DREPT COMERCIAL II

Functionarea socetatii comerciale Sediul legal al materiei il constituie Titulul III din Legea 31/1990. Dispozitii comune privind functionarea socetatii se refera la adunarile generale, administratorii, cenzorii socetatii sau auditoriilor financiari. Vointa sociala se exprima prin organele de conducere ale socetatii. Adunarea generala e organul de conducere al socetatii si e format din totalitatea asociatilor. Vointa sociala e adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv care e administratorul, controlul gestiunii administratorului se realizeaza de catre asociati sau in anumite cazuri de un organ specializat ( cenzorul socetatii/ auditorul financiar). Pentru fiecare forma juridica de societate legea stabileste care sunt organele de conducere si conditiile de organizare si functionare precum si atributiile lor. Formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative. !!!Adunarea generala Este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale si e format din totalitatea asociatiilor. Adunarea generala decide asupra numirii celorlalte organe ale societatii (administratorii si cenzorii). Adunarea generala e reglementata de lege doar pentru Societatea in nume colectiv si Societatea in comandita simpla, chiar daca nu se prevede un asemenea organ de conducere, deciziile se vor lua de catre asociati pe baza regulilor care guverneaza adunarea generala. Felurile adunarii generale Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. Ea se tine la sediul socetatii sau in locul indicat in convocare. Atributiile adunarii generale ordinare (art. 111 din Legea 31/1990): 1. Sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere de cenzori sau dupa caz de auditorul financiar si sa fixeze dividendul. 2. Sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere si cenzorii.
1

3. In cazul societatiilor ale caror situatii financiare sunt audiate sa numeasca sau sa admita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar. 4. Sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere si cenzorilor daca nu a fost solicitata prin actul constitutiv. 5. Sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului. 6. Sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programului de activitate pe exercitiul financiar unrmator. 7. Sa hotarasca gajarea, inchirierea sau defiintarea uneia/ mai multor unitati ale societatii. Conditii de cvorum Pentru Societatea pe actiuni (S.A.) si Societatea in comandita pe actiuni (S.C.A.) , pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare, e neceasara prezenta actionarilor care sa prezinte cel putin o patrime din capitalul social, adica din nr. total de drepturi la vot. Hotararile se iau de actionarii care detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede altfel. Daca nu se realizeaza prezenta, ceruta, adunarea generala adunarea generala se va intruni la o alta data stabilita si va putea sa delibereze asupra acelorasi probeleme oricare ar fi partea de capital reprezentata de actionarii, iar hotararile se iau cu majoritatea celor prezenti. In S.R.L., Adunarea generala hotareste prin votul, reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a pratilor sociale. Adunarea extraodrinara Se intruneste ori de cate ori e nevoie a se lua o hotarare in probleme care tin de modoficarea actelor constitutive ale societatii. Atributii (art. 113 Legea 31/1990): 1. Schimbarea formei juridice a societatii. 2. Mutarea sediului societatii. 3. Schimbarea obiectului de activitate al societatii. 4. Infiintarea/ desfiintarea unor sedii secundare (sucursale, agentii, reprezentante) adica prin actul consitutiv nu se prevede altfel. 5. Prelungirea duratei societatii. 6. Majorarea capitalului social sau reducerea capitalului social. 7. Fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii. 8. Dizolvarea anticipata a societatii. 9. Oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare. Conditii de cvorum si participare Pentru validitatea deliberarilor Adunarii generale extraordinare e necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din nr. total de drepturi de vot, iar la comunicarile urmatoare prezenta actionarilor reprezentand cel putin 1/5 din nr. total de drepturi
2

iar in cazul in care acesta nu ii va da curs in termen de o luna de zile. Daca administratorul nu convoaca adunarea societatii.. Convocarea Adunarii generale Adunarea generala se convoaca de consiliul de administratie. Convocarea va fi depusa la Monitorul Oficial al Romaniei in vederea publicarii in termen de cel mult 5 zile de la data adoptarii de catre consiliul de administratie/ directorat a intrunirii adunarii generale.. avand o semnatura electronica. Continutul convocarii: trebuie sa contina locul si data trinerii adunarii preacum si ordinea de zi . Adunarea speciala E prevazuta doar pentru Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni.R. convocarea se face prin scrisoare recomandata sau prin e-mail. un asociat/ un nr. convocarea se va putea face prin corespondenta sau prin afisare pe baza de convocatori. Daca actiunile sunt nominative. convocarea se va face 3 . Pentru Societatea in nume colectiv si Societatea in comandita simpla. Asociatii pot cere ei convocarea adunarii.C.R. acestia se vor putea adresa instantei de judecata. mare de actionari. respectiv de directorat ori de cate ori este necesar. dar fara drept de vot si Adunarea speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie in legatura cu care se hotareste modificarea drepturilor si obligatiilor privind actiunile lor. In cazul S.L. de asociati care reprezinta cel putin 1/4 din capitalul social vor putea cere convocarea adunarii. Comunicarea convocarii: pentru Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni care au un nr. asociatii au dreptul sa se adreseaze instantei de judecata de la sediul societatii care dupa audierea partilor va putea ordona convocarea si va desemna pe unul din asociati sa prezinte adunarea.de vot. Pentru S. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a si intr-unul din ziarele de larga raspandire aflat in raza sediului societatii.L. Pentru Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni.) si Societatea in comandita simpla ( S. Are in vedere titularii de actiuni preferentiale cu dividend prioritar.N. instiintarea se va face prin publicarea convocarii in Monitorul Oficial precum si in unul din ziarele din localitatea in care se afla sediul societatii.S.-ului. Cererea va fi adresata administratorului.) asociatii au calea deschisa pentru a intenta actiune in fata instantei de judecata daca administratorii nu isi indeplinesc obligatiile legale privind convocarea adunarii generale. Pentru Societatea in nume colectiv (S. legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand individual sau impreuna cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica daca actul constitutiv prevede altfel. Administratorii sunt obligati sa convoace cel putin o data pe an adunarea generala sau ori de cate ori este necesara. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii convocarii.C.

In caz contrar. Pentru Societatea in nume colectiv si Societatea in comandita simpla. adunarea este condusa de unul dintre administratori si se va desfasura pe baza acelorasi principii. Pentru a-si exercita dreptul de vot in adunarea generala. Conditiile legii: art. directori.125 din Legea 31/1990 prevede ca actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarea generala decat prin alti actionari in baza unei procuri speciale in afara de cazul cand prin actul constitutiv s-a prevazut altfel. regulile se aplica prin analogie. el va raspunde pentru daunele produse prin votul sau cu 4 . Dreptul de vot si exercitarea lui Este strans legat de participarea la capitalul social .L. Adunarea generala va alege dintre actionari unul pana la trei secretari care vor verifica lista de prezenta a actonarilor aratand capitalul social pe care il reprezinta fiecare. Pentru S. Orice actiune achitata da dreptul la un vot in adunarea generala daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.. asociatii trebuie safaca dovada calitatii lor. Dreptul se exercita personal sau prin reprezentare in conditiile legii. Sedinta Adunarii generale Calitatea de asociat confera dreptul asociatului de a patricipa la adunarea generala.printr-o modalitate in care se poate convoca adunarea. precum si procesul verbal intocmit de cenzori pentru constatarea indeplinirii tuturor formalitatilor cerute de lege si actul constitutiv pentru tinerea adunarii. In cazul in care exista un conflict de interese intre asociat si societate. Pentru celelalte forme de societate. ceea ce inseamna ca acestea vor trebui reglementate prin contractul de socetate. asociatul e obligat sa se abtina de la vot. Actionarii nu pot fi reprezentati de membrii consiliului de administratie. Orice conventie privind exercitarea dreptului de vot intr-un anumit fel este nula. Dreptul de vot nu poate fi cedat. 2.R. sedinta se deschide de presedintele consiliului de administratie. respectiv membrii consilului de supraveghere ori de functionarii societatii sub sanctiunea nulitatii absolute. ora si locul aratate in convocare. Persoanele juridice participa prin reprezentantul lor la adunarile generale. Nu au drept de vot actionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot. legea nu prevede reguli cu privire la dreptul de vot. Desfasurarea sedintei Sedinta Adunarii generale se va tine ziua. Restrictia dreptului de vot 1.

Dreptul de a ataca hotararea apartine atat actionarilor. precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate. Hotararile Adunarii generale Hotararile luate de adunarea generala cu respectarea legii si a asctului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii. actionarii prezenti. procesul verbal trebuie sa cuprida mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare. legea prevede in mod expres ca hotararile sunt obligatorii si pentru actionarii care nu au participat la luarea lor sau pentru cei care au votat impotriva. Pentru celelalte forme de socetati. cat si 5 . Pentru Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni. in termen de 15 zile.pentru alegerea consiliului de administratie/ consiliului de supraveghere. . legea nu prevede o asemenea cerinta. Sub aspectul continutului. iar actiunea e imprescriptibila.pentru hotararile referitoare la raspunderea administratorilor. 3. Procesul verbal va fi trecut in in registrul adunarilor generale. data si locul adunarii. a cenzorilor sau auditorilor financiari. cat si administratorilor societatii (cu exceptia hotararilor care privesc revocarea lor din functie . Legea interzice administratorilor sa voteze descarcarea gestiunilor sau o problema in care persoana administatorului ar fi in discutie. Adoptarea hotararilor Hotararile se iau prin vot deschis si votul secret este obligatoriu in urmatoarele situatii: . Pentru Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni. oricine are dreptul sa atace hotararea.pentru administratori). Adunarea hotararilor Hotararile adunarii generale adoptate cu incalcarea legii ori a actelor constitutive pot fi anulate pe cale judecatoreasca.pentru revocarea lor. hotararile trebuie depuse la oficiul registrului comertului pentru a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial. Pentru a fi opozabile tertilor. hotararile adunarii generale trebuie publicate in conditiile legii. La procesul verbal se vor anexa acetele referitoare la convocare precum si lista de prezenta a actionarilor. Procesul verbal al sedintei Lucrarile adunarii trebuie consemnate intr-un proces verbal semnat de presedinte si secretar. . Actiunea in anulare (132 din Legea 31/1990) priveste atat cauzele de nulitate relativa.ajutorul caruia s-a intrunit majoritatea ceruta de lege. In caz de nulitate absoluta.

c. Cetatenia adiministratorului: poate avea calitatea de administrator atat o persoana cu cetatenie romana. administratorul poate fi asociat sau sa fie o terta persoana. contractul individual de munca e suspendat pe perioada mandatului.calitatea administratorilor. Capacitatea administratorului: trebuie sa fie o persoana cu capacitate de exercitiu deplina. Impotrivirea ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Art. Competenta de solutionare apartine tribunalului in a carei raza teritoriala isi are sediul socetatea.desemnarea administratorilor.publicitatea numirii administratorului.durata functiei. abuz de incredere.incetarea functiei de administrator. . inselaciune. Conditii cerute pentru numirea administratorului a.cele de nulitate absoluta. presedintele poate obliga pe reclamant la o cautiune. . Termenul de 15 zile e un termen de prescriptie. marturie mincinoasa.obligatiile si puterile administratorului. Aceste reguli se refera la: . 153 prevede ca o persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/ sau de membru al consiliului de supraveghere in S. Calitatea de asociat a administratorului: in orice forma de socetate comerciala. . Hotararea definitiva de anulare trebuie sa fie mentionata in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. b. dare/ luare de mita. Cererea de anulare se poate face in termen de 15 zile de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial. . Reclamantul poate cere presedintelui instantei si suspendarea executarii hotararii atacate pe calea ordonantei presidentiale. administratorii nu pot incheia cu socetatea un contract de munca. . precum si alte infractiuni predepsite de Legea socetatilor comerciale. In cazul in care administratorii au fost desemnati din randul salariatilor. Onorabilitatea administratorului: nu poate fi administrator o persoana care a fost condamnata pentru gestiune frauduloasa.A al caror sediu se afla pe 6 . De la publicare ea devine opozabila tertilor. e.conditiile de numire in functie. . fals si uz de fals. Incuviintand suspendarea. !!!Reguli generale privind administratorii societatii Calitatea de administrator o poate avea atat o persoana fizica cat si o persoana juridica. Administrarea societatii Legea 31/1990 cuprinde anumite reguli generale care definesc statutul adiministratorului indiferent de forma juridica a socetatii. dar si cu cetatenie straina daca legea ori acetele constitutive nu stabilesc anumite interdictii. Limitarea cumului: potrivit art 137 indice 1 prevede ca pe durata indeplinirii mandatului. d.

cererea de inmatriculare a unei societati comerciale trebuie sa arate administratorii societatii si puterile ce le-au fost conferite. Desemnarea ulterioara de catre adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie.L. Administratorul care reprezinta socetatea trebuie sa depuna semantura lor la Oficiul Registrului Comertului in termen de 15 zile de la data depunerii cererii sau de la data alegerii administratorului de catre adunarea generala.teritoriul Romaniei. La Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni. Societatea in comandita simpla si S. Administratorul persoana juridica este numit prin actul constitutiv ori ales de adunarea asociatilor. administratorii sunt alesi prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. legea prevede remunerarea administratorilor cu sume fixe/ alte avantaje. legea se refera la o eventuala renumerare a administratorilor..L. Publicarea numirii administratorului Potrivit procedurilor Legea 26/1990. Pentru Societatea in nume colectiv. La expirarea mandatului.. administratorii pot fi realesi. termenul va fi de 2 ani. Organul competent remunerarii administratorului e adunarea generala. Durata functiei de administrator Prin actul constitutiv se prevede durata functiei de administrator la Societatea in nume colectiv. Pentru Societatea de persoane si S. In S. datele lor de indentificare a primilor membrii ai consiliului de administratie si dupa caz.. La societatea de capitaluri. aratandu-se totodata care dintre ei reprezinta socetatea. Societatea in comandita simpla si S. Remuneratia administratorului Activitatea administratorului e in principiu o activitate remunerata.L. Pentru Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni. administratorii sunt alesi de adunarea generala ordinara a actionarilor in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege. actul constitutiv trebuie sa prevada asociatii care administreaza si reprezinta socetatea. Desemnarea adiministratorului Sunt desemnati prin actul constitutiv sau ulterior de adunarea generala. administratorii sunt alesi de adunarea asociatilor cu votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.R. directorilor si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.R.R. Pentru Societatea in nume colectiv si Societatea in comandita simpla.L. administratorii vor fi alesi pe termen de 4 ani sau daca nu au fost numiti prin actul constitutiv.R.. 7 .

f. c. d. Administratorul e indreptatit sa reprezinte societatea in raporturile juridice cu alte societati. Pentru societatile de capitaluri. j. obligatia de a indeplini indatoririle prevazute in actul constitutiv. renuntarea administratorului. Administratorul poate indeplini operatiunile de gestiune si reprezentare pe care le impun realizarea obiectului de activitate. Incetarea functiei de administrator Cauzele generale. revocare. d. obligatia de a urmari efectuarea varsamintelor. i. obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii. moartea. cu exceptia restictilor stipulate in actul constitutiv. obligatia de a tine refistrele cerute de lege si corecta lor tinere. h. b. obligatia de a pastra documentele privind constituirea societatii. Limitele puterilor administratorului decurg din actul constitutiv sau din hotararile adunarii generale si din prevederile legii. obligatia de a duce la indeplinirea hotararilor adunarii generale.Obligatiile administratorului Principalele obligatii sunt: a. Puterea de reprezentare a societatii exista numai cand a fost acordata in mod distinct administratorului=> ca prin vointa asociatilor. Puterea de reprezentare a administratorului trebuie conferita in mod expres. mandatul administratorului poate fi limitat la gestiunea interna sau poate sa cuprinda si puterea de reprezentare. Puterile administratorului Administratorul societatii poate face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii. Puterea de a reprezenta societatea este distincta de puterea de a administra societatea. g. c. inceteaza prin: a. Legea 31/1990 prevede ca anumite acte juridice vor putea fi incheiate de administrator numai cu aprobarea adundarii generale. Revocarea 8 . obligatia de a depunde semnaturile lor Registul Comertului in cazul cand au fost desemnati reprezentanti ai societatii. b. e. obligatia de a administra societatea in sensul indeplinirii obiectului de activitate. caz in care administratorul e imputernicit sa angajeze societatea in raporturile cu tertii. precum si indatoririle stabilite de lege. la consiile de administratie si alte organe de conducere similare. obligatia de a intocmi situatia financiara. incapacitatea administratorului. obligatia de a lua parte la adunarile generale.

Sistemul unitar de administrare al societatii Consiliul de administratie Societatea pe actiuni e administrata de unul sau mai multi administratori.R. 9 . legea nu organizeaza pe administratori in anumite organe speciale de administratie. administratorii sunt revocabili. In cazul Societatilor de capitaluri. adica revocarea poate interveni oricand si independent de vreo culpa a administratorului.L. asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarilor puterilor lor. In cazul societatilor de capitaluri. datorita renuntarii s-a cauzat un prejudiciu. acesta poate revoca pe reprezentantul sau persoana fizica. socetatea are dreptul la despagubiri. ad nutum.R. Pluralitatea administratorilor E cazul cand societatea are mai multi administratori. Renuntarea administratorului Prin renuntarea inceteaza functia de administrator dar el este obligat sa convoace adunarea generala ordinara pentru numirea unui nou administrator. In cazul in care. Ca structura.. ceea ce inseamna ca legea interzice posibilitatea ca administratorul sa abia calitate de angajat al socetatii. numarul acestora fiind intotdeauna impar. In toate cazurile. Administratorul poate fi revocat oricand din functie. consiliul de administratie e format dintr-un nr. dar cu obligatia de a numi in acelasi timp un inlocuitor. iar revocarea se face prin hotararea Adunarii generale( in adunarea generala in conditiile de cvorum si majoritate prevazuta de lege). trebuie indeplinite formalitatile de publicitate ca si in cazul numirii in functie.L. In toate cazurile de incetare a functiei administratorului. pluralitatea administratorilor e organizata de lege in anumite structuri specifice care realizeaza gestiunea societatii in conditiile legii.. In caz contrar. Pe timpul cat dureaza mandatul administratorului contractul de munca se suspenda ( in situatia in care administratorul a fost numit dintre salariati). Cand sunt mai multi administratori. afara de cazul cand administratorii au fost numiti prin actul constitutiv. impar de administratori. Pentru socetatile de persoane si pentru S. Daca revocarea are un caracter ad nutum si renuntarea are un caracter discretionar. ei constituie un consiliu de administratie. dar daca revocarea survibe fara justa cauza.Pentru Societatile de persoane si S. administratorii sunt indreptatiti la plata unor daune-interese. Pentru administratorul persoana juridica. intrucat calitatea de administrator are caracter intuitu personae. societatea nu poate invoca fata de terti incetarea functiei. ci reglementeaza modul in care administratorii realizeaza gestiunea socetatii.

iar in acest caz presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri. b. c. Stabilirea sistemului contabil si de control financiar si aprobarea planificarii financiare. Legea reglementeaza si anumite atributii exclusive ale consiliului de administratie. puterea sa de reprezentare este simbolica. d. e. prin actul constitutiv se poate prevedea ca presedintele consiliului de administratie e numit dea adunarea generala ordinara a actionarilor care numeste consiliul de administratie. Consiliul de administratie e un organ colegial de administrare a socetatii. Deciziile in cadrul consiliului de administratie se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. intrunirea consiliului se poate face si atunci cand este cazul.Consiliul de administratie e condus de un presedinte ales de consiliu dintre membrii sai. Prin actul constitutiv. Pentru validitatea deciziilor in cadrul consiliului de administratie. Atributiile consiliului de administratie Ca regula generala. Stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale socetatii. in lipsa unei stipulatii contrare. Supravegherea activitatii directorilor. f. consiliul de administratie e insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Consiliul de administratie e convocat si la cererea motivata a cel putin doi dintre membrii sai sau a directorului general. Potrivit legii. dar obligatoriu e o data la 3 luni. presedintele si unul/ mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea actionand impreuna/ separat. daca prin actul consitutiv nu se prevede un numar mai mare. Consiliul este convocat de presedintele consiliului care stabileste ordinea de zi si asigura informarea membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi. cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului presedintelui nu poate depasi durata mandatului sau de administrator. legea cere prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor consiliului. in actul constitutiv. consiliul de administratie nu este un subiect de drept. care nu pot fi delegate directorilor: a. organizarea adunarii generale a actionariilor si punerea in practica a hotararilor acestia. Functionarea consiliului de administratie Acesta se intruneste cel putin o data la 3 luni. Autorii cererii sunt indreptatiti sa stabileasca ordinea de zi. Presedintele poate fi revocat oricand de organul care l-a numit. in consecinta numai el poate decide cu privire la actele de administrare data in competenta sa. Pregatirea raportului anual. Numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor. Introducerea cererii pentru deschiderea producerii insolventei asupra societatii Puterile consiliului de administratie de a reprezenta societatea Regula: intrucat ca organ colegial. consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Deciziile cu privire la numirea/ revocarea presedintelui consiliului se iau cu votul majoritatii 10 .

In absenta unei prevederi legale. 143 din Legea 31/1990. directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii socetatii in limtele obiectului de activitate al socetatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si Adunarea generala a actionarilor Puterea de a reprezenta societatea . presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv. Modul de organizare a activitatii directorilor societatii se stabileste prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie. Activitatea directorilor e supusa supravegherii consiliului de administratie. Consiliul de administratie numeste pe unul dintre directori in calitate de director general. actionarii ar putea ataca hotararea Adunarii generale prin care s-a pronuntat asupra valabilitatii unei decizii a consiliului de administratie. In caz de paritate a voturilor. directorul e indreptatit la plata de daune-interese. afara de cazul cand prin actul constitutiv se prevede altfel.membrilor consiliului. deciziile consiliului de administratie nu pot fi atacate in justitie de catre actionari. consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia/ mai multor directori. Directorii societatii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie.aceasta apartine directorului general. Pe durata mandatului directorii nu pot incheia un contract de munca. Directorii societatii Potrivit art. 11 . Nu dispune de votul decisiv presedintele consiliului de administratie. Conditiile calitatii de director al societatii Calitatea de director o poate avea numai o persoana fizica. Directorul poate fi numit dintre administratori/ din afara consiliului de administratie. Deciziile consiliului de administratie considerate nelegale pot fi anulate prin hotararea Adunarii generale a actionarilor. presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit director general daca acest lucru s-a prevazut in actul constitutiv ori a fost hotarat de adunarea generala a actionariilor. In baza art. iar daca revocarea survine fara justa cauza. Atributiile directorului Ei exercita atributii de conducere a societatii. 132 din Legea 31/1990. Directorii sunt raspunzatori pentru neindeplinirea indatoririlor lor. care este in acelasi timp director al societatii.

Sistemul dualist de administrate (Consiliul de supraveghere + directorat) Directoratul Este format din unul/ mai multi membrii. cu mentiunea daca ele actioneaza impreuna ori separat. Consiliul de supraveghere atribuie unuia dintre membrii directoratului functia de presedinte al directoratului. Directoratul inainteaza consiliului de supraveghere situatia financiara anuala si raportul sau anual. Directoratul e obligat ca cel putin o data la 3 luni sa prezinte un raport scris consiliului de supraveghere ca privire la conducerea societatii si la activitatea acestia. Calitatea de membru al directoratului o poate avea numai o persoana fizica. Obligatiile membrilor directoratului 1. afara de cazul cand unei stipulatii contrare in actul constitutiv. numarul acestora fiind intotdeauna impar. Remuneratia membrilor directoratului se stabileste de catre consiliul de supraveghere. Pe durata mandatului. Nu poate fi membru al directoratului persoana care nu poate fi fondator. Sa participe la adunarile generale ale actionarilor. persoana in cauza trebuie sa accepte numirea in mod expres. Functionarea directoratului Modul de lucru al membrilor directoratului se stabileste prin hotrarea consiliului de supraveghere. precum si propunerea sa privind distribuirea profitului realizat. membrii directoratului nu pot incheia cu socetatea un contract de munca. Membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna. Directoratul ia decizii (actele directoratului). Aceste persoane sunt obligate sa depuna la Registrul Comertului specimenul de semnatura in conditiile legii (15 zile de la numire). Membrii directoratului nu pot fi concomitent membrii ai consiliului de supraveghere. 2. Pentru ca numirea unui membru al directoratului sa fie valabila. Pentru validitatea deciziilor directoratului e 12 . Desemnarea membrilor directoratului-> Membrii directoratului sunt desemnati de consiliul de supraveghere. Durata mandatului membrilor directoratului e stabilita prin actul constitutiv fara a putea depasi 4 ani. Membrii directoratului sunt reeligibili afara de cazul in care actul constitutiv dispune altfel. Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere. 3. Directoratul trebuie sa inregistreze la Registrul Comertului numele personanelor imputernicite sa reprezinte societatea. Atributii: Directoratul asigura conducerea societatii. sub aspect juridic.

fara a putea depasi 4 ani.raporteaza cel putin o data pe an adunarea generala a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. .exercita controlul premanent asupra conducerii societatii de catre directorat. Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de adunarea generala a actionarilor cu exceptia primilor membri care sunt numiti prin actul constitutiv.numeste si revoca membrii directoratului. Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. membru al lui poate fi atat o persoana fizica. El e convocat de catre presedintele sau care prezideaza intrunirea consiliului La intrunirile consiliului de supraveghere poti fi convocati si membrii directoratului care insa 13 . Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Din consiliul de supraveghere. Remuneratia membrilor consiliului de supraveghere e stabilita prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor. . Membrii directoratului pot fi revocati oricand prin hotararea consiliului de supraveghere.verifica conformitatea cu legea. daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere e stablita prin actul constitutiv. Numarul membrilor e stabilit prin actul constitutiv. Membrii consiliului de supraveghere sunt reeligibili.necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor directoratului. O persoana fizica membru al consiliului de supraveghere poate exercita concomitent cel putin 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei. Functionarea consiliului de supraveghere E un organ colegial de conducere care functioneaza potrivit Legii 31/1990 si a regulilor stabilite prin actul constitutiv. consiliul de supraveghere e format din cel putin 3 si cel mult 11 membrii. In mod exceptional. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca membrii directoratului pot fi revocati si de adunarea generala ordinara a actionarilor. Atributiile consiliului de supraveghere . cand interesul societatii o cere. Persoanele care potrivit legii nu pot fi fondatori nu pot avea calitatea de membru al consiliului de supraveghere. cat si o persoana juridica ( acesta trebuie sa-si numeasca o persoana fizica care sa o reprezinte). . actul constitutiv si hotararile adunarii generale a actionarilor operatiunilor de condicere a societatii. Deciziile directoratului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. consiliul de supraveghere poate sa convace adunarea generala a actionarilor. Consiliul de supraveghere Potrivit legii.

Criteriul bunului propietar se aplica cu mai mica/ mai mare rigoare in functie de caracterul oneros/gratuit al obligatiei. Cauzele de exonerare de raspundere se vor aplica regulile dreptului comun. 14 . Mandatul administratorului e un act retribuit (oneros). Raspunderea adiministorilor Raspunderea e guvernata de dispozitiile legale referitoare la mandat si de cele speciale ale socetatilor comerciale ( Legea 31/1990). Administratorii raspund si in temeiul dispozitiilor Legii 31/1990. Principiul se va aplica si in cazul administratorului care a absentat de la sedinta consiliului de administratie. raspunderea are ca temei culpa administratorului. ceea ce inseamna ca administratorul va raspunde indiferent de gradul culpei sale. Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din atributiile de mandat ( au o raspundere civila contractuala. Exonerarea de raspundere devine operanta numai daca formalitatile impuse de lege ( consemnarea opozitiei in registrul deciziilor consiliului de administratie si incunostintarea cenzorilor) au fost efectuate in termen de o luna de la data la care administratorul a luat la cunostinta de decizia in cauza. in Legea 31/1990 art 44*1. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor si hotarerea se ia cu o majoritate de cel putin 2/3 din numarul voturilor actionarilor prezenti. Cazurile de raspundere Adiministratorii raspund pentru nerespectarea obligatiilor care le-au revenit in baza mandatului incredintat=> ca obligatiilesunt cele care sunt cuprinse in actul constitutiv. presedintele consiliului de supraveghere va avea votul decisiv.nu au drept de vot in consiliu. care a luat decizia. atunci ei vor fi exonerati de raspundere. astfel ca diligenta ce trebuie sa o depuna administratorului e cea a unui bun administrator. dar atunci cand administratorii au facut sa se constate in registrul deciziilor consiliului de administratie impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta in scris pe cenzori. Raspunderea administratorilor Administratorul raspunde personal fata de societate pentru prejudiciile aduse prin incalcarea legii. a mandatului primit/ din culpa in administrarea societatii. In caz de paritate a voturilor. administratorii raspund pentru actele savarsite sau pentru omisiuni. Indiferent de forma ei (contractuala/delictuala). ceea ce inseamna ca au si o raspundere civila delictuala). Astfel se vor aplica regulile 213 cod civil. dar si prevederile Legii 31/1990/ In cazul pluralitatii administratorilor.

pentru ca acesta isi edleaga o persoana fizica pentru a executa functia de administrator acesta are aceeasi raspundere ca si in cazul administratorului persoana fizica. astfel poate fi o raspundere delictuala/penala. Natura juridica a raspunderii administratorului Este diferita de la caz la caz. 144*2 alin. astfel: Administratorul raspunde fata de socetate pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din atributiile de mandat (raspundere contractuala). 73 din Legea 31/ 1990 prevede ca administratorul raspunde prejudicile cauzate prin actele sale patrimonilui socetatii.realitatea varsamintelor efecutate de asociati. Creditorii sociali au o actiune impotriva administratorilor care o vor putea exercita numai in cazul procedurii insolventei ( Legea 85/2006 prin administratorul judiciar/ prin lichidatori). Potrivit art.exacta indeplinire a hotararilor adunarii generale a actionarilor. Un alt caz de raspundere este cazul raspunderii solidare a administratorilor cu predecesorii lor imediati. atunci vor raspunde solidar cu acestia. In cazul administratorului persoana juridica. administratorii raspund si pentru faptele personelor aflate in subordinea lor prin care s-au produs prejudicii. Raspunderea civila a administratorului Cazuri de raspundere: Administratorii raspund fata de socetate pentru: .stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun. administratorii raspund si pentru faptele directorilor sau personalului incadrat ( salariatilor) cand paguba nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor ( Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni). In acest caz. 15 . 2 din Legea 31/ 1990. . ea avand un rol de garantie si nu inlocuieste raspuderea persoanei vinovate pentru producerea prejudiciului. tertii avand posibilitatea sa se indreptate chiar impotriva societatii. administratorul constata ca predecesorul/ predecesorii lor imediati au savarsit anumite fapte pagubitoare pentru socetate si nu le-au adus la cunostina celor interesati. raspunderea este conjucta (divizibila) ci nu solidara. In cazul pluralitatii de administratori fara a distinge in functie de forma juridica a societatii. Administratorul raspunde si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de lege.neindeplinirea obligatiilor ce le-au revenit in baza mandatului incredintat ( aceste obligatii privesc constituirea si functionarea societatii).Art. -existenta reala a dividendelor platite .existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere. Daca la inceperea mandatului. legea prevede o raspundere solidara a administratorilor fata de societate pentru: . Administratorii nu raspund fata de terti caci actele administratorilor sunt actele societatii insasi. . In afara de cazurile obisnuite de raspundere.

deoarce prejudiciul a fost cauzat societatii. Descarcarea administratorilor de gestiunea lor prin aprobarea situatiei financiare nu decade adunarea generala din dreptul de a decide actionarea in justitie a administratorilor care prin actele lor au pagubit societatea. adica va raspunde indiferent de gradul culpei sale. In mod exceptional. !!1Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale Incetarea existentei unei societati comerciale presupune doua etape: dizolvarea societatii si lichidarea societatii. iar adunarea generala va proceda la inlocuirea lui. Momentul introducerii actiunii are ca efect incetarea mandatului administratorului impotriva caruia s-a pornit actiunea. dar si prevederile Legii 31/ 1990. actiunea poate fi introdusa si de catre actionari in numele societatii daca dataorita pozitiei administratorilor societatea nu actioneaza pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin actele administratorilor. dar actiunea poate fi utilizata si la celelalte forme de societati. Legea reglementeaza aceasta actiune numai pentru Societatea pe actiuni si Societatea in comandita pe actiuni. Indiferent de forma ei. raspunderea are ca temei culpa administratorului. adunarea generala va desemna in aceleasi conditii de cvorum si majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie. raspunderea pentru actele savarsite/ pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se constate in registrul deciziilor consiliului de administratie impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta in scris pe cenzori/ auditorii interni si auditorul financiar. In situatia in care se ia decizia actionarii in judecata a unui administrator. Art 144*2 (5) din Legea 31/1990 prevede ca in cazul pluralitatii adiministratorilor respectiv pentru consiliul de administratie.Conditiile raspunderii Raspunderea administratorului pentru prejudicile cauzate e reglementata de normele dreptului comun ( poate fi contractuala/delictuala). nu asociatilor. Criteriul bunului propietar se aplica cu mai mica/ mai mare rigoare in functie de caracterul oneros/ gratuit al obligatiei. Principiul se va aplica si in cazul administratorului care a luat decizia pagubitoare daca el isi expirma ulterior opozitia. Cauzele de exonerare de raspundere Se vor aplica regulile dreptului comun. adica ea apartine socetatii . Mandatul administratorului e un act reatribuit ceea ce inseamna ca raspunderea sa va fi apreciata in abstracto. Actiunea in raspundere Actiunea in raspundere impotriva administratorilor e o actiune sociala. Se vor aplica regulile art 2016 NCC. Faza dizolvarii societatii cuprinde anumite operatiuni care declanseaza si pregatesc incetarea 16 . astfel ca diligenta ce trebuie sa o depuna administratorul este cea a unui bun administrator.

227 si 237 din Legea 31/1990. Dizolvarea socetatii priveste insasi societatea comerciala ca entitate juridica. deci se dizolva. Imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia.dar acesta e subordonata cerintelor lichidarii.existentei societatii. Aceasta incetare a existentei echivaleaza cu dizolvarea societatii. trebuie dovedite. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii : . Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care societatea comerciala urmeaza sa se dizolve. Neefectuarea constultarii nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea duratei prevazute in actul constitutiv. Daca se constata o imposibilitate a realizarii obiectului de activitate propus. De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a nulitatii. 4. plata creditelor si impartirea soldurilor intre asociati. Daca in actul constitutiv se prevede durata societatii la expirarea termenului contractual societatea se dizolva. In aceasta fata. dizolvarea societatii ce produce in temeiul legii. atunci societatea se dizolva. Daca nu o fac administratorii. Cauzele generale de dizolvare a societatii comerciale Sunt prevazute de art. 2. Declararea nulitatii societatii Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea socetatii prevazute de art. Exceptional. Hotararea adunarii asociatilor Socetatea comerciala se dizolva in baza hotararii asociatilor. Un caz reglementat de lege priveste dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat 17 . Acest efect se produce atunci cand imposiblitatea s-a ivit in cursul duratei societatii sau cand obiectul nu s-a realizat deloc. 3. 1. 56 din Legea 31/1990 atrage nulitatea societatii. tribunalul va putea decide in efectuarea consultarii. 227(2) stipuleaza ca asociatii trebuie cunsultati cu cel putin 3 luni inainte de expirarea termenului cu privire la eventuala prelungire a acestuia. Dizovarea opereaza in temeiul legii fara a fi nevoie de vreo alta formalitate. Dizolvarea societatii comerciale Dizolvarea societatii priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. fiind chestiuni de fapt. Faza lichidarii societatii cuprinde operatiunile de lichidare a patrimoniului societatii. nu incetarea actului constitutiv al societatii. Art. insa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii. personalitatea juridica nu e afectata. Hotararea privind dizolvarea societatii e luata de adunarea asociatilor ori de catre instanta.opereaza doar la socetatea comerciala care au fost constituite pe un termen determinat. Si in aceasta faza socetatea are personalitate juridica. cat si in cazul realizarii acestuia. Daca obiectul societatii s-a realizat. Atat in cazul imposibilitatii realizarii obiectului de activitate. socieatea isi pierde motivul pentru care exista. la cererea oricarui asociat. societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare.

pentru durata societatii. 2. Actul in forma ceruta de lege se depune la Oficiul Registrului Comertului si se publica in Montitorul Oficial. societatea nu mai are organe statuare sau acestea nu se mai pot intruni. 237 din Legea 31/1990 prevede ca societatea comerciala se dizolva in urmatoarele cazuri: a. instanta urmand a constata dizolvarea si nu a constata dizolvarea. orice persoana interesata paote cere tribunalului contestarea dizolvarii societatii. dar ea trebuie adusa la cunostinta organului fiscal si inscrisa in Registrul Comertului. Hotararea privind dizolvarea societatii se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinara. Falimentul societatii Societatea se dizolva cand e dispusa procedura insolventei. 18 . In cazul dizolvarii societatii. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii prin hotarare a tribunalului are loc atunci cand dizolvarea nu se poate realiza prin hotararea Adunarii generale. Tribunalul poate hotari dizolvarea societatii pentru motive temeinice ( neintelegerea dintre asociati care impiedica functionarea societatii). b. Dizolvarea se pronunta de catre judecatorul sindic prin incheierea prin care se decide intrarea in insolventa. 6. inainte de termenul fixat pentru durata sa dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial. 237 din Legea 31/1990 privesc anumite situatii de fapt care conduc la ideea incetarii activitatii. Se poate reveni asupra hotararii de dizolvare. dar trebuie respectate aceleasi conditii de cvorum si majoritate cerute de lege pentru adunarea generala extraordinara. 5. Alte cauze prevazute de lege sau actul constitutiv al societatii comerciale Art. Durata nu poate depasi 3 ani. Dizolvarea de drept In cazul dizolvarii de drept a societatii. Inactivitatea temporara nu duce la dizolvare. trebuie respectate conditiile prevazute de lege pentru modificarea actului constitutiv. Cazurile de dizolvare a societatii comerciale reglementate de art. Dizolvarea se produce de drept. societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori asociatii au disparut sau nu mai au domiciliul ori resedinta cunoscuta. Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor. Caile dizolvarii socetatii comerciale 1. Legea 31/1990 reglementeaza situatia dizolvarii de drept a societatii in situatia exprimarii termenului stabilit pentru durata societatii. Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor Societatea comerciala se dizolva prin vointa asociatilor manifestata in cadrul adunarii generale. nefiind nevoie de vreo manifestare de vointa a asociatilor si nici o formalitate de publicitate In caz de litigiu. Dizolvarea se produce prin hotararea instantei judecatoresti. dizolvarea se produce de plin drept ( ope legis) daca sunt indeplinite cerintele legii in acest sens.

Dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a societatii. dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Lichidarea societatii comerciale consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii. plata datoriilor societatii si impartirea activului net intre asociati. Potrivit legii.L. cu conditia ca asociatii sa fie de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului socetatii si sa asigure stingerea pasivului/ regularizarea lui cu consintamantul creditorilor. Legea stabiliste ca interdictia unor operatiuni noi se aplica dupa caz din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data cand dizolvarea a fost hotarata de Adunarea asociatilor sau declarata prin hotarare judecatoreasca. Administratorii nu mai pot incheia noi operatiuni comerciale in perioada dizolvarii. Operatiunile de lichidare a societatii comerciale sunt reglemntate de prevederile L. in anumite cazuri dizolvarea are loc fara lichidare. ca in cazul fuziunii si divizarii societatilor comerciale. In cazul insolventei. asociatii pot hotari in conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv odata cu dizolvarea si modul de lichidare al societatii. transformarea bunurilor societatii in bani. 19 . orice asociat poate cere tribunalului pentru motive temeinice dizolvarea societatii. societatea in comandita simpla si S. Hotararea judecatoresca privind dizolvarea societatii trebuie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Montitorul Oficial.Revenirea este permisa atat timp cat nu s-a facut nicio reparatie de activ intre asociati..R. Formalitatile trebuie indeplinite in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. incalcarea interdictiei legale are drept consecinta raspunderea personala/solidara a administratorilor pentru operatiunile intreprinse. 31/1990. !!!Lichidarea societatilor comerciale Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii societatii si sa duca la incetarea statutului de persoana juridica a societatii. incasarea creantelor societatii. dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura insolventei. Dizolvarea pe cale judecatoreasca Societatea se poate dizolva prin hotararea tribunalului. Administartorii au obligatia de aconvoca Adunarea generala asociatilor pentru desemnarea lichidatorilor. 3. Pentru societatea in nume colectiv. 31/1990 si totodata se vor aplica si regulile stabilite in actul constitutiv in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Efectele dizolvarii Efectele dizolvarii privesc deschiderea procedurii lichidarii si interdictia unor operatiuni comerciale noi. Potrivit L. Aceste operatiuni le realizeaza lichidatorul. ea isi continua existenta dar numai pentru operatiunile de lichidare.

Inlocuirea administrtorilor impune predarea gestiunii acestora catre lichidatori. dar numai pentru nevoile lichidarii. Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor. insa toate actele care emana de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare. Numirea lichidatorilor Lichidatorii sunt numiti prin hotararea Adunarii asociatilor/ prin hotararea instantei de judecata. 3. obiectul de activitate al societatii restrangandu-se 2) Inlocuirea adiministratorilor cu lichidatorii societatii 3) A treia modificare: predarea gestiunii societatii. impotriva hotararii instantei se poate declara recurs de catre asociati/ administratori in termen de 15 zile de la pronuntare. la cererea oricaruia dintre administartori/ asociati. societatea comerciala continua sa beneficieze de personalitate juridica. Cenzorii isi continua activitatea controland modul in care lichidatorii organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii. cu conditia sa fie autorizata/ autorizati in conditiile legii. de aici rezulta ca lichidarea este obligatorie si nu facultativa. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii In faza de lichidare. Modificarile produse de trecerea la faza de lichidare a societatii comerciale Modificarea obiectului si scopului societatii 1) Activitatea societatii nu va mai fi cea prevazuta in actul constitutiv ci se subsumeaza exigentelor lichidarii.Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale 1. juridica. Lichidarea societatii e obligatorie ci nu facultativa. Calitatea de lichidator o poate avea o persoana fizica/ pers. 2. Asociatii nu vor primi nicio suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor societatii. Patrimoniul sau exista in continuare. Reguli de procedura: Solutionarea cererii se face cu citarea asociatilor si administartorilor in conditiile stabilite de lege. Societatea comerciala isi conserva atributele de identificare. Statutul lichidatorului Sunt persoanele insarcinate sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a societatii comerciale. Administratorii isi inceteaza activitatea pentru ca sunt inlocuiti de lichidatori. 20 .

21 . nicio actiune nu se poate exercita pentru societate sau in contra acesteia. b) lichidatorii trebuie sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. Din momentul intrarii in functie a lichidatorilor. vanzarea se va face prin licitatie publica iar sumele obtinute din vanzare sunt destinate a indestula in primul rand creditorii sociali si apoi satisfacerea drepturilor asociatilor. ca si cel al administratorilor. d) lichidatorii pot sa contracteze obligatii comerciale. ipotecarea bunurilor societatii se va putea face cu avizul cenzorilor si autorizarea instantei judecatoresti. decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor. sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice acte necesare lichidarii Legea are in vedere numai obligatiile necesare lichidarii si care nu sunt pagubitoare pentru patrimoniul societatii. lichidatorii pot face tranzactii in conditiile legii. Bunurile societatii nu vor putea fi ipotecate daca exista dispozitii in acest sens in actul constitutiv sau in activul de numire al lichidatorilor.Este exclus apelul. In absenta unor astfel de dispozitii. Mandatul lichidatorilor. Natura juridica a functiei lichidatorilor Lichidatorii sunt considerati mandatari ai societatii cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate. 255 din L. are un continut contractual si legal. acestia vor fi obligati sa incheie toate actele juridice necesare lichidarii. ei vor raspunde persoanl si/ sau solidar pentru executarea lor. !!! Puterile lichidatorilor Pe langa puterile conferite de catre asociat. Lichidatorii vor fi obligati sa-si depuna semnatura la Registrul Comertului. pentru creantele incasate. Hotararea de numire a lichidatorilor sau sentinta judecatoreasca trebuie depusa de catre acestia la Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. ei nu pot intreprinde noi operatiuni de comert care nu sunt subordonate scopului lichidarii. e) lichidatorii sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii La data intrarii in functie a lichidatorilor. a registrelor si actelor societatii -tinerea registrului jurnal cu operatiunile lichidarii Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub contractul cenzorilor societatii sau auditorului financiar. 31/1990 (Legea privind societatile comerciale) prevede si alte puteri pentru lichidatori: a) lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare. Orice act ulterior de schimbare a lichidatorilor trebuie sa respecte cerintele prevazute de lege pentru numirea lichidatorilor. lichidatorii sunt in drept sa dea chitanta c) lichidatorii sunt in drept sa vanada prin licitatie publica bunurile mobile si imoblie apartinand societatii. art. Prin litigii. in ca contrar. Obligatiile lichidatorilor -intocmirea inventarului si incheierea bilantului -primirea si pastrarea patrimoniului societatii.

Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori si cu banii lor personali. se realizeaza de catre lichidatori iar nu de catre instnta judecatoreasca. Operatiunile de lichidare se realizeaza de catre lichidatori in conditiile legii. Transformarea bunurilor societatii in bani Se realizeaza pe calea licitatiei publice. Lichidatorii au o raspundere civila contractuala. dar in acest caz ei 22 .Raspunderea lichidatorilor L. Solutia se intemeiaza pe prevederile L. Lichidarea activului societatii Operatiunile de lichidare a activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti. Totusi anumite bunuri ar putea fi sustrase vanzarii de la licitatie daca prin actul constitutiv s-au stabilit ca anumite bunuri vor reveni in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare asociatilor care le-au adus ca aport in societate. 31/1990. Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societatii. 31/1990 care recunosc dreptul asociatilor de a hotarî prin contractul de societate regulile de lichidare a societatii. !!!Lichidarea activului si pasivului societatilor comerciale Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii este prefacerea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societatii. ca si repartizarea activului net intre asociati. Eventualul activ net se raporteaza asociatilor. Fondurile necesare platii creantelor societatii pot fi asigurate si prin contractarea de imprumuturi neipotecare si obligatii cambiale in conditiile prevazute de L. Se pune intrebarea daca trebuie vandute toate bunurile societatii sau numai o parte. In principiu. ori sa le efectueze in calitatea lor de ascoiati. delictuala si penala. Actiunile lichidatorilor In situatia in care fondurile societatii realizate din vanzarea la licitatie a bunurilor societatii si din incasarea creantelor societatii nu sunt indestulatoare pentru plata creditorilor societatii. Lichidarea activului si pasivului societatii. lichidatorii au obligatia sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele daca acestia erau obligati ori sa le procure. lichidatorii putand vinde orice bun mobil/imobil care apartine societatii. Raspunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit dispozitiilor stabilite de lege pentru raspunderea administratorilor care se aplica in mod corespunzator. Lichidarea pasivului societatii Prin lichidarea pasivului societatii se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai. 31/1990 prevede ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii societatii. raspunsul este ca trebuie vandute toate bunurile societatii. Incasarea creantelor Lichidatorii au obligatia de a incasa creantele de la debitorii societatii.

Actiunile creditorilor 1) Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii. Asemenea drepturi pot fi valorificate numai dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a ramas un sold activ. 2) Apoi in subsidiar creditorii societatii au o actiune impotriva asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aportului la capitalul social. Prin derogare de la aceasta regula legea prevede ca asociatii vor putea cere lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare sa fie depuse la CEC ori la Administratia financiara si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale chiar in timpul lichidarii. In mod normal. Situatia financiara consemneaza pe de-o parte sumele de bani rezultate din vanzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si din incasarea creantelor societatii si pe de alta parte sumele de bani achitate pentru plata datoriilor societatii. creditorii societatii pot face opozitie la instanta judecatoreasca.au dreptul la restituirea sumelor achitate. Lichidatorii care fac plati asociatilor cu nerespectarea acestor dispozitii legale sunt sanctionati penal in conditiile L. 3) Creditorii sociali pot actiona in subsidiar si pe asociatii care raspund nelimitat si solidat pentru obligatiile sociale. Activul net reprezinta sursa din care sunt satisfacute drepturile asociatilor rezultate din lichidare. Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii comerciale La lichidarea societatii. Intocmirea situatiei financiare de lichidare si repartizarea activului net intre asociati Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii. iar restul care reprezinta beneficiul net sa fie repartizat intre asociati proportional cu 23 . asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea raporturilor efectuate la constituirea societatii sau cu ocazia majorarii capitalului social. lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara pentru a constata rezultatele lichidarii precum si proiectul de repartizare a activului net intre asociati. 31/1990. precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din evetualele beneficii ramase nedistribuite. Platile anticipate in contul partilor cuvenite asociatilor din lichidare Art. Aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre asociati. Plata datoriilor se face la scadenta si integral. activul net ar trebui sa serveasca pentru rambursarea valorii aporturilor asociatilor. 256: Lichidatorii nu pot plati asociatilor nicio suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidarea inaintea achitarii creditorilor swocietatii. Este posibila o asemenea cerere numai daca afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii scadente sau care vor ajunge la scadenta mai ramane un disponibil de 10% din cuantumul sumelor depuse. Impotriva deciziei lichidatorilor privind repartizarea sumelor de bani pentru satisfacerea drepturilor asociatilor. Situatia financiara constata eventualul activ net ca diferenta intre activul si pasivul societatii.

respectiv in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a situatiei financiare si a proiectului de repartizare. lichidatorii trebuie sa solicite radierea societatii din Registrul Comertului. Pentru SNC. Pentru SA si SCA. Indiferent de forma de societate. Opozitia se face in termen de 15 zile de la data notificarii. dar daca prin actul constitutiv s-au prevazut anumite bunuri sa ramana in materialitatea lor in faza de lichidare. De la data radierii inceteaza personalitatea juridica a societatii.SCS si SRL. Dupa expirarea termenului prevazut de lege pentru exercitarea dreptului de opozitie sau dupa ce hotararea asupra opozitiei a ramas irevocabila. grupurile de interes economic (G. Grupurile de interes economic Din punct de vedere istoric. radierea societatii trebuie ceruta Oficiului Registrului Comertului in termen de 15 zile de la data ultimului act de lichidare care e repartizarea activului societatii intre asociati.E.I. Legea prevede ca lichidatorii trebuie sa propuna repartizarea activului intre asociati in cazul SNC.participarea la capitalul social.) este o creatie a dreptului francez nascuta din nevoia de a face fata concurentei internationale. Ca si entitate juridica. situatia financiara insotita de raportul cenzorilor/ auditorului financiar se va depune pentru a fi mentionata la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial. situatia financiara si proiectul de repartizare se notifica asociatilor prin intermediul executorilor.radierea Dupa incheierea procedurii lichidarii. respectiv partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii in cazul societatilor pe actiuni (SCA). Inchiderea lichidarii societatii. asociatii nemultumiti pot face opozitite impotriva situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare. situatia financiara de lichidare si propunerile de repartizare a activului net intre asociati se considera aprobate. Situatia financiara de lichidare si proiectul de repartizare a activului net intocmite si semnate de lichidatori trebuie aduse la cunostinta asociatilor. grupul a fost conceput ca un amestec intre o structura juridica proprie socetatii comerciale si a unei structuri asociative in care dominata in organizarea si functionarea 24 . partajarea se va face dupa regulile comune ale partajului. SCS si SRL. Cele doua operatiuni sunt contopite pentru simplificarea lor si intregul activ net este repartizat asociatilor. Partajul bunurilor societatii In general nu este cazul de un parta.

iar forma contractului e cea autentica. se impun urmatoarele precizari: 1.durata grupului. cu mentionarea aportului fiecarui membru in cazul in care grupul se constituie cu capitalul social. . Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de activitatea membrilor. Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai. Contractul trebuie sa cuprinda: . . Grupul de interes economic are personalitate juridica .modul de dizolvare si lichidare a grupului. Fata de acestea. Caracteristicile grupului de interes economic 1. Constituirea grupului de interes economic Se constituie prin contract care este actul constitutiv al grupului si se inmatriculeaza in Registrul Comertului. Potrivit legii. Grupurile de interes economic reprezinta o asociere intre doua/ mai multe persoane fizice/ juridice constituita pe o perioada determinata in scopul inlesnirii sau al dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai. domiciliul si cetatenia membrilor persoana fizica. precum si a naturii comerciale sau necomerciale a activitatii. membrii grupului si solidar in lipsa unei stipulatii contrare cu tertii contractanti. .numele si prenumele.membrii care reprezinta si administreaza grupul si puterile lor. 3. Actul constitutiv al grupului Grupul are la baza un contract semnat de membrii grupului care trebuie sa respecte toate conditiile de fond cerute de lege.acestia e vointa membrilor care o constituie. forma juridica. Grupul de interes economic este o asociere pe baza de contract.sa aiba precizat obiectul de activitate al grupului. Grupul cuprinde minim doua persoane fizice/juridice. grupul se poate constitui cu/fara capitalul social. grupul nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine. Asocierea se face in vaza unui contract care reprezinta actul constitutiv al grupului.clauze privind controlul gestiunii grupului. respectiv denumirea. .capitalul subscris si cel varsat. sediul si nationalitatea membrilor persoana juridica. comercianti/necomercianti si maxim 20 de persoane. . .sediul grupului.. 2.denumirea grupului urmata de sintagma grup de interes economic. 4. Este un subiect de drept care participa in nume propriu la raporturile juridice. cu precizarea domeniului si acticitatii principale. Grupul se constituie in scopul inlesnirii/ dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai. Grupul de interes economic raspunde pentru obligatiile sale fata de terti. precum si a imbunatatirii rezultatelor activitatii respectiv. 2. 25 . Grupul de interes economic urmareste un scop patrimonial. . .