Ipoteze de intelegere asupra agresivitatii la personalitatile isterice si obsesionale Georgeta Niculescu

Psihoterapeut Principal PCP Psiholog Clinician Principal

o
De ce structurile de personalitate de tip obsesiv si isteric? Exista studii care vorbesc despre paradoxul tulburarii obsesiv compulsive, ca fiind o trasatura adaptativa in societatile traditionale… Trasaturile isterice si cele obsesive ar putea fi trasaturi adaptative in societatea moderna?

De ce agresivitatea?

Viata de zi cu zi abunda de comportamente violente sau agresive: cand sofezi, la metrou, cand stai la rand, poti fi impins in diverse situatii, ca mergi prea incet sau prea repede. Ideea este ca oamenii manifesta comportament agresiv in mod regulat.In programele de stiri sunt prezentate crime, violuri, furturi, acte teroriste.

este incapatanat?. instabil?. de multe ori. chiar daca nu se incadreaza ca avand o semnificatie clinica sau subclinica. este neascultator acasa?.In cele mai utilizate scale care masoara sindroame. ameninta?. se bate?. distruge lucrurile altora?. isi distruge lucrurile?. in care comportamentul agresiv este evaluat prin intrebari: se cearta des?. este rautacios?. este neascultator la scoala?. suspicios?. comportamentul agresiv are un scor mai ridicat decat alte sindroame. . are accese de furie?. ii supara pe ceilalti?. solicita atentie?. este galagios?. tipa mult?. bosumflat?. cum sunt scalele Achenbach pentru copii. ataca persoane?.

de ce unii au astfel de manifestari iar altii nu? .Mi-am pus de multe ori intrebarile: Ce este agresivitatea? Cum este definita? Este un sentiment? Este un impuls? Este o reactie care poate fi controlata sau in ce masura si cand? Ce exprima ea? Ce o provoaca.

Fritz Riemann (19021979)si un etolog.De ce am ales un psihanalist. Irenaus Eibl-Eibesfeldt (1928)? .

. experiente din psihoterapie si psihologie abisala.Fritz Riemann descrie patru structuri de personalitate intr-un mod mai putin strict. Este influentat de ideea prototipului cosmic privind ordinea vitala si de cea a echilibrului intre contrarii ce par reciproc incompatibile. definitiv si fatalist si se bazeaza pe cunostinte psihanalitice.

autor al unor lucrari fundamentale in domeniu. Trebuie intr-adevar sa admitem ca avem o anumita ‘slabiciune’ pentru agresiune. . insa ca fiinte culturale de la natura suntem in mod esential capabili sa controlam inclinatiile noastre innascute si sa le reorientam”.. “Agresiunea nu vine de nicaieri..Irenäus Eibl-Eibesfeldt este intemeietorul etologiei umane. cum ar fi Tratat de etologie comparata (1967) si Tratat de etologie umana (1986). Ea s-a dezvoltat in regnul animal in serviciul diferitelor functii de importanta vitala pentru supravietuire.

Fortei portante ii corespunde impulsul care ne impinge mereu inainte spre schimbare si transformare. Revolutia. . ii corespunde impulsul nostru pentru durabilitate si constanta. Acestea le regasim in noi. in calitate de particica spirituala a sistemului nostru solar. corespunde sensului psihologic al cerintei individuatiei. deci cerintei de a deveni o fiinta singulara. astfel de a ne inscrie in contexte suprapersonale. invartirea in jurul propriei axe. gravitatiei. un individ. de a ne limita propriile legitati si vointa. Rotatia. Riemann a incercat sa traduca in termeni umani acele impulsuri de baza sub forma de impulsuri psihologice si a incercat sa gaseasca corespondentele lor in viata psihica. contrarii si totusi complementare”.“Omul. este supus legitatilor acestui sistem. miscarea in jurul soarelui. Fortei centripete. corespunde cerintei de a ne plasa in ordinea unui intreg mai mare.

in special prin urmarile sale. care ameninta insasi existenta umanitatii. agresivitatea distructiva preocupa inceputul secolului XXI. la care probabil ca se poate renunta prin gasirea unor mijloace non-distructive de a rezolva aceleasi probleme. ca disciplina stiintifica. Multe forme de manifestare ale agresivitatii pot fi mijloace de rezolvare a unor probleme reale. in special aspectele distructive ale agresivitatii”.“Daca sexualitatea a fost principala problema care a preocupat inceputul secolului XX. studiaza dimensiunea bio-psihica a agresivitatii umane si incearca sa explice dintr-o perspectiva noua. Etologia umana. .

.

.

.

arhaica a angoasei in preistoria noastra.” Fritz Riemann .“Orice intrerupere a unei actiuni dorite. orice nesatisfacere a unei dorinte. declanseaza mai intai agresivitate . orice obstacol pe drumul catre un scop. probabil ca neplacerea si angoasa declanseaza la origine agresiunea.” Irenaus Eibl-Eibesfeldt (1984) “Angoasa si agresivitatea sunt strans dependente una de alta. neplacerea fiind forma primitiva.

Angoasa de autodaruire/ traita ca pierdere a Eului si dependenta Angoasa de individualizare/ traita ca pierdere a protectiei si izolare Angoasa de schimbare/ traita ca vremelnicie si nesiguranta Angoasa de necesitate/ traita ca ceva definitiv si lipsit de libertate Fritz Riemann .

avand drept Consecinte inhibitii in dezvoltare. Cand angoasa este traita prea devreme. depaseste o anumita masura sau dureaza prea mult timp atunci poate deveni patologica.Sanatate psihica – a trai cele patru tipuri de angoasa intr-un echilibru viu. Astfel: angoasa poate deveni un agent stresor sau patologica. stagnare sau regresie si formarea simptomelor. la o varsta la care copilul nu poseda mecanismele maturative care sa permita dezvoltarea unei forte care sa i se opuna. .

Compulsiv Durata si Siguranta .Isteria Schimbare Risc Schizoidie Autorealizare si diferentiere Zestrea Genetica Conditiile de mediu Depresie Autodaruire si participare Obsesiv .

• istoria devenirii noastre.Tipul de angoasa si gradul de intensitate depind de: • constitutia noastra somatica. Angoasele au o istorie care incepe in copilarie . • constitutia psihic-sufleteasca.

• Adultul in schimb se poate apara. uneori intelegerea celuilalt prin simpla comunicare despre. nu stie cat va dura si ce urmeaza sa se intample. poate sa recunoasca stimulul care a declansat angoasa. poate sa ceara ajutor.• Cu cat copilul este mai mic cu atat el este un obiect al angoaselor sale. poate sa fie suficienta .

. tendinte catre durabilitate si siguranta si pe de alta parte. (Fritz Riemann 1963). tendinte catre schimbare si risc.Doua dintre cele patru angoase fundamentale ale omului: • • angoasa de schimbare angoasa de necesitate au la baza impulsuri ale fiintei noastre care se completeaza si se contrazic: pe de o parte.

probabil ca neplacerea si angoasa declanseaza la origine agresiunea.“Angoasa si agresivitatea sunt strans dependente una de alta. neplacerea fiind forma primitiva.” Fritz Riemann . arhaica a angoasei in preistoria noastra.

scrupulele si indecizia prin care isi chinuie sau isi streseaza anturajul. El procedeaza foarte precaut cu afectele si agresivitatile sale.Forme de manifestare a agresivitatii la obsesional In copilarie. O alta forma este cea a natangului. un semn de autoingaduinta. dar una vie. cel care stinge intrerupatorul la secunda. renuntarea la afecte este realizata in cea mai mare parte prin ideologizarea stapanirii de sine si autodisciplinei: a exprima afecte este. un comportament care este sub valoarea sa. obsesionalul este nevoit sa-si interzica agresivitatea. Caracteristic obsesionalilor este ca ei se tin de norme. de pierdere a autocontrolului. O forma mai legitima a agresivitatii este corectitudinea exagerata. amanunte. La el. deci. Dar exista pericolul ca afectele sa se acumuleze si sa necesite din ce in ce mai mult control pentru a nu izbucni. de frica pedepsei. si atunci apar simptomele sau forme legitime pentru obsesionalitatea lor astfel avand un ventil pentru agresivitatea sa: il poate ataca pe celalat din convingere. lui i se intampla. este o forma foarte fina de agresivitate: femeile care nu-si termina toaleta la timp. cei care incep de la Adam si Eva intrand in prea multe detalii. O alta forma este incetineala. reguli si principii. . Sigur ca trebuie sa fie ordine.

.

.

Fundalul biografic al obsesionalului In perioada dintre 2 si 4 ani. cand copilul se confrunta pentru prima data cu poruncile si interdictiile din partea mediului. Va avea libertate sau lipsa de libertate a impulsurilor. In aceasta perioada copilul traieste primele stari de a fi bun sau de a fi rau. daca impotrivirea si neascultarea sunt zdrobite de la inceput. Daca este confruntat prea devreme sau prea tarziu. . in timp ce inainte totul trebuia sa-i fie adus. in care inca nu-i era interzis nimic iar el nu trebuia sa-si dea osteneala pentru prea multe. se vor pune bazele felului in care persoana se va adapta cuminte sau se va rascula. insa el a dezvoltat deja destul Eu ca sa inceapa sa doreasca sa faca ceva cu lumea. A ajuns in perioada cand se poate cere ceva de la el. daca este tratat prea lax sau prea principial ori inconsecvent. el cade din scurta perioada paradisiaca a primei copilarii nevinovate. ori va poseda o constiinta de sine sanatoasa. Acum el este pentru prima data in conflict cu mediul sau. in care nu i se pretindea.

Controlul furiei La intrebarea: Care este cea mai mare dorinta a ta? Un copil a raspuns: As vrea sa se inventeze masina timpului. uneori sunt atat de furios ca imi vine sa ma duc sa rup ceva. pentru ea.” Mama a fost foarte surprinsa sa auda despre furia copilului. Ce faci cand esti furios ? “Tin in mine. ce vrei sa spui? Am lovit-o pe sora mea mai mica cu o jucarie in cap. Tot ce ai stricat. sa rup creioane. Pentru ce ai avea nevoie? As vrea sa repar tot ce am stricat. el este un copil foarte cuminte si foarte politicos . Ma gandesc ca intentia ta nu a fost sa o ranesti ci poate ca ai fost prea furios sau…… Da. am fost furios.

ii place surpriza.Forme de manifestare a agresivitatii la isterici Intre 4 si 6 ani. devalorizarea unui individ pana la discreditarea si distrugerea lui. cu dramatizare. Agresivitatea la isteric are ceva impulsiv. Are nevoie sa fie in centrul atentiei. impotriva a tot ceea ce pare sa o ameninte. Cu cat o persoana are trasaturi mai isterice cu atat va folosi agresivitatea ca sa se valorizeze. Agresivitatea istericului poate parea ilogica. despre lupta pentru tot ceea ce ajuta la confirmarea propriei valori. fara chibzuinta. poate sa apara laudarosenia. forma specifica de agresivitate pe care o dobandeste copilul este rivalitatea si concurenta. dorinta de a impresiona fiind proportionala cu nesiguranta. O alta forma de agresivitate la isteric este intriga. cu multe miscari motorii. . atitudinea pronuntata de razbunare. nu se leaga de lucruri ci se leaga de persoane. orice individ de acelasi sex trebuie invins. Este vorba despre agresivitatea specifica sexului propriu in formele sale de baza. inflamat si pasional pentru publicul sau. Agresivitatea la isterici este mai spontana. Istericul devine patetic.

fie se poarta ca ei. Daca parintii nu pot fi modele pentru copii. fie nu-i mai iau in serios si se simt parasiti. Ca sa reuseasca el trebuie sa afle realitatea. . ca: exersarea rolului de gen. Personalitatilor isterice le lipseste indrumarea. Cand cresc. apar multe provocari. se afla in competitie cu altii. adica si cu limitarea dorintelor si putintelor sale. Adultii asteapta de la el mai multa responsabilitate si ratiune. pentru a deveni responsabil. sa renunte la a fi copil iresponsabil. se autoafirma. sa o verifice si sa inceapa sa o accepte. acestia fie totusi se identifica cu ei. El nu poate singur sa accepte realitatea vietii ca sa renunte la comportamentul infantil. fie sunt fixati in opozitie “vor numai sa nu fie ca si parintii lor ”. in aceasta perioada copilul realizeaza pasi importanti in dezvoltarea sa. este nevoit sa abandoneze lumea magica de pana atunci si sa puna in loc realitatea. ajutorul pentru a putea da sens. are nevoie de modele convingatoare.Fundalul biografic Posibilele dezvoltari isterice se situeaza intre 4 si 6 ani. cu tot ce inseamna. Ca sa reuseasca .

excitatia produsa de contactul cu necunoscutul. clipa sunt importante. viu si plin de culoare. pentru el. seductia aventurii. sunt mari amatori de risc. Au tendinta sa se indeparteze de realitate si sa se retraga in lumea dorintelor. numai prezentul. se tem de limitari. Pentru el conteaza foarte mult dorinta. ce este legat de cauza-efect il restictioneaza si astfel el se sustrage de la cauzalitate prin “politica strutului” si actioneza dupa motto-ul “dupa mine potopul”. cautarea de oameni noi… Istericii au o tendinta pronuntata spre schimbare si libertate. care pentru obsesionali reprezentau chiar valorile. . bucuria indraznelii.Vraja noului. Pentru ei totul trebuie sa ramana relativ. iar asteptarea este insuportabila. Pentru isteric probleme nu exista. de traditiile si legitatile stabile.

.

.

.

Modelul? Spune-mi ce sa facem in legatura cu scoala? Nu ma mai intreba atata. de fata cu copiii. fara logica. cu multa pasiune. Tatal are de asemenea izbucniri de furie. voi trebuie sa va hotarati. tranteste usa si spune ca pleaca. nu eu trebuie sa fac. mama iese din casa. considerat special de bunici dar prea mic ca sa faca lucruri. Parintii sunt devalorizati de catre bunici. . Atunci cand se infurie. faceti si gata…. Fundalul biografic: copil crescut intre parinti si doua perechi de bunici. Astfel de iesiri sunt frecvente. cu dat din maini si din picioare.Exemplu de caz O fetita de 9 ani a fost adusa de parinti pentru manifesteri descrise ca facand parte din tabloul isteric. cu tentinta de a se lauda si “a inflori” de multe ori. cu manifestari de furie din senin.

.

.

felul de a fi si de a se adapta al omului in lume dar si fenomenele sociale. in ce mod? Care este rolul experientei individuale in integrarea evidentelor parti innascute intr-un intreg functional?” ( Eibl.Eibesfeldt 1963) Ca sa putem interveni terapeutic cred ca avem nevoie sa intelegem si sa avem in vedere diferite teorii care explica evolutia.“Intrebarea pare ca nu mai este: Agresivitatea este innascuta sau invatata? Ci. exista adaptari filogenetice care determina comportamentul agresiv si daca da. .

Miklosi M. Gonda X. Reiss and Jitender Sareen . Could obsessive–compulsive disorder have originated as a group-selected adaptive trait in traditional societies? Joseph Polimeni .Alte teorii care explica agresivitatea: Teoria revizuita a lui Leonard Berkowitz (1965) privind legatura frustrare – agresivitate Teoria Invatarii Sociale – Albert Bandura (1973) Teoria Frustrarii si agresivitatii – Smith (1972) Studii despre avantajele simptomelor obsesiv-compulsive privind adaptarea: Advantage of obsessive-compulsive symptoms from the aspect of individual selection and group selection: an evolutionary psychological approach to obsessivecompulsive disorder. Forintos DP. Jekkel E. Jeffrey P. Varga A.

Va multumesc ! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful