You are on page 1of 85

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ” ARAD

FACULATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ

COLEGIUL UNIVERSITAR MEDICAL

Specializarea Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE DIPLOMĂ

FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A


HUMERUSULUI

Coordonator : Îndrumător:
Conf. Univ. Dr. Olariu Teodora

Absolventa :
Fanea Cosmina Cristina

ANUL
2007

1
MOTTO:

« Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viaţa, este
dragostea pentru viaţa celorlalţi »

L.F Celline

CUPRINS

2
LISTA ABREVIERILOR.................................................................. pag.4

MOTIVAREA LUCRĂRII.................................................. pag.5

Cap. I : PARTEA GENERALĂ

Anatomie.................................................................................. pag.7
Fractura extremităţii superioare humerusului.................... pag.9
Epidemiologie.......................................................................... pag.9
Clasificare ............................................................................... pag.10
Mecanismul de producere ..................................................... pag.10
Simptomatologie...................................................................... pag.11
Investigaţii paraclinice............................................................ pag.13
Evoluţie şi prognostic.............................................................. pag.13
Diagnostic................................................................................. pag.14
Complicaţii............................................................................... pag.14
Tratament................................................................................ pag.15

Cap. II : PARTEA SPECIALĂ DE INTERVENŢII NURSING pag.18

Cazul I............................................................................. pag.23

Cazul II............................................................................ pag.42

Cazul III.......................................................................... pag.61

CONCLUZII................................................................. pag.82

BIBLIOGRAFIE........................................................................... pag.84

LISTA ABREVIERILOR

TA tensiune arteriala
h. ora
Min minut
i.m intramuscular

3
mg miligrame
EKG elrectrocardiografie
s.c. subcutanat
Kg. kilogram
i.d intradermic
g. gram

MOTIVAREA LUCRĂRII

Meseria de asistentă medicală este concentrată pe nevoile


pacientului şi mai ales pe măsurile de nursing, am considerat necesară

4
o perfecţionare, motiv pentru care am urmat cursurile acestei
facultăţi.
Am ales această temă deoarece una din principalele cauze ale
fracturilor sunt accidentele de circulaţie dar şi cele casnice. În ultimul
deceniu aceste accidente soldate cu fracturi sunt din ce în ce mai
frecvente la toate vârstele.
Acordarea primului ajutor la locul accidentului cât şi prevenirea
completă a fracturilor pentru a nu afecta funcţiile vitale este foarte
importantă. Neglijenţa tratamentului şi a îngrijirilor medicale de
specialitate duc la pierderea complexităţii funcţionării braţului.
Din fericire evoluţia şi prognosticul fracturii extremităţii
superioare a humerusului sunt de obicei favorabile, aceste fracturi
consolidându-se într-un timp relativ scurt.

5
PARTEA GENERALĂ

CAP. I PARTEA GENERALĂ

ANATOMIE

6
Humerusul este un os lung, pereche. Se articulează cu scapula iar
distial cu oasele antebraţului.
Corpul humerusului (diafiza) prezintă trei feţe şi trei margini. Faţa
dorsală prezintă un şanţ oblic, şanţul nervului radial şi al arterei
humerale profunde. Faţa ventro-laterală prezintă în partea superioară
nişte rugozităţi în formă de V, tuberozitatea deltoidiană. Mai jos
observăm şanţul nervului radia, care se prelungeşte de pe faţa dorsală.
Faţa ventriculo-medială prezintă către mijloc rugozităţi pentru
inserţia muşchiului coraco-brahial. Marginea ventrală prezintă în
partea de sus creasta tubercului mare, pe care se inseră muşchiul
marele pectoral.

Extremitatea superioară (epifiza proximală) prezintă un cap


articular numit capul umeral, care are o formă ovolară şi este orientat
mediol şi posterior. Capul umeral este mărginit de un şanţ circular,
numit colul (gâtul) anatomic. În partea laterală a capului se află două
tuberozităţi : posterior, tuberculul mare şi anterior, tuberculul mic, pe
care se inseră muşchii. Între aceşti doi tuberculi găsim şanţul
intertubercular (culisa bicepitală), prin care lunecă tendonul porţiunii
lungi a muşchiului biceps.

Extremitatea inferioară (epifiza distială) are o formă


triunghiulară şi este turtită anteroposterior. Privită din faţa, lateral
prezintă o proeminenţă – epicondilul lateral, pe care se inseră muşchi
extensori ai antebraţului şi supinatori. Sub epicondilul lateral se află o
proeminenţă articulară, sferică, condilul umeral, care se articulează cu
radiusul. Medial de condil se găseşte o suprafţă articulară numită
trohlee, care se articulează cu incizia trohleară a ulmei. În partea
medială a epifizei se află epicondilul medial, pe care se inseră
muşchii flexori ai antebraţului şi pronatori. Deasupra trohleii,
anterior, se află o cavitate – fosa coronoidă – în care pătrunde apofiza
coronoidă a ulmei. Lateral de ea se află fosa radială. Posterior, epifiza
prezintă fosa olecraniană, pentru vârful apofizei olecraniene, în
mişcările de extensie a cotului.

7
FRACTURA EXTREMITĂŢII SUPERIOARE A
HUMERUSULUI

Această extremitate este delimitată proximal de interliniul scapulo-


humeral , iar în distial de un plan contravenţional care trece orizontal
la nivelul V-ului deltoidian.
Aceste fracturi sunt polimorfe şi survin în special la oamenii
vârstnici şi cu precădere la femei, acestea prezentând de obicei o
marcantă osteoporoză.

8
EPIDERMIOLOGIE

Incidenţa fracturilor extremităţii superioare a humerusului, este în


continuă creştere.
Fracturile extremităţii superioare a humerusului constituie
aproximativ 50% din cazurile fracturilor membrelor superioare.
Aceste fracturi ocupă primul loc la fracturi în cazul persoanelor în
vârstă.
Statisticile arată că fracvenţa acestor fracturi creşte odată cu
înaintarea în vârsta, peste 60% din fracturi survin după vârsta de 60
de ani. Rata crescută a acestora se datorează vârstei inaintate (vârsta
medie a pacienţilor este de 62 - 67 ani), datorită modificării
metabolismului osos.
Ca sex, în general bărbaţii sunt mai predispuşi la fracturi decât
femeile, lucru care se explică prin participare lor mai mare la munca
fizică. Totuşi şi femeia are stări fiziologice (ca de exemplu sarcina,
perioada de laptare, menopauza, osteoporoza), în care ea este mai
susceptibilă de a face fracturi.
Există unele tulburări ale structurii osoase, indiferent dacă este
vorba despre rarefiere osoase.
CLASIFICARE
Din punct de vedere anatomo-patologic, traiectul de fractură poate fi
situat la înălţimi diferite, astfel distingem:
⇒ Fracturi ale colului anatomic sau în zona suprafeţei
articulare
⇒ Fracturi ale colului chirurgical, acestea survin uneori cu o
pătrundere simulară a fragmentului inferior în cel cefalic,
proximal. Când această fractură este joasă, are loc uneori o
delăsare considerabilă a fragmentelor.
⇒ Fracturi tuberozitare sau parcelare, aceste fracturi au un
mecanism de producere aparte şi anume cel prin smulgre.
Se ştie că pe tochiter se inseră rotatorii externi ai umărului:
muşchii supraspinosului, subspinosului şi micul rotund. O contracţie

9
bruscă a acestor din urma muşchi, ca de exemplu într-o mişcare de
aruncare, poate cauza o fractură parcelară prin smulgere.
Fracturile parcelare se găsesc adeseori ca leziuni anexe ale unor
luxatii de umăr.

MECANISMUL DE PRODUCERE
Fracturile la acest nivel pot fi produse :
⇒ direct: prin lovituri primite pe faţa anterioară sau
posterioară a umărului,
⇒ indirect: prin căderi pe cot sau pe umăr cu bratul în
special în abducţie, când se produce o exagerare a
curburilor normale a humerusului.

Fig. 2.
Fracturi ale extremităţii superioare a humerusului

Mecanismul de producere cel mai frecvent este prin cauză indirectă,


prin cădere violentă pe umăr, pe cot sau prin tracţiune fortatp a
braţului. La tineri , prevaliază fracturile
prin adducţie.
La fracturile prin abducţie, unghiul format pe fragmente este
deschis în afară, la cele prin adducţie , unghiul pe care îl formează
fragmentele este deschis înăuntru. Adeseori însă, unghiulaţia
fragmentelor se face şi în plan sagital, unghiul fiind deschis înapoi.
Unele afecţiuni cum sunt: hemiplagia, Boala Parkinson,
metastazele osoase, osteomalacia pot favoriza producerea fracturilor.

10
SIMPTOMATOLOGIE

În afară de semnele comune tuturor fracturilor (durere şi impotenţă


funcţională) la inspecţie se constată un umăr căzut, tumefiat, cu şanţul
delto-pactoral dispărut, capul fiind înclinal înspre partea leziunii, iar
cotul respectiv fiind susţinut de mâna opusă.
Echimozele apar tardiv şi progresiv pe o arie întinsă a braţului
(faţa internă) şi a toracelui (faţa antero-internă), coborând până la
nivelul creşterilor iliace. Această echimoză este caracteristică, cvasi
patognomonică şi a fost descrisă de Hennequin.

Fig. 3.
Teritoriul Echimozei lui
Hennequin

Acestă echimoză se explică prin aceea că sângele din hematomul


fractural situat în acea fractură deasupra nivelului de inserţie a
tendonului marelui pectoral, este canalizat în teaca acestui tendon a

11
muşchiului şi se răspândeşte ulterior pe faţa antero-externă a
hemitoracelui respectiv.
La palparea prudentă şi blândă se constată durere într-un punct fix,
care corespunde de obicei focarului de fractură.
Din cauza unei ralative impotenţe funcţionale, survine un grad
oarecare de atrofie a deltoidului abducţia braţului fiind limitată.
În fracturile intraarticulare (fractura gâtului anatomic), nu survin
echimoze, hematomul fractural fiind menţinut în articulaţie.

INVESTIGAŢII PARACLINICE

Examenul paraclinic este reprezentat aproape în totalitate de


examenul radiologic, în cazul în care radiologia nu este relevată şi
diagnosticul este incert se poate apela la alte metode paraclinice:
⇒ tomografia simplă sau computerizată
⇒ scitografia osoasă utilizată mai ales în fracturile pe teren
patologic
⇒ examenul de laborator:
• VSH
• nr. de leucocite
• calcemie
• hemoglobina
• hematocrit
• glicemie
• TS. TC
• examen sumar de urină
• investigaţii histopatologice în cazul osului patologic
pentru a descoperii eventualele cauze favorizante a
fracturii, osteoporoza, osteomielita, etc.

12
EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC

Acestea sunt deobicei favorabile, aceste fracturi consolidându-se


într-un timp relativ scurt. Pseudartroza este rară .
Calusurile vicioasă, când se produc, sunt cauzate de reducerile
incomplete ale fracmentelor. Ele duc la limitatrea mişcărilor de
abducţie, ridicare şi rotaţie a braţului.

DIAGNOSTIC

⇒ Diagnostic pozitiv: se pune pe baza semnelor şi a


examenului radiologic, faţă şi profil.

⇒ Diagnostic diferenţial: se face în special cu luxaţia saculo-


humerală. Această fractură se deosebeşte de luxaţie prin
păstrarea rotunjimii umărului sau prin lipsa umărului “în
epoletă ” şi prin apropierea cotului respectiv de torace.
În fracturile acromionului, în cele ale claviculei (1/3 externă) sau
chiar în contuziile simple ale umărului, toate simptomele sunt
moderate.
În orice caz examenul radiologic este obligatoriu.

COMPLICAŢII

⇒ Fracturi deschise
⇒ Complicaţii vasculare
⇒ Leziunea nervului circumflex, una din cele mai frecvente
complicaţii, care atunci când este ireversibilă, duce la
paralizia şi atrofierea muşchiului deltoid.
⇒ Leziunea tendonului lungii porţiuni a bicepsului şi
interpoziţia acestuia între fragmentele fracturii. Aceasta din

13
urmă complicaţie este de obicei greu de diagnosticat
(imposibiliatea reducerii şi menţinerea acestei reduceri) şi
obligş de obicei la un tratament chirurgical.
Asocierea fracturii cu luxaţie scapulo-humerală, în acest caz capul
fiind luxat, apare umărul “în epoletă”, dar cotul este apropiat de
torace, deoarece pârghia umerală fiind fracturată, acest cot apare
apropiat de torace.
La tinerii sub 20 de ani pot surveni şi dezlipiri la nivelul
cartilajului de creştere.
TRATAMENT

Primul ajutor la locul accidentului

Fractura trebuie imediat imobilizată provizoriu la locul


accidentului, la nevoie sedarea durerii cu opiacee: Algocalmin,
Mialgin, Romergan, etc.
Trebuie să se efectueze cât mai repede şi cât mai corect transportul
pacientului la spital. Se vor lua măsuri ca în timpul transportului la
spital, oasele fracturate să nu se deplaseze mai mult decât în
momentul producerii fracturii.

Tratamentul de specialitate

Tratamentul fracturilor extremităţii proximale a humerusului este


în general ortopedic şi este numai în cazuri excepţionale chirurgical.
Tratamentul acestor fracturi urmează principiul simplu de e se axa
fragmentul distial după cel proximal. Printr-o abducţie a braţului,
aceasta se poate realiza aproape în toate cazurile. Dacă la tracţiunea
braţului se adaugă şi o presiune pe locul fracturii, corectându-se
unghiulaţia, se poate preveni o dislocare mai mare. Poziţia de repaus
survine într-un aparat ghipsat în abducţie în care fragmentul distal
este axat cât mai perfect după cel proximal.
Unele fracturi se lasă suficient imobilizate printr-un bandaj Desault
cu o pelota groasă de vată în axlă, cu cotul aplicat pe torace. Frica de

14
acest bandaj, care ar limita în curând mişcările umărului, este numai
atunci justificată, când el este menţinut mai mult de 14 zile.
La pacienţii, care din cauza unor leziuni toracale nu pot suporta
aplicarea jenantă a unui aparat ghipsat toraco-brahial, punerea în
repaos a fracturii se face cel mai bine tracţiune palicată în pat.
Tracţiunea se realizează printr-o broşă trecută prin olecran, antebraţul
fiind pus orizontal, braţul verical, iar potcoava de tracţiune fiind
întinsă de o sârmă trecută peste mai mulţi scripeţi.
La fracturile care sunt angrenate într-o mică unghiulaţie se poate
renunţa la o repunere exactă. La unii pacienţi foarte bătrâni trebuie să
ne mulţumim şi cu o reducere relativă şi începând de îndată cu o
reeducare funcţională, se pot obţine rezultate relativ bune. Capul
humeral nu are cal femural sau ca gâtul femural funcţii statistice şi o
discretă unghiulare sau o limitare a mişcării umărului la aceaşti
pacienţi bătrâni nu au o importanţă prea mare.
La tinerii cu epifiziolită (deslipire diafizo-epifiziară) se impune o
reducere cât mai perfectă, întrucât o reducere incompletă are ca
urmare o tulburare de creştere în lungime a osului.
Fracturile parcelare prin smulgere ale tuberozităţii se tratează cu
punerea în repaos în abducţie a braţului şi reluarea mişcărilor după 2 -
3 săptămâni.
Chirurgical se rezolvă numai cazurile în care reducerile imperfecte
sunt incompatibile cu o bună vindecare a leziunilor. Această
osteosinteză se practică de obicei cu scoabe sau broţe Kirsinchner.
Fracturile luxaţiei capului humeral, necesită fireşte o intervenţie
chirurgicalş care are ca obiectiv repunerea capului şi fixarea focarului
de fractură.
Dat fiind faptul că foarte multe din aceste fracturi survin la
oamenii înaintaţi în vârstă, nu este întotdeauna necesară o reducere
ideală, unele dezaxări mici şi chiar scurtării fiind perfect compatibile
cu o bună funcţionalitate, mai ales dacă reducerea funcţională a fost
începută de timpuriu.

15
REGIMUL

Regimul alimentar: în primele zile după operaţie se instituie un


regim lacto - fainos. Din a treia zi (de la reluarea tranzitului
intestinal) se trece la un regim comun.
Regimul de mobilizare: variază în funcţie de intervenţia
chirurghicală efectuată şi de sediul şi gravitatea fracturii. În timpul
prezenţei aparatului ghipsat se va efectua mobilizarea pasivă şi apoi
activă treptat prin testarea şi stabilirea sensibilităţii la nivelul zonei
operate.
După scoaterea aparatului gipsat se va trece la mobilizarea activă
a membrului respectiv, având grijă ca la cel mai mic semn de
oboseală, durere, impotenţă funcţională să reducem timpul de
mobilizare. Ulterior este indicat a se evita eforturile fizice intense cu
predilecţie pe membrul operat.

16
CAP. II

17
PARTEA SPECIALĂ DE
INTERVENŢII NURSING

În lucrarea aceasta s-au studiat trei cazuri ale fracturii extremităţii


superioare a humerusului, arătându-se nevoile de dependenţă
medicale la acest tip de fractură.
În îngrijirea pacienţilor se ţine cont de “demersul ştiinţific”,
respectând etapele fundamentale ale acestui demers
Culegerea datelor
Analiza şi interpretarea datelor formulând diagnosticul de îngrijire.
Planificarea intervenţiilor, stabilind obiectivele în legătură cu
pacientul (rezultatele aşteptate)
Intervenţiile asistentei.
Evaluarea rezultatelor.

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea


celor 14 nevoi fundamentale, componentele bio-psihico-sociale,
culturale şi spirituale ale individului.
Atingerea de către pacient în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală. Pentru a aplica modelul conceptual al
Virginiei Henderson, asistenta trebuie să ştie că : o nevoie
fundamentală este o necesitate vitală esenţială a fiinţei umane pentru
a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt :


1. a respira şi a avea o bună circulaţie
2. a bea şi a mânca
3. a elimina
4. a se mişca şi a avea o bună postură
5. a se odihni şi a dormi
6. a se îmbrăca a se dezbrăca
7. a-şi mentine temperatura corpului în limitele normale

18
8. de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
9. de a evita pericolele
10.a comunica
11. de a acţiona după propriile convingeri şi valori, de a practica religia
12. de a fi preocupat în vederea realizării
13.de a se recrea
14. de a învaţa cum să îţi păstrezi sănătatea

1. Culegerea datelor
Culegerea datelor ne permite să facem o inventariere a tuturor
aspectelor privind pacientul în globalitatea sa.
Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei,
asupra obiciurilor sale de viaţă şi asupra stării de satisfacere a
nevoilor fundamentale.

2. Analiza şi interpretarea datelor


Pune în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de
dificultate care le-a generat, adică elaborarea « procesului de
îngrijire«.

3. Planificarea intervenţiilor ne permite :


- determinarea obiectivelor de atins (rezultatul aşteptat)
- stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Intervenţia asistentei
Utilizarea planului de intervenţii elaborat, precizarea lor corectă.

5. Evaluarea rezultatelor
Constă în analiza rezultatului obţinut şi dacă au apărut noi date în
evoluţia stării pacientului şi eventual, dacăa este necesară reajustarea
interveţiilor şi obiectivelor (procesul clinic).

19
20
CAZUL I

DEMERSUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTA


P. V.

CULEGEREA DATELOR

A. Date relativ stabile:

21
⇒ Nume : P.
⇒ Prenume: V.
⇒ Nationalitate: Română
⇒ Data naşterii: 25.05.1976
⇒ Religia: Ortodoxă
⇒ Limba vorbită: Română

B. Date relativ variabile:

Informaţii generale:
⇒ Vârsta: 31 ani
⇒ Starea civilă: Căsătorită
⇒ Domiciliul: Satu Mare, str. George Călinescu, nr. 25

Caracteristici generale:
⇒ Ocupaţia: Profesoară
⇒ Obiceiuri: Gătitul
⇒ Alimentaţia: Diversificată
⇒ Consumul de cafea, tutun, alcool: 2 - 3 cafele pe zi, tutun
1 pachet de ţigări pe zi, alcool ocazional.

Evenimente biologice legate de sănătate:


⇒ Boli anterioare: amigdalită
⇒ Sarcini: o sarcină fiziologică
⇒ Intervenţii chirurgicale: amigdalectomie
⇒ Accidente: nu a avut

Elemente fizice şi reacţionale:


⇒ Grup sanguin: A II, Rh pozitiv
⇒ Deficienţe senzoriale: nu prezintă
⇒ Alergii: nu este alergică la nimic

22
Reţeaua de susţinere a persoanei: pacienta este căsătorită, soţul
este inginer, are o fetiţăa de 5 ani, părinţii sunt pensionari. Are
foarte mulţi prieteni.

Date variabile legate de starea fizică:


o
⇒ Temperatura: 36.7 C
⇒ Puls: 80 pulsaţii/minut
⇒ T.A: 120/80 mmHg
⇒ Respiraţia: fiziologică
⇒ Eliminare: micţiuni şi scaune normale
⇒ Greutate: 67 Kg
⇒ Inaltimea: 1.70 m
⇒ Culoarea ochilor: negrii
⇒ Organe de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt normale

Date variate legate de condiţii psihosociale:


⇒ Anxietate: moderată
⇒ Stres: nu este stresată
⇒ Confort: inconfort, se acomodează greu la mediul
spitalicesc
⇒ Stare depresivă: nu prezintă
⇒ Stare de constienţă: constientă, orientată
⇒ Capaciate de comunicare: este comunicativă

ECHIPA DE INTERVENŢIE

Dr. Bartha Dezideriu


As. Domide Violeta
Absolventa Fanea Cosmina Cristina

RETORICUL BOLII

În dimineta zile de 23.01.2007 a ieşit în curtea casei şi alunecând a


căzut. S-a lovit la membrul superior stâng şi în urma lovituri nu şi-a

23
mai putut mişca braţul. Cu ajutorul soţului ei, aceasta reuşeşte să se
ridice, soţul ei chemând salvarea. La urgenţă este diagnosticată cu
fractură a extremităţii superioare a humerusului. Pacienta este
internată pe secţia Ortopedie-Traumatologie.

MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE


⇒ Stare generală alterată
⇒ Durere vie la nivelul umărului
⇒ Impotenţă funcţională
⇒ Crepitaţii osoase

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Pacienta în vârstă de 31 de ani, echilibrată din punct de vedere


fizic, se internează în data de 23.01.2006 cu următoarele manifestări
de dependenţă:
⇒ Durere vie la nivelul umărului
⇒ T.A.: 120/80 mmHg
⇒ Puls: 80 pulsaţii/minut
o
⇒ Temperatura: 36.7 C
⇒ Respiraţia: fiziologică

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

MANIFESTĂRI DE
NEVOIA SURSE DE DEPENDENŢĂ DIAGNOSTIC

24
DIFICULTATE NURSING
1. de a respira - anxietate - posibil tahipnee - potenţial dificultatea
şi a avea o - durere de a respira
bună circulaţie

2. de a bea şi de a- constrângeri fizice - incapacitatea de a - dificultate în a se


manca -anxietate, durere se hrăni fără ajutor alimenta şi hidrata

3. de a elimina - alimentaţie - absenţa scaunelor - constipaţie


insuficientş de mai multe zile
- lipsa exerciţiilor fizice
- dificultate de a
defeca
4. de a se mişca - constrângeri fizice - incapacitatea de a se -imobilitate
şi de a menţine - anxietate mişca, ridica, aşeza
o postură - durere şi merge
corectă

5. de a dormi şi - mediu - astenie, oboseală - epuizare


de a se odihni necorespunzător - nelinişte
- evenimente - descurajare
ameninţătoare - dificultatea în a
- incomoditate dormi - insomnie
- durere - trezire frecventă
- anxietate - agitaţie

6. de a se -constrângeri fizice - dificultate în a se -stângăcie


îmbrăca şi - imobilitate şi îmbrăca şi dezbrăca
dezbrăca durere

7. de a-si - alterarea circulţiei - scăderea - extremităţi reci


menţine periferice temperaturii sub - hipotermie
temperatura limitele normale
corpului în
limite normale

8. de a fi curată, - constrângeri fizice - nu poate să-şi - dificultate în a-şi


îngrijită şi a - imobilitate acorde îngrijiri de acorda îngrijiri de
proteja - durere igienă igienă
mucoasele şi
tegumentele
curate

25
9. de a evita - durere la nivelul - agitaţie - anxietate
pericolele focarului de fractură - nelinişte
- neacceptarea bolii - insomnie
- mediu neadecvat
- constrângeri fizice - iritabilitate - durere la nivelul
- lipsa - plângeri, plâns focarului de fractură
autocontrolului
- traumatisme
- durere evenimente
ameninţătoare - temeri
- panică - frică, teamă

10. de a - spitalizare - expresia - singurătate


comunica - boală sentimentelor de
- mediu neadecvat singurătate şi
respingere

11. de a acţiona - neacceptarea bolii - incapacitate de a - dificultate de a


conform propriilor desfăşura practici participa la activităţi
convingeri şi religioase religioase
valori, de a
practica religia

12. de a fi - anxietate - incapacitatea de a - devalorizare


preocupată în - epuizare şi stre răspunde aşteptărilor
vederea depresivă altora
realizării - evenimente - sentimentul de
ameninţătoare incompetenţă

13. de a se - anxietate - incapacitatea de a se - dicicultatea de a


recrea - spitalizare recrea îndeplini activităţi
-imobilitate recreative

14. de a învăţa - lipsa de infrmaţii - lipsa de cunoaştere - insuficientă


şi de cunoştiinţe a bolii, a măsurilor cunoaştere
necesare menţinerii de prevenire a
sănătăţii complicaţiilor
- teama de

26
necunoscut
- anturaj şi mediu
necunoscut

DIAGNOSTICUL NURSING
Pacienta prezintă:
⇒ Durere de intensitate mare
⇒ Impotenţă funcţională
⇒ Stare generală uşor alterată (ameţeală, facies palid)
⇒ Anxietate
⇒ Risc de complicaţii
DIAGNOSTICUL MEDICAL

Luxaţie de cap humeral.

STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII

⇒ Prevenirea morţii subite


⇒ Calmarea durerii
⇒ Prevenirea imobilităţii
⇒ Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală
⇒ Crearea condiţiilor optime de odihnă
⇒ Menţinerea tegumentelor uscate şi curate
⇒ Prevenirea greţurilor şi vărsături

PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPRATOR

PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE


AUTONOME DELGATE
Durere la nivelul Să calmez Supraveghez Algocalmin fiole II După 30 minute
membrului durerea în cât funcţiile vitale. i.m. la nevoie scade durerea.
superior stâng. mai scurt timp Creez condiţii de
posibil. microclimat.
Asigur o poziţie

27
cât mai
comodă pacientei.
Imobilizez
frecvent pentru
prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
şi carcterul
durerii.
Psihoterapie.
Aplic punga cu
gheaţă.
Stare de Să-i asigur toate Ii explic Atela provizorie. Pacienta
imobilitate totală îngrijirile necesitatea colaborează.
impusă de leziune. necesare. imobilizării Stă în poziţie
Să previn pentru a nu se comodă şi se
imobilitatea pe agrava boala. mobilizează.
parcursul Servesc pacienta
celor 3 zile. la pat cu cele
necesare atât
pentru alimentaţie
cât şi pentru
eliminare.
Investighez
capaciatatea de
mobilizare.
Urmăresc punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Previn
imobilitatea.

Frica, teama de Să o linistesc cu Încerc să o Fenobarbital 2x1 Să o liniştesc în


intervenţia privire la liniştesc tabletă / zi. privinţa intervenţiei
chirurgicală. intervenţia satisfăcându-i chirurghicale.
chirurghicală. cererea de
informaţii cu
privire la
intervenţia
chirurghicală.
Încurajez, încerc

28
să o acomodez la
mediul de spital.
O aduc în contact
cu alţi pacienţi cu
evoluţie favorabilă.

Insomnie Să creez Aerisesc salonul şi Diazepan 0,010 mg/ Prezintă perioade


condiţii optime port discuţii cu zi. de somn liniştit.
de odihnă şi pacienta.
somn. Mă interescez de
programul ei de
somn.
Îi explic
necesitatea
odihnei pentru
oragnism.
O educ să evite
mesele copioase.

Dificultate de a se Să fie O ajut să se Regim comun. Curba ponderală


alimenta. alimentată alimenteze. se menţine.
corespunzător. Investighez Aport caloric
obiceiurile şi calitativ
cunoştinţele corespunzător.
despre o
alimentaţie corectă.
O servesc la pat.
O ajut să efectueze
toaleta cavităţii
bucale.
Înlătur alimentaţia
ce predispune la
constipaţie.
Îi asigur un aport
de minim
2 L lichide.
Păstrarea curbei
ponderale.

Dificultate de a-şi Să-i asigur Efectuez toaleta Este curată şi


menţine igiena corporală. parţială pe regiuni. îngrijită.

29
tegumentele Îi asigur lenjerie
curate. de pat şi corp
curate.
Igiena corectă a
regiunii perianale

Constipaţia Eliminări Urmăresc un aport dePurative : A 2-a zi are scaun.


fiziologice 2 L de lichide. Dulcolax
Elimin alimentele 1 tableta / zi.
care favorizează
constipaţia.
Evitarea meselor
copiase seara.
Masajul
abdominal
postprandial.
Respect
intimitatea în
timpul eliminării.

Insuficienta Să o informez Informez pacienta Pacienta înţelege


cunoaştere a bolii despre starea sa despre cauzele., şi pune îmtrbări
actuală. factorii în legătură cu
favorizanţi starea sa actuală.
ai bolii.
Îi solicit ajutorul
în toate
intervenţiile pe
care le fac.
Evaluez
complianţa la
diferite manevre.

INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII

Pregătirea psihică:
⇒ Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.

30
⇒ O rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie. O încurajez
punăd-o în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie cu evoluţie
favorabilă.
⇒ Îi explic pacientei câteva proceduri preoperatorii şi
portoperatorii.
⇒ Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii adverse ca :
greţuri, vărsături.

Pregătirea fizică:
⇒ La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.
⇒ La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind
negativ.
⇒ La ora 1015 se efectuează tolaeta corporală a regiunii
insistând asupra membrului lezat, se rade pilozitatea.
⇒ La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA =
110/70 mmHg, Puls = 70 bătăi/minut, T= 36,6 oC.
⇒ La ora 1130 se face EKG-ul.
⇒ La ora 12 se fcae consultul presanestezic la pat.
⇒ O informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să
mănânce şi să bea nimic.
⇒ O informez că în seara aceasta i se va face clisma
evacuatorie.
⇒ O informez să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o
tabletă de Diazepan.

ANALIZE DE LABORATOR

BIOCHIMIE VALORI NORMALE


⇒ Creatinina : 1,08 mg % 0,6 -1,20 mg%
⇒ T.S. : 3 minute 2-4 minute
⇒ T.c. : 11 minute 8-12 minute

HEMATOLOGICE VALORI NORMALE


⇒ Hemoglobina : 14,9 G/100ml 15= 2g/ 100ml

31
⇒ Hematocrit : 45% 46 ± 6%
⇒ Nr. leucocite : 9.600 mm 4.200 – 10. 000 mm3
3

⇒ Nr. tromocite : 200. 000 mm3 150 – 400.000 mm3


⇒ V.S.H. : 10 mm / h 1 – 10 mm/h
⇒ Glicemie : 0
94 mg /00 80 – 120 mg 0/00
EXAMEN DE URINĂ VALORI NORMALE
⇒A : ------
⇒P : -----
⇒Z: -----
⇒ Sediment : -----

ZIUA INTERVEŢIEI

⇒ La ora 8 se transportă pacienta în sala de operaţie.


⇒ La ora 9 se efectuează osteosinteza cu scoabe Kirschner.
⇒ Intevenţia decurge favorabil.
⇒ În timpul intervenţiei pacienta prezintă : stare generală
bună, T.A. stabilă, pierdere minimă de sânge.
⇒ La ora 11 este readusă pe secţie.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII IMEDIATE

⇒ La ora 1130 pacienta este pusă în pat.


⇒ Monitorizez funţiile vitale : - T.A. = 100/ 80mmHg
- Puls = 65 pulsaţii/ min
- Temperatura = 36,5oC
⇒ Supraveghez perfuzia.
⇒ Supraveghez bolnava până la trezirea totală din anestezie.
⇒ Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal
minim 5- 6 ore pentru că i s-a făcut rahianestezie.
⇒ Îi umezesc buzele cu comprese de ceai amar.
⇒ La ora 1230 monitorizez funcţiile vitale :
- T.A. = 115/80mmHg

32
- Puls = 65 pulsaţii/ min
- Temperatura = 37oC
- Respiraţia = fiziologică
⇒ Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.m.
⇒ Pacienta acuză uscăciune cavităţii bucale : efecuez toaleta
cavitaţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele
cu ceai amar.
⇒ La ora 13 pacienta are micţiune spontană.
⇒ Se suprimă perfuzia.
⇒ Ii explic pacientului sa participe la ingrijirile postoperatorii,
mobilizarea precoce exercitii ale membrelor superioare si
inferioare pentru prevenirea trombozei

STABILIREA PRIRITĂŢILOR POSTOPERATORII

⇒ Risc de complicaţii imediate (şoc hemoragic, embolie


pulmonară, tromboembolie).
⇒ Calamarea durerii.
⇒ Asigurarea condiţiilor optime de somn.
⇒ Asigurarea unei poziţii corecte şi comode.
⇒ Diminuarea uscăciunii de la nivelul cavităţii bucale.
⇒ Prevenirea complicţiilor datorită imobilizări

33
PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN ZIUA INTERVENŢIEI ŞI
POSTOPERATOR

25.01.2006

PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNTII INTERVENTII EVALUARE


AUTONOME DELGATE
Risc de apariţie aPevenirea Monitorizarea Oxacilină 4x1 gr. i.m.TA=120/80 mmHg
complicaţiilor. complicaţiilor. funcţiilor vitale. Clivarin 0,3 ml / zi. Puls=60 pulsaţii/min.
Îi expic să evite T=36,9oC
mişcările bruşte şi să Respiraţia fiziologică.
semnaleze orice
modificare în
starea sa generală.

Durere în urma Calmarea Să urmăresc Piafen fiolă I i.m. Durerea scade în


intervenţiei durerii. starea pacientei. intensitate.
chirurgicale . Creez condiţii optime
în salon.
Inspectez
caracterul şi
sediul durerii.
Punga de gheaţă.
Psihoterapie.

Dificultate de a Să-i asigur Aerisesc salonul. Diazepan Pacienta are somnul


dormi. condiţii optime Stau de vorbă cu tb. I per os. liniştit.
de somn şi pacienta.
odihnă. O educ să evite
mesele copioase
şi stările de
tensiune.

Dificultate de a se
Să-i asigur o Aşez membrul Starea de amorţeală
mişca si de a-şi poziţie cât operat pe o pernă se ameliorează.
menţine o mai corectă şi mai dură.

34
postură cât O ajut să-şi
corectă. mai comodă. schimbe poziţia.
Efectuez toaleta
parţialş ori de
câte ori este
nevoie.
Iau măsuri
necesare pentru
prevenirea
escarelor de
decubit.
Servesc pacienta
la pat.
Investigehz
capaciatatea de
mobilizare.

Uscăciune la Să prezinte Îi efectuez toaleta Regim hidric. Cavitatea bucală şi


nivelul cavităţii mucoase cavităţii bucale buzele sunt umede.
bucale şi a umede în cu glicerină
buzelor. permanenţă. boraxată şi ii
umezesc buzele
cu ceai amar ori
de câte ori este
nevoie.
După 17 ore
încep să-i
administrez
lichide per os.

26.01.2006 - 02.02.2006

35
PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Risc de apariţie aSă îngrijesc Efectuez toaleta Toaleta şi Plaga evoluează
complicaţiilor. corect plaga şi zilnică a plăgii cu pansamentul normal.
să observ orice alcool sanitar în plăgii.
modificare a ei. jurul ei, pe urmă
cu alcool iodat şi
aplic pansament
cu Rivanol,
respectând
regulile de asepsie
antisepsie.

Tulburări de Să-i creez Aerisesc salonul. Diazepan tb. 0,010 Pacienta prezintă
somn: insomnie. condiţii optime Îi explic mg / zi sau o fiolă / perioade de somn
de somn şi necesitatea zi. liniştit.
odihnă. odihnei pentru
organism.
Îi spun să evite
consumul de
cafea înainte de
culcare.

Dificultate de a se
Să-i asigur o Aşez membrul Starea de
mişca şi de a-şi poziţie cât mai operat pe o pernă disconfort se
menţine o corectă şi cât mai dură. ameliorează.
postură corectă. mai comodă O ajut să-şi
schimbe poziţia.
Efectuez toaleta
partialş ori de
câte ori este
nevoie.
Iau măsuri
necesare pentru
prevenirea
escarelor de
decubit.
Servesc pacienta
la pat.
Investigehz
capaciatatea de

36
mobilizare.
Îi fac masaj usor
la mâna operată
şi în zonele
predispuse escarelor.

Riscul apariţiei Prevenirea Îi fac masaj uşor Starea de


escarelor. escarelor şi a şi o pudrez cu amorţeală se
pneumoniei de pudră de talc. ameliorează.
decubit. Protejez călcâiele,
cu colaci de vată.
Îi schimb poziţia
în pat cât mai
des
din 30 în 30 de
minute.
Întind cearceaful
pentru a nu avea
cute.
Respect măsurile
pentru prevenirea
infecţiilor
nosocomiale.

Senzaţie de Îi ofer Efectuez toaleta Evolutia plagii


mâncărime la informaţii zilnică a plăgii. este favorabila.
nivelul plăgii şi despre Îi explic că Pacienta a inteles
cunoştinţe comportamentul senzaţia de cerintele pentru o
insuficiente în perioda de mâncărime pe evolutie
despre boală. convaleşcentă. care o are este favorabila.
un semn al
vindecării plăgii.
Îi dau informaţii
despre regimul
de cruţare şi cel
fizic.
O informez
despre pericolul
recidivei in cazul
nerespectării
regimului.

37
O urmăresc
dacă întelege şi
respecta cele
spuse.

Anxietate, Să-i înlătur Îi explic că Scoaterea firelor Suportă bine


teama, frica de starea de frică. scoaterea firelor în data de scoaterea firelor.
scoaterea Încurajarea nu este 02.02.2006
firelor. pacientei. dureroasă şi
depinde de
evoluţia plăgii.
Îi explic că
poate fi
neplăcută dar nu
dureroasă.

EVALUARE FINALĂ

După o spitalizare de 11 zile, pacienta P.V. este externată în data de


02.02.2006 cu o stare generală ameliorată, apetitul reluat, capacitate
de mobilizare bună.
Capaciatea de odihnă satisfăcătoare şi necesităţile fiziologice
corespunzătoare.
Este instruită în privinţa :
⇒ respectării regimului de cruţare fizică
⇒ continuarea tratamentului prescris de medic
⇒ revenirea la control periodic (primul peste 7 zile)
⇒ recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie
locală a plăgii şi prezentarea la medic
⇒familia este instruită săa urmărească regimul de viaţă al
pacientei

Tratamentul urmat:
Oxacilină 4x1 gr./zi
Algocalmin fiole la nevoie.
Piafen tablete, la nevoie.

38
Diazepan 1 tabletă seara, la nevoie.
Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.
Clivarin 0,3 ml / zi s.c.

39
CAZUL II

DEMERSUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL


M.E.

CULEGEREA DATELOR
A. Date fixe:

⇒ Nume : M.
⇒ Prenume: E.

40
⇒ Naţionalitate: Română
⇒ Data naşterii: 20.10.1936
⇒ Religia: Ortodoxă
⇒ Limba vorbită: Română

B. Date relativ variabile:

Informaţii generale:
⇒ Vârsta: 70 ani
⇒ Starea civilă: Căsătorit
⇒ Domiciliul: Ardud, str. Înfrăţirii, nr. 112

Caracteristici generale:
⇒ Ocupaţia: Pensionar
⇒ Obiceiuri: Grădinăritul
⇒ Alimentaţia: Diversificată
⇒ Consumul de cafea, tutun, alcool: nu consumă cafea şi
tutun, alcool ocazional

Evenimente biologice legate de sănătate:


⇒ Boli anterioare: nu a avut
⇒ Intervenţii chirurgicale: nu a avut
⇒ Accidente: nu a avut

Elemente fizice şi reacţionale:


⇒ Grup sanguin: A II, Rh pozitiv
⇒ Deficienţe senzoriale: nu prezintă
⇒ Alergii: nu este alergic la nimic

Reţeaua de susţinere a persoanei: pacientul este casatorit,se


înţelege foarte bine cu soţia lui. Are doi băieţi si patru nepoţi. Fiind
foarte sociabil are foarte mulţi prieteni.

Date variabile legate de starea fizică:

41
⇒ Temperatura: 36.2 oC
⇒ Puls: 85 pulsaţii/minut
⇒ T.A: 170/90 mmHg
⇒ Respiraţia: fiziologică
⇒ Eliminare: micţiuni şi scaune normale
⇒ Greutate: 70 Kg
⇒ Înălţimea: 1.70 m
⇒ Culoarea ochilor: albaştri
⇒ Organe de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt în limitele
vârstei
Date variate legate de condiţii psihosociale:
⇒ Anxietate: moderată
⇒ Stres: nu este stresat
⇒ Confort: inconfort, se acomodează greu la mediul
spitalicesc
⇒ Stare depresivă: prezintă o uşoară stare depresivă
⇒ Stare de constienţă: conştient, orientat
⇒ Capaciate de comunicare: este comunicativ
ECHIPA DE INTERVENŢIE

Dr. Bartha Dezideriu


As. Hertea Eleonora
Absolventa Fanea Cosmina Cristina

RETORICUL BOLII

Pacientul ne prezintă că în data de 02.04.2004 în jurul orei 13


coborând treptele în casă a suferit un accident prin cădre,
nemaiputând să-şi mobilizeze membrul superior stâng.
În aceeaşi zi datorită durerii şi imobilizării mâinii este adus la
Urgenţă.
După consult de specialitate se pune diagnosticul fractura
extremităţii superioare a humerusului ăn zona suprafeţei articulare.

MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE

42
⇒ Stare generală alterată
⇒ Durere vie la nivelul umărului
⇒ Impotenţa funcţională
⇒ Crepitaţii osoase

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE


Pacientul în vârstă de 70 de ani, echilibrat din punct de vedere
psihic, se internează în data de 02.04.2004 cu următoarele manifestări
de dependenţă:
⇒ Durere vie la nivelul umărului
o
⇒ Temperatura: 36.2 C
⇒ Puls: 85 pulsaţii/minut
⇒ T.A: 170/90 mmHg
⇒ Respiraţia: fiziologică
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

MANIFESTARI DE
NEVOIA SURSE DE DEPENDENTA DIAGNOSTIC
DIFICULTATE NURSING
1. de a respira - anxietate - voce răguşită - alterarea vocii
şi a avea o - durere
bună circulaţie - diminuarea
mobilităţii

2. de a bea şi de a-anxietate, durere, - nu vrea să mănânce - refuz de a se alimenta


manca slăbiciune, nimic şi hidrata
singurătate - nu vrea să bea deloc
- lipsa de cunoştere
a nevoilor în
hidratare şi
mineralizarea
organismului

3. de a elimina - anxietate - letargie (inactivitate - deshidratare


- lipsa hidratării şi totală)

43
mineralizării - uscăciunea pielii şi
organismului a mucoaselor

4. de a se mişca - anxietate - alinierea greşită a - postură neadecată


şi de a menţine o - durere membrelor
postură corectă - constrângeri fizice - reticenţă în a - refuzul de a se mişca
- lipsa interesului încerca să facă
mişcări

5. de a dormi şi - mediu - astenie, oboseală - epuizare


de a se odihni necorespunzător - nelinişte
- incomoditate - descurajare
- durere - dificultatea în a
- anxietate dormi - insomnie
- trezire frecventă

6. de a se - slăbiciune - refuzul de a se -dezinteres faţă de


îmbrăca şi - oboseală îmbrăca şi dezbrăca ţinuta vestimentară
dezbrăca - anxietate

7. de a-şi - alterarea circulţiei - scăderea - extremităţi reci


menţine periferice temperaturii sub - hipotermie
temperatura limitele normale
corpului în
limite normale

8. de a fi curat, - slăbiciune - neglijarea - dezinetres în a-şi


îngrijit şi a - oboseală îndeplinirii îngrijirilor acorda îngrijiri de
proteja - perturbarea igienice igienă
mucoasele şi imaginii de sine
tegumentele - anxietate

9. de a evita - durere la nivelul - agitaţie - anxietate


pericolele focarului de fractură - nelinişte
- neacceptarea bolii - insomnie
- mediu neadecvat
- nelinişte - iritabilitate - durere la nivelul
- constrângeri fizice - plângeri, plâns focarului de fractură
- lipsa
autocontrolului

44
- temeri
- panică - frică, teamă

10. de a - lipsa controlului - izolare de anturaj şi - singurătate


comunica anxietăţii de mediu - izolare socială
- neadapatare la - expresia
boală sentimentelor de
- mediu neadecvat singurătate şi
respingere
- lipsa de interes

11. de a acţiona - neacceptarea bolii - procupare faţă de - nelinişte faţă de


conform - frica de moarte semificaţia suferinţei semnificaţia propiei
propriilor - grija faţă de sensul existenţe
convingeri şi vieţii şi a morţii
valori, de a
practica religia
- neadapatre la mediul- autoacuzare - sentiment de
spitalicesc - autopedepsire culpatibilitate
- refuzul de a se - perceperea bolii ca o
conforma pedeapsă
tratamentului

12. de a fi - neadaptarea la - incapaciatea de a lua - neputinţa


preocupat în realitate decizii
vederea - lipsa de cunoaştere a- incapaciatea de a
realizării stării sale de rezolva problemele
sănătate şi a
tratamentelor

13. de a se - anxietate - incapacitatea de a se - dicicultatea de a


recrea - spitalizare recrea îndeplini activităţi
-imobilitate recreative

14. de a învăţa - lipsa de informaţii şi- lipsa de cunoaştere - insuficientă cunoaştere


de cunoştiinţe a bolii, a măsurilor
necesare menţinerii de prevenire a
sănătăţii complicaţiilor
- teama de
necunoscut

45
DIAGNOSTICUL NURSING

Pacientul prezintă:
⇒ Durere de intensitate mare
⇒ Tumefacţie locală
⇒ Impotenţă funcţională
⇒ Stare generală uşor alterată (senzaţie ameţeală, facies palid)
⇒ Anxietate
⇒ Risc de complicaţii

DIAGNOSTICUL MEDICAL

Fractura extremităţii superioare a humerusului în zona suprafeţei


articulare.

STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII

⇒Prevenirea morţii subite


⇒Calmarea durerii
⇒Prevenirea imobilităţii pe parcursul celor 3 zile
⇒Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală
⇒Crearea condiţiilor optime de odihnă
⇒Menţinerea tegumentelor uscate şi curate
⇒Prevenirea greţurilor şi vărsăturilor

PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR

PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE


AUTONOME DELGATE
Durere la nivelulSă calmez Supraveghez Algocalmin fiole II După 30 minute
membrului durerea în cât funcţiile vitale. i.m. la nevoie scade durerea.
superior stâng. mai scurt timp Creez condiţii de

46
posibil. microclimat.
Asigur o
poziţie cât mai
comodă
pacientului.
Îl imobilizez
frecvent pentru
prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
şi carcterul
durerii.
Psihoterapie.
Aplic punga cu
gheaţă.

Stare de Să-i asigur Îi explic Atela provizorie. Pacientul


imobilitate toate îngrijirile necesitatea colaborează.
totală impusă necesare. imobilizării Stă în poziţie
de leziune. Să previn pentru a nu se comodă şi se
imobilitatea agrava boala. mobilizează.
pe parcursul Servesc pacientul la
celor 3 zile. pat cu cele
necesare atât
pentru
alimentaţie cât şi
pentru eliminare.
Investighez
capaciatatea de
mobilizare.
Urmăresc
punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Previn
imobilitatea.

Frica, teama de Să îl liniştesc Încerc să îl Fenobarbital 2x1 Să îl liniştesc în


intervenţia cu privire la liniştesc tableta / zi. privinţa
chirurgicală. intervenţia satisfăcându-i intervenţiei
chirurghicală. cererea de chirurghicale.

47
informaţii cu
privire la
intervenţia
chirurghicală.
Încurajez, încerc
să îl acomodez la
mediul de spital.
Îl aduc în
contact cu alţi
pacienţi cu evoluţie
favorabilă.

Insomnie Să creez condiţii Aerisesc salonul Diazepan 0,010 mg/ Prezintă perioade
optime de şi port discuţii cu zi. de somn liniştit.
odihnă şi somn. pacientul.
Mă interescez de
programul lui de
somn.
Îi explic
necesitatea
odihnei pentru
oragnism.
Îl educ să evite
mesele copioase.

Dificultatea de Să fie alimentat Îl ajut să se Regim comun. Curba ponderală


a se alimenta. corespunzător. alimenteze. se menţine.
Investighez Aport caloric
obiceiurile şi calitativ
cunoştinţele corespunzător.
despre o
limentaţie corectă.
Îl servesc la pat.
Il ajut să
efectueze toaleta
cavităţii bucale.
Înlătur
alimentaţia ce
predispune la
constipaţie.
Îi asigur un aport

48
de minim 2 L
lichide.
Păstrarea curbei
ponderale.

Dificultate de a- Să-i asigur Efectuez toaleta Este curat şi


menţine igiena parţial pe regiuni. îngrijit.
tegumentele corporală. Îi asigur lenjerie
curate. de pat şi corp
curate.
Igiena corectă a
regiunii perianale.

Constipaţia Eliminări Urmăresc Purative : Dulcolax 1A 2-a zi are


fiziologice un aport de tableta / zi. scaun.
2 L de lichide/ 24
ore.
Elimin alimentele
care favorizează
constipaţia.
Evitarea meselor
copiase seara.
Masajul
abdominal
postprandial.
Respect
intimitatea
în timpul
eliminării.
Insuficienta Să il informez Informez Pacientul înţelege
cunoaştere a despre starea pacientul despre şi pune îmtrbări
bolii sa actuală. cauzele, factorii în legătură cu
favorizanţi si starea sa actuală.
predispozanti ai
bolii.
Îi solicit ajutorul
în toate
intervenţiile pe
care le fac.
Evaluez
complianţa la

49
diferite manevre.
INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII

Pregatirea psihică:
⇒Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.
⇒ Îl rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie.
⇒ Îl încurajez punâdu-l în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie cu
evoluţie favorabilă.
⇒Îi explic pacientului câteva proceduri preoperatorii şi
portoperatorii.
⇒Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii secundare ca :
greţuri, vărsături.

Pregătirea fizică:
⇒ La ora 9 se recolteaza probele biologice pentru examneul de
laborator
⇒La ora 930 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.
⇒La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind
negativ.
⇒La ora 1015 se efectuează tolaeta corporală a regiunii
insistând asupra membrului lezat, se rade pilozitatea.
⇒La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA =
110/70 mmHg, Puls = 70 bătăi/minut, T= 36,4 oC.
⇒La ora 1130 se face EKG-ul.
⇒La ora 12 se face consultul preanestezic la pat.
⇒Îl informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să
mănânce şi să bea nimic.
⇒Îl informez că în seara aceasta i se va face clisma
evacuatorie.
⇒Îl informez să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o
tabletă de Diazepan.

50
ANALIZE DE LABORATOR

BIOCHIMIE VALORI NORMALE


⇒ Creatinina: 1,08 mg % 0,6 -1,20 mg%
⇒ T.S. : 3 minute 2-4 minute
⇒ T. C. : 6 minute 8-12 minute

HEMATOLOGICE VALORI NORMALE


⇒ Hemoglobina : 14,9 G/100ml 15= 2g/ 100ml
⇒ Hematocrit : 42,7 % 46 ± 6%
⇒ Nr. leucocite : 9.300 mm3 4.200 – 10. 000 mm3
⇒ Nr. tromocite : 230. 000 mm3 150 – 400.000 mm
⇒ V.S.H. : 14 mm / h 1 – 10 mm/h
⇒ Glicemie : 89 mg 0/00 80 – 120 mg 0/00
EXAMEN DE URINĂ VALORI NORMALE
⇒ A: ------
⇒ P: -----
⇒Z: -----
⇒ Sediment : -----

ZIUA INTERVEŢIEI
⇒La ora 8 se transportă pacientul în sala de operaţie.
⇒La ora 830 se efectuează osteosinteza cu brose Kirschner.
⇒Intevenţia decurge favorabil.
⇒În timpul intervenţiei pacientul prezintă : stare generală
bună, T.A. stabilă, pierdere minimă de sânge.
⇒La ora 11 este readus pe secţie.

51
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII IMEDIATE

⇒La ora 1130 pacientul este pus în pat.


⇒Monitorizez funţiile vitale :-T.A.=130/ 90mmHg
- Puls = 75pulsaţii/min
- Temperatura = 37,0oC
⇒Supraveghez perfuzia.
⇒Supraveghez bolnavul până la trezirea totală din anestezie.
⇒Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal
minim 5- 6 ore pentru că i s-a făcut rahianestezie.
⇒Îi umezesc buzele cu comprese de ceai amar.
⇒La ora 12 monitorizez funcţiile vitale :
- T.A. = 130 / 90mmHg
- Puls = 68 pulsaţii/ min
- Temperatura = 36.9oC
- Respiraţia = fiziologică
⇒Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.m.
⇒Pacientul acuză uscăciunea cavităţii bucale : efecuez toaleta
cavitaţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele
cu ceai amar.
⇒La ora 14 pacientul are micţiune spontană.
⇒Se suprimă perfuzia

STABILIREA PRIORITĂŢILOR POSTOPERATORII


⇒ Risc de complicaţii imediate (şoc hemoragic, embolie
pulmonară, tromboembolie).
⇒ Calmarea durerii.
⇒ Asigurarea condiţiilor optime de somn si odihna.
⇒ Asigurarea unei poziţii corecte şi comode.
⇒ Mentinerea curata a tegumentelor si mucoaselor.
⇒ Respectarea masurilor de prevenire a infectiilor
nosocomiale

52
PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN ZIUA INTERVENŢIEI ŞI
POSTOPERATOR

04.04.2004
PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELGATE
Risc de apariţie aPevenirea Monitorizarea Oxacilină 4x1 gr. i.m.TA=130/85 mmHg
complicaţiilor complicaţiilor. funcţiilor vitale. Gentamicină Puls=80
imediate. Îi explic să evite 2x1fiola / zi i.m.. pulsaţii/minut
mişcările bruşte T=36,8oC
şi să semnaleze Respiraţia
orice modificare fiziologică.
în starea sa
generală.

Durere în urma Calmarea Să urmăresc Piafen fiola I i.m. Durerea scade în


intervenţiei durerii. starea pacientului. intensitate.
chirurgicale . Creez condiţii
optime în salon.
Inspectez
caracterul şi
sediul durerii.
Punga de gheaţa.
Psihoterapie.

Insomie şi Să-i asigur Aerisesc salonul. Pacientul liniştit.


nelinişte. condiţii optime de
Stau de vorbă cu
somn şi odihnă. pacientul.
Îl educ să evite
stările de
tensiune.
Pihoterapie

Anxietate Să îl echilibrez Favorizez a Pacientul se


moderată psihic. daptarea la un acomodează la mediul
mediu străin. spitalicesc.

Dificultate de a se
Sp-i asigur o Aşez membrul

53
mişca şi de poziţie cât mai operat pe o pernă
a-şi menţine o corectă şi câtă mai dură.
postură mai comodă. Îl ajut să-şi
corectă. schimbe poziţia.
Efectuez toaleta
partială ori e câte
ori este nevoie.
Iau măsuri
necesare pentru
prevenirea
escarelor de
decubit.
Servesc pacientul la
pat.
Investigehz
capaciatatea de
mobilizare.

Uscăciune la Să prezinte Îi efectuez toaleta Regim hidric. Cavitatea bucală şi


nivelul cavităţii mucoase cavităţii bucale buzele sunt umede.
bucale şi a umede în cu glicerină
buzelor. permanenţă. boraxată şi îi
umezesc buzele
cu ceai amar ori
de câte ori este
nevoie.
După 17 ore
încep să-i
administrez
lichide per os.

05.04.2004 - 13.04.2004
PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELGATE

54
Durere la Să calmez Efectuez toaleta Toaleta şi Durerea se reduce.
nivelul plăgii durerea în cât plîgii cu alcool pansamentul plăgii.
operatorii. mai scurt timp. sanitar în jurul Algocalmin 1 fiola
ei, pe urmă cu i.m.
alcool iodat
şi aplic
pansament cu
Rivanol,
respectând
regulile de
asepsie şi
antisepsie.
Urmăresc
eventualele
semne de
suprainfecţie.
Îi efectuez
toaleta
corporală
riguroasă.
Aplic punga cu
gheaţă.

Insomnie. Să-i creez Aerisesc salonul Diazepan tb. 0,010 Pacientul prezintă
condiţii optime deşi dicut cu el. mg / zi sau o fiolă / zi.
perioade de somn
somn şi odihnă. Îi explic liniştit.
necesitatea
odihnei pentru
organism.
Îi spun să evite
mesele copioase
seara.
Să evite stăriele
tensionate şi
discuţiile
contradictorii.
Dificultate de a se
Să-i asigur o Aşez membrul Starea de
mişca şi de a-şi poziţie cât operat pe o pernă disconfort se
menţine o mai corectă şi mai dură. ameliorează.
postură cât mai Îi fac masaj în
corectă. comodă zonele

55
Predispuse
escarelor.

Dificultatea de a-Să-i asigur Efectuez toaleta Pacientul este


şi acorda igiena parţială ori e curat şi îngrijit.
măsuri de corporală. câte ori este
igienă. nevoie cu apă şi
săpun.
Îi asigur lenjerie
de pat şi corp
curate.
Îi explic
importanţa
menţinerii
igienei.

Jenă la nivelul Informaţii Efectuez toaleta După toaletă, jena de


plăgii. despre zilnică a plăgii. la nivelul plăgii
comportamentul Îi explic că dispare.
în convalescenţă.senzaŢia este Evoluţia plăgii
un semn al este favorabilă.
vindecării plăgii.
Îi dau informaţii
despre regimul
fizic de cruţare.
Îl informez
despre pericolul
recidivei
în cazul
nerespectării
regimului

Dezinteres faţă deRecăpătarea Îndemnarea Pacientul este mai


activităţile unei stări de spre activităţti relaxat.
recreative bună dispoziţie. recreative.

Teama şi frica Încurajarea Îi explic că Scoaterea firelor în Suportă echilibrat


de scoaterea pacientului. scoaterea firelor data de 13.04.2004 scoaterea firelor.
firelor. nu este dureroasă
şi depinde de
evoluţia plăgii.

56
Îi explic că
poate fi
neplacută dar nu
dureroasă.

EVALUARE FINALĂ

După o spitalizare de 12 zile, pacientul M. E. este externat în data


de 13.04.2004 cu o stare generală ameliorată, apetitul reluat,
capacitate de mobilizare bună.
Capacitatea de odihnă satisfăcătoare şi necesităţile fiziologice
corespunzătoare.
Este instruit în privinţa :
⇒ respectarea regimului de cruţare fizică
⇒ continuarea tratamentului prescris de medic
⇒ revenirea la control periodic (primul peste 7 zile)
⇒ recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie
locală a plăgii şi prezentarea la medic
⇒familia este instruită să urmărească regimul de viaţă al
pacientului

Tratamentul urmat:
Oxacilină 4x1 gr./zi
Gentemicină 2x1 fiole/ zi
Algocalmin fiole la nevoie.
Piafen tablete, la nevoie.
Diazepan 1 tabletă seara, la nevoie.
Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.

57
CAZUL III

DEMERSUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTA


K.M.

CULEGEREA DATELOR
A. Date fixe:

58
⇒ Nume : K.
⇒ Prenume: M.
⇒ Naţionalitate: Maghiară
⇒ Data naşterii: 10.03.1950
⇒ Religia: Reformată
⇒ Limba vorbită: Română şi Maghiară

B. Date relativ variabile:

Informaţii generale:
⇒ Vârsta: 56 ani
⇒ Starea civilă: Căsătorită
⇒ Domiciliul: Satu Mare, Str. Ana Ipătescu, nr.26

Caracteristici generale:
⇒ Ocupaţia: Croitoreasă
⇒ Obiceiuri: cusutul şi gătitul
⇒ Alimentaţia: Diversificată, predominant vegetariană
⇒ Consumul de cafea, tutun, alcool: 1-2 cafele pe zi, tutun
şi alcool nu consumă.

Evenimente biologice legate de sănătate:

⇒ Boli anterioare: nu a avut


⇒ Sarcini: două sarcini fziologice
⇒ Intervenţii chirurgicale: nu a avut
⇒ Accidente: nu a avut

Elemente fizice şi reacţionale:


⇒ Grup sanguin: O I, Rh pozitiv
⇒ Deficienţe senzoriale: nu prezintă
⇒ Proteze: nu are
⇒ Alergii: nu este alergică la nimic

59
Reţeaua de susţinere a persoanei: pacienta este casatorită. Are
două fete căsătorie şi două nepoate. Fiind foarte sociabilă are foarte
mulţi prieteni.

Date variabile legate de starea fizică:


o
⇒ Temperatura: 37.2 C
⇒ Puls: 80 pulsaţii/minut
⇒ T.A: 140/90 mmHg
⇒ Respiraţia: fiziologică
⇒ Eliminare: micţiuni şi scaune normale
⇒ Greutate: 76 Kg
⇒ Înălţimea: 1.67 m
⇒ Culoarea ochilor: albaştri
⇒ Organe de simţ: echilibrul, văzul, auzul, sunt în
limitele vârstei

Date variate legate de condiţii psihosociale:


⇒ Anxietate: moderată
⇒ Stres: este puţin stresată
⇒ Confort: inconfort, se acomodeaza greu la mediul
spitalicesc
⇒ Stare depresivă: nu prezintă
⇒ Stare de constienţă: conştientă, orientată
⇒ Capaciate de comunicare: este greu comunicativă

ECHIPA DE INTERVENŢIE

Dr. Bartha Dezideriu


As. Capac Florentina
Absolventa Fanea Cosmina Cristina

RETORICUL BOLII

60
Din discuţiile purtate cu pacienta reiese că în seara zilei de
06.04.2006, la orele 18, dând de mâncare la păsări, alunecă şi cade
lovindu-se la umărul stâng. După cădere simpte o durere de intensiate
mare. Este adusă la Urgenţă, unde, după consultul de specialitate se
pune diagnosticul de fractură a extremităţii superioare a humerusului,
şi este internată pe secţia de Ortopedie – Traumatologie.

MOTIVELE INTERNĂRII ACTUALE

⇒ Durere vie la nivelul umărului


⇒ Stare generală alterată
⇒ Impotenţa funcţională
⇒ Crepitaţii osoase

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Pacienta în vârstă de 56 de ani, echilibrată din punct de vedere psihic,


se internează în data de 06.04.2006 cu următoarele manifestări de
dependenţă:
⇒ Durere vie la nivelul umărului
⇒ T.A: 140/90 mmHg
⇒ Puls: 80 pulsaţii/minut
o
⇒ Temperatura: 37.2 C
⇒ Respiraţia: fiziologică

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR


MANIFESTĂRI DE
NEVOIA SURSE DE DEPENDENŢĂ DIAGNOSTIC
DIFICULTATE NURSING

61
1. de a respira - anxietate - posibil tahipnee - potenţiala dificultate
şi a avea o - durere de a respira
bună circulaţie

2. de a bea şi de a- anxietate, - nu vrea să mănânce - refuz de a se alimenta


manca - durere, nimic şi hidrata
- slăbiciune, - nu vrea să bea deloc

3. de a elimina - anxietate - letargie (inactivitate - deshidratare


- lipsa hidratării şi totală)
mineralizării - uscăciunea pielii şi a
organismului mucoaselor

4. de a se mişca şi- durere - incapacitatea de a se - postură neadecată


de a menţine o - anxietate mobiliza - imobilitate
postură corectă - constrângeri fizice - dificultate în a
- stare depresivă rămâne în poziţia
fundamentală
- reticienţa în a
încerac să facă - refuzul de a se mişca
mişcări

5. de a dormi şi - mediu - astenie, oboseală - epuizare


de a se odihni necorespunzător - nelinişte
- anxietate, durere - descurajare

- incomoditate - dificultatea în a - insomnie


- durere dormi
- anxietate - ore insufieciente de
somn

6. de a se - lipsa forţei - incapacitate de a se -dificultatea schimbării


îmbrăca şi musculare mobiliza lenjeriei intime
dezbrăca

7. de a-şi - anxietate - creşterea - subfebrilitate


menţine - emoţii puternice temperaturii peste
temperatura limitele normale
corpului în
limite normale

62
8. de a fi curată, - constrângeri fizice – - nu poate să-şi acorde - dificultate în a-şi
îngrijită şi a imobilitate îngrijiri de igienă acorda îngrijiri de
proteja - durere igienă
mucoasele şi
tegumentele

9. de a evita - durere la nivelul - agitaţie - anxietate


pericolele focarului de fractură - nelinişte
- neacceptarea bolii - insomnie
- mediu neadecvat

- durere
- evenimente - temeri - frică, teamă
ameninţătoare - panică

- nelinişte
- constrângeri fizice - astenie, - stare depresivă
- lipsa - slăbiciune
autocontrolului - plictiseală
- traumatisme - inapetenţă

10. de a - lipsa controlului - izolare de anturaj şi - singurătate


comunica anxietăţii de mediu
- neadapatare la - expresia
boală sentimentelor de
- mediu neadecvat singurătate şi respingere
- lipsa de interes

11. de a acţiona - neadapatrea la - autoacuzare - sentiment de


conform mediul spitalicesc - autopedepsire culpatibilitate
propriilor - neacceptarea bolii - perceperea bolii ca o
convingeri şi pedeapsă
valori, de a
practica religia

63
2. de a fi - neadaptarea la - incapaciatea de a lua - neputinţa
preocupată în realitate decizii
vederea - epuizare - incapaciatea de a
realizării - stare depresivă rezolva problemele
13. de a se - anxietate - incapacitatea de a se - dicicultatea de a
recrea - spitalizare recrea îndeplini activităţi
-imobilitate recreative

14. de a învăţa - anturaj şi mediu - lipsa de cunoaştere - insuficientă


necunoscut a bolii, a măsurilor de cunoaştere
- teama de prevenire a complicaţiilor
necunoscut

DIAGNOSTICUL NURSING

Pacientul prezintă:
⇒ Durere de intensitate mare
⇒ Reducerea mobilităţii
⇒ Edeme
⇒ Impotenţă funcţională
⇒ Stare generală uşor alterată (senzatie de ameţeală, facies
palid)
⇒ Anxietate
⇒ Risc de complicaţi

DIAGNOSTICUL MEDICAL

Fractura extremităţii superioare a humerusului.

STABILIREA PRIORITĂŢILOR PREOPERATORII

⇒Prevenirea morţii subite


⇒Calmarea durerii

64
⇒Prevenirea imobilităţii pe parcursul celor 3 zile
⇒Liniştirea cu privire la intervenţia chirurgicală
⇒Crearea condiţiilor optime de odihnă
⇒Menţinerea tegumentelor uscate şi curate
⇒Ιnformarea pacientei despre starea sa actuală

PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR


PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELGATE
Durere la Să calmez Supraveghez Algocalmin fiole II După 30 minute
Nivelul durerea în cel funcţiile vitale. i.m. la nevoie scade durerea în
membrului mai scurt timp Creez condiţii de intensitate.
superior stâng. posibil. microclimat.
Asigur o poziţie
cât mai comodă
pacientei.
Il imobilizez
frecvent pentru
prevenirea
escarelor.
Inspectez sediul
şi caracterul
durerii.
Psihoterapie.
Aplic punga cu
gheata.

Stare de Să-i asigur Îi explic Atela provizorie. Pacienta


imobilitate totalătoate îngrijirile necesitatea colaborează.
impusă de necesare. imobilizării Stă în poziţie
leziune. Să previn pentru a nu se comodă şi se
imobilitatea agrava boala. mobilizează.

65
pe parcursul Servesc pacienta
celor 3 zile. la pat cu cele
necesare atât
pentru alimentaţie
cât şi pentru
eliminare.
Investighez
capaciatatea de
mobilizare.
Urmăresc
punctele de
presiune.
Efectuez toaleta.
Previn
imobilitatea.

Frica, teama de Să o linistesc Încerc să o Fenobarbital 2x1 Se linişteşte în


intervenţia cu privire la liniştesc tableta / zi. privinţa
chirurgicală. intervenţia satisfăcându-i intervenţiei
chirurghicală. cererea de chirurghicale.
informaţii cu
privire la i
ntervenţia
chirurghicală.
O încurajez,
încerc să o
acomodez la
mediul de spital.
O aduc în
contact cu alţi
pacienţi cu
evoluţie
favorabilă.

Insomnie Sa creez Aerisesc salonul


conditii optime de
si port discutii cu Diazepam 0,010 mg/ Prezinta perioade de
odihna si somn. pacienta. zi. somn linistit.
Ma interesez de
programul ei de
somn.

66
Ii explic
necesitatea
odihnei pentru
oragnism.
O educ sa evite
mesele copioase.

Dificultate de Sa-i asigur Efectuez toaleta Este curată şi


a-si mentine igiena partial pe regiuni. îngrijită.
tegumentele corporala. Ii asigur lenjerie
curate. de pat si corp
curate.
Igiena corecta a
regiunii perianale.
După toaleta
efectuez masaj
cu alcool
mentolat
insistând în
zonele
predispuse la
escare.
Evit umezirea
atelei gipsate.O
ajut la efectuarea
toaletei cavităţii
bucale.

Constipaţia Eliminări Urmăresc un PLaxative : A 2-a zi are


fiziologice aport de 2 L de Dulcolax 1 tableta scaun.
lichide/ 24 ore. / zi.
Elimin alimentele
care favorizează
constipaţia.
Evitarea meselor
copiase seara.
Masajul
abdominal
postprandial.

67
Respect
intimitatea în
timpul eliminării.

Insuficienta Să o informez Informez Pacienta înţelege


cunoaştere a despre starea pacienta despre şi pune întrebări
bolii sa actuală. cauzele, factorii în legătură cu
favorizanţi si starea sa actuală.
predispozanti ai
bolii.
Îi solicit ajutorul
în toate
intervenţiile pe
care le fac.
Evaluez
complianţa la
diferite manevre.

INTERVENŢII SPECIFICE PREOPERATORII

Pregatirea psihică:
⇒Îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.
⇒ Ο rog să aibă încredere în echipa de intrevenţie.
⇒O încurajez punădu-o în legătură cu alţi pacienţi de pe secţie
cu evoluţie favorabilă.
⇒Îi explic pacientei câteva proceduri preoperatorii şi
portoperatorii.
⇒Îi explic posibilitatea apariţiei unor reacţii secundare ca:
greţuri, vărsături.

Pregătirea fizică:
⇒ La ora 9 se recolteaza probele biologice pentru examenul de
laborator
30
⇒ La ora 9 se face testarea la Xilină: 0,1 ml i.d.

68
⇒ La ora 10 se citeşte rezultatul testării la Xilină : acesta fiind
negativ.
15
⇒ La ora 10 se efectuează toaleta corporală pe regiunii
insistând asupra membrului lezat, se rade pilozitatea.
⇒ La ora 11 se măsoară şi se noteză funcţiile vitale : TA =
110/70 mmHg, Puls = 70 bătăi/minut, T= 36,4 oC.
30
⇒ La ora 11 se face EKG-ul.
⇒ La ora 12 se face consultul preanestezic la pat.
⇒ O informez că în dimineaţa zilei următoare nu are voie să
mănânce şi să bea nimic şi că în seara aceasta i se va face
clisma evacuatorie.
⇒ Ο sfătuiesc să se odihnească, iar dacă nu poate, să ceară o
tabletă de Diazepam.

ANALIZE DE LABORATOR
BIOCHIMIE VALORI NORMALE
⇒Creatinina : 0,86 mg % 0,6 -1,20 mg%
⇒ T.S. : 4 minute 2-4 minute
⇒ T.c. : 9 minute 8-12 minute

HEMATOLOGICE VALORI NORMALE


⇒Hemoglobina : 14G/100ml 15= 2g/ 100ml
⇒Hematocrit : 42,7 % 46 ± 6%
⇒Nr. leucocite : 7.400 mm3 4.200 – 10. 000 mm3
⇒Nr. tromocite : 150.000 mm3 150 – 400.000 mm3
⇒V.S.H. : 13 mm / h 1 – 10 mm/h
⇒ Glicemie : 86 mg 0/00 80 – 120 mg 0/00

EXAMEN DE URINĂ VALORI NORMALE


⇒A : -----
⇒P : -----
⇒Z : -----

69
⇒Sediment : -----

ZIUA INTERVEŢIEI
⇒La ora 8 se transportă pacienta în sala de operaţie.
⇒La ora 830 se efectuează rahianestezia
⇒La oar 930 se efectuează osteosinteza cu brose Kirschner.
⇒Intevenţia decurge favorabil.
⇒În timpul intervenţiei pacientul prezintă : stare generală bună, T.A.
stabilă, pierdere minimă de sânge.
⇒La ora 11 este readus pe secţie.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII IMEDIATE

⇒La ora 1130 pacienta este pusă în pat.


⇒La ora 12 monitorizez funţiile vitale :
- T.A. = 115/ 75mmHg
- Puls = 70 pulsaţii/min
- Temperatura = 37,0oC
- Respiratia fiziologică
⇒Supraveghez perfuzia.
⇒Supraveghez bolnava până la trezirea totală din anestezie.
⇒Îi explic că trebuie să-şi păstreze poziţia de decubit dorsal
minim 5- 6 ore pentru că i s-a făcut rahianestezie.
⇒Îi umezesc buzele cu comprese de ceai amar.
⇒La ora 12 monitorizez funcţiile vitale :
- T.A. = 130 / 90mmHg
- Puls = 68 pulsaţii/ min
- Temperatura = 36.9oC
- Respiraţia = fiziologică

70
⇒Administrez Algocalmin 1 x 1 fiole i.m.
⇒Pacienta acuză uscăciunea cavităţii bucale : efecuez toaleta
cavitaţii bucale cu glicerină boraxată şi îi umezesc buzele cu
ceai amar.
⇒La ora 14 pacienta are micţiune spontană.
⇒Se suprimă perfuzia.
⇒Îi explic pacientei să participe la îmgrijirile postoperatorii,
mobilizarea precoce, exerciţii ale membrelor superioare şi inferioare
pentru prevenirea trombozei.

STABILIREA PRIRITĂŢILOR POSTOPERATORII

⇒ Prevenirea complicaţiilor imediate (şoc hemoragic, embolie


pulmonară, tromboembolie).
⇒ Calmarea durerii.
⇒ Asigurarea condiţiilor optime de somn si odihna.
⇒ Asigurarea unei poziţii corecte şi comode.
⇒ Mentinerea curata a tegumentelor si mucoaselor pentru
prevenirea escarelor.
⇒ Respectarea masurilor de prevenire a infectiilor
nosocomiale

PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN ZIUA INTERVENŢIEI ŞI


POSTOPERATOR
08.04.2006
PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELGATE
Risc de apariţie aPevenirea Monitorizarea TA=130/85 mmHg
complicaţiilor complicaţiilor. funcţiilor vitale. Puls=85 pulsaţi/min
imediate. Îi explic să evite T=36,0oC
mişcările bruşte Respiraţia
şi să semnaleze fiziologică.
orice modificare Pacienta nu
în starea sa prezintă

71
generală. complicaţii.
Previn infecţiile
nosocomiale

Durere în urma Calmarea Să urmăresc Ketonal fiola I i.m. Durerea scade în


intervenţiei durerii. starea pacientei. intensitate.
chirurgicale. Creez condiţii
Cefalee. optime în salon.
Inspectez
caracterul şi
sediul durerii.
Punga de gheaţă.
Psihoterapie.
O ajut la
mobilizare cât
mai frecvent
pentru a preveni
escarele şi
pneumonia de
decubit.

Insomie şi Să-i asigur Aerisesc salonul. Diazepam Pacienta se


nelinişte. condiţii Stau de vorbă cu 1x1 tabletă. odihneşte şi este
optime de pacienta. liniştită.
somn şi odihnă. O educ să evite
stările de tensiune.
O aşez în poziţie
confortabilă şi iî
explic necesitatea
odihnei pentru
organism.

Anxietate Să o echilibrez Favorizez Pacienta se


moderată psihic. adaptarea la un acomodează la
O ajut să-şi mediu străin. mediul spitalicesc.
recapete o
stare de bună
dispoziţie.
Dificultate de a se
Să-i asigur o Aşez membrul Starea de amorţeală se

72
mişcă şi de a-şi poziţie cât mai operat pe o pernă amelioreză.
menţine o corectă şi cât mai dură.
postură mai comodă. O ajut să-şi
corectă. schimbe poziţia.
Iau măsuri
necesare pentru
prevenirea
escarelor de
decubit.
Investigehz
capaciatatea de
mobilizare.

Uscăciune la Să prezinte Îi efectuez toaleta Regim hidric. Cavitatea bucală şi


nivelul cavităţii mucoase cavităţii bucale buzele sunt umede.
bucale şi a umede în cu glicerină
buzelor. permanentă. boraxată şi îi
umezesc buzele
cu comprese
îmbibate în ceai
amar ori de câte
ori este nevoie.
După 17 ore
încep să-i
administrez lichide
per os.

73
09.04.2006 - 14.04.2006
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELGATE

Psibilitatea Prevenirea Pentru prevenire Pacienta nu


apariţiei escarelor şi a escarelor îi fac prezintă
complicaţiilor penuminiei de masaj în complicaţii.
tardive şi decubit. regiunile
imobilizare. predispuse şi o
pudrez, îi
protejez călcâii
cu colaci.
Îi întind bine
cearceaful.
Îi schimb poziţia
din decubit
dorasl în
decubit lateral
drept din
2 în 2 ore
pentru
prevenirea
penumoniei de
decubit.

Durere la Să calmez Efectuez toaleta Toaleta şi Durerea se


nivelul plăgii durerea în plăgii cu alcool pansamentul plăgii. reduce.
operatorii. cât mai scurt sanitar în jurul Algocalmin
timp. ei, pe urmă cu 1 fiola i.m.
alcool
iodat şi aplic
pansament cu
Rivanol,
respectând
regulile de
asepsie şi
antisepsie.
Urmăresc

74
eventualele
semne de
suprainfectie.
Îi efectuez
toaleta corporală
riguroasă.

Insomnie. Să-i creez Aerisesc salonul Diazepam tb. 0,010 Pacienta prezintă
condiţii optime şi dicut cu ea. mg / zi . perioade de somn
de somn şi Îi explic liniştit.
odihnă. necesitatea
odihnei pentru
organism.
Îi spun sa evite
mesele copioase
seara.
Să evite stările
tensionate şi
discuţiile
contradictorii

Dificultate de a se
Să-i asigur o Aşez membrul Starea de
mişca şi de a-şi poziţie cât mai operat pe o disconfort se
menţine o corectă şi cât perna mai dură. ameliorează.
postură mai comoda Îi fac masaj în
corectă. zonele
predispuse
escarelor.
Ajut pacienta
să-şi schimbe
poziţia.

Dificultatea de Să-i asigur Efectuez toaleta Pacienta este


a-şi acorda igiena pe regiuni cu curată şi îngrijită.
măsuri de corporală şi apă şi săpun.
igiena. toalata corectă Îi asigur
a plăgii. lenjerie de pat şi
corp curate.
Îi explic
importanţa
menţinerii

75
igienei.
Jena la nivelul Informarea Efectuez toaleta După toaleta, jena de
plagii şi despre zilnică a plăgii. la nivelul plăgii
cunoştiinţe comportamentul înÎi explic că dispare.
insuficiente perioada de senzaţia este Evoluţia plăgii
despre boală. convalescenţă. un semn al este favorabilă.
vindecării plăgii.
Îi dau informaţii
despre regimul
fizic de cruţare.
O informez
despre pericolul
recidivei în
cazul
nerespectării
regimului

Teama şi frica Încurajarea Îi explic că Scoaterea firelor Suportă echilibrat


de scoaterea pacientei. scoaterea firelor în data de scoaterea firelor.
firelor. nu este 14.04.2006
dureroasă şi
depinde de
evoluţia plăgii.
Îi explic că
poate fi
neplăcută dar nu
dureroasă.

Sentiment de Recăpătarea Ajut bolnava să Pacienta a depăsit


culpabilitate încrederii în identifice cauza sentimetul de
sine. frustrării. frustrare.
O încurajez
să-şi exprime
frustrările.

EVALUARE FINALĂ

76
După o spitalizare de 12 zile, pacienta K. M. este externată în data
de 14.04.2004 cu o stare generală ameliorată, apetitul reluat,
capacitate de mobilizare bună.
Capacitatea de odihnă satisfăcătoare şi necesitătile fiziologice
corespunzătoare.
Este instruită în privinţa :
⇒ respectarea regimului de cruţare fizică
⇒ continuarea tratamentului prescris de medic
⇒ revenirea la control periodic (primul peste 7 zile)
⇒ recunoşterea apariţiei eventualelor semne de complicaţie
locală plăgii şi prezentarea la medic
⇒familia este instruită să urmarească regimul de viaţa al
pacientei.

Tratamentul urmat:
Oxacilina 4x1 gr./zi
Gentemicina 2x1 fiole/ zi
Algocalmin fiole la nevoie.
Ketonal 3x1 fiolă i.m.
Diazepam 1 tabletă seara, la nevoie.
Dulcolax 1 tabletă, la nevoie.

77
STATISTICĂ

COD TOTAL Barbati Rural Sub 1 an 1-4 5-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 Peste
DIAGNOSTIC ani ani ani ani ani ani ani ani ani 85 ani

Fractura
extremitatii
superioare a
humerusului
2006 8 3 5 1 2 4 1

2007 11 4 5 1 1 4 4 1

2008 16 9 12 1 2 2 7 3 1

Trim I
2 2 1 2
anul 2009

1
CONCLUZII

1. Una din principalele cauze ale fracturilor sunt accidentele de


circulaţie dar şi cele casnice. În ultimul deceniu aceste
accidente soldate cu fracturi sunt frecvente la toate vârstele.

2. Incidenţa fracturilor extremităţii superioare a humerusului este


în continuă creştere.

3. Fracturile extremităţii superioare a humerusului constituie


aproximativ 50% din cazurile fracturilor membrelor
superioare.

4. Ca sex, în general bărbaţii sunt mai predispuşi la fracturi decât


femeile, lucru care este explicat prin participarea lor mai mare
la muncă fizică.

5. Femeia are stări fiziologice, că de exemplu sarcina, perioada


de laptare, menopauza, osteoporoza, în care ea este mai
susceptibilă de a face fracturi.

6. Mecanismul producerii acestor fracturi este prin cădere


vilolentă pe umăr, pe cot sau prin tracţiune forţată a braţului.

7. Primul ajutor trebuie să se efectueze cât mai repede şi cât mai


corect transportul pacientului la spital. Trebuie luate măsuri ca
în timpul transportului la spital, oasele fracturate să nu se
deplaseze mai mult decât în momentul producerii fracturii.

8. Examenul radilogic este obligatoriu în cazul fracturilor.

9. Fracturile necesită mobilizări în aparat gipsat, atele sau


intevenţii chirurgicale pentru fixarea fragmentelor osoase.

1
10. Tratamentul medicamentos-chirurgical şi otopedic urmărteşte
reducerea cât mai precoce a fracturii, imobilizarea strictă şi
continuă pană la consolidarea ei perfectă.

11. Evoluţia şi prognosticul fracturii extremităţii superioare a


humerusului sunt de obicei favorabile, aceste fracturi
consolidându-se într-un timp relativ scurt.

12. Complicaţiile se datorează de cele mai multe ori unui


tratament incorect. Aceste complicaţii pot duce la paralizii,
alterarea muşchiului deltoid, dezlipiri la nivelul carilajului de
creştere.

13. Pseudartoza în aceste cazuri este rară.

14. Unele afecţiuni ca de exemplu hemiplegia, metastazele


oaselor, osteomalacia, osteoporoza, poliomilita, pot favoriza
producerea fracturilor.

BIBLIOGRAFIE

2
1. D.M. Antonescu “Patologia aparatului locomotor”
Ed. Medicală, 2005

2. D.M. Antonescu “Patologia aparatului locomotor”


Ed. Corint, 2006

3. G.A. Baltă “Tehnica îngrijirii bolnavului”

4. E.Braunwald - Herrison “Manual de medicină”, Ediţia a XV a,

5. I. Bukner “Medicină internă”, vol. I şi II,


Ediţia a II revizuită Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1967

6. N. M. Constantinescu “Atlas de anatomie la patul bolnavului”


Ed. All

7. Prof. Dr.A. Denischi “Tratat de patologie chirurgicală”,


vol. III, Ed. Medicală. 1988

8. I. Filipaş, G. Ardelean “Fiziologie generală”


Ed. Bion, Satu Mare, 2004

9. K.H. Kristel “Îngrijirea bolnavului”Ed.All

10. M. Mihăilescu “Chirurgia pentru cadre medii”

11. C. Mozes “Cartea asistentului medical (tehnici


de îngrijirie a bolnavului)”,
Ediţia a VII a, Ed. Medicală, 2006

12. C. Mozes, L. Crainic, S.


“Îngrijirea generală a bolnavului”
Motiu, P.Szinay, Ed. Didactică şi pedagogică,

3
V. Kende Bucureşti, 1976

13. Alex. Nedelcu, I. Danciu, “Anatomia şi fiziologia omului”


I. San- Marina Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1974

14. Gh. Nicolea, M. Timofte, V.


“Ghid de nursing”
Gherghina, L. Iordache Ordinul asistenţilor medicali şi a
moaselor din Romania

15. Th. Niculescu, C. Ciornei “Anatomia şi fiziologia omului compendiu”


C. Sălăvescu,
B. Voiculescu,

16. V. Papilian “Anatomia omului - aparatul locomotor”,


vol.I, Ed. All

17. P.R.Şerban “Manual de chirurgie generală”,


vol. I, Ed. All

18. L. Tititcă “Urgenţe medico-chirurgicale - Sinteze


pentru asitenţi medicali ”, Ediţia a III a
Ed. Medicală, 2005

19. L. Tititcă “Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de


asitenţii medicali”

20. F. Udma, A.R. Penciu “Îngrijirea specială a bonavului”


Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978

21. ***** “Atlas de anatomie”


Ed. Steaua Nordului, 2006

4
www-sănătatea.com/doctor.info.ro/html/fracturi.html
www-ştiri.rol.ro/fracturile.html