MARTIN HEIDEGGER (26.09.1889-26.05. 1976). Unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX, provenit din Şcoala feno­ menologică întemeiată de Husserl. Studii de teologie (1909 -1911) şi filozofic (1911-1913) la Freiburg. Devine Privatdozent la Freiburg în anul 1915. Între 1923 şi 192 8 predă la Uni­ versitatea din Marburg, fiind chemat apoi la Freiburg ca succesor al lui Edmund Husserl. Între 1933-1934 este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i apoi reproşată ca implicare în politica naţional-so­ cialistă. Rămîne profesor Ia Freiburg pînă în anul 1945, cînd primeşte interdicţie, din par­ tea ocupanţilor francezi, de a desfăşura acti­ vitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, "coliba" sa din Muntii Pădurea Neagră devine un loc vizitat de nu�eroşi in­ telectuali francezi. Acest fapt îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. Profesor emeritus în anul 1949. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und leit/Fiinţă şi timp (1927). Alte texte majore : Ce este metafizi­

ca? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre" umanism" (1947), Introdu­ cere în metafizică (1953).

MARTIN HEIDEGGER

Der Begriff der Zeit
Vortrag vor der Marburger Theologenschaft, Juli 1924

Conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg, iulie 1924

Conceptul de timp
Ediţie bilingvă
Traducere din germană de CĂTĂLIN CIOAB Ă


HUMANITAS
BUCUREŞTI

2000 80 p. 2000..(Filozofie.: 115 DER BEGRIFF DER ZEIT: VOR TRAG VOR DER MARBURGER THEOLOGENSCHAFT.) 14(430) Heidegger. Cătălin (trad. iulie 1924 I Martin Heidegger. MARTIN Conceptul de timp: conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg. 33) ISBN 973-50-0133-0 I. Colecţia [Ph]. pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0133-0 MARTIN HEIDEGGER .C oper ta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER. Cioabă. M. JULI 1924 © Max Niemeyer Verlag Tubingen 1989 © HUMANITAS. 16. trad.5 cm -.: Cătălin Cioabă Bucureşti: Hu manitas.

Credem însă că această formulă de traducere este efectiv mai profitabilă în cazul de faţă.re compus după notele auditorilor lui Heidegger ( ef. într-o formă mult mai apropia­ tă de limbajul obişnuit. Poate surprinde. "libertatea" cu care frazele germane au fost uneori redate în limba română. Postfaţa editorului german) sînt motivele pentru care îl prezentăm într-o ediţie bilingvă.Notă asupra ediţiei Traducerea de faţă s-a realizat după volumul Der Begrif f der Zeit. editat de Hartmut Tietjen. Forma lacunară şi structura rezumativă a aces­ tui text . 1989. cititorul are astfel posibilitatea să-şi lămurească înţelesul uneia s au alteia dintre frazele deseori scurte şi în primă instanţă greu de interpretat care alcătuiesc conferinţa de faţă. înlesnind considerabil lectura - 5 . Traducerea pe care o oferim a căutat să "îm­ blînzească" într-o anumită măsură ariditatea aces­ tui text pe care autorul nu l-a autorizat în forma lui ultimă. de aceea. Max Niemeyer Verlag Tu­ bingen. însoţit de originalul german ( cu pagi­ naţia ediţiei originale între paranteze drepte).

apă­ rută în Le Cahier de L'Herne. De Launay. în curs de publicare se află şi traducerea prelegerii mar­ burgheze Prolegomena zur Geschichte des Zeit­ begriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp. traducerea france­ ză a lui Michel Haar şi Marc B. Cititorul român va avea astfel în curînd la dispoziţie lucrarea de căpătîi a lui Heidegger şi cele două "schiţe" care au precedat-o. CĂTĂLIN CIOABĂ . De asemenea. un comentariu al aces­ tei conferinţe extrem de dense în conţinutul ei. într-un volum separat. de asemenea. Am consultat. din semestrul de vară 1925. încercînd să urmărim pas cu pas calea pe Heideg­ ger o străbate. care urmează să apară în scurt timp în traducere românească. De asemenea. 1983. am socotit necesar să ofe­ rim. Heidegger. socotită a fi "şan­ tierul lui Sein und Zeit" . Această conferinţă a fost numită de către co­ mentatori "forma originară" a lucrării Sein und Zeit (1927).textului.

Der Begriff der Zeit Conceptul de timp .

Wenn der Zugang zu Gatt der Glaube ist und das Sich-einlassen mit der Ewigkeit nichts an­ deres als dieser Glaube. dann mlij3te die z uerst nahegelegte Art der Zeitbe­ trachtung sa lange in einer Verlegenheit bleiben. daj3 wir liber den vargenannten Ausgang verfligen. aIsa die Ewigkeit kennen und hinreichend verstehen. sallte GaU die Ewigkeit sein. das ad. Was ist die Zeit? Wenn die Zeit ihren Sinn findet in der Ewigkeit dann muj3 sie van daher verstanden werden. dann wird die Philasaphie die Ewigkeit nie haben und diese sanach nie als 8 . aIs sie nicht van Gatt weij3. Sallte die Ewigkeit etwas anderes sein als das leere Immersein.(5) Die falgenden Uberlegungen handeln van der Zeit. nicht versteht die Nachfrage nach ihm. Da­ mit sind Ausgang und Weg dieser Nachfarschung vargezeichnet: van der Ewigkeit zur Zeit. Diese Frage­ stellung ist in Qrdnung unter der Varaussetzung.

prin urmare. cea de care tocmai am vorbit. altceva decît aEl.Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. deci că ştim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeaj uns . trebuie să rămînă în mod necesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dumnezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întreba­ rea s a. atunci maniera de a privi timpul. Astfel. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credinţă. dacă Dumnezeu este eter­ . Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" nitatea. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eternitate şi. punctul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de la eternitate la timp. Ce este timpul? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. 9 vid. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustifi­ cat dacă presupunem că punctul de plecare nu­ mit mai sus ne este disponibil.

was 50 aus­ sieht wie Ewigkeit was sich aber herausstellt als ein bloj3es Derivat des Zeitlichseins. 10 . ". vgl. sie 50 zu verstehen . 1. ferner Eph. von der gesagt wird: Sie war die Zeit. 4. 9 f. Die folgende Behandlung ist nk:ht theologisch. So ist denn der Theologe der rechte Sach­ kenner der Zeit. Theologisch . 1. die Frage nach der Ewig­ keit schwieriger zu machen.kann die Behandlung der Zeit nur den Sinn haben. Fragt der Philosoph nach der Zeit.und es bleibt Ihnen unbenommen. seine Existenz ist nicht durch den G1auben begrundet.m6gliche Hinsicht fUr die Diskussion der Zeit in me­ thodischen Gebrauch genommen werden k6nnen. Zweitens 5011 der christliche G1aube an ihm selbst Bezug haben auf etwas. und wenn die Erinnerung nicht trugt. "da die Zeit erfUIIet war. von seinem zeitlichen Sein in seinem (6) Verhăltnis zur Ewigkeit. 15. aus dem UEi. vgl. sie in der rechten Weise I Gal. das in der Zeit geschah. die Zeit aus der Zeit zu verstehen bzw. ' Der Philosoph glaubt nicht. Mk. GoU selbst braucht keine Theologie.. hat es die Theologie mehrfach mit der Zeit zu tun. Diese Verlegenheit ist fUr die Philosophie nie zu be­ heben. Erstens handelt die Theologie vom menschlichen Dasein als Sein vor Gott. 4. . dann ist er entschlossen. wie man h6rt zu einer Zeit.

un timp despre care se spune: "în vre­ mea aceea". 15. existenţa sa nu este întemeiată prin credinţă. metodologic. teologul este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. şi. Marcu 1. el este hotărît să înţeleagă timpul por­ nind de la timp. Tra­ tarea teologică a timpului . de­ spre fiinţa temporală a omului în relaţia sa cu eternitatea. ef. ef. dacă ne aducem bine aminte. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. respectiv pornind de la cXf:t. teologia tratează despre existen­ ţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. însă iese la iveală ca simplu de­ rivat al faptului-de-a-fi-temporal. pregătind-o ] Galateni 4. Tratarea ce urmează nu este una teologică. care pare a fi eternitate. teologia are de-a face cu ti�pul în mai multe privinţe. "cînd a venit plinirea vremii"l. Astfel.4. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teo­ logie.şi sînteţi liberi s-o în­ ţelegeţi astfel. Inprimul rînd. credinţa creştină în ea însăşi trebuie să se raporteze la ceva care s-a petrecut în timp . Filozoful nu crede. şi Efeseni 1.nu p oate face decît mai dificilă întrebarea privitoare la eternitate. 9 şi urm. Cînd se întreabă privitor la timp. 11 . In al doilea rînd. ca perspectivă posibilă pentru o discuţie asupra timpului.aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utiliza­ tă.

was eine Uhr ist wird dam it die in der (7) Physik le­ bende Erfassungsart lebendig und damit die Weise. cin zwar untergeordnetes 12 . was auslegende Rede des Daseins von ihm selbst und der Welt sagt. sofern sie nicht beansprucht eine allgemein gultige systema­ tische Bestimmung der Zeit herzugeben. Sie gibt Auskunft. welche Bestimmung zuruckfragen muj3te hinter die Zeit in den Zusammenhang der anderen Kategorien hinein. wann eine forschung bei ihrer Sache ist . daj3 Philosophie und Wissen­ schaft sich im Begriffe bewegen. am Ende gemeint sein konnte. deren Geschăft fol­ gendes in sich begreift: Nachforschungen daruber anzustellen. in der die Zeit Gelegenheit bekommt sich zu zeigen. Diese Vorwissenschaft innerhalb deren sich diese Betrachtung bewegt lebt aus der vielleicht eigenwil­ ligen Voraussetzung. Solche Nachfor­ schungen sind gleichsam der Polizeidienst beim Auf­ zugc der Wissenschaftcn. Ihre Moglichkeit besteht darin. Die Abhand­ lung ist aber auch nicht philosophisch. Wenn wir uns daruber ins Klare setzen. was er versteht und was er nicht versteht. was mit dem. daj3 jeder forscher sich daruber auf­ k1ărt. was Philosophie und Wis­ senschaft. Die nachfolgenden Uberlegungen gehoren viel­ leicht in eine Vorwissenschaft.vorzubereiten und eigentlich zu stellen.oder sich năhrt aus einem uberlieferten und abgegriffenen Wortwissen daruber.

a cărei preocupare este de a cerceta ce spun în cele din urmă filozofia şi ştiinţa. Lucrarea de faţă nu este însă nici filozofică. Ea ne spune cînd o cercetare este în adecvare cu obiec­ tul ei sau cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă livrescă. potrivit 13 . în mod necesar. să revină cu intero­ garea sa dincolo de timp. asemeni servi­ ciului poliţienesc . că filozofia şi ştiinţa se mişcă la nivelul conceptelor. Posibilitatea ei rezidă în faptul că fie­ care cercetător ştie ce anume înţelege şi ce nu. astfel de investigaţii s înt. Dacă vom căuta să înţelegem ce anume este un ceas. Reflecţiile ce urmează ţin poate de o ştiinţăpre­ Liminară.corect şi punînd-o cu adevărat. În cortegiul ştiinţelor. în contextul celorlalte categoru. în măsura în care nu pretinde să ofere o determinare sistematică şi general-valabilă a timpului.o preocupare ce-i drept sub­ ordonată. o determinare care ar trebui. pesemne încă­ păţînată. în interiorul căreia se mişcă consideraţiile de faţă. însă uneori foarte importantă. moştenită şi uzată. ce spune discursul prin care Dasein-ul se explicitează pe sine însuşi şi lumea. Această ştiinţă prelimi­ nară. putem spune. trăieşte din presupoziţia. o dată cu aceasta vom conce­ pe timpul în felul în care o face fizica de azi şi vom v�dea totodată care este modul în care timpul ni se arată cu această ocazie.

Vgl. es gibt keinen abso­ luten Raum. Der jetzige Stand dieser Forschung ist fixiert in der Ein­ steinschen Relativitatstheorie. Es gibt keine absolute Zeit auch keine absolute Gleichzeitigkeit. Zunachst einen vorlaufigen Hinweis auf die begeg­ nende Zeit in der AlltaglichkeiL auf die Natur. Mit der Philosophie hat die folgende Oberlegung nur so viei gemein. dazu Albert Einstein. Die Grundlage der allgemeinen Relativităts­ theorie. Vgl. Er existiert nur durch die in ihm enthaI­ tenen Kbrper und Energien.Man ubersieht leicht uber dem 2 Zuspitzende Zusammenfassung Heideggers. Annalen der Physik 49.und Weltzeit. Sie besteht nur in­ folge der sich in ihr (8) abspielenden Ereignisse. Leipzig 1916. Das Interesse dame was die Zeit seL ist in der Gegenwart neu geweckt durch die Entwick­ lung der physikalischen Forschung in ihrer Besin­ nung auf die Grundprinzipien der hier zu vollziehen­ den Erfassung und Bestimmung: der Messung der· Natur in einem raum-zeitIichen Bezugssystem. daj3 sie nicht Theologie ist. Einige Satze daraus: Der Raum ist an sich nichts. (Ein aIter Aristotelischer Satz:) Auch die Zeit ist nichts. um zuweilen Haussuchung bei den Alten zu haIten. wie sie es eigentiich gemacht haben.aber zuweilen dringliches Geschăft wie einige mei­ nen. Ihr Verhaltnis zur Philosophie ist nur das des Mitiaufens.2 . auch: Uber 14 .

El există doar ca urmare a evenimentelor care se desfăşoară în interiorul lui. la aceas­ ta Albert Einstein.părerii unora. Stadiul actual al acestei cercetări este ilustrat cel mai bine de teoria einsteiniană a relativităţii. în Annalen der Physik. prin meditaţia sa asupra principiilor ce stau la baza conceperii şi deter­ minării pe care ea trebuie să le realizeze: principii­ le măsurării naturii în cadrul unui sistem referenţial spaţio-temporal. nu există spaţiu absolut. Die Grundlage der allgemeinen Rela­ tivitătstheorie. prin dezvoltarea cercetării din fizică. Interesul pentru ce este timpul a fost resuscitat. 15 . nr. asupra timpu­ lui natural şi timpului cosmic. în epoca actuală. o remarcă preliminară asupra timpului întîlnit în cotidianitate. 2 Rezumare mult simplificată de Heidegger. Nu există timp absolut şi nici si­ multaneitate absolută. Reflecţia ce urmează are în comun cu filozofia doar faptul că nu este teologie. 49. ef. Leipzig 1916.2 Se trece lesne cu vederea. Pentru început. (O veche propoziţie aris­ totelică :) Nici timpul nu este nimic. El nu există decît prin corpurile şi energiile conţinute în el. Pentru filozofie ea nu este decît un însoţitor de drum care o ajută din cînd în cînd să facă descinderi la cei vechi şi să afle cum anume au procedat ei. Iată cîteva propoziţii pe care aceasta le enunţă: spaţiul nu este în sine nimic.

Die leit ist das. namlich aIs das Worin des Veranderlichen. 219 a 9 f.3 50 wird dieses schon von Aristoteles gesehen im lusammenhang mit der Grundart des Seins des Naturseins: der Veranderung. Die leit begegnet zunachst im veranderlich Seienden. Braun­ schweig: Vieweg 1920. und 95 ff. 3 Vgl. der <JEcOs n dvat aU't:6v. femer: Vier Vorlesungen liber Relativitatstheorie. 90 ff. was sie ist? Kann eine ExpIi­ kation der leit die hier ansetzt die Gewahr haben. Aristoteles. Physik IV. 16 . Veranderung ist in der leit. 4 a.4 Da sie nicht selbst Bewegung ist muj3 sie irgendwie mit der Bewegung zu tun ha­ ben. Vgl. avaYKT] '('fjs K1ViJ­ die spezielle und allgemeine Relativitătstheone.. 2. daj3 damit die leit gIeichsam die fundamentalen Pha- Fortbewegung: Em:t ouv ou KlVT]ffis. AIs was ist leit in dieser Begegnisart.. S. 11 .a. 7. Aufl. vorfindIich? Gibt sie sich hier als sie selbst in dem. worin sich Ereignisse abspie­ len.Destruktiven dieser Theorie das Positive. die die Naturvor­ gange beschreiben. Kap. des PlatzwechseIs. gegenuber beliebigen Transfor­ mationen nachweist. S. 219 a ff. daj3 sie ge­ rade die Invarianz der Gleichungen.O. Braunschweig: Vieweg 1922.

a VII-a. 9 şi urm.) 3 Cf. 17 . la­ tura ei pozitivă. Cf.. în fiinţarea su­ pusă schimbării. cu mişcarea: €1td OUV ou lciVTJ<JU. în speţă faptul că ea demonstrează tocmai invarianţa ecuaţiilor ce descriu procesele naturale. el trebuie atunci să aibă într-un fel ceva de-a face cu mişcarea. Braunschweig: Vieweg 1922. cap. cu schimbarea locului. Fizica. 4 Ibidem. Sub ce formă ni se arată timpul dacă îl întîlnim astfel. şi anume ca acel ceva în care este cuprins ceea ce se schimbă? Se arată el aici ca el însuşi. Schimbarea este în timp. Cum timpul însuşi nu este mişcare. edit. TI Eivat aU1:oy4. 11. în ceea ce el este? Poate oare o explicare a timpului. în primă instanţă. cartea a IV-a. E ceea c e dej a Aristo­ tel a văzut. p. Timpul este acel ceva în interiorul căruia s e desfăşoară evenimentele}. să garanteze că prin aceasta timpul ne remite fenomenele fundamentale care îl de- Cf. ed. 219 a. şi: Uber die spezielle und allgemeine Relativitătstheorie. în opoziţie cu transformările arbitrare.219 a şi urm. Tim­ pul se întîlneşte. Aristotel. germ. 2. care îl tra­ tează în acest fel. în legătură cu felul fundamental de a fi al fiinţei naturii: în legătură cu transformarea. mai departe: Vier Vorlesungen aber Relativitătstheorie. (n.dincolo de aspectul destructiv al acestei teorii. avO:YKll TI\� KlVT1mm. Braunschweig: Vieweg 1920. p. 90 şi urm.

Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem. Die Aufteilung dieser Dauerstrecke ist beIiebig. der andere spater ist. Die Uhr mij3t die Zeit. daj3 dieses physikaIische 5ystem nicht der Veranderung durch auj3ere Einwirkung unterIiegt.nomene hergibt die sie in dem eigenen 5ein bestim­ men? Oder wird man beim Aufsuchen der Grunde der Phanomene auf etwas anderes verwiesen? AIs was begegnet die Zeit fUr den Physiker? Das bestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter der (9) Messung. Eine Uhr zeigt die Zeit. Messung gibt an das WieIange und das Wann. in dem beliebig ein Jetztpunkt fixiert werden kann. so daj3 immer von zwei verschiedenen Zeitpunkten der eine fruher. auf die man immer zuruckgreifen kann. auf dem sich die gIeiche zeitIiche ZustandsfoIge stan­ dig wiederholt unter der Voraussetzung. Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer. Die Uhr gibt eine sich standig wiederholende gleiche Dauer. das Von-wann-bis-wann. 18 . Was erfahren wir von der Uhr uber die Zeit? Die Zeit ist etwas. sofem die Erstreckung der Dauer eines Geschehens auf gleiche Zustandsfolgen der Uhr verglichen und von da in ihrem 50viel zahlenmaj3ig bestimmt wird. Die Wiederholung ist zykIisch.

Repetiţia este ciclică. dintre două puncte temporale diferite. cu aj utorul numerelor. în mod arbi­ trar.termină în fiinţa lui proprie ? Sau. Ceasul măsoară timpul prin aceea că extensia duratei unui eveniment e comparată cu aceeaşi s uccesi­ une de stări ale ceasului şi. este determinată cantitativ. ne spune "cînd" are loc şi "de cînd pînă cînd". Măsurarea ne spune "cît de mult durează" ceva. Fiecare perioadă are aceeaşi durată în timp. în care aceeasi suc­ cesiune temporală de stări se repetă constant. unul este "mai devreme" iar altul "mai tîrziu". în vreme ce căutăm temeiurile fenomenelor. întot­ deauna. 19 . Un ceas este un sistem fizic. astfel încît. Împărţi­ rea acestui interval de timp este arbitrară. poate fi fixat un "acum". Ce anume aflăm de la ceas despre timp ? Că timpul este ceva în interiorul căruia. Ceasul oferă o durată aceeaşi ce se repetă con­ stant şi la care se poate oricînd reveni. Un ceas arată timpul. cu condiţia ca acest sistem fizic să nu fie supus schim­ bării printr-o influenţă exterioară. sîntem trimişi la altceva? Cum anume este întîlnit timpul de către fizi­ cian ? Modul cel mai frecvent de a surprinde tim­ pul are caracterul măsurării. pornind de aici.

die die Uhr jeweils leistet. Jedes Fruher und 5păter ist be­ stimmbar aus einem Jetzt welches aber selbst be­ Iiebig ist. Geht man mit der Uhr auf ein Geschehen zu.Dabei ist kein Jetztpunkt der leit vor dem anderen ausgezeichnet. jetzt da etwa hier das Licht ausgeht. Die leit ist so ein Abrollen. Wenn ich die Uhr herausziehe. ist nicht die Angabe des Wielange. als 5păter das 5păter eines Fruher. 30 Minu­ ten seitdem das geschah. sondem die jeweilige (lO) Fixierung des Jetzt. Er ist als Jetzt das mogliche Fnlher eines 5păter. dessen 5tadien in der Beziehung des Friiher und 5păter zu­ einander stehen. mehr hinsichtIich seines Ablaufens im Jetzt als hin­ sichtlich des Wieviel seiner Dauer. In drei 5tunden ist es zwolf. Die primăre Be­ stimmung. des Wieviel der gegenwărtig flieJ3enden leit.Jetzt ist es neun Uhr. so macht die Uhr ein Geschehen ausdrucklich.. Nur sofern die leit als homogene konstituiert ist ist sie meJ3bar. was ich sage: . Diese leit ist durchgăngig gleichartig. Was ist das Jetzt? VerfUge ich 20 . so ist das erste.« Die Zeit jetzt da ich auf die Uhr sehe: Was ist dieses Jetzt? Jetzt. da ich es tue. homogen.

Peste trei ore se face 12" . Cînd scot ceasul. este arbitrar. sînt treizeci de minute de cînd s-a întîmplat cutare lucru. Ce este 21 . Ce este acest "acum"? Acum. Fiecare "mai devreme" şi "mai tîrziu" poate fi determinat pornind de la un "acum" care. a cantităţii unui timp ce se scurge în prezent. Timpul este măsurabil doar dacă este constituit ca omogen. Determinarea primordială pe care o realizează de fiecare dată ceasul nu este indicarea unei durate. el este un "mai devreme" posibil al unui "mai tîrziu". ceasul exprimă evenimentul mai mult în privinţa tre­ cerii lui prin acest "acum" decît în ce priveşte mărimea duratei s ale. Fiind un "acum". cînd lumina serii păleşte. primul lucru pe care-l spun este: "Acum e ora nouă. omogen. însă. Timpul este timpul de acum. cînd mă uit la ceas. Timpul este ast­ fel o desfăşurare ale cărei stadii se raportează unele la altele în calitatea lor de "mai tîrziu" şi de "mai devreme". Cînd ne rapor­ tăm la un eveniment cu aj utorul ceasului. ci fixarea de fiecare dată a unui "acum". cînd fac lucrul acesta. nici un punct temporal al lui "acum" nu este privilegiat în raport cu altul. acum. el însuşi. iar ca "mai tîrziu" este un "mai tîr­ ziu" al unui "mai devreme". Acest timp este peste tot acelaşi.Prin aceasta.

der es sagt? Mit oder ohne ausdruckliche Uhr? Jetzt abends. »In te. anime meus. die sich das menschliche Dasein von jeher zugelegt hal. die naturliche Uhr des Wechsels von Tag und Nacht. We/che Bewandtnis hat es damit daj3 mensch­ liches Dasein sich eine Uhr angeschafft hat schon vor al/en Taschen. noii tibi obstrepere turbis a ffectionum tuarum. affectionem quam res praetereuntes in te faciunt. Bin ich das Jetzl.und Sonnenuhren? VerfUge ich uber das Sein der Zeit und meine ich im Jetzt mich mit? Bin ich selbst das Jetzt und mein Dasein die Zeit? Oder ist es am Ende die Zeit selbst die sich in uns die Uhr anschafft? Augustinus hat im XI.uber das Jetzt? Bin ich das Jetzt? Ist jeder Andere das Jetzt? Dann wăre die Zeit ja ich selbsl. et cum i1Iae praeterierint manet ipsam metior praesentem. Und in unserem Miteinander wăren wir die Zeit . inquam. tempora metior. Und Augustinus hat die Frage hier stehen gelassen.keiner und jeder. noii mihi abstrepere: quad est. In te. non eas quae praeterierunt ut fieret: ipsam metior. tempora metior. ab der Geist selbst die Zeit sei. diese Nacht heute: Hier stoj3en wir auf eine Uhr. morgens. und jeder Andere wăre die Zeit. oder nur der. cum tempora 22 . Buch seiner Canfessianes die Frage bis hierher getrieben.

et cum illae praeterierint. noIi mihi obstrepere: quod est. anime meus. affectionem. astăzi: avem de-a face aici cu un ceas pe care existenţa umană şi l-a procurat dintotdeauna.acest "acum" ? Dispun eu de acest "acum" ? Sînt eu acest "acum"? Este altul acest "acum"? Atunci chiar eu însumi aş fi timpul şi oricare altul ar fi timpul. quam res praetereuntes in te faciunt. Care este semnificaţia faptului că existenţa uma­ nă şi-a procurat un ceas care precedă toate ceasu­ rile de buzunar şi cele solare? Dispun eu oare de fiinţa timpului şi prin "acum" mă am în ve­ dere şi pe mine? Sînt eu însumi acest "acum" şi existenţa mea este timpul? Sau. pînă la urmă. sau sînt doar cel care îl rosteşte? Cu sau fără ceas propriu-zis? Acum. tempora me­ tior. ajungînd să se întrebe dacă nu cumva sufletul însuşi este timpul.nici unul dintre noi şi fiecare. dimineaţa. non eas quae praeterierunt 23 . ceasul natu­ ral al alternanţei dintre zi şi noapte. timpul însuşi este cel care şi-a creat în interio­ rul nostru acest ceas? În cartea a XI -a a Confe­ siunilor. noIi tibi obstrepere turbis affectionum tuarum. ipsam metior praesentem. seara. Şi Întrebarea lui s-a oprit aici: "In te. Augustin a dezvoltat această problemă. în această noapte. manet. In te. tempora metior. Sînt eu acest "acum". Şi laolaltă am fi timpul . inquam.

Mein Mich-befinden selbst ich wiederhale. Tomus 1. resp. das jeder van uns in 5 Augustinus. post Lovaniensium theolo­ gorum recensionem. sa ich die Zeit messe. van dir wegzu­ sehen durch eine falsche frage. messe ich. nicht die Dinge. dieses Seiende in der JeweiJigkeit seines Seins. dich messe ich. «5 (I l ) In Paraphrase: "In dir.metiar. die varubergehend be­ gegnenden Dinge bringen dich in eine Befindlich­ keit die bleibt wahrend jene verschwinden. Liber XI. Editio novissima. welche varubergehen. In dir.« Die frage nach dem. 27. 24 . 823 sq. Sancti Aurelii Augustini opera omnia. Kamme mir nicht mit der frage in die Quere: Wie denn das? Verleite mich nicht dazu. was die Zeit seL hat unsere Betrachtung auf das Dasein verwiesen. 36. daj3 sie erst entstUnde. Confessiones. messe ich die Zeit. was dich selbst angehen mag. mein Geist messe ich die Zeiten. das Seien­ de. p. es. cap. emendata et auctior. wenn mit Dasein gemeint ist das Seiende in seinem Sein. Kamme dir selbst nicht in den Weg durch die Verwirrung dessen. das wir als menschIiches Leben kennen. Parisiis 1841. Die Befindlichkeit messe ich in dem gegenwartigen Da­ sein. accurante Migne. sage ich immer wieder. das wir jeder selbst sind. wenn ich die Zeit messe.

suflete al meu. Parisiis 1841. Î ntrebarea privitoare la ce este timpul ne-a condus către o considerare a Dasein-ului. Î n tine.5" Ceea ce înseamnă. eu măsor timpul. nu lucrurile care trec pentru ca această situare afecti­ vă să se nască. Liber XI. 823 sq. Nu mă întreba cum vine asta. 25 . Situa­ rea afectivă e cea pe care o măsor în prezent. parafrazînd: "Î n tine. p. repet. Confessiones. Nu mă face să mă îndepărtez de tine printr-o falsă întrebare. post Lovanien­ sium theologorum recensionem. măsurîndu-te. cum tempora metior.ut fieret: ipsam metior. Tomus 1. s întem fiecare dintre 5 Augustinus. 36. eu măsor timpul. lu­ crurile întîlnite în trecere te aduc într-o s ituare afectivă care rămîne. dacă prin Dasein înţelegem fiinţarea în fiinţa sa pe care o cunoaştem ca viaţă umană. Nu te pune în calea ta însuţi făcînd confuz ceea ce te poate privi chiar pe tine însuţi. atunci cînd măsor timpul". Sanctii Aurelii Augustini opera omnia. resp. o spun tot mereu. 27. Editio novissima. cap. măsor eu timpurile. emen­ data et auctior. Î nsăşi situarea afectivă în care mă aflu o măsor. în timp ce ele dispar. accurante Migne. în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. ce este propriu fiinţei s ale. adică acea fiinţare care.

was die leit ist ablesbar werden kann. Sollte das menschliche Sein in einem ausgezeichneten Sinne in der leit sein. und daran. die see­ lischen Vorgange. was die eigentliche leitlichkeit ist von aHem Anfang an sichtbar werden zu lassen. was in der Zeit ist mit dem. vom Cha­ rakter des Daseins des Menschen. Aber bedurfte es dieser umsUindlichen O berle­ gung. was selbst nicht durch die leit bestimmt ist? Es ist ein Umweg.[ch bin" ist die eigentliche Aussage vom Sein. um auf das Dasein zu stoj3en? Genugte nicht der Hinweis. eine solche Antwort zu gewinnen.auch dann. so daj3 an ihm. Dieses Seiende ist in der Jeweiligkeit a[s meiniges. Die Aussage . Aber der Frage nach der leit liegt daran. in der leit sind. daj3 (12) aus ihr die verschie­ denen Weisen des leitlichseins verstandlich wer­ den. Die Naturzeit als loogst bekannte und besprochene hat bislang den Boden fUr die Explikation der leit abgegeben. so muj3 dieses Dasein charakterisiert werden in den Grund­ bestimmungen seines Seins. Es muj3te dann ge- 26 . . wenn diese Akte sich auf etwas richten.. daj3 die Akte des Bewuj3tseins. einen moglichen lusammenhang dessen.der Grundaussage trifft: [ch bin.

noi înşine. şi aceasta într-un sens privilegiat. a servit pînă acum ca bază pentru explicarea timpului. de la bun început. să devină inteligibile diferitele moduri ale faptului-de-a-fi-temporal.chiar şi atunci cînd aceste acte sînt îndreptate către ceva care. D acă fiinţa umană se află în timp. despre caracterul de Dasein al omului. pornind de la el. Î nsă era nevoie de această reflecţie complicată pentru a aj unge la Dasein ? Nu era suficient să spunem că actele conştiinţei. S-ar putea atunci ca tocmai faptul27 . o posibilă legătu­ ră a ceea ce este în timp cu ceea ce constituie tem­ poralitatea propriu-zisă. de o cale ocolită. că procesele s ufle­ teşti sînt în timp . pe care fiecare dintre noi o are în ve­ dere în enunţul fundamental "eu sînt". Această fiinţare este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ca "de fiecare dată al meu". atunci acest Dasein trebuie caracterizat în determinările fundamentale ale fiinţei sale. Însă întrebarea privitoare la timp e intere­ sată să obţină un astfel de răspuns încît. astfel încît din ea să poată fi descifrat ce anume este timpul. Enun­ ţul "eu sînt" este adevăratul enunţ despre fiinţă. ca unul ce a fost încă de multă vreme cunoscut şi discutat. şi o interesează să facă vizibilă. nu este determinat de timp? E vorba. Timpul natural. el însuşi. desigur.

miteinander sein in der Weise des Fur-einander-seins. mit Anderen sein: mit An­ deren dieselbe Welt dahaben. aber auch der Betrachtung. 2. um in die Welt zu kommen. einander begegnen. daj3 Zeitlichsein .recht verstanden die fundamentale Aussage des Daseins hinsichtlich seines 5eins sei. 28 . des betrachten­ den.rade sein. Aber auch so bedarf es einer vor­ gangigen Anzeige einiger Grundstrukturen des Da­ seins selbst. des Befragens. namlich auch so. Das Dasein als dieses In-der-Welt-sein ist in eins damit Mit-einander-sein. vergleichenden Bestimmens. des Erledigens. Dasein als In-der-Welt-sein meint: in der Weise in der Welt sein. das charakterisiert wird als In-der-Welt-sein. daj3 dieses 5ein besagt: mit der Welt umgehen. Das menschliche Leben ist nicht irgendein 5ubjekL das irgendein Kunst­ stltck machen muj3. 1. Das Dasein ist das 5eiende. wie ein 5tein da isL der keine Welt da hat und besorgt. Das In-der-Welt­ -sein ist charakterisiert als Besorgen. Aber dieses Dasein ist zugleich Vorhandensein fUr Andere. bei ihr verweilen in einer Weise des Ver­ richtens. des Bewerkstelligens.

Dasein-ul este fiinţarea caracterizată ca fapt­ de-a-fi-în-lume. al îndeplinirii sau rezolvării a ceva. 29 . a deţine împreună cu alţii aceeaşi lume. a zăbovi în preajma ei în­ tr-un anume mod. aşa cum este prezentă o piatră care nu deţine o lume şi care nu se preocupă de vreo lume. 1. al determinării contemplative şi comparative. Viaţa umană nu este ceva pre­ cum un subiect care trebuie să facă cine ştie ce artificiu pentru a veni în lume. Faptul-de-a-fi-în-Iume este carac­ terizat ca preocupare. ca fapt-de-a-fi-în-Iume. Însă acest Dasein este totodată pentru ceilalţi o simplă-prezenţă. 2. Dasein-ul. Dar şi în acest caz este necesară o indi­ care preliminară a cîtorva structuri fundamen­ tale ale Dasein-ului însuşi.să constitu­ ie enunţul de bază al Dasein-ului cu privire la fiinţa sa. Dasein-ul.de-a-fi-temporal. este tot­ odată fapt-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul. ca fapt­ de-a-fi-în-Iume. al interogării. a-l întîlni pe celălalt. a fi laolaltă în sensul de a-fi-unul-pentru-altul. fie al executării. înseamnă: a fi în lume în asa fel încît acest fapt de a fi să însemne: a avea mereu de-a face cu lumea. de a fi cu ceilalţi. fie în modul contemplării.înţeles corect .

FUr das Dasein ist die Jewei1igkeit des »Ich bin" konstitutiv.( 13) 3. das sich bestimmt als »Ich bin". wie das Dasein in seiner Welt liber die Weise des Umgangs mit seiner Welt sprichL ist mitgegeben eine Selbst­ auslegung des Daseins. In dem. Es ist je eigenes und als eigenes jeweiliges. 4. als was es sich nimmt. Es sagt aus. was man so herumspricht. als Miteinan­ der sie haben. auch mein Dasein. Im Sprechen spielt sich vorwiegend das ln-der-Welt-sein des Menschen ab. Miteinander in der Welt sein. wie es In-der-Welt-sein ist. Im Miteinandersprechen. Dasein ist also ebenso primăr. Das Dasein ist ein Seiendes. das sie miteinander Dahaben. hat eine ausgezeichnete Seinsbestim­ mung. als was das Dasein jeweilig sich selbst versteht. SoH dieses Seiende in seinem Seinscharakter bestimmt wer- 30 . Die Grundweise des Daseins der Welt. ist das Sprechen. Das wuj3te schon Aristoteles. die in diesem Gesprăch sich aufhălt. Sprechen ist voll gesehen: sich aussprechendes mit einem Anderen iiberetwas Sprechen. in dem. liegt jeweils die Selbstauslegung der Gegenwart.

ca ce anume se con­ sideră el pe sine. În vorbirea unuia cu celălalt.3 . el este de fiecare dată. Modul fundamental în care există lumea pe care Dasein-urile o deţin lao­ laltă este vorbirea. 4. Vorbirea văzută în totalitatea ei: ca vorbire care se exprimă pe sine atunci cînd vorbeşte cu altul despre ceva. ca propriu. Prin urmare. În felul în care Dasein-ul. În spaţiul vorbirii are loc. cu precădere. 31 faptul-de-a-fi-în-Iume.acest fapt are o determinare ontologică privilegiată. Felul în care el vorbeşte ne arată cum anume se înţelege Da­ de fiecare dată pe sine. în lumea sa. vor­ beşte despre modul în care se îndeletniceşte cu această lume a sa este implicată dintru început o explicitare de sine a acestui D as e i n . A fi unul laolaltă cu altul în lume. asa cum este el în Da­ sein-ul meu. El este de fiecare datăpropriu şi. Dasein-ului îi este constitu­ tiv fap tul-de-a-fi-de-fiecare-dată al acestui "eu sein-ul sînt". Dacă această fiinţa­ re trebuie determinată în caracterul său de fiinţă. în sensul de a o avea laolaltă . Acest lucru era cunoscut dej a de Aris­ totel. Dasein-ul este o fiinţare care se determină pe sine ca "eu sînt". este primordial şi . Dasein-ul. faptul-de-a-fi-în-lume al omului. în acel ceva despre care se stă de vorbă este cuprin­ să de fiecare dată o explicitare de sine a prezen­ tului în care are loc această con-vorbire.

man ist damr. 50 ist von der Jeweiligkeit als der je meinigen nichl zu abstrahieren. Keiner ist in der Alltăglichkeit er selbst. 5. Man sagt (14) man hbrt. dem es in seinem al\tăglichen undjeweiligen In-der­ Welt-sein aur sein Sein ankommt.den. 6. Sofern das Dasein ein Seiendes ist das ich bin. Wie in aJlem Spre­ chen uber die Welt ein Sichaussprechen des Daseins uber sich selbst liegt 50 ist alles besorgende Um- 32 . von dem wir selbst in der Alltaglichkeit ge­ lebt werden. Alle Grundcha­ raktere mussen sich 50 in der Jeweiligkeit als der je meinigen zusammenfinden. Was er ist und wie er ist das ist niemand: keiner und doch alle miteinander. ich bin mit den Anderen und die Anderen mit den Anderen ebenso. das die Mb­ glichkeit des » Ich bin« ist. Mea res agitur. sondern die Anderen. ist das "Han«. In der Hartnăckigkeit der I1errschaft dieses Man liegen die Mbglichkeiten meines Daseins. bin ich mein Dasein zumeist und durchschnittlich nicht selbst. und zugleich bestimmt ist als Mit-einander-sein. und aus dieser Einebnung heraus ist das »Ich bin« mbglich. Alle sind nicht sie selbst. Ein Seiendes. Dieser Niemand. ist aJs solches zumeist ein Seiendes. man besorgt. Das 50 charakterisierte Seiende ist ein solches. das man ist.

Nimeni nu este. Toate caracterele fundamentale trebuie să se re­ găsească astfel în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. este impersonalul "se". 5. cotidian si de fiecare dată. O fiinţare care este posi­ bilitatea lui "eu sînt" este ca atare. În măsura în care Dasein-ul este o fiinţare care sînt eu însumi şi totodată este determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iaolaltă-cu-altul. Fiinţarea astfel caracterizată în al său fapt­ de-a-fi-în-Iume. o fiinţare dominată de impersonalul "se". cel mai adesea. în cotidianitate. La fel cum în orice vorbire despre lume se află implicată o vorbire de­ spre sine a Dasein-ului. se optează pentru ceva. eu sînt cu ceilalţi. înteles ca "de fiecare dată al meu". eu însumi. tot aşa orice îndeletni33 . eu nu sînt.nu trebuie făcut abstracţie de faptul-de-a-fi-de­ fiecare-dată care este "al meu". Acest Nimeni. el Însuşi Nimeni nu este ceea ce el este şi aşa cum este: nici unul şi totuşi toţi laolaltă. de care sîntem noi Înşine trăiţi în cotidianitate. În înverşunarea dominaţiei aces­ tui impers onal "se" rezidă posibilităţile Da­ sein-ului meu şi "eu sînt" este posibil pornind de la această nivelare. în primă instanţă şi la nivel mediu. Se spune. este una preocupată de fiinţa sa. cu alţii. se dă curs unei preocupări. şi aceştia. la rîndul lor. Aceştia toţi nu sînt ei înşişi. se aude. 6. Mea res agitur. ci ceilalţi.

wie es in der herrschenden Auslegung des Daseins bekannt und verstanden ist. wo­ mit es gemeinhin umgeht. ist nur eine be­ stimmte ausgezeichnete Weise. sondern das "es sein«. bin ich gewissermaJ3en selbst und darin spielt sich mein Dasein ab. was man so uber das Dasein und das menschliche Leben uberlieferter Weise meint. Das. womit ich mich beschaftige. vom Man. dieses 5eiende sei 34 . die 5elbstauslegung. wo­ ran mich mein Beruf kettet. von dem. Das Dasein ist als 5eiendes nicht zu bewei­ sen. Der primare Be­ zug zum Dasein ist nicht die Betrachtung. Es trifft sich da selbst an. nicht einmal aufzuweisen. womit ich umgehe. in der das Dasein sich sl::lDst jeweils hat. Das 5ich-erfahren wie das Uber-sich­ -sprechen. 7. Durchschnittlich ist die Ausle­ gung des Daseins von der A1ltaglichkeit beherrscht. und doch hat sich das Dasein selbst. ( 15) In der Anzeige dieser 5einscharaktere ist alles unter die Voraussetzung gesteIlt. Es befindet sich bei sich selbst. 8. In der Durchschnittlichkeit des aIltaglichen Da­ seins Iiegt keine Reflexion auf das [ch und das 5elbst. von der Tradition. Die Sorge um das Dasein hat jeweils das Sein in die Sor ge gestellt.gehen ein Besorgen des Seins des Daseins.

presupunem înainte de toate că această fiinţare 35 meu. fiinţa. ca şi explicitarea de sine . ci în­ suşi "faptul-de-a-fi-acest-Dasein". El se întîlneşte pe sine însuşi în cele cu care se îndeletniceşte de obicei. de tradiţie. Relaţia primordială cu Dasein-ul nu este observaţia. La nivelul mediu al Dasein-ului cotidian nu are loc nici o reflecţie asupra eului şi asupra sinelui. 8. Acest ceva cu care mă îndelet­ nicesc. de care mă leagă mese­ ria mea. ca fiinţa re. aşa cum ea.toate acestea reprezintă doar un anumit mod. . 7. vorbirea despre sine. este cunoscută şi înţeleasă în explicitarea dominantă a Dasein-ului. cu care mă ocup. explicitarea Dasein-ului este dominată de cotidianitate. de ceea ce se înţelege prin Dasein şi viaţă umană în mod tradiţional. nu poate fi dovedit şi nici măcar nu poate fi în vreun fel vădit. în care Dasein-ul se deţine pe sine de fiecare dată. La nivel mediu. este dominată de impersonalul "se".cire de ordinu l preocupării este o preocupare de fiinţa Da s e in-ului. şi totuşi Dasein-ul se deţine pe sine. Experimenta­ rea de sine. Cînd indicăm aceste caracteristici ale fiinţei sale. Dasein-ul. El se află la sine însuşi. unul aparte. toate acestea sînt într-o anumită măsură eu însumi şi în toate acestea este în joc Dasein-ul Grija pentru Da s e in a situat de fiecare dată fiinţa în grijă.

Unter anderem wurde die Bestimmung genannt: Das Dasein ist in der Jeweiligkeit. in der alle vorgenannten Charaktere das sind. was 36 . das Da­ sein in der EigentIichkeit seines Seins zu ăuj3erste Seinsmoglichkeit ausmacht. Ist diese Voraussetzung richtig oder kann sie wankend gemacht werden? In der Tat. kommt diese Schwierigkeit. daJ3 menschliches Erkennen begrenzt ist. so zwar. Unsicherheit und Unvollkommenheit des Erkenntnisvermbgens. was sie sind. das erkannt wer­ den soli: in einer GrundmbgIichkeit seines Seins. soli sichtbar gemacht werden. daJ3 wir gerade in dem Nicht-ausweichen vor der Verlegenheit uns in die Maglichkeit bringen. Die EigentIichkeit des Daseins ist das.an ihm selbst fUr eine es auf sein Sein auslegende Forschung zuganglich. ergreifen. sofern es ist. daJ3 psycholo­ gische 5etrachtung des Daseins ins Dunkle fUhrt. sondern in dem Seienden selbst. Die Eigentlichkeit als auJ3erste Mb­ gIichkeit des Seins des Daseins ist die Seinsbestim­ mung. was seine Durch diese auJ3erste Mbglichkeit des Daseins ist das Dasein pri­ mar bestimmt. Eine weit ernsthaftere Schwierigkeit als die. Die Veriegenheit der Daseinserfassung grundet nicht in der Begrenztheit. Aber nicht aus der Berufung darauf.

pentru o cercetare care îşi propune să-i expliciteze fiinţa. Însă nu din invocarea faptului că observarea psihologică a Da­ sein-ului ne conduce către un teritoriu obscur vine această dificultate. în ea Însăşi.este accesiGilă. Prin această posibilitate extremă a Dasein-ului. printre altele. Autenticitatea. ci fiinţarea Însăşi care trebuie cunoscută: acest impas Îşi are temeiul într-o posibilitate fundamentală a fiinţei Dasein-ului. nesigu­ ranţa şi nedeplinătatea putinţei de cunoaştere. Este oare co­ rectă această presupoziţie s au ea poate fi clăti­ nată? Ea poate fi clătinată. următoarea deter­ minare: Dasein-ul este În faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată. Autenticitatea Dasein-ului este ceea ce consti­ tuieposibilitatea extremă afiinţei sale. Impasul în care aj ungem atunci cînd încercăm să conce­ pem Dasein-ul nu are ca temei limitarea. trebuie făcută vizibilă o difi­ cultate cu mult mai serioasă decît cea a cunoaş­ terii umane limitate . A fost numită. este acea de­ terminare a fiinţei lui prin care toate caracterele mai înainte menţionate sînt ceea ce sînt. desigur.aceea că tocmai neevitînd acest impas ne oferim posibilitatea de a s urprin­ de D a s e i n-ul în autenticitatea fiinţei sale. Dasein-ul este determinat primordial. ca posibi­ litate extremă a fiintei Dasein-ului. în măsura În care el este ceea ce are 37 .

ist eine schlechte Auskunft. Vennag das Dasein der Anderen Dasein im eigent1i­ chen Sinne nicht zu ersetzen? Die Auskunft auf das Dasein Anderer. Darum vennag das Dasein der Anderen nicht Dasein im eigentlichen Sinne zu ersetzen. konstitutive. Am Ende. Sein Ende wăre ja das Nichts. der einzig angemesse­ nen Art des Habens von Dasein: den Anderen bin ich nie. Wie aber soli dieses Seiende in seinem Sein er­ kannt werden. Wer sie durchstreicht. ist es gerade nicht mehr. wovon er spricht. (16) wenn es soweit ist. Die Bestimmung ist an diesem Sein eine durchgăngige. Das Dasein des Anderen habe ich nie in der ursprunglichen Weise. die mit mir waren und die zu Ende gekommen sind. Einmal ist es nicht mehr. und ist es das. was noch nicht zuende ist.es sein kann. Vor diesem Ende ist es nie eigentlich. was es sein kann. bevor es zu seinem Ende gekom­ men ist? Bin ich doch mit meinem Dasein immer noch unterwegs. ist es je das meinige. je Iănger man . hat an seinem Thema das verloren. Es ist immer noch etwas. wenn an­ ders die Jeweiligkeit als meinige festgehalten wer­ den solI. Je weniger man Eile haL sich von dieser Verle­ genheit unvennerkt fortzuschleichen. dann ist es nicht mehr.

putinţa să fie. în ce priveşte această fiin­ ţă. cu Dasein-ul meu. Cel care o anulează. dacă faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată trebuie păs­ trat ca "al meu". Sfîrşitul său poate fi chiar Nimicul. Eu nu detin nicicînd. tocmai atunci el nu mai este. în singurul mod adevărat de a deţine Dasein-ul: eu nu sînt nici­ cînd ceilalţi. La sfîrşit. întotdeauna "pe drum". Dar cum poate fi cunoscută această fiinţare în fiinţa sa. De aceea. el este de fiecare dată "al meu". înainte ca ea să-şi fi atins sfîrşitul? Eu sînt totuşi. Înainte de acest sfîrşit el nu e niciodată cu adevărat ceea ce poate fi. în ce priveşte tema sa. Dasein-ul celorlalţi. atunci el nu mai este. acel ceva despre care vorbeşte. este o falsă informaţie. Dasein-ul celor­ lalţi nu se poate substitui cu adevărat Dasein-ului. De­ terminarea numită este. La un moment dat el nu mai este. în mod originar. Dar nu poate oare Dasein-ul celorlalţi să se sub­ stituie cu adevărat Dasein-ului ? Ceea ce aflu de­ spre Dasein-ul celorlalţi. El este întotdeauna ceva care încă nu s-a sfîrşit. care au fost cu mine şi care ş i-au atins sfîrşitul. dacă a ajuns pînă acolo. acela a pierdut. constitutivă. şi cînd este acest sfîrsit. Cu cît te grăbeşti mai puţin să treci peste acest impas fără a-l remarca şi cu cît zăboveşti mai mult 39 . una generală.

immer in der Jeweiligkeit des jemeinigen. Das Dasein hat in sich selbst die M6glichkeit sich mit seinem Tod zusammenzufinden als der ăuj3er­ sten Maglichkeit seiner selbst. was am Dasein diese Schwierigkeit bereiteL zeigt es sich in seiner ăuj3er3ten M6glichkeit. Das Ende meines Daseins. die jede andere Aussage an Gewij3heit und Eigentlichkeit uberragL ist die Aus­ legung auf seinen Tod. weij3 um seinen Tod.dabei aushăIL um so deutlicher wird sichtbar: in dem. Die Selbst­ auslegung des Daseins. wobei ein Ablaufszusammenhang einmal abschnappL sondern eine M6g1ichkeiL um die das Dasein so oder so weij3: die ău3 j erste M6glichkeit seiner selbsL die es ergreifen. was das Dilsein in der Zeit sei? Das Dasein. Was ist dieses: je den eigenen Tod haben? Es 40 . als bevorstehend aneignen kann. und diese Gewij3heit ist ihrerseits charak­ terisiert durch eine v61lige Unbestimmtheit. und das auch dann. wenn es nichts von ihm wissen will. Was soll das fUr unsere frage. ist nicht etwas. was die Zeit sei. die unbestimmte Oewij3heit der eigensten Moglichkeit des Zu-Ende-seins. mein Tod. und (17) besonders fUr die nachste frage. Diese ăuj3erste Seins­ m6glichkeit ist vom Charakter des Bevorstehens in Gewij3heit.

Sfîrşitul Dasein-ului meu sau moar­ tea mea nu este ceva care pune capăt desfăşurării unui proces. iar această certitudine. aflat întotdeauna în faptul-de-fiecare-dată al lui "de fiecare dată al meu". Această posibilitate extremă a fiinţei sale are caracterul a ceva care-i stă în faţă şi care este cert. este certitudinea nedetermi­ nată a posibilităţii celei m ai proprii de a-fi-la­ sfîrşit. este caracterizată prin­ tr-o totală nedeterminare. ştie de moartea sa chiar şi atunci cînd nu vrea să ştie nimic despre ea. Acea explicitare de sine a Dasein-ului. Dar ce semnificaţie au toate acestea pentru în­ trebarea noastră privitoare la ce este timpul şi în special pentru întrebarea care urmează. cu atît devine mai clar următorul lucru: Dasein-ul ni se arată în posibilitatea sa extre­ mă tocmai prin acel ceva din el care naşte această dificultate. Ce înseamnă a avea. Dasein-ul are în sine însuşi posibilitatea de a se identifica cu moar­ tea sa.în preaj ma lui. la rîndul ei. ca posibilitate extremă a lui însuşi. ci este o posibilitate despre care Da­ sein-ul ştie cîte ceva: este posibilitatea extremă a lui însuşi. 41 . ce este Dasein-ul în timp? Dasein-ul. este explicitarea prin raport la moartea sa. care depăşeşte în certitudine şi au­ tenticitate orice alt enunţ. pe care el o poate surprinde şi şi-o poate face a lui ca una ce îi stă în faţă.

Das Sein der Moglichkeit ist dabei immer die Moglichkeit so. Als Daseinsauslegung hat es dieses Wissen gleich bei der Hand. diese Mă­ glichkeit seines Seins zu verstellen. zumeist in dem Sinn: ich weij3 schon. daj3 sie um den Tod weij3. Als dieses Vorbei deckt es mein Dasein auf als einmal nicht mehr da. Dasein sein. aber ich denke nicht daran. als zu welchem ich vorlaufe. Dieses Vorbei. Das Dasein hat selbst die Moglichkeit seinem Tod auszuweichen. macht in diesem meinem Vorlaufen zu ihm eine Entdeck­ ung: es ist das Vorbei von mir. Um den Tod weij3 ich zumeist in der Art des zuruckweichenden Wissens. einmal bin ich nicht mehr da bei den und den 42 .ist ein Vorlaufen des Daseins zu seinem Vorbei als einer in Oewij3heit und vo/liger Unbestimmtheit be­ vorstehenden ăuJ3ersten Moglichkeit seiner selbst. als menschliches Leben ist primăr Moglich­ das Sein der Moglichkeit des gewissen und dabei unbestimmten Vorbei.

este primordial fiinţă-po­ sibiLă. este fiinţa posibilităţii săvîrşirii certe şi totuşi nedeterminate. ce-i stă în faţă cu certitudine şi în depLină nedeterminare. s-a terminat. expresia germană es ist vOI'bei asta şi înseamnă: "a trecut. la un moment dat eu nu . Dasein-ul deţine pînă şi po­ sibilitatea de a se eschiva în faţa morţii sale. Î n acest caz. ceea ce ştiu despre moarte mă face să fug de ea. De altfel. Cel mai adesea. cel mai adesea în acest sens: ştiu. Da­ sein-ul. 43 . este întotdeauna gata să îi mascheze această posi­ bilitate a fiinţei sale. trad). avînd în minte expresia din limba română "s-a săvîrşit din viaţă". propria moarte? Este o pre-mer­ gere a Das e i n -uLui către săvîrşirea sa.. Fiind o astfel de săvîrşire. Această săvîrşire înspre care eu pre-merg mă face. ca viaţă umană. Această cunoaştere. să desco­ păr un lucru: că este săvîrşirea mea. înţeleasă ca posibiLitate extremă a lui însuşi. fiinţa posibilităţii este întotdea­ una posibilitatea astfel alcătuită încît ea ştie ceva despre moarte. desigur. ca explicitare a Dasein-ului. însă nu mă gîndesc la asta. s-a sfîrşit" ( n. ea revelează Dasein-ul meu ca nemai­ fiind la un moment dat. în această pre-mergere a mea către ea.de fiecare dată.'. Am tradus das Vorbei (care reprezintă substantivizarea unui adverb) cu "săvîrşire".

Das Vorbei ist keine Bege­ benheit. und sofern dieses »Anlaufen gegen« ernst ist wird es in diesem Laufen zuruckgeworfen in das Noch-dasein seiner selbst. Es ist das Zuruck­ kommen des Daseins auf seine Alltaglichkeit die es noch ist. wird das Dasein selbst sichtbar in seinem Wie. so zwar. kein Vorfall in meinem Dasein. Es ist ja sein Vorbei. das ihm zustbj3t und das es andert. sondern das Wie meines Daseins schlechthin. ist kein Was. das sich ereignet. daj3 das Vorbei als eigentliches Wie auch die A lltaglichkeit in ihrem Wie aufdeckt. 44 . 50fern das Vorlaufen zu dem Vorbei dieses im Wie der Jeweiligkeit festhălt. zu dem ich als dem meinigen ( 1 8) vorlaufen kann. Dieses Vorbei ist kein Was. bei diesen Eitel­ keiten. und zwar das eigen­ t1iche Wie meines Daseins. Das Vorbei jagt alle Heimlichkeiten und Be­ triebsamkeiten auseinander. sondern ein Wie.5achen. Dieses Vorbei. nicht ein Was an ihm. diesen Winkelzugen und dieser Geschwatzig­ keit. das Vorbei nimmt alles mit sich in das Nichts. bei den und den Menschen. Das Vorlaufen zu dem Vor­ bei ist das Anlaufen des Daseins gegen seine auj3er­ ste Mbglichkeit.

spre care eu pot pre-merge ca înspre una ce este a mea. în această acţiune. Să­ vîrşirea nu este o simplă întîmplare. în preaj ma acestor deşertăciuni. al Dasein-ului meu.voi mai fi în preajma acestor lucruri şi acestor oameni. Această săvîrşire nu este v 1 " "ceva . Prin pre-mergerea către săvîrşire. Săvîrşirea vine să izgonească tot ceea ce mi-a fost familiar şi toate cîte am făcut. CI un "cum ŞI anume adevaratu " cum cc · ce . a aces­ tor subterfugii şi a acestor palavre. ca un "cum" autentic. Dasein-ul însuşi devine vizibil în al său "cum". nu este "ceva" . ci pur şi simplu un "cum" . Da­ sein-uI ia cu asalt p osibilitatea sa extremă . astfel încît săvîrşirea. în care el este încă. nu " ceva" care survine în el. aruncat înapoi în pro­ priul lui "a fi încă". Această săvîrşire. propriu Dasein-ului meu. Este revenirea Dasein-ului la cotidianitatea sa. şi în măsura în care acest " asalt" este serios. o repune într-un "cum" împreună cu tot ce-ea ce e preocupare ŞI acţIUne 45 . nu este un accident în Dasein-ul meu. Dasein-ul este. în măsura în care pre-mergerea către săvîrşi­ re îl ţine în acel "cum" al faptului-de-a-fi-de-fie­ care-dată. Este chiar săvîrşirea sa. ea duce totul cu sine în Nimic. revelează şi coti­ dianitatea în al său "cum" . care i se întîm­ plă şi care îl transformă.

ls Wie zurucknimmt. Dieses Vorbei-von als das Wie bringt das Dasein unnachsichtig in seine einzige M6glichkeit seiner selbst laj3t es sich ganz allein auf sich selbst stellen. Dieses Vorbei vermag. Im Vorlaufen ist das Dasein seine Zukunft so zwac 46 . daj3 wir sagen. das Dasein so zu organisieren. daj3 das Wie verdeckt wird. Der Vorlauf reij3t die Grund­ hinsicht an sich. Der Vorlauf ist sofern er die auj3erste M6glichkeit des Daseins ihm vorhalt der Grundvollzug der Daseinsauslegung. Das Dasein ist eigentlich bei ihm selbst es ist wahrhaft existent wenn es sich in diesem Vorlaufen hiilt. Er zeigt zugleich: die Grundkategorie dieses Seien­ den ist das Wie . Vielleicht ist es kein ZufalL daj3 Kant das Grund­ prinzip seiner Ethik so bestimmte. Erst den heutigen Propheten blieb es vorbehalten. Dieses ( 19) Vorlaufen ist nichts anderes rus die ei gent1iche und einzige Zukunft des ei genen Daseins. Alles Was und Sorgen und Planema­ chen bringt es in das Wie zuruck.in ihrer Geschaftigkeit und ihrem Betrieb in di. unter die das Dasein sich stellt. Er wuj3te vielleicht aus einer Vertraut­ heit mit dem Dasein selbst daj3 es das Wie ist. das Dasein inmitten der Herr­ lichkeit seiner Alltaglichkeit in die Unheimlichkeit zu stellen. es sei formal.

El ştia pro­ babil. Şi poate că nu din întîmplare Kant determină principiul fundamental al eticii sale în aşa fel încît să spunem despre el că este unul formal. în calitatea ei de "cum". îl face să se sprijine întru totul numai pe sine. Toate grij ile şi planurile pe care ni le facem cu privire la "ceva". Ea arată. Pre-mergerea. Pre-mergerea aduce cu ea perspectiva fundamentală sub care se plasează Dasein-ul. în măsura în care ea îi păstrează Dasein-ului posibilitatea extremă. adu­ ce în chip brutal Dasein-ul în sfera unicei posi­ bilităţi a lui însuşi. Dasein-ul este cu adevărat el însuşi. Dasein-ul este viitorul său. Această săvîrsire. că acesta este un "cum". această săvîrşire are putinţa să aşeze Dasein-ul în nefamiliaritate. este împlinirea fundamentală a explicitării Da­ sein-u lu i.în ea. săvîrşirea le readuce în sfera acestui "cum". totodată: categoria fundamentală a acestei fiinţări este acel "cum". În plină dominaţie a cotidianităţii. Aceastăpre-mergere nu este altceva decît viitorul autentic şi unic al propriu lui D a s e in. atunci cînd se menţine în această pre-mergere. astfel 47 . Doar profeţii de azi au pri­ vilegiul de a organiza astfel Dasein-ul încît acest " cum" să fie acoperit. este cu ade­ vărat existent. În pre-mergere. dintr-o familiaritate cu Dasein-ul însuşi.

Auf die Zeit gesehen besagt das: das Grundpha­ nomen der Zeit ist die Zukunf t. muj3 das jeweilige Dasein sich in seinem Vorlaufen halten. Keine Zeit haben heij3t. 48 . aller Larm und aIles Gerenne bricht zusammen. in dem ich gerade verweile. ist die Zeit selbst. Das Dasein. bildet die Gegenwart aus und Iăj3t die Vergangenheit im Wie ihres Gelebtseins wiederholen. be­ griffen in seiner auj3ersten Seinsmoglichkeit. nicht in der Zeit.daj3 es in diesem Zukunftigsein auf seine Vergangen­ heit und Gegenwart zuruckkommt . Das Zuruckkom­ men im Vorlaufen istja selbst das Wie des Besorgens. die Zeit in die schlechte Ge­ genwart des Alltags werfen. alle Unrast. Alles Gerede. Zukunftigsein gibt Zeit. was man langweilig nennt. alle Geschaftig­ keit. Um das zu se hen und nicht als interessantes Paradox zu verkaufen. Im Vorlaufen mich hal­ tend bei meinem Vorbei habe ich Zeit. Dieses Zuruckkommen kann nie das werden. worin es sich hăIt. Dabei offenbart sich: der ursprungliche Um­ gang mit der Zeit ist kein Messen. das. Das 50 charakterisierte Zukunftigsein ist als das eigentliche Wie des Zeit­ lichseins die Seinsart des Daseins. in der und aus der es sich seine Zeit gibt.

aceasta înseamnă : feno­ menul fundamental al timpului este viitorul. eu am timp. astfel caracterizată. care se uzează. Această re­ venire nu poate nicicînd deveni ceva care este nu­ mit plictisitor. el revine la trecutul şi la prezentul său. prin pre-mergere. iar nu în timp. Menţinîndu-mă. Iar pentru a vedea acest lucru şi pentru a nu-l vinde ca paradox interesant. în preajma săvîrşirii mele.încît. orice acti­ vitate. A fi "orientat către vii­ tor". A nu avea timp înseamnă a arunca timpul în falsul prezent cotidian. Orice vorbărie în care Dasein-ul se menţine. conceput în p osibilitatea extremă a fiinţei sale. orice agitaţie. aceasta dă timp. este timpul însuşi. care ajunge să nu 49 . trebuie ca Dasein-ul să se menţină de fiecare dată în pre-mergerea sa.rice larmă şi orice alergătură încetează brusc. este felul de a fi al Dasein-ului în care şi pornind de la care el îşi dă sieşi propriul timp. Această orientare către viitor. în această orientare a sa către viitor. Acel ceva asupra căruia revin prin pre-mergere este modul "cum" mă preocup de ceva în clipa de faţă. În ce priveşte timpul. o. este modul autentic de a fi temporal. desăvîrşeşte prezentul şi reiterează trecutul asa " cum" a fost el trăit. O dată cu aceasta ni se revelează faptul că raportarea ori­ ginară la timp nu este măsurarea. Dasein-ul.

weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des Wie­ -Iange-noch und Wann gar nicht (20) beim Vorbei sind in der charakterisierten M6glichkeit. sie k1am­ mern sich gerade an das Noch-nicht-vor oei. Die Zeit wird nie lang. was es ist: unbestimmt und als unbestimmt gewij3. Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche M6glichkeit jedes Augenblicks. weil sie ursprunglich keine Lange hat. sie be­ schaftigen sich mit dem. sondern will gerade die unbestimmte Zeit bestimmen. daj3 es gerade die charakteristische Flucht vor dem Vorbei organisiert. Das Zukunftigsein als M6glichkeit des Daseins als 50 . Das Fra­ gen ist ein Loskommenwollen vom Vorbei in dem. Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor­ bei. was mir m6glicherweise noch bleibt.was sich verbraucht was abgenutzt wird. wenn es verstanden wird als Frage nach dem Wann und Wie-Iange-noch des Vor­ bei. Die Je­ weiligkeit ist dadurch ausgezeichnet daj3 sie aus dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit je­ weilig fUr sich hat. als das jetzt Gewisse. Dieses Fragen ergreift nicht die Unbe­ stimmtheit der Gewij3heit des Vorbei. Das Vorlaufen-zu falit in sich zusammen.

orice timp . ca nedeterminată. se năruie atunci cînd e înţeleasă ca întrebare privitoare la un "cînd" şi la un "cît de mult încă" ale săvîrşirii. Pre-mergerea surprinde săvîrşirea ca autentică posibilitate a fiecărei clipe. Faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată este unul privilegiat prin aceea că. O asemenea interogare nu reprezintă cîtuşi de pu­ ţin o pre-mergere către săvîrşire. vrem să scăpăm de ea sub forma în care ea este : nede­ terminată şi. ca ceea ce este cert acum..mai fie de nici un folos. totuşi certă. Pre-mergerea către. ca p osibi51 . de fiecare dată. Faptul-de-a-fi-orientat-către-viitor. Între­ bîndu-ne în acest fel cu privire la săvîrşire. căci dacă abordăm săvîrsirea întrebîndu-ne "cît mai este" pînă la ea şi "cînd" survine ea nu mai avem cîtuşi de puţin de-a face cu săvîrşirea. originar. Acest mod de a ne întreba nu surprinde caracterul nedeter­ minat pe care îl are certitudinea săvîrşirii. deoarece. toate aceste în­ trebări rămîn blocate tocmai în spaţiul a ceea ce nu este încă săvîrşire. în sensul posibilităţii caracterizate . el nu are lungime. ci tocmai ea or­ ganizează fuga caracteristică din faţa săvîrşirii. ele se ocupă cu ceea ce e posibil să-mi mai rămînă pînă la ea. Tim­ pul nu devine nicicînd lung. por­ nind de la pre-mergerea în timpul autentic. el de­ ţine pentru sine.. ci vrea să determine tocmai timpul nedeterminat.

Doch haben wir das Dasein. 50 wird zugleich sichtbar. daj3 diese Frage der Zeit unangemessen bleiben muj3. ist daher nie bei der Zeit in der Eigentlichkeit. wenn auch nur der năchst alltăg­ lichen von Tag und Nacht. mit der Uhr in der Hand lebt. Wielange und Wann. Was ist mit diesem Fragen als dem die Zeit verlie­ renden? Wohin kommt die Zeit? Gerade das Dasein. Das Dasein ist da mit der Uhr. daj3 die Frage nach dem Wieviel der Zeit. kennengelernt als mit der Zeit rechnend. was es mit der Zeit macht. ja sogar sie messend mit der Uhr. dieses mit der Zeit rechnende Dasein sagt stăn­ dig: ich habe keine Zeit. 50 fragend nach dem Wann und Wieviel verliert das Dasein seine Zeit. Verrăt es damit nicht sich selbst in ( 2 1 ) dem. das mit der Zeit rechnet. 50fern es ja selbst die Zeit ist? Die Zeit verlieren und 52 . sofern die Zukunftig­ keit eigentlich die Zeit ist. Das Dasein rechnet und fragt nach dem Wieviel der Zeit. Nur wenn ich sage: die Zeit zu berechnen hat die Zeit eigentlich keine Zeit. das selbst die Zeit sein 501 1 . 50 ist dies eine angemessene Aussage.jeweiligen gibt Zeit weil es die Zeit selbst ist.

chiar dacă numai pe acela. Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul. că întrebarea privitoare la un "cÎt de mult" al timpului. Numai atunci cînd spun : "timpul nu are timp să măsoare timpul" . dacă ea e una ce pierde timpul ? De unde vine timpul ? Dasein-ul care îşi face calcule în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă. ne­ mijlocit. căci el este timpul Însuşi. totodată. în măsura în care orientarea către viitor este cu ade­ vărat timpul. Întrebîndu-se astfel. la durată şi la un "cînd" . privitor la un " cînd" şi la un "cît de mult" . Astfel devine vizibil. al zilei şi al nopţii. în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să 53 .numai atunci avem de-a face cu un enunţ adecvat. Şi totuşi am văzut că Dasein-ul. îşi face calcule în pri­ vinţa timpului. e cel care dă timp. Ce se întîmplă în cazul acestui mod de interogare. ca unul ce tre­ buie el însuşi să fie timpul. trebuie să rămînă inadecvată în ce priveşte timpul. Dasein-ul calculează şi se întreabă privitor la un "cît de mult" al timpu­ lui şi de aceea el nu se raportează nicicînd în mod autentic la timp. tocmai acest Dasein ce supune timpul cal­ culului spune întruna : "n-am timp " . Dasein-ul este ceea ce este atunci cînd foloseşte ceasul. ba chiar îl măsoară cu ajutorul ceasului.litate a Dasein-ului de fiecare dată. Dasein-ul îşi pierde timpul.

Nach dem Wieviel der leit fragen heiJ3t in dem Besorgen eines gegenwărtigen Was aufgehen. sondern die lukunft die sich die Gegenwart selbst als die 54 . worin die Sorge hăngt nicht das eigentiiche Zukunftigsein des Vorbei. Das Dasein ist das. Das Besorgen als Aufgehen in der Gegenwart ist gleichwohl als Sorge bei einem Noch-nicht das erst in der Sorge darum erledigt werden solI. was in der Welt begegnet begegnet ihm als im Jetzt sich aufhaltend. das Dasein ist seine Gegenwart. was es besorgt. Alles. Die leit in das Wieviel brin­ gen besagt: sie als Jetzt der Gegenwart nehmen. Das Dasein ist auch in der Gegenwart seines Besorgens die voile leit so zwar. was mir noch bleibt noch bleibt als Gegenwart. daJ3 es die lukunft nicht los wird.sich dazu die Uhr anschaffen ! Bricht hier nicht die Unheimlichkeit des Daseins auf? Die Frage nach dem Wann des unbestimmten Vorbei und uberhaupt nach dem Wieviel der leit ist die Frage nach dem. Die Zukunft ist jetzt das. so begegnet ihm die leit selbst die je das Dasein isL aber ist als Gegenwart. Das Dasein f1ieht vor dem Wie und hăngt sich an das jeweilige gegenwărtige Was.

la ceea ce îmi mai rămîne ca prezent. A aduce timpul în sfera acestui "cît de mult" înseamnă a-l considera ca un "acum" al prezentului. Viitorul este acum acel ceva în care se află suspendată grij a.pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului ? Întrebarea privitoare la un "cînd" al săvîrşirii nedeterminate şi. Dasein-ul este prezentul său. Tot ceea ce el întîlneşte în lume este întîlnit ca menţinîndu-se în sfera lui "acum" . Dasein-ul fuge de "cum" şi se agaţă de un "ce" prezent de fiecare dată.care este de fiecare dată Dasein-ul. astfel. ci viitorul pe care prezentul însuşi şi-l configurează ca fiind al său. ca disoluţie în prezent. Preocuparea. el întîlneşte timpul însuşi . 55 . astfel încît viitorul nu dispare. în genere. Dasein-ul este acel ceva de care el s e preocupă . nu este faptul-de-a-fi­ orientat-către-viitorul săvîrşirii. cea privitoare la un "cît de mult" al timpului sînt întrebări privitoare la ceea ce îmi mai rămîne pînă la această săvîrşi­ re. A te întreba privitor la timp prin "cît de mult" în­ seamnă a te pierde în sfera preocupării de "ceva" prezent. este la fel de bine şi grij ă de ceva care încă nu este şi care abia prin grija pentru el urmează a fi realizat. dar ca prezent. Da­ sein-ul este timpul deplin şi atunci cînd se află în prezentul preocupării sale.

ihrige ausbildet weil das Vorbei als die eigentliche Zukunft nie gegenwartig werden kann. in der die 50rge hangt. es sagt: jetzt. von jetzt bis dann. so ware sie das Nichts. daj3 es sich von der eigentlichen lukunftigkeit fortgeschlichen hal. wahrend das standige luruckkommen im Vorlaufen auf das Vorbei nie langweilig wird. Die leit wird leer. als im Jetzt der gegenwartigen Welt aufgehend. Dem Dasein als Gegenwart-sein. zum nachsten Jetzt. (22) Das Dasein als besorgende Gegenwart halt sich bei dem aur. uberdrussig. was es besorgt. In der Alltaglichkeit begegnet das Weltgesche­ hen in die leit. den Tag auszufUllen. diesem Dasein wird die leit plotzlich lange. Es wird uberdrLis­ sig im Was. das nie Zeit hal. Der Alltag lebt mit der Uhr. daj3 es sagl. Ware sie das. in die Gegenwart. Und das Dasein. daj3 standig Neues in die eigene Gegenwart begeg­ net. will es so wenig wahrhaben. Die Zukunftigkeit. 56 . es hatte die Zukunft ergriffen in der 50rge um die Menschheitsentwicklung und Kul­ tur etc. ist solche von Gnaden der Gegenwart. Das Dasein mochte. das besagt: das Besorgen kommt ohne Ende auf das Jetzt zuruck. weil das Dasein die leit in der Frage nach dem Wieviel im vorhinein lang gemacht hal.

căci Dasein-ul a făcut dinainte ca timpul să fie lung. Timpul se goleşte. el spune : " acum". petrecută în pre-mergerea către săvîrşire. prin întrebarea sa privitoa­ re la "cît de mult". ca prezent ce se preocupă. Da­ sein-ului. nicicînd nu devine plictisitoare. Iar Dasein-ul. în vreme ce revenirea perma­ nentă. este ceea ce ea este graţie prezentu­ lui. ca fapt-de-a-fi-prezent care nicicînd n-are timp. ca viitor autentic. în prezent. Dasein-ul. Dasein-ul doreş­ te ca în propriul prezent să întîlnească perma­ nent ceva nou. nu vrea cîtuşi de pUţin să admită că el a ieşit din sfera autentic ei orientări către viitor. pentru cultură etc. timpul îi devine dintr-o dată lung. În cotidianitate survenirea lumii este întîlnită în timp. adică pînă la următorul "acum" . 57 . în care este sus­ pendată grija. ci afirmă că ar fi surprins viitorul prin grija pentru evoluţia omenirii. ca unul ce se pierde în "acum" -ul lumii prezente. se satură să aibă toată ziua de-a face cu el. nicicînd nu poate deveni prezentă. şi aceasta în­ seamnă : preocuparea revine fără sfîrşit la "acum" . "de acum pînă atunci" . Dasein-ul coti­ dian trăieşte folosindu-se de ceas. atunci ea ar fi Nimicul. Dacă ar fi astfel. Orientarea către viitor.căci săvîrşirea. se men­ ţine în preajma acelui ceva de care el se preocupă. El se satură de acel "ceva" de care se preocupă.

aber noch ganz ungeklărte Phănomene wie das der Generationen. Alles Zeit­ messen besagt: die Zeit in das Wieviel bringen. das. in der man miteinander ist: die » JI1an«-Zeit. die mit diesen Phănomenen zusammenhăngen. die das Dasein von sich selbst gibt. von der Mode. was man meint. Wir treffen in der Geschichtsforschung relevante. Die Uhr zeigt uns das Jetzl. besagt zu­ gleich: gefUhrt sein von der herrschenden Auslegung. vielmehr ist die AIltăglichkeit des Daseins dasjenige Sein.Dasein. jede Uhr zeigt die Zeit des Miteinander­ -in-der-Welt-seins. die keiner ist. was 105 ist: die Strbmung. Und demnach ist das Dasein die Zeit. Die Uhr. das man ist. von den Strbmungen. bestimmt als Miteinandersein. von dem. was Mode ist: niemand. das ich bin. dann meine ich nicht die Zukunfl. sondem bestimme das Wielange meines 58 . von dem. aber keine Uhr zeigt je die Zukunft und hat je Vergangenheit gezeigt. Das Dasein ist in der AIltăglichkeit nicht das Sein. die man hal. Wenn ich mit der Uhr das (23) zukunftige Eintreffen eines Ereignisses bestimme. des Generationszusammenhangs.

În cuprinsul cercetării istorice. pre­ cum acela al generaţiilor. Ceasul ne arată un "acum". adică nimeni. în sensul impersonalului "se" : este timpul impersonalului "se" . fiecare ceas arată timpul propriu faptului-de-a-fi-unul-laolaltă-cu­ altul-în-Iume. Dasein-ul este acel timp în interiorul căruia "a fi" înseamnă "a fi unul laolaltă cu altul". de tot ceea ce este trecător : un "curent". cu ajutorul ceasu­ lui. o modă. Orice măsurare a timpului înseamnă o reducere a timpului la un "cît de mult" . toate acestea avînd legătură cu fenomenele de­ scrise mai sus.Dasein-ul. înseamnă totodată : a fi condus de explicitarea dominantă pe care Dasein-ul o oferă asupra lui însuşi . cotidia­ nitatea Dasein-ului este acea fiinţă care este im­ personalul "se". ci determin cît anume mai am 59 . întîlnim feno­ mene relevante. dar cu totul ne clarificate. producerea unui eveniment viitor. Dasein-ul nu este fiinţa care sînt eu. ci dimpotrivă. care de fapt nu reprezintă pe nimeni. Şi. În cotidianitate. de curente. Cînd determin. de modă. Ceasul. al legăturii între generaţii. care "se" deţine de către fiecare. eu_ nu am în vedere viitorul. de ceea ce se are în vedere. dar nici un ceas nu ne arată vreodată viitorul şi nu ne-a arătat vreodată trecutul. determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iao­ laltă-cu-altul. prin urmare.

Diese Gegenwartszeit wird expliziert als Ablaufs­ folge. Dann ist die Zeit schon als Gegenwart ausgelegt Vergangenheit ist interpretiert als Nicht-mehr-Gegenwart. Daher spricht die Alltaglichkeit von sich als das. AIles Geschehen­ de roJIt aus endlbser Zukunft in die unwiederbring­ liche Vergangenheit. die Homo­ genisierung auf Jetztpunkte. ein Nach­ einander. Zukunft als unbestimmte Noch-nicht-Gegenwart: Vergangen­ heit ist unwiederbringlich. An dieser Auslegung ist ein Doppeltes charakte­ ristisch: 1 . die Nicht-Umkehrbarkeit 2. was die Zeit sei. Die Nicht-Umkehrbarkeit begreift in sich. Zukunft unbestimmt. die eine Uhr zuganglich machL ist als gegenwar­ tige gesehen. die standig durch das Jetzl roUl. von dem gesagt wird: der Richtungssinn ist ein einziger und nicht umkehrbar.jetzt Wartens bis zu dem besagten JetzL Die Zeit . an der Naturzeit abzunehmen. Wenn versucht wird. sondem vorkommend und daseiend begeg­ nen sie als durch eine Gegenwart hindurchlaufend. in das hinein die Natur standig begegneL Die Ge­ schehnisse sind in der Zeit das heiJ3t nicht: sie ha­ ben Zeit. dann ist das vuv das flETPOV fur Vergangenheit und Zukunft. was diese Expl ikation noch von der eigentIichen Zeit erha- 60 .

care nu este încă prezent : trecutul nu mai poate fi adus înapoi. Tot ceea ce survine se desfăşoară por­ nind din viitorul infinit către trecutul ce nu mai poate fi adus înapoi în prezent. iar viitorul este nedeterminat. De aceea cotidianitatea vorbeşte denre ea însăşi ca despre ceva în interiorul căruia este întîlnită permanent natura. O succesiu­ ne despre care se spune : sensul său este unic şi ireversibil. omogenizarea la nivelul punctelor lui "acum". Două lucruri sînt caracteristice pentru această explicitare : 1. ceea ce nu înseamnă că ele posedă timp. petre­ cîndu-se şi fiind prezente. ireversibilitatea. Evenimentele sînt în timp. Timpul este atunci dintru început explicitat ca prezent. trecutul este interpretat ca ceea-ce-nu­ mai-este-prezent.de aşteptat pînă la " acum" -ul de care vorbesc. por­ nind de la timpul naturii. viitorul ca un ceva nedetermi­ nat. ce anume este timpul. Timpul pe care un ceas ni-l face accesibil este văzut ca timp prezent. 1reversibilitatea cuprinde în sine tot ceea ce această explicare mai poate capta din timpul au61 . Dacă încercăm să vedem. Acest timp prezent este explicitat ca succesiune care trece p ermanent printr-un "acum" . ele sînt întîlnite doar în ce priveşte trecerea lor printr-un prezent. atunci vuv serveşte ca JlE'tpOV pentru trecut Şl Vll­ tor. 2. ci că.

�'Torin sich die Zeit noch zu Worte meldet worin sie einer endgultigen Mathematisierung widersteht. y. alle Zeit in eine Gegenwart aus sich fortzudrăngen. Das bleibt ubrig von der Zukunftigkeit als Grundphănomen der Zeit als Dasein. Das ist das einzige. Diese Be­ trachtung sieht von der Zukunft weg in die Ge­ genwart und aus dieser Iăuft die Betrachtung der fliehenden Zeit in die Vergangenheit nach. Vorher und Nachher sind nicht notwendig Fruher und Spăter. Sie ist nicht umkehrbar. die Tendenz. je zu ihrem ursprunglichen Sinn zu gelangen. nicht Weisen der Zeitlichkeit. (24) Die Homogenisierung ist eine Angleichung der Zeit an den Raum. Die 3 ist deshalb aber nicht fruher als die 4. In der Zahlenreihe zum Beispiel ist die 3 vor der 4. Die Zahlen sind nicht fruher oder spăter. 62 . z. Die Be­ stimmung der Zeit in ihrer Nicht-Umkehrbarkeit grun­ det darin. an schlechthinnige Prăsenz. Sie wird v611ig mathematisiert zu der Koordinate t neben den Raumkoordinaten x. Ist einmal die Zeit als Uhrzeit definierL 50 ist es hoffnungslos.schen kann. weil sie uberhaupt nicht in der Zeit sind. die 8 nach der 7. Fruher und Spăter sind ein ganz bestimmtes Vorher und Nachher. daj) die Zeit vorher umgekehrt wurde.

y. 8 este după 7. este tendin­ ţa de a împinge întregul timp într-un prezent. "Mai devreme" şi "mai tîrziu" reprezintă un "înainte" şi un "după" cu totul determinate. El nu este reversibil. de pildă. timpul ce se scurge către trecut. deoarece ele nu sînt CÎtuşi de puţin în timp. cu prezenţa pur şi simplu . nu se mai poate spera să ajungem la sensul său originar. Acesta este singurul fel în care timpul mai ajunge să se exprime şi în care el mani­ festă rezistenţă faţă de o matematizare definiti­ vă. z. Nu­ merele nu sînt " mai devreme" sau "mai tîrziu". Timpul este pe de-a-ntregul matematizat şi devine coordonata t alături de coordonatele spaţiale x. Însă aceasta nu face ca 3 să fie "mai devreme" deCÎt 4. ele nu sînt moduri ale temporalităţii. 3 este înaintea lui 4. Acest mod de a vedea pleacă de la viitor către prezent şi urmăreşte. făcîndu-1 să iasă astfel din sine. Aceasta e tot ce mai rămîne din orientarea către viitor. În şirul numerelor. ca fenomen fundamental al timpului înţeles ca Dasein. 63 .tentic. " Înainte" şi "după" nu sînt în mod necesar "mai devreme" si "mai tîrziu". Determina­ rea timpulUl în ireversibilitatea sa are ca temei fap­ tul că dinainte timpul a fost inversat. O dată timpul definit ca timp al ceasului. Omogenizarea este o asimilare a timpului cu spaţiul. pornind de aici.

Was das Dasein van der leit sagt spricht es van der AlItaglichkeit her. Die Betrach­ tung dessen. was l as war.Daj3 aber die leit zunachst und zumeist sa de­ finiert wird. was las war. Die Betrachtung der Geschichte. der in der Gegenwart seiner B etriebsam­ keiten sich aufhalt. Das Dasein ist das meinige in seiner Eigentlichkeit nur als mogliches. Darum sieht das Dasein als sa bestimmte Gegenwart das Vergangene nicht. Das ist die Vergangenheit der Gegenwart des Alltags. Wei! diese Geschichte und leitiichkeit der Gegenwart gar nicht an die Vergan­ genheit herankommt. wenn sie mit der eigentlichen leit des lukunftigseins des Vorbei konfrontiert wird. Die Jeweiligkeit ist konstitutiv. Sie verliert sich im Stoff . hat sie nur eine andere Ge­ genwart . Das Dasein als in seiner Gegenwart hăngend sagt: die Vergangenheit ist das Vorbei. Vergangenheit bleibt sa lange einer Ge- 64 . die in der Gegen­ wart (25J aufwachst sieht in ihr nur unwiederbring­ Iiche Betriebsarnkeit: das. nur verstanden werden kann. Das Dasein ist zu­ meist da in der Alltaglichkeit welche selbst aber als die bestimmte leitlichkeit die vor der lukunftig­ keit fluchtig ist. sie ist unwiederbring­ lich. ist unerschopflich . Iiegt im Dasein selbst.

Însă faptul că timpul, în primă instanţă şi cel mai adesea, este astfel definit, acest fapt ţine de Dasein-ul însuşi. Faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată este unul constitutiv. Dasein-ul, în autenticitatea sa, este "al meu" doar ca unul posibil. Dasein-ul este cel mai adesea în cotidianitate, care ea însăşi nu poate fi însă înţeleasă decît ca acea tempora­ litate determinată ce fuge din faţa orientării către viitor atunci cînd este confruntată cu timpul au­ tentic al faptului-de-a-fi-orientat-către-viitor, propriu săvîrşirii. Tot ceea ce Dasein-ul spune despre timp, el spune pornind de la cotidianita­ te. Dasein-ul, ca unul ce este prins în prezentul său, spune : "trecutul este săvîrşirea, el nu mai poate fi adus înapoi" . Acesta este trecutul văzut în raport cu prezentul cotidianului care se menţi­ ne constant în prezentul activităţilor sale. De aceea, Dasein-ul, determinat astfel ca prezent, nu vede ceea ce a trecut. Reflecţia asupra istoriei, foarte răspîndită în clipa de faţă, vede în aceasta doar o acţiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecţia asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăceşte în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie şi temporali­ tatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu un alt prezent. Trecutul ră65

genwart verschlossen, als diese, das Dasein, nicht selbst geschichtlich ist. Das Dasein ist aber geschicht­ lich an ihm selbsL sofern es seine Moglichkeit ist. Im Zukunftigsein ist das Dasein seine Vergangenheit; es kommt darauf zuruck im Wie. Die Weise des Zu­ rUckkommens ist unter anderem das Gewissen. Nur das Wie ist wiederholbar. Vergangenheit - als ei­ gentliche Geschichtlichkeit erfahren - ist alles andere denn das Vorbei. Sie ist etwas, worauf ich immer wieder zuruckkommen kann. Die heutige Generation meinl, sie sei bei der Ge­ schichte, sie sei sogar uberlastet mit Geschichte. Sie jammert uber den Historismus - Jucus a non
Jucendo.

Es wird etwas Geschichte genannl, was

gar nicht Geschichte ist. Weil alles in Geschichte aufgehe, musse man, so sagt die Gegenwart, wieder zum Obergeschichtlichen kommen. Nicht genug, daj3 das heutige Dasein sich in die gegenwărtige Pseudogeschichte verloren hal, es muj3 auch den letzten Rest ihrer Zeitlichkeit (d.i. des Daseins) dazu benutzen, um sich ganz aus der Zeil, dem Dasein, fortzustehlen. Und auf diesem phantastischen Wege zur Obergeschichtlichkeit soli die Weltanschauung gefunden werden. (Das ist die Unheimlichkeit die die Zeit der Gegenwart ausmacht. ) Die gemeine Daseinsauslegung droht mit der Ge­ fahr des Relativismus. Aber die Angst vor dem Re66

mîne inaccesibil unui prezent atîta vreme cît acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuşi istoric. Însă Da­ sein -ul este în el însuşi istoric, în măsura în care el este posibilitatea sa. În faptul-de-a-fi-orientat­ către-viitor, Dasein-ul este trecutul său ; el re­ vine la acest trecut la nivelul lui "cum" . Un mod de a reveni astfel este, printre altele, conştiinţa. Doar acest " cum" este reiterabil. Trecutul - ex­ perimentat ca istonCltate autentică - este orice altceva, dar nu săvîrşire. Este ceva la care eu pot p ermanent revent. Generaţia actuală crede că se află în plină isto­ rie, crede chiar că e împovărată de istorie. Ea se plînge de istorism - lucus a non lucendo. Este numit istorie ceva care nu este cîtuşi de puţin istorie. Cum totul se dizolvă în istorie, ar trebui, spune prezentul, să se ajungă din nou la supra­ istoric. Nu-i de ajuns că Dasein-ul din zilele noas­ tre s-a pierdut în pseudoistoria prezentă, el trebuie să folosească şi ultimul său rest de temporalitate (adică de Dasein) pentru a se furişa cu totul în afara timpului, adică a Dasein-ului. Şi pe acest drum fantasmatic către supraistoricitate urmează a fi aflată o "concepţie despre lume" . ( Aceasta este stranietatea timpului prezent. ) Explicitarea curentă a Dasein-ului ameninţă cu pericolul relativismului. Însă teama de relativism
67

nach der es eine Oegen wart jeweils versteht. sondern die Zeitlich­ keit. Das Dasein ist sein Vorbei. Das Dasein ist immer in einer Weise seines moglichen Zeit­ Iichseins.lativismus ist die Angst vor dem Dasein. Er sagt etwas liber das Sein des Daseins. Phi­ losophie wird nie dahinterkommen. was es heij3t. Das ist der er ste Satz aller Hermeneutik. Die Zugangsmăglichkeit zur Oeschichte griin­ det in der MogIichkeit. und sie kann die Jeweiligkeit im Zuklinftigen sein im Vorlaufen zum gewissen aber unbestimmten Vorbei. Zusammenfassend ist zu sagen: Zeit ist Dasein. Das Dasein ist die Zeit die Zeit ist zeitlich. Vergangen­ heit als eigentliche (26) Geschichte ist wiederholbar im Wie.und sie ist keine Tautologie. was Geschichte ist. geschichtlich zu sein. In diesem Vorlaufen bin ich die Zeit eigentlich. solange sie Geschichte als Betrachtungsgegen­ stand der Methode zergliedert. weil das Sein der Zeitlichkeit ungleiche Wirklichkeit bedeutet. Dasein ist meine Jeweiligkeit. das die Geschichtlichkeit selbst ist. Îst seine Moglichkeit im Vorlaufen zu diesem Vor­ bei. Das Ratsel der Ge­ schichte Iiegt in dem. 68 . zukiinf tig zu sein. Die Grundaussage: die Zeit ist zeitlich ist daher die eigentlichste Bestimmung . Das Dasein ist nicht die Zeit.

Posi­ bilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent înţelege de fiecare dată săfie orientat către viitor. atîta timp cît o fărîmiţează. cea mai proprie determinare a lui . este. Enunţul funda­ mental : "timpul este temporal". Trecutul. luînd-o ca obiect de observaţie al unei metode. ci temporalitatea. Acesta este principiul prim al oricărei hermeneutici. trebuie spus : timpul este Dasein-ul. Filozofia nu va afla nicicînd ce este isto­ ria. Î n rezumat. Dasein-ul este săvîrşirea sa. Dasein-ul este faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată al meu şi acesta poate fi. care este istoricitatea însăşi. Dasein-ul nu este timpul. ca istorie autenti­ că. Enigma istoriei re­ zidă în ceea ce se numeşte "a fi istoric". de aceea.şi nu o tautolo­ gie. Dasein-ul este întotdeauna într-un mod al posibilului său fapt-de-a-fi-temporal. căci fiinţa temporalităţii este o realitate deo­ sebită. Da­ sein-ul este timpul. eu am 69 . pre-mergerea către o săvîrşire certă.este teama de Dasein. este posibilitatea sa în pre-mergerea către această săvîrşire. timpul este temporal. poate fi reiterat în registrul lui "cum" . El spune ceva despre fiinţa Dasein-ului. În această pre-mergere eu sînt cu adevărat timpul. dar ne­ determinată. în faptul-de-a-fi-orientat-către­ viitor.

Diese Individuation hat das EigentUmliche. im Vorlaufen wird es sichtbar als die einzige Diesma­ ligkeit seines einzigen Schicksals in der M6glichkeit seines einzigen Vorbei. dann klărt sich erst recht auf. d. als Ge­ genwartszeit und Naturzeit. Wird die leit so als Dasein verstanden. Im lusarnmensein mit dem Tode wird jeder in das Wie gebracht das jeder gleichmăJ3ig sein kann. leit ist zeitlich.h. in das Wie. 70 . sie schlăgt alles Sich-heraus-nehmen nieder. daJ3 sie alle gleich macht. Das versteht man zumeist als nicht umkehrbare Sukzession.habe ich leit. von wo aus das Dasein in der (27) Jeweilig­ keit ist? Im lukunftigsein des Vorlaufens wird das Dasein. Die leit ist sinnlos. was die uberlieferte Aussage von der leit meint wenn sie sagt: die leit ist das rechte principium individuationis. daJ3 sie es nicht zu einer Individua­ tion kommen lăJ3t im Sinne der phantastischen Her­ ausbildung von Ausnahmeexistenzen. das im Durchschnittlichen ist es selbst. Sie individuiert so. Sofern die leit je meinige ist gibt es viele leiten. in dem alles Was zerstăubt. in eine M6glichkeit bezug­ lich der keiner ausgezeichnet ist. das. Inwiefern aber ist die leit als eigentliche das Individuationsprinzip.

principiul individuaţiei. propriu pre-mergerii. aflat la nivel mediu. Cel mai adesea. prin pre-mergere el devine vizibil ca unic fapt-de­ a-fi-de-astă-dată al unicului său destin în posibi­ litatea unicei sale săvîrşiri. Dasein-ul. este adus în registrul lui "cum". ca unul autentic. prin aceasta se înţelege o succesiune non-reversibilă. Un singur timp este ceva fără sens . este adus în sfera unei posibilităţi în raport cu care nici unul nu este privilegiat . ea frînge orice pornire a ceva de a deveni excepţie. Dar în ce măsură este timpul. anume ca Da­ sein. Această individuaţie are particularitatea că nu dă curs unei individua­ ţii în sensul de creaţie ireală de existenţe excep­ ţionale . Ea individualizează în aşa fel încît face toate asemenea. timpul pre­ zentului şi timpul natural. Cînd timpul este astfel înţeles. În măsura în care timpul este de fiecare dată al meu. Prin legătura sa cu moartea. fie­ care este adus în registrul lui "cum". timpul este temporal. în interiorul căruia oricare "ce" se pulverizează. abia atunci se clarifică cu adevărat ce anume are în vedere enunţul tradiţional despre timp atunci cînd spune : "timpul este adevăratul principium individuationis" .timp. fiecare poate fi în egală măsură acest "cum" . devine el însuşi . există mai multe timpuri. 71 . adică acel ceva de la care pornind Dasein-ul este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ? În faptul-de­ a-fi-orientat-către-viitor.

die ursprungliche Sicherheit in einer Sache.und Umgangsart mit der Zeit als mit der je meinigen. 72 . (28 ) und wenn ich die Frage recht verstehe. Sehen wir nicht auf die Antwart. dann ist mit ihr alles ernst gewarden. Wenn nachgefragt wird. sandern wieder­ halen wir die frage. das Wichtigste sei die rechte 7ratbE1U. mussen wir van der Zeit zeitlich reden. was die Zeit sei. zeitlich wiederhalen. Um dem Seinscha­ rakter dessen. Alsa ist salches fragen die angemes­ senste Zugangs.Zum Schluj3 eine Probe auf die Geschichtlichkeit und die Mbglichkeit zu wiederhalen. erwachsen aus einer Vertrautheit mit der Sache selbst die Sicherheit des angemesse­ nen Umgehens mit der Sache. die immer ein Was besagt. Die Zeit ist das Wie. dann darf man sich nicht vareilig an eine Antwart hăngen (das und das ist die Zeit). Was ist die Zeit? wurde zur frage: Wer ist die Zeit? Năher: sind wir selbst die Zeit? Oder nach năher: bin ich meine Zeit? Damit kamme ich ihr am năchsten. was hier Thema ist zu entsprechen. Was geschah mit der frage? Sie hat sich gewandelt. was die Zeit sei. Wir wallen die frage. Aristateles pflegte aft in seinen Schriften einzuschărfen. Dann wăre Dasein fraglichsein.

ase­ menea interogare este modul cel mai adecvat de a accede şi de a mă raporta la timp. care să conţină mereu un "ce" . să sublinieze faptul că cel mai important lucru este o corectă rrmoEÎa. şi mai exact : sînt eu timpul meu ? Cu aceasta m-am apropiat cel mai mult de el şi. Cînd ne întrebăm ce este timpul. ci să repetăm în­ trebarea. în scrierile sale. sigu­ ranţa originară în privinţa unui lucru. anume siguranţa unei îndeletniciri adecvate cu lucrul. născută din­ tr-o familiaritate cu lucrul însuşi. atunci o dată cu ea totul devine serios. nu trebuie să ne agăţăm grăbiţi de un răs­ puns ( de genul "asta sau asta este timpul" ). Ce s-a întîmplat cu întrebarea ? S-a mo­ dificat. Pentru a co­ respunde caracterului de fiinţă a ceea ce serveşte aici ca temă. întrebarea "Ce este timpul ? " a devenit întrebarea "Cine este timpul ? " . Prin urmare. iată o probă a istoricităţii şi a posibilităţii reiterării.Pentru a încheia. ca la unul ce este "de fiecare dată al mell' : Dasein-ul este atunci cel problematic. Să repetăm temporal Întrebarea ce este timpul. Să nu privim către răspuns. 73 . Mai exact : sîn­ tem noi înşine timpul ? Sau. trebuie să vorbim temporal despre timp. dacă înţeleg corect întrebarea. Timpul este un "cum" . Aristotel obişnuia ade­ sea.

publicată în 1 923. ţinută de Martin Heidegger în luna iulie 1 924 la Societatea Teologică din Mar­ burg. intitulată tot Conceptul de timp . 74 .Postfaţa editorului german Textul publicat mai sus. �eferitoare la această cores­ pondenţă. ea urmează să apară în volumul 64 al Edi­ ţiei complete. al conferinţei Con­ ceptul de timp. Textul conferinţei pe care îl prezentăm aici tre­ buie deosebit de lucrarea mai cuprinzătoare. elaborată în acelaşi an. ela­ borată în anul 1 924. au fost preluate mai tîrziu de Heidegger în paragraful 77 din Fiinţă şi timp. Lucrarea a fost ocazionată de lec­ tura corespondenţei dintre Wilhelm Dilthey şi contele Yorck von Wartenburg. ai căror autori nu-i cunoaştem. Probabil că însuşi Hei­ degger l-a distrus după terminarea lucrării cu ace­ laşi nume. Manuscrisul conferinţei nu s-a păstrat. Anumite părţi din capitolul 1 al lucrării (intitulat Problematizarea lui Dilthey şi tendinţa funda­ mentală a lui Yorck). are la bază două note luate după această conferinţă. Cele două texte corespund în mare parte.

Ce este timpul ? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. metodologic. altceva decît aci. aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utilizată. dacă Dumnezeu este eternitatea. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eterni­ tate şi. cea de care tocmai am vorbit. Astfel. teologul 75 . Heidegger trimite la conferinţa cu acelaşi nume şi reprodu­ ce pasajul introductiv al acesteia după cum ur­ mează : "Anumite lucruri din capitolul următor au fost comunicate într-o conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg în luna iulie a anului 1 924. Astfel. prin urmare. ca perspectivă posi­ bilă pentru o discuţie asupra timpului. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credin­ ţă. deci că ş tim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeajuns. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustificat dacă presupunem că punctul de plecare numit mai sus ne este disponi­ bil. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. Conferinţa începea astfel : Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. trebuie să rămînă în mod ne­ cesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dum­ nezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întrebarea sa. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas.Într-o notă de subsol din capitolul III al lucră­ rii (intitulat Da 5 e in şi temporalitate). atunci maniera de a privi timpul. punc­ tul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de Ia eternitate Ia timp. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" vid.

teologia are de-a face cu timpul în mai multe privinţe. Cînd se întreabă privitor la timp. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teologie.un timp despre care se spune : « în vremea aceea » . « crede. existenţa sa nu este întemeiată prin cre­ dinţă. ") ne permite să tragem con­ cluzia că ceea ce el a comunicat pentru prima dată public în conferinţă nu reprezintă stadiul final al cercetărilor sale legate de problematica timpu­ lui. evidenţierea 76 . el este hotărît să înţeleagă timpul pornind de la timp. Î n conferintă. despre fiinţa temporală a omului în rela­ ţia sa cu eternitatea. aflată în pre-mergere către sfîrşitul său." Dej a prima frază a notei citate din lucrarea cu acelaşi nume. prin care Heidegger trimite la con­ ferinţa Conceptul de timp ( "Anumite lucruri din capitolul următor. structurile Dasein-ului nu sînt evidenţiate decît în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru expunerea temporalităţii Da­ sein-ului. În primul rînd. Filozoful nu trebuie să se raporteze la ceva care s . şi. . dacă ne aducem bine aminte. teologia tratea­ ză despre existenţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu.a petrecut în timp . acest sfîr­ şit fiind cel care face posibilă putinţa autentică de a fi a Dasein-ului. În al doilea rînd.este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. Î n conferinţă. Iar această expunere îşi are centrul de greutate în temporalitatea autentică a Dasein-ului. credinţa creştină în ea însăşi cînd a venit plinirea vremii »..

trebuie să ne amintim că încă din conferinţa de abilitare din anul 1 9 1 5. Conferinta nu ne dă nici o informatie dacă Heidegger dis unea în vara anului 1 924 d e planul complet sau parţial al lucrării sale de că­ pătîi. Scopul conferinţei. Discutînd geneza problematicii din lucrarea Fiinţă şi timp. Problematica centrală a lucrării Fiinţă şi timp.structurilor existentiale ale Dasein-ului este si ' ea pusă în sluj ba ac�stui scop. De aceea. elaborată de Heidegger începînd cu anul 1 923. Conceptul de timp în ştiinţa istoriei. care urma să fie tratată prin "Explicarea timpului ca orizont transcendental al întrebării privitoare la fiinţăcc sub titlul de Timp şi fiinţă ( adică secţiu­ nea a treia a primei părţi. conferinţa nu ne oferă un punct de sprijin şi o bază adecvată pentru a discuta dacă ea este o "formă originarăCC a capodoperei Fiinţă p şi timp.şi astfel printr-o problemati­ că ce corespunde tipului natural de problematizare teologică . timpul serveşte la sepa77 . aceea privitoare la sensul fiinţei în genere. secţiune ce nu a mai fost scrisă) rămîne în afara intenţiilor limitate ale con­ ferinţei. astfel delimitat şi culmi­ nînd cu evidenţierea putinţei autentice de a fi a Dasein-ului pornind de la temporalitatea origi­ nară a Dasein-ului .se menţine în cadrul celor două sec­ ţiuni publicate din lucrarea Fiinţă şi timp (din anul 1 927).

Heidegger arată că în ontologia occidentală tra­ diţională. situaţia fenomenologic-herme­ neutică a unei problemati ci asemănătoare. tematica celei de-a treia secţiuni din 78 . pornind de la acest concept de timp mai originar. din semestrul de vară al anului 1 923. ţinută în semestrul de iarnă 1 92 1 . Hermeneu­ tica facticităţii." Obţinînd. Astfel. se iveşte atunci pentru filozofie sarcina de a interpreta din nou sensul fiinţei. întemeiată de greci. urmăreşte să clarifice di­ mensiunea istorică a acestei problematici prin­ tr-o discuţie asupra temporalităţii şi istoricităţii celui ce întreabă. Introducere în cercetarea fenome­ nologică. Prele­ gerea freiburgheză timpurie.1 922. Interpretări fenomenologi­ ce la Aristotel. pe calea temporalităţii Dasein-ului.Interpretarea dată într-un moment sau altul fenomenului timp de­ vine astfel un punct de referinţă ce trădează sen­ sul pe care îl are fiinţa în diferitele ontologii.rarea regiunilor de fiinţă. un concept mai originar al timpului. natura şi istoria. amintită mai devreme. a Dasein-ului. şi totodată de a supune destrucţiei. ca si ulti­ ma prelegere fr�iburghe� ă. ontologia tradiţio­ nală. formulează explicit întrebarea privitoare la sensul de fiintă al fiintării si discută. sensul fiinţei a fost interpretat pornind de la timp. cea despre Ontologie. In cuprinsul ei.. . urmînd acest fir căIăuzitor. Lucrarea ce poartă titlul Conceptul de timp.

intitulată Timp şi fiinţă. de asemenea nepublicată. care ar fi trebuit să poar­ te titlul : Trăsăturile fundamentale ale unei destruc­ ţii fenomenologice a ontologiei pe firul căIăuzitor alproblematicii temporalităţii. este dej a prefigurată şi. tematica părţii a doua. o dată cu ea. Iulie 1 989 HARTM UT TIETJEN . ne oferă cîteva lămuriri preliminare cu privire la planul complet al capo­ doperei Fiinţă şi timp. Lucrarea din anul 1 924. Conceptul de timp.Fiinţă şi timp. din care nu au ajuns să fie publicate în 1 927 decît primele două secţiuni ale primei părţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful