You are on page 1of 10

Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.

El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura noastră în special ca inițiator al romanului modern.

Biografie

S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" și la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul "magna cum laude", în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timișoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată "Modalitatea estetică a teatrului". A publicat un studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonată de N. Bagdasar, legat de un cîmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl. Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D. Între 1916 - 1918 participă ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum își notează în Jurnal: "Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc(…) Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent". Ambianța războiului va intra, de asemenea, în roman. În 1918 va fi eliberat din lagărul german, revenind la București. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii. Furtunosul gazetar de stânga, N. D. Cocea e modelul său spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său, Ladima, din romanul Patul lui Procust. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, Patul lui Procust. În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Române. Moare la 14 mai 1957, la București. Astfel, masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu Un om între oameni rămâne neterminat. Ion Negoițescu îi va caracteriza sec romanul, drept "o întreprindere jalnică". Motivul este simplu, Camil Petrescu a îmbrățișat principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cântăreții noului regim comunist...

[Opera literară
Crezul literar al lui Camil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul de Versuri. Ideea. Ciclul morții, care are ca moto: Jocul ideilor e jocul ielelor:
Dar eu, Eu am văzut idei... (...) Eu sunt dintre acei Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric, Cu sufletul mărit Căci am văzut idei. Concepte estetice • Autenticitatea este esența noului în creația literară a lui Camil Petrescu, a cărui aspirație către autenticitate conferă originalitate poeziei, vitalitate teatrului și "momente autentice de simțire" în roman. Autenticitatea este ilustrarea realității prin propria conștiință, scriitorul însuși mărturisea: "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea conștiinței mele, conținutul meu psihologic".

hipersensibili. fiind însetați de absolut. ele fiind adevărate "monografii ale unor idei".cu dramele lui de conștiință . fapte trecute. intelectuali intransigenți într-o luptă continuă cu ordinea socială. războiul ca iminență a morții este tragic și absurd. • Operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment. amplificând semnificația unui gest. totul fiind subordonat memoriei involuntare. demnitatea. prin interesul pentru stările difuze ale eroilor. singurul supraviețuitor fiind Ștefan Gheorghidiu. . mândria rănităm orgoliul umilit. ceea ce înregistrează simțurile mele.). aceluiași concept. spirite absolutizante . • Autorul se identifică cu personajul principal (narațiunea la persoana I) și. • Anticalofilismul (împotriva scrisului frumos) este o adevărată bătălie estetică pe care o duce scriitorul care susține formula literară a jurnalului. o experiență decisivă a intelectualului. Stilul anticalofil • Formule estetice moderne. • Inadaptate superior. afacerismul. ceea ce aud. prin observarea vieții interioare. tensiune intelectuală. întrucât actul de creație este un act de cunoaștere. • Sincronizarea în concepția lui Camil Petrescu este armonizarea desăvârșită a literaturii cu filozofia și psihologia epocii. a unui cuvânt până la proporțiile unei catastrofe. ci o sporește". Personajele • Născute din frământări.. "ca într-un proces verbal".Substanțialitatea (substanțialismul) este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea. aceleiași norme morale. dreptatea. etică umană. politicianismul.. • Relativismul reiese din multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiași obiect. conștiința selecționând aceste fapte care vor duce la opțiunea finală. a pasiunii analizate cu luciditate: "Câtă luciditate atâta conștiință. Luciditatea "nu omoară voluptatea reală. romanul înseamnă. cunoașterea. Reprezentant: Ultima noapte de dragoste. Reprezentant: Patul lui Procust • Intelectualul . intelectuali analitici și autointrospectivi. dominat de setea de absolut. eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi". • Hipersensibile. Teme și motive • Războiul . sugerând esența dramatică a conștiinței. ceea ce gândesc eu. ei trăiesc pe drama inflexibilității conștiinței. câtă conștiință atâta pasiune și deci atâta dramă. din mine însumi nu pot ieși (. adevărul. care aduce în prezent gânduri.. intelectuali ce trăiesc drame de conștiință. trăiesc drama destinului tragic. experiență interioară: "Să nu descriu decât ceea ce văd. întâia noapte de război • Introspecția psihologică se regăsește în majoritatea operelor sale.este prezent într-un cadru de existență obiectiv-socială. de exaltare a trăirilor sondare până în zonele cele mai adânci ale subconștientului. îndoieli. prin analiză psihologică a conștiinței personajelor. • Desăvârșit echilibru și simetrie a compoziției." • Sunt încătușați ai absolutului. decât răsfrângândune în noi înșine". exact. • Semnificația titlurilor reflectă starea interioară a personajelor. • Intelectuali lucizi. eroii lui Camil Petrescu sunt în căutare de certitudini pentru un sentiment puternic ("singura existență reală e aceea a conștiinței"). deseori. intransigenți și inflexibili moral. • . acele categorii morale absolute. de descoperire și nu de invenție: "Nu putem cunoaște absolut nimic.. • Eroii lui Camil Petrescu sunt învinși de propriul lor ideal. replicile altor personaje exprimă concepția și opiniile lui Camil Petrescu. așadar. mondenitatea (nefiind în nici un fel "geniul neînțeles" eminescian). a confesiunii.ca experiență de viață trăită . gelozia. • Narațiunea la persoana I folosește timpul subiectiv. • Maniera proustiană a fluxului memoriei. a aspirației spre absolut. ce se notează precis. • Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu. a unei priviri. scepticism.

sfarsita dupa luni si luni de truda a condeiului. mistuitoare. . un capitol din Istoria filosofiei moderne (1938) Doctrina substanței 1940. 1918-1946 Suflete tari. odata cu caderea ultimelor frunze in baltoacele ploilor de toamna. postum. dar "fără ortografie. autorul insusi spune ca: “A fost o ardere continua. 1921 Danton." (Camil Petrescu .1957. fara nici un fel de ragaz. editat de Mircea Zaciu. 1948 Caragiale în vremea lui. Figurile de stil se rezumă la comparații și epitete. intelegand cel mai profund noutatea romanului il caracterizeaza drept “… o proza superioara”. întâia noapte de război (1930) Patul lui Procust (1933) Un om între oameni (1953 . 1938 Iata femeia pe care o iubesc. Studii • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Romane Nuvele Poezie Dramaturgie Însemnări Comentariu . Scriitorul consideră scrisul ca pe un act de eliberare existențială. rămas neterminat) Turnul de fildeș (1950) Moartea pescărușului (1950) Mănușile (1950) Cei care plătesc cu viața (1950) Versuri. eseu filosofic Ultima noapte de dragoste. ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice. 1955 Rapid Constantinopole . 1926 Mitică Popescu. Limbajul este remarcabil prin imaginile intelectuale.• • • • Monologul interior. de reflectare asupra existenței lui individuale (afectul și intelectul sunt într-o luptă permanentă). 1924-1925 Mioara. lasandu-l pe autor bolnav in pat pentru multa vreme”. eseuri Modalitatea estetică a teatrului (1937).1925-1926 Dona Diana. Despre elaborarea romanului. reportaje de călătorie Note zilnice (1975). fără compoziție.dr. 1946 Bălcescu.cu o introducere în filozofia fenomenologică .Bioram (1933). in care randurile se chemau unele pe altele. fără stil și chiar fără caligrafie". jurnal intim. intaia noapte de razboi Camil Petrescu Romanul a aparut in anul 1930. prin care spiritul se descoperă și se mărturisește: "Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenția și răbdarea unui covor de preț. 1943 Prof. Teze și antiteze (1936). editată integral postum în (1988).Ultima noapte de dragoste. Calinescu.comedie in gustul Renasterii in zece tablouri dupa Moreto . Ideea. Ciclul morții (1923) Un luminiș pentru Kicsikem (1925) Transcedentalia (1931) Din versurile lui Ladima (1932) Jocul ielelor 1918 Act venețian.Omu vindeca de dragoste .Teze și antiteze). Criticul G. teza de doctorat Husserl .

ca un triumf moral al personajului principal. in toate fazele ei. fara idealizare romantica si fara grotescul naturalist. Asadar in structura romanului distingem doua nervuri fundamentale: una sociala si una psihologica si ele apartin celor doua planuri: unul subiectiv care vizeaza descrierea monografica a unei iubiri. ci analiza sentimentului trait de personaj in conditii date. sudura lor nu este o juxtapunere. Fiecare gest al sotiei sale lua proportii de cataclism al geloziei in constiinta lui. mai ales dupa fericirea ei. Analiza psihologica. A fost o despartire chinuitoare. Aceasta unitate compozitionala o releva si titlul romanului. Ela se adapteaza la morala acesteia. viata lui interioara. Petrescu sondeaza sistematic straturile profunde ale constiintei. Aici traieste insa “ultima noapte de dragoste” zvarcolindu-se din nou in apele tulburi. acum nestapanita”. De la nevoia de dragoste absoluta la gelozia chinuitoare . exploatat de cei care il provoaca. C. sunt reluate. macelul si foamea. Gandurile lui Gheorghidiu devin amare. folosit cu iscusinta ca sa se apere.Stari de constiinta legate de razboi si personaje de front. fie el cat de crud. razboiul crud si inutil. ii transforma viata. In planul subiectiv ca si la Proust. Incepe insa “intaia noapte de razboi”. atinge profunzimi neexplorate si ea poarta amprenta autenticitatii. Nu este o analiza de psihologie generala. transformata in bucurii tari. intaia noapte de razboi. Stefan Gheorghidiu. . devine o norma morala fundamentala. trecutul imi aparea acum clar. se aseamana cu eroii lui Stendhal. pentru ca este o introspectie ascutita a personajului. in fond fireasca. a setei sale dupa dragostea absoluta.. a intensitatii sentimentului sau de dragoste. pentru a discerne adevarul iubirii lui. Interesant pentru analiza sentimentului este episodul excursiei la Odobesti. din fiinta lui. mai ales dupa noi explicatii. concret. lasata lui de Tache Gheorghidiu. Dragostea pentru sotul ei cade in conformism conjugal. in dimensiuni mai ample. abia schitate in Ciclul mortii. un intreg univers in care se consuma experiente. Despartirea a devenit iminenta. in romanul Ultima noapte de dragoste. E o iubire pura. Prima carte cuprinde monografia analitica a sentimentului geloziei. Petrescu a transpus in paginile romanului. Integrarea acestui jurnal in roman i-a schimbat caracterul de notari zilnice. si sufletul lui incepe sa fiarba inabusit. pentru ca si acesta isi inzestra personajele cu energie. intr-o rememorare dramatica. se intretaie ordine contradictorii. ea studenta la Litere . cat aceasta permanenta verificare sufleteasca. acest continuu conflict al eului tau. gelozia lui Stefan Gheorghidiu apare ca o alta fata. cu momente de nepasari partiale. supusa unei autoanalize. sentimentul devine exclusiv dominant si-l tortureaza. Starile sufletesti ce preced prima lupta denota o prospetime rascolitoare. care avea mania excursiilor “in banda”. cu aruncari orbesti in mocirle instinctuale pentru a se razbuna. organizat de Anisoara. blamat de cei care il duc efectiv.el student la Filozofie. pe care o urmareste autorul. virilitate si loialitate. razboiul autentic. In constiinta sa se deruleaza. ideala si absoluta care este patata de infidelitatea sotiei sale Ela? Stefan Gheorghidiu se casatorise cu Ela din dragoste. cele ale unei societati cuprinse de febra afacerilor prilejuite de pregatirea intrarii in razboi si de participarea la razboi. care subliniaza ca ultima noapte de dragoste este si intaia noapte de razboi. altfel risca desfiintarea lui ca personalitate. Noua sa conditie sociala o conduce la mondenitate si cochetarie erotica. Exprimarea adevarului. de stabilizare si de acord al afectului cu spiritul la cote superioare si de declin. tragicul intalnindu-se cu . cum se schimba drojdiile zacatorilor in alcool. Impacarea a fost “o betie de dureri amare. C. de geneza. unchiul sau foarte bogat. E noaptea punctului de sudura care unifica consubstantial cele doua parti. ci o sudura organica in care problema primei parti se rezolva prin experienta din a doua carte. Romanul este alcatuit din doua carti aparent distincte. Dar o mostenire neasteptata. Dar “fericirea” e scurta: concentrat la Dambovicioara. in care eroul a dobandit intelesurile profunde ale vietii si solutiile juste ale chinurilor din constiinta lui stapanita de gelozie. Gheorghidiu si-aduce sotia la Campulung ca sa-i fie mai aproape. Cele doua carti se imbina intr-o unitate de compozitie de larga viziune structurala. Retrairea explica si sistematizeaza fapte care vor conduce la optiunea finala. cu intentii de impacare.iata procesul sufletesc al lui Gheorghidiu. documentare. A doua carte este propriu-zis jurnalul de campanie al autorului imprumutat eroului din roman. ca element psihic dominant in viata sufleteasca a lui Stefan Gheorghidiu. In psihologia lui Stefan Gheorghidiu explodeaza gelozia.o dragoste care aducea in viata lui de student sarac unica bogatie spirituala pe care o nazuia. “dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani inainte”. cu hotarari intrerupte. iar arta scriitorului i-a dat autenticitatea unei experiente dramatice. Atrasa in lumea marii burghezii. Totul. care cunoaste astfel ceea ce cunostea intr-un anumit fel. ea devenise parte componenta. ale geloziei. De fapt. memoria reinvie intamplari trecute. in care gasim precizarea ca: “drama razboiului nu e numai amenintarea continua a mortii. Femeia de lume. ele sunt doua parti care se alatura cronologic. Pe front. Noua lui experienta nu-i scoate din suflet totusi dragostea pentru Ela. Scenele prezentate sunt de un profund realism si ele par a fi notate la fata locului.” Tinand sa ajunga la maximum de veridicitate si autenticitate. Cele doua planuri se dezvolta paralel si uneori se si interfereaza. si un plan obiectiv care vizeaza fundamentul pe care se desfasoara o lume. cu cautari indelungi. dar la Camil Petrescu constiinta selectioneaza acele fapte care vor contribui la dezvaluirea adevarului. Excursia astfel devine o tortura pentru Gheorghidiu. face in asa fel incat sa-l aiba alaturi in masina pe G. Eroul principal. Ela.

nu intelege valoarea morala a acestuia. este Vasilescu Lumanararu. Cand “certitudinile” sale il apropie de adevar si hotaraste despartirea. este motivul ce va determina impacarea ulterioara. Moraliceste. La protestele si explicatiile ei cu “platitudini incalecate”. gelozie si minciuna. un inadaptat superior pentru ca revolta lui izvoraste din setea de cunoastere si din credinta ca nu exista salvare fara curajul adevarului. O lume de negustori ii infatiseaza lui Gheorghidiu viata ca pe un imens hipodrom. ca sub o lupa. care-i servea de sufragerie.. Discutia din tren. Problema razboiului este dezbatuta in tren. cum a fost considerata cea de-a doua parte. din relatiile sociale curente. sunt examinate si faptele Elei. Tragismul razboiului schimba optica eroului asupra lumii si a sensurilor ei. fata draga. in care si-a vindecat rana dobandita in razboi. spulberandu-se. propriu-zis. ahtiat de a face cat mai multa avere. in gura proprietarului. prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: “casa veche. in esenta feminitatii sale? Desigur. in primul rand. Dar a socotit ca o poate aduce in sfera unei puritati a iubirii. El a invins sentimentul geloziei. neputand comunica in mod esential. Personaj balzacian este si Nae Gheorghidiu. Apoi la masa de la unchiul Tache. eroul nu este un invins. doar schitat. Locuia intr-o singura camera. fiind o ilustrare exceptionala. dormitor. Cu aceasta experienta tragica. imbogatit prin zestre. Face acesta cu convingerea ca nu poate apartine unei asemenea lumi. Nu sensul dragostei sotului ei o intereseaza. intr-o scema si decor balzacian. Gheorghidiu acumuleaza o cunoastere exacta a razboiului si a realitatii in general. Gheorghidiu sotia. vezi bine”. Singurul adevar pe care il stie. cu toate acestea. Faptul acesta ii da o putere spirituala superioara. il va infrunta pe batranul avar si pe Nae Gheorghidiu. batran. Problema razboiului. o dragoste care sa fie numai a lor.si implicit de anturajul acesteia . traiesc intr-un climat de suspiciune. in conditiile prielnice ale bogatiei materiale. pe care Gheorghidiu reuseste sa-l cunoasca tot datorita mostenirii. milionarul analfabet. Gheorghidiu. Apoi mostenirea genereaza conflictul cu o seama de personaje: mai intai cu familia.. Eroul principal al romanului este un intelectual preocupat. devenita calvar pentru cei doi soti care. care il dezumanizeaza. In prima parte a cartii. Este. va pecetlui definitiva despartire. St. a unei psihologii a groazei si a panicii. Gheorghidiu mostenirea insa nu l-a integrat in societatea burgheza a timpului sau. Adica tot trecutul. ci . comunul. o izolare de viata trepidanta a complicatiilor sociale. mare cat o cazarma”. Pe St. de inalta realizare artistica. in retragerea din Transilvania. St. Personajele.” Cel de-al doilea plan constituie fundalul pe care se desfasoara drama lui Stefan Gheorghidiu. un lucid. in ziarele vremii. Capitolul Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu inregistreaza situatii dramatice. o face totusi sub rezerva unui indoieli.Asculta. Subiectul romanului analizeaza deci ascutit tema casniciei nerealizate. in prima parte a cartii. Gheorghidiu izvoraste dintr-o metafizica a iubirii pure si absolute care spiritualizeaza actul erotic si acesta este si izvorul geloziei sale. Un alt personaj balzacian. care sa infranga obisnuitul. aceasta iubire ii da cosmarul geloziei. trebuie sa asigure retragerea batalionului. traita aievea. reinvie spiritul lui Caragiale atat prin personaje cat si prin atmosfera. apare. in fond. a intrarii in razboi. Interventia acesteia i-o releveaza vulgara. un Stanica Ratiu ajuns in stadiul de a fi considerat “unul din cei mai destepti si mai periculosi oameni din tara romaneasca”. Gheorghidiu este cuprins de o liniste caracteristica. la carti. Cand aceasta vine acasa. sotia lui Gheorghidiu. Sub luciditatea constiintei sale. la amintiri. in care toti joaca la intamplare si castiga la intamplare. pe care o doreste unica si netulburata. Sotia sa insa a ramas inauntrul acestor relatii. de la lucruri personale. incat sa justifice psihologic numeroasele motive si detalii care vor interveni in “jurnalul de front”. ii spune cu acelasi zambet binevoitor :”. Un bilet anonim ii dezvaluie ca nevasta-sa il inseala “cu un individ Grigoriade.lasandu-i “tot trecutul”. ca si cele de la Camera. cu puterea lui de a gandi o alta oranduiala. desi neaga ca ar fi gelos. a avocatului. care il fac sa se zbata intre certitudini si indoieli. ii arata scrisoarea “zambind”. o evadare intr-o lume in care domina numai spiritul filozofic. Ela. Imprejurarile mostenirii i-o dezvaluie pentru prima data pe Ela intr-o alta lumina. de la obiecte de pret. numai a lui. a unui fragment din primul razboi mondial. interpolata in povestea. la Camera. Intr-un cuvant si-a invins trecutul si si-a salvat astfel personalitatea morala. problema razboiului este dezbatuta astfel. i-a nimicit dimensiunile. A doua zi se muta la hotel si-i lasa “absolut tot ce e in casa.Gheorghidiu un invins? Este un invins in cadrul societatii burgheze pe care o detesta si deasupra careia se ridica. Unchiul Tache este si el un personaj balzacian: ursuz. dar si motivul care. ce-ai zice tu daca ne-am desparti?”. In aceasta lume vrea s-o ridice si pe sotia sa pentru a trai o dragoste eliberata de contigentele comune ale vietii sociale. Este o instinctiva pentru care dragostea este un joc de societate. iar acesta a diviziei. St. a pus intr-un raport just framantarile din constiinta cu framantarile obiective ale vietii sociale. cele din urma cantarind mai greu in balanta constiintei. care si-a facut din speculatiile filozofice mediul fundamental in care se misca cu dexteritate. St. Impreuna cu oamenii din plutonul sau. deci. ulterior. ca pe sotia sa. Stefan Gheorghidiu este. adaptandu-se perfect. incat constiinta lui se limpezeste de framantarile minore care ii umplusera sufletul de veninul geloziei. latrator si demagog. Dar tirul artileriei dusmane rastoarna planul retragerii organizate. care e la cenzura. Si-a cunoscut St. la care se adauga altele. Este. si framantarile din constiinta sa. Este o poveste de dragoste cu accese dramatice de gelozie. Inapoiat acasa dupa zilele de spital. a ramas un neadaptat.absurdul. fundal concentrat pe doua realitati: mostenirea si razboiul. pe care le socotea “enorme”. avar. eroismul alterneaza cu panica. este ca o iubeste pe Ela. Pasiunea lui St. Dar el se desparte de sotia sa. birou. numai de probleme de constiinta. Este un intelectual fin.

la persoana I. Asociatia lor. de Camil Petrescu. cu personaje complexe. Cartea a II-a constituie „un jurnal de campanie" (Calinescu) in care este evocat spectacolul apocaliptic al razboiului . dar si o eliberare morala. Liantul dintre cele doua carti este Stefan Gheorghidiu tanarul ars de febra ideilor. cei mai multi dintre ei sfarsesc in mod tragic. „momentul Rebreanu". intaia noapte de razboi La fel ca si eroii sai indragostiti de absolut. Opera narativa in proza. de intindere mare. de mare amploare si diversitate. Drame cum ar fi: „Jocul ielelor". ziaristul Ladima (din romanul „Patul lui Procust" . COMENTARIU . incertitudinea. instrainarea. „ Ultima noapte de dragoste. Luxul in care traieste trebuie sa aiba pentru ea un atribut sinequa nou: infidelitatea. cu intoarceri in trecut. Timpul calendaristic. exista in mod cert si un alt „moment" pe care il putem numi „Camil Petrescu".noului roman" (in conferinta „Noua structura si opera lui Marcel Proust"). printr-o stratagema bancara. asa cum exista. nelinistite. fara podoabe cautate. Astfel.. iar metafora din titlu ar putea sugera {Itacirile personajului prin „noaptea" incertitudinilor sale. este o asociatie banditeasca. capabil sa exprime sinceritatea si autenticitatea trairilor sufletesti). Cei doi asociati sunt tipuri balzaciene. inraurind creatia literara a unei intregi epoci. Romanul este o specie a genului epic. fiind un text narativ in proza. dar ambele ii sunt refuzate. In acelasi timp. Lumanararu il concureaza pe Nae Gheorghidiu la cumpararea unei fabrici de metalurgie. dar le reia in romanul Patul lui Procust.1933). facand afaceri necurate cu dusmanul. Gheorghidiu ii dezvaluie lacomia si vulgaritatea si i le alimenteaza lasandu-i cu marinimie si dispret suveran. iar Nae Gheorghidiu. romanul are un conflict bine marcat si personaje complexe.". clocotitoare de idei. si cum in viata concreta absolutul nu poate fi atins. intaia noapte de razboi" (1930).. Personajul este atipic. In romanul „Ultima noapte de dragoste. legate de iubirea pentru sotia sa Ela. Tanase. se incadreaza in specie. pe buna dreptate se afirma ca. traieste o drama a neconcordantei dintre iluzie si realitate. obiectiv este inlocuit cu un timp subiectiv. In curand devin rechini ai razboiului. ca platforma pentru cochetaria ei erotica. St. „Act venetian" au ca tema aceeasi nevoie de absolut si sunt drame de idei. „Suflete tari". umilindu-l.Ultima noapte de dragoste.Lumanararu si Nae Gheorghidiu sunt personaje prin crearea carora Camil Petrescu paraseste problemele de constiinta. Dramaturgia lui Camil Petrescu este. si ea. asa cum le cere fluxul memoriei. pe care insa a utorul nu le dezvolta pana la capat. in literatura romana.averea acestuia. ramanand in planul social. il anihileaza pe Lumanararu si-l scoate din concurenta.Vasilescu. tot asa. Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua structura a operei (al carei model devenea confesiunea. Problematica fundamentala a operei lui Camil Petrescu fiind o problematica a cunoasterii. chinul. pusa sub egida “desteptaciunii” politice a lui Gheorghidiu. „inteligent si neprihanit" (cum il caracteriza G. cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligentei: spirite lucide. acesta confundandu-se cu naratorul. intr-o naratiune subiectiva. in defavoarea tarii. de asemenea moderna. Camil Petrescu (1894-1957) a fost omul care „a vazut idei". r4r4817ry21rjh Teoretician al . Acestor trasaturi (care apartin de romanul modern) li se adauga o structura originala. eroii camilpetres-cieni sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului. ar putea fi caracterizata prin mai multe trasaturi: Romanul este alcatuit din doua carti corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului: Cartea I este „Istoria geloziei lui Stefan Qheorghldiu" (Calinescu). Structura compozitionala a romanului „Ultima noapte de dragoste. Titlul ar putea sugera ratacirea tanarului Stefan Gheorghidiu prin „noaptea" incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire si de razboi. anticipandu-i pe Sartre si Camus. trairile launtrice ale unui tanar: nelinistea. intaia noapte de razboi1*. jurnalul) si un nou stil („alb". accentuata de esenta sa umana contradictorie. In gestul lui e o razbunare. o buna parte din avere. a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri. moderna. acest roman prezinta si o seama de particularitati. sursa de inspiratie o constituie lumea interioara. Calinescu). Autorul incearca . Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale cautatorului de absolut. Observatia subtila si exacta releva tablouri demne de o larga fresca sociala. personajul central (Stefan Gheorghidiu) incearca doua modalitati de a ajunge la absolut (erosul si razboiul). de Camil Petrescu.in fond tot o „noapte" sfarsita adesea in moarte..

partidele politice si presa vorbeau cu respect despre aceasta „fortificare". analiza sentimentului iubirii devine un monolog liric. durerea unor revelatii. Romanul este scris la persoana I. intr-o seara. unul subiectiv. este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii I: in primavara lui 1916. exterior (cuprinzand povestirea unor intamplari). este conturat cadrul geografic. retrospectiva. in urmatoarele patru capitole care constituie „ un veritabil roman in roman " (N. pana cand o intamplare le schimba viata. Mutat. ulterior. razboiul. in mod acut si dureros. Totusi. " Inceputa prin anii 1912-1913. toate amintirile legate de cei doi ani si jumatate ai casniciei cu Ela. sosind acasa intr-o permisie. Monografia acestei iubiri este realizata prin retrospectiva si incepe abia in capitolul al II-lea („Diagonalele unui testament"). Gheorghidiu participa la instructia rizibila (comparata cu jocurile copiilor) si la alte activitati de tabara. Tehnicile de creatie sunt moderne si corespund acestor structuri.. cel care vazuse. printr-o marturisire: „Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala (. care se hranea din propria ei substanta. In timpul mesei. par a purta capul multiplicat al vorbitorului la persoana 1" (Calinescu). Sensibilizat de dureroasele incertitudini ale iubirii pentru sotia sa Ela. in munte"). pentru Gheorghidiu. interior (alcatuit din analiza profunda si lucida a unor sentimente: gelozia. in razboi. pentru a se intalni cu Ela). ultima fata a absolutului . o discutie la popota ofiterilor. De data aceasta. neputinta atingerii absolutului. social si psihologic in care se afla personajul protagonist. dar neatins si moartea ca eveniment cotidian). careia ii vor urma altele. In capitolul I („La Piatra Craiului. incat „zece porci tiganesti cu boturi puternice. intaia data concentrat. analiza psihologica. pe marginea unei stiri din ziar: un barbat din lumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si a fost achitat. Gheorghidiu asista. intr-un lung monolog despre iubire. moartea si absolutul. autorul folosind: relatarea la persoana I. isi amana interventia. cu un regiment de infanterie din Capitala. Marile intrebari ale tanarului isi gasesc raspunsul abia la sfarsitul cartii a II-a. constituie motivele literare ale unei lungi confesiuni lucide facute de tanarul intelectual Stefan Gheorghidiu.astfel sa raspunda la intrebarea: Cum priveste dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolut? Romanul incepe printr-un artificiu de compozitie: Actiunea din primul sau capitol („La Piatra Craiului. introspectia. Capitolul al II -lea („Diagonalele unui testament") incepe in mod abrupt. Cauzele acestei dureroase zbateri sunt dezvaluite. intreaga familie este invitata la unchiul Tache . aceasta concetrare era „o lunga deznadejde". Manolescu). intre Busteni si Predeal. toate intariturile de pe Valea Prahovei". Dupa ce se casatoresc. aceasta ii va trezi. cand.moartea . in Cartea a Ii-a. considerand ca numai astfel se poate respecta autenticitatea." Zona fiind importanta in perspectiva intrarii Romaniei in primul razboi mondial.. Stefan Gheorghidiu primeste (printr-o scrisoare anonima) confirmarea vechilor lui banuieli. tanarul care strabatuse cele doua cercuri ale Infernului sau (penitenta absolutului intrezarit. este „o proza superioara" (Calinescu).) Era o suferinta de neinchipuit. devenise un alt om. era destul un singur cuvant ca sa trezeasca ras-i coliri si sa intarate dureri amortite". are loc. Parlamentul. Refuzat din nou. in munte"). in Universitatea bucuresteana. De Sfantul Dumitru. Desi acestea erau suportabile. „Ultima noapte de dragoste. de Camil Petrescu. pentru a ocupa apoi aproape toata cartea I. Gheorghidiu are o izbucnire nervoasa care-1 obliga sa paraseasca incaperea. rudele vorbesc despre tatal lui Stefan. incertitudinea chinuitoare. din care strabate o imensa suferinta. tanarul fiind magulit de admiratia pe care i-o aratau colegii pentru ca era „atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente". la Piatra Craiului. in timpul unei concentrari pe Valea Prahovei. in care iubirea. intaia noapte de razboi". cei doi traiesc in conditii materiale modeste.gaseste puterea de a divorta de Ela. . ar fi ramat. dezamagirea produsa de nepotrivirea dintre ideal si real. lasandu-i „tot trecutul". iubirea lui Stefan Gheorghidiu pentru Ela se naste din orgoliu. Universul operei Romanul „Ultima noapte de dragoste. Opiniile diferite ale celor prezenti dau nastere la niste comentarii pe care tanarul le considera facile. „in primavara anului 1916. „transeele" erau „niste santulete ca pentru scurgere de apa". Camil Petrescu este un anticalofil. la o discutie despre fidelitatea in dragoste. iar „gropile de lup" erau atat de prost facute. ca sublocotenent proaspat. Aceasta este prima revelatie asupra razboiului demitizat. Deosebit si original este modul in care sunt alcatuiti eroii: „toti sub diferite vesminte. tanarul traieste intr-o continua tensiune psihica: „De multe ori. dar idealist. luasem parte. la popota ofiterilor. In realitate. care murise sarac. inadaptarea). intelectual de valoare. a carui moarte apropiata deschidea perspectiva mostenirii. La sfarsitul cartii a II-a. prin retrospectiva.personaj balzacian zgarcit si foarte bogat. la fortificarea vaii Prahovei. Pe acest fond sufletesc. In acest mod. predestinarea. intr-o jumatate de zi. intaia noapte de razboi" reuneste doua planuri ale relatarii: unul obiectiv. Abia afara i se destainuie unui camarad. incercand sa castige bunavointa capitanului Dimiu (de la care solicitase o permisie ca sa plece la Campulung. naratorul fiind si personaj. la popota. iar camarazii erau „oameni cumsecade care isi credeau la necaz". seara.

Din viata noua a familiei. ordinele contradictorii produc haos. Ela (initiata de o anume Anisoara. de doua ori.. consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat: atunci cand. Imaginea auditiva a primelor focuri de arma il impresioneaza profund pe tanarul Gheorghidiu: „E originara ca intaiul om pe pamant si nu o voi uita pana la sfarsitul vietii. Intamplarea da nastere unei stari de incordata suspiciune intre soti. cu sugestii apocaliptice: exploziile sunt asurzitoare. Luptele se aseamana intre ele si se dau. Ela il paraseste. Stefan se dovedeste a fi un inadaptat. Inca de acum. rasturnate: soldatii care pleaca in patrulare dispar ca intr-o alta lume. . Acum. in eventualitatea mortii lui pe front. atentia pe care femeia i-o acorda acestuia la masa. invalmaseala care precede atacul.Tache si Nae Gheorghidiu). Hotarat sa-i pandeasca pe cei doi si sa-i ucida. peste doar trei saptamani. Acum. intamplarile apar stranii. ca o prevestire a intoarcerii in tarana primordiala. Intr-o dupa-amiaza de vara. la Vulcan") muta actiunea in satul cu acelasi nume. reliefand un pragmatism necunoscut pana atunci. in terna realitate. vag avocat si ins gaunos. Capitolul al V-lea („Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu") sintetizeaza Cartea a doua. cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care il inconjura. Protestele tiganimii sau imaginea copiilor desculti si cu burtile goale sunt zugravite cu mana sigura de scriitor realist. In 1916. Pe urma.. Gheorghidiu o aduce pe Ela la Campulung. schimband vorbe lipsite de importanta. inca de la plecare. aduc razboiul in limitele omenescului. verisoara lui Stefan) se integreaza perfect in cercurile lumii bogate. de amantul ei. tanarul este salvat de un superior care-1 duce la regiment. pentru ca. Capitolul al III-lea („E tot filozofie. vizite si dans . ci senzatia ca sufletele lor „pluteau deasupra cuvintelor" ca si cand n-ar fi facut parte din aceasta lume. fapt care-i acutizeaza framantarile. in afara campului de lupta. coborand astfel din mitul iubirii transcendente. pentru sambata sau cel mai tarziu duminica". pentru a-si masca sentimentele. doua surori Manciulea (acuzate de spionaj) conduc batalionul prin vadul Oltului si sunt decorate (capitolul „intamplari la apa Oltului"). In peisajul sublunar. indem-nandu-si oamenii sleiti sa inainteze. pentru a-i fi aproape. sotul ei decade din rolul de „zeu". din cauza asta. traind un acut sentiment de inferioritate: „Am inteles ca in sufletul ei se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca suferea." Capitolul al III -lea {„Fata cu obraz verde. Intrucat satenii reclamasera jafurile unor tigani. care riposteaza taios. se retine o intamplare. cu gesturi pe care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime sufleteasca: ii cere s-o treaca in testament.„preocupari" care-i aduc suferinta tanarului ars de febra ideilor. iar obuzele scurma pamantul. (Gregoriade). de la inaltimea Magurii Branului sau aflat in bataia gloantelor. cu petreceri. pe toata lumea „ca sa izbuteasca sa-l aiba in masina noastra pe G. preferinta comuna a celor doi pentru un anume vals. Stefan Gheorghidiu aduce acasa o femeie „usoara". iar inaintarea este inceata ca a unui urias miriapod. Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume G. de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena. iesind in oras. faptul ca Ela dispare impreuna cu G. provoaca gelozia si tristetea tanarului. Stefan Gheorghidiu il intalneste pe G. comenzile trec din gura in gura. in afaceri. noaptea. ca de o intamplare din copilarie. Stefan Gheorghidiu priveste cu alti ochi viata lui trecuta: „De sotia mea. sa aiba existenta asigurata. intr-o noapte. Capitolul al Vl-lea („Ultima noapte de dragoste") incheie Cartea I si rezuma cele doua zile ale permisiei lui Gheorghidiu la Campulung. In timpul acesteia. niciodata". care-i va deveni foarte apropiat mai tarziu. de tot zbuciumul de atunci. Convins ca va muri. Capitolul al IV-lea („Asta-i rochia albastra") prezinta impacarea dintre cei doi soti. Cartea a II-a a romanului incepe cu capitolul „intaia noapte de razboi" in care este zugravit primul asalt al armatei romane asupra granitei cu Austro-Ungaria. familia afla ca ii lasase lui Stefan o avere. din care ii ramane destul chiar si dupa procesul pe care mama sa si rudele i-1 intenteaza. Acesta gaseste aici o alta Ela. tanarul are o alta revelatie: cea a adevaratului caracter al Elei. Pe masura ce Ela aspira spre luxul lumii bogate. mai ales. Gheorghidiu sufera pentru fiecare gest al sotiei sale. Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in intimitatea lor. povestitorul revine la discutia de la popota. In mod paradoxal. romanul iubirii din capitolele II-V incheindu-se cu fraza: „Dar ultima scrisoare ma chema «negresit» la Campulung. din intamplare. semnificativa pentru „noaptea" incertitudinilor in care intra tanarul indragostit: excursia „in banda" la Odobesti. aruncandu-1 peste oameni. Opiniile rudelor il lezeaza pe Stefan. Initiat de unchiul sau. Inca o data. mi-aduc aminte cu adevarat.") prezinta viata mondena a tinerei familii. personajul ignora pericolul.. Portretul fetei care apare in titlul capitolului este cel mai frumos din tot romanul. Tabloul razboiului este reconstituit ca spectacol inspaimantator.lipsindu-i priceperea de a face avere (pe care o aveau fratii sai . Nae Gheorghidiu. in fata unui chiosc de ziare si se plimba indelung. accentuata de o luciditate taioasa. dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani inainte"." Prin contrast. spre consternarea tuturor. intrucat Romania intrase in razboi. Gheorghidiu este trimis in cercetare. Ela a deranjat. Stefan si Ela se intalnesc. Acum. concentrat fiind la Piatra Craiului.. care incepe sa coboare de pe soclul pe care barbatul i-1 inaltase. fara sa spuna. Frumoasa este nu discutia in sine.. spaima si apropierea mortii. cand unchiul Tache moare.

serioasa si cuminte . Tragismul scenei se concentreaza in ultima propozitie: „Nu mai e nimic omenesc in noi".. barbatul lasandu-i Elei „iot trecutul" (epilogul „Comunicat apocrif"). hotararea lui Gheorghidiu de a divorta de Ela si de a-i lasa „tot trecutul" ar putea aminti de izolarea mandra a lui Hyperion. constata ca s-a inselat: „Ma cuprindea o . In termenii lui Camil Petrescu. pe marginea dramei sale existentiale. Personajul este persoana fictiva care participa la actiunea unei opere literare. intrucat femeia (captiva a conditiei sale individuale) isi va cauta o alta faptura umana (care sa-i semene) pentru a-si implini destinul ingust. din orgoliu (pentru ca ii placea sa fie vazut alaturi de una dintre cele mai frumoase studente). mai frumos despre razboi in literatura noastra". proprie lui Camil Petrescu. nepotrivirea dintre cei doi iese in evidenta destul de curand. inselatoare. nu m-as fi putut realiza . Scrisoarea anonima care il instiinta ca Ela il inseala aproape ca nu mai conteaza. din duiosie. Mitul celebrului talhar Procust care. Chiar si in final. Ela participa la cursurile si la seminariile lui. odata cu mostenirea lasata de unchiul Tache: noul Adam care-si faurise femeia rupand-o din propriul sau suflet. intreaga lucrare fiind o lunga confesiune a tanarului Stefan Gheorghidiu. ii rasfoieste . Dimensiunile acestei tragedii colective il salveaza pe Stefan Gheorghidiu. are semnificatia unui spatiu al inadecvarii. inteligent si neprihanit totdeodata. indragostit de o femeie „geloasa. Suferinta nascuta din iubirea inselata se bazeaza pe conceptia aproape mistica a tanarului care considera ca fiecarui barbat ii este harazita o anumita femeie. naratorul. acolo unde timpul se converteste in vecie. personajul si cititorul) apar modificate in comparatie cu romanul traditional-obiectiv. Numai aceasta l-ar fi putut pune in consonanta cu ravnitul absolut: „Lipsit de orice talent in lumea aceasta muritoare. pentru. prinzand drumetii (intre Atena si Megara). stiintifica. tanarul va veni apoi acasa. Calinescu afirma ca paginile Cartii a Ii-a constituie „ tot ce s-a scris mai subtil. iar instinctul de aparare este mai puternic decat suferinta aproapelui („iar cel de la picioarele mele are capul plin de sange"). G. Intr-un anume sens. Asa s-ar putea explica (poate) nasterea obsedantei iubiri pentru Ela pe care Gheorghidiu o accepta mai intai. ii aseza intr-un anumit pat. De aici. amplificat. dragostea constituie un mijloc de modelare a fiintei iubite. Cititorul este persoana reala careia ii este destinata opera. din dorinta de a se ajunge la iubirea spirituala. provocand o spaima ancestrala. Zadarnica este insa chemarea in absolut. naratorul este si personajul central. in care o mana nemiloasa impinge oamenii in abisul Iadului.). tanarului Gheorghidiu i se pot aplica doua mituri: al patului procustian si al jocului ielelor. Autorul este persoana care creeaza o opera (literara. Destramarea cuplului ar echivala. „lungin-du-i" sau „scurtandu-i" dupa dimensiunile acestuia. Acest fragment (cum sunt multe altele in acest volum) ar putea explica si viziunea lipsita de eroism asupra razboiului. Cei doi se despart. tanarul o invita in „sfera" lui pura. iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita. "). Stefan Gheorghidiu reface mitul lui Pygmalion (sculptorul care s-a indragostit de statuia Galateei. Drama indragostitului de absolut cunoaste. din indatorire. inalta. lacoma si rea" (idem).. incepe drama: mai tarziu. este o fiinta reala care a trait/traieste printre noi. de arta etc). sa-si dea seama ca nu se mai poate sustrage acestui sentiment. corpul se incordeaza in asteptarea altei explozii. totdeodata. iar gestul instinctiv de aparare este parca de la inceputul lumii. Frica i-a intors pe oameni in preistorie („Animalic. plin de subtilitate. facand legatura intre autor si cititor. Stefan Gheorghidiu retraieste aventura ontologica a Luceafarului: coborat din lumea inalta a ideii. Naratorul este „vocea" care povesteste una sau mai multe intamplari.. pentru Stefan Gheorghidiu. prin urmare. in lumea comuna.. Autorul romanului discutat este Camil Petrescu. In romanul modern „ Ultima noapte de dragoste. cu negarea unui destin fixat inca din primordii si aceasta idee ii produce eroului un sentiment de neimplinire. tanarul va trai suferinta creatorului caruia i-a fost negata implinirea prin creatie. Ranit si spitalizat. de patrundere psihologica. convingerea lui fiind formata. Incetul cu incetul. dupa conturul unui ideal propriu. imaginea trupurilor contorsionate aminteste de frescele din biserici.pat procustian" pentru tanarul „cu suflet clocotitor de idei (. cu inocente (si cu talent) de poet" (Calinescu). doua aspecte: Suferinta nascuta din iubirea inselata. pentru o blonda si frumoasa „faptura de lut".Meritul autorului consta in surprinderea omenescului din fiecare luptator: zgomotul exploziilor se rasfrange. Pe buna dreptate. intaia noapte de razboi". Iubirea devine . fara sa cred in Dumnezeu. oamenii se strang unii langa altii"). pe masura ce iubirea se spulbera.. apoi din mila („Iubesti intai din mila.decat intr-o dragoste absoluta". in suflet.cartile de filozofie si este initiata in teoriile lui Kant. inca de la inceputul lumii. el devine un Izbavit prin participarea la aceasta perpetua jertfa. Pentru tanarul student. Imposibilitatea de a se adapta intr-o lume cu un alt sistem de gandire decat al sau. pe care el insusi o facuse). naiv. Instantele comunicarii narative (autorul.si am incercat-o . ca mai tarziu.

Suferinta este amplificata de luciditate („Cata luciditate. personajul se inscrie intr-o tipologie a inteligentei. constituie coordonatele unei realitati neconcordante cu imaginea initiala. Alcatuit in lumina romanului modern. Cel care. adica in transcendent. Chinul si incertitudinile lui Gheorghidiu se acutizeaza in timpul unei excursii.. Importante pentru caracterul modern al romanului nu sunt insa doar trasaturile lui Gheorghidiu ci.dosar de existente alcatuit dupa tehnica „oglinzilor paralele". ori de politicieni care pun averea mai presus decat tara (Nae Gheorghidiu). reprezentand exceptia chiar printre colegi. noaptea. dimensiunea cosmica a tragediei. cunoaste acum o realitate dura careia nu i se poate adapta: intr-o nota de subsol la romanul „Patul lui Procust" autorul mentioneaza ca Stefan Gheorghidiu. de la care sa lipsesc. Aceasta nostalgie ii va aduce nefericirea lui Gheorghidiu: coborat. nu intelegea ca poti sa lupti cu indarjire pentru triumful unei idei. la inceput. ci un intelectual autentic. cunoasterea. viata. Ca si alti eroi ai aceluiasi autor. intaia noapte de razboi" este un roman proustian in care personajul cauta zadarnic „timpul pierdut". Mitul tanarului care vede. Drama razboiului provine si din pierderea personalitatii in iuresul colectiv.. Prezenta romancierului se ghiceste din notele de subsol. in fata mortii si a cerului inalt poti cunoaste oamenii". sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc"). pe fun dalul unui timp suspendat. apoi. din anularea omenescului („Nu mai e nimic omenesc in noi") si mutarea vietii pe alte coordonate. Al doilea aspect al dramei indragostitului de absolut il constituie imposibilitatea de a se adapta intr-o lume cu un alt sistem de gandire decat al lui. la Odobesti. marturisiri si amintiri ale diverselor personaje. el este indragostit de o idee: ideea de absolut. moartea devine un dureros miiloc de cunoastere: „. Stefan Gheorghidiu nu i se poate integra. ca aceea pe care o voi face. ca si acestia. incremenit ca eternitatea. si-a gasit pedeapsa in fundul ocnei" acuzat de tradare. traise cu spiritul in lumea „frumusetii nevalente". oamenii care par alungiti. dar in acelasi timp sa-ti fie sila sa te framanti pentru o suma. cand Ela cauta prezenta unui anume G. el cauta mai multe „drumuri" (dragostea. cartea fiind un colaj de scrisori. ca si Hyperion. monologul pasionat si nervos din care se desprinde „ un soi de simfonie intelectuala care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se intretes. mai exact.ca numai acolo. ca o experienta necesara („ n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva. ci propria sa fictiune. pe care o credeam suflet din sufletul meu. „ Gheorghidiu e un om din galeria inadaptabililor tip Bratescu Voinesti. „patul procustian" al iubirii devenind „noapte" a intrebarilor fara raspuns. (Grigoriade) care ii va schimba.nesfarsita tristete vazand ca nici femeia asta. pana atunci. un om pasionat de studiu. Privit. . in „pamantul lui Dumnezeu". fetele palide. neavand timp sa observe platitudinea intelectuala si saracia sentimentala a acesteia. fie ea oricat de mare". ielele dansand si ramane schiop sau „cu mintea aiurea" ar putea constitui o alta modalitate de a intelege drama intelectualului Stefan Gheorghidiu: el a „vazut" ideile pure si a ramas cu nostalgia absolutului incapabil fiind sa mai coboare pe pamant. Stefan Gheorghidiu este nu doar student la Filozofie. el va incerca s-o ridice pe Ela in spatiul „frumusetii nevalente". Si mai elaborat este romanul „Patul lui Procust" . O posibila salvare ar fi razboiul. e un invins " (Calinescu). atata drama"). Peisajul straniu. in tabloul apocaliptic in care oamenii st* intorc in regnul mineral. razboiul il pune pe Stefan Gheorghidiu fata in fata cu un alt absolut: moartea. mai ales subtilitatea confesiunii sale. care te incanta prin placerea ce poate rezulta din claritatile psihice" (Calinescu). ceea ce iubeste tanarul nu este femeia reala. el va ramane mereu un om superior tocmai prin „pedeapsa" nostalgiei dupa absolut. dar fiecare dintre acestea se vadeste a fi inchis. Intelectual autentic traind intr-o lume de analfabeti (cum ar fi Tanase Vasilescu Lumanararu). „Ultima noapte de dragoste. razboiul) pentru a atinge absolutul. din cerul inalt al ideilor in lumea comuna.