Titlul V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496.

Destinaţia registrului bunurilor imobile (1) În registrul bunurilor imobile sunt descrise imobilele şi sunt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. (2) Drepturile de creanţă, faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. (3) Orice persoană poate lua cunoştinţă de registrrul bununrilor imobile. (4) Modul de elaborare şi întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. Obiectivele articolului 496 constituie relevarea obiectului înregistrării imobiliare, precum şi relevarea caracterului public al acestuia prin posibilitatea luării de cunoştinţă de conţinutul acestuia de către orice persoană. În Republica Moldova, pentru prima dată noţiunea de registru al bunurilor imobile apare odată cu adoptarea în februarie 1998 a Legii cadastrului bunurilor imobile, care prin reglementările sale stabileşte condiţia ţinerii unui registru unic al bunurilor imobile. Obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile conform respectivei legi erau bunurile imobile şi drepturile patrimoniale asupra acestora. Prin instituirea unui registru unic al imobilelor, legislatorul exclude o serie de incomodităţi care erau legate de ţinerea până la 1998 a mai multor sisteme de evidenţă a imobilelor separate, cum ar fi registrul construcţiilor în localităţile urbane, cărţile de evidenţă a gospodăriilor în localităţile rurale, registrrul cadastral funciar, registrul unic al gajului etc. Scopul principal urmărit prin instituirea unui sistem uunic de evidenţăţ a imobilelor constituia asigurarea garantării drepturilor cetăţenilor în efectuarea actelor juridice cu imobilele, crearea şi ţinerea unui sistem unificat de evidenţă a imobilelor, cât pentru asigurarea informaţională a populaţiei, atât şi pentru crearea unui cadastru fiscal imobiliar. Legea respectivă se aplica la următoarele categorii de bunuri imobile: terenuri, construcţii şi încăperi izolate. Codul civil lărgeşte spectrul categoriilor de bunuri imobile ce constituie obiect al înregistrării în cadastrul bunurilor imobile. În articolul 496 legislatorul enunţă faptul, că obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile apar bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora. Noţiunea bunului imobil este indicată în articolul 288 al Codului civil. După cum este stabilit prin prevederile articolului 496 în ce priveşte drepturile asupra bunurilor imobile, este necesar de reţinunt, că obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile apar doar drepturile reale. Drepturile de creanţă reprezintă obiect al înregistrării doar în cazurile expres prevăzute le lege. În acest sens este necesar de menţionat, că până la punerea în aplicare a Codului civil, obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile conform Legii cadastrului bunurilor imobile erau toate drepturile patrimoniale. Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este asigurarea opozabilităţii drepturilor, iar în cazurile prevăzute de lege registrtul îndeplineşte şi scopuri constitutive de drepturi. (1) Aliniatul unu al articolului 496 expune, că în registrul bunurilor imobile sunt descrise bunurile imobile. Prin descrierea bunului imobil se are în vedere indicarea caracterelor identificatorii ale bunului imobil şi anume: a) Tipul bunului imobil (ex.: teren, construcţie, subsol etc.). Tipul bunului imobil este determinat de natura acestuia prin constatare simplă realizată fie de către proprietar, fie de către specialistul din cadru instituţiei ce asigură ţinerea registrul bunurilor imobile (oficiul cadastral teritorial). În cazul încăperilor izolate din cadrul construcţiei tipul acesteia

în cazul atribuirii în folosinţă a obiectivului acvatic (iaz. Fixarea hotarelor presupune efectuarea unor lucrări de măsurare cu precizie sporită. pentru asigurarea necesităţilor de apă potabilă a populaţiei. Se atribuie de cătrte subiectul ce asigură ţinerea registrului bunurilor imobile la înregistrarea primară a bunului imobil. c) Numărul cadastral al bunului.: calea ferată. instalarea bornelor de hotar şi coordonarea amplasării hotarelor cu proprietarii funciari adiacenţi. râu etc. depozit etc. spre exemplui.) Destinaţia şi/sau modul de folosinţăţă a bunului imobil este relevată din documentele ce stabilesc regimul folosirii bununlui imobil. b) Destinaţia şi/sau modul de folosinţă a bunului imobil – (ex. legislatorul. Astfel. Astfel. Deasemenea şi în cazurile atribuirii în folosinţă a spaţiilor forestiere. Astfel. De regulă aceasta este precedată de procedura de formare a bunului imobil transmis în folosinţă. (2) Conform prevederilor prezentului articol. fapt care presupune posibilitatea deplasării ulterioare a acestora (hotarelor) la o eventuală fixare a hotarelor. legislatorul stabileşte.). La unele categorii de bunuri imobile destinaţia sau modul de folosinţă poate fi determinat. prin suprafaţă a acestora este necesar de înţeles suprafaţa totală.) este determinat din conţinutul documentaţiei de proiect şi actul de dare în exploatare.). magazin. iar respectiv introdus în registrul bunurilor imobile doar după atribuirea obiectului în folosinţă. Destinaţia masivului forestier este reflectat în cadastrul silvic de stat şi se modifică în procedura stabilită de legislaţia silvică. reflectată în planul cadastral sau geometric al bunului imobil. irepetabil pentru fiecare bun imobil în parte. care până la 12.06. Structura numărului cadastral este determinată în Hotărîrea Guvernului nr.1997. destinaţia terenunlui este reflectată în cadastrul funciar specializat şi este modificată printr-o procedură specială prevăzută de Codul funciar.: teren cu destinaţie agricolă. teren destinat construcţiei şi exploatării casei de locuit etc. În cazul hotarelor generale hotarele pot fi determinate prin efectuarea măsurărilor. iar în cazul schimbării destinaţiei – din documentele ce determină modul de folosinţă a încăperii izolate. staţiile de emisie tele sau radio).: fololsinţă specială. dar fără instalarea bornelor de hotar şi coordonarea hotarelor cu proprietarii adiacenţi. în actele de dare în exploatare. În cazul terenurilor. d) Suprafaţa bunului imobil.11. legislatorul exclude din categoria obiectelor de înregistrare drepturile de creanţă. hotarele pot fi generale şi fixe.(apartament (locuinţă). Configuraţia bunului imobil constituie o reflectare a formei acestuia proiectată pe planul cadastral sau geometric. Destinaţia construcţiei se reflectă în documentaţia de proiect. e) Tipul hotarelor – generale sau fixe. pentru gospodăria piscicolă etc. că . Prin formarea bunului imobil este necesar de înţeles crearea dintr-un bun imobil existent prin divizare unul sau mai multe bunuri imobile noi sau crearea din mai multe bunuri imobile. În cazul construcţiilor-bloc cu mai multe nivele (etaje) suprafaţa acesteia este determinată de suma suprafeţelor fiecărui etaj.: autorizaţie de folosinţă etc. Pentru unele bunuri imobile modul de fololsinţă sau destinaţia poate fi determinată din natura bunului (ex. prin comasare a unui bun imobil nou în procedura şi condiţiile stabilită de legislaţie. precum şi în cazul formării bunului imobil. stabileşte că obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile pe lângă bunurile imobile sunt şi drepturile reale asupra acestora.2003. conform Legii cadastrului bunurilor imobile constituiau obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile. În ce priveşte construcţiile. Totodată. Suprafaţa bunului imobil este reflectată în metri patraţi sau hectare.) doar în acel moment poate fi determinat modul de folosinţă a acestuia (ex. modul de fololsinţă a sectorului forestier poate fi determinat reieşind din contractul de transmitere în folosinţă şi autorizaţia de folosinţă a spaţiului forestier. 1056 din 12. iar în cazul schimbării destinaţiei acestora prin documentele prevăzute de legislaţie (ex. Numărul cadastral al bunului imobil este un număr individual. În acest sens a vedea Codul apelor). f) Configuraţia bunului.

mai multor persoane strict determinate. a face. precum şi evenimentele (faptele naturale). Lista categoriilolr de persoane ce beneficiază de informaţie gratuită din registrtu este determinată în Legea cadastrului bunurilor imobile. Raporturile juridice ca obiect al înregistrării constituie acele relaţii ce nu privesc apariţia drepturilor reale. (2) Conţinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobândit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registrul . (3) Aliniatul trei al articolului 496 al Codului civil consacră caracterul public al registrului bunurilor imobile. orice persoană care este interesată de conţinutul informaţiei referitor la un bun imobile este în drept făcându-şi identitatea să primească toată informaţia din registru cu privire la acest bun. că din această categorie fac parte subiectele de drept public. Regula generală este. Faptul juridic poate fi obiect al înregistrării doar în cazurile prevăzute de lege. iar în sens restrâns doar faptele omeneşti săvârşite fără intenţia de a produce efecte juridice. sau să nu facă ceva. Condiţia este ca informaţia furnizată să nu necesite sistematizare. sau a nu face ceva. În cazurile în care furnizarea informaţiei se efectuiază sistematic. dar care se produc prin puterea legii.: antecontractul). iar aceestuia din urmă îi corespunde obligaţia corelativă de a da. precum şi a documentelor ce ţin de înregistrarea bunurilor imobile este stabilit prin Legea cadastrului bunurilor imobile. una din direcţiile de utilizare a registrului este accesul persoanelor interesate la informaţia din registru. plata este determinată pe bază contractuală. Astfel. condiţiile şi modul de completare a registrului. care în exercitarea competenţei sale are necesitatea de respectiva informaţie. După cum rezultă din scopurile creării şi ţinerii unui registru unic al bunurilor imobile. Dreptul de creanţă este opozabil unei sau. Prin drept de creanţă este necesar de înţeles acel drept. precum şi evenimentele (faptele naturale) şi legislatorul conferă un compartiment aparte actelor juridice. Condiţia înscrierii acestora în registru bunurilor imobile este faptul prevededrii acestora în lege (ex. în temeiul căruia titularul dreptului are posibilitatea de a pretinde de la un alt subiect determinat să dea. după caz. Celelalte categorii de persoane pot face cunoscut cu informaţia din registru contra unei plăţi în modul stabilit de legislaţie. (4) Modul de ţinere a registrului. unde în sens larg prin fapt juridic înţelegem cât actele juridice comise de persoane. După cum prevede Legea cadastrului bunurilor imobile. structura. Prin drept real ca obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile este necesar de înţeles drepturile despre care s-a făcut comentariu la articolul 289 al Codului civil. Astfel. sau să facă. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor pot fi înscrise în registru în cazurile în care legea prevede acest fapt. atât şi evenimentele naturale. dar care se produc prin puterea legii. cum noţiunea de fapt juridic este posibil de a fi înţeleasă în stricto sensu şi în lato sensu. Articolul 497 Prezumţia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete până la proba contrară. şi care făcându-şi apariţia presupun posibilitatea producerii efectelor în ce priveşte bunurile imobile sau apariţia drepturilor asupra acestora. informaţia din registrul bunurilolr imobile poate fi prezentată gratuit sau contra plată.drepturile de creanţă. implicit prin fapt juridic în înţelesul articolului 496 al codului civil urmează să înţelegem faptele omeneşti săvârşite fără intenţia de a produce efecte juridice. în scopuri comerciale şi sistematizată.

Probaţiunea se face în condiţiile generale stabilite de legislaţia procesual-civilă. pornind de la ideea. este greu de închipuit garantarea libertăţii persoanei şi aplicarea normelor procesual-penale în lipsa principiului prezumţiei nevinovăţiei persoanei bănuite. fapt despre care . se consideră autentice.în numele persoanei. Prin urmare este exclusă şi posibilitatea considerării acesteia drept dobânditor de bună credinţă. Posibilitatea considerării înscrisurilor din registrul bunurilor imobile ca fiind neautentice se realizează doar prin proba contrară. Această dispoziţie nu se aplică atunci când s-a notat o contestare asupra autenticităţii sau atunci când neautenticitatea era cunoscută dobânditorului. Prin urmare. În afară de fundamentarea logică a probabilităţii există şi o altă fundamentare şi anume aceea care se bazează pe experienţă şi legitate şi care poate fi exprimată prin frecvenţă. orice persoană. că acestea nu ar fi fost recunoscute în drept. iar la expirarea a şase luni de la deschiderea moştenirii moştenitorul a obţinut certificat de moştenitor. Astfel. la momentul întroducerii datelor în registru s-a comis o greşală tehnică. iar în cazurile producerii de daune. Pentru exemplu. vânzătorul a decedat. În acest caz se exclude situaţia în care o altă persoană ar pretinde la dobândirea dreptului asupra aceluiaşi bun imobil. când în registrul bunurilor imobile. Persoana. (2) Pornind de la idea. În situaţia dată. Acelaşi efect urmează şi atunci când în registru nu există o asemenea notare. Tot în contextul condiţiei expuse mai sus. respectiv şi actele prin care s-au dobândit drepturi de la persoanele drepturile cărora au fost înscrise în registrul bunurilor imobile. în momentul în care se pune întrebarea referitor la dobândirea cu bună sau rea-credinţă a bunului imobil prin actul juridic încheiat. atragem atenţia asupra faptului.praesumptio) este utilizată deosebit de larg în jurisprudenţă. unde titular al dreptului ar figura cel ce a transmis dreptul. Este. fapt pentru care este creat registrul bunurilor imobile. că faptul prezumat în realitate are loc cel mai des. dobânditorul de drept nu mai beneficiază de prezumţia autenticităţii datelor din registru. era făcută o notare despre contestarea autenticităţii datelor din registrul imobilelor. însă necesar de ţinut cont de faptul. de regulă. Spre exemplu. Concluzia despre veridicitatea şi corectitudinea prezumţiilor este bazată. prin care s-a modificat fie numele titularului de drept. Forţa prezumţiei se manifestă prin aceea. acesta va fi obligat la despăgubiri. la momentul săvârşirii actului prin care s-au dobândit dreptuiri. condiţia considerării acesteia este înregistrarea acestui drept în registrul bunurilor imobile. însă cunoştea despre aeastă greşală. . spre exemplu a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului. pentru garantarea continuităţii şi stabilităţii raporturilor imobiliare. când persoana în cauză a cunoscut deespre neautenticitatea datelor din registru. Deosebit de vag s-ar putea de vorbit despre garantarea raporturilor civile în lipsa principiilor prezumţiei bunei credinţe a părţilor la raport etc. că caracterul neautentic al datelor presupune că aceste date nu corespund realităţii. că datele din registrul bunurilor imobile poartă caracter autentic. fie mărimea cotei-părţi a dreptului de proprietate. fie alte date. care. (1) Prezumţia (lat. adică în calitate de caracteristică numerică a posibilităţii petrecerii fenomenului. legislatorul consacră în articolul 497 al Codului civil pentru înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile prezumţia unui caracter autentic şi complet. pe practica cotidiană a vieţii. unde titular de drept în realitate este o altă persoană. Am putea aduce drept exemplu situaţia în care ulterior momentului încheierii. profitând de acest fapt a încheiat un act juridic prin care a dobândit proprietatea asupra bunului imobil. În acest sens. că atunci. la utilizarea informaţiei din registrul bunurilor imobile va beneficia prezumtiv de o informaţie veridică şi suficient completă referitor la bunul imobil. iar metoda de creare a acestei practici se bazează pe probabilitatea generalizărilor prezumtive. dar dobânditorul de drept cunoaşte despre neautenticitatea datelor din registru. Este incontestabilă importanţa prezumţiilor. posibilitatea de a beneficia de prezumţia caracterului autentic al datelor din registru este exclusă.

Ulterior ea trebuie justificată. că dreptul de proprietate asupra unui bun imobil se dobândeşte din momentul înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanţă. că articolul 321 Cod civil stabileşte. inclusiv grevările dreptului de proprietate erau supuse înregistrării la fel ca şi drepturile tabulare. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie are ca obiect drepturile tabulare. Dobândirea drepturilor reale supuse înregistrării (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobândi atât între părţi. Înscrierea provizorie este un înscris prealabil (prenotare). cât şi prin contract. acela se va considera că a dobândit prin efectul actului juridic legal dreptul de prioprietate. Este vorba despre aceea. cât şi faţă de terţi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinţă între părţi. în baza Codului civil în vigoare. Astfel. înscriere provizorie şi notare. În acest caz şi contractul de vânzare-cumpărare şi certificatul de moştenitor serveşte ca temei şi dă posibilitate de a înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil în registrul bunurilor imobile. Menţiunile priveau faptele juridice care puteau duce la stingerea sau naşterea drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil. faptelor sau raporturilor juridice. îscrierea drepturilor asupra bunurilor imobile în registrul bunurilor imobile are loc prin intabulare. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimţământul titularului. (3) Înscrierea provizorie şi intabularea şi notarea se face doar în cazurile prevăzute de lege. Intabularea constituie înscrierea care se săvârşeşte cu titlu definitiv cu privire la constituirea. Notarea presupune înscrierea drepturilor de creanţă. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. Astăzi. Consimţăţmântul nu este . Intabularea este realizată atât în cazurile prevăzute de lege. având scopul creării unei priorităţi din această înscriere. Felurile înscrisurilor (1) Înscrierile sunt de trei feluri: intabularea. Intabularea poate constitui drept condiţie de dobândire sau opozabilitate a dreptului stabilite atât prin lege. înscrierea provizorie şi notarea.cumpărătorul cunoştea. (1) Comparativ cu prevederile legislaţiei în vigoare. însă cine primul din aceste două persoane va depune cererea de înregistrare şi va înregistra dreptul asupra acestui bun. care este condiţionat de o justificare. Aceasta. cât şi în cazurile în care este solicitată de părţile contrractuale. modificarea sau stingerea unui drept real imobiliar. cum ar fi faptul sau momentul înregistrării dreptului. intabularea poate fi aplicată şi în cazurile în care legea nu prevede obligativitatea înregistrării dreptului real imobiliar. existau doar două feluri de înscrieri: înregistrarea propriu-zisă şi menţiunea. toate drepturile. Înscrierea provizorie se face atunci când nu este posibilă intabularea. Articolul 499. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. însă nu împiedică cumpărătorul de a înregistra dreptul de proprietate în registrul bunurilor imobile chiar şi după ce moştenitorul a primit certificatul de moştenitor. iar prin urmare. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. care nu pot constitui obiect al intabulării sau înscrierii provizorii. Articolul 498. în perioada de până la intrarea în vigoare a Codului civil.

În cazul persoanei juridice consimţământul de radiere a dreptului din registrul bunurilor imobile este reflectat în actul de decizie adoptat în limitele stabilite de legislaţie sau dee actele de constituire a respectivei persoane juridice. În ce priveşte persoana juridică. Acest drept rămîne înscris în registru până la momentul prezentării de către moştenitorul patrimoniului a documentului ce adevereşte dreptul asupra bunului moştenit. acesta încetează odată cu înscrierea radierii dreptului din registrul bunurilor imobile. Pentru operarea radierii din registrul bunurilor imobile este necesar prezenţa unei din următoarele condiţii: a) Să fie prezent consimţământul titularului de drept. Tot temei de radiere a dreptului prin exprimarea consimţământului titularului se va considera prezentarea cererii de radiere în virtutea faptului că bunul imobil nu mai există (s-a deteriorat sau s-a transformat). Fie legislaţia în vigoare. dacă pe parcurs părţile nu au operat şi înregistrat careva modificări. dreptul de arendă a unui imobil). La expirarea acestui termen. spre exemplu. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în fololsul unui terţ. În cazurile când este exercitată o procedură de urmărire silită a bunurilor. (1) Alineatul unu al articolului 499 Cod civil prevede momentul dobândirii dreptului real asupra bunului imobil. în cazurile prevăzute de lege. Astfel. consimţământul. registratorul fixează termenul dreptului. Astfel. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. c) Dreptul se stinge prin scurgerea termenului. de regulă. registratorul din oficiu operează radierea dreptului. dacă între două persoane a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unei case de lolcuit. şi aceasta este . registratorul va opera o modificare a cotei-părţi respective a dreptului. o confiscare sau o altă înstrăinare care presupune lipsa consimţământului proprietarului bunului. iar prin urmare şi încetarea dreptului de propietate are loc şi în cazul renunţării la dreptul de proprietate. d) Există o hotărâre judecătorească irevocabilă (alineatul (4) al articolului 499 Cod civil). Opozabilitatea dobândirii dreptului de proprietate se face deasemenea din momentul înregistrării dreptului real în registrtul bunului imobil.necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin deecesul sau încetarea existenţei titularului. (4) Hotărârea judecătorească irevocabilă sau. Desemenea consimţământul operării radierii dreptului. Temei de radiere a dreptului va constitui actele de reorganizare sau lichidare a persoanei juridice (modificările în documentele de constituire sau actele de lichidare (dizolvare) a persoanei juridice conform prevederilor articolelolr 86 şi 87 al Codului civil). În cazul în care în documentul ce adevereşte dreptul asupra bunului moştenit face referinţă doar la o cotă-parte din bunul moştenit. până la radierea definitivă atunci când ultimul moştenitor va depune cererea de înregistrare a cotei-părţi dreptului său. prin condiţia prezentului articol dreptul real asupra bunului imobil pentru dobânditor apare din momentul înregistrării dreptului în registrul cadastral al bunurilor imobile. La momentul efectuării înscrisului în registrtul bunurilor imobile. fie părţile în contract pot să stabilească anumite termene pentru exercitarea dreptului supus înregistrării (ex. actul administrativ va înlocui acordul de voinţă sau. operarea radierii dreptului are loc cât în cazul încetării persoanei juridice prin reorganizare. Consimţământul titularului dreptului este exprimat. b) Titularul dreptului să fi încetat a mai exista . În cazul persoanei fizice faptul încetării din viaţă nu dă temei de a radia dreptul din registrul bunurilor imobile. atât şi prin lichidare. dreptul de proprietate din momentul efectuării înscrierii dreptului în registrul bunurilor imobile. în contractele translative de proprietate încheiate de către titularul dreptului. după caz. chiar dacă transmiterea de facto a casei de loocuit a avut loc mult mai devreme sau mult mai târziu decât momentul înregistrării. cumpărătorul dobândeşte. (2) În ce priveşte încetarea dreptului de proprietate.

Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. (1) Prin consecutivitate a drepturilor este necesar de înţeles ordinea satisfacerii sau asigurării drepturilor după ordinea înscrierii acestora în registrul bunurilor imobile. dreptul de a fi satisfăcut cu preferinţă pentru obligaţia neexecutată din contul bunului gajat îl va avea acel creditor care şi-a înregistrat dreptul anterior celorlalţi creditori. proprietarul poate stipula condiţia consecutivităţii înregistrării lui. temei rămânând contractul de arendă încheiat anterior. spre exemplu. dreptul de proprietate dobîndit de către cumpărător va rămâne grevat cu dreptul de arendă. Deasemenea grevarea este supusă radierii şi în cazul în care titularul dreptului ce grevează dreptul de proprietate devine totodată şi proprietar al bununlui. registratorul în temeiul acestei hotărâri judedcătoreşti va opera radierea dreptului din registrul bunuurilor imobile. Astfel. deeoarece conform prevederilor legislaţiei. e) Există un act administrativ.realizată în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Astfel. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. iar pe durata arendei proprietarul a înstrăinat bunul imobil. trebuie înregistrată. dar cererea de înregistrare a fost deepusă mai târziu. în cazul grevării dreptului de proprietate cu ipotecă. Actul administrativ poate fi drept temei de înlocuire a consimţăţmântului persoanei la radierea dreptului din registru atunci când legislaţia o prevede în mod expres. dreptul real asupra bununlui imobil supus înregistrării apare doar din momentul înregistrării. (3) Alineatul trei presupune situaţia în care înscrisul cu privire la grevările dreptului se păstrează indiferent de faptul dacă s-a operat radierea dreptului grevat în registru. după care în baza prevederilor legislaţiei se asigură înstrăinarea forţată a bunului imobil (alineatul (4) al articolului 499 Cod civil). Această condiţie. Acest act administrativ trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de legislaţie faţă de întocmirea acestui act pentrru a permite corecta apreciere a domeniului şi întinderii radierii dreptului. Pentru aceasta este nececesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registrul. (3) În cazul înregistrării unui drept. . Exemplu poate servi decizia de punere a sechestrului pe bununl imobil pentru urmărirea silită a plăţilor obligatorii faţă de stat. în cazul în care proprietarul unui imobil încheie cu două persoane diferite un contract care prevede transmisiunea dreptului de proprietate. Nu se aplică regula interdicţiei radierii grevării referitor la radierile care se operează în legătură cu pieirea bunului imobil. În cazul peirii bunului imobil grevarea dreptului de proprietate deasemenea va fi radiată. Această regulă urmează să fie privită sub două aspecte: a) Primul aspect priveşte momentul dobândirii dreptului. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. şi dreptul de ipotecă aparţine concomitent la două sau mai multe persoane. dreptul îl va dobândi acel din cumpăărători care primul va înregistra dreptul dobândit în baza contractului încheiat. b) Cel de-al doilea aspect priveşte consecutivitatea onorării drepturilor. Cea de-a doua persoană nu va mai avea posibilitate de a înregistra dreptul chiar dacă contrractul a fost încheiat mai devreme. dacă sectorul de teren a fost transmis în arendă. Articolul 500. iar prin urmare persoana care prima va înregistra dreptul asupra bunului imobil aceea şi va dobândi dreptul de proprietate. de asemenea. dreptul de arendă fiind înscris în registrul bunurilor imobile. Spre exemplu.

Consemnnarea zilei şi orei de depunere a cererii are importanţă chiar şi atunci.Data înregistrării dreptului se consideră data depunerii cecrerii dee înregistrare a acestui la oficiul cadastral teritorial. Aceasta nu poate fi modificată prin acordul părţilor sau decizia registratorului. (3) Alineatul trei stabileşte dreptul proprietarului bunului imobil. Faptul depunerii cererii de înregistrare a dreptului se consemnează la oficiul cadastral teritorial. creditorii gajişti în cazul gajului repetat asupra unui bun imobil pot modifica ordinea de consecutivitate a înregistrării dreptului. inclusiv şi celui care grevează dreptul de proprietate. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanţie ipotecară. iar prin urmare chiar dacă s-a depus cererea de înregistrare a dreptului dee către două şi mai multe persoane în aceieaşi zi. de a stabili consecutivitatea înregistrării lui. Articolul 501. că şi decizia registratorului oficiului cadastral teritorial de refuz de înregistrare a dreptului şi respingerea cererii de înregistrare a dreptului poate fi atacată în instanţa dee judecată. stabilind totodată şi ordinea (consecutivitatea) de înregistrare a acestora. Ordinea consecutivităţii de asemenea se va respecta şi în acest caz. care se face doar după înregistrarea efectivă a acestora şi doar după acordul comun al titularilor consecutivitatea drepturilor cărora se modifică. iar prin urmare se va modifica rangul gajului. Este importantă chiar şi ora depunerii cererii de înregistrare. Schimbarea consecutivităţii drepturilor înregistrate presupune modificarea ordinii de preferinţă a executării sau asigurării drepturilor. deoarece. la înregistrarea dreptului. proprietarul depune cererea de notare a intenţiei de a înstrăina. moment de înregistrare a dreptului va constitui momentul depunerii primei cereri. Astfel. b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. s-ar presupune. intenţiei de a ipoteca şi antecontractul privind arendarea bunului imobil. şi în cazul constatării refuzului de înregistrare a dreptului sau respingerii cererii ca fiind neântemeiate. când registratorul oficiului cadastral teritorial refuză înregistrarea dreptului sau respinge cererea de înregistrare a dreptului (articolele 30 şi 33 ale Legii cadastrului bunurilor imobile). Această condiţie este înregistrată în registrul bunurilor imobile sub formă de notare. că cererile se pot depune în aceeaşi zi. Spre exemplu. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. o parte a fost obligată la strămutarea. Registratorul oficiului cadastral teritorial va opera modificările în registrul bunurilor imobile în baza acordului în scris a persoanelor – titulari ai drepturilor înregistrate. Este condiţionat aceasta de faptul. (2) Alineatul doi stabileşte posibilitatea titularilor drepturilor înregistrtate în registrul bunurilor imobile. ulterior momentului înregistrrării de a schimba de comun acord ordinea şi consecutivitatea drepturilor înscrise. consecutivitatea înscrisurilor în registru se va respecta ţinând cont de ora depunerii cererii de înregistrare a dreptului. Spre exemplu. consecutivitatea înregistrării drepturilor este obiectivă şi este condiţionată doar de momentul depunerii ceererii de înregistrare. În acest sens este necesar de făcut deosebire între consecuvitatea înregistrării drepturilor şi schimbarea consecutivităţii drepturilor înregistrate. . Înscrierea provizorie în registrrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobândit este afectat de o condiţie suspensivă sau rezolutorie.

Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unnei hotărâri judecătoreşti ded validare irevocabile. sub condiţia şi în măsura justificării ei. Exemplu ar putea servi dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului în temeiul contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare. constituit sau stins în temeiul unei hotărâri irevocabile a instanţei de judecată. Prin sume pentru care a fost înscrisă ipoteca se are în vedere acele sume. prin urmare pentru dobândirea. acest drept nu poate fi exercitat. radierea acesteia şi a tuturor înscrierilolr condiţionate de justificarea ei. constituirea sau stingerea dreptului este necesară justificarea înscrierii. Astfel. După conţinutul prezentului articol. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimţământul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. constituirea sau stingerea dreptului se are în vedere acel act a instanţei de judecată. dacă în contractul de vânzare-cumpărare se stabileşte condiţia rezoluţiunii contractului în funcţie de momentul de achitare a preţului. Articolul 502. constituirea sau stingerea dreptului. La expirarea perioadei de timp pe durata căruia vînzătorul îşi poate exercita dreptul de răscumpărare. b) Este de asemenea supus înregistrării provizorii şi dreptul real care urmează a fi strămutat. constituirea sau stingerea unui drept tabular. atunci dreptul de proprietate în baza acestui contract este supus înregistrării provizorii. Prin drept real dobândit sub condiţie rezolutorie se înţelege acel drept dobândit în baza unui contract. În acest sens. deşi este dobândit de către titular. registratorul va efectua înscrierea corespunzătoare privind intabularea dreptului. a făcut dovada achitării preţului în modul şi condiţiile stabilite de contract sau prevăzute de lege. care presupune obligarea părţilor aflate în litigiu. înscrierea cu privire la acest drept este făcută pentru opozabilitatea faptului. respectiv la transmiterea. ci nu pentru dobândirea sau stingerea dreptului. cumpărătorul.Prezentul articol stabileşte cazurile de efectuare a înscrierii provizorii în registrului bunurilor imobile. dar pe durata anumitei perioade de timp. De regulă acecste sume sunt mai mici decât valoarea bunului gajat. a) Prin drept real dobândit sub condiţie suspensivă trebuie de înţeles acel drept care. dar posibilitatea de executare a căruia este pusă sub o condiţie rezolutorie. (1) Pornind de la faptul. Intabularea dreptului va fi făcută la momentul când persoana interesată. Prin hotărâre care presupune obligarea părţii la strămutarea. Spre exemplu. care pot fi percepute la o eventuală înstrăinare a bunului gajat în favoarea creditorului gajist. că efectuarea înscrierii provizorii nu presupune şi dobândirea. pentru exemplu dreptul de proprietate asupra bunului imobil dobândit în temeiul contractului de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare apare la cumpărător din momentul efectuării înscrisului (înscrierii provizorii) în . c) Înscrierea provizorie se efectuiază şi în cazul în care debitorul consemnează sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. spre exemplu. la cererea celuilalt interesat. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. constituit sau stins odată cu efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile. Condiţia suspensivă va afecta dreptul de proprietate pe durata termenului de răscumpărare. dar care nu este considerat transmis. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobândirea. lista categoriilor de drepturi supuse înscrierii provizorii poartă caracter exhaustiv şi spectrul acestor categorii nu poate fi mărit. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiţionate de justificarea ei.

constituirea sau stingerea dreptului. respectiv dobândirea. care presupune constituirea dreptului. Deasemenea justificarea înscrierii provizorii poate fi realizată şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească irevocabilă. nejustificarea înscrierii provizorii duce la nejustificarea înscrierii provizorii duce la radierea tuturor înscrisurilor ce sunt condiţionate de această justificare. Prin norma respectivă legislatorul a stabilit regula. că justificarea înscrierii provizorii poate avea drept efect dobândirea prin trasnsmitere. iar ca efect. (3) Alineatul trei al prezentului articol stabileşte condiţia de justificare a radierii dreptului de ipotecă. care s-a pronunnţat în ce priveşte validitatea ipotecii. Lipsa unei cereri de atac a hotărârii instanţei de judecată sau emiterea unei hotărâri definitive în privinţa unei hotărâri atacate constituie justificare a înscrierii provizorii şi are drept efect. Spre exemplu. ci din momentul întrării în vigoare a hotărârii instanţei de judecată. constituirea sau stingerea dreptului supus înregistrării. care în virtutea legii este obligată să efectuieze o astfel de acţiune. iar ca efect. Justificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului prin confirmarea achitării preţului în interiorul perioadei de un an duce la justificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dreptul de proprietate (acesta nefiind deja condiţionat). care duce la constituirea. Pentrru ca hotărârea judecătorească irevocabilă să servească drept justificare a înscrierii provizorii nu este necesar consimţământul persoanei referitor la care se face această înscriere. Făcând referinţă la exemplu de mai sus. este justificat şi dobândirea dreptului de arendă pentru arendaş. După efectuarea înregistrării dreptului. este nejustificată şi înscrierea privind dobândirea dreptului de arendă pentru arendaş. duce la micşorarea treptată a valorii creanţei. iar în fine la stingerea dreptului creditorului. Accesul public la informaţie . Prin expresia “măsura justificării” se are în vedere modificarea treptată a situaţiei. iar prin urmare înlăturarea condiţiei rezolutorii. dar realizarea cărea este în funcţie de acordul persoanei în favoarea cărea se face această înregistrare. modificarea consemnărilor cu privire la suma pentru care a fost constituită ipoteca (prin micşorare). în momentul când în interesul persoanei s-a operat o înscriere provizorie cu privire la radierea ipotecii. acest înscris provizoriu este posibil de a fi justificat doar în temeiul hotărârii irevocabile a instanţei de judecată. cât şi de către o terţă persoană. transmiterea sau stingerea dreptului în parte. (2) Justificarea înscrierii provizorii se face cu acordul persoanei la care se referă înscrierea. acecst drept apare nun din momentul operării înscrisului (înscrierii provizorii) în registrul bunurilor imobile. Articolul 503. şi anume nejustificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului prin neachitarea preţului în interiorul perioadei de un an duce la nejustificarea înscrierii provizorii în ce priveşte dreptul de proprietate. prin urmare şi toate înscrierile care sunnt condiţionate de această justificare îşi produc efectul. Exemplu: În baza contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit s-a stabilit condiţia rezolutorie a contractului – achitarea preţului pentru perioada ce nu va depăşi un an. cumpărătorul a încheiat contract de arendă sub condiţie suspensivă – achitarea plăţii de către cumpărător. conform cărea justificarea înscrierii provizorie poate fi efectuată prin cererea persoanei în favoarea cărea se face înscrierea provizorie. Astfel. Dimpotrivă. În cazul existenţei unei hotărâri irevocabile a instanţei de judecată.registrul bunurilor imobile. ea fiind radiată. Dreptul de arendă deasemenea a fost supus notării. (4) Pornind de la faptul.

prin condiţiile prezentului articol se stabileşte. nu se admite efectuarea înscrisurilor ce ar releva anumite scopuri de utilizare a informaţiei. fără a-şi justifica interesul. “pentru prezentarea la secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei” etc. care constituie secret de stat. Prin urmare în documentele ce conţin informaţia din registru eliberate la solicitarea persoanei. Astfel. (1) Prezentul articol instituie regulile generale privind publicitatea informaţiei din registrul bunurilor imobile. îl are orice persoană. procuraturii etc.) această informaţie este furnizată gratuit. lua cunoştinţăţă de registrul bunurilor imobile. Prin sistematizarea informaţiei din registrul bunurilor imobile se are în vedere analiza informaţiei existente în registrul bunurilor imobile şi elaborarea unei informaţii noi informaţii. Este necesar de menţionat. precum şi de documentele adiţionale. create în baza unor criterii-repere indicate de solicitant. acest fapt nu este temei pentru a nu elibera la cererea acestei persoane extras din registrul bunurilor imobile. În cazul în care informaţia este utilizată în scopuri comerciale. decât doar părţilor. părţile (gestionarul informaţiei şi comerciantul) pot negocia furnizarea informaţiei la preţuri stabilite în contract. pentru furnizarea gratuită a informaţiei din registrul bunurilor imobile este ca aceasta să nu necesite sistematizare. în cazul în care este necesitatea de informaţie sistematizată aceasta este furnizată solicitantului. în condiţiile legii. inclusiv şi a subiectelor indicate în articolul 8 al Legii cadastrului bunurilor imobile. Nu este furnizată din registrtul bunurilor imobile acea inforemaţie. În cazul în care informaţia din registrul bunurilor imobile este furnizată autorităţilolr publice locale. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. Astfel. Prin orice persoană se are în vedere orice persoană fizică sau juridică. organelor de ocrotire a normelor de drept enumerate în articolul 8 al Legii cadastrului bunurilor imobile (organele ministerului afacerilor interne. chiar dacă persoana fizică nu a îndeplinit condiţia de capacitate în ce priveşte încheierea unui contract de înstrăinare de imobil. iar gestionarul informaţiei din registru nu este în drept să cecară asemenea explicaţie. inclusiv şi străine. că persoanele au dreptul la informaţia din registru. contractul nu va fi supus înregistrării pe temei de nevaliditate (cu excepţia cazului de dobândire a capacităţii de exerciţiu anterior momentului de atingere a majoratului – căsătorie sau emancipare). În acest sens. fără a fi ţinută să justifice vreun interes. Norma respectivă nu face limitare nici în ce priveşte capacitatea de exerciţiu sau gen dee activitate a persoanei ce solicită informaţia din registru. cum ar fi: “pentru înstrăinare”. persoana care solicită informaţia nu este obligată să facă explicaţii în ce priveşte scopul de utilizare ulterioară a informaţiei din registru.(1) Orice persoană. şi lipsa unei asemenea explicaţii nu poate servi temei pentru refuzul ded a furniza informaţia din registru. Deasemenea. certificate şi copii legalizate. în condiţiile legii. în condiţiile Legii cu privire la bunurile imobile. Prin justificarea interesului în condiţiile prezentului articol se are în vedere explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia din registru. la eventuala cerere de înregistrare a unui contract încheiat de această persoană. Prin documente adiţionale la registrul bunurilor imobile se au în vedere documentele cee au servit temei ded înregistrare a dreptului (care se conţin în dosarul cadastrtal). doar în schimbul unei plăţi. extrase. Astfel. Prin urmare. Condiţia. precum şi . în condiţiile articolului 6 al Legii cadastrului bunurilor imobile nu este furnizată informaţia cu privire la condiţiile contractului care constituie temei pentru înregistrarea dreptului. instanţelor de judecată şi organelor de drept. că dreptul la accesul la informaţia şi documentele adiţionale registrului. a serviciului pentru informaţie şi securitate. poate cerceta. “pentru prezentarea la locul de muncă”. însă. Termenul maximal de furnizare a informaţiei din registru este de trei zile.

modificare sau radiere a dreptului din registrul bunurilor imobile. Rectificarea se operează în condiţiile articolului 505 Cod civil de către registratorul oficiului cadastral teritorial. Necorespunderea înscrisului din registrul bunurilor imobile cu situaţia juridică reală presupune existenţa unei neconcordanţe a înscrisului din registru cu conţinutul documentelor ce adeveresc dreptul asupra bunului imobil supus înregistrării. a documentului original. Certificatul reprezintă un document care conţine informaţia ce a suportat o prelucrare. spre exemplu. fără careva modificări sau prelucrări. rectificarea presupune schimbarea înscrisului în temeiul faptului că dreptul nu există sau dimpotrivă înscrierea dreptului radiat greşit. (1) Prezentul articol presupune posibilitatea rectificării înscrisului din registru în cazul necorespunderii acestui înscris cu situaţia juridică reală. Astfel. corectarea erorilor se va efectua la indicarea incorectă a numelui titularului dreptului (în registru Cebanu în loc de Ciobanu cum e indicat în contract) sau la indicarea greşită a tipului documentului în baza căruia a fost dobândit dreptul. însă operarea unor modificări nesenţiale din punct de vedere juridic. Spre exemplu. extras din conţinutul contractului etc. (2) Alineatul doi al prezentului articol stabileşte trei categorii de documente care conţine informaţia din registrul bunurilor imobile: a) Extrasul. aşa cum este . planurile geometrice. care se conţine în cadastru şi care a servit drept temei de înregistrare. Este necesar dee a face deosebire dintre rectificarea înscrisului din registrtu şi corectarea erorilor materiale comise la înregistrare. analiză. care s-au produs din punct de vedere tehnic greşit şi care nu corespund cu informaţia indicată în documentele în temeiul cărora se înregistrează dreptul. se poate cere rectificarea înscrierii. cum ar fi planurile cadastrale ale bunurilor imobile. b) Certificatul. şi care nu reprezintă o reflectare a conţinutului original al registrului (exemplu: informaţia sistematizată în ce priveşte amplasarea bunurilor imobile ce aparţin cu drept de proprietate unui cetăţean). la înregistrarea dreptului în baza unui contract încheiat nevalabil. Copia legalizată reprezintă o copie confirmată de registrator. Extrasul din registrul bunurilor imobile este acel document în care este reflectată informaţia originală din registru. c) Copia legalizată. a dus la incorecta calificare a dreptului (în registru e indicat contractul de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare în loc de contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă încheiat în realitate). Operarea rectificării va avea loc atunci. corectarea sau menţionarea oricărei operaţiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. pe când corectarea erorii materiale presupune păstrarea dreptului sau radierii. (2) Prin rectificare se înţelege radierea. când indicarea incorectă a denumirii documentului în baza căruia a fost dobândit dreptul. rectificarea va avea loc sub formă ded radiere a înscrisului operat.. Spre exemplu.). informaţia cu privire la valolarea bunului imobil etc. (2) Prin rectificare este necesar de înţeles una din următoarele operaţiuni: a) Radierea înscrisului operat greşit. sistematizare etc. b) Corectarea presupune modificarea înscrisului existent prin indicarea corectă a datelor.alte documente ce formează cadastrul bunurilor imobile. spre exemplu. şi care nu a dus la incorecta calificare a dreptului dobândit (în registru contract de vînzare-cumpărare în loc de contract de schimb cum este în realitate). Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Când vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale. şi care nu schimbă natura sau dimensiunea (întinderea) dreptului. inclusiv şi informaţia din documentele adiţionale registrului (extras din planul cadastral. informaţiei sau altor parametri înregistraţi în registrrul bunurilor imobile. Articolul 504.

Spre exemplu. Totodată este necesar de deosebit menţionarea operaţiunii susceptibile de a face obiectul înscrierii în registru de înregistrarea dreptului ca rezultat al contestării refuzului registratorului de a înregistra dreptul. În acest caz.reflectat în documentele în baza cărora s-a constituit dreptul. înscrieri provizorii sau menţiuni neefectuate. În acest caz. Înscrierea nu a fost valabilă (p. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. Nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. Nevaliditatea actului în temeiul căruia a fost înregistrat dreptul trebuie să fie constatată în condiţiile stabilite de lege. a)). Prin nevaliditatea înscrierii se are în vedere faptul efectuării înscrisului în registrului bunurilor imobile contrar prevederilor legislaţiei. şi în baza cererii ambilor soţi. la prezentarea contractului matrimonial. Articolul 505. în baza contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit s-a înregistrat dreptul de proprietate comună în devălmăşie a ambilor soţi. Însăşi rectificarea este efectuată doar cu consimţământul titularului dreptului supus rectificării. (2) Rectificarea poate fi cerută de orice persoană interesată. registratorul oficiului cadastral teritorial va opera rectificarea. (2) În lipsa consimţământului titularului. Astfel. formei etc. (1) Articolul 505 Cod civil stabileşte cazurile în care se admite rectificarea. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. Actul în al cărui temei s-a făcut înscrierea dreptului este nevalabil. reflectarea incorectă a suprafeţei bunului imobil în registrul bunurilor imobile va cere corectarea dacă în contract sau titlu de proprietate. c) Prin menţionarea operaţiunii susceptibile de a face obiectul înscrierii în registrul bunurilor imobile se are în vedere efectuarea unei intabulări. 2. Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. nevaliditatea înscrisului în registru este constatată atunci când a fost efectuată de o persoană care nu îndeplineşte la momentul efectuării înscrierii funcţia de registrator sau efectuarea înregistrării fără a exista documente valabile care să adeverească dreptul asupra bunului imobil. Dreptul înscris în registru a fost calificat greşit. în baza cărora s-a înregistrrat dreptul. în care era stipulat. a depus cererea de înregistrare cu depăşirea termenul de trei luni (articolul 470 Cod civil) iar registratorul greşit a înregistrrat acest drept. rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. în pofida faptului. că între soţi exista contrract matrtimonial. este indicată o altă suprafaţă. 3. prin radierea acestuia. c) nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. precum şi categoriile de persoane care au dreptul de a cere rectificarea. Astfel. debitorul gajist poate cere rectificarea înscrisului în registru cu privire la gaj. Spre exemplu. 4. Drept exemplu poate servi situaţia în care la încheierea contractului de ipotecă partea interesată în înregistrarea dreptului. În cazul în care la cererea . rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii se poate cere dacă: 1. Calificarea greşită a dreptului presupune indicarea incorectă a naturii dreptului – tipului. că toate bunurile comune dobândite în cadrul căsătoriei de către soţi vor fi dobândite cu drept de proprietate comună în diviziune pe cote-părţi în proporţii ½ şi ½ .

cu excepţia cazului în care dreptul la acţiune în fond s-a prescris mai înainte. . Codul de procedură civilă. Respectiv. (3) Acţiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobânditorilor de bunăcredinţă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real. nu a fost notată o acţiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobânditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanţă între registrul bunurilor imobile şi situaţia juridică reală. persoana interesată este în drept de a se adresa în instanţa de judecată cu cerere de rectificare. Prin prescrierea dreptului la acţiune mai înainte de termenul indicat în alineatele (2) şi (3) ale prezentului articol se are în vedere posibilitatea persoanei de a înainta acţiune în temeiurile prevăzute de Codul civil. şi dreptul este dobândit prin donaţie sau legat. b) în registru la momentul înscrierii dreptului nu a fost notată o acţiune prin care se contestă cuprinsul lui în ce priveşte posibilitatea dobândirii dreptului prin înscrierea făcută. la data dobândirii dreptului. acţiunea în rectificare este imprescriptibilă faţă de dobânditorul nemijlocit de rea-credinţă şi subdobânditorii de rea-credinţă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere. c) Este imprescriptibilă acţiunea în rectificare dacă dobânditorul (cât dobânditorul nemijlolcit atât şi subdobânditorul) dreptului înscris în registrul bunurilor imobile este de reacredinţă. Aplicarea prescripţiei acţiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripţiei dreptului la acţiune în fond. cât şi persoanele. care după lege sunt în drept de a porni aceste acţiuni în interesele terţelor persoane (ex. procurorul în interesul minorului). În categoria persoanelor interesate pot intra atât persoanele drepturile cărora sunt afectate de dreptul înregistrat în privinţa căruia s-a iniţiat rectificarea. (2) Faţă de terţi care au dobândit cu bună credinţă un drept real prin donaţie sau legat. b) Acţiunea în rectificare poate fi înaintată în termen de trei ani atunci când dreptul dobândit cu titlul oneros este înregistrat în favoarea subdobânditorilor de bună-credinţă. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziţiile articolului 505 alineatul (1) lit a) şi b). acţiunea în rectificare nu se va putea introduce decât în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. Articolul 506 Cod civil stabileşte termenele de prescripţie în cazul acţiunilor în rectificare. (4) Este de bună-credinţă cel care dobândeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. cu excepţia cazului în care dreptul la acţiune în fond s-a prescris mai înainte. din condiţiile articolului 506 Cod civil rezultă. trei situaţii: a) Acţiunea în rectificare este prescrisă pentru termenul de 10 ani în cazurile în care dobânditorul dreptului înscris în registrul bunurilor imobile este de bună-credinţă. Legea contenciosului administrativ etc. Prin dobânditor de bună credinţă se înţelege persoana care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) dobânditorul se întemeiază pe conţinutul registrului. În categoria respectivă intră atât dobânditorul nemijlolcit cât şi subdobânditorii ce au dobândit prin donaţie sau legat un bun.persoanei interesate. titularul dreptului nu dă consimţământul rectificării dreptului. Articolul 506. dar actul sau înscrierea nu era valabilă la momentul înscrierii sau s-a făcut o calificare greşită a dreptului înregistrat.

În asemenea cazuri. Este necesar de ţinut cont. În caz contrar. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnnate în registru dedevin opozabile terţilor numai prin notare. Inopozabilitatea hotărârii privind rectificarea (1) Hotărârea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acţiunea nu a fost admisă. că în lipsa unei reglementări speciale în ce priveşte termenele de prescripţie a acţiunii în rectificare. acestea încep a curge. dobânditorul se consideră de rea-credinţă. încetează. în temeiul unei decizii scrise a registratorului. Articolul 508. d) antecontractul. fără ca să fie menţionat acest fapt în hotărârea judecătorească. aceste drepturi urmează a fi rectificate. respectiv şi drepturile înregistrate după notificarea cu privire la depunerea acţiunii în rectificare vor fi supuse rectificării. dispoziţiile referitoare la suspendarea şi repunerea în termen a prescripţiei extinctive nu sunt aplicabile termenului de prescripţie a acţiunii în rectificare. că rectificării sunt supuse nu toate drepturile dobândite după notarea depunerii acţiunii în rectificare. şi după opinia reclamantului. Astfel. (2) Alineatul doi presupune situaţia în care după efectuarea notării cu privire la înaintarea acţiunii în rectificare în registrul bunurilor imobile au fost înregistrtate şi alte drepturi. e) dreptul de preemţiune născut din actul juridic. (2) Sunt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. În privinţa drepturilor asupra cărora acţiunea în rectificare nu a fost admisă sau nu a fost făcută acţiune în rectificare. dacă acţiunea în rectificare a fost înaintată în privinţa mai multor persoane drepturile cărora au fost înscrise. (1) Prezentul articol stabileşte limitele acţiunii hotărârii judecătoreşti irevocabile în ce priveşte admiterea acţiunii în rectificare. dacă cel puţin una din condiţiile enumerate mai sus nu sunt îndeplinite. Articolul 507. Este necesar de menţionat. la condiţia bunei credinţe se aplică şi condiţiile generale a bunei credinţe în săvârşirea actelolr civile. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanţă. b) locaţiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de trei ani. astfel cum aceste condiţii apar drept condiţii suplimentare. hotărârea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobândit vreun drept după notare. ci doar acele drepturi. f) intenţia de a înstrăina sau ipoteca. rectificarea nu se operează. c) interdicţia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. Totodată. însă. Totodată. se calculează şi se aplică în aceleaşi condiţii cum se aplică termenele de prescripţie extinctivă. în fapt se va opera rectificarea doar a acelor drepturi în privinţa cărora a fost admisă acţiunea în rectificare. Această rectificare va fi operată de către registrator. dacă acţiunea în rectificare a fost admisă.c) din titlul dobânditorului nu rezulta vreo neconcordanţă între registrul bunurilor imobile şi situaţia juridică reală. care au afecţune cu dreptul lezat şi în legătură cu apăărarea căruia s-a cerut acţiunea în rectificare. (2) Dacă acţiunea în rectificare a fost notată în registru. .

consemnarea făcută de ambele părţi despre rezilierea contractului. fie de persoana interesată. Temei pentru radierea înscrisului constituie. cât şi terţelor persoane. precum şi oricec alte acţiuni privitoare la drepturi dee creanţă. (2) Alineatul doi stabileşte unele categorii ale drepturilor de creanţă. i) acţiunea în prestaţie tabulară sau acţiunea în rectifiare. că prin dreptul de locaţiune se are în vedere nu doar locaţiunea dobândită în temeiul contractului de locaţiune (articolul 875 Cod civil). interdicţia de înstrăinare sau de grevare a unui drept poate avea şi natură contractuală. Este necesar de ţinut cont. Ridicarea interdicţiei poate fi făcută fie în baza consemnnării comune a ambelor părţi la iniţiativa cărora a fost notată interdicţia. rezoluţiune ori alte cauze de ineficacitate.a) a articolului 508 Cod civil. Temei de efectuare a înscrisului va fi antecontractul prezentat de către părţi. dar şi în temeiul contractului de arendă. Această anulare este reflectată în încheierea instanţei de judecată de anulare a măsurii de asigurare. fie îndeplinirea condiţiei rezolutorii sub care a fost încheiat . chirie etc. faptelor şi raporturilor juridice aferente imobilelor care sun supuse notării. fapte sau raporturi juridicec în legătură cu imobilele înscrise. poprirea creanţei ipotecare şi gajul asupra creanţei ipotecare. j) acţiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilolr imobile. în ce priveşte bunul imobil. c) Interdicţia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris presupune aceleaşi împrejurără cum şi la lit. iar în unele cazuri şi garantează încheierea unui contract în viitor (exemplu: promisiunea de a contracta. sau de substituire a interdicţiei judecătoreşti cu o altă formă de asigurare a acţiunii. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. b) Locaţiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de trei ani. Prin ridicarea acestei interdicţiei judecătoreşti se are în vedere anularea măsurii de asigurare. Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurii de asigurare a acţiunii sau de substituire cu o altă formă de asigurare suspendă executarea încheierii (articolul 181 Cod de procedură civilă). după caz. Prin locaţiune este necesar de înţeles dreptul dobândit în temeiul contractului de locaţiune. că opozabilitatea faptelor. k) alte cazuri prevăzute de lege.g) schimbarea rangului ipotecii. fapte şi drepturi de creanţă care sunt supuse notării. Cesiunea fructelor se face după regulile stabilite de articolele 556-566 Cod civil. şi anuume: a) Punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. care presupune interdicţia de a săvârşi anumite acte. sau hotărârea instanţei de judecată privind declararea nulităţii sau rezilierii antecontractului.). (1) Articolul 508 Cod civil determină categoriile de raporturi juridice. sau în hotărârea irevocabilă de respingere a acţiunii în vederea asigurării cărea s-a pus interdicţia. Încheierea cu privire la punerea interdicţiei judecătoreşti este de executare imediată. Această interdicţie se notează în baza încheierii instanţei de judecată (articolul 175 Cod de procedură civilă) prezentată fie de instanţa de judecată. dar în comparaţie cu interdicţia judecătorească. Regula principală enunţată prin alineatul întâi al prezentului articolul stabileşte. Prin punere sub interdicţie judecătorească se are în vedere acea măsură de asigurare a acţiunii. Prin opozabilitatea dreptului notat se are în vedere posibilitatea titularului de a opune condiţiile acestuia atât debitorului. acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentrru nulitate. drepturilor de creanţă şi raporturilor juridice aferente bunurilor imobile sunt opozabile doar prin notarea în registrul bunurilor imobile. h) sechestrul. fie în temeiul hotărârii instanţei de judecată. prin care se declară ridicarea sau nulitatea interdicţiei. Prin fructe este necesar de înţeles rezultatele sau veniturile obţinunte în urma exercitării dreptului de folosinţă asupra bunului imobil. contractul de arvună etc. d) Antecontractul constituie o convenţie prin care părţile promit.

Totodată. Spre exemplu poate fi supusă notării incapacitatea titularului dreptului sau persoana interesată poate nota o contestaţie a autenticităţii înscrisului în registrul bunurilor imobile. Articolul 509. i) Acţiunea în prestaţie tabulară sau acţiunea în rectifiare este supusă notării prin depunerea cererii şi anexarea copiei cererii de chemare în judecată. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziţie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimţământul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. Pentru emiterea încheierii instanţei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenţei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. h) Sechestrul. pe lângă caracterul informativ mai are drept efect şi stabilirea ordinii de satisfacere a creanţelor garantate prin gaj. precum şi orice alte acţiuni privitoare la drepturi de creanţă. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. iar în cazul urmăririi bunurilor pentru obligaţiile fiscale. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept. j) Acţiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentru nulitate. Deasemenea pot fi supuse notării şi alte cazuri care sunt prevăzute de lege. În ultimul caz. precum şi în temeiul unei tranzacţii. rezoluţiune ori alte cauze de ineficacitate. Radierea notării privind acţiunea în prestaţie tabulară sau acţiunea în rectificare este operată în temeiul unei hotărâri a instanţei de judedcată privind admiterea sau respingerea acţiunii înaintate. Acestea se aplică atât prin încheierea instanţei de judecată. dar care au referinţă la bunurile imobile şi nu constituie obiect al intabulării sau înscrierii provizorii. Radierea se face în aceleaşi condiţii ca şi la litera i) a prezentului articol. g) Schimbarea rangului ipotecii. Notarea în privinţa acestora se face prin depunerea cererii de efectuare a înscrisului în registru. e) Dreptul de preemţiune născut din actul juridic. la care se anexează copia cererii de chemare în judecată. se aplică şi în baza deciziei organului fiscal. . radierea se face din oficiu de către registratorul oficiului cadastral teritorial. poprirea creanţei ipotecare şi gajul asupra creanţei ipotecare. Temei de înregistrare a dreptului de preemţiune serveşte contractul prin care părţile au stipulat preemţiunea la încheierea contractului. (3) Notarea prevăzută la alineatul (2) se face în baza încheierii instanţei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. urmărirea imobilului sau a fructelor sale constituie măsuri de asigurare a acţiunii civile sau a unei eventuale înstrăinări sau confiscări ale bunurilor. f) Intenţia de a înstrăina sau ipoteca este mai mult o notare cu titlu de informaţie. Acesta este radiat odată cu consemnarea părţilor despre încetarea dreptului de preemţiune sau din momentul înregistrării dreptului persoanei care este titular al dreptului de preemţiune. Radierea poate fi operată deasemenea la cecrerea titularului dreptului sau la momentul înregistrării dreptului unei alte persoane. cât şi prin actele de procedură penală. Ea se notează la cererea titularului dreptului.antecontractul. (2) Pentru realizarea unei protecţii provizorii se poate nota o contestaţie contra autenticităţii înscrierii în registru. efectul acesteia presupune păstrarea ordinii (rangului) de înregistrare în cazul încheierii contractului de înstrăinare sau ipotecă.

înscrierea în registru fiind întrodusă. Pentru asigurarea unei protecţii provizorii persoana în favoarea căruia se face rectificarea poate nota o contestaţie a autenticităţii înscrierii în registru. deoarece aceasta poate fi dovada unor transmisuini sau modificări a drepturilor asupra bunurilor imobile. care nu beneficiază sau care nu mai beneficiază de el. fie din culpă. în pofida faptului că aceasta urma să fie făcut. fie din alte cauze. care urmează a fi întocmit în formă scrisă în faţa registratorului sau a notarului. Prin persoană care nu mai beneficiază de acest drept se are în vedere persoana care anterior a fost titular al dreptului. Corectarea erorii în registru este necesar să fie făcută în aşa fel. drept rezultat al constatării faptului existenţei unei asemenea erori.Prezentul articol reglementează posibilitatea persoanei. de a face această rectificare la acordul persoanei în defavoarea cărea se face rectificarea. Această notaţie se face fie în baza acordului persoanei în defavoarea cărea se face rectificarea. prezenţa unor constrtucţii sau lipsa lor) nu poate constitui eroare materială. Articolul 510. La depunerea cererii în instanţă. scimbările în registrtul bunurilor imobile se vor face după regulile cu privire la rectificarea înscrisului în registru. ca înscrierea ce urmează a fi corectată să nu fie pierdută. prin persoană care nu beneficiază de un drept se are în vedere acele persoane care la momentul inducerii rectificării. Astfel. deoarece aceasta serveşte drept temei de radiere sau constituire a drepturilor. se pune semnătura registratorului. Prin notarea contestaţiei autenticităţii înscrisului în registru. fie din greşală. în baza unei încheieri a instanţei de judecată. cât şi decizia registratorului. data şi temeiul corectării. persoan interesată nu este obligată să facă dovata periclitării dreptului. . fapt care nu poate fi modificat printr-o simplă corectare. Prin corectarea greşelilor materiale se are în vedere înlăturarea sau corectarea înscrisurilor aşa după cum este indicat în documentele care au servit drept temei de înregistrare. nu este titularul dreptului înregistrat. dreptul cărea este afectat prin înscrierea unui drept pentru altă persoană. dar dreptul fie nu a fost radiat din registru în modul stabilit de legislaţie. persoana se asigură în cazul înregistrării unor drepturi ulterior momentului notării de opozabilitatea acţiunii sale. Consimţământul persoanei dreptul cărea este afectat prin rectificare urmează să fie exprimat într-o formă opozabilă. fie nu a fost stins în virtutea altor împrejurări. fie în lipsa acordului. în documentele care au servit temei de înregistrare au fost operate careva modificări. Prin erorile materiale comise în legătură cu înscrierile în registru se înţelege acele greşeli tehnice care sunt operate în registrul bunurilor imobile şi care nu corespund informaţiei din documentele în baza cărora a fost efectuată înscrierea în registru. Corectarea erorilor Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decât cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. dar persoana în favoarea cărea s-a înscris dreptul nu pretindea în baza căruiva document la acest drept şi nici nu l-a avut până atunci. Dacă după efectuarea înregistrării. Temei pentru operarea corectării în registrul bunurilor imobile poate servi atât cererea persoanei interesate. Prin urmare consimţirea introducerii rectificării poate fi făcută cel puţin pe două căi şi anume prin depunerea concomitentă de către ambele părţi a cererii de rectificare sau prin încheierea în scris a acordului de rectificare. Necorespunderile înscrisului în registrul bunurilor imobile cu situaţia reală în teren (diferite suprafeţe. Totodată în dreptul înscrierii ce este corectată se înscrie o expresie de tipul “eroare corectată” sau o altă expresie care să confirme acest fapt.

acestea încep a curge. prin dispoziţiile articolului 511 Cod civil. dispoziţiile referitoare la suspendarea şi repunerea în termen a prescripţiei extinctive nu sunt aplicabile termenului de prescripţie a acţiunii în rectificare şi acţiunii în prestaţie tabulară. se calculează şi se aplică în aceleaşi condiţii cum se aplică termenele de prescripţie extinctivă. .Articolul 511. Totodată. Neaplicarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripţiei. Dispoziţiile referitoare la suspendarea şi repunerea în termen a prescripţiei extinctive nu sunt aplicabile termenului dee prescripţie a acţiunii în prestaţie tabulară şi termenului de prescripţie a acţiunii în rectificare. încetează. în lipsa unei reglementări speciale în ce priveşte termenele de prescripţie a acţiunii în rectificare şi termenelor de prescripţie a acţiunii în prestaţie tabulară. După cum s-a mai menţionat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful