CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIE UZINALA SI MONTAJ PE SANTIER CONSTRUIRE MAGAZIE CEREALE Beneficiar

:
S.C. FRAVEN S.R.L. loc. Criseni, str. Principala, nr. 1/C, com. Criseni, jud. Salaj

1. Incadrarea constructiei in categorii de executie, clasa de importanta, categoria de importanta • • • Constructia se incadreaza in categoria “B” de executie in conformitate cu STAS 767/0-88 Conform Normativului P100/2006 constructia se incadreaza in clasa a IV-a de importanta (Constructii de importanta mica) In conformitate cu Legea 10/1995, constructia se incadreaza in categoria de importanta “D” (Constructii de importanta redusa)

2. Standarde, normative si alte reglementari de referinta pentru executia lucrarilor Principalele acte normative ale caror prevederi trebuie respectate la executia si montajul constructiei sunt: STAS 10108/0-78 STAS 767/0-88 STAS 500/1-89 STAS 565/86 STAS 564/86 STAS 424/91 STAS395-88 STAS 505-86 STAS 334-88 STAS 2350-92 STAS 8600-79 STAS 10564/1-81 STAS 10214/84 STAS 10138-75 STAS 6967/88 STAS 7927-67 STAS 9261-81 STAS 5540/8-88 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel Constructii Civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de calitate Oteluri laminate la cald. Otel I Otel laminat la cald. Otel U Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale Otel laminat la cald.Otel lat Otel laminat la cald. Tbale groase. Conditii tehnice de calitate. Otel laminat la cald. Otel patrat Suruburi pentru fundatii. Clasa de executie C Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante. Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a taieturilor Defectoscopie cu lichide penetrante Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor Incercari mecanice ale metalelor. Clasificare Incercarile metalelor. Incercarea la rezistenta la forfecare Inbcercarile metalelor. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete incarcate cu sudura Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire a epruvetelor cu crestatura

STAS 200/87 STAS 2015/1-83 STAS 6834-75 STAS 8796/1-80 STAS 8796/2-80 STAS 8796/3-89 STAS 8796/4-89 STAS 5555/1-81 STAS 555/1-81 STAS 7194-79 STAS 8299-78 STAS 6726-85 STAS 9101/2-86 STAS 1125/1-91 STAS 1125/2-91 STAS 10123/2-84 STAS 1126-87 STAS 10123/1-84 STAS 10 014-81 STAS 7084/3-86 STAS 9552/87 STAS 6606/1-86 STAS 6726/85 STAS 12255-84 STAS 5540/1-85

Incercarea metalelor. Incercarea la tractiune Fonte si oteluri. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune la temperaturi scazute. Organe de asamblar de inalta rezistenta folosite cu pretensionare, in imbinarea structurilord din otel. Suruburi IP.Dimensiuni. Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Piulite Ip. Dimensiuni Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Saibe IP Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Conditii generale de calitate Sudarea metalelor.Tehnologie generala Sudarea metalelor.Procedee de sudare. Clasificare si tehnologie. Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate prin topire pe baza radiografiilor Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub strat de flux Imbinari sudate. Abateri limiita la dimensiuni fara indicatii de toleranta ale imbinarilor sudate dinn aluminiu si aliaje de aluminiu Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de calitate. Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric.Tipuri si conditii tehnice Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea cuplurilor sarma-flux pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Sudarea metalelor. Sarma plina din otel pentru sudare Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea fluxurilor pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de deplasare a electrozilor inveliti Defectele imbinarilor sudate. Fisuri. Clasificare si terminologie Defectoscopie ultrasonica. Examinarea imbinarilor sudate prin topire. Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinarea radiografica a materialelor metalice. Conditii tehnice generale. Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub strat de flux Imbinari sudate cap la cap ale tevilor din otel. Formele si dimensiunile rosturilor Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap.. Probe si epruvete

STAS 5540/2-82 STAS 5540/3-81 STAS 5540/4-86 STAS 5540/5-86 STAS 5540/6-86 STAS 5976/1-82 STAS 7356/1-80 STAS 7356/2-80 STAS 7356/4-80 STAS 10221-83

Incercari mecanice ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire a epruvetelor fara crestatura Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere prin soc. Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap Incercarea la duritate Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap Incercarea la aplatisare Incercari mecanice ale sudurilor de colt. Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, electrozi inveliti. Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in baie de zgura. Incewrcarile metalelor. Incercarea de fisurare la cald a metalului depus prin sudare. Normative Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi pretensionate de inalta rezistenta Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si inatalatii aferente Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului.

C 133-82 C 150-99 P 100-2006 C 56-85 P 118-83

Aceste prescriptii se vor respecta de catre toti factorii ce concura la realizarea investitiei. 3. Prevederi cu caracter general 3.1 Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia in uzina si pe santier a structurii metalice 3.2 La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea, calitatea executiei si receprtia obiectelor de investitii in constructii 3.3 Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin, in conformitate cu planurile de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si prescriptiilor tehnice in vigoare, precum si cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini 3.4 Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform planurilor de executie predate de proiectant. 3.5 Executia structurii metalice, verificarea calitatii si receptia lucrarilor, se vor face in general pe baza STAS 767/0-88 “Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate”

a calitatii elementelor si imbinarilor cu SIRP se va face conform prevederilor din “Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu SIRP”.6 4.4 din prezentul Caiet de Sarcini. de catre un maistru sudor sau de un muncitor specialist sudorautorizat ca maistru-ajutat de un responsabil de schimb al utilajelor de sudare. va fi comunicata beneficiarului si proiectantului.13 Lucrarile de montaj si sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate . de o comisie de receptie formata dintr-un delegat al beneficiarului. care completeaza . el urmand sa fie examinat si autorizat. Pentru premontaje se vor amenaja platforme betonate • Intreprinderea care va executa montajul va dispune pe santier de dispozitive de ridicare capabile sa manevreze subansamblele cele mai grele precum si de platforme de premontaj si detoate utilajele necesare premontajului respectiv montajului subansamblelor • Laborator pentru incercarea distructiva si nedistructiva a materialelor metalice si a cusaturilor sudate 3. precizeaza si modifica unele dispozitii din actul normativ citat mai sus. Indicativ C 133-82 cap. pentru marcarea prin poansonare a cusaturilor pe care le executa. cu problemele uzinarii va trebui sa cunoasca prevederile prezentului Caiet de sarcini. al proiectantului si al unitatii de montaj care vor intocmi-conform reglementarilor tehnice-procese verbale de lucrari ascunse. ale uzinei vor fi examinate si autorizate 3. 3. o comisie formata din delegatii beneficiarului si proiectantului verifica la sediul intreprinderilor executante ale subansamblelor metalice sudate si ale unitatilor ce executa montajul. Pentru fiecare schimb va fi permanent pe santier un maistru montor care va conduce si supraveghea lucrarile de montaj. 3.pentru depozitarea materialelor si pentru desfasurarea proceselor tehnologice de executie. care va raspunde de buna calitate a lucrarilor pe tot timpul executiei. care va conduce lucrarile de sudura. 3.Organele A.12 Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea lucrari.10 Fiecare sudor autorizat va poseda un numar si un poanson cu acest numar.14 Elementele si imbinarile de montaj care urmeaza sa fie betonate vor fi receptionate in mod obligatoriu inainte de betonare. 3.7 Inaintea inceperii executiei.9 Lucrarile de sudura vor fi conduse si supravegheate permanent. 3. 3. iar receptia lor conform cap. Lista sudorilor autorizati.Prevederile acestui standard sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin prevederilor prezentului caiet de sarcini. Documentatia de executie . Din colectivul tehnic trebuie sa faca parte un inginer sudor. pe faze de executie . 4 din aceleasi Instructiuni.8 Conducerea uzinei executante va numi un colectiv tehnic coordonator care va conduce uzinarea.Q. de un delegat permanent al beneficiarului. 3. Maistrii sudori si muncitorii specialisti vor fi scolarizati si instruiti de inginerul sudor. cu numarul poansonului. urmatoarele conditii: • Dispun de instalatii si utilaje corespunzatoare tehnologiei de executie specifice lucrarilor ce au de executat • Spatii necesare-special amenajate. pe santier. in fiecare schimb de lucru. fiecare in parte. 3. 3. daca acestea indeplinesc.Q.15 Verificarea curenta.11 Responsabilul de sector A. cu exceptia calitatii suruburilor si piulitelor care trebuie sa corespunda cap 6. Sarcinile si raspunderile coordonatorului si ale colectivului tehnic vor fi stabilite de conducerea intreprinderii si vor fi aduse la cunostinta beneficiarului si proiectantului.

3. conform tabelului de mai jos. incepand de la denitare si terminand cu expedierea lor. grosimea minima a cusaturilor de colt se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate. La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza. b) Tehnologia de debitare si taiere. acestea se pot face de uzina. Orice modificare se face numai cu aprobarea prealabila scrisa a proiectantului. 1.5 9…15 4 16…20 4. • eforturile in sectiunile caracteristice. • caracteristicile geometrice si mecanice ale sectiunilor. care trebuie sa cuprinda: a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor. 4. in comparatie cu rezistentele de calcul 4. .1 Documentatia de executie este elaborata de: • proiectant • intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie • intreprinderea care executa montajul structurii metalice 4. precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare) se va proceda dupa cum urmeaza: • pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului.2.4. pentru unele modificari mici. Daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor in colt (a) aceasta se stabileste de catre intreprinderea de uzinare. • pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului.1 din STAS 767/0-88.2 Documentatia elaborata de proiectant 4. Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor imbinarilor sudate. Grosimea tablelor : t[mm] Grosimea minima a cusaturilor de colt: a[mm] 4…8 3.4. comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului. care trebuie sa cuprinda: • caracteristicile materialelor folosite. comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul. uzina efectueaza modificarile respective.2 Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari.5 21…30 5 31…40 6 >40 8 • Breviarul notelor de calcul. la care se adauga: • Pe desenele de executie se va indica clasa de calitate a sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150-84.3 Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare 4. dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului. in functie de grosimea (t) a produselor laminate care se imbina. • eforturile unitare maxime.1 Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la art.3. uzina constructoare intocmeste documentatia de executie.1 Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie.

4. pentru fiecare reper.si control radiografic al sudurilor cap la cap. de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive • regulile si metodele de verificare a calitatii.5 Inainte de inceperea lucrarilor.4 In vederea realizarii in bune conditi a subansamblelor sudate de serie. conform Cap. La intocmirea fiselor si proceselor tehnologice.vizual si cu lichide penetrante. 4 din STAS 767/0-88 si prevederilor prezentului caiet de sarcini Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare.3. in vederea verificarii si definitivarii proceselor tehnologice de executie. 4. in limita tolerantelor admise prin STAS 707/0-88 si prin prezentul caiet de sarcini. sau ultrasonic) al imbinarilor • planul. Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura. Se vor face de asemenea. • procedeele de debitare a pieselor si de prelucrare a muchiilor. Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudura prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu diferit. cu cote. daca se considera necesare • ordinea de asamblare a subansamblelor • planul de control nedistructiv (Rontgen.3.3 Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda: • piese desenate. uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie) stabilit de proiectant pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate 4. fluxuri • modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansamble • procedeele de sudare • regimul de sudare • ordinea de executie a cusaturilor sudate • ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor • modul de prelucrare a cusaturilor sudate • tratamentele termice.c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte. pe faze de executie. comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari distructive suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare. Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii proiectantului. uzinei. gamma. se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte precum si calitatea lucrarilor. si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in prezentul caiet de sarcini. se va executa cate o serie de placi de proba. intreprinderii de montaj. cu indicarea clasei de calitate a taieturilor • marcile si clasele de caliatate ale otelurilor care se sudeaza • tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate • forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect sau-in lipsa acestora-conform STAS 6662-74 si STAS 6726-83 • marca.4 Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica . In functie de rezultatele obtinute. beneficiarului. care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale materialului de baza care se sudeaza. caracteristicile si calitatea materialelor de adaos electrozi.3. pe imbinari de proba. intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehhnologice de mai sus. inainte si dupa premontaj. 4. masuratori complete asupra geometriei subansamblului. sarme.

5. • organizarea platformelor de preasamblare pe santier.1.1.1 Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/2-89 5.3 Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda: • spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii.1 Materiale de baza 5.4. 5. aprovizionare de aceeasi otelarie-calitatea laminatelor. cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc • verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse • pregatirea si executia imbinarilor de montaj • verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata • ordinea de montaj a elementelor • metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj 5.1.2 Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda standardelor in vigoare si sa fie livrate conform acestora. prin analize chimice si incercari mecanice. dispusa perepndicular pe suprafata tablei. 5.4. Incercarile mecanice si tehnologice sunt: • incercarea la tractiune. 4. Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.1 Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj. pentru fiecare reper in parte.3 Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. conform STAS-777-80 • incovoiere prin soc.3. Constructia se executa in varianta din europrofile otel S235 (OL37). tinand seama de specificul lucrarii si de utilajele de care se dispune. pe epruvete cu crestatura in V sau U.4. care vor conduce montajul. intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate. conform STAS 5540/8-88 si STAS 9261/81 5.2 Materialul de adaos . MATERIALE 5.2 Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj.1.3. conform prevederilor STAS 500/1-89 5. precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj 4.1.4. conform STAS 200-87 si STAS 5540/2-82 • incercarea la rece.1 Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie.1.3.2 Intreprinderea de uzinare verifica-in fiecare lot de produse laminate de acelasi tip.3 Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si sa fie marcate de catre uzina producatoare.

6.1 Controlul calitatii se va face conform prevederilor din fisele tehnologice si procesele tehnologice de executie. grupa 10. 6. iar sarmele de otel pentru sudarea automata -prevederilor STAS 1126-87 5.9. 6.2.2. Cate un maistru sudor va fi permanent in atelier. conform prevederilor din proiect.3 Suruburi obisnuite 5. suruburile NU se vor pretensiona ci se strang la 50% capacitate. Pentru imbinarea cu suruburi a profilelor U si I.2. care indica marca lor si certifica calitatea.2 Controlul calitatii executiei se va face de catre organul A. . sarmele si fluxurile vor fi pastrate manipulate uscate si folosite conform indicatiilor intreprinderii ce le-a furnizat. Se interzice folosirea altor electrozi decat a celor prescrisi.2.5 Electrozii.2. pentru fiecare cusatura de sudura.2. sarmele si fluxurile pentru sudarea automata vor corespunde standardelor pentru materiale de adaos.1 Generalitati 6. La executia imbinarilor.Q.4 Materialele de adaos si in special fluxurile se verifica si prin sondaj 5. conform stasurilor care corespund clasei de executie.2 Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi obisnuite prevazute ca atare in proiectul de executie. uzina va intocmi si completa “fise de urmarire a executiei” si “fise de masuratori”. al uzinei. conform STAS 4272-89 cu piulite conform STAS 1071-89. precum si sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata. respectiv electrozii pentru sudare manual.1 Materialele de adaos.3.3.2 Organizarea controlului calitatii 6. Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate.1.EXECUTIA SUBANSAMBLELOR IN INTREPRINDEREA DE UZINARE 6. 5. Colacii de sarma trebuie sa aiba eticheta de identificare care trebuie pastrata pana la consumarea totala. pe fiecare faza de executie in parte. Fiecare electrod va fi luat din cutia de livrare si folosit imediat. se vor folosi saibe conform STAS 2242-80. 5. precum si prevederilor din procesul tehnologic.1 Suruburile folosite la montaj vor fi suruburi piulite si saibe de inalta rezistenta. 5.2. 6.1 Lucrarile de sudare sunt conduse in permanenta de maistri sudori.2.3 In vederea urmaririi controlului executiei. se vor folosi suruburi semiprecise sau precise.3 Electrozii vor fi livrati in cutii etichetate. din grupa de caracteristici mecanice 4. 5. In mod analog.2 Electrozii inveliti pentru sudarea manuala a otelurilor vor corespunde prevederilor STAS 1125/1-91 si 1125/2-81.6 pentru piese din OL 52.6 pentru piese din OL 37 si 6. In fise se vor trece-pentru fiecare piesa-marca si clasa de calitate a otelului.5. pe fiecare schimb. in fisa se va trece numarul sudorului si numele maistrului care a supravegheat si controlat executia.

1 Laminatele se sorteaza prin verificarea marcii si clasei de calitate a dimensiunilor si aspectului. Ele nu vor fi folosite. deformatii (ca torsionari sau curbura in forma de sabie) abateri dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in prescriptiile in vigoare. la masini de copiat. 6.8 Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de +/.4 Prelucrarea laminatelor 6.3. etc.3.1 Indreptarea si indoirea pieselor pentru elemente din categoria de executie A se va face numai in valturi sau la prese mari. pentru piese marunte din categoria B.7 Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele de mai sus.3 In toate celelalte cazuri decat cele prevazute mai sus. aspectul exterior si eventualele defecte de suprafata sau interioare vizibile pe muchii. vor fi semnate de A. cu conditia de a se evita orice strivire a materialului 6.3. daca in proiect nu se prescrie o precizie mai mare. 6.4 Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata.3. petele de grasime.2.3 Cu ocazia sortarii.1 Prelucrarea laminatelor consta din: taiere. exfolieri. odata cu restul documentelor de receptie. rugina.5 Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor pot fi remediate prin polizare 6. vopsea. la profile I sau U La table. 6. Ea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Taierea cu flacara sau cu laser se va face cu precadere mecanizat.3. se admite indreptarea prin lovire cu ciocanul.3. 6. Q uzina si prezentate la receptia subansamblelor.3.9 Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare.3.4.4.1 mm.3.4.7. daca in proiect nu se prevede altfel. pentru a se inlatura complet noroiul. cu flacara de oxigen (oxicupaj) cu plasma sau cu laser. toate laminatele se curata pe ambele fete.2 La sortare si inainte de trasare si debitare. 6. se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect privind marca si clasa de calitate.3 Sortarea si pregatirea laminatelor 6. indreptarea sau indoirea se va face la cald (700 ° C) 6. stratificari. Laminatele cu suprapuneri.6 Prelucrarea materialelor fara indepartarea lor prealabila este admisa in cazul cand abaterile fata de forma lor corecta nu depasesc tolerantele STAS 767/0-88 6.3.1 Taierea se poate face cu foarfeca (la stanta).7. daca latimea ramasa este cea din proiect 6. prelucrarea muchiilor si gaurire 6.3. tunderul.3. . clasei de calitate sau calitativ vor fi indepartate si depozitate separat.2 Taierea 6. segregari. cu fierastraul. Materialele care nu corespund marcii. Nu sunt admise taierile si prelucrarile cu arcul electric. 6. 6. in ceea ce priveste dimensiunile.Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat.7.2 Indreptarea pieselor din categoria A se poate face la rece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu: • de 50 de ori grosimea tablei • de 25 de ori inaltimea sau latimea talpii (dupa planul in care ar face indreptarea). trebuie indreptate inainte de trasare si debitare. trebuie eliminate de la debitare. 6. indreptarea marginii se poate face si prin taiere.

4.2. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului eventuale propuneri de modificare.1 Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare sau de asamblare-sudare. marginile si fetele laminatelor. piese tehnologice respectiv prelungitoare din aceeasi marca si clasa de calitate de otel.5. prin care se noteaza: a) Numarul piesei-conform marcii din desenele de executie-si eventual.6. servesc pentru amorsarea arcului si executarea inceputului cusaturilor.3.4. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. manual sau automat se propune de uzina 6.4 Zgura care se formeaza pe suprafata sau marginile taieturii cu flacara se indeparteaza 6. 6. care trebuie sa fie de 100 mm. Nu se admite indreptarea prin lovire (ciocanire) 6.4.3 Inainte de inceperea asamblarii.2 Dispozitivele de asamblare-sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor tehnologice. daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate corespunzatoare.5 Asamblarea provizorie in vederea sudarii 6. neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuoasa cu oxigen se inlatura prin daltuire. Marginile taieturilor executate cu flacara sau cu foarfeca nu mai necesita prelucrarea prin aschiere.2.3 Tolerantele de prelucrare sunt cele din standardele indicate mai sus si din prezentul caiet de sarcini. ce vor fi proiectate si executate de uzina constructoarepe baza proceselor tehnologice.6 Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla.5 Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a fi supuse altor operatii.5.4.2.2.3 Crestaturile. 6. cu masini de indreptat cu valturi sau cu prese. polizare sau rabotare. se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1:10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcarea cu sudura.5.5.4.2 Tipul de executie a sudurii. Lungimile acestor piese tehnologice. 6.4.4. 6. avand aceeasi grosime si cu rosturile prelucrate la fel ca piesele care se sudeaza. b) Marca si clasa de calitate a tablei c) Numarul lotului din care provine 6. indicativul elementului la care se foloseste. Ele se prind prin puncte de sudura provizorie de piesa care se sudeaza. in zona in care urmeaza a fi imbinate prin sudare. 6. precum si respectarea-in limitele tolerantelor admise-a dimensiunilor subansamblelor din desenele de executie 6.3 Prelucrarea muchiilor in vederea sudarii 6. 6. deformarea libera a pieselor in timpul sudarii.4. se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30…40 mm de o parte si de alta a rostului de sudare.3.5.4 La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora. Indreptarea poate fi facuta la rece.1 Tipul imbinarilor trebuie prevazut in proiect.4. Numarul si pozitia acestor piese pentru probe se fixeaza prin procesul tehnologic. din care se extrag epruvete pentru incercari.2 Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2…3 mm.3. daca prin acestea se usureaza executia. fara a modifica calitatea cusaturii 6. cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.5 Pentru verificarea calitatii cusaturilor sudate se folosesc piese speciale. .2.

1. tinand seama de marca otelului folosit in piesele ce se sudeaza si de grosimea lor. .Q.7. prelucrandu-se corespunzator capetele cusaturilor sudate.6.6 Sudarea 6. Indepartarea pieselor tehnologice se face prin taiere cu flacara. e) Zonele pe care se aplica cusaturile sudate.2 Sudarea se executa in hale inchise. pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) Subansamblul ce urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv. al uzinei. electrozii se usuca in cuptoare la 250-300°C. timp de minimum 2 ore 6.1.7. locul lor se polizeaza si ele se remediaza. pana la fata laminatului.7. pentru a fi eliminate 6.1 Sudarea poate fi executata prin orice procedeu de sudare manuala. 6.5.7.2 Taierea epruvetelor se face cu mijoace mecanice 6. 6. nu se admite indepartarea prin lovire.. In lipsa unei indicatii. inaintea taierii epruvetelor sa se efectueze radiografierea cusaturii sudate insemnandu-se portiunile cu defecte.1. au dimensiunile conform prevederilor proceselor tehnologice si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise.50 mm sunt bine curatate f) Piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect g) Calitatea electrozilor fluxului si sarmei sunt conform standardului h) |Sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate.1 Pozitia. 6. 6.5.1.5.1.5. inginerul sudor si maistrii mai verifica ca marginile si fetele laminate ce urmeaza sa se imbine prin sudare sa fie curatate de oxizi si de alte impuritati pana la luciu metalic.1 Sudarea provizorie (heftuirea) 6. 6.5 Organele A.6.2 Electrozii cu care se executa cusaturile de prindere vor fi de aceeasi marca cu cei care se folosesc la executarea cusaturilor definitive. ca si cele invecinate pe 30.4 Inainte de inceperea lucrarilor de sudare.3 Piesele tehnologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a rostului. 6.1. la minimum +5 °C 6. in asa fel incat sa permita deplasarea termica a pieselor si sa previna concentrarea tensiunilor reziduale. vor verifica elementele asamblate in vederea sudarii.6.5. reprezentatnul serviciului A.5. impreuna cu inginerul sudor si maistrul ce conduce lucrarile de sudare la ansamblul ce se sudeaza.1 Lucrari premergatoare inceperii operatiilor de sudare.7.7.6.7 Sudarea subansamblelor 6.1.1 Se recomanda ca. b) Pe piesele ce alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele corespunzatoare c) Dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor si proceselor tehnologice d) Marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile standardelor sau ale procesului tehnologic.3 Folosirea electrozilor bazici se face prin uscare prealabila la temperatura indicata de uzina producatoare. 6. Hefturile fisurate (sau cu defecte neadmise) se taie. semiautomata sau automata cu arc electric.6.1.Q. cu conditia ca aceasta sa aisgure calitatea corespunzatoare imbinarilor sudate.3 Tolerantele la marimea deschiderii rosturilor sunt conform standardelor de forma si dimensiuni ale acestora si anume STAS 6726-83. grosimea si lungimea cusaturilor provizorii de prindere vor fi precizate in procesele tehnologice de executie. Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice e prelucreaza prin polizare.

2. 6. suprafata stratului va fi curatata de zgura. Conditii de calitate a pieselor.7. polizare si resudare.2.4 Zgura de pe cusatura se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. uniform si lipsit de defecte.7. 6.2.1.1.-4 mm .2.2.5.7.6 La sudarea in mai multe straturi.6.5. insa prelucrate pentru sudare: +2…-4mm . 6. 6. peste cap sau in cornisa) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de sudori cu experienta. Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic daca acestea din urma sunt diferite. 7.7.7.3 Electrozii si fluxurile ce urmeaza sa fie folosite sunt bine uscate. fara aplicarea de masuri speciale. pentru stabilirea cauzei si a masurilor de remediere.1 Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului tehnologic de sudare intocmit de uzina. elementelor. subansamblelor si cusaturilor sudate 7.2.la deschideri mai mari de 9m: +0…. 6.2 La sudarea unui rost.1.1.sudarea sa se faca in pozitie orizontala. sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor.7.7. sau ele se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective.3 Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice.7. 6. completarea cu sudura la radacina se face dupa curatarea si polizarea rostului.5 La sudurile prevazute cu resudarea radacinii.7 Se recomanda ca -acolo unde este posibil.1 Abaterile dimensionale ale pieselor si elementelor 7.2. Daca se constata fisuri sau in caz de dubiu. Craterele neumplute se vor indeparta prin curatare. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. rostul a fost bine curatat pe o latime de 30…40 mm.2. marginile tablelor sa fie curatate de oxizi si rugina prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sarma pe ambele fete ale lor si pe o latime de 30…40 mm.1 La imbinarile cap la cap. pe toata lungimea lui. atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele in adancime.7.7.2 mm d) Abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate.7.1 abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0-88.8 Sudurile de pozitie (verticala. 6.2 Executia cusaturilor sudate 6.-6mm c) Abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4.7.7. 6. in rosturi sau pe piesele speciale de amorsare.5. hefturile se vor taia polizandu-se locul lor. 6. 6. 6.2.9 Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi de sub +5 °C. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted.5 si 9 m) +/. cu urmatoarele limitari si precizari: a) Abateri limita la lungimea pieselor secundare: +2….2 La imbinarile de colt.-4 mm b) Abateri limita la lungimea grinzilor principale: -pana la deschideri de 9m inclusiv: +0….

7. tinand seama de prevederile din prezentul caiet de sarcini.4 Daca exista dubiu asupra calitatii sudurilor de colt. responsabil cu lucrarea. si anume maximum o gaura de 8…12 mm diametru. 7. sunt cele din Normativul C 150-99 Tabelul 3.1 Indiferent de tipul imbinarilor si de forma cusaturilor. ele se vor prelucra cu discuri abrazive.2.2.1 .5 Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor.2. 8. corespunzatoare claselor de calitate din proiect. sunt cele din Normativul C 150-99 Tabelul 8 (pentru cusaturile cap la cap) si din Tabelul 9 (pentru cusaturile de colt).05 C unde prin “C” s-a notat lungimea portiunii in consola a talpii) se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie deformate la rece invers inainte de sudare.2 In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane. La examinara prin gaurire nu se admit defecte ca: • lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi • incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii • lipsa de topire pe margini sau intre straturi 7.01C sau D≤ 0. in functie de clasa lor de calitate din proiect. • scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi 7.3 Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor. 7.2. 8 Remedierea defectelor Remedierea defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final. exceptional si prin sfredelire. 7.3 La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit: • fisuri sau crapaturi de nici un fel • crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate. 8.2. vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de proiectant si de beneficiar. cu lichide penetrante. se admit si gauriri de control.2 Conditii de calitate a cusaturilor sudate 7.-3 mm. 8.6 Defectele interioare ale cusaturilor sudate.2 Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate.Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale sudurilor.uzina impreuna cu organul de supraveghere. prin ciocanire. la 2…4 m lungime de cusatura sudata. calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional. respectiv defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 7 din Normativul C 150-99 7. dupa care aceasta se umple cu sudura. • cratere • cratere initiale si finale • suprainaltari sau adancituri neadmise • suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor. abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj nu vor depasi +2….2. vizual -prin examinare exterioara si cu lupa-. e) Pentru a respecta toleranta D la deformarea “in ciuperca” (D ≤ 0.2 In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise. Daca lungimile rezulta mai mari. se stabileste de catre inginerul sudor al uzinei. dar cel mult 1 mm la piese mai groase de 30 mm.1.

4 In vederea efectuarii controalelor in timpul executiei.4 9.5 Remedierea defectelor interioare ca. a prevederilor din prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare. organul A. locul se curata de zgura si se examineaza din nou 8. Imbinari cu suruburi Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si controleaza conform punctului 4 din STAS 767/0-88. iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) conform instructiunilor tehnice C 133-82.10 Toate remedierile se insemneaza cu vopsea pe piesa remediata si se trec in “fisele de urmarire a executiei” 8. 8.Q. 8. locurile indreptate se marcheaza pe piese si se noteaza in fisele de urmarire a executiei. 8. conform metodologiei proprii 10. 10.9 Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelasi loc 8.1 Controlul pe parcursul executiei are drept scop urmarirea respectarii calitatii executiei. dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina 7.3 Pe parcursul executiei se vor efectua controale prin sondaj de catre comisii de delegati ai beneficiarului si proiectantului.7 Dupa resudare. 8. 10.12 In general.1 Controlul pe parcursul executiei 10. in toate fazele de executie.1.Crestaturile marginale.de catre maistri si prin sondaje de inginerul sudor. se stabileste de inginerul sudor.2 Controlul permanent se face-pentru fiecare faza de executie.6 Tehnologia de resudare.1 10.2 Pentru imbinarile de montaj pe santier. se va infiinta un “registru de control” ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. la temperaturi controlate in jur de 600°C si prin presare usoara.1. incluziuni nepatrunderi etc. gaurile se vor da cu 1…2 mm mai mici.1. Controlul si verificarea calitatii 10. Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin: • polizare sau taiere cu discuri abrazive • rabotare • daltuire sau craituire cu dalta pneumatica • taiere prin procedeul arc-aer 8. 7. definitiv. se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia. In acest registru se vor trece urmatoarele: a) Data controlului b) Cine a efectuat controlul c) Constatarile facute d) Semnatura persoanelor care au efectuat controlul . din cusaturile sudate.11 Tehnologiile de indepartare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze.8 Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare 8. 8. indepartarea se face la cald. urmand ca ele sa fie alezate la diametru. peste tolerantele admise. se face prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.1.13 In cazul indepartarii de piese si subansamble. al uzinei. care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime. denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura.

2.2. 10. la montajul de proba.4. la terminarea unui subansamblu.4.4. Numarul epruvetelor. 10.12 Eventualele defecte aparute la verificari si care nu se incadreaza in tolerantele admise se vor remedia.2. tehnologice si metalografice ale cusaturilor sudate se verifica prin incercari mecanice si examinari metalografice. Aceste prelucrari trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din Normativul C 150-99 10.impreuna cu proiectantul si beneficiarul-vor intocmi un plan de examinari cu radiatii penetrante si.4.2 Verificarea materialelor de adaos: se face conform tabelului 4 din Normativul C 150-99.4.4. proportia de radiografii se stabileste in functie de totalul in metri liniari. combinat. 10. asamblarii si executiei corecte a prinderilor provizorii.10. respectarii tehnologiei de sudare si calitatii cusaturilor sudate.4.2. uzina constructoare. 10.4 Verificarea calitatii consta in: 10.2.4. prelucrarii rosturilor.4.3 Componenta si nominalizarea organelor de verificare se stabileste de catre beneficiar pentru fiecare unitate de executie (uzina. tabelul 5. modul de efectuare a incercarilor ca si rezultatele ce trebuie obtinute trebuie sa corespunda prevederilor din Normativul C 150-99 .1 Verificarea calitatii materialelor de baza 10.11 Cusaturile sudate capa la cap de clasa de calitate C2 mai scurte de 500 mm se verifica cu raze penetrante in proportie de 100%. trebuie sa se cunoasca: • locul exact unde s-a facut examinarea • forma si dimensiunile imbinarii. 10.2. Zonele de remedieri se trec in “fisele de urmarire a lucrarilor”.5 Cu ocazia controalelor pe parcursul executiei se va da o atentie deosebita calitatii. pe toate fazele de executie.9 La imbinarile sudate care se examineaza cu radiatii penetrante sau combinat.4 Verificarea calitatii taieturilor si prelucrarii marginilor libere si a rosturilor pentru sudare.10 Controlul cu radiatii penetrante se executa conform STAS 6606-86.2. efectuate pe epruvete extrase din placutele tehnologice terminale.2. 10.2. . conform STAS 10214-84. Acestea se pot face si lacererea organelor de control.8 Pentru cusaturile cap la cap. 10.1 Verificarea calitatii se face in general in conformitate cu prevederile STAS 767/0-88 si cu cele din Normativul C 150-99 (referitoare in special la imbinarile sudate) cu urmatoarele precizari si completari 10. santier) de comun acord cu conducerile unitatilor interesate.4.2. • poansonul sudorului.2.2.5 Verificarea calitatii cusaturilor sudate se face conform prevederilor Normativului C 150-99 cu urmatoarele precizari si completari: • verificarea dimensionala a cusaturilor sudate • verificarile aspectului si defectelor de suprafata 10.2. 10.6 In situatii speciale sau in caz de dubiu in ceea ce priveste unele defecte de suprafata sau prezenta unor eventuale fisuri. ultrasunete si radiatii penetrante.7 Caracteristicile mecanice.2.1.2 Verificarile se fac piesa cu piesa. geometriei suprafetelor.4. 10.2. • modul de prelucrare al radacinii.3 Verificarea respectarii tehnologiilor de executie 10. Pentru cusaturile mai lungi. la primirea pe santier si dupa montaj.2 Verificarea calitatii 10.4. 10. se vor face si verificari cu lichide penetrante .2.

11.1 Intreprinderea ce uzineaza structura metalica trebuie sa efectueze montarea de proba in plan a tuturor subansamblelor conform celor prevazute in “Memoriul Tehnic” sau in “Conditiile Tehnice” de pe desenele proiectului de executie.7 Intreprinderea de montaj va stabili cu uzina constructoare gaurile ce urmeaza sa fie alezate in uzina sau pe santier la diametrul final. care inainte de montarea ecliselor de joanta se vor tesi.18 Toate piesele si subansamblele se vor sabla si grundui in uzina.2. folosind dornuri si suruburi provizorii de montaj. 10. daca acest lucru este cerut in mod explicit in proiect.8 La imbinarile cap la cap cu eclise prinse cu SIRP. 11. In absenta unor asemenea prevederi exprese. se urmareste respectarea cotelor din proiect si a a calitatii imbinarilor dintre subansamble. cu panta de minimum 1:10 la talpile superioare si inimi si de minimum 1:25 la talpile inferioare ale grinzilor. Aceste verificari nu scutesc intreprinderea executanta de raspundere pentru calitatea lucrarilor. 10. 11. cu asigurarea eventualelor contrasageti din proiect.2 Marimea portiunilor de plansee ce se vor monta de proba in uzina si tehnologia de premontaj se vor stabili de uzina constructoare. 11. 11.9 Tot la faza de premontaj se va face completarea si remedierea grunduirii tuturor pieselor. in asa fel incat deschiderile rosturilor sa nu depaseasca tolerantele prescrise. Abaterile constatate la premontajul executat se trec in schitele de masuratori si se prezinta la receptia in uzina a subansamblelor premontate.4. proiectantul si beneficiarul vor face si ei verificari prin sondaj.15 Subansamblele si elementele de constructii se verifica din punct de vedere al aspectului. 10. prin alezare. al formei si dimensiunilor geometrice prevazute in proiect. uzina constructoare va inlesni efectuarea acestor incercari. 11. in colaborare cu intreprinderea de montaj si delegatii proiectantului si beneficiarului. 11.4. . se accepta denivelari locale ale tablelor de pana la 2 mm. Montajul de proba in uzina constructoare .10. precum si marcajul final.13 Rezultatele verificarilor si controalelor nedistructive cu ultrasunete sau raze penetrante . 11. 11.14 Remedierile efectuate se trec in fisele de urmarire a executiei.2.3 La premontaj se va asigura o rezemare corespunzatoare a tronsoanelor pe calaje de lemn.4 La montajul de proba. ca si pregatirea pieselor pentru transport. se receptioneaza de catre comisia formata din reprezentantii uzinei. nu se grunduiesc muchiile care se sudeaza pe santier. uzina executanta va consulta in mod obligatoriu proiectantul referitor la acest aspect. intreprinderii de montaj.4. 10.2. in asa fel incat la alezare sa nu se produca alunecari intre piese si sa se asigure strangerea pieselor ce se suprapun.16 Pe parcursul executiei.2.5 La premontajul de proba in uzina se vor asigura urmatoarele: • respectarea in limite admisibile a axelor in plan si elevatie ale portiunilor de planseu ce se premonteaza.4.10 Verificarile dimensionale ale planseului premontat.2. se trec in buletinele tiparite conform modelului din anexa 5 a Normativului C 150-99. De asemenea.17 In vederea verificarii sub sarcini a unor subansamble. beneficiarului si proiectantului. • potrivirea si alezarea la diametrele finale ale gaurilor pieselor ce se asambleaza prin suruburi. 11. 11.6 Alezarea gaurilor in piesele ce se suprapun se va face numai dupa corecta montare in spatiu.4.2. • potrivirea rosturilor ce se vor suda pe santier. Nu se vor grundui zonele de imbinare cu SIRP pe santier.4. 10.

15 Procesele verbale de remedieri 12. din ea trebuind sa faca parte si delegatii imputerniciti ai beneficiarului.7 Rezultatele controalelor radiografice ale cusaturilor de sudura. 12.2.2. proiectantului si intreprinderii de montaj 12.2.2.2.5 Schitele subansamblelor.18 Toate documentele de mai sus vor fi continute intr-un “Dosar de receptie” ce trebuie prezentat de uzina comisiei de receptie.2.2.2.2.2.10 Lista sudorilor cuprinzand numele sudorului si numarul poansonului fiecarui sudor 12. insotite de buletinele de control si cliseele respective 12. inclusiv eventualele mofificari aduse in timpul executiei cu acordul scris al proiectantului.2. inclusiv eventualele remedieri.6 Lista materialelor folosite cu copiilecertificatelor de calitate si a buletinelor de analize si incercari 12. dupa inchiderea tuturor fazelor de uzinare.1 Comisia de receptie pe grupuri de subansamble sau tronsoane vagonabile va fi stabilita de beneficiar conform reglementarilor in vigoare.8 Lista rezultatelor probelor si incercarilor mecanice efectuate in intreprinderea de uzinare asupra materialelor si imbinarilor sudate 12.2.2.13 Registrul de control 12.16 Procesele verbale de receptie interna 12.2.2.12.2.2.2.2.2.2.14 Procesele verbale de lucrari ascunse 12.2.2.2.2 Receptia pe subansamble 12.3 Receptia planseelor premontate de proba 12.Receptiile in uzina constructoare La uzina constructoare se vor face urmatoarele receptii: • receptia pe grupuri de subansamble.2 La aceasta receptie uzina constructoare trebuie sa prezinte: 12.2.2. cu abaterile dimensionale constatate 12.2.2.1 La aceasta receptie se prezinta: • planseul sau tronsonul de planseu ce se receptioneaza premontat • procesul verbal de receptie interna a planseului • fisa de verificari dimensionale • documentatia de receptie a fiecarui subansamblu ce intre in compunerea planseului .3 Eventuale prescriptii speciale sau caietul de sarcini special 12.3.9 Fisele de masurari dimensionale 12.2. 12.4 Procesul tehnologic intocmit si aprobat 12.2.2. cuprinzand • numarul sarjelor laminatelor din care s-au executat piesele • numerele poansoanelor sudorilor care au executat imbinarile • numarul si pozitia cliseelor radiografice 12.17 Certificatul de calitate pentru elementele de constructie 12.2. respectiv tronsoane vagonabile facand parte dinn acelasi planseu • receptia pe plansee sau tronsoane de plansee montate de proba 12.2.2.2 Proiectul de executie.11 Fisele de urmarire a executiei 12.2.1 Subansamblele sau tronsoanele din grup.2.2.12 Fisele de verificari dimensionale ale pieselor prezentate. 12.1 12.2.

6 Calitatea cusaturilor sudate 12.3.3.2.2. 13.2.1 Subansamblele receptionate se vor vopsi numai dupa receptie.2. se vor examina buletinele de radiografieri. elemente sau subansamble ce intra in componenta placii ce se receptioneaza 12.5 Marca va cuprinde: • marca de fabrica a intreprinderii producatoare • marca de codificare pentru montare. .3.8 Cerftficatele de calitate pentru unele piese. 13.3.3. Livrarea.2 Comisia de receptie trebuie sa verifice concordanta dinrtre documentele prezentate si prevederile proiectului.11 Dupa verificare.4 Marcarea prin poansonare se admite numai la OL 37.10 Starea grundului pe suprafetele grunduite. 13. pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori sau a incercarilor facute in uzina 12.3.3.2. lanturi sau cabluri.4 Calitatea materialelor de baza si adaos. intreprinderea de uzinare trebuie sa transmita intreprinderii de montaj: • lista subansamblelor ce se livreaza • planul de marcaj al pieselor • procesul verbal intocmit de comisia de receptie • certificatul de garantie al produselor livrate 13.7 Pentru cusaturile sudate examinate cu raze penetrante.3.3. nu se aplica poansonare in zone puternic solicitate sau la oteluri de marci superioare (in cazul otelurilor de marci superioare se admit poansoanele doar pe suprafete frontale) 13.3 Existenta marcajelor de piese 12.2 La livrare. cele din procesele tehnologice si cele de calitate din prezentul caiet de sarcini.9 Aspectul. 12.2.3.3. 12.2. Marcarea.2 Fisa de masuratori dimensionale 12. 12.3. forma si dimensiunile unor cusaturi de sudura sau imbinari cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate.2.2. comisia de receptie intocmeste un proces verbal in care se vor inscrie: • concluziile • defectele constatate si masuri de remediere • acceptarea. Marcarea se face cu vopsea in contrast sau prin poansonare in anumite cazuri 13. Lucrari dupa executarea receptiei.12. 13. 12.2.5 Corespondenta intre rezultatele incercarilor si valorile caracteristicilor mecanice prescrise in standardele de produse 12.1 Procesul verbal de receptie interna a tronsonului de placa premontat 12. conform proiectului • marcarea capetelor fiecarui element care se imbina • masa elementului • numarul desenului de executie • semnul controlorului din organul de control al uzinei • marcarea locurilor de prindere sau de trecere a cablurilor pentru manevrarea elementelor.2.6 Manipularea pentru incarcarea in vehicule se face cu ajutorul unor carlige sau piese detasabile de apucat.3 Toate elementele de constructtii trebuie marcate inainte de receptia in uzina. refuzul sau amanarea receptiei cu termene de remediere a defectelor.

cu notarea calitatii si cantitatii) 14. 14. lanturi sau cabluri. iar la nevoie instruit si autorizat . In caz ca uzina considera.2 Constructorul raspunde de primirea elementelor metalice pe santier. 14.5 La primirea confectiilor metalice.1. 14. Depozitarea si pregatirea pieselor pentru montaj. 14. instructiunile si reglmentarile in vigoare 14. care trebuie sa cuprinda si: • tehnologia de montaj • tehnologia de asamblare-sudare a imbinarilor sudate pe santier • tehnologia de executie a imbinarilor cu SIRP Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului Caiet de Sarcini si de standardele. In afara depozitului. pe tipurile de sudura prevazute in tehnologia de sudare pe santier si in pozitiile de sudare impuse de lucrare. elementelor si subansamblelor pe santier se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea. carlige.7 Nu se admite prinderea prin sudare a unor piese auxiliare necesare pentru manipulare si transport. trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura pe santier si va fi verificat.1.3 La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului. acestea vor fi prinse de carlige. Se recomanda a se tine un registru in care sa fie trecute toate piesele sosite cu indicativul si marca lor.1. suprasolicitarea sau deformarea acestora. Descarcarea. In depozit se prevad spatii de circulatie si de manipulare. in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii. 14. Asezarea pieselor descarcate in depozit va fi astfel facuta incat ele sa poata fi usor identificate. 14. va cere acordul proiectantului.1 Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj. constructorul va face un control general urmarind in mod deosebit: a) existenta certificatelor de calitate privitoare la material si la executie. cu ajutorul ghiarelor cu surub sau a altor piese asemanatoare Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi.1. MONTAJUL SI RECEPTIA PE SANTIER 14. descarcare .6 Depozitarea elementelor se face in functie de forma si marimea lor.1. cu date complete in conformitate cu prezentul caiet de sarcini.8 Autorizarea se va face pe baza de probe sudate. etc) de piesele si subansamblele de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a proiectantului. . Identificarea si inregistrarea pieselor se va face chiar in timpul descarcarii.4 Nici o piesa nu va fi asezata in depozit inainte de a fi identificata si inregistrata.1. 14. acest lucru necesar. b) daca elementele primite nu prezinta lipsuri sau defecte rezultate din transport.9 Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate sunt corespunzatoare claselor de calitate C1-C5 indicate in Normativul C150-84. normativele.1.1. manipularea si depozitarea pieselor. Asezarea elementelor se face pe traverse de lemn ( NU pe suporti de metal sau pe grinzi de beton !) evitandu-se contactul cu solul. c) daca elementele nu prezinta abateri care sa impieteze asupra montarii lor corecte.13. iar depozitul trebuie prevazut cu utilaje de transport si ridicare corespunzatoare. Depozitul se amenajeaza sub forma unei platforme mai ridicate decat terenul inconjurator si prevazuta cu pante pentru scurgerea apelor.1 Reguli generale.7 Inginerul sudor desemnat de intreprinderea montoare pentru supravegherea lucrarilor de montaj pe santier. 14. ce se vor executa sub supravegherea comisiei de autorizare.1. depozitare.

cu indicarea mijloacelor de transport si de ridicat necesare. a elementelor din otel. g) marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare h) asigurarea stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare.8. in eventualitatea simplificarii procesului tehnologic de montare se vor face numai cu acordul prealabil.2 Modificarile proiectelor de executie. c) indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesara pentru asigurarea realizarii tolerantelor de montare impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice. procedeul si regimul de sudare.1 Montarea confectiilor metalice se va face pe baza proiectelor tehnologice intocmite. a prescriptiilor tehnice j) metodele si frecventele verificarilor ce trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea fazelor de lucrari de montare 14.8. respectiv sudura.1. Pretensionarea la 100% capacitate a acestor suruburi se face numai in cazurile indicate in mod special pe planse de catre proiectant. Suruburile de inalta rezistenta (SIRP) nu se vor pretensiona ci se vor strange la 50% capacitate. Momentele de strangere la cheie.2.8 M16gr. Strangere la 50% capacitate Surub: M12gr. f) verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru elementele montate. 14.2. aplicand momentele de strangere la cheie indicate pe desen. planul de succesiune a executarii sudurilor de montare. masurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea in limitele admise a deformatiilor si eforturilor remanente produse prin sudurile de montare. scris.2.1. d) materiale de adaos. 14. metoda de prelucrare a marginilor pieselor. al proiectantului si investitorului. pelucrarea ulterioara a suprafetelor cordoanelor de sudura la elementele solicitate dinamic.8 M20Mr50=k1*d*Nt [daNcm] 421 1062 2074 Moment Mr50 [Nm] 42 106 207 Strangere la 100% capacitate Mr=k1*d*Nt [daNcm] 843 2123 4147 Moment Mr100[Nm] 84 212 415 . tinand seama si de prevederile STAS 767/0-88. pe santier. e) masuri pentru executia imbinarilor cu suruburi pretensionate. calculate conform normelor in vigoare pentru diverse diametre de surub si grupe de material sunt indicate in tabelul de mai jos. b) organizarea asamblarii in tronsoane. 14. 14.11 Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie. i) planul operatiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de executie. in care trebuie aratate: a) masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel.14.2 Montarea structurii metalice.3 Operatiile de montaj se realizeaza prin imbinarea elementelor confectionate cu buloane de ancoraj. suruburi de inalta rezistenta.10 Remedierea defectelor se va face similar celor prevazute pentru defectele aparute in uzina.

8 M24gr.2.8 Se verifica pozitia in plan si ca nivel a reazemelor si buloanelor de ancorare 14. copertine. in care sunt rezolvate in detaliu toate fazele de lucru si operatiile de executat.8.gr.2.2. indoire sau lovire.4 Inaintea inceperii montajului propriu-zis.8 M12gr. 14. esafodaje. grasimi. se asigura dispozitivele de ridicare. 14. 14. care sa introduca in acestea eforturi suplimentare 14.9 M20gr.8. De asemenea se verifica punerea la punct a accesului macaralei de montaj si a mijloacelor de transport. 14.5 Toate elementele structurilor metalice se monteaza numai pe baza de fisa tehnologica.13 Se interzice sudarea pe santier la temperaturi mai mici de +5 grade Celsius fara masuri speciale de protectie (paravane.2. In acest scop se verifica existenta certificatelor de calitate ale materialelor si a buletinelor de control pe faze de executie a elementelor. . precum si axele si cotele elementelor existente pe care urmeaza sa se monteze noile elemente de constructie metalica si zonele lor de imbinare. 14. se stabilesc traseele si statiile viitoare ale macaralelor de montaj.2.9 3583 5313 593 1493 2916 5039 358 531 59 149 292 504 7166 10625 1185 2986 5832 10078 717 1063 119 299 583 1008 14. prin presare.10.8 M27gr. 14.10 Intreprinderea montoare va asigura instruirea si insusirea corecta a tehnologiei de executie de catre echipele de executie.8.2. dimensiunile si aspectul general al elementelor si al imbinarilor. trebuie efectuate unele operatiuni legate de verificarea elementelor existente si eventuala lor corectie. 14.9 M16gr. rugina 14. in functie de conditiile concrete de la fiecare corp al cladirii.9 M24gr.11 Se verifica existenta si pozitionarea corecta a elementelor provizorii de sustinere si ancorare. Tot in cadrul lucrarilor pregatitoare generale se executa conform fisei tehnologice diverse lucrari cum ar fi: schele.14 Nu este permisa sudarea la montare daca nu s-au curatat in prealabil piesele respective de lac.10.2.15 Sudurile pe santier se vor executa numai sub supravegherea inginerului responsabil al lucrarilor de constructii metalice.10. corturi) Asemenea masuri se vor lua si in caz de ploaie sau vant puternic. Toate verificarile de mai sus se fac de catre conducatorul tehnic al lucrarii impreuna cu delegatul investitorului. Orice abatere de la tolerantele admise prin normative sau prin proiect se rezolva numai cu avizul proiectantului structurii.10.12 Nu se admite fortarea elementelor pentru aducerea in pozitia corecta de montare.9 Deformatiile mai mari decat abaterile din STAS 767/0-88 provenite din timpul manipularilor. dispozitive care se proiecteaza si se executa special pentru fiecare gen de element netipizat. 14.2.2. depozitarilor si transportului pe santier se vor indrepta de catre constructor in conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant.7 Existenta si continutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de constructie ce constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica.6 Se va verifica in mod obligatoriu corecta pozitionare a axelor principale ale constructiei. ulei. precum si a elementelor in raport cu axele constructiei.2.2.2.

4 Montarea grinzilor metalice a) Lucrari pregatitoare pentru montarea grinzilor metalice Operatiile pregatitoare pentru montarea grinzilor metalice se refera la doua aspecte: 1) Pregatirea grinzii propriu-zise care consta din: • verificarea dimensiunilor si geometriei grinzii conform proiectulu • verificarea existentei pe grinda a eventualelor piese pentru prinderea in macara • marcarea cu vopsea a axelor longitudinale ale grinzilor • montarea sustinerilor pentru grinzi conform fisei tehnologice 2) Pregatirea elementelor pe care se monteaza grinzile ce consta in: .00 se pot aseza pe calaje din plaacute metalice asezate sub cele patru colturi ale placii de baza care asigura asezarea si verticalitatea. 1) Pregatirea stalpului propriu-zis consta in: • verificarea dimensiunilor si geometriei stalpului. 14. Documentatia in care se consemneaza valorile obtinute trebuie sa specifice temperatura la care s-a facut masuratoarea. bazele stalpilor situati in zona cotei +/. • se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor. • se executa imbinarea finala conform proiectului • se desprinde stalpul de macara. un caz de abateri fata de proiect. Pentru executarea montajului. solutiile de remediere se stabilesc de proiectantul structurii.0. • dupa asezarea celorlalte elemente si verificarea axelor si a nivelurilor. se face cu acest prilej o strangere provizorie a piulitelor care asigura stalpulpana la incheierea montarii. 14. b) Lucrari de montaj propriu-zis.3 Montarea staplilor metalici a) Lucrari pregatitoare pentru montarea stalpilor metalici. conform proiectului • verificarea existentei pe stalp a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macara la montaj • marcarea cu vopsea pe stalp a axelor pe cele patru laturi • la montare.16 Toate masuratorile se efectueaza numai la aceeasi temperatura ( de preferat 10 pana la 20 de grade Celsius. se leaga definitiv buloanele si se executa subturnarea bazelor stalpilor cu mortar de ciment cu nisip cu granulatie mare 2) Pregatirea fundatiilor consta in: • verificarea pieselor de prindere prevazute in proiect (buloane. Ancorajele se pastreaza pana la prinderea stalpului cu grinzi.2.14. • se prind de stalp ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii. se verticalizeaza stalpul. placi metalice inglobate in fundatie) din punct de vedere al axarii pe cele doua directii si al cotelor de nivel. operatiile sunt urmatoarele: • cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj. • se aseaza stalpul pe pozitia corecta si se aaxeaza pe cele doua directii.

14. 14. Grinzi: • abaterea fata de distanta prescrisa in proiect intre grinzile de planseu +15 mm • • • 14.001xh) dar maxim 15 mm (unde h= inaltimea stalpului) • in acceptiunea prezentului caiet de sarcini.6 Abateri limita admise la montarea structurii metalice. dar fara a depasi 6 mm se remediaza prin sudare de incarcare in conditiile specificate in documantatia tehnica. • abaterea pe inaltime de la cota suprafetei de reazem a stalpului +5 mm. • se aseaza grinda pe esafodaj • se executa imbinarea conform proiectului structurii 14. respectiv: • • • • cordoane de sudura care devin inaccesibile prelucrarea marginilor executarea straturilor de protectie anticoroziva verificarea calitatii curatirii elementelor care se imbina . • devierea capatului superior al stalpului fata de verticala: D=max (0.• • verificarea stalpilor din punct devedere al axelor pe cele doua directii si al cotelor de nivel trasarea cu vopsea a pozitiei grinzii pe flansa stalpului.1 Abaterile limita admise la rezemarea elementelor constructiilor din otel: abaterea suprafetei fundatiei pe inaltime +10 mm deplasarea suruburilor de ancoraj in plan orizontal: • cand suruburile sunt in interiorul conturului placii de baza 5 mm • cand suruburile sunt in exterior 10 mm • abaterea capatului superior al suruburilor de ancoraj pe verticala + 20 mm • abaterea lungimii filetului surubului de ancoraj + 30 mm • abaterea fata de distanta teoretica intre reazemele constructiei din otel +20 mm 14.3 Abaterile limita admise dupa executarea lucrarilor de montare sunt: • Stalpi: • abaterea axei stalpului fata de axele de trasare masurata la baza stalpului +5 mm.2 Elementele de constructi din otel care se imbina la montare cap la cap.6. nu trebuie sa aiba deschiderea rostului / cusaturilor dupa prinderea provizorie mai mare de 6 mm.4 Rezultatele verificarii lucrarilor ascunse se vor consemna in procesele verbale de lucrari ascunse.6.6. Zonele in care se depaseste toleranta prevazuta in proiect.6. b) Lucrari de montaj propriu-zis 1) Montarea grinzilor se realizeaza astfel: • cu ajutorul dispozitivului corespunzator se agata grinda in macara si se transporta la locul de montaj. incluzand stalpii de pe circa doua nivele. prin “inaltimea stalpului” se intelege inaltimea tronsonului continuu livrat pe santier.

consolidarilor sau remedierilor deficientelor.6. remedieri.1. piesele scrise si desenate ale proiectulu de executie cu toate modificarile si completarile intervenite pe parcursul montarii. saibe.7. investitor sau organele de control.1 La terminarea lucrarilor de montare se va efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare executate care va cuprinde verificarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii.5 Pentru elementele care se imbina la montare prin cusaturi din clasele de calitate C1…C3 se va executa un premontaj la sol. buletinul de incercari mecanice efectuate pe santier 4) procesele verbale de verificari pe faze a calitatii executiei imbinarilor prin suruburi in care se consemneaza rezultatele efectuate 14. fisele cu rezultatele imbinarilor de inalta rezistenta. tabele cu poansonul sudorilor autorizati. respectiv: • • • • • • • • certificate de calitate. rezultatele expertizelor tehnice la care a fost supusa structura. consolidari. vor fi: 1) Faza cu piesele inglobate montate. dispozitii de santier date de proiectant si de investitor pe parcursul montarii. inclusiv contravantuiri si tiranti verticali 3) Receptia finala 15. insotite de aprobarea in scris a proiectantului si investitorului pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate. anterior turnarii elevatiei.1 Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice supraterane este obligatorie si este reglementata prin “Instructiunile tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice. o copie dupa nota de constatare constituie piesa la dosarul de receptie 2) nota de constatare asupra preasamblarii la santier-constituie fisa la dosarul de receptie 3) documentele de certificare a calitatii organelor de asamblare: suruburi. fazele determinante in procesul de verificare a calitatii lucrarii.7. a receptiei elementelor si materialelor la primirea pe santier. PROTECTIA ANTICOROZIVA METALICE 15. procese verbale de lucrari ascunse.7 Verificarea calitatii lucrarilor de montaj 14. refaceri. buletine de incercari pentru piesele si materialele metalice folosite la montare. documentatia cuprinde: 1) nota de constatare asupra preasamblarii uzinale consemnandu-se abaterile dimensionale. buletine de incercari nedistructive ale sudurilor cap la cap. procesele verbale incheiate de organele de control procesele verbale de receptie a refacerilor.1 Generalitati SI PROTECTIA LA FOC A STRUCTURII 15. controalele efectuate de proiectant.14. indicativ C 139-79”.2 Din punctul de vedere al proiectantului de specialitate pentru constructia metalica. 2) Faza cu structura metalica integral montata. . ocazie cu care se vor efectua toate operatiile de ajustare astfel incat insumarea tolerantelor sa se incadreze in STAS 767/0-88 14. remeduerile efectuate.

1.15. 15.1 Operatiunile de protejare a structurii metalice se grupeaza in doua categorii: • pregatirea suprafetei metalice • aplicarea protectiei 15. Ele pot ramane eventual si neprotejate. care vor primi o protectie anticoroziva de grund + vopsea uzuala. ca urmare a solicitarii de protectie la foc exclusiv a stalpilor si contravantuirilor verticale pentru atingerea unei rezistente normate de 1 ora. Pentru proiectul de fata. 15.2 Metodele de pregatire sunt determinate de starea in care se afla elementul metalic ce trebuie protejat.2.5 Se recomanda ca protectia structurii sa se execute pe cat posibil complet in uzina.1.grund anticoroziv cu fosfat de zinc gri deschis . cu respectarea timpului de rezistenta la foc prescris.2 Solutia de protectie anticoroziva se stabileste in functie de clasele de agresivitate a mediilor respective clasele 1. prin metode industriale.6 Protectia la foc a structurii metalice se face in conformitate cu cerintele din scenariul de protectie la foc elaborat de o persoana competenta si autorizata in acest sens.1.vopsea intumescenta T 60 –Clorificio Samarineze cu grosime variabila indicata de furnizor functie de factorul de masivitate al sectiunii transversale a elementului structural respectiv Utilizarea unei stratificatii diferite pentru protectia antifoc (provenita de la alt producator) este posibila.2 Operatiuni de protejare a structurii 15. 15.2. vor fi protejate cu un singur strat de grund pentru asigurarea lor temporara contra coroziunii pe durata transportului si depozitarii.7 Fabricantul structurii metalice va acorda o deosebita atentie stratului de grund in cazul utilizarii unei solutii diferite fata de cea mentionata mai sus. care poate fi : • element neprotejat acoperit integral sau partial cu tunder • element neprotejat acoperit integral sau partial cu rugina • element acoperit cu un strat de protectie temporara . Suprafete metalice aflate in contact cu metalul si anume flansele riglelor si zonele corespunzatoare de pe stalpi ce vin in contact cu ele. 15. Suprafete metalice aflate in contact cu aerul din mediul interior (in general talpile riglelor si talpile stalpilor) • • 15.3 Protectia anticoroziva a structurii metalice tine cont de expunerea suprafetei metalice respective. sau eventuale conditii legate de asamblare. pe santier urmand a se aplica doar completari. pe elementele structurale mentionate se poate aplica urmatoarea stratificatie: . In cadrul prezentului obiectiv exista mai multe categorii de suprafete metalice din punct de vedere al expunerii si anume: • Suprafete metalice aflate in contact cu betonul.1. Stratul de grund aplicat va trebui sa fie compatibil din punct de vedere chimic cu vopseaua termospumanta care urmeaza a fi aplicata.2.3 si 4 stabilite conform STAS 10128-75 Ea se va executa in cazul structurii de fata atat de catre furnizor cat si de catre constructor (pe santier).1. respectiv flansele de la extremitatile stalpilor. caracteristica mediului interior.

in special: • daca incarcarile reale nu depasesc valorile luate in considerare in proiectare • daca nu apar in elementele de constructii deformatii vizibile • starea imbinarilor • daca nu apar fisuri in suduri sau in materialul de baza • comportarea protectiei contra coroziunii Daca apar defecte sau deformatii vizibile.4 Vopsirea finala a structurii metalice 15. aderenta.4. etc. prin .3 Dupa repararea straturilor de vopsea date in uzina se aplica ultimul strat de vopsea 15. etc) e) indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati denivelari) prin acoperire cu sudura si slefuire.3. polizare.3. acetona sau alti solventi volatili. investitorul trebuie sa urmareasca starea constructiilor metalice. frezare. se va anunta imediat proiectantul pentru indicarea masurilor de remediere.1 Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor. etc. facuta fara basici.3. Gradul de curatire al suprafetei va fi 15. nu trebuie sa se depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza.4 Vopseaua trebuie sa fie uniforma. 15.degresare primara cu white spirit .2. bumbac. calti b) indepartarea grasimilor.4 Vopseaua intumescenta pentru protectie antifoc va fi aplicata pe santier de catre constructor.4. tiner. . arhitect si proiectantul de specialitate al structurii metalice. . finisat si ambalat corespunzator 15.3 Protectia suprafetelor metalice 15.1 Vopsirea finala se va face dupa terminarea montarii definitive 15.utilizarea solutiilor alcaline (soda caustica 10% si soda calcinata) .degresare secundara cu benzina usoara. . 15.4.spalarea cu apa .• element protejat prin zincare la cald • element protejat prin vopsire cu defete provenite din transport si manipulare • element protejat prin vopsire.3 Pregatirea suprafetelor cuprinde: a) indepartarea mizeriei prin: .4. fara locuri neacoperite sau acoperite integral.stergerea cu carpe.2 Resturile si locurile in care s-ar putea aduna apa se astupa cu chit din miniu de plumb 15. 15. uleiurilor. nefiind necesar lucrul prin frecare al imbinarii. d) indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (sablare. In primul an de exploatare.3.3 Sistemul de protectie anticoroziva va fi indicat in cadrul proiectului de executie in urma consultarii intre beneficiar.periere cu peria de sarma .2 Zonele de imbinare cu buloane de inalta rezistenta NU vor beneficia de o protejare speciala.utilizarea detergentilor c) pregatirea sudurilor prin polizare. 15.

precum si conducatorii punctelor de lucru stipulate in prevederile articolului 12. Instructajul de protectie si igiena a muncii se va face in conformitate cu prevederile articolelor (89÷120). iar ele merg pana la obligatiile din exploatarea constructiei si instalatiilor aferente privind regulile de protectia muncii. Riscurile profesionale in constructie vor fi toate conform prevederilor articolelor (200÷228). Responsabilitatile proiectantilor sunt specificate in articolele (16÷33). descarcarea si depozitarea materialelor (va fi inscrisa si in „Conventia” dintre investitor si constructor-prevedere a articolului nr. Prevederile art. 16. proiectele tehnologice ale acestora.L. Dispozitivele de securitate a muncii vor fi prevazute de proiectantii constructorului care au elaborat tehnologiile de executie. (279÷306). Propaganda de protectie si igiena a muncii va fi facuta conform cu prevederile articolelor (130÷141).16.P. prin Ordin 9/N/15. Repartizarea personalului la locurile de munca se va face conform articolelor (121÷129). Lucrarile de executie pe timp friguros vor fi facute prin luarea unor masuri suplimentare de organizare in scopul prevenirii accidentelor de munca.35) vor fi in conformitate cu prevederile articolelor (307÷386).03.A. Acordarea primului ajutor in caz de accidente se va face conform prevederi art. a imbolnavirilor profesionale conf. Controlul medical al personalului se va face in conformitate cu articolele (82÷88). • • • • • • • • • • • • . Mijloacele individuale de protectie vor corespunde cerintelor formulate in articolele (229÷275).T.1993 si publicat in Buletinul Constructiilor volumul 5-6-7-8 din 1993(paginile 1÷451. precum si obligatia sa nu efectueze nici o modificare fata de prevederile documentatiei proiectului. De asemenea trebuie sa-si cunoasca responsabilitatile si obligatiile toti maistrii. Vor fi respectate regulile de igiena a muncii privind: efortul fizic conform articolelor (142÷146). Si investitorul trebuie sa-si cunoasca responsabilitatile si obligatiile specificate in prevederile articolelor (34÷39). precum si a Organizarii de Santier in conformitate cu prevederile articolelor (276÷278). (147÷199). Organizarea activitatii de protectie si igiena a muncii se va face conform prevederilor articolelor (51÷71).1 Masuri de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor Masuri de protectia muncii Vor fi respectate intocmai prevederile urmatorului Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii dat de M. Incarcarea. Sefii formatiilor de lucru si personalul muncitor trebuie sa-si cunoasca obligatiile si responsabilitatile conform articolelor (13÷15).articolele 1÷2492) care contin prevederi obligatorii astfel: • • • • • Administratiile agentilor economiei din ramura de constructii care concura la realizarea proiectului trebuie sa-si cunoasca raspunderile si obligatiile privind protectia si igiena muncii stipulate in articolele (1÷11).

la folosirea utilajelor pentru constructii. vol. precum si la lucrarile de reparatii si consolidari de constructii atat in sectorul de stat cat si in cel particular. precum si a tuturor subproiectarilor care participa la realizarea obiectivului. reparatiile.6-7 B. la montajul utilajelor tehnologice. . Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente lor. facand propuneri pentru completarea masurilor de protectia muncii cu masuri suplimentare care sa nu contravina celor prezentate. astfel ca pericolul de accidentare a muncitorilor sa fie evitat (pag. Utilajele. Masurile care se vor lua vor fi completate cu toate prevederile proiectului. Instalatiile si masinile de ridicat vor functiona respectand prevederile articolelor (2230÷2270). Cofrajele vor fi facute cu respectarea obligatorie a prevederilor articolelor (1131÷1261). Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor se va face conform articolelor (691÷761). Lucrarile de terasamente se vor face cu respectarea obligatorie a prevederilor articolelor (537÷653). Lucrarile cu mase plastice vor fi realizate in conformitate cu prevederile articolelor (1921÷1977). Fasonarea si montarea armaturilor de otel-beton se va face conform articolelor (794÷805).• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Electrosecuritatea si masurile de protectie impotriva electrocutarii vor fi realizate in mod obligatoriu in conformitate cu prevederile articolelor (387÷536). Pentru lucrarile care nu gasesc in prezenta prezentare constructorul si beneficiarul vor intocmi instructiuni proprii de lucru si de protectia muncii pe baza proiectelor de executie a lucrarilor respective sau in cazul masinilor si utilajelor pe baza cartilor tehnice ale acestora. sculele si uneltele de munca trebuie sa corespunda cerintelor stipulate in articolele( 2354÷2449) care precizeaza si modul obligatoriu in care pot fi folosite. Lucrarile de zidarie si tencuieli se vor face cu respectarea prevederilor articolelor (806÷856). Turnarea si compactarea betoanelor va respecta prevederile articolelor (762÷793). Sudura va respecta in mod obligatoriu prevederile articolelor (1456÷1582). a masurilor prevazute de fiecare specialitate care concura la realizarea constructiei. consolidarile de vor face respectand prevederile articolelor (1321÷1363). depozitate si intretinute. Alimentarea cu apa si canalizarea se va face conform articolelor (1583÷1832). Finisajele se vor executa respsctand in mod obligatoriu prevederile articolelor (1262÷1320). Dispozitivele .Completarile se vor face fara insa sa contravina prevederilor regulamentului prezentat detaliat. 5-6-7-8/93).masinile si instalatiile trebuie sa fie obligatoriu conform cu prevederile articolelor (2271÷2353).. Schlele. Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire se va face conform articolelor (1833÷1920). Demolarile. Izolatiile si protectiile anticorozive vor respecta in mod obligatoriu prevederile articolelor (1978÷2105).C.esafodajele si scarile trebuie sa corespunda prevederilor articolelor (987÷1130).

M. XXII.P.XIII.M. C300-94.XXXIII.C. XIV. XI. II. N.-C.Exploatarea utilajelor de constructiindicativ NE 002-97 aprobate cu Ordinul 47/N/03.M.97. 7. instructiuni tehnice valabile pentru executarea lucrarilor de constructii si instalatii. editia 1975. 3. XX.IV. V. cap. 7. N. I.XXXVII.XII. XXIX. NE002-97.VI.XXXVI.M. 3. 8. II. .S. XXVII. conform N. 4. 4. XII.S. XXXV.M. XIII. Se vor respecta de catre executant intocmai toate masurile stabilite de catre proiectant si inscrise in planurile de executie sub forma de note. cintre si esafodaje-indicativ IM007-96 publicat in B. I. XXXI. XXX.C. a refacerii si protectiei mediului. 10/1996. La orice instalatii (retea) intalnite in timpul executiei se vor opri lucrarile si se va solicita prezenta detinatorului de retea. 9/1994. Volumul masuri practice de protectia muncii editia 1971. 6.1969).B.XI.XX.M. N.MASURI DE PROTECTIA MUNCII Proiectul nu prezinta probleme speciale de protectia muncii.V. IX.S. Se vor respecta actele normative in vigoare. 2. editia 1993 (MLPAT Ordin 9/N/15.P. Rezistenta – se vor respecta: 5.R. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora-indicativ C300-94 publicat in B. XXI.P. XXVIII.P.M. cap.-C. XII.M.XXI.XIX. Regulament privind protectia muncii in constructii. 2.M.-C.XXIX.P. 5. XXVIII.03.03. XXI).M. X.-1969. 8.P.IX. vol.C.-1175.M. Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor.P. XXV.1993).C.VIII. XIX. cap. la lucrarile de executie a constructiilor.M.M. terenul va fi degajat de orice sarcina (retele electrice si edilitare. XVI. Se vor respecta prevederile de tehnica securitatii muncii cuprinse in normativele in constructii. Inaintea inceperii lucrarilor.XLIII. cap.XVII.XXVI.P. 1975. montaj prefabricate si finisaje in constructii-indicativ IM006-96 publicate in B. schele. C300-94.-1975). XXVI. VII.IX.X.C. 10/1996. XLI.XXX.XXV.P. DISPOZITII FINALE 1. IM007-96. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie.XIV.XXXVIII. Norme republicane de protectia muncii editia 1975 (N.P. 1975. IX. Norme specifice de protectia muncii CPME-DGCM editia 1975 (N.P. N. IM 006-96. XXV.XL.P. Module de protectia muncii la constructii-montaj editia 1969 (N. integral. N.S. II.1975). 6.XXII. capitolele I.R. NE002-97.XXVII. 1. XXXVIII.XXXIX. 2. I. In continuare se precizeaza pe specialitati normativele care se vor respecta si capitolele la care se vor da o atentie deosebita in functie de specialitate.R. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje. Arhitectura – se vor respecta: 1. 3.R. volumul II.XIII.M.-1975.

4. antreprenorul si investitorul au obligatia sa respecte cu strictete. Farcas Robert Intocmit. stingere si dotare impotriva incendiilor in unitatile din ramurile industriale La executia proiectului.3 Masuri de prevenirea si stingere a incendiilor Normativele avute in vedere la intocmirea prezentei documentatii sunt: • Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P118/83 • Norme de prevenire. Aceleasi norme vor fi respectate de investitor si antreprenor 16. Masurile precizate mai sus nu sunt limitative. Ing. Constructorul si beneficiarul urmand a le completa cu alte masuri pe care le vor considera necesare. pe toata durata desfasurarii lucrarilor toate conditiile cuprinse in normele de prevenire si stingere a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful