .A. una patiserie si biscuiţi.2. având ca obiect de activitate fabricarea si comercializarea produselor de panificaţie. cofetărie. Panificaţie Dobrun S. adoptând sistemul de privatizare MEBO.

Întocmeşte documentaţiile pentru propuneri de preţuri şi tarife la produsele şi serviciile noi. control preventiv post calcul. precum şi utilizarea lor eficientă. Acest compartiment are următoarele atribuţii: • • • Gestionează sistemul de stabilire a preţurilor şi tarifelor aferente activităţii societăţii comerciale şi verifică preţurile şi tarifele suportate de firmă.contabilă şi evidenta tehnico-operativă. Directorul economic – este coordonatorul activităţii în domeniul financiar contabil şi este cel care prezintă managerului şi Consiliului de Administraţie situaţia financiară lunară şi trimestrială a firmei. • Organizează activitatea de control financiar preventiv şi exercită direct sau prin delegare de competenţă controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli şi angajamente care conduc 6 . asigurând corecta determinare a costurilor. De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reţeaua de magazine proprii.82\1991 modificata.Directorul comercial – are în subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocupă cu aprovizionarea de materii prime. coordonează şi stabileşte circuitul documentelor de evidentă primară. În cadrul acestei funcţii se integrează activităţile prin care se asigură fondurile financiare necesare desfăşurării activităţii economice a societăţii. contabilă-statistică la nivelul societăţii. Este subordonat managerului general al societăţii şi are atribuţiile: • • Organizează şi controlează direct şi permanent întreaga activitate financiar . necesare producţiei precum şi cu desfacerea pe piaţă a produselor firmei şi care coordonează compartimentul marketing. urmăreşte respectarea măsurilor de protecţie a muncii de pază şi securitate şi de stingere a incendiilor. tehnic operativă şi contabilă privind mişcarea valorilor materiale şi băneşti. organizează. Directorul de producţie – împreună cu compartimentele din subordine. evidenţa în expresia valorică a resurselor intrate în procesul de producţie şi obţinute în urma desfăşurării lui. • Organizează. Răspunde de respectarea disciplinei financiare şi contractuale având obligaţia de a refuza în condiţiile legii orice operaţie patrimonială care contravine dispoziţiilor Legii Contabilităţii nr. programează şi controlează activitatea de realizare a producţiei. materiale etc. Urmăreşte şi analizează evoluţia preţurilor şi tarifelor proprii şi prezintă factorilor de decizie propuneri de îmbunătăţire Directorul comercial este cel care se ocupă de partea comercială a firmei si de relaţiile clienţifurnizori. completata si actualizata.

Acesta răspunde pentru efectuarea corectă şi la timp a tuturor înregistrărilor contabile. previziunea vânzărilor constituind elementul fundamental in programarea producţiei. îndruma. bilanţurilor şi a altor documente prin care se evidenţiază activitatea economico-financiară a unităţii şi rezultatele sale. programul de producţie se stabileşte. adoptă măsuri şi controlează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli. • Adoptă măsuri pentru întocmirea. credite şi plăţi casă pe baza analizelor şi studiilor proprii şi a celor de la ceilalţi componenţi ai compartimentului financiar contabil. Un element important in stabilirea programului de producţie îl constituie capacitatea de producţie care reprezintă producţia maxima cu o anumita structura si 7 .la efectuarea de plăţi precum şi mişcări de valori materiale şi băneşti şi îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea de control financiar intern.3 Programarea cheltuielilor de producţie Programarea producţiei In cadrul SC Panificaţie Dobrun S. • • Angajează unitatea prin semnătura sa alături de director în toate operaţiunile patrimoniale ale unităţii Organizează. gradul de calificare a personalului . Stabileşte măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea de către întregul personal a tuturor actelor normative în vigoare Serviciul contabilitate – asigură organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii generale a firmei respectând prevederile Legii Contabilităţii. In general. la nivelul producţiei din perioada precedenta.primeşte date şi informaţii în legătură cu resursele umane şi transmite conducerii societăţii informaţii privind nivelul de salarizare. deci a potenţialului de vânzare. cu variaţii in plus sau in minus reduse ca mărime. elaborarea programului de producţie este precedata de evaluarea obiectiva a cererilor pieţei. circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate precum şi pentru preocupări şi propuneri pentru informatizarea lucrărilor financiar contabile • Asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare. • Adoptă măsuri de urmărire şi control a realizării bugetului de venituri şi cheltuieli şi a celorlalte planuri financiare aprobate. 2.întocmeşte lunar listele de plata ale salariaţilor si documentele justificative de înregistrare a reţinerilor salariaţilor si contribuţiile datorate la bugetul statului.A. Serviciul personal salarizare .

de energie. pentru fiecare fel de produs din nomenclatorul de fabricaţie. In raport cu programarea principala se detaliază: lansarea in producţie.A. elaborarea documentaţiei tehnologice. pe baza acestora se stabileşte programarea principala a producţiei de produse finite pe o perioada convenabila. in genere. cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. de obiecte de inventar. Expresia băneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se determina.calitate pe care o poate obţine unitatea de producţie in cursul unei anumite perioade. i – felul materialului. C – cantitatea consumata productiv. asimilarea in fabricaţie a noilor produse. apa. de regula un an.A. P – preţul unitar al materiei prime. combustibilului. programarea aprovizionărilor ce trebuie efectuate. j – produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala. Acest procedeu se foloseşte pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale. materialului consumat. Procedeul folosit la SC Panificaţie Dobrun S. O data determinata capacitatea de producţie si programul de producţie. aburi. Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina specificaţiei de materiale conform următoarei relaţii de calcul: 8 pe baza .4 Programarea cheltuielilor directe Programul cheltuielilor directe se elaborează in cadrul SC Panificaţie Dobrun S. Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizează direct pe unitatea de produs) sunt formate din: cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe. 2. in condiţii tehnico – economice optime. de combustibili. potrivit formulei: Chi = Cij * Pi in care: Ch – expresia băneasca a valorii unui consum productiv. pentru programarea cheltuielilor directe este „Procedeul ponderării cantităţilor cu preturile”. pregătirea fabricaţiei.

U. normele de munca pe operaţii) si un element valoric care este tariful de salarizare corespunzător gradului de pregătire profesionala. apa.Chi = ∑ (norma consum * P. cheltuielile generale ale secţiei sunt formate din: cheltuieli pentru întreţinerea si funcţionarea utilajului. 2. Deci. In continuare. termica. 6). 3). cheltuieli cu protecţia muncii. Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor cu salariile directe. calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectuează după formula: Chi = ∑ (norma de munca pe operaţie * tarif orar) * număr bucati j – număr curent al operaţiei din fisa tehnologica. telefon. 2. salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Calculul cheltuielilor cu salariile directe se realizează având in vedere un element cantitativ (timpul de munca. 9 cu consumul de materiale pentru nevoi administrativ - . cheltuielile cu consumul de energie electrica. Pentru exemplificare se vor întocmi programele cheltuielilor materiale directe pentru cele doua faze. La acestea se adăuga 20. CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaţie (anexele 4. salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS aferente acestora. termica. cheltuielile cu consumul de energie electrica. in luna martie 2008 (anexele 1. taxe poştale. cheltuielile indirecte sunt formate din cheltuieli generale ale secţiei si cheltuieli generale de administraţie si desfacere. gaze folosite in scopuri administrativ – gospodăreşti. gaze. amortizarea mijloacelor fixe.) * număr bucati i – număr curent al materialelor din specificaţia de materiale. 5.8% CAS si 0. apa. alte cheltuieli materiale indirecte.5% CFS.5 Programarea cheltuielilor indirecte In fundamentarea cheltuielilor de producţie. uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ – gospodăresc. In componenta cheltuielilor generale de administraţie si desfacere sunt cuprinse: cheltuielile gospodăreşti.

57655=120.- cheltuieli privind desfacerea (costul ambalajelor.126.054.077.57655 = 132.10*1% = 3400.998% a fost rotunjit la 1%.96*1. pentru fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaţie.530.66*1% = 3. etc.891.A.000. alte prestaţii.57655 = 63.149.99*1% = 18.15 lei 1. Pentru înlesnirea calculelor procentul de 0.27lei 2.57655).995.).423. Acest coeficient este ponderea medie a cheltuielilor generale ale secţiei efective in manopera directa efectiva pe anul 2009 (anexa 7).57655 la salariile directe. dar diferenţiat pentru cheltuielile generale ale secţiei si pentru cheltuielile generale de administraţie si desfacere. Având in vedere ca in postcalculaţie baza de repartizare a cheltuielilor generale ale secţiei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin ponderea cheltuielilor cu salariile directe cu un coeficient prestabilit (1.31 lei Prin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obţine cheltuielile generale de administraţie si desfacere: FAZA I PAINE FAZA II PAINE ALBA FAZA II PAINE CU CEREALE 340.296.A.88*1.6 Programarea costului unitar Costul unitar pe produs se programează la SC Panificaţie Dobrun S. s-au înregistrat următoarele cheltuieli generale ale secţiei (prin aplicarea indicelui de 1.63*1. Programarea costului unitar se 10 . plata facturilor întreprinderilor de transporturi. Pentru programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se foloseşte aceeaşi metodologie. Programarea cheltuielilor indirecte se va face după o metodologie unitara. Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaţie Dobrun S.22 lei 40.04 lei 83. cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in loc de „Manopera directa” se vor folosi „Total cheltuieli directe” (anexa 8).77 lei 300.014.889. inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza: FAZA I PAINE FAZA II PAINE ALBA FAZA II PAINE CU CEREALE 76.

unde: Ch s – cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs.783. Potrivit procedeului ponderării cantităţii cu preturile. fise pe baza cărora se fundamentează preţul de vânzare.897. Pentru programarea cheltuielilor materiale se foloseşte specificaţia de materiale si următoarea relaţie de calcul: Chm = ∑ (norma consum i * preţ unitar).449.60 lei Chm = 2.883.49lei Ch s = 59.60 lei Chm = 1. In programarea costului unitar.finalizează prin elaborarea „Fiselor de antecalculaţie” ale produselor. se foloseşte tot procedeul ponderii cantităţii cu preţul unitar.88lei .905. FAZA I PAINE FAZA II PAINE ALBA FAZA II PAINE CU CEREALE Chm = 2. Rezultatele se înscriu in fisele de antecalculaţie: FAZA I PAINE FAZA II PAINE ALBA FAZA II 11 Ch s = 28. unde: Chm – cheltuieli materiale pe unitatea de produs.079.883. procedeu explicat in paragraful anterior. b) programarea cheltuielilor indirecte. Pentru realizarea antecalculaţiilor se vor parcurge următoarele etape: a) programarea cheltuielilor directe.20 lei Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaţii (schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare.996. se ponderează timpul de munca pe operaţii cu tariful de salarizare corespunzător operaţiilor pe baza următoarei relaţii de calcul: Ch s = ∑(norma de munca pentru operaţia j * salariul tarifar normal). a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. j – numărul curent al operaţiilor din fisa tehnologica. i – numărul curent al materialelor din specificaţie.

88lei FAZA II PAINE CU CEREALE Total manopera directa = 54.8% corespunzător CAS pentru a determina totalul manoperei directe.88+20.83+19. Se foloseşte următoarea relaţie de calcul: TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Ch s * 20.17=40296.074.998.57655 la total manopera directa determinata in fisa de antecalculaţie cu ajutorul relaţiei: CGS = Total manopera directa * 1. Rezultatele se trec in fisele de antecalculaţie: FAZA I PAINE 12 .999.83lei La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20.392.63lei FAZA II PAINE ALBA Total manopera directa = 28.49+2.996.57665 unde: CGS – cheltuieli generale ale secţiei.149.96lei b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale secţiei si cheltuielile generale de administraţie si desfacere.64=76.8% + Ch s * 1% Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie: FAZA I PAINE Total manopera directa = 59.84=83995.439.22+1.719.392.037.783.91+2. Programarea cheltuielilor generale ale secţiei se realizează prin aplicarea coeficientului prestabilit de 1.PAINE CU CEREALE Ch s = 54.48+10.

400.423.57655 = 120. determinate in fisa de antecalculaţie.296.10 * 1% = 3. Programarea cheltuielilor generale de administraţie si desfacere se realizează prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa).88 * 1.1466lei FAZA II PAINE CU CEREALE CGAD = 340.99 * 1% = 18.000.22lei Cheltuielile însumate pana la acest punct determina costul unitar al producţiei antecalculat.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie presupune următoarele etape: 1.77 lei 3.054.63 * 1. 13 . care se face separat pentru cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale secţiei. FAZA I PAINE CGAD = 1.014.31lei FAZA II PAINE ALBA CGS = 40. 2. Repartizarea cheltuielilor comune de producţie ale fazelor. sa rezulte costul complet unitar antecalculat.57655 = 132.CGS = 83.66 * 1% = 3.291. Rezultatele se trec in fisa de antecalculaţie pentru ca prin însumare.149.077.05lei FAZA II PAINE CU CEREALE CGS = 76.829.57655 = 63. Repartizarea cheltuielilor de administraţie si desfacere.126.CALCULUL COSTULUI EFECTIV 3.530.995. Se va folosi relaţia: CGAD = Total cheltuieli directe * 1% unde: CGAD – cheltuieli generale de administraţie si desfacere.27lei FAZA II PAINE ALBA CGAD = 300.96 * 1.

4 0 6 .778.cheltuieli cu reparaţii capitale efectuate cu terţii. .58lei 14 .directe + CAS + CFS 1 2 4 .947. CIFU = 43. care revine unui produs oarecare „j” se determina folosind formula: Cj = Bj * Ks In contabilitate cheltuielile de întreţinere si funcţionare a utilajelor (CIFU) se ţin separat.988.coeficientul de suplimentare. B j .amortismente. .cheltuieli curente efectuate cu forte proprii.40 = 1. Acestea se compun din : . b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repartizat (Chr) la baza de repartizare in cazul fiecărui produs folosind formula: Ch r Ks = ∑B j= 1 n j unde: K s .09*1.cheltuieli de repartizat.131632 = 49. ca baza de repartizare se considera salariile directe.cheltuieli cu reparaţii curente efectuate cu terţii.A.86lei .31*1. pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie pe faze se foloseşte procedeul „suplimentarii”.şi .4 4 K CIFU = 109 . Se calculează un coeficient K CIFU astfel: K CIFU = Cheltuieli .utilajului Salarii . .cheltuieli cu reparaţiile capitale executate cu forte proprii. . Pentru repartizarea cheltuielilor cu întreţinerea si funcţionarea utilajului. c) Calculul cotei de cheltuieli „C”.alte cheltuieli.La produsul pâine cereale: CIFU = 65.La produsul pâine alba: cu baza de repartizare obţinându-se cheltuieli cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor pe faze. Din punct de vedere teoretic.baza de repartizare corespunzătoare produsului. inclusiv CAS si CFS aferente acestora.1.numărul de produse. Ch r . In cadrul SC Panificaţie Dobrun S. .627.131632 = 74.între ţntre ea . func ţuncţi ea . dar diferite ca mărime (nivel) pentru fiecare din ele.131632 Coeficientul determinat se inmulteste . aceasta presupune următoarele etape: a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor produselor care constituie obiecte de calculaţie. n ..cu .935 .

58 48.09 * 0.86+49..520.97 103..560..997.988.935. cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent. Rezulta ca vom avea următoarele: .534.40 = 0.97lei 15 . Se calculează următorul coeficient: K CGS = CHELTUELI . Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale secţiei.09 109.281.947.906.988. SECTIEI SALARII .97 69.467.627.009.627.94+28.406.778.40 49. cheltuieli cu protecţia muncii.43833 = 28. ALE .58lei Situaţie de repartizare a CIFU si CGS PRODUS SALARII DIRECTE CAS + CFS + CIFU CGS CGS (total) Pâine alba Pâine cereale TOTAL 43.594.42 19.59= 42.059.39= 42.39 28.85 124.39lei .238.La Pâine alba: CIFU = 59..906.281.4383 Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare.187. respectiv cele translocate din faza I in faza II si cele înregistrate in faza II efectiv.778.87.44lei CGS = 23.GENERALE .42 In contabilitate se vor înregistra cheltuielile indirecte pe total.776.La produsul Pâine alba: CGS = 43.31 65.57=109.401.39lei .45 172.La produsul Pâine cereale: CGS = 65.61lei CGS = 13. obţinându-se cheltuielile generale ale secţiei: .86=109.637.Cheltuielile generale ale secţiei specifice secţiei Pâine se compun din salarii indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora.906. baza de repartizare o constituie tot manopera directa.La Pâine cu cereale: CIFU = 35.31 * 0. DIRECTE + CAS + CFS K CGS = 481.98 109.947.75+74.281.935. alte cheltuieli. cheltuielile cu poluarea.99+19.53lei Înregistrarea contabila este următoarea: 921”Cheltuielile = 923”Cheltuieli 304. amortismentele utilajelor indirecte.43833 = 19.57 74.

cheltuieli .724.37 La Pâine cereale: CGA = 4.940 .39lei Formula contabila prin care se înregistrează CGA este: 921”Cheltuielile baza” Pâine alba Pâine cu cereale = 924”Cheltuieli ----------------9.341.14lei .724.976. K CGA = 626 .2 Repartizarea cheltuielilor de administraţie si de desfacere .13 + 2.349 . Astfel vom avea: La Pâine alba: CGA = 7.854.642.467. Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculează coeficientul KCGA si KCGD după formulele: KCGA = KCGD = CGA Total .93 * 0.006291 = 1.487.directe Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe.637.87lei 6.14 = 9.63% Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel: .50 * 0.cheltuieli .La pâine alba: CGA = 331.39lei 109.26lei activităţii de generale de administraţie” 16 .006291 = 2.22lei Se înregistrează in contabilitate cheltuielile de administraţie translocate din faza I in faza II.22 = 6.17 + 1.006291 = 0.61lei 42.741.87lei 3.341.63 = 0.520.39lei 16066. adică cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.directe CGD Total .53lei 3.854.086.activităţii de baza” Pâine alba CIFU Pâine alba CGS Pâine cereale CIFU Pâine cereale CGS indirecte de producţie” --------------1.44lei 42.607.La pâine cereale: CGA = 294.086.

K CGD = 272.aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producţie neterminata.01lei 1210.41% Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare.50 * 0.741.50lei Înregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila: 921”Cheltuielile activităţii de baza” Pâine alba Pâine cereale = 924”Cheltuieli de desfacere” 2572.210. Aceasta producţie lipseşte in mod fizic doar acolo unde fabricaţia se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta. 2. Acolo unde producţia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic si deci valoric.50lei 3. rezulta: .63 = 0.. Aceasta separare nu este întotdeauna necesara.362.004107 = 0. Determinarea corecta a costurilor privind producţia neterminata.A.004107 = 1. metoda folosita pentru determinarea producţiei neterminate este inventarierea.3 Determinarea cantitativa si valorica a producţiei neterminate Desfăşurarea normala a fabricaţiei presupune in permanenta existenta unei cantitati de producţie aflata in prelucrare la locurile de munca purtând denumirea de producţie neterminata.01lei . metoda ce presupune următoarele etape: Pregătirea inventarierii. condiţionează nu numai exactitatea calculului costului producţiei finite ci si a altor indicatori privind eficienta activităţii întreprinderii.349.004107 = 1. Aşa este cazul întreprinderilor cu producţie de masa.recepţia producţiei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau depozitul de produse finite.63lei ----------------1362.La pâine cereale: CGD = 294. In cazul SC Panificaţie Dobrun S.La pâine alba: CGD = 331. ea nu trebuie luata in considerare la calcularea producţiei finite. care se efectuează de o comisie tehnica prin: 17 . ce consta in: .93 * 0. Spre a determina costul producţiei finite se pune problema separării din total a costurilor aferente producţiei neterminate. Constatarea cantităţilor de producţie neterminata.64 626.607. .

Evaluarea stocurilor de producţie neterminata înscrisa in listele de inventariere se efectuează in raport cu gradul de finisare tehnica. Înregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a producţiei neterminate: 933 „Costul producţiei in curs de execuţie” 3.A. . Organizarea contabilităţii produselor finite urmăreşte pe deoparte modul in care producţia obţinuta se încadrează sau nu in planurile de producţie si vânzare. Cota de cheltuieli generale ale secţiei nu se include in costul producţiei neterminate.numararea produselor aflate la locurile de munca. incarcand costul acesteia.865.inscrierea in liste de inventariere. Acest grad se stabileşte sub forma procentuala de câtre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatării faptice a stocurilor de producţie neterminata.pentru produsul Pâine alba: 880 * 2. . De asemenea.120 = 1. In cursul lunii martie s-au obţinut 880 tone din produsul finit Pâine alba. acestea sunt considerate cheltuieli fixe ce aparţin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua in perioada următoare.460 = 1. Calculul se efectuează pe structura articolelor de calculaţie. deoarece. si pe de alta parte. este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor realizate.4 Contabilitatea producţiei finite obţinute Produsele finite sunt înregistrate in contabilitatea SC Panificaţie Dobrun S..pentru produsul Pâine cu cereale : 520 * 2. .cantarire. Pe baza antecalculaţiilor.600lei .279. conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii. produselor finite obţinute le corespund următoarele cheltuieli: .200lei 18 INTERNE OBTINUTA” = 921 „Cheltuielile activităţii de baza” . se consemnează ca nu avem sold de producţie neterminata nici la începutul si nici la sfârşitul lunii si ca nu rezulta produse secundare. iar evidenta producţiei neterminate se tine pe faze.masurare. in contul 931”COSTUL PRODUCTIEI PRIVIND OBTINUTE” PRODUCTIA prin creditul la contului costul 902”DECONTARI antecalculat.

96 4.372.20 = 688.794.126.73 37.342.73 = 902”Decontari interne privind producţia obţinuta” 3.73 222.619.5%) 314. Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul costului unitar efectiv pe cele doua produse finite. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING IN CADRUL SC PANIFICATIE DOBRUN S. care se realizează astfel: ARTICOL DE CALCULATIE Producţia fabricata Materii prime si materiale directe Salarii directe PAINE ALBA 880 tone 1.45 + 31.185.05 = 693.71 374.94 = PAINE CU CEREALE 520 tone 682. Pâine alba si Pâine cu cereale.093.105.5 Calculul costului unitar Calculul costului unitar se realizează prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort de produs finit.424.61 = 910.A 19 .997.267. prin adăugarea soldului producţiei neterminate la începutul lunii sau deducerea soldului producţiei neterminate de la sfârşitul lunii si prin raportarea la cantitatea obţinuta din fiecare produs.449.8%) 4.378.800lei ----------------1.297.38 + 228.887.99 22.24 + 9.279.21 = 68.77 + 13.66 7.62 = 1.44 6.424.11 + 287.Formula contabila pe baza căreia se face înregistrarea in conturi este următoarea: 931”Costul producţiei obţinute” Pâine alba Pâine cu cereale 3.24 + CFS (0.68+ 471.200lei CAS (20.844.865.144.49 = 13.06 = 69.527.600lei 1.420.90 + 47.162.

Pe fiecare produs se calculează numai contribuţia bruta la beneficiu (marja bruta). deoarece cresc si descresc in raport cu mărirea sau micşorarea volumului producţiei si desfacerii. cheltuielile variabile se identifica si se colectează direct pe purtătorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele depind de fabricarea si desfacerea acestora. foloseşte pentru determinarea rezultatului financiar brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile. Contribuţia bruta unitara la beneficiu (Cb u ) se calculează ca diferenţa intre preţul de vânzare unitar (Pv u ) si costul unitar (Ct u ).2. Astfel se obţine contribuţia totala la beneficiu (Cb). după următorul model: Ct u = Ch v Qf Folosind aceasta metoda se urmăreşte pe langa determinarea costului pe fiecare produs in parte si calcularea rentabilităţii totale. Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producţie si de desfacere in raport de variaţia volumului fizic al producţiei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor variabile. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al întreprinderii. Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel : 20 . calculat in funcţie de cheltuielile variabile astfel: Cb u = Pv u – Ct u Determinarea rezultatului financiar total la nivelul întregii întreprinderi consta in înmulţirea cantităţii vândute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu contribuţia bruta unitara la beneficiu. In conceptul acestei metode. cheltuieli ce se efectuează indiferent de volumul producţiei si privesc in ansamblu capacitatea întreprinderii de a produce si a vinde. ci se reduc direct din rezultatele financiare brute.3. Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Ch v ) la cantitatea de producţie rezultata (Q f ). din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Ch f ).……. la nivelul întregii întreprinderi. Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei.n.A. Modelul de calcul este următorul: B/P = ∑ (Qvi * Cbu i ) – Ch unde: i = produsele 1.SC Panificaţie Dobrun S. De aceea ele se programează si se urmăresc global si nu se includ in costul fiecărui produs.

7 21 1.20 1.1 tone Pâine cereale = 294.00 EXPLICATII Pâine alba Pâine cu cereale TOTAL Pâine alba Pâine cu cereale TOTAL 880 * 1. Pragul de rentabilitate: Determinarea aritmetica: Cb Cb u = ∑Qv i =1 n i Cb u = 465 .144.642. PRODUS Pâine alba Pâine cu cereale TOTAL VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI Absolut (tone) 880 520 1400 Relativ (%) 62.10 100.50 2779213.097.18 = 332.137.25 Cele 294.38 = 294.4. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT .1.186.90 37.279.600 1. ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producţie si de desfacere care in situaţia noastră va fi după cum urmează: Pâine alba = 294.3 tone care constituie pragul de rentabilitate.7 9 2 .3 tone 3 3 2 . nu pot fi insa considerate sui generis. secţia poate avea pragul de rentabilitate situat la 294.04 520 * 2.2 tone Deci numai respectând aceasta structura.3 * 62.1 = 109.800 1.865.25 lei 1400 Pe = 9 7 .73 880 * 2120 520 * 2460 SUME TOTALE 1.9 = 185. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE 2.200 3.159 .866.116.3 tone.3 * 37.

32 1.50 2.679. C b 465 .68 194. Pentru produsele noastre factorul de acoperire este următorul: Pâine alba = 271 .594. 22 . CHELTUIELI FIXE TOTALE 271.50 * 100 = 15.159 .30 7.27 223. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4) Pâine alba Pâine cu cereale TOTAL 6.80 EFECTIVE (5-6) 4.3.112.071.366.2.586. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculează in procente.75 1.38 880 * 1.53 % 1.82 880 * 253.640.528.087.79 % D 3. fie raportând contribuţia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la preţ de vânzare (D) si apoi înmulţind cu 100.96 520 * 2.800 Fa = Cu cat acest indicator va fi mai mare cu atât si beneficiul va fi mai ridicat.18 97. La Pâine alba beneficiul planificat pe produs este de 273. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) 367.50 456.865 . fie raportând cheltuielile fixe (Ch f ) la volumul desfacerilor (la preţ de vânzare) la nivelul pragului de rentabilitate(d) si înmulţind cu 100.279 .086.792.80 142.68 * 100 = 14. Aceasta înseamnă ca conducerea secţiei si a întreprinderii sa-si facă o politica de fabricaţie si desfacere câtre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat.483.159.085.071 .087 .600 194 .18 * 100 = * 100 = 14.144 .86 520 * 273.200 Pâine cu cereale = Secţia a optat in cursul lunii pentru o producţie mai mare la Pâine alba fata de cea luata in consideraţie la începutul lunii. CHELTUIELILE VARIABILE Pâine alba Pâine cu cereale TOTAL 5. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor planificate pe fiecare produs. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2) Pâine alba Pâine cu cereale TOTAL 4.27 lei/tona.50 365.71 % 1.102. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilităţii potenţiale pentru Pâine cu cereale.811.

4. Intervalul de siguranţa . determinam : . care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice.206 = 2. cheltuielile fixe si structura productiei. dar exprimate in cifre absolute.98 % C b Ks = 4. cheltuielile variabile.7 9 2 .144 .98% aduce secţia in situaţia punctului de echilibru. respectiv pretul de vanzare. In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluziona daca : 23 .Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire) rezulta ca secţia si conducerea au adoptat o politica greşita de producţie.683.206 1 4 .38 * 100 = 661.800 − 661 .206 * 100 = * 100 = 78. CONCLUZII Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al conducerii societatii.594 lei Deci.3.159 . in mod absolut vânzările pot sa scadă cu 2.98% pentru ca secţia sa nu intre in zona pierderilor.si a preţului de producţie după relaţia: Ks = D −d 3.98 % D 3.volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d).594 lei pentru ca secţia sa nu intre in zona pierderilor.144 . Pentru a vedea marja pana unde putem scădea vânzările. volumul productiei. după care orice scădere ne duce la pierderi.8 B * 100 = 465 .683. Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului.3 6 6 . pe baza relaţiei: d= Ch f Fa 97 .18 * 100 = 78.79 = . putem calcula: Is = D – d = 3. pe cale inversa.800 Acest indicator ne arata ca vânzările pot sa scadă cu 78. Scăderea vânzărilor cu 78.4.Coeficientul de siguranţa dinamic se poate calcula si cu formula: 3 67 .800 – 661.144. Cunoscând factorul de producţie antedeterminat. modificarea factorilor care au stat la baza stabilirii lui.

ISBN 978-973-725-844-1. BIBLIOGRAFIE 1. Constanta. 36 ÷ 47. .2007. . Stere Mihai: „Control de gestiune”. Andrei Tiberiu Filip. Popescu Lucian. cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productie si de vanzare mai mare . Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. Băluţă Aurelian: „Metode şi procedee de calculaţie şi analiză a costurilor” Editura Fundaţiei România de Mâine. 10 / octombrie. 2. Bucureşti. 5. Editura Fundaţiei România de Mâine.Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare . Editura Muntenia. 24 . 2007 4.Are o piata de desfacere stabila. 3. 1 / ianuarie. . Ion Ionaşcu. Bucureşti .2003.Societatea este profitabila . 2006.Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat. 2007.2005.Are produse diversificate si de buna calitate. Contabilitate de gestiune . Popescu Lucian: „Procedee de calculaţie a costurilor de producţie – Aplicaţii on line”.Bucureşti. Editura Tribuna Economică . Editura Tribuna Economică . Popescu Lucian: „Costul instrument de manipulare a rezultatului ?” Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr. Editura Economică. pag.. . 6.aplicatii. Editia a III a. Popescu Lucian: „Calculul costurilor unitare ale producţiei de fabricaţie interdependentă”. Iatan Elena.

20 70. Revista „Tribuna Economică” nr.00 2.. 2002. 1826/2003 pentru aprobarea „Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune” publicat în Monitorul Oficial al României nr. Bucuresti. Partea I. Genicod.000. 8.418. 6 / februarie. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României.Legea contabilităţii nr. Calculatia si managementul costurilor. pag. 11.00 583..00 700.ISSN 14537516. 10.00 2.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. pag. Ebbeken M. 2000 12. Editura Tribuna Economică. 9.64. Bucureşti. Ed. Editura Teora.: „Calculaţia şi managementul costurilor”.400.: „Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor”. 54 . Editura Teora.Ristea M..035. 2001 . Călin O.7. Ebbeken K. SC Panificaţie Dobrun S. Cârstea Gh.00 182. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza I – PAINE Denumire material Apa Ameliorator Faina Drojdie Sare Praf de ou Unitate de măsura mc tona tona tona tona tona 833 667 1.00 36. nr. Popescu Lucian: „Modele integrate de înregistrări contabile”. Possler L.00 200.00 2. 23 din 12/01/2004. Partea I. 13.38. Posseler L.200.A.44. 7 / iulie.832.. 2000. 43 .40 105. Ristea M. Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr.017.084 833 180 917 3. 2001 .. 35 .00 170. Bucureşti.Popescu Lucian: „Cost versus preţ în contabilizarea producţiei finite”.00 25 Cantitate Preţ unitar Anexa 1 Valoare totala . 454 din 18/06/2008.100.ISSN 1453-7516.

060.00 1.060.A.00 416.883.416.00 18.000.550.00 170.000 6.550.50 90.416.50 90.120.50 542.00 170.00 200.700.00 630.00 2.00 458.50 92.20 TOTAL MATERIALE DIRECTE SC Panificaţie Dobrun S.00 3.008.00 2.00 105.00 3.000.A.00 1.905.00 416.40 105.008.00 Cantitate Preţ unitar 3.700.50 333.00 1.00 Anexa 3 Valoare totala 1.10 35.10 35.00 Anexa 2 Valoare totala 1.883.020.449.000.020.60 TOTAL MATERIALE DIRECTE SC Panificaţie Dobrun S.00 458.40 105. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine cu cereale Denumire Material Apa Ameliorator Drojdie Faina Sare Praf de ou Ulei Cereale Unitate de măsura mc tona tona tona tona tona mc tona 416.020. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine alba Denumire material Apa Ameliorator Faina Drojdie Sare Praf de ou Ulei Unitate de măsura mc tona tona tona tona tona mc 416. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE 26 .000.00 18.50 3.00 700.A.00 1.50 3.00 2.140.50 92.017.00 1.00 Cantitate Preţ unitar 3.00 1.50 542.00 700.Ulei mc 6.00 291.200.017.897.00 291.140.079.60 TOTAL MATERIALE DIRECTE SC Panificaţie Dobrun S.00 200.00 2.200.00 6.50 333.

914.348 2.97 59.0275 4.485 10.655.87 3.268 3.296.32 18.A.0475 5.168 Tarif orar 4.03 11.81. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine alba Denumire operaţii Transport la secţia Unitate de măsura ora Norma de timp 798 1.602 Tarif orar 4.1742 40.0475 3.783.999.981.908 2.0475 5.A.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA SC Panificaţie Dobrun S.996. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE Martie 2009 Faza II – Pâine cu cereale Anexa 6 Denumire operaţii Amestec cereale Unitate de măsura ora Norma de timp 4.52 81.6075 5.813.998.53 3.232 1.995.096 2.81 16.854.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA SC Panificaţie Dobrun S.632 Anexa 4 Total manopera cuptor Ambalare ora TOTAL SALARII DIRECTE CAS 19.6925 11.899.Martie 2009 Faza I – Pâine Denumire operaţii Preparare aluat Malaxare aluat Porţionare aluat Coacere Extragere din Unitatea de măsura ora ora ora ora ora Norma de timp 3.8790 Anexa 5 Total manopera CTC CTC ora Ambalare ora TOTAL SALARII DIRECTE CAS 19.8650 4.1100 3.044 Tarif orar 3.02 7.50 27 .266.439.368 4.548 1.9375 Total manopera 20.844 83.2198 1.074.213.88 20.22 28.945 6.579.

0400 = 1.57609 1. PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN MANOPERA DIRECTA 2009 Anexa 8 .888.9562 = 1.57690 506.9562 213.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA SC Panificaţie Dobrun S.289.091.055.835.882% (29.617.0275 4.6455 / 4.388 1.241% (47.835.1370 269.4604 = 1.768.A.57655 336.121.2025 50.149.83 19.5625 / 4.1030) * 100 = 0.1830 (42.2752 / 317.392.2410 4.7725 47.5625 170.57680 424.6455 29. PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI ÎN MANOPERA DIRECTA 2009 Anexa 7 .0744 / 213.241.6940 42.2491 / 269. Total manopera directa I II III IV Total 317.768.6495 / 321.2025 / 3.973% (170.1135) * 100 = 0.mii lei Trim.9620 CTC CTC ora Ambalare ora TOTAL SALARII DIRECTE CAS 19.055.96 15.67 8.6940)*100= 0.6495 1.037.8650 4.2410) * 100 = 0.2482/1.mii lei Trim.1370 = 1.4905 2.5956=1.A.1030 3.2752 336.998% 28 Ponderea cheltuielilor de administraţie şi desfacere în total cheltuieli directe .704 3.2365) * 100 = 0.4604 1.5956 Cheltuieli generale ale secţiei 501.905.6415 76.888.121.2482 501.870 4.Transport la secţia ora 2.1135 4.901% (51.1830/17.70 54.2725 / 4.57655 Ponderea cheltuielilor generale ale secţiei în total manopera directa SC Panificaţie Dobrun S.091.0400 321.2365 17.719.0744 424.2491 506.1100 9.241. Total cheltuieli directe Cheltuieli generale de administraţie şi desfacere I II III IV Total 4.

8000 39.131.9.291.4420 6.291.4649 18.8125 3.17.997.3136 * 600 / 1400 = 56.590.745.285.225 83.2315 301.5215 0.200 131 426.1250 126.766.423.752.2700 * 600 / 1400 = 7.2000 115.A.SC Panificaţie Dobrun S. Norma Preţ unitar Valoare totala Anexa 10 .4000 4.6320 * 600 / 1400 = 35.839.499.131.6320 * 800 / 1400 = 47.995.200 19.670.0000 478.000 1.4420 83.200 150 180 1.972.5040 132.A.1543 PAINE CU CEREALE 1.0000 1.913.3136 * 800 / 1400 = 75.2005 72.745.3165 85.995.1280 132.975.3000 29 U. SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE ŞI INDIRECTE DIN FAZA I ÎN FAZA II Anexa 9 EXPLICATII Total cheltuieli materiale directe Total cheltuieli manopera Cheltuieli generale ale secţiei Cheltuieli generale de administraţie PAINE ALBA 1.4720 0.1875 0.7000 1. FIŞA DE ANTECALCULATIE PAINE ALBA 800 tone Cantitate / Explicaţii Materii prime Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine alba Faina Amelioratori Drojdie Apa Sare Gaze Energie electrica Energie termica kg kg kg mc kg mc kwh gcal 1.4250 747.998.444.423.913.M.8487 18.1157 SC Panificaţie Dobrun S.2700 * 800 / 1400 = 10.452.596 5.3645 * 800 / 1400 = 9.3645 * 600 / 1400 = 747.

000.988.0000 1.7710 1.388 1.617.289.8650 4.7448 56.5835 TOTAL MATERIALE DIRECTE SC Panificaţie Dobrun S.5% 1.0900 1.A.186.035.476.6315 2. FIŞA DE ANTECALCULATIE 30 .998.0000 7.148.752.964.6415 112.7000 19.0275 4.011.575.840.9375 35.312.6700 8.905.412.037.719.6735 ora 4.Cheltuieli transport aprovizionare Salarii directe Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine alba Amestec cereale Transport la secţia CTC CTC Ambalare CAS 19.7260 136.1280 20.0000 2.9600 15.9000 lei/tona 8.870 4.4905 2.795.300.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA TOTAL CHELTIUELI DIRECTE Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA COST SECTIE Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine alba CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA COST COMPLET COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT PROFIT RENTABILITATE COST COMPLET (inclusiv beneficiu) PRET DE VÂNZARE 3.3685 12.2226 1.1100 9.054.168 4.123.704 3.460.8487 ora ora ora 2.839.1157 120.400.

285.704 3.7000 19.289.6415 112.795.1100 9.M.2226 56.9375 35.8650 4.2500 5.388 1.719.148.412.300.0275 4.5835 1.998.054.590.870 4.8000 39.1280 20.766.988.0900 ora 4.0000 478.3000 U.0000 6.2005 72.596 0.4250 747.752.913.9600 15.2315 301.840.PAINE CU CEREALE 600 tone Cantitate / Explicaţii Materii prime Materiale directe translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale Cereale Faina Amelioratori Drojdie Apa Sare Gaze combustibile Energie electrica Energie termica Cheltuieli transport aprovizionare Salarii directe Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale Glazurare pâine Transport la secţia CTC CTC Ambalare CAS 19.6700 8.4720 0.0000 kg kg kg kg mc kg mc kwh gcal 5.905.4905 2.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA TOTAL CHELTIUELI DIRECTE Cheltuieli generale ale secţiei translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE COST SECTIE 120.617.037.575.444.499.1250 126.2000 115. Norma Preţ unitar Valoare totala Anexa 11 TOTAL MATERIALE DIRECTE 1.200 150 180 1.6735 1.7000 1.4000 4.400 1.8487 ora ora ora 2.123.9000 lei/tona 8.3165 85.0000 1.011.350.7448 31 .200 131 426.000 1.1875 0.4420 1.200 19.168 4.975.5215 0.8125 3.

312.7710 1.0000 2.400.3685 12.964.186.6315 2.7260 136.460.Cheltuieli generale de administraţie translocate din faza I în faza II asupra produsului Pâine cu cereale CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE ŞI DESFACERE ÎN FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE COST COMPLET COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT PROFIT RENTABILITATE COST COMPLET (inclusiv beneficiu) PRET DE VÂNZARE 3.476.5% 1.839.000.0000 7.035.1157 32 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful