Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVICÛ Diagnosticarea karmei : Îndrumar de supravietuire 1 Serghei Nikolaevici Lazarev

; trad. : Gavrilà Henter. - Bucure~ti : Dharana, 2004 ISBN 973-86367-2-8
1. Henter, Gavrilà (trad.)

Serghei

Nikolaevici

Lazarev

DIAGNOSTICAREA

KARMEI

159.961

JTA3APEB C. H.
)J;HarHocTHKa KHHra KapMl.1. C l{HT<:ITeJl}/MH. BOCbM3}/. )],Ha.nor

ÎNDRUMAR DE SUPRA VIETUIRE ,
S.R.L.

CaHKT-nerep6ypr,2oo3

Copyright @ 2003 by S, N, Lazarev Copy~ight @ 2003 by ROVIMED TRADING

Toate drepturile rezervate pentru Romania ~iRepublica Moldova. Multiplicarea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa rara acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie În strainatate apartin În exclusivitate. EDITURA DHARANA O.P. 53, c.P. 52 Tel: 021-3372424; e-mail: busuioc@Dcnet.ro CopeTta coleetiei: Mihai Marinescu
Tipàrit la Combinatul Poligrafic.
('omanda nr. 415H2

Traducere dln limba rusa
GAVRILA HENTER

Bucuresti

(!:
Edltura DHARANA Bucure~tI
-:'\'

~

CUPRINS CONSULTATIE

Consultatie Lucrul asupra propriei persoane ~tiinta ~i religia Îmbatrânirea civilizatiei Occidentul ~i Orientul Diverse

...

...

7 13 22 30 37

"'"

41

Sanatatea .. ~~~~~~~
Relatii

...

...

48 ~

,

66 69 71 84 110 124 190 247
""""'"''''''''''''''''''''''''

25 martie 2003. Afara este 0 zi minunata, soarele straluce~te. Eu ma aflu În birou tinându-ma de cap. Îl simt greu ca plumbul. Mai Înainte Îmi spuneam: nu trebuie sa primesc pacicnti individuali. Ma conectez ca pentru 0 Întreaga grupa, fara nici 0 pregatire. Schema e aceea~i. 0 pacienta bolnava de cancer, mi s-a facut mila de ea, am hotarât sa 0 consult. Care este rezultatul? Firesc: ea nu a Înteles deloc ce i-am spus. Acum Îmi crapa capul ~iÎncerc sa trag concluzii. Îmi aduc aminte de telefonul de la Moscova. 0 femeie a diutat telefonul meu ~i rn-a rugat insistent sa 0 consult. Fiica ei moare de cancer. Receptorul I-a ridicat 0 cuno~tinta de-a mea care mi s-a adresat:
Îi spui ceva? nu-mi permit sa raspund. Eu dau din cap În Sentimentele

Lucrul asupra propriei persoane Diverse Momente de lucru Cugetare Consultatie Iunie 2003 "Noul parametru"

Consultatie
Ghid de utilizare a casetelor

282
249

,

mod negativ. Cuno~tintei mele i se ridica sprâncenele.

7 ;,

- Poate totu~i Îi spui eeva, Îi moare fiica. - Nu am sa-i spun nimic acestei femei. Iar dincolo, femeia plânge În hohote ~i continua sa ma roage suspinând. Cuno~tinta mea continua sa tina reeeptorui adresându-mi 0 Întrebare tacuta. Iar eu cedez. Primesc informatia dupa voce ~i ie~ind În câmpul femeii, Într-o fractiune de secunda totul devine clar. Este vorba despre 0 ura salbatica fata de barbali. De ce, când? Pot sa nici nu ma uit. - Transmite femeii, - spun eu, - ca pentru Îneeput sa elimine pretentiile fala de barbati. El Îi transmite ei cuvintele mele. Apoi face ochii mari ~i pune receptorul Înapoi.

- Bine, ascultati-mii cu atentie. Tot eeea ee 0 sii viid, am sii vii spun. În câmpul dumneavoastrii exista moartea a doi copii. Din cauza aeeasta aveti probleme puternice În domeniul ginecologic. Neaceeptare totala a situatiei traumatizante. Zdruncinarea nivelului material ~i spiritual 0 depii~iti lini~tita, piistrând iubirea. Înjosirea vietii, a dorinlelor, a sperantelor pentru dumneavoastrii deocamdatii constituie obstacole de netrecut. V-ati dezis de iubirea fatii de sot prin care vi s-au dat supiiriiri ~i Înjosiri. V-ati dezis de iubirea fatii de sot pentru cii el nu a corespuns idealurilor ~i sperantelor dumneavoastra. Dumneavoastra ati simlit depresie, nemultumire fata de soarta ~i lipsa de dorinla de a triii. Aveli copii? - Da, am un copil. Eu am dat din umeri: poate veni ~i al doilea. - Nu ati Înviitat copilul sii Î~i pastreze iubirea. Pentru el oriee zdruncinare este mortalii. Se va dezice de iubire atât fata de sine cât ~i fa\ii de al\ii. De aceea sunte\i bolnavii. A\i În\eles totul? În loc de riispuns - tiicere. Eu am a~teptat un timp, apoi am repetat Întrebarea. În loc de raspuns - 0 pauza Îndelungatii. - A~a, ee am de Iacut, - În sfâr~it s-a Încumetat sii raspunda femeia, - sa mii rog? - Dumneavoastrii În\elege\i oare ce Înseamna rugiiciunea? Aeeasta nu este cer~irea siinatiltii de la Dumnezeu. Aceasta inseanma nazuinla câtre Dumnezeu ~i unirea cu El. Înseamna pastrarea legaturii cu Dumnezeu atunci când se rupe legatura cu umanul. Înseamnii piistrarea iubirii În oriee situa\ie de boalii. 9

- ~tii ee mÎ-araspuns?

- ÎmiÎnchipuÎ raspund eu. - Ea a spus: de ce sa iertam aceste lepadaturi ~i ticalo~i?
t

- Acum mii Întelegi de ce nu am vrut sii vorbesc cu ea? Din piicate, la numeroase persoane, toatii energia se consumii pentru a cere, revendica ~i implora. Salvarea se afla În jurul nostru. Ea existii pretutindeni. Dar noi nu vrem s-o acceptiim, noi eerem ca sii ni se dea, iar când ni se da 0 aruncam la 0 parte ~icerem ceva nou, eeva "eficient". Mii Întorc la telefonul de azi. - Ali fost dumneavoastrii la consultalie? - 0 Întreb pe femeie. - Am fost, dar aeeasta a fost 0 consultatie la telefon. Am citit ciirtile ~i m-am uitat la casete. :1 .

~

8

\

,".

Înva!a!i-va acest lucru iar apoi, prin rugaciune Înva!a!i-i ~i pe copiii dumneavoastra. - Am cancer uterin, - raspunde femeia, - mi s-a propus chimioterapie, dar nu prea am Încredere În ea. - Chimioterapia Înseamna Înjosirea vie!ii ~i a dorin!elor. Daca nu sim!i!i teama ~i depresie În timpul tratamentului, ea da rezultate minunate. Dar, În cazul dumneavoastra, Întrucat problemele nu rezida În dumneavoastra ci În copii, efectul va fi mai degraba slab. - Eu simt acest lucru, - spune femeia. - Totu~i, spune!i-mi, ce am de facut? Acum tac eu. Deodata am auzit glasu! ei În surdina: - A!i putea sa-i spune!i so!ului meu ce mi-a!i spus ~i mie? Eu am priceput de ce rn-a rugat acest lucru. Ea nu rn-a În!eles pe mine 'de la bun Început ~i nu ma În!elege nici acum. Îmi iau inima În din!i ~i sunt de acord. - Bine. Da!i-i receptorul so!ului. - Auzind glasul lui Încep sa explic: - SOfia dumneavoastra acum nu ma aude ~i nu În!elege. Ea este plina de terneri ~i framantari. Pentru a ne adresa lui Dumnezeu este nevoie sa eliminam tot ceea ce este uman. Trebuie sa ne eliberam de frica, sa eliminam framantarile ~i sa uitam de regrete. Trebuie acceptat tot ceea ce s-a Întamplat ~i tot ce se va putea Întampla. Trebuie sa va eliberali de ata~amentul pentru cei apropia!i, membrii familiei, pentru sine ~i viala proprie ~i sa ramai În singuratate interioara completa. Pentru a ne uni cu Dumnezeu, trebuie sa Întrerupem toate legaturile, macar pentru 0 perioada scurta. SOfia dumneavoastra nu

poate face acest lucru. Încerca!i s-o ajuta!i. Nu va framanta!i pcntru viala ei, elimina!i temerile. Nu va rugali pentru sanatatea ei, pentru viala ei. Acest lucru poate numai sa dauneze. Ruga!i-va ca ea ~i copiii dumneavoastra sa pastreze iubirea de Dumnezeu atunci cand pierd sanatatea ~i viala. Elibera!i tot ceea ce va leaga de nivelul sentimental, - supararile fa!a de femei, nemullumirea de sine ~.a.m.d. Sa ~tili sa simli!i Divinul care va va Însoli ~i va va Îndrepta. Închid telefonul. Ma doare capul. Am un gol În suflet. Se pare ca trebuie sa ~tii nu numai sa ajuli dar sa ~i primqti ajutor. Nu este voie sa-I aju!i pe acela care nu este pregatit pentru aceasta. Ajutorul pentru el trebuie sa fie minim altminteri pentru problemele lor 0 sa platesc eu. Nu pot sa scap de obiceiul de a da omului tot ceea ce ~tiu eu. Omului trebuie sa-i dai atat cat poate primi. Trebuia sa-i spun ei: Dumneavoastra a!i renunlat la iubire, a!i Înabu~it-o. Dumneavoastra nu ali Înva(at copilul sa iubeasca. Retrai!i-va viala, Înva(ali-va singura ~i Înva(a!i ~i copi luI. La Dumnezeu nu trebuie sa renun!i niciodata. [ndiferent la ce nivel s-au rupt legaturile cu lumea, cu viata, cu [ericirea umana, legâtura cu Dumnezeu trebuie sa existe În permanen!a. Continuu sa ma lin de cap, ma uit la curtea interioara invadata de soare: pretutindeni baltoace murdare, gheala, zapada În curs de topire. Mi se adreseaza colaboratoarea. - La dumneavoastra la consultalie vrea sa vina 0 femeie al carei copil mic are 0 tumoare canceroasa, neuroblastom Între rinichi ~i ficat.
Il

10

.~'

- Cum 0 cheama pe femeie a comunjcat.

- Întreb eu. Colaboratoarea mi-

Eu vad În câmpul acestei femei moartea copilului ei. Autoarea - marna. Dependenta ei de nivelurile superioare de dorinte este imensa. Este 0 idealista incorigibila. Critica În permanenta oamenii ~i mediul Înconjurator. - Transmite pacientei, - 0 rog eu uitându-ma pe fereastra, sa elimine judecarea oamenilor. Toti oamenii sunt copii. Noi toti ne Împiedicam ~i Învatam sa mergem. Pentru a pastra iubirea trebuie sa Înveti sa iube~ti imperfectiunea. Restul afla la consultatie.

LUCRUL

ASUPRA PERSOANE

PROPRIEI

Înainte eu, percepând problema, rn-am straduit s-o rezolv deodata ~i am Încercat mintal s-o cuprind În Întregime. În plan subtil a aparut 0 suprasolicitare imensa, care cu timpul putea sa se transfonne Într-o Îmbolnavire grava. Organismul de Îndatii a dat 0 reactie de aparare - a aparut apatia ~ilipsa dorintei de a se mai ocupa de aceasta problema. Ceea ce Însearnna pierderea oricarui curaj. A trecut un timp. Situa\ia rn-a Împins din nou spre problema. Fara sa vreau, eu rezolvam 0 mica parte, apoi 0 alta parte, apoi putin mai mult deja pe masura fortelor mele. Dupa aceea, fara nici 0 Încordare ~i graM, eu am rezolvat toata problema. Literalmente la fiecare expunere oamenii Îmi spun unul ~i acela~i lucru: "Am citit toate cartile, am vizionat casetele video - fara nici un rezultat". Înainte eu raspundeam: Exista suficiente informatii. Daca altii rezolva cele mai grele probleme, de ce nu pute(i s-o faceti ~i dumneavoastra? 12 ,~. 13

Apoi mi-am spus: Daca omul nu poate lnseamna ca el nu dorqte launtric. Daca el subcon~tient nu dorqte sa lucreze lnseamna ca nu ln!elege ceva, are 0 atitud;ne ;ncorecta fa!a de sine ~i fa!a de lume. Eu trebuie sa-I ajut. Acum eu Ii sfatuiesc altfel: lncepe!i sa va depa~i!i pe dumneavoastra ln~iva ln mod treptat. Lua!i 0 anume sarcina. De exemplu: azi nu voi gandi l'au despre nimeni. Voi vedea ln toate voin!a Div;na. ChiaI' daca procesul dureaza 0 frac!iune de secunda, ln aceasta exista un lnceput, dezvoltare ~i finalizare. În plan subtil În acesta este inclus trecutul, prezentul ~i vi;torul lntregului univers. Daca or;ce proces are un lnceput ~i un sfâr~it lnseamna ca ~i universul are un lnceput, dezvoltare ~i relntoarcere la punctul de pornire, adicâ are sfâr~it. În fiecare pas al omului se ascunde Întreg~l drum pe care I-a parc urs ~i trebuie sa-I parcurga. Înva!a!i sa face!i un pas ~i atunci yeti parcurge lntregul drum. "Ochii se lngrozesc iar mainile lnTaptuiesc" - spuneau lnainta~ii no~tri. ,,Frica are ochii mari." Ochii, altfel spus con~tiin!a noastra poseda 0 energie prea mica. Pentru rezolvarea oricarei sarcini este necesar ca pentru un anumit timp sa franam con~tiin!a ~i sa ne cuplam la ira!ionalism. A~a cum spun pictorii, 0 pictura trebuie lnceputa cu sentiment, intui!ie ~i terminata cu con~tiin!a ~i pricepere. Eu sTatuiesc femeia care nu poate sa accepte comportamentul so(ului ei urmatoarele: - La lnceput sa rezolva!i numai 0 sarcina. Înva!a!i sa va privi!i so!ul ca pe un copil indiferent ce al' fi Tacut el. Dacâ iubirea dumneavoastra nu se lnfraneaza ~i nu se clatina nici

pentru 0 secunda atunci pute!i sa trece!i la dialog ~i educa!ie. Pentru multe femei acest lucru se prezinta ln felul urmator: "Eu nu vreau ca el sa bea ~j el nu trebuie sa faca acest lucru". Adica dorinta ei este de neclintit ~i iata ca so!ul trebuie sa se schimbe. Educa!ia lnseamna ajutor acordat altuia. Daca sotul bea lnseamna ca lui Ii este l'au. Deci, trebuie sa te schimbi tu lnsuti ~i sa aju!i sa se schimbe ~i el. Multe femei nici nu-~i lnchipuie dit de u~or este sa schimbi 0 alta persoana dacâ te schimbi ln profunzime pc tine. Trebuie sa faci numai primul pas spre schimbare. Pasul nu spre preten!ii ci spre iubire. În univers nu exista nici motiv n;ci cauza care al' putea sa justifice dezicerea de iubire. Noi le cream singuri pentru noi supunandu-ne În fa!a con~tiintei ~i dorintelor. Înainte, cand ln sufletul meu s-a nascut frica, eu am creat situa!ii mai accentuate. Cu dit rn-a cuprins mai puternic sentimentul fricii, au atat mai mult mi-am lnchipuit situa!ii mai
groaznice, de co~mar.

Cum judecâ un sol gelos? La mine a aparut sentimentul geloziei, lnseamna ca soria mea ma ln~eala. ~i cu cat este mai putemic ln mine acest sentiment cu atat mai incorect se comporta soria mea. Acesta este principiul gandirii occidentale. Întrucat con~tiin!a este secundara, lnseamna ca daca a aparut 0 oarecare idee sau sentiment atunci acestea sunt nascute de cvenimente petrecute. În Orient exista 0 alta atitudine fa!a de con~tiin!a lntrucat acolo ea este primordiala. Dacâ omul are În sinea lui 0 oarecare Idee sau un sentiment lnseamna ca neaparat trebuie sa aiba loc un eveniment analog. Daca privim aceasta .~';,. 15

14

situatie În mod Îngust atunci nu este posibil sa Întelegem daca au dreptate unii sau altii. În plan subtil primordiala este con~tiinta, În plan exterior - situatia. Sentimentul ~i con~tiinta constituie situatia. Aici se poate pune semnul egalitatii cu adilugarea unui anumit coeficient. Sentimentul devine situatie iar situatia se transformil În sentiment. Când ne aflam Într-o situatie nefavorabila care provoaca fricii sau suparare iar prin iubire pilstram unitatea cu Dumnezeu atunci Încetam sa fim robii situatiei. Când În suflet apare neÎncrederea În sine, 0 frica incon~tienta, Îndoiala ~i depresia, noi, nazuind ciitre Dumnezeu ~i pastrând iubirea, Încetilm sil depindem de ideile ~i sentimentele noastre. În aceasta constil esenta dezvoltilrii. În fiecare secunda, noi depil~im dependenta de lumea Înconjuratoare, de dorintele n\>astre, de con~tiinta noastra. Dar facem acest lucru nu printr-un salt gigantic ci pas cu pas. "Calea este Învinsa de cel care pil~e~tepe ea", - spuneau anticii. Important este sa nu se opreascil. Acum, Însa, con~tiinta mea trece la probleme zilnice. Intru În birou ~i mil interesez de probleme actuale. A sunat 0 femeie. La copilul ei se Înrautate~te brusc situatia. ~i tocmai dupa consultatie. Ba este Îngrozita. Crede ca nu a Tacutce trebuia. Ma a~ez lânga birou ~i formez numiirul de telefon. Aud glasul femeii care Îmi poveste~te despre faptul ca rezultatele analizelor copilului sunt mult mai rele. Doctorii insista sa-I intemeze imediat ~i sil Înceapa un tratament activ. Eu Îmi aduc aminte: copilul sufera de 0 dezvoltare patologica a rinichilor. 16

Ce sii fac? Întreabii marna. - Analizele sunt pur ~i simplu Îngrozitoare.

-

-

- Câmpul copilului este normal, - spun eu,

- ~i existii

0

Îmbuniitiltire evidentii, are loc pur ~i simplu 0 purificare obi~nuitii. asemenea purificare are loc atunci când oamenii citesc cilrtile mele sau vizioneazA videocasetele.. De~i eu vii consult prin telefon, credeli-mii, existii suficiente informalii pentru a vii aduce În ordine pe dumneavoastrii ~ipe copil.

a

-:- De fapt enurezisul i-a trecut, - spune cu glas aprobator femeia. - Vedeli dumneavoastril, noi doi conversam de aproximativ cinci minute iar enurc7isul a tcecut. Starea exterioara a copilului s-a Îmbuniltillit. ~i de faptul ca va avea Iex:purificarea eu v-am prevenit. În legiitura cu analizele, va repet Încil 0 datil, nu meritil sa intrali În panicil. Continuali sa lucrali asupra dumneavoastril, vorbiti cu medicii iar peste un timp repetali analizele. Ea ÎmÎ multume~te ~i pune receptorul În furca. Peste câteva zile sunil 0 cuno~tin(à de-a ei ~i Îmi spune ca rezultatele analizelor repetate sunt pur ~i simplu minunate.

- M-a mai sunatcineva? - 0 Întreb pe colaboratoare.

- A sunat marna fetitei care era sa fie violatii. Starea fetitei s-a Înrilutiltit brusc, se comportii În mod agresiv.
- Ce dore~te marna, - mil minunez eu - ca dintr-o datii, fara chinuri, sa disparii tcate problemele? Pe aceasta femeie 0 deranjeazil propriile sale stereotipuri. A venit la consultatie la vindeciltor, aplatit banii iar vindeciltorul trebuie sa 0 lecuiascil

.

-{\'

17

Într-o clipa. Dupa ~edin\a trebuie sa aiba loc 0 Îmbunatatire clara ~i sustinuta ~i eliminarea problemelor. Ea uita ceea ce a citit În caqile mele: la consultatie pacientul prime~te 0 Îndrumare, la consultatie are loc accelerarea tuturor proceselor, la consultatie Întreaga murdarie din profunzime se ridica la suprafata. Cu cât dore~te omul mai mult sa se schimbe cu atât mai repede ~i mai u~or se desÎa~oara Însanato~irea. La Început noi purificam sufletul iar În acest caz pot sa aibii loc suferinte fizice. Când noi dorim sa vindecam numai corpul atunci mai bine sa ne adresam unui chirurg. Deci, cum putem sa condamnam un pacient caruia În decurs de 0 suta de ani medicii i-au confirmat: ,,Eu Îti dau 0 tabletii, praf, plante ~i va avea loc 0 minune, te ~ei vindeca"! ~i cu cât mai mult se dezvolta medicina, cu atât mai vehement ea convinge despre faptul ca trebuie sa depuna din ce În ce mai putin efort pentru vindecare. Medicina a tratat Întotdeauna numai corpul fara sa Înteleaga ca prin corp noi influentam ~i sufletul. Religia a tratat sufletul ~i prin aceasta a influen\at corpul. Înainte religia, pentru a ajuta sufletul, a permis 0 atitudine Îngrozitoare fata de corp Înfrânând necesitatile acestuia ~i câteodata chiar distrugându-l. Azi medicina, pentru a ajuta corpul, patrunde din ce În ce mai activ În structurile suflete~ti, distrugându-Ie. Cre~te pragmatismul iar medicina devine din ce În ce mai mult fara sufle!. Corpul este Însa legat de suflet iar sufletul de corp. În medicina occidentala corpul se situeaza de câteva ori mai presus de ceea ce se nume~te suflet ~i con~tiinta. De dragul sanatatii partii mai mari

se poate ajunge la distrugerea partii mai mici. Întrucât con~tiinta este secundara iar corpul este primordial, noi, orice s-ar Întâmpla, trebuie sa salvam corpul, iar dupa aceea salvam con~tiinta. Pentru un chirurg acest rationament este pe deplin acceptabil. Cu cât se va sim\i mai bine corpul, cu cât i se vor satisface mai mult necesitatile, cu atât mai bine va fi pentru con~tiinta ~i sufletul omului. Experienta istorica arata Însa pu\in mai diferi!. Corpul ~i sulletuI sunt legate dar ele se mi~câ În directii diferite. Daca ridicam 0 ~coalâ, Îmbracam copilul În uniforma ~colara, gasim pedagogi buni aceasta va duce la dezvoltarea lui. Dar daca nu oferim copilului bazele moralitatii care se ob\ine În primul rând prin limitarea dorintelor sale, daca nu-I Învatam sa aiba grija de altii prejudiciindu-se pe sine, atunci principiul fizic, transferandu-se asupra celui sufletesc, nu da crea\ie ci distrugere. Daca omul pa!e~te 0 nenorocire, daca el este bolnav acestea sunt Iegate nemijlocit de starea sufletului sau. Cu boala se poate lupta actionand asupra corpului ~i actionând asupra sulletului. Sanatatea sufleteasca - mai devreme sau mai tarziu Înseamna sanatate fizica. Sanatatea fizica nu Înseamna nici pe departe Întotdeauna un suflet sanatos. Acestea Înseamna urmatorul lucru: pentru a depa~i boala este necesar În primul rand sa ajutam sufletul omului ~i abia apoi corpul sau. Sufletul se purifica prin iubire, prin care noi ne unim cu Dumnezeu ~i prin durerea renuntarii la uman. Atâta timp cât ajutorul dat corpului nu dauneaza sufletului, medicina ajuta. Însâ daca pentru pacient interesele corpului se situeaza pe prim
"'4\'

18

19

plan - medicina, fie este neputincioasa, fie dauneaza sufletului. Multi, chiar ~i acum, se roaga pentru sànatate sau sa-~i Îmbunatateasca propria soartà. Atunci se na~te frica pentru propriul corp, pentru propria viatà, apar Îndoielile ~i depresia. Prica ~i a~teptarea sunt strâns legate. Cu cât este mai putemic omul, uitând de suflet, concentrat asupra bunastarii fizice, cu atât mai putemic a~teaptii el Însanato~irea grabnica, cu atât mai mult Încercarea de a se Însanato~i este zadamica. Prica este indicatorul necredintei În Dumnezeu ~i al dezicerii de iubire. Eu le explic pacientilor În felul urmator: Dumneavoastra va yeti putea schimba numai prin renuntarea la uman ~i trecerea sprijinului la Divin. Adresându-va lui Dumnezeu, dumneavoastra trebuie sa va atlati Într-o stare de singuratate ,interioara absoluta. Lânga dumneavoastra nu trebuie Sa se atle nimeni din cei apropiati. Nu trebuie sa fie nimic din ceea ce va bucura sau din ceea ce va Întristeaza. De aceea, Înainte de a va adresa lui Dumnezeu renuntati la toate, atât cu corpul cât ~i cu sutletul ~i cu spiritul. Când a~teptati un oaspete, arllnjati camera În a~a fel Încât aceasta sa corespunda gusturilor ~i dorintelor acestuia pentru ca el sa poata locui acolo. Sufletul dumneavoastra este 0 camera. ~i pentru ca sa intre Divinul acolo trebuie sa existe iubire. Înseamna ca daca noi dorim Sa ne adresam lui Dumnezeu, În suflet trebuie sa existe sentimentul iubirii. Daca În el domne~te frica, depresia, regretul, contactul nu are loc. Dumneavoastra ati vazut cum se lanseazà 0 racheta? Ea nu poate fi lansata fua combustibil. lar apoi când ea se Înalta pe orbitâ, rezervoarele de combustibil se

arunca. Ele Încep sa Încurce. La fel ~i noi. La Început Întelegem ca iubirea de Dumnezeu ne da sanatate, bunastare ~i dezvoltare. Noi nazuim spre Dumnezeu din dorinta de a fi sanato~i, fericiti iar dupa aceea trebuie sa Înceteze sa ne framânte sanatatea ~i bunastarea noastra.

Trebuie sa simtim ca unirea cu Dumnezeu Înseamna fericirea suprema. De dragul acestei fericiri nazuim catre El. Pentru a pa~i pe treapta urmatoare noi trebuie sa renuntàm la trecul. Omul Începe sa 1 se adreseze lui Dumnezeu la Început pentru a-~i salva corpul sau iar apoi pentru a-~i salva sutletul sau ~i numai dupa aceea dezvoltarea unitiitii cu Dumnezeu devine 0 necesitate permanenta ~i fericire. leri am fâcut primul pas spre aceasta, azi yom face al doilea, iar mâine al treilea.

20

';"

21

-

Curios

- constata interlocutorul meu. - Dori(i sa afla(i

mai Illulte despre viatâ?

$TIINTA

$1 RELIG1A

-

Cu placere.

- Aici În torpedou am 0 carte intitulata "Dianetica". Eu v-a pot vinde imediat. ;>ide fapt ce este a~a de deosebit În aceasta carte? - Ciind 0 yeti citi, 0 sa va deschida capacita(ile dumneavoastra ascunse. Yeti putea sa realiza(i liber toate dorintele dumneavoastra. lata ca dumneavoastra merge(i la baie pentru ce? Pentru a obtine 0 placere, nu-i a~a? FOaJ1e corect, - zambesc eu. - latii, creatorul dianeticii, Habbard, a Întrebat: "Care este cscn(a fericirii umane"? ;>i tot el a raspuns la aceasta Întrebare:

Prin ce se deosebesc sectele tota/itare de religiile mondiale? Se pare ca dupa comunicarea cu martorii lui lehova l cu mi/itantii din secta oamenii lui Muna, Pentru , a ne restabili, este nevoie de un an ~i jumiftate, atM de puternice sunt influente/e negative. De ce oamenii permit sa lefie omordt sufletul? Cine ajunge in asemenea secte?
Cu cateva zile În urma, la Moscova, am oprit ma~ina pentru a putea ajunge În centrul ora~ului. ;>oferul a fost un om comunicativ ~iamabi!. - Dumneavoastra curiozitate el. unde merge(i? rn-a Întrebat cu

Sa simti 0 mica paJ1ede extaz". Iata, În felul acesta, daca yeti
citi aceasta carte. yeti trai În permanen(a obline u~or tot ceea ce yeti dori. 0 sa am mai mul(i bani? - arunc 0 privire nevinovata Vor fi Tara doar ~i poate, câtre el.
"

un extaz Întrucat yeti

- ziimbqte

interlocutorul

meu.

V oi deveni mai de~tept? - Întreb intrigat. Natura!. Toate posibilita(ile ;>i0 sa fiu mai sanatos? dumneavoastra latente vor fi

deschise. - Obligatoriu. - raspunde el convingator. - Vede(i, eu vorbesc cu dumneavoastra În timp ce scot din torpedou cartea ~i În acela~i timp conduc ma~ina cu viteza mare. Eu pot sa

- La baie, - am raspuns eu. - De obicei tot ceea ce consideram noi placere, dauneaza sanata(ii dar baia În acest context este 0 excep\ie: este ~ipliicuta ~i utila.

22

-,'"

23

conduc ma~inazilnic doisprezece - cincisprezece ore fàril sil obosesc. Toate acestea demonstreazil silniltate. Eu privesc istovit prin geamul ma~inii Moscova primilvilraticil. ln acest moment triliesc 0 frânturil de extaz. Intreaga situatie Îmi aminte~te de 0 anecdotil cunoscutil. Când la un rus "nou" Întristat vine În zbor necuratul ~i spune: - "Ce,ti-e raUU? Nu, mult mai rilu, - rilspunderusul "nou". - Afacerea nu merge, ma~ina zdrilngilne ~inu e nici 0 perspectivil. - Am pentru tine 0 veste plilcutil, - Îi comunicil necuratul. Poti sil prime~ti 0 vilil la Miami, zece milioane de verzi~ori În Elvetia ~i 0 ma~inilnouil Mercedes 600 sub fereastril. - A~a-a~a, - se Învioreazil "noul" rus. - N-ai Început rilu. $i ce trebuie sil-ti dau În schimb? Necuratul dil din umeri: ln schimb sil-mi dai sufletul tilu nemuritor. Rusul "nou" se uitil chiorâ~ ~i suspicios la el ~i se scarpinil la ceaf1i:

-

mecanism, - am rilspuns eu. - Ea ÎÎ ademene~te pe ace~tia cu banii. Sufletul lor Începe sil depindil de ea. Deci se poate vampiriza nu numai sliniltatea ~i soarta ci ~i psihicu\ ~i capacitatea." ,,$i cum. Dumnezeu nu 0 pedepse~te pentru cil ea omoaril oamenii?" "Dacil existil acela care este gata sil-~i vândil sufletul Înseamnil cil se gilse~te unul care este gata sil-l cumpere", 'am rilspuns eu. ln interior omul poate fi deschis pe deplin numai lui Dumnezeu. Despre acest \ucru se vorbe~te În Vechiul ~i Noul Testament. \ubirea de Dumnezeu este mai presus de toate. A te Închina unui om dacil el are bani, dacil e istet ~i talentat, dacil e frumos, dacil este rudil, dacil are grijil de tine asta Înseamnil deja, Într-o oarecare milsuril, vânzarea sufletului tilu. Inseamnil

-

cil acest \ucru va fi Înfrânat prin nenorociri, boli ~i altele. $oferul ma~inii mil sustrage de la aceste idei. - Vedeti dumneavoastril, pe bord am fixate ni~te foi. Vil dilruiesc 0 foaie. Pe ea gilsiti adresa ~i puteti intra În centrul nostru: yeti fi supus unui test ~i vi se va pune un diagnostic. Caracterul dumneavoastril se va schimba În bine. Ayeti probleme cu caracterul? Deci, sil zicem cil nu vil place propria persoanil. - Desigur cil am. ln primul rând mil irit, rilspund eu. - ln acest caz eu am pentru dumneavoastril 0 noutate plilcutil, - reactioneazil vioi interlocutorul meu. - Datoritil acestei cilrti dumneavoastril, Într-o perioadil scurtil, yeti putea schimba caracterul dumneavoastril ~i sil deveniti un aIt om. Eu

-

- Simt cil vrei sil mil tragi pe sfoaril, care e problema? Nu pot sil Înteleg."
ln primele douil cilr(i ale meJe am descris situatia legatil de vampiri. Imi amintesc, un prieten mi-a povestit 0 istorie despre 0 femeie care Î~i ia periodic parteneri de afaceri numai bilrbati. Le plilte~te bani serio~i, mult mai mult decât se a~teptau ace~tia. Dupil un timp, partenerii de muncil se Îmbolnilvesc ~i mor. ,,Muierea are un temperament turbat, - a observat prietenu\ meu, - bilrbatii nu rezistil". ,,Aici are loc un ait

-

24

'!\'

25

Însumi am fost teribil de iritabiJ, aproape ca ma apuca furia dintr-odata. Acum eu sunt cu totul ait om, lini~til ~i rabdator. Interesant, - spun eu rasfoind cartea, - foarte inleresant.

capul Înteleg totul dar sufletul alearga topaind dupa acest om care mÎ-a promis bani, sanâtate,capacitate ~i sucees".
Aceasta situatie mi-a permis sa Înteleg cu ce di fera secta de

-

Curnramane. cumpâra!i

sau nu cartea?

-

se intereseaza

religie. Divinul În am nu se poate distinge, el intra În contradictie cu umanul atunci cand are loc Închinarea În fata con~tiintei ~i a dorintei, Înfâptuirea dorin!elor. Eu Îmi amintesc bine de momentul cand un examinator Întrcbat la optsprezece ani: "Ce Înseamna pentru m-a dumneacand esenta vietii devine fericirea prin

voios ~oferu!. - E cam complical, ~titi dumneavoastra. Eu ieri am muncit mult, ma doare capu!, a~ dori numai sa ajung pana la baie.

- Ei bine, cum doriti, - raspunde fara grija ~oferul continuand sa conduca. "Interesanl cum arata campul lui", - ma gandesc eu. ÎI diagnostichez ~i viid 0 imagine curioasa. Coconul encrgetic general nu e rau, nivelul energiei este Înalt. Dar iata ca structurile subtile ale viitorului arata de parca ar fi arate cu tractoru!. Adica acest om bun, placut, traiqte cu iluzii. Transforma~ile proprii, schimbarile au loc la nivelul de suprafata. Are loc arderea resurselor stralegice. Iudecând dupa toate, va rezista un timp oarecare ~i Într-adevar Îi VOl'mcrge bine afacerile, dar apoi, daca nu va gasi elevi care sa arunce asupra lui rezervele strategice ale sufletelor loI', alunci 0 sa-i fie l'au. Daca omul Înceteaza sa praduca ~i doar consuma. el este condamnat indiferent cata energie al' fi acumulat. Cel mai curios lucru este faptul ca deja În ma~ina a Început sa ma doara gingia puternic. $i acest lucru a continuat Înca un timp chiaI' dupa ce rn-am despartit de ~ofer. M-am examinat ~i rn-am minunat: asta Îmi trebuia mie? explozia dorintelor, concentrarea asupra lor. "Sa te gande~ti numai cat de greu este sa depa~e~ti delasarea, neglijenta din noi - zâmbesc eu. - Cu
26

voastrà fericirea?" Mi-am adus aminte cà spunea cineva ca

fericirea Înseamna sa te scarpini cand te mânanca, jar eu am
proferat un adevar: "Esen ta vie!ii constâ În satisfacerea dorin!elor". El s-a uitat la mine slraniu dar nu mi-a zis nimic.

Acum Înteleg de ce. Pentru a percepe Divinul trebuie sa renun!i la con~tiinta ~i dorinta. Religia Înva!a sa depa~e~ti dependen!a de con~tiinta ~i dorinta. Secta, dimpotriva, merge În Întampinarea dorintei. Cine intra În secta? Oamenii care au 0 dependenta puternica de uman. Unii au 0 dorinta imensa de a-~i simti superioritatea asupra altora iar În viala ei sunt În permanenta om se straduie~te sa ajunga fie la 0 sau În secta unde el decat altii: ,,Eu sunt amplificarea acestei Înjositi. Un ascmenea

~coala oculta fie la un cerc al contactorilor se simte mai În!elept, mai patrunzator initiat. eu ~tiu, iar dumneavoastra dependen!ei de con~tiin!a are lac

nu". În loc de depa~irea

dependente. Natural, cu timpul psihicul ~i destinul se destrama. Omul devine În Întregime prizonierul complexelor sale.

.-"':~.

27

Ce ÎnseamnA compIexul? ÎnseamnA 0 imensA ~i ascunsA . dependen(A de dorinte ~i con~tiin(A. Unuia Îi este fricA de toate, altul se atU În permanen(A În depresii, al treilea nu este multumit de nimic, al patrulea se supArApe toti, al cincilea este gelos, al ~aselea condamnA. ~i cu cât mai mult se adâncesc complexele cu atât mai greu trece situatia lraumatizantA. Se acumuleazA din ce În ce mai mult emotii negative În suflet. 0 asemenea situa(ie e de nesuportat, ea poate fi opritA prin boalA, prin alcoolism ~i narcomanie. Când omul intrA În sectA nu are emotii negative. Lui i se promit numai emotii pozitive. Omul ÎncearcA acest narcotic ~i se deconecteazA de lume. Se intâmpIA 0 minune, nu mai existA durere, nu mai existA conflicte. Are loc 0 fericire, veselie ~i bucurie neÎncetaUi. ~i omuI nu observA ceea ce se distruge În el, - În structurile subtile, se Închid canalele iubirii. El ~tie un singur Iucru, ca trebuie sA pAstreze sentimentul fericirii. Emotiile pozitive nu se ~tie de ce dispar iar energia este din ce În ce mai diminuatA. ~i iatAcAatunci când el recruteazâ ucenici noi atunci sentimentul de amplificare a fericirii izbucne~te din nou. ,.Acest lucru se Întâmplâ deoarece eu fac 0 faptâ bunâ", se gânde~te omul. Se lArge~te cercul unor asemenea oameni fericiti, dar omul poate sâ nu ghiceascA faptuI cA el absoarbe energia din sufietuI lor. Ca rezultat, membrii sectei pot fi Împâr(iji În douAgrupe: un numAr mie de vampiri ~i 0 cantitate imensA de donatori. În economie acest lucru se nume~te principiul de piramidA financiarâ. A~ cum vedem, el actioneazA stmlucit nu numai În economie. Dacâ ie~im În stradA ~i 28

ne uitâm În jur atunci privirea interioarA poate capta 0 imensA cantitate de oameni gata sâ-~i vândA sufletul adicA gata sA se . Închine banilor, mintii, frumusetii, slavei, renumelui dar nu ~I iubirii.

-:"i.'

29

provoacâ a trepidatie impereeptibila

a limbii. Limba este legata dezvol-

de emotiile gusturilor. Copilul palpeaza eu mana, atinge juearia eu limba iar emotia se transforma În idee. Fundamentul

ÎMBÀTRÂNIREA

CIVILIZATIEI

tiirii umane ÎI eonstituie energia sexuala. Ea, la randul ei, provine din unificarea eu eauza primordiala. Cum are loe procesul tribul traie$te În padure legilor acesteia, conceptie, civiliza(ie. de dezvoltare nu Înseamna a eivilizatiei? eivilizatie. Dacâ Dar atunei Întelegerea eultura $i

cand apare la trib conceptia de lume Înconjuratoare, regulile de comportament atunci este vorba deja de 0 anumita La Început eiviliza(ia

legate de aceasta

prime$te 0 portie de iubire

Runa ziua stimate Serghei Nikolaevici! În cre~tinism incestul este considerat pacat. Nu demult eu 'm-am conectat la Internet ~i am descoperit 0 multime de pagini tocmai cu asemenea continut. Gare oamenii nu-~i dau seama ce vorbesc, oare ei nu inteleg ca acest lucru este un pacat? Rezervele strategice principale ale energiei omului preeum $i a oricarei alte fiinte vii sunt Îndreptate spre continuarea vietii adica energia principal a este cea sexuala. Eu am scris despre faptul ca În plan subtil sexul $i manearea arata la fel. Daca omul nu are 0 con$tiinta dezvoltata atunci fericirea materiala va fi pentru el inaccesibila. Daca omului i se opresc toate simturile atunci el nu poate sa gândeasca. Eu am amintit de un fapt cu privire la Înghitirea limbii de catre yoghini. Orice idee

Di vina. $i cineva, percepand conceptia cum sa te comporti dczvoltare. pentru

unitatea cu Creatorul, Î$i expune a mentine În timp unitatea cu din nu

sa despre lume. A$a se na$te religia. Religia arata

Creatorul. În primul rand prin Înfranarea umanului În propria Nu trebuie sa existe irosirea portiei cuvenite Consumul iubirea Divina. Fieeare conceptie trebuie sa depa$easca religioasa este asemanatoare Pe masura dezvoltarii se

cu 0 conductii de apa de un anumit diametru. acumularea. civilizatiei, miqoreaza

rezervorul de apa se mare$te iar diametrul conduelar atunei cand eontactul cu Divinul pana la un anumit principal minim Înseamna ca a sosit bazele Tocmai

tei se miqoreaza.

timpul sa moara civilizatia. Concurentul al Divinului Î] constituie fericirii umane. Acesta nu este un nive] material, În el exista prea putina energie $i nu spirituala. ei sentimentala. sentimental Închinarea În fata aspectului sexual poate duce la

30
"":~'

31

accelerarea dezvoltArii iar apoi la 0 stingere subita. De aceea toate religiile mondiale care au pus bazele civilizatiei au indicat. infrânarea dorintelor sexuale. Aceasta a diminuat dependenta faIAde fericirea umanA ~i a intArit contactul cu Divinul, adicA a mArit longevitatea civilizatiei. Nu inAbu~irea,ci tocmai infrânarea atracfiei sexuale, a permis transformarea ei, a ceea ce noi numim dezvoltarea sentimentelor ~i con~tiintei. Energia care nu se consumA prin sex se indreaptA spre spiritualitate, prin capacitAti~i lucreazii pentru dezvoltarea omului. Atunci când exista iubire ~i concomitent infrânarea sentimentu!ui sexual, are loc transformarea umanului În Divin. Noi provenim din Dumnezeu, noi niizuim catre El ~i descoperim in nai Divinul, noi ne intoarcem la Dumnezeu ~i devenim una cu El. În fiecare fractjune de secunda Divinul din noi se transformA În uman. lar umanul, În mod corespunziitor, trece in Divin. Pentru aceasta, Însa, niizuinta ditre Dumnezeu trebuie sa fie mai mare decât niizuinta catre uman, catre bazele acestuia, adica spre sexualitate. În Biblie, pacatul originar se nume~te tocmai sexualitate. Aceasta este riidAcina fericirii umane, este un simbol. lubirea DivinA se transforma in cea umana ~i apare sexualitatea. lata de ce s-au ru~inat Adam ~i Eva cu goliciunea lor. lar ~arpele din povestirea biblica este ales sa ispiteascA pentru ca din timpurile imemoriale ~arpele este simbolul pericolului ~i vicleniei: adica procesul de pierdere a Divinului ~i Închinarea În fata umanului are loc pe neobservate.

Parabolele biblice sun! pline de idei colosale ~i de intelegere corecta. În om sunt foarte strans legate sentimentul iubirii ~i rabufnirea atractiei sexuale. În plan subtil, se pare di se poate vedea 0 imagine uluitoare. Noi simtim atractie sexuala fata de orice ne place foarte mult, chiar ~i fata de obiectele neÎnsufletite. Dar tocmai factorii Înfranarii ca peretii vaselor nu permit energiei sexuale sa se Împra~tie, ci sa se ridice În sus, transformandu-se În sentimente Înalte ~i con~tiinta dezvoltata. Cu cât omul nu leaga sentimentul iubirii de sexualitate cu atat mai u~or umanul se transforma În Divin. De ce În cre~tinism se vorbe~te În permanenta despre iubirea fra(easca? Deoarece dragostea fata de tata, marna, fa(â de frate ~i sora Înseamna pe de 0 parte deschiderea maxima a sentimentului iubirii ~i transmiterea acestuia, iar pe de alta parte Înfranarea sentimentului sexuaI. Cu cat mai Înalt este nivelul dezvoltarii omului, cu atât mai amplu devine sufletul acestuia ~i cu atat mai multa energie conti ne. Închipuiti-va omul care are 0 atitudine incorecta fa(â de lume. Lui i se diminueaza rezerva iubirii ~i a energiei. Corpul Începe sa se destrame. Situatia Împinge omul catre un comportament just ~i Întarirea contactelor cu Dumnezeu. Cu dt mai repede se Îmbolnave~te corpul, cu atât mai repede omul Încearca sa schimbe ceva in relatiile sale cu lumea. Daca omul va practica exercitii fizice, se va scalda În apa rece, va folosi vitamine, va trece prin cursuri de tratament profilactic ~i de Însanato~ire, corpul poate sa se mentina, dar Întrucat nu exista energle Începe sa se destrame sufletul, poate sa slabeasca ,"

32 33

memoria, se pot stinge capacitatile etc. Cea mai mare amploare energetica 0 detine sufletul nostru, emotiile noastre. Daca omul Î~i va antrena În permanenta mintea, Î~i va dezvolta capacitatile, Î~i va dUi trupul fara sa aiba 0 atitudine corecta fata de lume, poate sa Înceapa destramarea sufletului lui, adica Începe sa piarda rezervele strategice ~i nu cele tactice. Daca Însa corpul este legat numai de un singur om, atunci sufletul ca notiune strategica este legat de Întreaga civilizatie. În cazul destramarii sufletului se poate trai destul de mult, având 0 sanatate exceptionala ~i chiar 0 soarta buna. Deosebit de multa energie se poate obtine prin destramarea barierelor sexuale. Închipuiti-va 0 asemenea situatie: un om s-a Îmbolnavit, iar al doilea are 0 sanatate de fier dar acesta a Început sa Înjure, sa tradeze, sa aiba un comportament imoral. AI treilea are 0 sanatate minunata, el nu Înjura pe nimeni, nu tradeaza pe nimeni, dar este amestecat În activitati sexuale, pe deasupra cu elemente patologice. Dar iata ca atunci ciind oamenii din aceasta a treia categorie se Înmultesc acest lucru arata faptul ca i-a ramas putina energie civilizatiei ~i atunci Începe stoarcerea rezervelor strategice. Când sentimentul iubirii viziteaza sufletul nostru, are lac transformarea acestuia În energie. Iubirea ~i energia se afla atât de aproape una de cealalta Încât perceperea fericirii apare ~i atunci când În suflet exista 0 scânteie de energie. Aceasta scânteie poate sa aiba loc nu numai atunci când noi ne atingem de iubire, ci ~i atunci când noi distrugem structura noastra, când se degradeaza sufletul, spiritul ~i corpul. În Sodoma ~i Gomora unul din semnele unei civilizatii

muribunde I-a constituit neabtjnerea sexualâ, adicâ sex cu rudele, copiii minori, homosexualitate, Împerecherea cu animalele. Contactul cu Divinul s-a pierdut. Nu exista iubire. Nu exista energie noua. Începe autodistrugerea. Eu Îmi aduc aminte din nou de 0 fraza din Biblie: ,,~i Înca Jin cauza Încalcarii multor legi, În oameni se race~te iubirea". Aceasta corespunde pe deplin timpurilor noastre. Îmi aduc aminte de filmul "Apocalipsa" ycdere psi hic este complet care a starnit val va. Esenta sanatos, lui i-a luat-o razna tablou.

acestuia se rezuma la 0 singura fraza: "Acest om din punct de sufletul". Daea Înceream sa Întelegem despre ce este vorba În capitolul de Încheiere a Bibliei se deschide urmatorul privandu-se posibilitâti de iubire, energie Curn va arâta civilizatia pierzand unitatea cu Dumnezeu, ~i În acela~i timp acumuland al carei suflet a Cand imense? Cum va arâta civilizatia de clar: va avea

[uat-o razna? Ce se va Întampla cu ea? Se deschide un tablou cat se poate procesele loc autodistrugerea. de acest fel decurg În mod anarhic. atunei putem Daca aceste internet, se ~i serios. În

vorbi de Începutul erizei civilizatiei eontemporane. procese sunt sustinute de arta, morala, Învatatura, poate vorbi de un proces consecinta, destramarea Aeeasta acum. mult mai profund Într-un timp apropiat perioada de trecere

se poate a~tepta 0 criza ~i la 0 noua civilizatie prin

acelor fenomene care pot recuceri Divinul din noi. de a exista În vechile tipare se observa chiar

imposibilitatea

34

A

35

Cum va arata aceasta trecere, care va fi nivelul de decadere al corpului, al sufletului ~i al spiritului, cu cat vor dep~i procesele crearii procesele de decadere va depinde de fiecare dintre noi.

OCC1DENTUL

$1 OR1ENTUL

Am citit numai prima ~i a cincia carte a dumneavoastrii. Acum 0 studiez pe a doua. Mii atrage filozofia chinezeascii ~i in special Dao De Jing (Tao Te Ching) ~i Feng Shui. Nu este un tribut al modei ~i Îlltr-adeviir este interesantii filozofia ~i atrage. ln legiiturii cu aceasta vii pun 0 intrebare: cum trebuie Îlltelese urmiitoarele: "Inteleptul desiivar~it niizuie~te ciitre inactiune?" Cum sa Întelegem in mod practic
"inactiunea"?

Eu am povestit deja 0 istorie despre faptul ca la un monah a venir ucenicul sau ~i a spus ca este gata sa Îndeplineasca once activitate. La Început monahul i-a propus acestuia sa sadeasca morcovi cu frunzele În jos. Se spune ca Serafim Sarovski a mutat dintr-un loc În altul zilnic 0 stiva de lemne. În !ndia acest
36 >!\' 37

lucru se nume~te deta~area de rezultatele muncii. În tinerete eu am Întocmit lista problemelor urgente pe care trebuia sa le Îndeplinesc a doua zi. Lista mea cre~tea treptat ~i se umplea. Când am ajuns la punctul 40 am observat ca am Început sa obosesc ~i sa cad În depresie temându-ma ca nu voi reu~i nimic. Atunci eu am aruncat toate listele hotarând sa vad ce se va Întampla. Nu s-a schimbat nimic. Ceea ce nu trebuia sa fac nici nu mi-am amintit, iar restul rn-a obligat sa rezolv situatia. În conceptia mea acti vitatea este legata de dorinte, de scop adica de con~tiinta care se Întoaree În permanenta la scop. Cu cât exista mai multa dependenta de rezultatul final, cu atât mai puternic ne temem, ne framântam, ne suparam pe cei care ne Împiedica sa actionam, cadem În depresie daca nu reu~im. De aceea, peptru educarea ueenicilor Ii s-a propus la Început sa Îndeplineasca actiuni fara scop. Aceasta Înlatura dependenta de dorin!e. Daca ac!iunea se savâr~qte fâra ata~ament ea nu dauneaza sufletului ~i se poate numi activitate adica ac!iune care se Înfâptuiqte din exterior ~i nu are loc În interior. Aeeasta permite sa te ocupi de oriee activitate ~i sa pastrezi sentimentul Divinu!ui În suflet. Îmi aduc aminte de un fapt curios. În ~coala iezui!ilor, se pare ca a existat urmatorul test pentru alegerea celor mai buni ucenici. Unui monah tânar i-au stabilit 0 convorbire, sa zicem la ora noua. El a venit din timp ~i a a~teptat. Au trecut cinci, zeee minute dar el nu a fost chemat. A trecut 0 ora, apoi doua, trei. $i În tot aeest timp, pe neobservate, cineva I-a urmarit pe acest monah. Daca a manifestat cel mai mie semn de

nemul!umire, suparare, el a fost scos din rândul candida!ilor pentru un loc de raspundere. Cel care se enerveaza, se grabqte, se framanta, nu poate sa indeplineasca 0 sarcina serioasa. La vikingi, Înainte de lupta, osta~ilor Ii se dadea sa bea 0 fiertura de burete pestri!. Con~tiin\<!lor ramânea curata iar frica ~i framantarile treeeau Întrucât disparea dependen!a de dorin(e. În India, in con!inutul Muturii sfinte "soma", În afara de lapte se gasea fiertura de burete pestri!. Înainte de lupta Ii se spunea !uptatorilor: "Tu ai murit deja de aeeea lie nu mai poate sa-Ii fie frica, nu mai poli sim!i ura ~i nu te poti framanta. Du-te ~iindeplinqte-!i datoria". S-au franat straturile con~tiin!ei ~i dorin!elor exterioare legate de corp, dar s-au deschis cele interioare, mult mai ample. Pentru a te ocupa de filozofie este necesar sa vezi unitatea ascunsa a tot eeea ce se petrece În lumea Înconjuratoare. Pentru a percepe unitatea cu aceasta este neeesar sa ie~i În plan subtil dezicilndu-te de cele exterioare. De aceea, filozofia adevarata s-a unit Întotdeauna strans cu mistica ~ireligia. Pentru omul din Occident important este organu! care na~te func(ia. Pentru omul din Orient func(ia importanta este aceea care creeaza organu!. De aeeea, pentru filozoful din Occident este interesant felul cum este alcatuit organul, iar pentru cel din Orient cum lucreaza aeesta ~i cum este legat de celelalte organe. De aceea, medicina din Occident trateaza numai organul iar cea din Orient se strâduie~te sa echilibreze func(iile Întregului organism, ale tuturor organelor sale. De~i meritele medicinii occidentale ~i orientale precum ~i ale filozofiei sunt de
'~ 39

38

necontestat, cu cat ne dezvoltam mai mult, cu atat mai mult Întelegem ca pentru a vedea unitatea a tot ceea ce se petrece, pentru a trata organismul ca un tot este de mai mare perspectiva decat sa ramanem la studiul unor organe separate. Apropo, problema referitoare la ce este primordial functia sau organul, Într-o oarecare masura deja a fost stabilita de psihologul sovietic, Leontiev. În lucrarile sale el a descris urmatorul fapt: daca organismul nimere~te În conditii noi, atunci cateva organe pot sa creeze Împreuna 0 functie noua. ~i ca urmare a acesteia Începe sa se formeze noul organ. Astfel, se poate spune ca sunt corecte ambele expresii. Functia creeaza organul, apoi organul Îndepline~te func!ia. Pentru mine, filozofia orientala, strategia ei de În!elegere a lumii, se prezinta ca func!ie, ia,r filozofia ~i medicina occidental a se prezinta ca organ care functioneaza ca ceva ajutator. Principiul inactivita!ii permite deconectarea func!iei secundare ~i Întoarcerea la cea primara adica la aceea care a existat pana la organ, pâna la lumea materiala, acolo unde lumea a fost un punct unit, stralucitor.

DIVERSE

Cum se poate Înviita metoda dumneavoastrii? Esenta metodei mele consta În dezvoltarea gândirii. Înainte am crezut În mod naiv ca se poate gasi cartea sacra sau se poate iIltra În contact cu 0 oarecare fiin!a extraterestra care Îmi deschide toate tainele universului. Apoi am În!eles cu uimire ca a cunoa~te tainele este jumatatea problemei, trebuie Însa Înteles ce allume ai descoperit. Toate tainele universului sunt dezvaluite În jurul nostru. Pur ~i simplu noi nu le observam ~i nu illtelegem esen!a lor. Eu m-am sculat de diminea!a ~i mi-am tumat ceaiul. Am mâncat un sandvi~ ~i am coborât În strada, am eumparat ziarul, am pleeat la lucru. În aceasta situa!ie, ea ~i În orice situa!ie. cel mai neÎnsemnat eveniment de!ine Întreaga taina a universului. Taina se dezvaluie pe masura dezvoltarii noastre.

40

,{>..

41

Întelegerea evenimentului Înseamna cuprinderea În accla~i timp a trecutului, prezentului ~i viitorului. A prevedea viitorul nu Înseamna Însa ~i Întelegerea esentei celor Întamplate. Pentru cuprinderea concomitenta a trecutului, prezentului ~i viitorului este nevoie de energie. Cu cat posedam mai multa energie psihica, cu atat mai amplu putem sa gandim. Energia psihica se stinge daca nu este alimentata de iubire. Înseamna ca este imposibila cunoa~terea lumii fiira amplificarea iubirii În sullet. Ne Întoarcem la diagnosticarea mea. Eu viid deformarea structurilor de camp. Cruciulitele, romburile, cateva zeci de situatii. Facand observatii cu privire la deformarile de camp se pot trage concluzii; În cutare ~i cutare situatii are lac deformarea campului care poate duce la Îmbolnavire. Daca se analizeaza cateva mii de situatii, se poate compune schita comportamentului ~i atitudinii corecte fata de lume. Esenta descoperirii mele consta În faptul ca dupa multi ani de cautari concentrate Într-o anumita directie eu am vazut structuri de camp primordiale fata de relatia cu obiectul, de~i ~tiinta a afirmat Întotdeauna categoric ca structura de camp este secundara. Descoperind structurile de camp primordiale, eu am observat cu uimire ca deformarea acestora duce nu numai la Îmbolnaviri, ci ~i la distrugerea destinului, a caracterului ~ia psihicului. Eu am Înteles ca nu organul trebuie tratat ~i nici chiaI' Întregul organism a~a cum este la moda acum În medicina. Trebuie tratat destinul omului, psihicul, caracterul ~i corpul acestuia. Veriga principala În toate acestea s-a dovedit a fi caracterul ~i conceptia despre lume a omului. Fara 0 conceptie

corecta despre lume nu exista 0 gandire justa. Fara 0 gandire

corectâ nu se var na~te emotii corecte. Emotjile incorecte duc
la un comporta ment incorect iar apoi la distrugerea psihicului ~i saniitatii. 0 adevarata descoperire destinului, pentru mine a noastre se

devenit Întelegerea faptului ca emotiile noastre ~i structurile de camp sunt unul ~i acela~i lucru. Însa sentimentele profunzime de care depinde nu numai corpul,ci destinul. Eu trebuia sà analizez câteva zeci de mii de situatii diferite pentru a crea 0 asemenea În(elegerea viziunii corectà viziune. Urmàtoarea descoperire a pentru mine a fost urmàtoarea; asupra se poate trata dandu-i omului boli precum Împart În doua straturi; de suprafata, care depind de corp ~i de ~i psihicul ~i

a lumii. Se pare ca ampla schimbare

lumii poate trata ~i asemenea

cancerul. Ca atare, conceptia incorecta despre lume poate duce la cele mai grave boli. Cultura occidentalà orienteze spre dezvoltarea s-a obi~nuit sà se invers, a materialà. În primul rand 0 locuin!à

~i hranà apoi gandirea ~i ideile. Cultura ràsàriteanà,

vorbit despre prioritatea con~tiintei. Gandurile corecte sunt mai importante decat lacuinta ~i bucata de paine. Lumea oriental à a nàscut idei ~i unele din imensa loI' cantitate, treptat, au devenit putere materiala. Nu demult un om mi-a spus; În\elegem cà ne Îndreptàm bani, tehnologie, idei nu "Noi, pe plan international, Noi avem totul; spre catastrofii.

putere. dar nu avem idei. Nu ne Închipuim principalul pericol pentru omenire.

deloc ce se poate face pentru a schimba situatia". Dar lipsa de constituie

42

4;

43

Principalul pericol se ascunde În conceptia incorecta despre lume ~i ne~tiinta de a gândi. Acum 0 suta de ani resursa principala a bogatiei a fost materia prima. Apoi, dupa câtva timp, 0 asemenea bogatie au devenit tehnologiile. Cu douàzeci-treizeci de ani În urma Întreaga lume a observat cu stupoare ca bogatia principala devine informatia. Japonia a aratat clar lumii ca ideile se pot vinde ~i cumpara. Noile idei au devenit 0 resursa de Îmbogatire rapida ~i reala. În acela~i timp lumea a Înteles cu uimire ca ideile pot omorÎ ~i pot distruge mai putemic decât orice anna. ldeile au devenit 0 for(à materiala. ,,Eu doresc ca baioneta sa fie consideratà egala cu pana", - a scris Maiakovski. În Rusia ideile au navalit cu for(à Înca Înainte de revolutie ~i experienta bol~evismului este marturia ~cestui lucru. Cele spuse marturisesc ~i urmatoarele: cea mai teribila ~i vicioasa idee este nimica toata În compara(ie cu 0 idee frumoasa ~i neperfectionata ale carei defecte nu se vad. Bol~evicii au demonstrat tuturor ca pentru fericirea generala trebuie distrus statul ca organ al reprimarii. Dar când statul a fost distrus ei au fost nevoi(i sa creeze un aparat represiv mult mai crunl. ldeile neperfec(ionate, neÎntelegerea legilor mondiale au distrus destinul ~i sanatatea statu lui iar aparatul represiv a devenit din ce În ce mai mult panaceul putemic salvând organismul de la pieire. La unna urmei, socialismul s-a prabu~il. Au Învatat oamenii sa gândeasca? Urmatoarea experien(à vorbe~te despre contrariu!. Statul a fost distrus din nou. Însa distrugerea repetata a avut loc nu numai la nivelul fizic ci ~i la cel spiritua!. Au crezut
44

cu totii cu sfintenie ca democratia Înseamna lipsa asupririi rara sa Înteleaga ca democratia poate sa existe numai În conditiile celei mai severe discipline ~i a dictaturii legii. În Occident democratia s-a nascut pentru apararea proprietatii private iar În Rusia, dupa 1917, pur ~i simplu nu exista proprietate privata, ceea ce Înseamna ca nu exista nici apararea drepturilor omului. De aceea, În Rusia postsovietidi nu putea exista democratie. ~i ceea ce s-a numit democratie de fapt a devenit 0 lipsa a legilor. În asemenea cazuri, se Întorc cu totii la mecanismul primitiv, În care cei mai puternici Îi omoara pe cei slabi sau Î~i Însu~esc averea lor. ~i aparitia unui grup de oameni bogati care au acaparat aproape Întreaga bogatie a tarii constituie un rezultat logic al neÎntelegerii a ceea ce Înseamna 0 democratie adevarata, de ce a aparut socialismul, ce se petrece azi În lume ~i ce trebuie Tacut pentru ca 0 parte a liderilor care s-a Îmbulzit În fata sa nu-i distruga pe cei rama~i În urma ~i Împreuna cu
ace~tia pe ei În~i~i.

Conceptia corecta despre lume ~i Întelegerea devin acum mult mai importante decât locuinta ~i bucata de pâine. lar În cautarea unei asemenea Întelegeri noi ne Întoarcem din nou la adevaruri sfinte. Într-un sens nou suna fraza biblica obi~nuita: "Nu numai cu pâine traie~te omul". Din ce În ce mai mult ideile se umplu de for(à iar prin lipsa Întelegerii corecte, creatorii lor sunt Împin~i din ce În ce mai aproape de prapastie. La Începutul secolului trecut, un lucrator necunoscut al biroului de brevetare a scos fonnula: E = mc'. Au trecut aproape treizeci de ani. În principiu, 0 perioada neÎnsemnata ~i a urmat
:~.

45

explozia bombei atomice. Explozie care a proclamat ca pana la sinuciderea colectiva a ramas destul de pu!in timp. Dupa circa treizeci de ani, au aparut submarinele atomice, fiecare dintre ele poate distruge Întreaga omenire. S-a schimbat oare prin aceasta con~tiin!a ~i concep!ia noastra despre lume? Nu, ea ramane În urma din ce În ce mai mult fa!a de posibilita!ile noastre. Daca noi nu ne yom schimba, yom muri. Acum, acest lucru Începe sa-I În!eleaga fiecare. Din timpuri stravechi, În Orient s-a subliniat faptul: schimba-te ~i vei putea schimba Întreaga lume. Pentru a te schimba trebuie sa ai idei juste, un comportament just; trebuie sa În!elegi legile dupa care traie~te universul, trebuie sa educi sentimentele tale pornind din iubire ~i bunatate, Omul cu un suflet nedesavar~it nu poate sa atinga de tainele existen!ei. El piere pur ~i simplu. Medicul un suflet nedesavar~it nu aduce foloase pacientului, savantul un suflet nedesavar~it va face descoperiri care vor duce pieirea oamenilor. În ultimii 0 suta de ani omenirea a nazuit se cu cu la sa

Într-un fel. un profesor a zis: "Eu nu urmaresc sa dau cuno~tin!e studenlilor. Peste ca!iva ani toate acestea se VOl' schimba. Eu Îi Înva! sa lucreze cu aceste cuno~tin!e, Îi ÎnVa! sa judece corect". Noi nu am fost mult timp studen!i ~i profesori buni. Acum ma uit la televizor ~i vad cum Înva!am sa gandim. ~i de la repro~uri superficiale, ura ~i Învinuire care au drept scop Înlaturarea problemelor care ne deranjeaza, noi trecem la În(elegerea legaturii dintre evenimentele care se petree. Nu trebuie sa cautam vinova!i pentru a revarsa asupra loI' supararea, ci trebuie sa ne dezvoltam ~i sa ne schimbam noi În~ine. Aceasta va fi cea mai buna aparare de repetarea grqelilor trecutu!ui. Diagnosticand structurile de camp, eu am Înva!at sa gandesc. Se pare ca organismu! minuscul ~i uria~ul stat traiesc dupa legi comune. Astfel, daca va cuprinde dorin!a sa va Însu~i!i metoda mea, În primul rand Începe!i sa gandi!i.

consume ~i nu sa acumuleze. Faimoasa bucata de paine devine din ce În ce mai importanta. Pentru În!elegerea lumii se consuma din ce În ce mai multa for!a decat pentru ob!inerea painii. Lumea s-a dezva!at sa gandeasca. Filozofii ~i În!elep!ii au disparut. Nimeni nu vrea sa dea, to!i VOl' a consume. s A devenit simptomatica nu numai medicina ci ~i economia, politica ~i filozofia. Daca a aparut 0 problema, ea trebuie Îndepartata. Nu ne-am obi~nuit sa ne Întrebam de ce a aparut problema ~ide ce apari!ia ei este legica.

46

,'-'!>'

47

SANATATEA

acest lucru a luat 0 Întorsatura de nesuportat. Parerea ei este de necontestat, hotdriirile ei sunt definitive ~i indiswtabile. Cine este de vina, În cine rezida cauza, În mine sau În ea? În linii generale este ortodoxa care pretin de sa aibd lin statut de religie unica ~i corecta. Va rog sa ne ajutati, numai ciiteva riinduri ne pot ardta
calea co recta.

Dumneavoastrà probabil cà a\i observat cà simptomele paranoide apar la personalità\ile ie~ite din comun. De unde apar ele? Problema constà În faptul cà dorin\ele noastre sunt emo\ii care cuprind trecutul, prezentul ~i viitorul. Cu cât sunt mai ample sentimentele noastre, cu atât mai mult trec În viitor ~i aceasta Înseamnà cà intui\iile, viziunile spontane, influen\a asupra lumii Înconjuràtoare se pot dezvolta cu atât mai puternic. Cu cât sunt mai ample dorin\ele, sentimentele omului, cu atat mai Înalt este nivelul energiei ~i cu atât mai mult poate obtine mai mult de la viaiâ. Închipui\i-và un om de~tept, capabil, talentat dar În acela~i timp pasiv, timid ~j fricos iar langà el un om mediocru care este neÎnfricat, energic, plin de voin\à, cu mândrie excesivà, cu dorin\e amplificate. Dumneavoastrà yeti Întelege care din ei va ocupa un post de conducere. Cel de~tept, În cel mai bun caz, va fi adjunctul sau ad interim. Cu cat este mai puternic contactul omului cu viitorul, cu atât mai puternic influenteazà prezentul ~i ÎI dirijeazâ. Multi vindecàtori tocmai a~a (rateazâ. Ei sunt În contact cu planurile subtile pe care le folosesc. Dumneavoastrà Întelegeti cà un
<-, ,';

Eu sunt programator care de la sine Înseamna diagnosticare. Problemele mele le cunosc mai mult sau mai putin, mtr-un fel sau altul ma desCllrc cu ele, chiar daca nu suta la sutd. Dar nu este vorba despre mine ci despre sotia mea iubitd. Cu mai mult de un an În urma cuscrului i s-a ÎnUimplat 0 nenorocire: s-a Îmbolnavit grav de rinichi ~i splina. Cuscrul este militar ~i nu este Înclinat spre giindire religioasa, dar sotia mea, cu atiit mai mult, a hotariit sa-I "salveze" În felul ei. A trecut un an de ciind cuscrul tine toate posturile ~i se roaga În fiecare dimineata. El s-a restabilit, slava lui Dumnezeu, defapt e deja sanatos. Dar s-a schimbat caracterul sotiei mele. Vai de mine, nu spre bine. A aparut Încrederea nestramutatd În justetea proprie. Aproape un an nu am acordat acestui fapt 0 importanta deosebita dar acum
48

49

asemenea tratament ajuta corpul dar dauneaza sufletului. Întrucat scopul acestui tratament cons ta nu În cunoa~terea lumii ~i schimbarea deplina a omului, ci numai În Îmbunatatirea parametrilor fizici. Cand omul 1 se adreseaza lui Dumnezeu prin intermediul iubirii, el mare~te sensibil amploarea sentimentelor sale umane. Atunci poate sa apara posibilitatea de a trata, de a vedea viitorul, pot sa se deschida supracapacitatile. Daca nu exista 0 prioritate dura a iubirii Divine asupra a tot ceea ce este uman, atunci omul atrage pe neobservate supunerea fata de dorinte!e sale, falii de viitor ~i de spiritualitate etc. Un asemenea mecanism este destul de raspandit. lata de unde provine pilda despre Îngerul-diavol care a fost mult mai ,apropiat de Dumnezeu ~i care, tocmai de aceea, a primit 0 explozie mult mai mare a capacitatilor ~i senti mentelor. El a pierdut legatura cu Dumnezeu, a Încetat sa simta În sine prioritatea Divina ~i s-a renascut În necuratul. Îmi aduc aminte de momentul cand 0 femeie mi-a spus urmatoarele: "Cu cat ma rog mai mult, cu atat mai mult vreau sa Înjur ca un birjar". Ea era ~ocata ~i se considera pierduta. Eu i-am explicat cà acesta este un proces natural. Cu cat nazuim mai puternic spre Dumnezeu, cu atat mai mari eforturi ne sunt necesare pentru a depa~i umanul. Nu oricine are putere sa reziste la aceasta. De aceea, pentru a supravietui ~i a nu decadea suflete~te, oamenii care nazuiesc rara cale de Întoarcere catre Dumnezeu ~i-au u~urat sarcina prin renuntarea la bani, la sex, la mancare Îmbel~ugata, la comunicare, s-au retras În manastiri

~i pe~teri. Cand s-a primit portia de Divin, cand aceasta s-a rcvarsat În uman ~i cand s-a elaborat mecanismul depa~irii dcpendentei de fericirea dobandita, atunci aceasta informatie poate fi primita de altii rara pericolul de a pieri. Paranoia a aparut la omul care vede chipurile 0 imagine clara. El Întelege mai bine ce este de racut, el are 0 intuitie mai buna, el calculeaza orice situatie ~i se obi~nuie~te treptat cu faptul ca el are Întotdeauna dreptate, uitand ca adevarata ~i absoluta cunoa~tere se ascunde În sufletul fiecarui omo Întelegerea corecta ~i clarvazatoare a lumii va ceda Întotdeauna În fata adevarului Divin, se va contrazice totdeauna cu logica Divina Într-o oarecare masura ~i niciodata nu va fi desavar~ita. Prin adresarea catre Dumnezeu, ata~amentul ulterior spre uman poate fi amplificat sau diminuaI. Daca ne adresam lui Dumnezeu pierzand propria dorinta ~i telul, daca am lepadat con~tiinta ~i am simtit lipsa de aparare, atunci Divinul se transforma În uman În mod natural ~i lini~tit. Un uman de acest gen continua sa contina În launtrul sau iubirea simtind În permanenta propriul sau caracter secundar. Însa daca noi ne adresam lui Dumnezeu cu dorinte ~i teluri ascunse, aceasta Înseamna, ca În subcon~tientul nostru umanul este totu~i primordial ~i, ca atare, acesta va Încerca Întotdeauna sa Înabu~e Divinul ~i sa devina diabolic. La sotia dumneavoastra, adresarea catre Dumnezeu a fost un mijloc de Înraptuire a dorintelor sale. Scopul a fost viata, sanatatea, dorinta de a-I ajuta pe omul apropiat. Atunci cand ea 1 s-a adresat lui Dumnezeu, amploarea posibilitatilor sale a ','<

50

51

devenit mult mai mare dar lacomia subcon~tienta a Învins iubirea. Salvand sanatatea tatalui sau, ea, Într-o oarecare masura, a daunat propriului suflet. De aceea trebuie sa Întelegeti ca nu pot exista pretentii la Ortodoxie. Eu consider ca pentru Început sotiei trebuie sa i se explice faptul ca sentimentul de dreptate proprie absoluta constituie tocmai diavolismul. Dreptatea absoluta presupune cunoa~terea absoluta ceea ce nu Îi este accesibil omului. Numai Creatorul poseda acest lucru. lritarea, condamnarea, incontestabilitatea parerii, duritatea falii de oameni, toate acestea constituie pierderea Divinului ~i triumful umanului. Întorcandu-ne la ortodoxie, va spun: Întrucat umilinta este una din principalele binefaceri, dumneavoastra va yeti putea ajuta sotia nu numai cu vorbe ci ~i prin comportament. Daca În aceste momente dumneavoastra puteti pastra sentimentul iubirii, eu cred ca, cu timpul, sotia se va face bine.

Îlltiimpla, boala ei s-a transferat la mine? Mama nu a citit cartile dumneavoastra. Ea numai tipa: "parase~te-l" pc flacaul tau ~i nu 0 sa mai ai probleme cu vezica Jlrinara!" Eu nu pot sa-mi dau seama despre ce este vorba. Am Încercat de toate, dar boala nu trece. În rest eu SUNT UN DM FERICIT! Îmi canta sufletull Eu iubesc ~i SJllltiubitiJ.,am 0 activitate Îndragita. Eu am absolvit ce am VTllt. Am 0 multime de prietelli. Eu Îl iubesc pe Dll1llllezeu, iubesc Creatia Lui. Dar aceasta fericire deseori este ÎlltreTllpta de dureri illsuportabile care dureaza ore Îlltregi. Puteti sa-mi dati vrelln sfat?
De~i marna dumneavoastra nu a citit cartile mele, ea a reu~it sa capteze legatura dintre boala ~i situa(ie. Vezica urinara, ginecologia este 0 tema a iubirii umane ~i a relatiilor persona le. Cu cat mai puternic ne Înclinam noi În fata umanului, cu atat mai activ se cupleaza mecanismul fricii, supararii, geloziei. Daca marna dumneavoastra nu a primit purificarea În tinerete, atunci ~i dumneavoastra e putin probabil ca 0 yeti primi prin omul iubit ~i atunci se Îmbolnave~te sau moare copiluI dumneavoastra. În subcon~tientul dumneavoastra e putin probabil ca yeti putea primi durerea de la omul iubit, de aceea, dumneavoastra vi se da durere pentru a trata boala. Puteti sa va despartiti de omul iubit ~i atunci cistita va treee, dar daca acest om v-a fost harazit, atunci despartindu-va, puteti muri. De aceea este mai bine sa rezolvati problema prin schimbarea propriei persoane.
'., "'''":~.

Diagnosticul meu este cistitiJ. cronica. În ultimul timp are loc 0 Înrautatire frecventiJ., pur ~i simplu ma urc pe pereti de durere. Timp de doua-trei ore urlu de durere, apoi Încet-Încet Înceteaza. Prima criza a avut loc la 14 ani. Acum eu am 19 ani. fii mama mea a suferit de aceasta boala. Dar dupa divortul de tatal meu, acum patru ani ~i jumatate, ea nu a mai avut crize. Cand am fost externata din spitallinde am fost tratata cu un medicament puternic, mama iar a facut 0 criza. Efectul medicamentului a trecut iar eu sunt din nou bolnava. Ce se
52

53

Nu demult a venit la mine 0 pacienta a carei fiica a avut 0 problema serioasa

- insuficien!a cardiaca. Au

Fiira distrugere nu exista dezvoltare. Orice supàrare este zalogul dezvoltarii daca dumneavoastra pastra!i iubirea În suflet. Daca nu acceptati supararea ~i Începe!i sà va supara!i din ce În ce mai tare, aceasta Înseamna ca nu dori!i sà và schimba!i, nu vre\i sa và apropia!i de Dumnezeu. A~adar Înva!a!i-và sà ier!a!i jignirea, iar pentru aceasta Înva\a!i sa accepta!i Înjosirea dorin!elor, pàstrând iubirea de Dumnezeu. Noi avem douà tipur; principale de dorin!e: una este legatâ de continuarea vielii. aceasta este dorinp sexuala, cealalta este legatà de apararea vie!ii ~i de dezvoltarea ei ceea ce este impulsul de voin!à ~i de gândire. Repeta!i În permanen!a În sinea dumneavoastra ca va ve!i supune voin!ei Divine, cà voin!a este secundara. Repeta!i ca atrac!ia sexuala este pentru dumneavoastra secundara iar !elul suprem ÎI constituie iubirea de Dumnezeu. Limita!i-va periodic voinp, scopurile ~i dorin!ele
1

Tacut opera!ia.

Totul s-a desTa~uratminunat. Fiica nu a avut nici 0 complica!ie, iar marna a fost fericita. Dupa doua luni, ea a sim!it 0 umflatura În pieptul ei. Ea s-a adresat medicilor ~i a aflat diagnosticul cancer. I-au Tacut 0 opera!ie, dar aceasta nu a ajutat-o. Astfel, tumora a trecut În metastaza. Au trecut la chimioterapie. Metastaza s-a extins. Cu aceasta problema spus. Durnneavoastra a!i avut 0 imensa inertie de suparare ~i 0 inertie mica de iubire. Iner!ia iubirii s-a diminuat, iar inertia supararii s-a marit pentru ca dumneavoastra v-a!; suparat mult ~i Îndelungat. No!iunea de a 0 ierta pe fiica dumneavoastra nu va este cunoscuta. Când vi s-a Tacut opera!ia, "dându-va suparare", boala a fost Înlaturata. În iubire, chiar ~i În cele mai neÎnsemnate situa!ii, noi expunem Întregul spectru de rela!ii fa(â de lume ~i univers. La fiica dumneavoastra, În cea mai nevinovata situa!ie, a Început sa se dezvolte intens neacceptarea lumii. Orice mi~care În univers constituie un conflict al prezentului ~i viitorului. Cea mai lini~tita ~i echilibrata situa!ie are la baza un conflict. Incapacitatea de a depa~i corect conflictuI Însearnnâ renun!area la dezvoltare. Dumneavoastra v-a!i privat fiica de posibilitatea de a trece printr-o situa!ie traumatizanta. Aceasta situa!ie s-a nascut la dumneavoastra. În!elege!i pentru Început ca orice suparare Însearnna oprimarea dorin!ei dumneavoastrà, distrugere de suprafa(â. marna a venit la mine. Eu i-am explicat ca totul este foarte simplu. Iata ce i-am

dumneavoastra sexuale. Învà!a!i sà primi!i orice Înjosire drept salvarea oferita de Dumnezeu. Atunci, orice boalà va constitui posibilitatea de a percepe slàbiciunea umanului, caracterul sau secundar ~i primordialitatea iubirii Divinului. În loc de chinuri, de distrugere va fi 0 durere Îmbucuratoare de crea!ie. "De ce Dumnezeu Îmi asemenea neplaceri? Oare eu sunt a~ade rau?" Un pacient rn-a Întrebat: da

"Nu de ce ci pentru ce, - I-am corectat eu. - Neplàcerile vi s-au dat nu pentru faptul ca sunte!i ràu, ci pentru ca dumneavoastrà sà deveni!i mai bun." Pentru a supravie!ui unei pierderi umane, trebuie sà vedem În orice iubirea Divinà. Când Începi sa În!eJegi prin ce fire invizibile este legata lumea, cum

il !

54

.:::.~'\'

55

un lucru provine din eelalalt, atunci Întelegi ca nu exista vinovati. Dacâ nu existâ vinovati, atunci nu exista nici cei cafe au dreptate. Daca nu exista cei care te-au suparat, atunci nu vor fi nici cei care sa se supere. Îndepartati prin pocainta toate supararile pe femei, Învatati Sa pastrati iubirea În momentele când pierdeti ceva, mariti În permanenta inertia iubirii. ~i atunci când yeti Învata sa nu va suparati, Învatati-o ~i pe fiica dumneavoastra sa se roage ~i sa comunice cu Dumnezeu iar atunci boala nu va mai fi neeesara. Ne Întoarcem la autorul notitei. Regiunea pieptului Înseamna suparare, partea de jos a burtii Înseamna dezicere de iubire, lipsa de dorinta de a trai. În cazul În care au apiirut aceste probleme la 14 ani, tocmai În timpul pubertatii, Înseamna ciaproblemele vor exista ~i la viitorii dumneavoastra copii. Încercati sa va purtati cu omul iubit precum cu un prieten, sa uitati pentru un timp de sex. Învatati sa acceptati durerea de la alti oameni drept purificare a sufletului dumneavoastra. Prin ce suntem legati de lume? Prin sex, mâncare, respiratie ~i con~tiin!ii. Exista tehnici diferite de depa~ire a acestei dependente care pot fi folosite. Vreau sa amintesc Înca 0 data: În sistemul meu se ascunde un mare pericol. Acesta este 0 atitudine pragmatica fata de rugaciune. 1ubirea de Dumnezeu ofera sanatate ~i fericire, dar adresându-ne lui Dumnezeu, noi trebuie Sa uitam de sanatatea ~i fericirea noastra, altfel noi rezolviim problemele apropiate, tactice dar cream pentru noi probleme strategiee ~i mult mai ample. Chiar daca nu va trece deodata durerea, sa nu va fie 56

frica, sa nu cadeti În depresie. Dumnezeu nu va propune drept sarcina un lucru care nu are rezolvare. În fata dumneavoastra sta 0 sarcina ~i esenta aeestei sarcini nu consta În faptul de a dobândi sanatatea ci În faptul ca prin boala sa simtiti În dumneavoastra Divinul. Aceasta sarcina poate fi rezolvata. ~i mai devreme sau mai târziu, 0 yeti rezolva. Puteti sa nu va Îndoiti cà boala va treee.

,.~.'.-!\'

57

~TIINTA

~I RELIGIA

voastra, confirmate pe deasupra de destine umane concrete. Întrebarea este urmatoarea: ce fel de influenta are asupra und asemenea judecati a dumneavoastra (aratata mai sus) parerea (subcon$tienta) a biirbatilor de pe Pamant? Multumesc pentru carti; le citesc, ma straduiesc sa ma descurc. Sunt foarte perseverent. Cel mai interesant lucru este ca mi-am schimbat pu ternie parerea despre ce inseamna a fi fericit. La drept vorbind, vechile conceptii s-au dus, cele noi inca nu s-au inradacinat clar, dar este sigur ca ele vor fi deja altele. v -ati gândit vreodata de ce tocmai femeile au zburat "pe

Se spun~ ca Dumnezeu nu da incercari peste puterile tale. Nu ma indoiesc de faptul ca primul biirbat $i prima femeie au fost 0 creatie desavar$ita a Domnului. De aceea postulatul referitor la pacatul originar al femeii nu este adevarat. Cu cM sunt mai perfecte creatiile, cu atat mai mari incercari trebuie Sa suporte. Ceea ce s-a intamplat cu Adam $i Eva constituie tocmai aceste incercari. Prima incercare a fost cea de a trai viata . Paman teasca. Exista ceva ~om~n $i exista ceva diferit pentru biirbat $i pentru femete. ln scriptura se spune: "Nu judecati". Rezulta ca de la inceput femeia a primit 0 senti~ta definitiva. Eu inteleg ca dumneavoastra scrieti desp~e ceea ce arata in momentul dat cercetarile dumnea-

miitura" În Evul Mediu? De ce inchizitia a omorât sute de femei? De ce cazurile de levitatie spontana au existat tocmai la femei? Femeile deseori au recunoscut În fata lui Dumnezeu ca au zburat ~i au fost arse pe rug. 0 permanenta nazuin(ii spre Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu, duce la imense capacitati. Nu fiecare poate sa se descurce cu fericirea care ÎI invadeazii subit. În problema originii omului, eu În general sunt adeptul teoriei lui Darwin. Pur ~i simplu trebuie sa ai 0 atitudine corecta fata de Biblie. Marile adevaruri nu pot veni prin orice explicatie. Atunci când apare la noi ceva nou, noi Încercam sa.1 recunoa~tem pornind de la evenimente vechi schimbând numai legaturile obi~nuite dintre ele. În Biblie se spune ca la Început va apare Antihrist ~i numai dupa aceea Iisus Hristos. El ÎI va Înfiera pe Antihrist pentru 0 : :". 59
, 1

58

mie de ani. Sa Încercam sa ne Închipuim, pornind de la Apocalipsa, ce poate sa Însemne acest lucru? Mai degraba, În viata reala, aceasta va arata În felul urmiitor: În decursul câtorva secole va exista prioritatea de necontestat a iubirii Divine fata de pasiunile ~i dorintele umane nu numai În con~tiintii, ci ~i În senti mente. Cum poate arata un spirit malefic? Acesta a fost cel mai de~tept ~i mai frumos dintre Îngeri. Prin el trebuie cel mai clar exprimata esenta umanului. Motiv pentru care el s-a dezis de Divinul din sine. Toate valorile se rezuma la con~tiinta ~i dorinta. Astfel, ne Închipuim un om orbitor de frumos, natural, tânar, din cale afara de de~tept ~i incredibil de sensibil. ,.Diavolismul reprezinta genialitatea rara iubire". Dar iata Ca sensibilitatea spiritului malefic ~i creierul sunt atât de imense, Încât au devenit pentru el mai importante decât iubirea Divina. De minte deja am vorbit, sa trecem la sensibilitate. La femei sensibilitatea este incomparabil mai Înalta decât la barbati. Pentru a na~te, femeia trebuie sa se concentreze asupra vietii ~i lnseamna Ca spiritul malefic trebuie Sa fie femeie. Apropo, culoarea neagra produce asociatii Întunecate, Înseamna ca spiritul malefic trebuie sa fie blond. În mod cert, necasatorit. Rezulta - Antihrist cu chip de femeie. 0 blondina, tânara, frumoasa, cu sensibilitate imensii, dar dacii exista dependentii de con~tiinta ~i dorinte atunci trebuie sa existe neÎnfrânarea sexuala, condamnarea deschisa sau ascunsa a altor oameni. Ea poate sa nu condamne În mod deschis dar poate sa-i provoace 60
~

pe altii sa condamne sa se Închine În fata frumusetii ~i sexualita(ii. Se pune problema: cum poate oare ea sa atraga dupa sine masele de oameni? Ea poate sa fie sotia sau amanta unui politician renumit, de care depinde soarta omenirii. $i cu cât ea ÎI leaga pe el mai puternic de fericirea umana, cu atât mai sinuciga~e trebuie sa fie hotarârile lui politice. Vi se pare chipul lui sufieient de convingator? Sa Încercam sa cautam 0 alta aetivitate. Cum se poate influenta un grup mare de oameni, obligândui pe neobservate sa se Închine În fata eapaeitatilor ~i a sexualitatii? Riispunsul este simplu: arta. Ea exercita cea mai puternica influenta tocmai asupra subcon~tientului. Nu demult am avut un caz curios. Pacientei, a carei stare a fost destul de buna, i s-au Îmbolnavit copiii ~i nepotH ~i a ie~it la suprafata programul de autodistrugere. - Pe dumneavoastra, cu câteva zile În urma, v-a jignit ~i va Înjosit omul iubit. Dumneavoastra nu ati putut sa suportati deloc acest lucru, - i-am explicat eu ei. - Nimic asemaniitor, totul a fost normal. Eu nu am Înteles nicicum de unde a apiirut acest puternic val negativ. lar apoi, din Întâmplare, În timpul convorbirH, a devenit clar ca ea s-a uitat la 0 transmisie În care i-a placut foarte mult 0 cântareatii. Eu am modelat situatia ~i am ramas uluit. Închinarea launtricii În fata Întelepciunii, frumusetii ~i sensibilitatii il ata~eaza puternic pe om de baza dorintelor ~i practic, deodata, rabufne~te programul de autonimicire. Mi-am adus aminte deodata de porunca biblica: sii nu-ti faci idoli.

continuarii ei, ceea ce Înseamna sexualitate ~i sensibilitate.

.'" ~.

61

Deci, sa ti-I Închipui pe Antierist În chip de blondina frumoasa, necasatorita ~i sensibi/a, este complicat. Pentru mine este complicat sa-mi Închipui ca va veni Hristos, se va a~eza pe tran ~i va j udeca pe fiecare. Pentru mine este compl icat sa-mi Închipui spiritul malefic cu coada ~i copite. Dar daca renuntâm la forme ~i Încercam sa Întelegem continutul, atunci tablou! va arata oarecum altfel. Hristos a ~tiut ca El va fi rastignit ~i va trece prin moarte. De aceea, atunci cand El a spus "Eu" este putin prababil ca s-a identificat cu corpu! sau a~a cum facem noi de obicei. ,,Eu-I" lui se poate identifica prin sentimentul iubirii cu CreatOrul, a acelei iubiri care continua sa existe dupa degradarea corpului, dupa degradarea sufletului. Cand El a spus: ,,Eu ma Întorc", mie mi se pare ca El a subÎnteles ca se Întoarce sentimentul iubirii la toti oamenii, iubire care este mult mai importanta decat sentimentalismul, capacitatea, intelectu! ~i bunastarea materiala. Pentru a percepe prioritatea iubirii, trebuie sa ne convingem de imposibilitatea existentei noastre În regimul de Închinare fata de sexualitate, capacitati ~i bani. Legea negarii negatiei. Pentru a trece În cel de-al doilea nivel trebuie sa se nasca imposibilitatea existentei În primul nivel sau con~tientizarea acesteia ~i nâzuinta catre cel de-al doi/ea. Cu cat este mai puternica nazuinta con~tienta cu atat mai stihinie ~i mai putin dureras va fi procesul trecerii. Dar atat timp cat noi ne adancim În divinizare, arta lucreaza dupa principiul rnalefic: doriti sa obtineti placerea sentimentului sexua!? Paftiti. Dumneavoastra doriti sa va Înfranati

sexualitatea?

În nici un caz,

acesta

este daunator

pentru

l' ,1 !

sanatatea dumneavoastra.

"Uitati-va, cat suntem de frumo~i ~i artei. - Priviti ~i

sexi, - trambiteaza din toate parti le reprezentantii nu numaÎ

dit de multi bani avem. Noi va Îndeplinim toate dorintele."

reprezentantii artei. Un preot american, Înecându-se

de fericire, comunica faptul ca 1 s-a adresat lui Hristos, i-a ccrut un "mercedes" ~idupa un timp oarecare acest "mercedes" i-a aparut. Atitudinea de lacomie fata de iubire ~i fata de Dumnezeu conduce la germenii diavolismului. Cu cat ne concentram mai mult asupra sexualitatii, capacitatilor ~i banilor, cu atat mai lacomi devenim În iubire. De aceea eu cred ca Antihrist este tocmai sexualitatea neÎnfrânata, tipatoare, a reprezentantilor artei, Îndeosebi a femeilor. Arta trebuie sa Iccuiascii, dar deocamdata, În majoritatea cazurilor, ea ajuta sa murim. Daca Înainte medicul trata cauzand durere ~i convingandu-te sa 0 accepti, acum el se apleaca politieos În fata pacientului: - Va este rau? Nu vreti sa traiti? Poftim va rog ,,~treangul". Numai sa platiti bâni~orul. "Gestul Înseamna mi~carea sufletului", - a spus ~aliapin. Arta constituie demonstrarea frumusetii suflete~ti prin corp. Sufletul se purifica prin iubire Divinâ ~iprin durere. De ce În Grecia antica adorau tragedia, În care a existat neaparat atât iubire, cât ~i pierderi? 0 asemenea arta a purificat sufletul ~i a condus la catarsis. Arta actuala demonstreaza nu sufletul, ci corpul. În loc de catarsis, spectatorii obtin satisfactia sexuala. Noi nu putem trai tara bani ~i tara valori materiale.
Dar nai nu 0 sa avem niciodatâ materialul dacâ nu vom avea
, ,~ .{o;.

Il '1 ii ,!

62

63

capacitati, intelect, legi dezvoltate, adica valori spiritual Valorile spirituale vor degenera rara un potential senti men adica dezvollarea sentimentului ~i a dorintelor duc la Înflorirea con~tiintei ~i bunastarii materiale. Dar sentimentalismul ~i dorinta noastra se usuca ~i degenereaza daca nu exista unirea cu Divinul. Daca volumul iubirii din suflet se diminueaza, dacA' noi trânam iubirea prin temeri, depresie, suparari, incapacitate de abtinere, dorintele noastre vor deveni stapânii no~tri, iar noi robii lor. Robul tericirii sentimentale va ti robul tericirii spirituale ~i materiale. Daca privim esenta dezvoltarii umane, noi ajungem din nou la un conflict ~i 0 contradictie rara de care dezvoltarea este imposibila. Impulsul cel mai mare de dezvoltare trece prin iubirea ta(A . de temeie În care exista Întotdeauna sexualitate. Dar, În acela~i timp, cel mai mare pericol apare atunci când sexualitatea devine mai importanta decât iubirea. Femeia trebuie sa aduca pe lume copii ~i de aceea ea nu trebuie sa moara. Barbatul, invers, pentru a-~i salva copiii, deseori trebuie sa-~i ri~te viata, de aceea În subcon~tient, barbatul se concentreaza mai putin asupra vietii, asupra dorintelor, ~i de aceea lui Îi este mai u~or sa perceapa logica Divina. Aceasta nu este 0 superioritate ~i nu este daunator barbatului ~i temeii, aceasta Înseamna diviziunea muncii. Femeia se dezvolta prin continuarea vietii, iar biirbatul prin pierderea ei. De aceea, barbatul are un Început intormational puternic iar temeia are sensibilitatea. De ce temeile nu devin filozofi? Pentru a abstractiza trebuie sa te deta~ezi de toate. Deta~area de con~tiinta, dorinte ~i via(A
64

, -nseamna moarte. Daca omul nu e gata sa moara, el niciodata nu devine un filozot adevarat. Teza cu privire la pacatul
originar al temeii constituie Într-adevar vaccmarea Impotnva Închinarii În tata principiului teminin, adica a sensl. a Il. 'bTt'!" '.' Pacatuirea presupune sa lucrezi imens asupra propnel tale persaane. Întrucât temeia este mai putemic legata de viata, atunci ~i torta pentru a depa~i dependenta de sexuahtate, darinta ~i viata trebuie sa fie de câteva ori mai mare. Pentru aducerea pe lume a copiilor, natura i-a dat temeii Înjosirea care a ajuta sa perceapa Divinul din propria persoan~. ~ic~u~ I~nar constituie distrugerea periodica a vietii, a donntel, mJoslrea sentimentului sexual. Înainte de ciclul lunar ~i În timpul acestuia, multe temei se simt toarte rau ~i fizic ~i moral. Cu cât este mai mare dependenta.de dorinta ~i de viata, alltel spus cancentrarea asupra pàcatului originar, cu atât mai riiu se simte femeia. Iar atât timp cât femeia na~te, alttel spus continua viata si se concentreaza asupra ei, eu cred, ca ele vor avea În permanentà probleme pentru a saiva iubirea Divin~ din pr~p.riul suflet ~i probleme pentru depà~irea dependentel de tenclrea umanii.

.

A

.

:~.,...

65

coOlUniC al 'e , adica

.

dezvoIta rl i . Daca omul nu se va abtine, nazuind spre sentImen'

-

, ener g ia dorintelor de a action a asupra

.

RELATII

- at arta iubirii ~i ma Întreb: cine ar putea sa ma Învete mai tnV
,

te Ina Ite , În care rezida iubire mai mare: el se transforma În . 1 anima. Nu de mult 0 fata mi-a scris 0 notim: "Eu doresc sa

-.

.

bine, un barbat sau 0 femeie?" Probabil ca a avut În vedere sexul. Sexul ~i mancarea, din punct de vedere energetic, constituie unul ~i acela~i lucru. În acest caz regulile sunt destul de simple: sa nu transformam acest lucru În scop ~i sa nu ne grabim. Când comparam sexul cu mâncarea putem sa ne Închipuim urmâtorul tablou. Este foarte important un bucatar bun, adicâ amploarea ~i adâncimea sentimentelor noastre. Are importanta amenajarea restaurantului În care noi mânc!m,.ceea cc Înseamna raporturile noastre de reciprocitate, mgnJlrea reciproca. Este importanta atmosfera În care mâncati. lar apoi cum introduceti În gura Iingura este ultimul lucru. Important În aeest caz este sa nu ne grâbim, sa nu ne sâturâm peste mâsurâ ~i sa ne gândim cine este alaturi. Deci, abtinerea de la dorintele ~i sentimentele noastre animalice ne face pe noi oameni dar iubirea Înseamna de asemenea sentiment pe care nu este de dorit sa-I Înfrânam sau sa ne abtinem de la el. Nu este permis sa le conducem pe acestea ~i sa Încercam sa ni le supunem. De aceea, dacâ dumneavoastra iubiti ~i recunoa~teti acest lucru fata de omul iubit, Încercati sa va Întâlniti cu el. Daca refuzâ, suferiti. Pur ~i simplu câteodata un refuz al unei actiuni care ajuta sa dezvaluiti sentimentele dumneavoastra constituie de fapt
'., '.'o!<." 67

Dragoste nâmparta§ita!!! Cum sa ma comport? De ciitiva ani iubesc un barbat Însurat. El nu §tie acest lucru §i este indiferent fata de mine. Procedez oare just renuntiind la relatii/e cu el continuand totu§i sa-l iubesc? Unde se afla granita dintre smerenie §i renuntarea la dOrinte? Judecand dupa faptul ca sanatatea me~ sa Înrdutatit pu ternie (În zilele acestea am suportat 0 operatie), eu nu ma Îndrept catre Dumnezeu. gre§eala mea În situatia data?. , Care este

Închipuiti-va un animal care a mancat. apoi a Început sa se OCupede aClul sexual. Apoi sa ne Închipuim pe noi, omul, care am facut acela~i lucru. Care este diferenta? În principiu, este unul ~i acela~i lucru. Dar la om, În afara de tema dorintelor ~i a satisfacerii imediate, se conecteaza ~i notiunea de frumusete,

66

Înabu~irea sentimentelor de iubire. Nu trebuie sa ne fie frica de sentimentul iubirii ~i sa avem complexe din cauza acestuia. Daca omul iubit nu va devine amant, Încercati sa fiti pur ~i simplu prietena cu el. Prietenia Înseamna dragoste tara sex. De aceea vreau sa subliniez din nou - sa nu va fie ru~inede sentimentele dumneavoastra ~i sa nu va fie frica de ele. Urmati-le ~i supuneti-va lor. Daca veti fi Înjosita, credeti-ma ca aceasta va trece numai prin dorintele durnneavoastra tara sa se reflecte asupra iubirii. Este imposibil sa Înjose~ti, sa superi iubirea.

LUCRUL

ASUPRA PERSOANE

PRO PRIEl

Eu am primit raspuns de la dumneavoastra la notitele mele: "Sa nu condamnam niciodatd, sa nu ne fie frica de viitor, sa lucram un an de zile asupra propriei persoane". Ca rezu/tat, sotul s-a intors la mine, dar totul mi-a devenit intrucatva indiferent. Am primit 0 munca foarte bine plittitd, dar nu am nici cea mai mica dorinta sa ritstorn muntii pentru aceasta. Sunt complet indiferenta fata de tot. Mi se pare ca acesta este rezu/tatul activitittii dupa sistemul dumneavoastra.
Cred ca aveti dreptate. La dumneavoastra iubirea a fost foarte mult legata de dorinte. De aceea, când ati Început sa va deziceti de ata~ament, În acela~i timp v-ati dezis ~i de dragoste. Tema renuntiirii totale la omenire a avut lac deja În lndia 69

68

,,:* '"'

antica. La Început, renuntam la toate, apoi În aceasta pustietate Începem sa percepem ce va muIt mai important deciit fericirea

anterioara. Pe urma nai Întelegem cà renuntarea Înseamnà
mijlocul renun(are la fericirea de a percepe s-a realizat, umana, unitatea a Început continuând cu Creatorul. procesul sa Procesul de ~i cu al la În de nazuinta unitatea de "tocire"

percepere a iubirii În suflet. lar apoi noi, treptat, ne Întoarcem pastram Creatorul, sustinând În permanenta nu va framântati sentimentelor În mod deosebit. un fenomen ca pastrati constituie sentimentul Procesul iubirii. A~adar,

legic ~i se manifesta iubirea de Dumnezeu

multi, ~i anume la cei care sunt prea ata~ati de uman. Repetati În sinea dumneavoastra momentul pierderii umanului. lar când v-ati pregatit pentru

acest sentiment, el va veni la dumneavoastra.

70

sau. lar apoi, când vad acela~i fenomen la pacient, eu descriu cautarile mele de mai multe luni precum ~i problemele În câteva fraze. lata de ce, pentru a vorbi cu convingere despre rezultatele diagnosticarii, eu trebuie pe de 0 parte sa prelucrez sute de variante, iar pe de alta parte sa fiu Într-o stare determinata. Apropo, azi am probleme pe care nu le pot Înca rezolva. Eu am seris despre faptul ca rn-au durut rinichii. Nu ~tiu din ce motive aceasta a fost legata de tema dorin(elor, de~i problemele cu rinichii la mine au fost Întotdeauna legate de nemul(umirea de destin. Mai multe luni eu am Încercat sa În(eJeg ca ceea ce eu am considerat mândrie s-a dovedit a fi gelozie. ~i totul nu a dat nici un rezultat atunci când. eu am Încercat sa captez problemele programate cu rinkhii. Întotdeauna am ajuns la ultimele trei vie(i. ~i deodata s-a nascut un mode!. DestinuJ este dorinta de ampJoarea mai multor vieIL Treptat, a Început sa patrunda În(elegerea situa(iei. Eu am putut sa pastrez sentimentul iubirii În condi(iile oricarei zdruncinari, dar se pare ca aceasta s-a referit la emo(ia de Ja dimensiunea unei singure vie(i. Când a Început zdruncinarea la dimensiunea câtorva vie(i, a Început renuntarea la iubire, agresiune ~i depresie. Însa cu mintea am În(eles acest lucru, dar cu sentimenteJe nu am putut sa ma descurc, adica atunci când mi-au dat 0 zdruncinare puternica a bazelor mele din profunzime, eu rn-am prabu~it imediat. Când am În(eles acest lucru, durerea de rinichi a trecut. Un anumit timp rn-am sim(it normal, iar apoi am observat ca se pun În mi~care straturi cu dimensiunea a zece72

cincisprezece vieti. În consecin(a, trebuiau sa Înceapa probleme cU sanâtatea. lar ele au Început ~i continua ~i În ziua de azi. Daca Înainte Încheieturile genunchilor au scâr(âit, acum ele padie ~itrosnesc. În acest caz am avut mai multe variante. Prima explica(ie: ccrcetarile mele nu sunt juste ~i sunt periculoase. În al doilea rand: ceva nu e corect În cercetarile mele, iar oamenii Îmi citesc cartile, acest lucru are influen(a asupra lor ~i eu trebuie sa raspund pentru tot. În al treilea rând: la copiii mei Începe perioada Îndragostirii, relatii de dragoste, ~i toate momentele fricii ~i depresiei mele din tinerete acum apar În subcon~tientul lor, iar eu trebuie sa Închid toate negativele pe care le transmit copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor. În al patrulea rând: modul incorect de viala. Eu rn-am obi~nuit sa manânc peste masura. Apropo, atunci când am plecat la odihna În mod special, la sanatoriul militar din Kislovodsk, acolo unde se face tratament cu namol, mie mi s-au Tacut tot felul de analize. Rezultatele ca la un prune. Hemoglobina 160, tensiunea 120/80, numai colesterolul este deosebit de crescut, dar aceasta este legata de tema dorintelor. Baile de namol ~i terebentina nu rn-au ajutat deloc, chiar mi-au Tacut rau. În legatura cu aceasta a aparut urmatorul mode!: mi-au ridicat ~tacheta pentru ca informa(iile mele sa dea mai multe posibilita(i pentru purificare. Eu am Încercat sa modelez, pentru a afla În ce dimensiune se va ivi zdruncinarea emotiilor În viitorii douazeci-treizeci de ani, adica În perioada de tranzitie la 0 noua situatie. Am reu~it sa ob!in 0 scuturare posibila În dimensiunea a cincisprezece vie!i. Pe
73

.::~~..fJ.~

oricine am examinat În mod seleetiv, În medie, la om, posibiIitatea maxima de a accepta destabilizarea emotiilor are 0 dimensiune de zece vieti. Ca atare, se poate presupune ca acest proces la scara Întregii omeniri va avea loc destuI de dureros. A~a cum ma diagnostichez eu, pastrarea sentimentelor de iubire poate sa dureze În cazul clatinarii dorintelor cu amplificare pâna la douazeci de vieti. Poate ca aceasta este mai mult 0 autosugestie ~i eu exagerez putin din dorinta de a vedea ceva mai bun? Dar starea mea psihologica s-a Îmbunatâtit sigur. A Început sa apara senzatia de zbor de durata care Înainte nu a existat. Înca 0 explicatie posibila: la seminarul din 2000 ml s-a Tacut rau. Eu a~ fi putut sa nu stabilesc diagnosticul acelora care au participat la seminar dar mi-a fost incomod, Întrucât oamenii aveau sperante. În comparatie cu alti clarvazatori, diagnosticarea Îmi absoarbe multa forta ~i câteodata apar suprasolicitari aproape de limita. Pe de alta parte explozia cardinala În dezvoltare are Ioc tocmai prin supraÎncarcari mortale, cu conditia ca acumularea energiei iubirii sa fie suficient de mare Încât sa-ti permita sa supra vietuie~ti acestora. Dupa prima zi de seminar, eu rn-am trezit noaptea cu sentimentul ca mor. Câteva ore rn-am rugat ~i mi s-a parut ca rn-a lasat. A doua zi i-am examinat totu~i pe toti. Eu am supravietuit dar sentimentul de extenuare a ramas. Pericolul Încarcarii psihice consta În faptul ca acesta are influenta chiar ~i peste mai multi ani. Am scurtat consultatia Întrucât spre sfâr~itu] ei a aparut 0 durere fizica.

În legatura cu aceasta a aparut Înca un mode!. Eu nu conduc coreet eonsultatia, Înseamna ca apararea mea se perforeaza, iar eu iau asupra mea problemele pacientilor. Întrucât ]ucrez la un pacientilor se transfera asupra nivel deosebit de profund, problemele dorintelor.

la mine cu esenta lor cu tot, aceasta fiind concentrarea mod subcon~tient, recomanda ceca ce afecteaza problema

Înseamna ca În mine se amplifica tema geloziei În Încheieturilor. Poate se

Poate ca vorbesc prea mult În timpul consultatiilor? sa pun diagnosticul sfâr~itul consultatiei? primesc pacienti? Înca un mode!. Redactarea

de doua ori, la Începutul ~i la

Poate ca eu În general nu mai am voie sa unei carti este mai importanta

decât 0 consultatie Întrucât În acest caz eu pot ajuta un numar mult mai mare de oameni. Trebuie sa Încetez sa mai primesc oamenii la consultatie, principiu. sa Încep sa scriu carti, ceea ce ~i fac În Mai este 0 varianta. Peste câtva timp pot deveni ~i aceasta Într-un mod adecvat va avea Pe la

celebru ~i 0 data cu aceasta bunastarea materiala pentru care eu nu sunt pregatit. influenta asupra sanatatii mele. Mai este 0 Idee curioasa. masura ce eu Încerc sa ating Divinul, gradul de renuntare eu ma gândesc la reparatia vi lei, schimbarea corcct ~i cum sa lucreze Se pot enumera asupra propriilor

uman În etapa respectiva trebuie sa fie mult mai mare, pe când locuintei etc. Iata persoane, iar eu
d

0 varianta buna: eu Îi sfatuiesc pe toti cum sa se comporte Însumi acord acestui lucru 0 atentie ~i un timp minime. Înca zeci de ipoteze, dar nu doresc sa obosesc cititoru!. Principalul lucru este ca sufletul este mai
1

74

,: ~::~~-

75

u~or, sentimentul iubirii a devenit 0 realitate mai mare decât Înainte. Eu sper ca va treee timpul ~i problemele noastre de zi cu zi var gasi 0 rezolvare frumoasa ~i eleganta. Pâna atunci ma straduiesc sa-mi revizuiesc relatiile cu lumea Înconjuratoare, cu oamenii ~icu mine Însumi. Ma pregatesc pentru un nou mod de viata. Apropo, iata Înca ceva. Se poate sa fie 0 explicatie curioasa. Când am Început sa scriu cartea, mi-au conectat reportofonul. S-au a~ezat lânga mine câtiva oameni ~i eu am Început sa le povestesc despre informatiile pe care le primesc. Deodata, am observat cu uimire cum câmpul loI' a Început sa se deformeze În mod periculos. Atunci eu am ~ters din memoria loI' tot ce am spus, Întelegând ca ei nu pot fi conectati În mod direct la sursele deinformatie. La Început eu trebuie sa prelucrez tot ceea ee am aflat singur ~i numai dupa aceea sa transmit altora informatiile adecvate. În ultima vreme mi-a aparut sentimentul ca a transmite suta la suta informatia pe care 0 obtin este deosebit de periculos. Oamenii nu pot suporta purificarea care este necesara prin obtinerea aeesteia. Astfel informatia trebuie data voalat pentru ca omul nepregatit sa poata primi 0 mica parte ~i sa 0 prelucreze cu sucees. Cu cât este mai mare pregatirea noastra de a rezolva 0 sarcina, cu atât mai mica este Îndoiala, nesiguranta care Împiedica descoperirea iubirii, ~i cu atât mai mare este Încrederea În faptul ca vor fi exacte ~icorecte concluziile. Generalizam: eu trebuie sa am andoieli atunci când realizez diagnosticarea. La exterior acest lucru na~te mai multe variante

care permit sa emitem zeci ~i sute de modele. Launtric, eu nu am dreptul la Îndoieli. Aeestea nasc frica, nesiguranta În propria persoana ~i pierderea energiei. Atunci când eu lucrez În acela~i timp pe doua nivele, adica În interior asupra Divinului, iar În exterior asupra umanului, atunci se na~te Întelegerea.

i'
1

l'

Ce este indiferenta umanii? Dacii aceasta este un program periculos, atunci ce loc ocupii in sistemul dumneavoastrii? Iubirea ofera sentimentul unitatii. În cadrul Divinului, noi suntem uniti În mod absolu!. În plan subtil, noi suntem la Îneeput uniti cu natura vie ~i moarta, ne ridicam pe un plan mult mai grosier ~i simtim 0 unitate absoluta a tot ce este viu. Noi am ie~it dintr-un punct ~i ne Întoarcem la el. $i cu cât deschidem mai mult individualitatea fiecarui om, cu atât mai puternic el trebuie sa nazuiasca spre con~tiinta colectiva, spre unitate. De Îndata ce caracterul individual precumpane~te În mod deosebit nivelul unitatii. Începe decaderea personalitatii. Iata de ce educarea con~tiintei colective la copii ~i la societate constituie problema sanatatii fiziee ~i supravietuirea individului În societate În perspectiva. Daca macar 0 data omul a trait sentimentul iubirii, simte În aceasta stare unitatea cu Întreaga lume. În acest moment el simte ca dorintele personale, nazuintele, scopurile ~i valorile, pot deveni periculoase când se lupta cu dragostea ~i se dezic de unitate. Principiul unitatii permite atragerea celor slabi catre cei

i l' Il l, 1

76

,:.:;.{t.' 77

putemici. Fara aceasta, dezvoltarea civilizatiei este imposibila. Con~tiinta individuala se na~te din cea colectiva. Indiferenta Înseamna dezicerea de iubire ~i de sentimentul uniunii cu altii. Acest lucru se poate numi boala. Exista doua puncte de vedere În legatura cu modul În care trebuie sa ne comportam fata de omul suferind. În conformitate cu punctul de vedere oriental, aceasta este karma lui, omul a meritat acest lucru ~i el nu trebuie ajutat. Se pare ca din acest motiv În India saracilor nu Ii se da nimic. În conformitate cu punctul de vedere occidental care, Într-o mai mare masura izvora~te din bazele cre~tinismului, cel care sufera trebuie ajutat. ~i Într-o opinie ~i În cealalta exista probleme, dar În acela~i timp În ambele punte de vedere exista un adevar. Compatimindu-se ~i ajutându-se unii pe altii, oamenii se dezvolta rapid ~i se realizeaza un schimb de informatii. Dar compatimirea interioara duce la faptul ca omul ia problemele bolnavului asupra sa. Daca suferintele ~i neplacerile omului sunt determinate de gre~elile pri vind conceptia despre lume ~i de un caracter urât, atunci cu cât prime~te mai amplu ajutorul, cu atât mai rau devine caracterul lui ~i mai gre~ite conceptiile despre lume. Punctul de vedere oriental care este izbavit de sentimentele launtrice contribuie la aparitia separarii ~i frâneaza dezvoltarea. Nu Întâmplator În India, au existat un timp atât de Îndelungat castele. Tu e~ti sarac, aceasta este soarta ta. Trebuie s-o Întelegi ~i sa nu invidiezi pe cei bogati, nu Încerca sa schimbi statutul tau. A~a cum se obi~nuie~te sa se spuna, adevarul este la mijloc. Daca ne exprimam mai exact,

atunci adevarul nu se afla Între doua contradic(ii ci deasupra lor. Daca Încercam sa unim gândirea orientala ~i cea occidentala, un nou punct de vedere, probabil, va arata În felul unnàtor: boala, problemele, nenorocirile omului constituie rezuItatul starii sale interioare ~i a sufletului imperfect. Dar trebuie ajutat. Însa ajutorul trebuie sa fie corect. În primul rând trebuie sa acordam ajutor sufletului omului, ajutor pentru formarea caracterului sau, a conceptiei sale iar apoi a corpului sau. Pentru a deveni indiferent trebuie sa omorâm iubirea din suflet. Dar deseori indiferenta constituie rezultatul compasiunii ~i a grijii exagerate fata de altii. Atunci când noi nu ajutam sufletul, adica nazuinta lui spre Divin, când pentru noi ajutorul reprezinta numai desTatarea dorintelor ~i bunastarii umane, a(unci Încep sa se razbune pe noi pentru ajutor iar compasiunea nu 0 data se transforma În indiferenta. Concluzia e simpla: pentru a nu deveni indiferenti trebuie sa avem capacitatea sa vedem Divinul În fiecare om ~i sa ajutam În primul rând acest Divin. Atunci noi yom fi În stare sa vedem când este nevoie sa ajutam Înveli~ul omului, când e permis ajutorul ~icând e interzis. Pentru a vedea Divinul În celalalt om trebuie sa Învatam sa vedem Divinul din noi, pentru aceasta În orice conditie a situatiei de viata nu este permis sa ne dezicem de iubire, sa 0 subapreciem ~i sa Încercam sa 0 dirijam.

78

.::;,;fJ.'

79

În manitstiri se obi~nuie~te sit dormi nu mai mult de cinci ore. Eu incerc dar nu prea reu~esc. Meritit oare sa continuu incercarea? E util sa dormi pupin?
Somnul este 0 pHicere ca ~i mâncarea. impetuos dependenta noastra de dorinte. Ghiftuirea Însa Întare~te omul

daca

manânca sau practica sexul rara 0 anumita dorinta el provoaca 0 pierdere putemica propriei energetici ~i Î~i distruge sanatatea.

a data am hotarât sa diagnostichez cum se schimba câmpul meu daca stau În pat câteva ore În plus. $i am vazut un tablou uluitor. Dependenta de dorinte a sarit la un nivel care a dep~it de patru ori nivelul periculos. Câmpul din jurul primei chakre s-a deformat. S-a cuplat programul de autodistrugere. Concluzia e simpla: cu cât este mai moale ~i mai cornod patul cu atât mai mult dormiti, dependen(a de dorinte este cu atât mai puternica ~i cu atât mai mare este prejudiciul pe care ÎI aduce(i sufletului. rata de ce acum sunt populare saltelele tari. rata de ce este de preferat sa folosim 0 pema-sul sub cap În loc de pema, un covora~ pe podea În loc de 0 saltea de puf, cear~af În loc de 0 patura groasa ~i calda. Un asemenea pat nu numai ca armonizeaza starea sufletului, dar permite ~i vindecarea multor boli. Pur ~i simplu trebuie Însa sa te obi~nuie~ti cu a~a ceva. Dependenta de dorinte este un lucru deosebit de inert iar printr-un salt catre aceasta poti numai sa daunezi. Primavara, când În suflet exista multa iubire ~i ca atare multe posibilita(i de depa~ire a dorintelor, un somn scurt se poate suporta u~or. BineÎnteles, ca Înainte de somn trebuie sa pui În ordine sufletul.

Trebuie sa eliberezi toate problemele, sa-i ier(i pe to(i, sa accepti vointa Divina În toate ~i sa te predispui la iubire, atunci somnul va fi mult mai u~or. Când omul nu doarme suficient atunci la el are loc un proces de oprimare a dorintelor, ceea ce accelereaza procesul Îmbatrânirii. De aceea, nu este nevoie sa te for(ezi În acest plan. Alta data privarea de somn pentru a te ruga mai mult poate fi mult mai folositoare decât somnul Însu~i. Dar daca dumneavoastra În permanenta nu dormiti suficient ~i nu acumulati emo(ii pozitive, aceasta poate sa aduca prejudicii mari. De ce dorm putin batrânii? La ei este cuplat mecanismul oprimarii dorintelor. Întrucât la femeie concentrarea biologica asupra dorintei este mai inalta, limitarea dura a mâncarii ~i a somnului nu este necesara. rar pentru barbati eu consider ca asemenea limitari sunt periodic necesare.

-

,
1

Omul care folose~te narcotice se afla in permanentif stare de iubire atotcuprinzatoare faPa de Dumnezeu, de lume ~i de oameni. Dorinpele ~i supitrarile trec... De ce trebuie sa plate~ti pentru asta?
Nu demult am citit un roman politist În care un detectiv Î~i Împarta~~te experien(a sa: "Când interoghez un occidental, - a spus el, - informatia poate fi obtinutii prin durere. Amenin(area cu pedeapsa, boala fizica, ac(ioneaza eficient. La oriental este invers. Este insensibilla durere dar este mult mai mult legat de rude. Daca amenintiim rudele putem obtine multe de la el".

1 1

80

~:\{4'

81

În acest caz sunt evidentiate particularitâtile con~tiintei individuale ~i colective. Savantii au observat câ asupra orientalului alcooJul are 0 intJuentâ negativâ. Dar narcoticele nu sunt pentru el atat de periculoase. Pentru occidental este invers, suportâ lini~tit alcoolul ~i se distruge folosind narcotice. Conform ~tiintei, alcoolul intJuenteazâ negativ neuronii, iar drogurile legâtura Între neuroni, adicâ alcoolul sugrumâ con~tiinta individualâ, iar narcoticele pe cea colectivâ. Întrucat În Occident concentrarea are loc asupra con~tiintei individuale, alcoolul, diminuand aceastâ concentrare ~i frânand-o echilibreazâ situatia. În Orient, narcoticele diminueazâ În mod corespunzator dependenta de con~tiinta colectivâ. Ce se Întampla În cazul consumului de droguri? zarea legaturilor dintre neuroni. În acela~i timp se DestabiJidestrama firele energ!'tice care ne leaga de lume, adica Într-un anumit moment dispare ata~amentuJ fata de lume ~i dependenta de aceasta. Atunci cand nu exista dependenta de lume este mai u~or sâ percepi sentimentul iubirii. Dar pentru ca acest sentiment de eliberare ~i de iubire se atinge nu prin nâzuinta câtre Dumnezeu ci prin autodistrugere, atunci efectul nu poate fi stabi!. Nazuind În pertnanenta câtre iubire ~i Dumnezeu, trecand prin situa(ii traumatizante, noi marim niveJul nostru energetic ducand la dezvoltarea structurilor subtile spirituale. La narcoman aceasta are lac În detrimentul distrugerii acelora~i structuri, de aceea, de fiecare data, amplitudinea distrugerii trebuie sa fie din ce În ce mai mare iar narcomanul poate trece prin situa(ii de Îmbolnâvire din ce În ce mai greu. Jar pentru

dcpa~irea stresului este necesara 0 energie iar la el cantitatea de energie este În continua scâdere. În Orient exista 0 cantitate imensa de energie cuprinsa În valori spirituale, con~tiin(e colective, În Occident - În la spiritual ~i de realizarile materiale. Este necesar sa renun(am

mate rial pentru a sim(i DivinuI. Dar tot ce este mare( În aceasta viatâ se obtine printr-o munca asiduâ. Noi ne apropiem Dumnezeu prin iubirea care nu depinde de nimic ~i prin durere, prin ruperea de uman. Omul care nu dore~te sa accepte durerea nu poate traversa situa(ia de stres; el Încearca sa perceapa Divinul prin alcool ~i narcotice. Se pare ca durerea chipurile a trecut pe plan secundar. Dar apoi aceasta se Întoarce cu 0 fortâ "Trebuie sa bei vin, dar vinul nu trebuie sa te bea pe tine". Dependenta putemica de alcool ~i de narcotice se na~te atunci cand omul Încearca prin aceasta sa~i ridice buna dispozitie. Atunci se na~te dependenta Începe degradarea subita a omului. Doresc sa subliniez Înca 0 data; realitatea Divinâ nu apare prin euforie alcoolica ~i narcotica. Ea vine În momentul durerii ~i pierderii, cand noi, indiferent nâzuinta câtre Dumnezeu. de orice, pastram iubirea ~i brusca ~i dubla. În Caucaz exista 0 zicala:

82 .:.~~~: 83

MO MENTE

DE

LUCRU

În ultimul timp, În activitatea mea au aparut poticniri ciudate. De obicei lucrurile se petrec În felul unnator: se apropie un anumit eveniment ~i acesta provoaca in mine 0 reactie emotionala incorectâ. În plan subtil eu vad 0 defonnare, Înseamna ca nu am destula iubire. Încerc sa Înteleg de ce am actionat incorect in viitor. Esenta, desigur, este tot aceea~i insuficienta iubire. Înseamna ca eu trebuie sa ma rog mai mult, sa maresc cantitatea de iubire ~i sa Întâresc comuniunea cu Dumnezeu. Acest nivel nou trebuie sa se deschida prin Întelegerea noua ~i comportamentul corect. Sa presupunem ca În mine a izbucnit agresiunea fatâ de femei. Asta Înseamna ca În curând, fie la mine, fie la copiii mei vor fi probleme În planul sentimental persona!. Nivelul de depa~ire a situatiei nu este suficient, nu exista suficientâ iubire, agresiunea izbucne~te ca cea mai primitiva aparare. Apararea cea mai Înalta 0

constituie dirijarea situatiei, care nu necesita agresiune. Omul care poate sa dirijeze situatia, sa 0 stapâneasca, nu este agresiv. În general se irita ~i se supara cel caruia Îi este frica sa actioneze În mod activ. Exista un nivel mult mai Înalt de control asupra situatiei. Acesta este controlarea evenimentului În starea sa incipienta, adica posibilitatea controlârii prezentului prin viitor. Mai exista un nivel ~i mai Înalt de conducere ~i anume influentarea ~i conducerea viitorului prin iubire. Cu cât ne concentram mai puternic ~i permanent asupra pastrarii ~i amplificarii iubirii, cu atât se formeaza mai clar la noi toate nivelurile ulterioare de conducere, iar agresiunea devine atavism, adica un fenomen total inuti!. Astfel, ne Întoarcem la problema. Eu am observat ca uneori 0 simpla Întelegere a ceea ce se petrece pune situatia În ordine. Fiecare notiune ascunde iubire Întrucât aceasta confera energia necesara pentru crearea unor legaturi care unesc diferite situatii În timp ~i spatiu pentru crearea unui tablou inteligibii. "Talentul este energie", - a spus un renumit sculptor sovietic. Când recuno~ti, ~i Întelegi ca nu te-ai comportat bine ~i nu te vei mai comporta astfel niciodata apare orientarea spre iubire, sufletul se Încalze~te cu ea ~i are loc dezvoltarea ulterioara. lubirea da na~tere la Întelegere. Întelegerea contribuie la descoperirea iubirii din suflet. Totul este simplu ~i clar pâna la 0 anumita limita. Acum Îmi lipse~te Însa perceperea corecta a lucrurilor dar exista sentimentul ca rn-a strivit cineva cu 0 placa. Situatia nu este controlabila. Are loc explozia urii fatâ de femei provocând ..,.'4<. 85

84

În mine condamnarea lor. Eu Îmi aduc aminte de cele mai neÎnsemnate Întâmplari similare, iert $i ma rog. Dupa câteva ore apare 0 durere puternicâ În gât care Încet -Încet trece În josul stomacului. lese la suprafa(â programul de fricâ $i panicâ În fala viitorului. În plus amplitudinea e foarte mare. Sunt atinse mai multe genera(ii de urma$i. Eu Îmi reexaminez din nou Întreaga mea via(â $i continuu sa mâ rog. Trec câteva ore iar În gât apare un asemenea sentiment ca $i CUmcine va mi se aga(â cu ghearele de gât. La pierderea bruscâ a energiei primul care reac(ioneazâ este gâtu!. Apoi partea de jos a stomacului Întrucât via(a $i energia pornesc de acolo. Asemenea momente constituie un semn foarte râu. Situa(ia nu este stralucitâ. Eu nu În(eleg deloc ce se Întâmplâ cu mine, dar ceva se Întâmplâ $i, printre altele,"ceva foarte periculos. Eu Încerc din nou sa mâ pun În ordine. Pentru 0 oarecare perioadâ totul se rezolva iar apoi se prâbu$e$te din nou. Niciodatâ În via(â nu am luat tablete $i nu am sâ fac acest lucru nici acum, cu atât mai mult cu cât tabletele nu mâ ajutâ. Ma cuprinde un sentiment ciudat: tot corpul se destramâ parcâ, gâtul vibreazâ, se Învârte capu!. În asemenea momente râmâne un singur lucru: sâ pâstrez sentimentul iubirii. Chiar dacâ nu te descurci În asemenea situatie, creezi totu$i 0 anumitâ dinamicâ fie pozitivâ, fie negativâ. Deocamdatâ, la fiecare sentiment de fricâ, con$tiinla scoate la suprafa(â evenimentul care a generat frica. Sâ Încercâm sâ detaliem problema. Eu am luerat timp de zece ani ca vindecâtor. Toti pacien(ii au fost fie gray bolnavi sau În mod deosebit cei bolnavi de cancer. De obicei,

vindecatorul

care se ocupâ de bolile de cancer, dacâ el nu e

~arlatan, moare destul de repede. Dar ceea ce e mai râu este câ el poate sa ia asupra sa boala nu numai pentru el dar sa 0 $i transmita atât copiilor cât $i nepo(ilor. Dacâ eu a$ fi observat acest praces la mine atunci a$ fi terminat imediat cu activitatea de vindecâtor. Dar problema constâ În faptul câ eu vâd nivelele de suprafa(â iar apararea mea poate pâtrunde la niveluri mult mai subtile. De ce tocmai bâtrânele Pentru femei, Îmbatrânirea se ocupâ de vindecâri? mult mai mare este un traumatism

decât pentru bârba(i. De aceea, la bâtrâne(e, ele sunt mai pu(in legate de via(â $i de dorin(e. Cu toate acestea ele mor destul de des atunci când dau de 0 pacientâ cu probleme serioase. lar un vindecâtor tânâr este un pic sinuciga$ daca la el nu este Închisâ te ma dependen(ei de via(ii. Pentru mine neplâcerile apârare Principala aparare a fost de diferite amplori despre În(elegerea servesc drept mele. câtre ~i nu pot sâ vorbesc tot În câr(ile $i nâzuin(a

Dumnezeu. Dar supraÎncârcârile

$i frâmântarile

pe care mi le-

am permis nu puteau sâ treacâ farâ urmâri. Când se ive$te 0 problemâ eu, de obicei, mâ rog $i Încerc sa pâtrund În esenla ei. Atunci când gâsesc esen(a problemei intervine U$urarea. Acest lucru acum nu exista. Eu continuu sâ mâ rog $i sâ În$ir toate variantele posibile. ~tiu un singur lucru: dacâ depâ$e$ti frica, Trebuie sâ te lup(i pânâ la câ moartea opre$te la moarte din lipsa de Încredere În tine $i pâstrezi nâzuin(a câtre Dumnezeu, se poate rezolva orice problemâ. ultima suflare. Înainte eu consideram

aspira(ia. Dar când În 1991 am fost condamnat :;:-!f.'

86

87

cauza cancerului, eu am continuat sa lupt deja nu pentru corpul meu ci pentru sufletul meu. Deci, Tara iubire ~i aspiralie catre Dumnezeu nu se poate salva sufletul. $i atunci eu, pentru prima data, am vâzut din proprie experienla cât de impetuos se Însanato~e~te corpul prin purificarea sufletului. Ce se Întâmpla acum cu sufletul meu daca se descompune corpul vazând cu ochii? Deocamdata, este adeviirat, acesta este nivelul energetic subtil, la corp ajunge mai târziu. În principiu sursa e cunoscuta. Riidacinile fericirii umane provoaca 0 explozie a agresiunii, impulsiva ~i foarte putemica. Viata, sexualitatea, dorinlele, dragostea umana, viitorul - când explodeaza toate acestea, apar problemele. Jar eu, din pacate, nu pot face nimic. Acum eu Înteleg ce simt pacienlii. Viziunea mea nu-mi ofera acum nimic. Stresul da energie. Aceasta energie se poate Îndrepta spre frica ~i depresie adica spre autodistrugere, dar se poate continua pastrarea iubirii ~i calcula variantele. Fraza lupta pâna la ultima suflare" cred ca nu este corecta. Ultima"a suflare nu exista. De luptat trebuie luptat În permanenla. Chiar daca au mai ramas de trait numai câteva secunde. Trebuie sa continuam sa ne gândim la suflet ~i sa continuam nazuinla catre Dumnezeu. Înca 0 data În memorie Îmi apare 0 situatie. Noi calatorim spre vila. Drumul este Îngust ~i asfaltat. În fata noastra este un camion. Eu doresc sa-I depa~esc accelerând pâna la 120-130 kilometri pe ora. Prietenul care sta lânga mine În dreapta striga: ,,El face stânga". Semnalizatorul de direqie al camionului, nu ~tiu din ce cauzii, nu se afla jos ci sus, ~i eu n-am observat ca

semnalizase stânga. Era imposibil sa ma urc pe bordura Întrucât În stânga era 0 panta ~i copaci. Pâna la camion a ramas 0 distanla mica. Am apasat putemic pe frâna. Ma~ina a Încetinit. Rolile au Înlepenit iar noi, ca pe 0 sanie, am zburat spre camion. În asemenea situalii, de obicei, omul Întepene~te ~i Înceteaza sa mai reaclioneze În vreun fel. Mi-au ramas câteva secunde. Am luat piciorul de pe frâna, am apasat pe acceleralie, am Întors volanul spre dreapta. Rotile au Început sa se Învârta ~i simlind contactul cu drumul, ma~ina se putea conduce din nou. Ca Într-un film cu Încetinitorul, am vazut În partea de jos 0 furgoneta care venea catre noi. Într-o fracliune de secunda la zece centimetri În stânga ma~inii a zburat 0 masa Întunecatâ. Din fericire, ma~ina nu s-a rasturnat iar noi am plecat mai departe. Acum eu ma comport fala de camioanele ruse~ti cu 0 deosebita atentie. În Rusia trebuie sa te gânde~ti nu numai la tine dar ~i la cei care circula În jurul tau, ghicind din timp ~i calculând aCliunile lor, Întrucât acestea pot fi imprevizibile. În cercetarile mele nu se poate avansa !ara a line cont de 0 multitudine de variante ~i Tara a prelucra În permanentâ versiunile. Cu cât depinzi mai pulin de situalie, cu atât mai multe ipoteze pOli sa creezi. Ca sa controlezi procesul trebuie sa ie~i dincolo de granilele acestuia. Am observat ca pentru 0 noua rezolvare am nevoie, printre altele, de 0 situalie de moarte. Eu puteam sa mor Într-un accident de ma~ina sau puteau sa ma omoare atunci când eu patinam ~i nu puteam sa ies la un nivel nou. Ce se petrece acum cu mine? Platesc pentru vechile pacate sau pentru ie~irea spre un nivel nou? În general, .::;~'

88

89

1

dacajudecam drept, vechile pacate ne ajuta sa ie~im la un nivel nou. Pentru a pa~i În ziua de mâine este imposibil sa traie~ti cu ziua de azi. E posibil ca acesta sa fie pur ~i simplu un semn ca e timpul sa Închei cu cercetarile? Eu sunt gata sa fac acest lucru În orice secunda, - responsabilitatea este deosebit de mare. Mi se spune periodic: ,,De ce scrieti ca este sistemul dumneavoastra? Gre~elile le opriti pentru dumneavoastra, iar sistemul ÎI cedati lui Dumnezeu" daca a~ ~ti suta la sutii unde este adevarul ~i unde este gre~eala, a~a a~ proceda. Eu cercetez, Împarta~esc experienta, patrund În ceva, de aceea iau asupra mea responsabilitatea. În general, nu-i corect sa te ascunzi, tocmai de aceea nu mi-am luat un pseudonim când am seris prima carte. lar simt dl!rerea În partea de jos a stomacului. lese dispretul, critica oamenilor din cauza fricii de viitor. Din nou mi se Învârte capu!. Ar trebui sa 0 consider ca pe 0 aluzie fina ca trebuie Sa termin ~i sa ma ocup de alte lucruri! Înainte, În situatii critice, am avut posibilitatea de a primi informatia sub forma de tex!. În general, 0 asemenea informatie venea când comportamentul ~i conceptia rn-au privat de posibilitatea de a supravietui. Se pare ca ultimul text a fost cam a~a. Timp de câteva luni rn-am luptat cu 0 problema ~i nu am putut nicicum Sa 0 rezolv. Am Încercat sa iau 0 informatie sub forma de text ~i am primit un raspuns: "gândqte singur". De obicei, informatia sub forma de text este oferita de destinul unui aIt om sau al meu. Dar În ultimul timp aceasta a fost din ce În ce mai mult 0 dezinformare ~i printre altele, Îara explicatii. Înseamna

fie ca eu ma prabu~esc, fie ca e mai bine sa uit de informatiile sub forma de tex!. Pe mine ma surprinde faptul ca apar diferite programe. Înseamna ca acesta nu este legat de evenimente concrete. Ce sa fac, cum sa ma rog? Continuu sa ma ocup de treburile curente, dar con~tiinta ca Întotdeauna calculeaza variantele. În realitate ~i chiar În vis, acest proces are loc În permanenta. Dar noaptea trebuie cautate stari similare. Daca eu adun câteva asemenea momente, ele pot fi comparate ~i reiese ceva. Astfel, Îmi aduc aminte: cu 0 luna În urma, Înainte de 0 prelegere În Piter (Sankt Peterburg), rn-a sunat un prieten. El a avut 0 stare complicata. - ~tii ceva? Sunt gata sa ma prabu~esc, - a spus el. - Ma rog dar nu ajuta la nimic. Pur ~i simplu ma sting. Se pare ca de data aceasta e real. Doamne, cât de u~or este sa dai sfaturi altuia când lui Îi este rau ~i tie (i-e bine!

- Starea ta nu este legata de 0 anumita situatie, - Îi explic
eu lui. - Tu ai peste cincizeci de ani ~i ai un copil mie. ~tii de ce la parintii batrâni pot exista copii bolnavi? Savantii explica acest lucru prin acumularea gre~elilor În gene. De fapt, se acumuleaza nu gre~elile, ci supararile. La omul credincios ~i bun la suflet se va acumula iubire ~i nazuinta spre Dumnezeu. Urma~ii lui vor fi talentati. La omul suparacios, ranchiunos ~i descurajat la aceea~i vârsta copiii ~i nepotii pot fi gray bolnavi. Copiii sunt lupa parintilor. Astfel, iata, - anticipez eu riposta lui, - tu nu e~ti suparacios, ranchiunos dar tu ai fost mereu ata~at de relatiile de dragoste umana, de dorinte superioare. Copilul tau e talenta!. Amploarea dorintelor sale este mare, dar :.\". 91

90

tu i-ai transmis lui 0 mare dependen!a de aspectele umane

Este 0 idee interesantii Întrucat la mine, În perioada Pa~telui, aU loc stari similare. În principiu, ele au loc la fiecare, dar pur ~i simplu eu le simt mai accentuat. Iata un tablou curios: emoliile lui Iisus Hristos ni se transmit noua ~i noi, cu to!ii, ortodoqii, catolicii, musulmanii, iudeii ~i budi~tii, În subcon~tientul nostru, traversam pregatirea pentru decaderea ~i naruirea tuturor valorilor vielii. Însa, la 0 scara deosebit de profunda. Daca din acest moment noi suntem orientali spre iubire, gata sa renunlam la tot, atunci În fiecare an elaboram mecanismul de salvare al sufietUlui ~i al corpului. Încerc sa diagnostichez amploarea zdruncinarii ~i ma minunez. 0 oscilalie de amploarea a zece-douazeci de viep. Pentru mine, no!iunea de emolii de amploarea a trei sau zece vieli constituie 0 scala care Îmi permite sa ma orientez În cercetari. Eu spun la lec!ii:"Pentru a supravielui În urmatorii ani, omul trebuie sa pastreze unitatea cu Dumnezeu prin destabilizarea emo!iilor cu 0 amploare a 50 de vie(i". Se Întampla ca informalia transmisa prin Noul Testament permite pastrarea iubirii Într-o masura mult mai mare În caz de destabilizare cu 0 rezerva a iubirii la puterea a zecea, Întrucât noua amploare a viitorului se apropie din ce În ce mai mult, zdruncinarea are loc tot mai intensiv. Deocamdata, aceasta are loc la nivelul subcon~tientului. Mulli oameili nici macar nu Înleleg ~i nu simt ca În sufletul lor, se acumuleaza În permanen!a emolii ale fricii, urii ~i supararii. E posibil oare ca tocmai aceasta sa fie judecata suprema despre care alegoric a vorbit Hristos? Pentru cel care niizuie~te ciitre iubire ~i catre
'''l, '.-1<' 93

superioare. Cu cat este mai ampla fericirea noastra sentimen- ,
tala, cu atat mai ample trebuie sa fie ~i zdruncinarile. În medie ' tu pOli sa supor!i zdruncinari emotive cu 0 amploare a treizec; de vie!i, iar pentru copilul tau zdruncinarile vor ajunge la ~aptezeci de vie!i. Cui i s-a dat mult, de la acela se ~i cere mult. Acum tu prelucrezi problemele lui viitoare, posibilele situapi traumatizante de netrecut. - Ce am de tacut? - ma Întreaba prietenu!. - ~tii ceva, va sosi timpul cand eu voi vedea, voi În(elege, dar purin voi putea schimba. Înainte a fost mai simplu: ai pacatuit, te-ai spovedit ~i boala a trecut. Acum viid cum te trage viitorul În jos. Vad zdrunciniiri ample ~i nu pot sa dau nici 0 re(eta. Pot sa 'pun numai sa continui sa te rogi pentru tine ~i pentru copii. Sa te concentrezi mai mult asupra iubirii ~i co~uniunii cu Dumnezeu. Pentru un anumit timp renun(ii la tot. Inchide total frica, neÎncrederea În tine ~i depresia. Îndeparteaza dependen!a de viitor ~i Înlatura orice framantari. I-am reJatat parabola biblica despre fetele neÎn!elepte care nereu~ind sa umple cu ulei cande]ele lor au Întarziat la Întalnirea cu Mirele Ceresc. Hristos a indicat ca va sosi perioada pentru care trebuie sa ne pregatim din timp. ~i iata ca cel ce s-a pregatit În permanenla va suporta Încercarea. Vleiul din candela Înseamna iubirea din sufletul nostru. Pentru a strabate ziua de maine, noi trebuie sa posedam 0 cantitate minima de iubire ~i niizuin(ii con~tienta ciitre Dumnezeu. Pentru aceasta este nevoie nunumai de 0 luna sau de un an. 92

il 1

Dumnezeu Încercarea viitoare va trece pe neobservate, iar cel caruia Îi este frica, Înraindu-se ~i regretând, Închide pentru el aceasta posibilitate. Nu demult, discutând cu 0 pacienta, i-am spus glumind: - Va aminti(i parabola despre judecata suprema? lata, noi ne aflam cu to(ii În coridor. - ~ti(i ceva, - a raspuns ea. - Mi se pare Ca eu deja sunt ID sala de judecata. Îmi aduc aminte cum i-am sfatuit pe pacien(i;" În vialâ apare 0 situa(ie când ni se deschide subcon~tientul ~i fiecare fraza a noastra, fiecare aC(iune a noastra devin de 0 mie de ori mai importante". Batrânele vrajitoare din Karelia mi-au spus Ca În cele douazeci ~i patru de ore exista doua minute când orice cuvânt exprimat se Îndepline~te, de aceea este mai bine sa-Ii (ii gura atunci când vrei sa dore~ti raul cui va. Astfel, daca la copiii no~tri are loc explozia sentimentelor, acestea sunt tocmai acele doua minute, dar Întinse În timp. Atunci când copilul are 13-15 ani sau când se Îndragoste~te pentru prima data la 16-18 ani, când copiii se casatoresc apoi trec prin perioada de sarcina ~i apare pe lume un copil, În acel moment sunt solicita(i imens. Pentru accentuarea concentrarii asupra iubirii se zdruncina esenta umana pâna la cele mai profunde niveluri. Copiii se conecteaza În mod intuitiv la parin(i. Daca piirintele În acest moment nu se ab(ine, este În stare de frica ~i agresiune, el, rara voia lui, dauneaza copiilor ~i nepo(ilor sai. lar distrugerea planurilor lor subtile se Întoarce apoi la piirinte prin boala ~i moarte.

Acum noi intram În perioada când subcon~tientul deschide, Încordata când gandurile noastre, sentimentele carora

nostru se

Il 1 Il

~i aC(iunile

devin mai importante de zeci de ori. Dar chiar aceasta perioada are cul mile sale asupra se concentreaza trecutul, prezentul ~i viitorul. ~Î 0 asemenea sfera stralucitoare a constituie saptamâna Patimilor Înainte de Pa~ti. Stralucitoare nu nu mai pentru ca are loc cel mai intensiv salt În planurile subtile, dar ~i pentru ca se confera mecanismul de supravie(uire În aceasta perioada. câtre Dumnezeu Mecanismul de salvare, adica nazuin(a de nimic, care În permanen(a nu depinde

expusa detaliat cu 2000 de ani În urma.

Azi este 23 aprilie 2003. Au mai ramas câteva zile pâna la Pa~ti. În ultimele câteva zile a fast a vreme minunata. Ma uit pe fereastra la ramurile copacilor ce se leagana. Este primavara. Este mai u~or sa percep iubirea În aceasta perioada. Diminea(a am auzit prin fereastra deschisa trilui pasarilor. Trebuie sa pas tram acest sentiment de iubire cât se poate de mult ~i sa Îndepartam tot ceea ce ÎI Împiedica. În univers nu exista, nu a fost ~i nici nu va fi niciodata motiv pentru renun(area la iubire daca nu-I Yom inventa singuri.

a vecina mi-a povestit 0 istorioara interesanta. De nenumarate ori, la ea in spalatorie au incercat sa creasca flori, dar din cauza ca atmosfera nu este cea mai buna, pretutindeni particule de detergenti depuse etc., florile nu
,!_~:4t' 95

94

!: au supravietuit. Odata ea a adunat floriie aproape ofilite, aruncate in groapa de gunoi de clitre iocuitorii
casei. Le-a ingrijit cu dragoste in spaiatorie ~i in marea uimire a iucriitoriior, pianteie au inflorit Spre
'

aceasta atmosjera. De ce floriie scoase din "gunoi" au trait mai muit deciit in conditii domestice?
Voi descrie la Început câteva situatii. Eu rn-am uitat pe postul ,,Animal Planet". Acolo a fost prezentatâ 0 cireadâ de bivoli dintre care unul era debil ~i pe care l-au atacat leii. Câteva leoaice au Înconjurat animalul, s-au aruncat asupra lui ~i l-au doborât. în mod mecanic eu am diagnosticat parametrii lui: programul de autodistrugere depâ~~te de cel putin ~apte ori pe cel al m°rtii. Capacitatea de a accepta situatia traumati. zantâ era pe:minus. Nivelul mândriei de ~apte-opt ori mai mare decât cel critic. Se pare câ atunei când ie~i În planurile subtile nu are importantâ pe eine diagnostichezi, un om, un animal sau 0 plantâ. Ce Înseamnâ dorinta? Aceasta este un impuls energetic care conecteazâ cauza cu efectul. Aceasta este 0 eliminare de energie ~i 0 Îngustare a timpului. Ba este programul În care este codificat mersul evenimentelor. Fiecare fiintâ vie se dezvoltâ dupâ un anumit program, adicâ are dorinte ~i forme ineipiente de con~tiintâ. întrucât ~i natura moartâ are un eiclu de dezvoltare În timp cu un coefieient determinat, noi putem sâ judecâm ~i natura moartâ. Programul de dezvo]tare al universului este codificat În sentimentul iubirii. Dacâ Propriul program, care se aflâ Întotdeauna În conflict cu programul prineipal al

'<
'

universului trece peste linia ro~ie, are loc distrugerea structurilor de suprafatâ de dragul salvarii celor profunde. De indatâ ce agresiunea subcon~tienta fatâ de sentimentul de iubire la bivol a depa~it linia ro~ie, el a Început treptat sa caute situatia În care putea sâ moarâ. Daca el nu ar fi fost sfâ~iat de lei, atunei ar fi putut sâ-~i rupa piciorul, sâ se Îmbolnâveascâ etc. Animalul de prada simte Întotdeauna jertfa care este hârâzitâ sâ moara. Un ait exemplu. Savantii au Tacut un experiment dând ciorilor 0 sârmulita Îndoita. Adicâ un mijloc de muncâ pe care acestea I-au folosit pentru obtinerea hranei. Uneia dintre eiori iau dat 0 sârmulitâ dreapta. Pasarea s-a Îndepârtat de ea, s-a gândit apoi a Îndoit sârma ~i a Început sa dobândeasca mâncarea cu ea. Aceasta n-a Însemnat doar folosirea ei ~i crearea instrumentului muncii ceea ce constituie unul din principalele particularitati ale intelectului. Ce trebuie avut ca sa apara instrumentul muncii? Trebuie avutâ 0 gândire abstracta. A face abstractie de prezent ~i sa prive~ti În viitor adicâ sa-ti Închipui cum va lucra În viitor obiectul creat. Daca noi yom cerceta lucrurile atunei Yom vedea câ toate fiintele vii pot modela viitorul. în acela~i program televizat eu am vâzut cum În America de Sud pe~tii din apele fluviale sar din apa ~i depun icrele pe frunze de plante pentru a nu fi Înghitite de alti pe~ti. Acest fenomen demonstreaza de asemenea gândirea abstractâ. Când pe aripile fluturilor apar desene colorate care amintesc 0 privire fixâ care sperie pâsarile, aceasta de asemenea constituie

'!

96 .:,:\ff 97

modelarea situatiei viitoare. Numai ca la insecte un asemenea proces dureaza sute de mii de ani, iar la pe~ti ~i animale are loc : mult mai repede. Cu cât este mai mare orizontul trecutului, prezentului ~i viitorului, cu atât mai mu!! observam dezvoltarea gândirii. De curând 0 femeie mi-a povestit urmatoarele: când a murit soacra ei, s-a Îmbolnavit gray pisoiul, i-au cedat rinichii. Stapânii au reu~it sa-I puna pe picioare. - ~titi dumneavoastra, când noi ne rugam, pisoiul se apropie de noi ~i ne linge mâna, mai cu seama so(ului. Da, de fapt, când noi punem caseta cu expunerea dumneavoastra, pisoiul vine la noi, se culca lânga noi ~i se uita la caseta Împreuna cu noi. Faptul ca va linge pe mâna Înseamna pur ~i simplu multumire. Când a murit soacra, sotului dumneavoastra au Început sa-i apara probleme serioase Întrucât s-a terminat asigurarea, - am explicat eu. - Pisoiul a luat asupra sa problemele, de aceea i-au cedat rinichii. Când vii ruga(i, Îi face bine iar el vii mul(ume~te pentru asta. Cu cât este mai serioasa informatia, cu cât este mai densii, cu atât ea piitrunde la un nivel mai profund. Acolo nu exista cuvinte, nu exista diferentierea verbalii. Iatii de ce oricât de ciudat ar parea, pisoiul prime~te acea informa(ie care are loc În timpul expuneflI ~iaceasta Îi ajuta precum unui omo Ne Întoarcem la plante. În planurile subtile noi suntem uniti - omul, animalul ~i plantele. Mai mult decât atât, tot ceea c~ intrii În contact cu omul accelereazii dezvoltarea sa ~i se umple

-

de emotii umane. Chiar ~i obiectele naturii moarte Încep brusc sa manifeste 0 sensibilitate activa. Oridit ni s-ar parea de straniu, are loc un proces de educatie. Planta care este aruncata la gunoi recunoa~te ca ea va pieri. Viata ei se destrama. În momentul destramarii planului fizic are loc activarea planurilor subtile, se poate spune ca se purifica sufletul florii. Ea a fost aruncata la gunoi pentru ca mai degraba ea s-a dezvoltat rau. Planta a avut un stapân ale carui probleme ea le-a luat asupra sa. În spalatorie, de~i acolo nu exista un destin favorabil, planta nu avea un stapan anume. Deci, energetica buna este deseori mai importanta decât un mediu bun. În plus, floarea simte intuitiv: se ofile~te ~i este aruncata. ~i oridit ar parea de ciudat, floarea reac(ioneaza. Mul(i au observat ca la un stapan plantele se simt minunat iar la altul se ofilesc. Cine este prea gelos spre exemplu ~i este ata~at de viata, la acesta În locuin(a se simt bine liane]e. amui care are 0 mândrie crescuta este mai bine sa !ina cactu~i. Ei, cu energetica loI', diminueaza concentrarea asupra destinului favorabi!. Orice fiin!ii vie traie~te Într-un mediu fizic ~i spiritual adica Într-un mediu informa(ionalenergetic. Pentru adaptare ~i dezvoltare sunt importante ambele: la un interval scurt, mai important este mediul fizic, la un interval mai mare mai important este timpul ~i spiritu!. Când are loc Înrauta!irea mediului fizic, pentru a supravietui fiinta vie activeaza mediul spiritual, adica structura sa de .' . camp. Cu cat este mai rau mediul fizic, cu atât mai purin trebuie sa depinzi de el pentru a supravie!ui. Are loc trecerea punctului de sprijin de la structurile fizice la cele spirituale ~i ...,. '"':. 99

98

conectarea la programul universal al UniversUlui, sentimentul iubirii pentru a primi energia necesara. Energia se poate ob!ine În detrimentul reacliilor chimice ~i se poate obline din vid nemijlocit. Daca se slabe~te un canal, are loc activarea celuilaJt canal. Plan urile subtife Înseamna viitorul nostru. Activarea acestora mare~te rezerva viitorului, adica vitalitatea urma~ilor. Daca omul va fi permanent supraalimentat, i se vor Îndeplini toate dorin(ele, la el va avea loc degradarea planurilor subtile ~i el nu va na~te copii sanato~i. Daca noi exarninam societatea occidentala care a Învatat sa nu se limiteze, atunci vedem sterilitate ~isemne de degradare. Nu demult rn-am uitat la 0 emisiune despre China. Un ~ofer lucreaza 12 ore transportand pasagerii, iar partenerul de munca, În acest timp doarme În portbag.y, Asta se Întampla luni Întregi, Imensa capllcitate de munca a chinezilor este determinata de condi!iile extrem de grele de vialâ ~i de suprapopulare. Cu cat lucreaza mai mult omul, cu atat mai pulin depinde de mediul fizic. În ceea ce prive~te munca, eu am În vedere nu atat consumul fizic, cat cel al energiei nervoase. De aceea, cea mai buna condi!ie de dezvoltare are loc atunci cand confortul fizic se schimbâ cu Înfranarea ~i condi!ii exterioare dure. Atunci se dezvolta nu numai structurile fizice, dar ~i cele spirituale. Daca vorbim despre omenire În totalitatea sa, atunci tocmai oamenii, renunlând de buna voie la mediul fizic confortabil, au devenit siha~tri, filozofi, sfin!i, completand rezervele strategice ale omenirii, tarâ de care nu poate exista supravietuire ulterioara. 100

Pllteti sa descrieti ce incalcare Cilce boalit este legatit? Eu am vrut Întotdeauna sa fac acest lucru dar ceva rn-a . opnt me reu , Acum Înteleg despre ce este vorba. Daca ~e:unem pe raftu1 ce pacat con d uce 1a ce boala , atunci rehgla mcepe ele, ' ., sa dlspara t p reuna cu IUb.rea, Omul este Întotdeauna ' '-m .. predispus som bl a un avantaJ atuncl c ând 1 se adreseaza lui a . Dumneze u dar În acest caz, tre b me sa 'existe 0 anumitâ limita. . - d noi facem un scop m, d' Divin atunci acesta se Atuncl ca,n , , transforma cu IImpu 1În uman. Însa cand noi facem un scop dm , 'În malefic ~i se uman, acesta cu, timpul se tranSlorma
'

destrama" 0 mul poate sa judece astfel: "De ce sa ma rog daca ' eu sunt sanatos.? C- d ma Îmbolnavesc 0 sa aflu cu ce pacat an este legata boala, atunc.'0 sa ma rog cat trebuie ~i 0 sa ma Însanato~esc", $tllnta nu trebuie sa supuna re 1" " Igla. Pur ~i . X simplu trebme m pe rmanenlâ nhUlt Cat re Dumnezeu ~i dUre . iubire ~i trebuie depa~lta - perrna nenlâ dependenta de fericiri m . lume~tl. Aceasta este principala parte componen ta a ceea ce

,

. -

, ,numim fericire adevarata. - ~rspec t'va acest lucru confera ln. 1: supravieluire, sanatate ~i fenctre de once gen - spirituala, sufleteasca~imateriala, . R ugaclUnea este un mlJ1oc de unire cu Dumnezeu ~J de " "

percepere a iubirii . Daca 0 transformam - mlJ oc de solutionam "J În mi~care, dar

,

::Ii:~::Z: c~r:~l::~~~:::~i:a:en:~ ~::~en~ d:o~::::: de suprafa!a se - d ep arteaza iar de cele subtile ~I p m
.:.~,"~.

101

Întare~te. De aceea, nu merita sa legam prea strans sufletul de corp. Mul(i judeca astfel: "M-am rugat iar boala nu a trecul. Atunci pentru ce mai am nevoie de credin(â În Dumnezeu?" Daca te adresezi iubirii ~i lui Dumnezeu, aceasta Întotdeauna vindeca dar, În primul rand, sanatatea noastra strategica, viitorul nostru. Cateodata aceasta adresare ajunge impetuos În prezent ~i atunci are loc un miracol: cele mai grave boli se vindeca repede. Dar acest lucru are loc nu cu fiecare ~i nu Întotdeauna. De aceea este mai bine de folosit medicamente, În(elegand ca ele nu duc la Însânato~ire adevarata, dar u~ureaza situalia. Este adevarat, ca În ultimul timp, În legatura cu accelerarea impetuoasa a tuturor proceselor, un efect din ce În ce mai mic, iar schimbarea medicamentele din spirituala este au ce În ce mai, mare. Doresc sa subliniez Înca 0 data: bolile sunt cu miiJe iar cauza este una singura: insuficienta iubire de Dumnezeu. De Îndata ce Încetam sa nazuim catre Divin, noi ne cufundam În uman ~i Începem sa depindem de acesta, adica de viala, desfatare sexuala, respiralie, mancare, dorinle ~i con~tiin(â. Cu cat depindem mai mult de acestea, cu cat este mai mare agresiunea pe care 0 simlim fala de Dumnezeu ~i de iubire, cu atat mai grea este Îmbolnavirea. Un om a iertat-o pe femeia iubita care I-a parasit, dar a regretat acest lucru. AI doilea om nu a put ut sa ierte, a linut mult timp supararea. AI treilea nu numai ca a ramas cu supararile, dar a continuat În permanen(â sa fie gelos. AI patrulea a fost cuprins de ura. AI cincilea a fost cuprins de ura ~i a Înjurat În permanenla. AI ~aselea nu a vrut sa mai traiasca. AI ~apteJea a Încercat sa se
102

. ucida Fiecare din ei va avea propria boala. Daca emo(iile sJO . . . resive se transmit la urma~l, mal dep arte de cea de-a trem ag . .. . generalie, atuncl poate fi vorba de Îmbolnavm de nelecUlI. 1 . . p Toate aceste boli se lecuiesc Într-un smgur ~od. sa acce (i .. . pler derea umanului ~i sa vezi În aceasta vomta Dlvma, sa . .. ... - . pâstrezI D Ivmu1 - momentul dlstrugern, sa Întele g i ca nu 10 . . ca fa boala nu exista dezvoltare, sa percepl. w exista vmovatl, - ara

-

aceasta cu Întreaga fiin(a, adica sa vindeci sufletul. . -' Mai devreme sau mal tarzlU,corp ul va aJunge sufletu 1. N uemu It m -a m uitat d om ln v,, rsta a l'ost total a el a Jacut cuno§tinta cu biirbat normal. Gare atat

-

la 0 emisiune de televiziune: un . impotent. Au trecut catwa. am, . . 0 Jemeie tanara §t a d emt un "" ev.? de mult depinde de Jemete.

..

.d Haide(i sa examinam pe ran. Sa vedem de ce femeia are . . . .. energellca mal putermca decât bârbatul? Probabll eXIsta un
...

formarea fatului ~i na~terea, toate acestea neceslta u~ cons i antic de energie. De aceeaeste pe dep lin eVldent ca natura a

singur raspuns: COplll.F emeia trebuie sa nasca. Conceperea, .um

~n:estratfemeia cu 0 structuraexterioara firava, cu d~penden: social a ~ifizica de barbat etc.. d~r ei i-a dat rezerve Imense e - m energie În planurile subtile. Pana - secolul al XVIII-lea,
. . . biserica le-a mterzls femeilor sa primeasca educa(le. Can d . . femeia Începe sa Îndeplineasca funclii ale barbatului, atun~1 I~I Poate pierde rezervele sale principale. Destul de d~s ;nv~s c . tabloul când se Îmbolnavesc seno s copiii daca ,emel le

.

,:,~~;~, 103

consuma multa forta pentru Învatamântul superiar pentru disertatie, pentru conducere etc. Astfel, de Ia"natura, femeia are 0 energetica suficient de puternica. Gândul, cufundarea În subcon~tient devin ac(iune. Cu cât femeia este mai corect educata, cu atât mai sanato~i ~i mai fericiti sunt solul ~i copiii ei. Dumneavoastra probabil ca ali auzit de metodele destul de raspândite de Întinerire. Un om În vârsta a dormit cu fete tinere ~i a Întinerit vizibil prin aceasta. Aiei avem de-a face cu 0 mica nuanlii, data de orientarea interioara a energeticii femeii. lmaginali-va urmatoarea situalie: 0 fata tânara se Îndragoste~te de un barbat În vârsta. El Îi spune: ,.Eu nU-Ii las nimic dupa moarte. Noua ne este bine acum ~i Yom trai cu acest moment". În subcon§tientul ei iese programul: Cu cât va !rai mai mult el, eu atât mai bine se va simli ~i cu atât mai bine Îmi " va fi mie". lar barbatul devine sanatos, Începe sa Întinereasca viizând cu ochii. AI doilea Spune: ,.Eu te iubesc cu disperare ~i tat ceea ce am Îli las lie dupa moarte prin testament". În subcon~tientul fetei se transmite un program: mai mult cu atât mai multe ~anse exista ca "Cu sa schimbe el cât va trai testamentul ~i eu sa pierd totul". Este greu ca acest barbat sa conteze pe 0 vialii lunga. Nu demult un englez a Tacut urmiitorul anunl: ,.Doresc sa mor În pat cu 0 femeie frumoasa care sa mi se diiruiasca plina de pasiune. Ea va primi 0 sumii frumu~ica". El trebuia sa publice În ziare fotografia sa. Ar fi primit atâta energie de la femei Încât el ar fi dus-o Înca vreo douiizeci-treizeci de ani. Este adeviirat ca pentru aceasta trebuia sa se limiteze numai la un singur anunl.

La multe popoare din lume, iar În lndia pâna În zilele naastre a existat un obicei crunt: daca moare solul, sOlia este trimisa la moarte dupa el. În consecinlii, femeia era extrem de cointeresata ca sotul sa-~i continue viata. lar atunci când tradilia se menline timp de mii de ani, atunci aceasta deja intra În gene. Energetica femeii lucreaza nu pentru distrugere ci pentru Întarirea barbatului indiferent cum ar fi el. Apropo, patru femei la un singur musulman dau un efect complicat. Când omul are câteva neveste, fiecare dintre ele se straduie~te sa fie mai atractiva decât cealalta ~i Îi transmite intuitiv energie, concentrându-se asupra dragostei. Transmiterea permanenta de energie dezvolta femeia ~i 0 face mai apta pentru a na~te copii, iar biirbatul rezolva acele sarcini pe care nu le-ar fi putut rezolva singur. Evident ca pentru aceasta a existat obiceiul de a avea haremuri mari. Visând la Întâlnirea cu stapânul, femeile au Întarit energetica lor, Întarindu-se În consecinlii energetica §i bunastarea statului În Întregime. Daca barbatul cheltuie aceasta energie mai mult pe el, devenind vampir, pot apare probleme a~a cum s-a Întâmplat cu un conducator din Orient pe care I-au sfâ~iat sotiile. Oricât de con~tient ar fi omul, În el rezida Întotdeauna principiul animalic. Daca Înainte femeia depindea de barbat, atunci În launtrul ei ea a fost cainteresatii de sanatatea, supravietuirea lui, motiv pentru care se Înfrânau În permanenlii pretentiile, pastrând iubirea prin Înjosirea umanului. Daruind dragostea sotului , femeia a daruit-o ~i copiilor. Ura fala de sot conecteau . programul de distrugere a propriilor copii. Daca femeia nu are :::~. 105

104

un motiv pentru Înfrânarea agresiunii ~i a preten(iilor, ea se dezva(a sa daruiasca dragostea so(ului. Ea Înceteaza sa le-o transmita ~i copiilor iar mai departe urmeaza degradarea. În (arile europene viala ~i continuarea acesteia au devenit 0 valoare absoluta. Legea apara cu stra~nicie În primul rând femeia ~i copilul ei. În Rusia toata lumea În(elege no(iunea de "casatorie fictiva". În Elve(ia este mai mult raspândita expresia "divor( fictiv". Femeia divor(ata 0 duce mai bine din punct de vedere financiar decât cea casatorita. Barbatul nu numai Ca devine pur ~i simplu inutil, dar chiar deranjeaza. Oare unui asemenea barbat femeia Îi va darui dragostea ~i se va ab(ine de la preten(ii? Pentru aceasta este nevoie de un nivel Înalt de autoeduca(ie, care pur ~i simplu nu exista În lume. De aceea, Europa se' degradeaza ~i popula(ia se completeaza din musulmani cu mul(i copii. Eu nu chem la distrugerea femeii. Eu Încerc pur ~i simplu sa ma descurc cu ceea ce se petrece. Femeile ~i barba(ii devin egali În drepturi. Dar cand femeia Începe sa se ocupe de bodybuilding, afaceri, ob(ine 0 ~colarizare superioara, nu mai depune efort sa se autoeduce ceea ce Îi trebuie mult mai mult decât barbatului ~i atunci pierde energia dedicata apari(iei copiilor. Nu demult la consulta(ie, un om rn-a provocat la 0 asemenea tema curioasa:

cre~te impetuos, iar slujbele barba(ilor sunt ocupate de femei. De ce este legat acest lucru?

Ci

Se pot presupune urmatoarele, femeia este concentrata

- am raspuns

eu. - Biolovie(ii ~i

aic
'

mai puternic

asupra

dorin(elor. Acest lucru este necesar pentru a na~te copii. Când conducatorul este barbat atunci viala ~i dorin(ele devin secundare ~i societatea se dezvolta normal. Când femeia conduce totul atunci la Întreaga societate cre~te subcon~tient concentrarea asupra vie(ii ~i dorin(elor. Toate femeile dintr-o asemenea societate, Tara sa vrea, Întaresc concentrarea lor asupra sexualita(ii, dorin(elor ~i sentimentelor. Aceasta duce nu numai la sterilitate ~i apari(ia pe lume a copiilor bolnavi, dar devierea brusca spre sentimente formeaza Înclinarea spre homosexualitate la barba(i ~i la copii.

- ~ti(i ceva, - rn-a Întrerupt el pe mine, - În Japonia, cu treizeci de ani În urma s-a introdus un experiment. Au fost selec(ionate cele mai de~tepte femei, pline de voin(a ~i energie. Nivelul de disciplina a fost mai Înalt decat la barba(ii care se ocupau de afaceri. Aceste femei au condus 0 firma puternica dar dupa cateva luni totul s-a prabu~it.
- E totul În regula, - am explicat eu. - Pentru a conduce, trebuie sa te deta~ezi de dorin(e. Din femei pot ie~i buni conducatori daca ele launtric renun!ii la funqia de a da na~tere copiilor. Asta Înseamna, fie sa fie sterila, fie sa fie În varsta. Apropo, În Întreaga lume au aparut acum multe femei-conducator. Judecând dupa toate, acesta este semnul de Îmbatrânire a civiliza(iei noastre. ~ti!i ceva, eu am Încercat cumva sa
_:.:::~. 107

- Cu douazeci de ani În urma, cand pentru prima data am ajuns la Berlin, n-am Întâlnit acolo nici un homosexual. Acest cuvânt constituia 0 jignire. Acum numarul homosexualilor

106

1 ii ",1 Il' i 1 l, 1 Il 1 ,II 1 Il 1

diagnostichez modul În care se miqoreaza interactiunea principiului masculin ~i feminin la0111. om acesta are lac În La felul urmator: pâna la cincizeci de ani exista prioritatea principiului masculin, de la cincizeci de ani pâna la ~aptezeci este perioada amestecata, dupa ~aptezecide ani este perioada prioritalii principiului feminin, deci 0 Îmbâtrânire activa ~i degradarea organismului. La cei care traiesc mult, prioritatea principiului masculin se extinde În til11p. poate sa ajunga la 0 El suta sau mai mulli ani. Cu cât dureaza mai mult, cu atât mai mult se extind În timp perioadele de principii amestecate ~i feminine. Informatia na~te energie. Energia na~te materia. Materia se destrama, transformându-se În principiu informational. Dupa aceasta schema se dezvoltâ orice praces În univers. Astfel se dezvolta ~i orice civilizatie. Sa luam Grecia antiea. La Început a avut lac 0 expansiune spirituala putemiea, contacte cu India, cu filozofia acesteia ~i cu imensa cultura antiea. Apare religia ~i filozofia adica principiul masculin care confera Înflorirea culturii perioadei mixte. Cultura se transforma În civilizatie. Apare perioada feminina. Cultul principiului feminin duce la decaderea moralei, la homosexualitate, la degradarea civilizaliei Greciei antice. În Pompei, stratul putemic de cultura a Început sa decada prin divinizarea dorintei ~i vietii. Aiei chiar ~i obiectele de uz casnie au fost transformate În erotica. Uneori civilizatia piere ca stat. Uneori atât statul cât ~i poporulluate Împreuna. Aceasta depinde probabil de masura În care Închinarea În fata vielii ~i a dorintelor se duce În

profunzimea subcon~tlentu lui ~i atinge lumea Înconjuratoare . , amplificând tendmta de dezieere de Dumnezeu <i de iubire. 0 . bmemte 1 s, universul 0 distruge. e asemenea ce 1 ra ca nceroasa, u .. . ., - 1- de oblcel m natura. Întruchiparea vietn ~I A~a se mtamp a . . - .. , contmuarea el, - chiparea dezvolt am <i a frumusetii a mtru .-

.

-

-

'ului feminm ne devenit femela, dar -nchinarea În fata pnnclpl 1 . ip iul informational .. . obliga sa Ultam DlVlnu1. Barbatul este pnnc . . .' 1 iar femeia pnnclplU energetlc '. Barbatul este mai putemic . . . strateglc ~I mai slab tactic. Femela cre,eaza iar barbatul ., .. . . 'co nduce. Aceste doua Pnnclpn ~I 1nterac tiunea lor penmt sa . .. . . b ' re 1 1 slmtlm pentru c e sunt creati oamenn, a d'ca Pentru lU 1 .

.

. .

-

-

108 _:.~~~.

109

CUGETARE

Acest capital eu a< . d .t " 'J:fi art sa- 1 numesc "consultatie" , A. dar gandurtle mele au deviat §i l-am numit altfel. ' Dupa
Interesant,

care nu mai putea fi opritâ. Întreaga America este cuprinsa de frid ~i aceastii tendinta este foarte periculoasa. Rusia face pa~i serio~i În Întelegerea a ceea ce se petrece În lume, multi conduciitori de stat analizeaza bine situatia. Întregul popor analizeaza, pentru toti e interesant ce se va Întâmpla de fapt În Jume. Unii lideri ai culturii, artei ~i politicieni justifica actiunile Americii. Motivul e simplu: banii ~i avantajele. Reprezentantii intelectualitiitii ruse, În special cei ai culturii ~i artei au fost Întotdeauna ocupati cu cautarea sensului vietii. Acum ei sunt ocupati cu goana dupa bani. Pentru ei nu iese a~a de rau. Înainte, În filme ~i pe scene suferea, cauta ~i se purifica sufletuJ, iar acum se Încovoiazii corpul luând cele mai diferite pozitii. Astfel, America a Învins. Totul a piirut a fi logic, Saddam Husein Într-adevar este vampir ~itiran. El a Înciilcat Într-adevar toate legile ~i normele internationale. De ce se revoltâ unele tari? Curios cii tocmai cei care au trecut prin faza de socialism ~i fascism. Tocmai ei cunosc bine În primul rând doctrina principala a socialismului ~i fascismului: de dragul fericirii se poate comite orice crima. Pentru unii aceasta Înseamna crearea de bunuri pentru toti orapsitii. Pentru altii Înseamna crearea de bunuri pentru un singur pOpOT.Deci constituie interesele unui singur grup de oameni care se pune mai presus de iubire, morala, viala altor oameni. Sunt Întrebat deseori de ce Întreaga lume este literalmente ticsitii de clanuri mafiote? De ce mafia nu poate fi stârpitii? De ce ea a paralizat mai multe state printre care ~i Rusia? În Orient :,.~~~. 111

Pa~ti, imensa
,

zdruncinare

Urncul mod de a ie~i din criz" [ a a ost mtanrea pozitiilor '-' . . ' extenore. Inca putin ~i dolarul , -', carma am mcetat sâ-i mai ' ~" , acordam mcredere, trecând la euro , P ut ea sa mceapa 0 cadere

. acest an punficarea a luat 0 asemenea am P1 oare.? l poteza este urmatoarea: acest lucru poate fi le g . . at d e raz bO'u1 dm Irak pe . care Amenca I-a '. mchetat victorioa" ', . sa. v 1ctona extenoarâ . Judecand dupa toate, s-a transfonnat Într" ..' < o 'mŒangere mtenoa' . , -' ra. ln pnmul rand, ceea ce cer eu la toat e e xpunen . 1 este: nu . e condamnaI! SUA. Aceasta lara a Tacut cee . a ce tre bUla '" . tacut.
'

cand 0 sa se repete d' ? .. m nou. C on~tllnla continua . mecarnc sa enumere variantele p os,.b!le. e ce oare totu~i În D

S-a

opnt

.

d eodata.

-

-

-

110

se spune: "nu exista oameni, exista idei". Comportament Americii ne aminte~te puternic Uniunea Sovietica din ani. 1920. Schema este una ~i aceea~i: ideologia noastra este cea mai buna de pe planeta. Noi trebuie sa 0 raspândim În Întreaga" lume. Noi trebuie sa Înabu~im ~i sa distrugem opozantii. Noi salvam lumea de rau. Înainte un astfel de rau a l'ost Uniunea Sovietica. DupA. aceea lumea islamului. Sentimentul de superioritate a unei anumite idei sau a unui anumit popor asupra altora, mai devreme sau mai târziu duce la tragedie. Este lipsit de sens sA lupti cu legile dupa care este condus universu!. Legea supremil a dezvoltArii 0 constituie legea unitatii ~i a luptei contrariilor. Sa Încercam sa privim mai departe ca sa vedem ce sta la baza acestei legi. Noi provenim din iubire. Nazuim catre ea ~i ne Întoarcem la iubire. Legea dezvoltarii universului este acumularea Divinului În toate ~i Întoarcerea la Dumnezeu. Iubirea este acel program suprem pe baza caruia se dezvoltâ universu!. Din iubire se nasc dorintele. Ele se identifica ~i c~ncureaza cu iubirea. Dezvoltarea universului consta În faptul ca donntele, dezvoltându-se, se umplu tot mai mult cu iubire a~emuindu-se cu aceasta, se contopesc cu ea ~i atunci timpul dlspare. Cauza ~i efectul devin identice. Cielul de dezvoltare al uni~ers~IUise desavâr~e~te. Pentru ca dorinta sa nazuiasca spre lublre ~I sa mareasca dimensiunea sa, ea trebuie sAÎnceteze sa se dezvolte cielic ~i de aceea ea trebuie sa treaca periodic print~-o perioada de destabilizare, distrugere ~i Înjosire. Dorinta se d.struge, nazuie~te catre iubire, se autorestabile~te prin
112 ~ .~

:

iubire Într-o dimensiune mai mare. Ciocnirea a douA dorinte Înseamna lupta contrariilor. Existenta materiei, a timpului ~i a spatiului presupune ~i conflict. Dacâ eu am un corp, atunci dorintele legate de acesta niciodata nu coincid pe deplin cu dorintele ~i corpul altei persoane. Conflictul Înseamna 0 lupta permanentA ~iÎnjosirea a doua dorinte contradictorii. La urma urmei, orice contlict trebuie sa creasca pâna la cele douA jumatati ale universului care lupta una cu cealalta. În aceasta luptA Învinge iubirea, adica Întoarcerea la Dumnezeu. Dezvoltarea are loc prin amplificarea conflictelor. Dimensiunea dorintelor care concureaza este din ce În ce mai mare. Dezvoltarea impulsului iubirii este din ce În ce mai mare. Contradictia suprema a universului rezida În structura timpului. Dorintele care merg spre viitor concureaza cu dorintele care exista În prezent. Conflictul Întregului univers se poate vedea În relatiile dintre bârbat ~i femeie. Principiul masculin ~i feminin sunt legate de structura timpului. Sentimentalismul feminin luptA cu rationamentul masculin, astfel atingând Divinu!. Când una din contradictii 0 Învinge pe cealaltâ sau Încearcâ s-o distruga, sA frâneazâ sau se Încheie dezvoltarea. Toate civilizatiile care au existat pe Pamânt s-au dezvoltat ~i au pierit tarâ sa cunoasca legea principala a dezvoltarii. Energetica Pamântului este

J
!

Împartita În doi curenti ai timpului: oriental, principiul masculin, adresarea catre viitor ~i occidental, principiul feminin legat de prezent.

;..:~~.

113

Pentru a intra În contact cu alte civilizatii, omenirea trebuie sa devina un tot unitar, În caz contrar ea piere, Pentru a deveni un tot unitar populatia planetei trebuie Sa se Împarta În doua lagare, adica În reprezentanti ai gândirii orientale ~i occidentale, Conllictele dintre state, Împletindu-se, trebuie sa se largeasca ~i sa cuprindâ Întreaga planetâ, ceea ce observâm deja În momentul de fatâ. Dacâ Înainte, la Întrebarea cum sâ ne raportâm la cutare ~i cutare eveniment, eu am avut douâ râspunsuri: - bine sau râu, acum Însâ, am 0 altâ atitudine, Evenimentul are loc, eu Îi accept ~i Încerc sâ Înteleg de ce a avut loc, Nu demult, pe planeta existau doua blocuri antagoniste: sistemul socialist, condus de Uniunea Sovieticâ ~i sistemul capitalist, condus de SUA. Socialismul S-a prabu~it. Pentru un anumit timp a aparut 0 energeticâ unipolarâ a Pâmântului, Ce se Întâmplâ cu dorin(a daca aceasta nu se Înfrâneazâ? Ea se dezvoltâ impetuos, orientându-se din ce În ce mai putin spre iubire ~i dezvoltare. Cu cât este mai mare concentrarea asupra dorintei ~i a vietii, cu atât mai repede apar frica ~i depresia. Pentru a egaliza aceasta stare, omul tinde spre conllict ~iatunci programul de autodistrugere cade, În Italia a fost arestat un jefuitor de bânci care avea la activ 28 de jafuri reu~ite, Când el a fost Întrebat de ce a jefuit târa oprire, Întrucât avea bani destui, el a ridicat din umeri: "Întelegeti, aceasta este tratamentul meu. Cândva am avut 0 depresie putemica, Vroiam sa-mi pun capât zilelor prin sinucidere, dar am observat câ atunci când apar neplâcerile Îmi este mai U~or sâ trâiesc. Am hotârât sâ jefuiesc 0 bancâ,

. gan d lnd u- ma câ 0 sâ stau În Închisoare. Depresia a dispârut ca . luatâ cu mâna, A trebUit sa con tinuu"
~

-

-

Atât statul dit ~I mdlvldul se s up ~n uneia ~i aceleia~i legi a . . ... ' te universulUl,Amenca JefUle~ alte târi pentru a se IZb-aVI de

- 't depresle, C'an d socialismul s-a pra b U~!, r olul celui de-al doilea ' . pol I-a luat asupra sa islamul, unde este eVIdentâ prioritatea
princlplU1Ui mascuhn " " pentru
' asup,ra pnnclplUlUI femmm. Acesta un an~ml 't timp a egahzat energe l'Ica Pâmântului,

.

,

,.

..

Conform IOglcII, dup â victoria asupra lumii islamice, principiul
,

feml'nin american, pentru dezvoltarea sa pe ma! departe trebuie ' 1 sa ga seascâ un nou oponent. D'n pâcate , aproape ca nu a ramas . . pe Pâmânt pnnclplUl mascu rm, Toate (iirile orientale, Chma, " " 'e au trecut 1 modelul a Indla ~I Japont~, p neobservate,

- -

-

-

occidental de gan d Ire cu Prioritatea principiului feminin, material. '" 0 cuno~tintâ rn-a Ulmlt cu 0 m trebare' ': ce principalele .. De .. ,... rezerve de petrolul ale lumii se alla m malnlÏ e '''rilor musu 1 mane.?" Eu am Încercat sâ pun dlagnostlcu 1 ~i am dat , urmâtorul raspuns. ,,Este 0 mare concentrare asupra , . ," spirituahtâtll, asupra de pendentei de pnnclplU 1 spm 't ual De . ' "f u aici brutalitatea Izbucntrn un damenta lIsmu 1 l' , Pentru a nivela 1 " Acum ata~amentul de spiritualitate se dau bunun" mate:::n;rea sâ Ipoteza sa. schimbat Întrucâtva. Pentru ca . -' supravJetulasca, - trebule sa eXiste mode lul de gândire blpolara. ' ' . de filozofie, sâ se Pentru ca omul sâ poatâ medlta, sa se ocupe , , , ,. -1" con centreze asupra spmtua l Ita,lI, el are ne voie de stabilltate ~i
"
" ' '

'

-

Îndestulare. 114
.:,.:\,:

, De aceea, Dumn ezeu Îi ajutâ pe cel care acum se

115

pot afJa În opozi(ie În America, pe cei al caror principiu spirituai este mai important decât cel material. Când În Rusia a Început ceea ce noi În mod naiv consideram a fi democralie, adica prioritatea deplina a banilor, nu Întâmplator s-a nascut probJema Ceceniei, care a opus unitatea, principiile ~i reJigia sa. Destinul Rusiei este curios prin faptul ca aici, În compara(ie cu America, se formeaza modelul bipolar de gândire. Principiul masculin traie~te În buna În(eJegere cu cel feminin. Rusia nu poote supravie(ui tara idei care sa-i uneasca pe tO(i. lar În acela~i timp, - tara 0 economie dezvoltata ~i principii economice. Destramarea Uniunii Sovietice a absolvit Rusia de responsabilitatea pentru opozi(ia fa(a de America. În Rusia a Început sa se formeze 0 gândire bipolara tara de care nu poate sa supravie(uiasca nu numai ea, ci ~i Întreaga omenire. Cele doua contradic(ii care ar fi putut sa distruga civilizalia În Rusia, Într-o perioada apropiata trebuie sa se uneasca Într-o noua calitate. Dar pâna atunci lumea trebuie sa se convinga de faptul ca un mode! curat occidentaJ Înseamna sinucidere. America, În momentul de fa(ii a ramas rara oponen(i. Lumea islamica tace. Europa a urmat America ascuJtator. Tarile orientale Împarta~esc modelul de gândire occidental. În sfâr~it, America a Învins Întreaga lume. Pentru a exista În mod normal, orice (ara trebuie sa se asemuiasca ei ~i sa nu intre În confJict cu ea. Dar, deseori, tocmai momentele de Înal(are ~i sentimentul victoriei, adica unipolaritatea, poarta În sine sâmburele Înfrângerii.

A Învins principiul ferninin. În plan subtil are loc explozia concentrarii asupra vielii ~i dorin(elor. Peste un timp trebuie sa 81b a loc izbucnirea programului de autodistrugere ~i amploarea . acestuia este mult mai mare decât Înainte de cutremurul dm Armenia. Eu nu ~tiu cum va reacliona Pamântulla un asemenea program de autodistrugere. Se va aru~ca. În aer sau va Încerca sa scape de infec(ia care ÎI distruge? lnamte, eu vedeam Întregul Pamânt În plan subtil: s-a luminat clar una din zone~e
'

de nenorocire, adica acele (iiri unde traie~te popula(la musulmana. Eu mi-am explicat acest lucru În felul urmator: În cadrul islamului exista prioritatea imensa a principiului masculin. Exista un program de Înjosire a femeii. Pamântul are a energetica feminina. Energetica islamului este agresiva fa(ii de Pamânt. lata de ce, În aceasta zona pot sa apara probleme. Dupa razboiul din Irak situa(ia s-a schimbat. lmensele deforma(ii au parasit teritoriile (iirilor islamice. Totul s-a concentrat Însa Într-o varianta mult mai rea pe teritoriul SUA. Acum America, pentru a echilibra situa(ia, trebuie sa devina bipolara. Haideti sa examinam cum s-a petree ut acest lucru m Uniunea Sovietica. La Început a ac(ionat prioritatea principiului feminin, Poporului i s-a promis pamânt, bunastare materialli, Întaptuirea tuturor dorin(elor. Nu a ie~it nirnic. Apoi a ven~~ perioada comunismului militar. lara~i n-a ie~it nimic. Oame~n mureau cu milioanele. ldeea a Început sa omoare oamenn. Dm nou un zigzag spre stânga, Începe noua politica econornica. 0 ÎnfJorire impetuoasa a materialului ~i 0 nu mai pu(in
~-,~~~. 117

116

impetuoasa degradare a spiritualului. Principiul masculin trece pe primul plan. El este din ce Î11 mai agresiv ~i din nou, ca Î11 ce perioada comunismului militar, Începe distrugerea unui gigantic numar de oameni. Dupa moartea lui Stalin, iese din nou În fala principiul feminin, Încep reformele. Se dezvolta impetuos economia ~i cultura. Aceasta perioada este unica În sensul ca s-a pastrat ideologia ~i În acela~i timp a avut loc liberalizarea economiei. Echilibrul principiilor feminin ~i masculin a dat un avânt iubirii. Ceva asemanator putea fi observat la Începutul anilor 1920. Atât atunci, cât ~i la Începutul anilor 1960, acest lucru s-a realizat printr-un avânt putemic al ~tiinlei ~i culturii. Apoi, principiul feminin pragmatic a Început ascensiunea. Hru~ciov a pierdut func(ia, reforma se Încheie ~i Începe stagnarea brejneviana. Principiul masculin ia vânt ~i atinge culmea pana la perioada apariliei lui Andropov. Ideea iar este gata sa Înabu~e corpuI. Oamenii sunt prin~i În cinematografe pentru a explica de ce nu se afia la munca În timpul orelor de lucru. Andropov nu moare Întâmplator. Prioritatea absoluta a principiului masculin devine periculoasa pentru Întreaga planeta. Pemeia este ata~ata de dorin\ii, de via\ii, ea trebuie sa supravieluiasca ~i sa adcâ pe lume copii. De aceea, principiul masculin tânje~te dupa democralie. Biirbatul, pentru a percepe spiritualitatea, trebuie sa-~i ia ramas bun de la via\ii ~i de la dorinle. Daca femeia nu trebuie sa ri~te, pentru barbat riscul ~i situalia mortala sunt necesare pentru dezvoltare. Mai departe are loc activarea legica ~i prioritara a principiului feminin. Vine

la putere Gorbaciov. Încep reformele ~i posibilitatea de supravieluire economica a tarii. Sub presiunea perestroiciii Începe sa se distrugâ ideologia, morala ~i cultura. Are loc un recullegic spre dreapta - puciul din 1991. Daca puci~tii ar fi propus cumva 0 oarecare idee noua, daca ar fi venit cu reforme ale concepliei socialiste, Rusia s-ar fi Îndreptat spre dreapta. Dar spiritul a degenerat. Ideologia socialista s-a epuizat, idei noi nu au mai existaI. A avut loc un total ~i legic recul spre stânga. Pentru ca democralia sa existe este insuficienta numai prioritatea principiului feminin. Trebuie sa existe un nivel cultural aproximativ egal al populaliei macar ~i pentru faptul ca sa nu fie În~elali de delinatorii puterii. Democralia presupune egalitatea tuturor În fata legii, un acces larg la informatiile cu privire la ceea ce se Întâmpla În aparatul functionaresc, 0 opozitie fata de functionarul public ~i posibilitatea schimbarii acestuia daca el Înceteaza sa slujeasca poporul ~i Începe ca 0 celui a canceroasa sa lucreze numai pentru sine etc. Ceea ce cu totii au considerat a fi democratie sa dovedit a fi doar distrugerea structurilor de represiune ~i economice ale statului. Cu atat mai mult, schimbarea orientarii politice spre modul de gândire occidental ~i imitarea statelor occidentale au contribuit În permanenta la formarea unei structuri similare. Oricât de ciudat ar parea, a fost necesara 0 perioada de haos În Rusia, Întrucat principiul de gândire masculin oriental a devenit inimaginabil de periculos. Acum Rusia se Îndreaptii Încet spre dreapta Încercand sa formeze 0 oarecare ideologie, care Îi va putea uni pe toti În baza
,:;:'~ 119

118

moralitâlii. Oamenii s-au saturat de lipsa de principii, de minciuna §i hOlie. Din ce În ce mai mult se aud voci care spun ca este imposibila Înfiiptuirea democraliei În Rusia. Nu demult, În Duma de stat a fost trecuta pe §est 0 lege care interzice nalionalizarea petrolului, a gazelor adica a tuturor bogaliiJor . naturale din toate tiirile unde acestea aparlin poporului §i statului. 15% din populalia Rusiei dispune de 90% din toate bogaliile. Un grup mic de oameni, În mod intensiv jefuie§te lara. Aceasta informalie nu trebuie ascunsa. În tara, În fiecare zi cre§te ura falii de bogali §i falii de nazuinla spre mâna forte. Pe aceasta undâ ies la suprafalii liderii de orientare fascistii, care conving câ democralia este dâunâtoare §i periculoasâ. Se cupleazâ aceea§i schema: trebuie unili tOli În jurul unei idei, de§i simple ~i primitive. Trebuie Înâbu§it principiuJ feminin §i suslinut cel masculin. Cu atât mai mult cu cât Rusia, panâ În secolul al XX-Jea, s-a Înclinat Întotdeauna spre modelul masculin, oriental. Nu ÎntâmpJâtor au fost omorâli tarii reformatori, care au Încercat Sa introduca modelul occidental de gândire. A supravie(uit numai primul deschizâtor de drumuri, Petru J, care a pus bazele ÎnceputuriJor existentei modelului de gândire bipolara. Nu Întâmplâtor, dupâ Petru În Rusia au dominat femeile. Un timp destul de Îndelungat, Rusia s-a cufundat În modelul feminin de gândire. De aceea s-a frânat a§a de dur activitatea reformatorilor care au urmat Acum Rusia a ajuns În mod clar la situalia care a existat În ~nii 1920 precum §i la Începutul anilor 1960 ai secolului trecut Inseamnâ câ se poate a§tepta un nou impuls al nazuintei caire
120

iubire ~i 0 Înflorire puternicâ a culturii ~i §tiinlei. Experienta de trei secole anterioare a condus Rusia la Întelegerea subcon§tienta a adevarului simplu: 0 gândire curat occidentala este 0 sinucidere pentru Rusia la fel ca §i 0 gândire curat orientala. Aniversarea a trei sute de ani de la crearea Sankt Peterburgului a devenit 0 data care simbolizeaza Împacarea celor doua principii - masculin §i feminin care În mod armonios s-au unit in persoana marelui reformator. Deocamdata acest model este neconturat Dar În anii urmâtori, el trebuie Sa devina con§tient Fara aceasta Rusia pur ~i simplu nu va supravielui. Gândirea bipolara duce la 0 dezvoltare impetuoasâ ~i Rusia, În câtiva ani, va parc urge calea pe cale tarile europene au parcurs-o În sute de ani. America se afla deocamdata În stare unipolara. Daca nu vor apare oponenti din interior, trebuie sa se activeze tot mai puternic principiul masculin. Situatia din America, În anii imediat urmatori, va semana din ce În ce mai mult cu perioada comunismului militar sau cu anul 1937 din Uniunea Sovietica. Triumful ideii se Întare~te prin lupta cu cei care gândesc altfel. Deci, aceasta autounificare a Americii nu se poate opri printr-o gândire sanatoasa. Este imposibil sa te IUPli cu legile naturii, iar deocamdata se accentueazâ programul de autodistrugere. Eu am scris ca fiecare eveniment care porne§te din viitor, la Început are loc de nenumarate ori În plan subtil §i se manifesta prin detalii neesenliale. Acum câtiva ani, pre§edintele Americii, la micul dejun a Înfulecat cips-uri §i aproape ca s-a sufocat Ciizând jos, s-a lovit de ceva la tâmpla. Aceasta energeticà este
~

'.~:'~

121

legata de energetica (ârii. Mâncarea ~i sexul sunt simbolurile dorin(elor. Pre~edintele anterior a avut probleme cu sexul: Pre~edintele actual - cu mâncarea. Concentrarea asupra dorin(elor conduce la programul de autodistrugere. La fel ca ~i pre~edintele Americii, dupa 0 perioada oarecare America poate cadea ~i se poate lovi la tâmpla. Plutesc gândurile despre criza civiliza(iei. Ea traie~te ~i se dezvolta dupa principiul masculin. Se na~te Mrbatul, se dezvolta; apoi, treptat, 0 ia În sus principiul feminin ~i el moare. Femeia, pâna la menopauza, se dezvolta În direc(ie opusa. Dupa anii 40-50 la ea are loc 0 perioada scurta de principii amestecate. Apoi, 0 perioada destul de Îndelungata, are loc prioritatea principiului masculin. ~i totu~i, CUm moare civiliza(ia? Pâna În prezent, noi nu avem un mecanism de În(elegere a cauzei din care au pierit civiJiza(iiie. Nu demult, În fa(a ochilor no~tri a pierit 0 Întreaga civiIiza(ie - socialismul, care s-a nascut din principiul masculin. Anii de stagnare au constituit 0 perioada amestecata, apoi a urmat perestroica ~i principiul feminin Învingator care a Însemnat pieirea civilizaliei. Acum socialismul nu mai exista. Rusia este În stare amorra. Trebuie sa se nasca principiul masculin ~i sa se egalizeze cu cel feminin. Principiul masculin este principiul de organizare; informa(ia, conducerea, voin(a ~i ordinea. Fara acestea nu este posibila dezvoltarea societalii. Principiul feminin Înseamna haos. Haosul este manifestarea superioara a ordinii. Toate civiJiza(iile anterioare s-au nascut din haos ~i 0 perioada de timp au existat În ordine iar apoi s-au scufundat din nou În haos ~i au disparut. În acest sens, ca ~i 122

.' wblrea. atât ordinea cât ~i haosul .sunt pur ~i simplu identic~. ., . tru ca civihzatta sa supravle (Utasca ~i sa existe, ea trebme p~n arte În sine ~rdinea ~i haosul În acela~i timp.. De ace~a: sa.~~ pli p iul esential al statului nu trebuie sa fie ordmea, adlc~ .

modelul mascu rm de gândire oriental ~i nici haosul, adlca . .. modelul femmm de gândire occidental. Scopu 1 .filozofiei . "fie tot ceea ce permite eXlsten(a m or icârui stat tre b me sa . .. acela~1 I1mp a hl' aosu m ~i a ordinii prin trecerea reclproca a . - c el ala lt , dezvoltarea ~i realizarea a ceea ce noi numim unuta 10
"

iubire ~i atingerea Divinului.

.::::~.

123

CONSULTATIE

considera cà el a di,tigat, În realitate a pierdut. Numai ca el nu vede acest lucru. Chiar daca a nimicit adversarul, el va pieri apoi singur. Astfel, pentru a Învinge adversarul, el trebuie iubit. Ce Înseamna victoria? Aceasta Înseamna realizarea propriilor dorinte. Daca exista mai multa iubire decât cea necesara pentru viclDrie,atunci adversarii În\eleg ca dorin\a lor este opusa numai la exterior pe 0 zona minuscula; la nivelul amplu ~i mai profund, dorin\ele ~i scopurile acestora sunt identice. DorinÇa de a-l distruge pe adversar se schimbii, se dorqte dominarea lui, impunerea vointei ~i convingerilor proprii. Tendinta de a-I Învinge se transforma În tendinta de

leri

am incheiat

capitolul

. modelez sche ma C°nt~adlctIlIOr. Interacliunea ~i trecerea uneia " În alta are 1 pe d oua plan' oc un. P'nmul plan - suprasubtil unde ele nu se deose be sc una de cealalta d aceea trecerea reciproca are loc tara conflict. AI d01 ea p an '~m zone de grani" A 'J l ,... ceSIa este planul exterior A'lCl cl.ocmrea poate duce la pieirea uneia '. . din zonele de ro g am . mrea a doua z '. P u one contradlctoni este posibila Prin expl oZla Imensa a e '. '. . ~erglel. A mteraqiona cu . du~manul ~i a nu mod e 1 starea lUI mseam - d' , , a Pentru mode lare trebuie sa lucrezi atât pentr:atin~:;;frangere.

. "Cugetare" . M'al tre b UIe Sa

;

colaborare. Întelep\ii, atingând bazele existen\ei, au vazut cum Împiedica dezvoltarea ura ~i supararea ~i au comunicat acest lucru tuturor. Acum a sosit acea perioada când trebuie eliminat tot ceea ce Împiedica sentimentul iubirii. Avern prea pu\ina energie pentru unire, iar acest lucru se vede În situatia actuala. Orientul a fost Întoldeauna orientat spre viitor, iar Occidentul spre prezent. În orice punct al Pamântului, aceste doua contradictii se Împletesc creând cultura. Cu cât a fost mai amplu principiul masculin, cu cât au fost mai profunde Învataturile religioase, cu atât mai mult a existat civilizatia. Aproximativ cu 12.000 de ani În urma, În plan subtil s-a format principiul masculin cu un anumit bagaj pentru viitor. Principiul masculin l-a nascut pe cel feminin. Informatia din India s-a transformat ~i a trecut spre Marea Mediterana. Principiul feminin a Început sa se dezvolte vertiginos, interactiunea principiilor masculin ~i feminin a accelerat de 0
:.;'~ 125

obliga la ridicarea nivelului ener g et ,c . D ar 0 mare cantitat d . e e energle nu . se poate ob line ,.ra- atrag a erea lUbl n" J. D aca eXIsta ura t - . "" a a de ad versar atunci este imp . osibi l de 'mvms Pent ru a ,. mvmge " . adversarul trebuie sa-I iube ti 0 ~. mul care mvmge prin ura ~i
' '

el. Lupta permanenta a doua mlcrocontradictii - .

~, pentru

r

124

rr"Iie de ori dezvoltarea omenirii. Principiul feminin s-a dezvoltat impetuos formând Europa ~i America. Zona de granita a constituit-o Orientul apropiat, teritoriul actualului Israel. În acest raion a avut loc na~terea gândirii noi care a unit pcincipiile masculin ~i feminin, viitorul ~i prezentuJ, adica iudaismul. Astazi, cele mai acute conflicte au loc În juruI acestei zone. Cele Întâmplate vorbesc deocamdata despre un sir1gur lucru: noi am Învatat sa iubim dar nu am Învatat sa retolvam conflictele! Dorinta de a sugruma sau omorÎ pe celalalt deocamdata triumfâ. Fiecare parte aflata În conflict Î~i puo Întrebarea: cine este de vina ~i cum sa-I Învingem? Pentru supravietuire ~i dezvoltare trebuie pusa 0 alta Întrebare: cum sa Îm/atam sa iubim ~i sa-I Întelegem pe celalalt? Ce ne Împiedica sa iubim? Noi repetam de multi ani proverbiala fraza ajunsa la noi dintr-un film: ,,Fericirea exista atunci când e~ti Înteles!" întelegerea este unire. Unirea este iubire. 1ntr-o zi conduceam pe 0 ~osea aglomerata ~i ma gandeam la faptul cum unii oameni se urasc Între ei, neÎntelegând ca ei rept'Czinta un tot unitar. Ura fata de 0 aJta persoana Înseamna Întotde~una sinucidere, deoarece noi suntem unici În plan subtil. ln prezent, Orientul ~i Occidentul se pregatesc sa se une,sca. Cei care au trait În Orient Într-o viata anterioara acum traiesc În Occident ~i invers. În plan subtil, un asemenea schimb a avut loc mereu, iar la suprafata aceasta trecere s-a Înfaptuit pe calea conflictului ~i a fost Însotita de drama. Se pare Ca totul este simplu, dar cunoa~terea sa desfa~oara foarte

lent Întrucât Întotdeauna ierta.

avem tendinta

de a lovi decat de a

Ma apropii de marele magazin universal ~i parchez ma~ina. Zâmbesc, aducându-mi Înainte, cand admiram obi~nuit, incepeau magazinele aminte de problemele mele din trecut. natura, putin mai mult decât În mod Cand am intrat În

sa ma doara rinichii.

bogate ~i frumoase, dupa douazeci de minute, au

inceput din nou sa ma doara rinichii. Deja ~tiam: dupa douâzeci de minute trebuie sa plec repede. Admiratia fata de frumusete, abundenta ~i bogatie ma presau la pamant ~i Îmi distrugeau sanatatea. Înainte, În asemenea magazine, a~ fi dorit sa cumpar ~i sa mananc tot ce era acolo. Educat de puterea sovietica, eu alergam dupa marfuri care lipseau ~i Îmi curgea saliva dupa 0 bucatica gustoasa. Apoi am Învatat sa ma uit deta~at la rafturile ticsite cu mancare. ~i acum nu mai am asemenea dureri. Cumpar tot ce am ne voie ~i ies din magazinul universal. La iqire se apropie de mine 0 femeie cu fata trasa ~i cu 0 vânataie sub ochi. "Nu aveti nevoie sa va duc caruciorul?" - ma Întreaba ea politicos. Eu dau din cap: "Bine". Pana la ma~ina sunt doi pa~i. Eu descarc ~i a~ez În portbagaj pachetele, scot din buzunar marunti~ul ~i Îl pun În palma ei Întinsa. În mana mea a

ramas 0 moneda mai mare. ,,0 sa fie cam multi~or",- ma gandii eu ~i pun moneda Înapoi În buzunar. Femeia, dezamagita, se uita la cele câteva monede mici ~i ma Întreaba mirata: "A~a de putin?" ~i tot dezamagita pleaca. În acel moment 0 pala de vânt, Îmi smulge ~apca din cap ~i 0 rostogole~te pe asfalt. De obicei, În asemenea momente

126

.:..\::1:

127

reu~sc

sa prind ~apca În aer. Cu 0 privire bleaga privesc ~apca ca mândria a inferioara a
~,

- El a spus ca de sus i se va interzice sa mai trateze
oamenll. Curios. ceva asemanatoram auzit cam cu zece ani În urma. Cineva dintre Întelepli spunea ca vindecatorii, dupa 2004 vor fi distru~i de sus. Februarie 2003, eu stau În cabinet ~i dictez textul pentru a opta carte. ~i deodata ma opresc. "Nu reu~esc sa termin dintrodata, - spun eu necajit. - Trebuie sa fac 0 pauza". Colaboratoarea da din umeri: "Dumneavoastra ~i atunci când am scris a ~aptea carte ali fi dorit sa terminali dintr-odata, iar apoi a trebuit sa facem 0 pauza". Eu ma Încrunt: de ce oare am Întrerupt munca atunci? "Da, dumneavoastra aproape ca era sa intrali În camion 1" Bine, facem pauza. Trebuie sa plec undeva, când ma Întorc, voi continua. Eu am zburat spre sud. Se pare ca trebuie sa caut forme noi de activitate, evident ca munca s-a realizat, cârtile sunt scrise. Daca 0 lege este descoperita, nu are importanla daca autorul legii se Îndoie~te sau crede. Îmi aduc aminte de 0 situatie complicata. Câli ani au trecut de atunci? Aproape paisprezece ani. În acea perioada am observat ca eu iau energie de la pacienti ~i mi-am spus ca trebuie sa termin cu tratamentele. Am lasat balta totul ~i am plecat la odihna În comuna Voznesenie. M-am gândit ca daca nu va fi un semn de sus, eu trebuie sa termin cu vindecarile. ~i am primit un semn! Ce curcubeu minunat am viizutl Am abandonat frica ~i Îndoiala ~i am mcut Înca 0 Încercare de a trata, dar Încetând deja sa pompez energia cu mâna. Dupa un timp, am viizut structura karmica a
, ,~. .* 129

din noroi. ,,0 data ce a ciizut ~apca, Înseamna Încet. Începe sa ma doara inima ~i partea

crescut" - ma fulgera 0 idee clara. Ma urc În ma~ina ~i pornesc

stomacului. "Probabil ca ea ma ura~te", - am gândit imediat. Am examinat cum arata tabloul În plan subtil. Se pare ca ea nu este deloc suparata pe mine. În schimb la mine dispare tendinta de a dori moartea oamenilor din cauza destinului favorabil. "Mi-a parut rau de ban ut, - am gândit eu, - iata cum oamenii Î~i destrama singuri propriul destin". Cu cât relii banii cu mai mare zgârcenie, cu atât mai puline ~anse sunt de a-i pastra. Durerea continua. Merg cu ma~ina ~i Încerc sa ma rog, dar nu ajuta cu nimic. Deschid geamul din mers, scot din buzunar banul ~iil arunc pe fereastra. Durerea trece imediat. Uneori 0 fapta corecta Înseamna mult mai mult decât numeroase tehnici de dezvoltare. Continuu sa conduc ma~ina, Încercând sa nu-mi las atentia sustrasa. Deocamdata ambitia, supararea ~i frica În situatii nea~teptate se manifesta totu~i. Cum pot trata oamenii având asemenea emotii ~i suparari? Este timpul sa schimb ceva În mod real. În februarie, de fapt, rn-am gândit ca trebuie Sa termin cu consultatiile. Ceva eu nu pot Întelege ~i nu pot rezolva. Mi-am adus aminte de discutia din Israel purtata cu câtiva ani În urma. - Aici, la noi, locuie~te unul dintre cei mai buni vindecatori, - a povestit 0 femeie. - Iata ca el a spus ca va mai lecui pâna În 2004 ~i apoi va termina cu aceasta pentru totdeauna. - De ce? - rn-am interesat cu curiozitate eu. 128

Il 1

pacien(ilor. Eu am renun(at sa mai tratez cu mana. Am Început sa lecuiesc cu În(elegerea, dar probabil ~i aici am atins limita. :,ad ca astfel nu se mai poate trata. Ce avem pentru azi? lnrauta(irea sanata(ii la sfâr~itul consulta(iei ~i sentimentul de alunecare În cercetari. A mai existat 0 situa(ie: suna telefonu!. "Va la con'sultatie? de pacienta care venea deseori la dumneavoastra aduceti aminte La ea a Început sa se astupe artera de langa inima, se Învi~e(e~te ~i Îi amor(e~te mana dreapta. Medicii sunt neputincio~i. Ea se pregate~te Sa moara". Încerc sa ÎnIeleg ce s-a Întamplat Întrucat ea a avut un camp bun. Probleme mai miei cu urma~ii. La consultalie i-am spus ca totul este bine, iar arterele ei sunt Îndesate cu saruri, iar În plan subtil ea era pe moarte. Ce Înseamna atunci Întreaga mea diagnosticare ~i ocupa(ia de vindecare? Eu Încerc sa diagnostichez acea femeie Înca 0 data: situa(ia neprielnica a urma~ilor s-a marit În mod evident. Cauza este frica de viitor, depresia, neÎncrederea În sine. Tot ceea ce pot sa fac acum este sa-i transmit informa(ia. "Comunicati-mi numarul ei de mobil, Încerc sa intru În legatura cu ea", - ~pun eu. Cat de bine au Început lucrurile atunci când am scris prima carte. Am avut sentimentul Ca pot rastuma muntii. Îmi aduc aminte când a venit la mine redactorul: "Cartea dumneavoastra probabil Ca nu va apare. Pe Copertii, culorile fac bule de aer. Tipografia refuza sa lucreze la carte. În cele din urma trebuie cumparata 0 alta hârtie pentru coperta, iar banii pe care i-am avut s-au terminal. Exista numai 0 singura ~ansa: trebuie sa

faceli În a~a fel, Încât sa se termine cu acest misticism". carte, informalia este destul de importanta,

"În

- am

raspuns eu.
Înca nenas-

Oricât de ciudat ar parea, eu vad reacçiile În alte lumi. Poate ca acolo exista sufletele celor morti ~i a oamenilor cuti?! La ei are loc ata~amentul fata de aceasta informa!ie. Eu

a~ sa Încerc sa ma rog pentru a armoniza celelalte lumi cu cartea". Ascultând dintr-o parte ai spune ca este delirul evident al unui nebun. Cartea a mers. S-a tiparit cu aceea~i ma~ina, cu aceea~i culoare, pe aceea~i hârtie a ie~it 0 suprafa!a curata ~i Ileteda. lar pâna atunci avusesera loc aproape treizeci de Încercâri ~i nici una reu~ita. De diminea(a, aproape 0 ora Întreagâ a trebuit sa Înduplec muncitorii ca sa porneasca ma~tna. Da, la Începutul cercetarilor, deseori s-au Întâmplat minuni, iar acum viala oferâ alte surprize. Eu ÎIl(eleg ca se nâpuste~te asupra mea depresia, ma acopera precum un pIed, paralizândumi toate ac(iullile. Depresia Înseamna dependen(a de viitor. Ceva nu e clar la noi În viitor. La orice zdruncinaturâ a viitorului eu ma a~ez În genullchi ~i apoi cad pe spate. Aceasta tema a devenit mai complicata decât mi-am Închipuit ~i totu~i ce s-a Întamplat cu pacientul? Cum a putut sa-mi scape aceasta problema? E timpul sa ma odihnesc ~i sa fac 0 baie. A~a cum este scris Într-un best seller cunoscut: "Nu mâ voi gandi la aceasta azi, mâ voi gandi maine'" $i a~a cum s-a spus În timpuri stravechi: "Nu te frâmanta lvanu~ka, nu te gandi la asta, culca-te. Diminea(a este mai În(eleaptâ decat seara".
.::;:~'",:i:

130

131

La probleme este mai bine sa te gande$ti dimineala, cand te afli În stare de delimitare de uman, iar Jn suflet exista multa iubire $i energie. Îmi aduc aminte de ziua plecârii. La ora noua dim~neata, $alupa ne duce pana la aeroport. Eu ies la $apte d,mmeata pe malul oceanului azuriu. Ma cufund Jn apa $i Jnot 0 jumatate de ora de-a lungul recifului de corali. Rasare soarele $i În aCela$i timp Începe sa cada 0 ploaie marunta. Eu Înot Încet, reÎnnodand mersul obi$nuit al gandurilor. "Poate e accidentul cu ocazia tiparirii car(ii a fost un semn? Poate caca timpul sa declar 0 oarecare incompetentâ a mea? Îmi aduc aminte de Voznesenie, $i atunci am avut probleme. Dar atunci puteam sa trec de la tratamentul cu mana la viziune $i În(elegere. Atunci eu calatoream pentru a gasi macar 0 mica sperantâ $i am gasit-o. Unde sa ma duc acum? Am venit aici nu ca sa primesc un semn. Pur $i simplu sunt foarte obasit. Probabil ca aceasta goana de J4 ani $i-a tacut efectul. La urma urmei, eu am Început - $i se VOl' gasi al(ii care sa continue". Ma cufund adanc, alungand toate Îndoielile. Este bine sa te gande$ti În apa, te gande$ti cu Întreaga fiin(a, cu Întregul subcon$tient. Jntui(ia aclioneaza de zece ori mai putemic. Fricile $i frâmantarile se duc undeva. Eu continuu sa Înot mai departe dar e timpul sa ma Întorc. Ma Întorc spre ocean $i arunc a .privire de adio, vad un imens curcubeu Întins pe Întregul oTlzont, un curcubeu plin, clar, de la un capat la altul. Trec cateva minute, curcubeul nu se Împra$tie. Treptat, alaturi de acesta apare Înca unul. El se extinde Încet, ocupand Întregul

orizont. Îmi pare rau ca nu am 0 videocamerâ. Pentru prima oara În via(â vad contopirea a doua curcubee. 0 priveIi$te uluitoare: ele ies din ocean $i intra În ocean. Timp de aproximativ zece minute ele continua sa straluceasca, dupa aceea dispal'. Ma apropii Înotand de coasta pustie. E lini$te. Toata lumea doarme Înca, pe plaja - nici un suflet. Aceasta imagine mi-a fast chipurile harazita numai mie. Peste cateva ore aud vuietul egal al turbinelor avionului. ~i oceanul tara margini care Înca nu demult m-a primit În bra(ele sale, a disparut Jn trecut. Eu ma Întorc acasa ca sa termin cea de-a opta carte. A trecut timpul. Cartea a ie$it. A trecut prezentarea În Piter
$i Moscava. Dupa ce am sosit, mi s-a comunicat telefonul pacientei. lata ca eu vorbesc cu ea la telefan. Vi s-a camunicat ca s-a Înte(it tema viitorului?

i

:

-

Întreb

eu. - Da-da, - raspunde ea. - Eu am Îndepartat frica $i Îndaiala, mi s-a facut mai bine. - Frica permanenta În fa(a viitorului poate sa cauzeze prableme cu inima, - spun eu. - La dumneavoastra nu demult s-a descoperit Îngustarea artelor? - Da, nu a fast vorba de Jngustare acolo, nu vi s-a comunicat corect, nu a fast nici a depunere de saruri. Dupa ultima $edin(a eu rn-am simlit minunat, dar Înainte de Anul Nou rn-am Jndragostit de un tanal'. El rn-a prevenit ca mai are pe cineva, dar eu Într-un fel nu am acardat acestui lucru aten(ie.
133

132 .:;;'.;t:

Dupa Anul Nou, el a adus-o ~i pe ea ~i toate sperantele mele sau prabu~it deodata. Eu am Încercat sa accept totul, dar nu am putut, apoi a Început sa ma doara inima, iar acum Îmi amoqe~te mana. - Am Înteles, - spun eu. - Când dumneavoastra va ruga(i În permanenta, va puteti Însanato~i grabnic, dar daca nu va comportati corect, va puteti Îmbolnavi tot a~a de grabnic. Daca În sufletul dumneavoastra exista frica ~i depresie, mai bine va ocupati de antrenamentul autogen. Puteti sa va adresati lui Dumnezeu atunci când aveti În suflet iubire, iar pentru ac~asta trebuie sa va delimitati ~i sa eliminati totul. Daca noi nazuim catre Dumnezeu, atunci ne verifica puterea iubirii fata de toate celelalte. Daca noi trecem verificarea, atunci are loc 0 schimbare reala atât În noi, cât ~i În destinul nostru. Concurentul esential al iubirii este viitorul. Radacinile dorintelor provin de acolo. Dumneavoastra ati avut posibilitatea sa pastrati iubirea atunci când viitorul s-a prabu~it Împreuna cu toate planurile, toate scopurile ~i toate nazuintele dumneavoastra dar nu ati reu~it sa 0 faceti. Nici 0 nenorocire. Principalul lucru este ca ati Încercat sa retineti iubirea. Capacitatea de a pastra iubirea Înseamna deja salvarea ei. Victoria În plan subtil. a asemenea purificare vi s-a dat dintrun simplu motiv - copiii. Ei sunt deja În viitorul dumneavoastra. Copiii sanato~i se nase atunci când iubirea e mai importanta decât viitorul. Iubirea este ploaia de aur. Pentru ca sa poata sa apara pe lume copiii no~tri ~i sa primeasca iubire, noi trebuie sa simtim

superioritatea nll simtim.

iubirii asupra

a tot ceea ce vedem,

simtim,

intelegem ca ~i asupra a tot ceea ce nu vedem, nu Întelegem ~i

La sfâr~itul lui aprilie am decis sa fac 0 noua consultatie. Poate, În decursul consultatiei, veste nu prea placuta. - Î1 tineti minte pe pacientul dumneavoastra la consultatie? care trebuia sa vina la ajutând pe altii, eu voi Întelege ceva. Înca Înainte de sosire rn-au sunat $Î mi-au comunicat 0

Mi-au comunicat numele ~i prenumele lui. Sigur, tin minte, - raspund eu. - În principiu, situatia lui El a fost Învinuit de tentativa de omor, acum este Închis nu a fost rea.

~icercetal. - Sotia lui a citit caqile mele? - Da, desigur, ea s-a uitat ~i la videocasete. - Transmiteti sotiei ca tot ce s-a Întâmplat este legat de starea ei spirituala. Tema dorintelor a depa~it la ea nivelul periculos. Nu ~tiu din ce motiv la ea nu au trecut pretentiile profunde fata de sot. Ea nu a putut sa depa~easca dependenta de dorin!e. Aceasta este legata de viitor, de idealuri, de sperante. a incapacitate totala de a suporta prabu~irea viitorului. Aceasta a Început sa treaca la copii ceea ce Îi provoaca prabu~irea viitorului prin Întemni!area so!ului. Un proces curios are loc cu ocazia cufundarii În somn ~i trezire. Când sunt pe cale sa adorm, un timp oarecare, Îmi
135
.:<~~\'t:

134

urmiiresc gândurile. Tabloul lumii Începe sii se diirâme Încet. Dupii aceea se adevere~te cii el nu s-a diirâmat, ci pur ~i simplu s-au schimbat legiiturile Între evenimente ~i obiecte. Tabloul general lipsit de logicii, stupid, triiie~te. Principiul masculin trece În cel feminin. Con~tiin(a se dizolvii În haos. Dar, se constatii cii ea nu s-a diirâmat, ci s-a schimbat. Pentru mentinerea funcliei con~tiintei este necesarii energia. În somn, raza cuprinderii evenimentelor se miire~te impetuos. Straturile exterioare ale con~tiintei se frâneazii deodatii. 0 informatie de neÎnleles poate deveni periculoasii. Dar dacii ne gândim În permanentii la ceva, dacii impulsul se piistreazii prin destindere totalii, atunci el continuii sii existe ~i se realizeazii În somn. Con~tiinta este legatii de Încordarea mu~chilor. De fapt, noi gândim prin situalii. Priviti gândurile dumneavoastra din exterior. La baza oriciirei gândiri stii situatia-actiune. În mod corespunziitor are loc Încordarea mu~chilor. Dacii gândul Începe sii lupte cu mersul actual al evenimentului În plan profund, atunci are loc 0 supraÎnciircare a fizicului. 0 neacceptare interioarii totalii a situatiei Înseamnii lupta cu universu!. Dupii aceea Începe hemoragia cerebralii, infarctul, degradarea organelor ~i a muncii. De aceea, una din principalele reguli ale siiniitiitiieste perceperea vointei proprii, a dorintelor ~i gândurilor ca pe un sentiment secundar. Rugiiciunea "Tatiil Nostru" Începe genia!. Acceptarea deplinii a vointei Divine ~i supunerea acesteia Însemnii eliminarea friimântiirilor referitoare la viitor. Eliminarea pretentiilor falii de trecut. În consecintii, se contureazii armonia sufJetului În relatiile falii de toate aspectele
136

. . . lui umpu. Astfe!.. gândul este situatta. M 1 se na~te 0 dorintii. . .' - se Incep sa ma gandesc eum sa 0 rea 1Jzez. 0 situatie ÎnchlpUlta " , ~ . b- u cealalta- Un gan d -1 com pleteaza pe celalalt. 1
.

~~;:t: . :ea este un ~otentialÎntre cauza ~iefect. Dorint~ :s~:

de asemen, ea 0 S'lt uatie. Numeroasele gândun se unesc m l' . . situal,e, corespun zillor intentiilor mele. Pentru a atmge un '. oarecare scop, trebuie sii constrUlesc m ersul evenimentelor În 1" de evenimente univers. Întrucât scopul final al mtregu. u~ ~~r acea ierarhie a din univers este Întoarcerea la cauza pnmara, . . ator . Daca scopulUl trebUle sa file formatii În mod corespunz . . . y Într-o orientare < e toate scopunle ~I d Oft nte 1 noas tl'e se a eaza

. exteftoare oi pastriim unitatea interioarii cu mtregul umver~. ~ . NOl ne mscne m În le gea unitatii ~i luptei contrariilor ~I ne ,
~

finala spre unirea cu Dumnezeu,atuncl m c

.-

azul contradictiilor

-

.

- de - m dezvoltam - mod armonios. Ziua energia este consumata .. l' bila care intra În câtre con~tlln\a, 0 midi zona contro a
contradlc(le

. .

cu lumea Înconjuratoare.

Pentru ca aceastii

contradic\ie sa nu fie fatalii, ~oaptea tre b' Ule - tindem spre . pind de unitate cu mtregu 1 umve rs . ln acest caz, m :~te de . . Emo \ iile lucrurile la care ne concentram - nte sa adormlm. maIl' ultimelor doua ore intrii În subcon~lent . Daca noi toata ziua
.

!

1

atrunde de p, suntem - - - ncordah atunci Întregul negatlv p . msa I e spre n asemenea - som... ConfJictul exterior care ne Impmg m iirârea e simplii: Înainte de somn, dezvoltare d~v~:et~:::n;~~~:~a\i toate planurile ~i speran(ele, , debarasa(l-va . eliminati problemele, renun(a\1la pr' acen. Adica 0 destindere . a totalii a' mu~chilor ~i a gândirii. Întâi rugaclUnea, dupa acee
.:,;:;t 137

somnul. Cati ani din viala au trebuit sa treaca pentru ca noi sa În!elegem acest lucru! Mulfi ani eu am adormit gandindu-ma numai la cunoa~terea lumii. Ma trezeam finalizand 0 alta idee. În!elegerea am atins-o, dar se pare ca acum un sistem superior care exista chiar În somn nu-mi permite sa ma dizolv Într-un nou ocean de informa!ii. Astazi am consulta!ii. Ma trezesc Încet. Fixez perfectarea unor idei pe care le-am gandit În somn. Este 0 hotarare interesanta ~i nea~teptata. Con~tiin!a se angajeaza Încet În rota!ii. Îmi adue aminte de ni~te Întrebari interesante care mi-au fost puse prin Internet ~i prin noti!e. Nu ~tiu de ce mi-am adus aminte de reformele patriarhului Nicon. $i deodata rn-am gandit de ce În timpul rugaciunii degetul mare, aratator ~i mijlociu se unesc ? Pe icoane Însa, Iisus line altfel degetele. Degetul mare este unit eu degetul inelar, iar degetul mijlociu ~i aratator sunt Îndreptate În sus. De ce la catolici acest canon s-a pastrat, iar ortodoqii s-au Îndepartat de el? La suprafa!a poate exista orice explica!ie, dar daca privim În plan subtil? De ce ortodoqii poarta inel de logodna pe degetul inelar de la mana dreapta, iar catolicii pe mana stanga? De ce totu~i Hristos line degetele tocmai a~a? În general, este asemanator cu unirea degetelor yoghinilor În timpul medita!iei. Numai degetul mic nu este strans, ci desfâcut. Probabil ca totu~i exista ooarecare legatura Între degete ~i starea interioara. Caci mainile sunt legate de gandire. Noi ac!ionam totdeauna eu mainile. Mi~carile lor activeaza

con~tiin!a. Eu am observat ca trebuie sa jumulesc ceva cu mana "tunci cand gandesc. Iata de ce calugarii numarau mataniile. Era mai u~or sa se c°!lcentreze asupra nazuintelor interioare. Prin mana se sc urge cel mai mare flux de energie Întrucat toc mai mana participa În primul rand la procesul de crea!ie. Aceasta energie intra În interae!iune lnteresant, energetica se deosebqte cu lumea Îneonjuratoare. oare la fiecare deget?

Începem cu degetul mie. Cel mai slab ~i cel mai mic deget. Ce a spus Lao Tze? - "Tot ce este siab ~i fâra aparare Învinge pe cel tare ~i puternic". Noi ne na~tem slabi ~i fâra aparare. Cel slab ~i cel fara aparare Înving pentru ca de partea lor se afla viitorul. Iar cel putemic are pu!in viitor. Caracteristicile
A "

unei
?

rezerve mari de viitor sunt lipsa de aparare ~i elasticitatea. Într-

adevar, de ce sa te aperi În prezent daca e~ti aparat m vlltar. Lipsirea de aparare În prezent obliga eonectarea ~i orientarea mai intensiva asupra viitorului. A eonduce prezentul prin viitor degetul mic este mai degraba legat de viitor. Oponentul acestuia este degetul mare, legat de trecut ~i de prezent. Ce exprima celelalte trei degete? Sa Încercam sa le modelam În eonformitate cu cercetarile mele. Cu cat mai amplu este contactul cu viitorul, cu atat mai mare este poten!ialul dorin!elor, cu atat mai multa energie se emana pentru realizarea lor. Astfe!, contactul cu viitorul na~te energia, În primul rand energia sexualâ ~i sentimentala. Pentru aceasta raspunde deja degetul inelar. Energia sexuala se transforma În toate genurile de dorinte care contribuie la adaptare. A sehimba !umea, a se apara et~. sunt func!iile degetului mijloeiu. Treptat dorin!a se
:,::;t: 139

138

transforma În con~tiin!a ~i de asta raspunde degelul aratator. Con~tiin!a se transforma În bunuri materiale legate de destin, de bunastare etc. 0 instabilitatea superioara 0 are degetul mic. Degetul mare este mai inert ~i mai stabil decât toate degetele. Rezulta ca În mana se reflecta de asemenea interac!iunea a doua curente de timp. De ce În Orient, În timpul medita(iei, se strang degetele inelar cu cel mare. Probabil ca pentru a se delimita de lumea materiala ~i sentimentala ~i a patrunde În planuri subtile. Are loc amplificarea contactului cu viitorul ~i activizarea con~tiin!ei. Aceasta da un impuls putemic pentru dezvoltarea spiritualita!ii. În cre~tinism, degetul mie este strans. Înseamna ca În acel moment, probabiJ, contaclul Înalt cu viitorul putea deja sa intre În contradictie cu iubirea. Tot ceea ce este necesar la Începutul dezvoltarii, Înlr-o perioada oarecare, poate fi inutil iar apoi perieulos. La Început, cre~tinismul a unit concep!iile religioase ~i ~tiin!ifice. Pe de 0 parte, Hristos a judecat ra!ional ~i ~tiinlific, posedand 0 larga cunoa~lere ~tiin!ifica ~i s-a autointitulat ,,Fiul Omului". Pe de alta parte, a perceput Divinul În propria persoana. A demonstrat acest lucru tuturor pastrand Divinul prin distrugerea consecventa a umanului. Orientul a trait spiritual iar Occidentul material. Hristos a rostit fraze ciudate la prima vedere. Pe de 0 parte, despre imposibilitatea bogatuJui de a sim!i Divinul, deta~area de bunurile materiale a permis perceperea fericirii. Dar În acela~i timp exista fraza: "ferici!i cei saraci cu duhul". De cand e lumea, Divinul s-a opus materialismului ~i s-a unit cu spiritualitatea. Pentru oamenii
140

acelor epoci a fost deosebit de greu sa perceapa opozi!ia Divinului ~i spiritualului. De asemenea, a fost deosebit de greu sa vada Divinul În uman. Dumnezeu a fost Întotdeauna dincolo de toale sau În ceruri sau a Îmbracat diferite chipuri. El a pedepsit, a rasplatit, a distrus, dar Întotdeauna a fost În afara omului, iar omul Închinându-se Lui a dorit ~i a Încercat sa-i semene. Cre~tinismul a dat 0 noua În!elegere Divinului. Se pare ca Dumnezeu poate sa sala~luiasca În om ~i prin aceasta umanul poate sa traiasca ~i sa se dezvolte. Dumnezeu iube~te ~i Îngrije~te. ~i prejudicierea corpului de dragul salvarii sufletului care ni s-a parut osanda ~i pedeapsa, a Început sa arate ca 0 manifestare a grijii supreme. Pe de 0 parte, este cu totul uman ~i pe undeva un comportament ~ocant care contrazice principiile spirituale adica dezvoltarea ~i men!inerea spiritualita!ii, iar pe de alta parte 0 asemenea iluminare ~i un asemenea nivel de În!elegere la care nici n-au visat cei care ~i-au consacrat Întreaga lor viala dezvoltarii spiritualita!ii. Acestea au fost ni~te semin!e care acum doua mii de anii nu au putut rasari. Adica, mai corect spus, semin!ele au rasarit, iar roadele pot apare numai acum. ProbabiJ ca cea de-a doua apari!ie a lui Hristos va Însemna de fapt În!elegerea spuselor lui, a ceea ce sa Întâmplat cu El ~i cu cei apropia!i Lui. Dar atunci, judecand dupa toate, În primele secole ale erei noastre a fost imposibil sa se men!ina În con~tiin!a doua metode opuse de gândire. Acestea au dus la 0 imensa cantitate de interpretari ~i au Început sa distruga unitatea comunita(ilor. Probabil ca de aceea În Niceea În cadrul Primului sobor universal s-a hotarât
;,:~;t.:

141

distrugerea Întregii literaturi, a tuturor izvoarelor care au vorbit despre natura umana a lui Hristos. Încercând mentinerea În acela~i timp a logicii umane ~i Divine, omul a alunecat treptat spre uman. Divinul s-a degradat, iar umanul I-a umbrit În mod activ. Este posibil ca acest proces sa fi devenit destul de amplu. Pentru salvarea cre~tinismului de la degradare, au hotarât mentinerea Divinului ~i Înlaturarea umanului. Încercat Înca un timp Îndelungat sa urce. Logica umana a

ortodoxia este atrasa spre 0 spiritualitate mai mare, una din principalele probleme care pot apare este critica ~i condamnarea altor religii ~i, În mod corespunzator, mândria. Prin aceasta probabil ca se poate explica acea criza care a avut loc În Biserica pâna la revolutii, dimpotriva, urmata de nenorocirea care s-a Întâmplat apoi cu Biserica. Catolicismul, s-a cufundat În feminin, material ~i principiul occidental. Acest lucru a condus la Înt10rirea gândirii logice, a dezvoltat cultura materiala, dar prin aceasta a accentuat tema dorintei sexuale, a geloziei ~i dependentei bani. Însa daca preotilor ortodoqi de Ii s-a permis sa aiM familie, Când credinciosul prin asupra ~i-L

Gândurile mele pentru 0 oarecare perioada se Împra~tie ~i eu a~tept sa vad când se vor aduna la un loc. Încerc sa ma Întorc la gândurile Întrerupte. Ah, da, mi-am adus aminte. De ce ortodoqii fac cruce cu degetul mare, aratator ~i mijlociu puse la un loc. Asta de fapt constituie Închiderea nu numai a aspectului material, dar Înseamna ca În ortodoxie concentrarea asupra con~tiintei ~i spiritualitatii este crescuta. Este pe deplin logic. Atunci când cre~tinismul, dupa soborul din Niceea, a fost privat de dialectica, viitorul ~i trecutul unite În Divin Într-un tot unitar au fost nevoite sa se Întoarca la starea anterioara ~i sa se desparta În doua curente. Primul orientat spre viitor, adica principiul spiritual, al doilea spre trecut, adica principiul material. Aripa orientala a cre~tinatatii pleaca la Constantinopol, iar cea occidentala ramâne la Roma. Partea dreapta a corpului este legata de viitor, de aceea ortodoc~ii poarta verigheta pe mâna dreapta, reprimând dorintele sexuale În cadrul casatoriei. Partea stânga este legata de prezent ~i trecut, de aceea catolicii poarta verigheta pe mâna stânga. Întrucât

celor catolici le este interzis acest lucru, Conceptia religioasa pur ~i simplu nu ar fi supravietuit. Închipuie principiului sexualitatii pe Creator masculin, se Înfrâneaza concentrarea ca pe un parinte, intermediul

vietii, dorintelor,

la el. Aceasta duce la 0 Înclinare În principiului cu ~i Întrucât

directia spiritualitatii,

dupa care spiritul nazuie~te spre material. dezvoltarii materialului

Daca Însa Creatorul este perceput prin intermediul feminin, atunci are loc amplificarea distrugerea feminin. Când islamului, orientarea materiale, am examinat s-a format sa subcon~tienta În plan un tablou subtil curios. spiritualului, adica

nu va fi armonie

lipse~te interactiunea a doua principii primordiale

- masculin

perioada

aparitiei cu

Catolicismul,

asupra sentimentului

~i bunurilor Întregii

a Început involuntar

sa darâme energetica

Europe. Acesta a fost periculos pentru zonele de sud cu energie

142

.~;;t

143

Înalta, cu sexualitate ~i dorinte. ~i atunci s-a nascut religia c are ca prioritate principiul masculin, adica islamu!. Islamul s... nascut cu 0 limitare accentuata a sexualitiitii,: sentimentalismului, ceea ce a permis În plan subtil restabilirea' armoniei, Întrucât ortodoxia s-a dus În Orient iar interactiunea a doua contradictii s-a mic~orat. La catolici, sarbatoarea principala este Craciunu!. Are loc 0 mai mare concentrare asupra aspectului uman, asupra na~terii Însa~i. Aceasta mare~te concentrarea asupra bazelor vietii ~i a dorintelor. La ortodoqi principala sarbatoare este Pa~tele Domnului, Învierea lui Hristos, adica descoperirea Divinului În uman, prioritatea Divinului asupra umanului. Probabil ca de aceea pâna În zilele noastre, În lerusalim, În timpul Pa~telui, În Biserica Motmântului Domnului, se produce pogorârea focului sacru ~i Binecuvântat. lar În cea catolica, În timpul Craciunului nu se petrec miracole deosebite. Judecând mai departe, În catolicism ~i În ortodoxie trebuie sa se coaca 0 criza care sa le Împinga spre depa~irea principiilor material ~i spiritua!. Despre aceasta marturisesc În principiu scandalurile legate de preotipedofili ~i homosexuali În Biserica Catolica, ca ~i problemele din bisericile ortodoxe pe care aceasta Încearca sa le traca sub tacere. Aceasta criza trebuie sa Împinga conceptia cre~tinilor spre acele adevaruri pe care le-a prezentat Iisus Hristos, ~i spre acea Întelegere care va ajuta sa se uneasca toate ramurile cre~tinismului.

..Cit de interesant s-a cristalizat, - ma gandesc eu - asupra acestui model mai trebuie lucrat. El va permite sa se lege ~i sa se explice multe fapte". Gata, s-a terminat cu istovirea. Mi-am pus ordine În gânduri. E timpul sa merg la consultatie. Pentru a Începe consultatia, trebuie sa te aduci Într-o stare nnrmala. Starea mea nu prea este stralucita. Ceva ma preseaza chipurile spre pamant. Despre ce "zbor "sa mai vorbim! Examinez câmpul meu. Deformarea este de trei ori mai mare deciit cea mortala. Cauza este În mine dar vine din exterior. Un grup de oameni face din mine un ido!. Acest fenomen a existat Înainte În Rusia. În ultimul timp s-a conectat ~i America. Apararea ei a fost strapunsa dupa Il septembrie 2001. În plan subtil a crescut brusc interesul fata de informatiile mele. Este curios, ca În ultimul timp, la New York, cartile mele În limba
1

1 1 1 Il 1:
, 1 1

1

Il

rusa s-au epuizat. Poporul nostru a Învatat primul sa reactioneze la perico!. Diagnosticarea continua. Asta 0 face nu Rusia, nu America, ci un grup de oameni din viitor. Acesta este viitorul omenirii. Merita sa aduni 0 informatie serioasa ca imediat sa se conecteze cele mai diferite grupuri din prezent ~i viitor care, interaclioneaza În mod activ cu aceasta informatie. Azi, dis de dimineata am simlit 0 apasare; cauza a fost În mine: frica În fata viitorului, neÎncredere În sine. ~i lânga mine un grup de oameni, pentru care aceasta emolie reprezinta un perico!. În plan subtil are loc conectarea la câmpul meu ~i are loc fie Înfrânarea, fie distrugerea mea. Pe masura aprofundarii cercetarilor mele, eu ies În structuri mai subtile ~i mai ample. Nedesavâr~irea mea devine din ce În ce mai periculoasa,
145 , 1 1

Il i! Il

1

144

~::~

atingand interesele unor fiin!e vii destul de Îndepàrtate. ~i mai penculoasa devine perfec!iunea atunci cand primesc 0 informaI,e pre!ioasa, iar grupul de oameni Începe sa se conecteze În plan subtil. Atunci campul meu Începe sa se destrame vazand cu ochii. Pentru binele Tacut noi platim cu urmari mult mai grave decat pentru un rau. Îmi aduc aminte din nou de mitul despre Prometeu. Binele pentru suflet este mult mai periculos decat raul. Nu demult am auzit urmatoarea fraza: cum ar trebui sa fie energetica Las Vegas-ului daca ea este a~a de teribila la New York - inima economica a Americii! De fapt, acolo energetica este minunata. Acolo este 0 atmosfera de sarbàtoare, bucurie ~i vesehe lar În acela~i timp te dezbraca pana la ultima ati~oara. Totul este Tacutpentru ca omul sa se framante mai pu!in atunci cand Î~i ia ramas bun de la bani. Minunata psihoterapie! ~i ce d~ca v-ati Îmbolnavit - zbura!i la Las Vegas. Va Însanato~i!i d:ntr-od,ata. Nu am pierdut nimic Întrucat nu rn-am pregatit sa ca~t'g. lm. aduc aminte de 0 discutie cu proprietarul unuia dintre cazinouri. "Cel mai periculos client pentru noi este un pensionar bog at - a '-rI" a~lt e 1. - El nici nu este ata~at de Impa
donn!a de a ca~tiga, nici nu se framanta cand a pierdut". Gandurile se Întorc iara~i la situa!ia actuala. A~adar, din nou despre societatea viitorului. Ce am facut din nou? ~i În!ele . Am gasit 0 idee reu~ita. De ce e~ti pedepsit a~a de crunt pent~ b~nel~.facut? Poate ca este bine sa abandonez aceste cercetàri ~i sa tralesc 0 viala normala? Îmi opresc mersul gandirii. Sa facem 0 analiza. Ce reprezinta ultima idee? Frica fata de viitor,

depresie, nemultumire

de sine. Cauza este aceea~i - dependenta

de viitor. Nicidecum nu pot rezolva aceasta tema. Deci, de ce Dumnczeu te pedepse~te pentru binele facut oamenilor? Sa judecam logic. A saiva un muribund reprezinta un bine. A hrani un flamand este un bine. A saiva ~i a hrani un sanatos ~i un satul oare e tot bine? E putin probabil. Acele bunuri pe care omul nu le-a ca~tigat dar le-a primit, pot sa-I omoare. Mai pc scurt, dezvoltarea cu anticipatie este un pericol mai mare decat pierderile ~i problemele. În principiu, cine este necuratul? Este un Înger care i-a depa~it pe toti În dezvoltare, În a~a fel Încat s-a Îndepartat de Întreaga esen(à a Divinului ~i a uitat de ca. Adica, 0 dezvoltare În grabà este diavolismul, destramarea slructurilor subtile. Daca exista Însa iubire suficientà, 0 asemenea dezvoltare nu ucide. Conc1uzia este simpla: dezvoltarea religioasa morala trebuie sa 0 depa~easca pe cea tehnica. În c1asele mici, copiilor trebuie sa Ii se educe În primul rand sufletul iar dupa aceea Încarcat creierul. Eu am vazut ~i am diagnosticat pericolul care-I pa~te pe un copi! cu dezvoltare mintala prematura. Din punct de vedere emolional el nu s-a maturizat ca om ~i deja I-au sugrumat cu obiceiuri tehnice ~i accelerarea dezvoltarii capacitalii. La mine probabil ca este aceea~i problema. În fiecare dimineala eu la Început gandesc, diagnostichez, analizez, iar apoi ma rog. Asta Înseamna ca În orice gandire a mea, chiar ~i cea mai corecta exista 0 orientare periculoasa. Conc1uzia e simpla: Dumnezeu nu pedepse~te pentru bine. Pur ~i simplu noi percepem totul superficial, consideram drept un bine ceea ce apoi poate ucide iubirea.
, ~. ,..~ 147

.

'

146

Înseamna ca adevaratul

bine constituie

nu ceea ce lucreazl. . . . [ nu pleld u"" definitiv În Rusia. Este natural ca aceasta .. se Întampl'a la nivel de stat. Nazuinta neclara ~i 0b scura ca tre
Dumnezcu,
' naZlIIn t,a

pentru dezvoltarea ~i Întarirea vietii noastre, ci ceea ce lucreazi pentru deSCoperirea ~i Întarirea iubirii În suflet. Dezvoltarea constituie Unbine atât timp cât urmeaza iubirii.

.

catre .

iubire

. . ~I umta te

a

existat

Notiunile de "con~tiinta" ~i "morala" au degenerat În prezent ~i lucreaza nu pentru iubire ca 0 norma superioara de unire ci pentru interesele unor grupuri. În socialism, moral a fost tot ceea ce a lucrat pentru sprijinirea acestui sistem. Morala s<xialista a actionat asupra distrugerii iubirii. În fascism, mOralitateaa actionat În interesul unui grup de oameni uniti dupa trasaturi nationale. 0 asemenea moralitate a permis distrugerea vietii, a iubirii În orice dimensiuni. În America zileJor noastre moralitatea actioneaza asupra statului ~i reprezinta ceva Între morala socialista ~i fascista. Interesele de corporatie Care unifica pe principiul banilor ~i bunastarii elimina iubirea care ajuta la unirea ~i supravie(uirea tuturor. Probabil ca este timpul sa inlaturam sloganul: "Noi credem În Dumnezeu" de pe dolarul american. În Rusia contemporana, unificarea la nivel teritorial a limbii ~i culturii ca Ii, printre altele, a banilor s-a dovedit a fi complet instabila. Acum În Rusia Înflore~te morala de clan. GrupuriJe mafiote, financiare ~i politice poseda 0 morala aproximati v asemanatoare cu cea fascista. Ea poate fi numita morala de trib. Adica se unesc pentru a supravietui. Iata ca de fapt este una din pârghiile ce duc la aparitiei unei astfel de notiuni cum al' fi moralitatea. Este adevarat ca notiunea de "con~tiinta" nu este
148

dintotdeauna la poporul nostru, Din aceasta se poate na~te ceva important. E ste c 1 ca În ultima vreme nivelul Întelegern al'
'1 problemelor a crescut brusc În societate, ln emlSlUme d e ne te lCVIZIU pot fi vazu ti anali~ti straluciti care nu bat apa m . 1 PJU<l, C 1 vorbesc clar ~i concret. Se dezvoltii mte egerea
A
" A A

.,

"

strategicâ ~i gfmdirea distrusa În socialism. Atunci nu era neVOle de ea . Atu nci tot viitorul a fost descris pentru totdeauna
,

.

de clasicii marxism-Ieninismului.

În general, socialismul Încetatenit cu succes m RUSIa, a Însemnat 0 Încercare de creare a gândirii strateglce, De ce n~ au fost În Rusia filozofi putemici pâna la r~volutieA? Probabll . . 'un pentru ca once filozof aJ ge inevitabtl la mtelegerea , . . ,. lumlor de" D Ivm " ~i uman". $i aceasta constltUie Impactu 1 no t" , A " A . superior al gândirii strategice. Intrucat B' Isenca s-a raZbun at , . A 't sever pe cel ce .au gand 1, altfe! temându-se de concurenta, ,

A'

iudecând dupa toate a fost destul de periculos sa ~t filoz~f: Intre timp elita intelectualitiitiipoate supravletUim cond.ltu foarte pn' elo 'lce Probabil ca socialismul a aparut ca 0 Opozltle ' ..
" rata de conceptiile biserice~ti, de aceea la ideologu, soclahsmu. . fa'" de Biserica. Bisenca nu a lui a existat 0 asemenea ura ...

. . reu~it sa uneasca tara. Întrucât Rusia a fost , 0 tara multma~ona,

at Hi~i multilingva, ideile nationale nu au act Ion: Nu au aparut 0 . . gândire strategica ~i idei ample care sa .uneasca (ara. laI' Idelle socialismului au existat pe un teren propice,

::>;;~-

149

Daca pnmul razboi mondial ar fi 'mce p ut m ' 1 momentuf' " - pan d 1111socialismului ras ' socletatea ar fi P uttu sa se uneascl " , 0 ' . mtr-atât Încât ideile SoclalIsmulUi n-ar fi pnns radacini, ' " Dar . . . Rusia a fost târâta În r- bO1U mondIal când d ' az l ' eJa era scmdata În , clanun ~i gru p uri , B 0l~eVlCII u reu~it sa uneasca Rusia, Daca a '" s-a Întâmplat acest lu'cru, mseamna ca treb'ma sa se , mtâmple . De ce era nevoie de 0 asemenea cantitate d" sange ~I morti de e
' "
'

'

-

informa!ionala, politica ~i economica dar prin aceasta poporul supravie!uie~te, atunci este posibila 0 noua conectare la viitor, formarca unei semin!e noi ~i apari!ia unei noi civilizatii, Care pot fi condi!iile de apari!ie a noii civilizatii? Trebuie sa fie În contact cu unitatea superioara care asigura un mare bagaj de viitor, adica iubire de Dumnezeu, credinta În Dumnezeu, nazuinta catre Dumnezeu, cunoa~terea lui Dumnezeu, introducerea Divinului În toate, Întelegerea voin!ei Divine, sentimentul unita!ii depline cu Întregul univers, contact intensiv cu viitorul, 0 noua Întelegere a lumii, formarea gândirii strategice, perceperea religioasa ~i fIlozofica a lumii, Înflorirea culturii ~i dezvoltarea civiliza!iei. Ceea ce are loc În lume În ultimii 0 suta de ani este 0 În!elegere intuitiva a faptului ca civiliza!ia actuala va pieri, De~i de sus se frâneaza orice descoperire tehnica prin care sa se faca un salt de neÎnchipuit Înainte, civilizatia pierde totu~i treptat iubirea, Apar Încercari febrile de a restabili nivelul unitatii, De aici explozia ideilor ~i conceptiilor socialiste, fasciste, religioase, de clan ~i mafiote, Lumea se Îndreapta spre unitate ~i iubire. Procesul este destul de chinuitor dar legic ~inceesar, Gândurile mele sunt sustrase de 0 durere În stomac. Ah, da, am uitat de tot viitorul umanitatii, În informa!iile pe care eu le pot tipari exista un oarecare pericol, dar totodata ~i un fol os determinat. Care este totu~i acel pericol? Diagnostichez, Apare din nou frica fata de viitor ~i fata de sine, "Când se va termina 0 datii cu asta?" - ma gândesc cu necaz, 0 pacientii mi-a scris 0 notita: "Am citit toate car(ile dumneavoastra. Lucrez asupra [51
.:,>;t-

dragul

sentimentului

, ~t" - care mcepe sa IIn(â, - . . S e d ezvolta loglca , d'Ifentelor procese' , , . petrecute În tim p ~I spatlU. Are loc 'fi' onrea clVIhza!iei, m , . Rehgla ~i filozofia d'evm cultura lar c u Itura se transforma În -' . , ' . civilizatie ~i c'IVI,zatla plere. Dacii ea plere ca structura T Apol religia ~i filozofia se transforma ' În , ,lUm matenale separate "gandeasca" cu nof" '-" adlca ~tllnta d'espre mterdependent a ,
"

Orientul este' mal mult onentat s pre VlItOr. Cu cât " este mai mare se n l'Imentul unirii, cu atât mal' ampla este '. dlmenslUnea interactiuni l '1n vlItor ,CIVI , Once' ' l Iza!le se dezvolt' "a din blocul m f'ormatlOnal, din samânta . ' ~I pachetul vlItorului, ,
, ,
'

hleroglife.

" ammtIm partlcularitatile. dezvoltarii ~i pieirii c'IVI Iza!lel, atunci acest para d ox dlspare. T .. Sa ne aducem aminte de hleroghfa oriental" a, U mversalul na~te , . partlcularul. Din Î ntregu1 umtar se despri d d n etallIle. Orientul , gande~te prin notiuni de umtate ~,., pnn ima g ini . 0 cCldentul pnn ' , ' notlUm dlscrete , L a 'mceput, savan!ii n u au putut În!elege " urmatorul fenomen . În cazu l traumatism e 1 cerebrale, care au or dlstrus gândirea log Ica, un european a pler ut poslb,htatea de a 'd ' .. ' scrie cuvinte iar ch mezul continu r" ' ,a Im~tlt sa deseneze

oarecare paradox , P nntre

.

de' umtate? 'ln aceasta se ascunde un
altele,
"

daca

,

-

'

'

"

,

'

,

.

'

"

150

propriei persoane. Nu reu~esc nimic. Oare sa ma Împu~c?" Cand explic unor asemenea pacien!i ca nu trebuie Sa cada În depresie, ca a~teptarea ~i frica sunt cauza acestei stari, atunci ~i eu ma simt mai bine. Apropo, de data aceasta, În plan subtil omenirea viitorului arata straniu. Din ea se desprinde Înca un grup mie. lnteresant, ce fel de oameni sunt ace~tia? Cum sa ghieim, de ce sunt ei diferi(i de viitorul omenirii? Trebuie sa vedem de ce sunt ei legati. Dupa caracterul legaturilor determinam func(iile lor ~i dupa diferen(a ~ifunc(ii determinam prin ce se distinge acest grup de omenirea viitorului. Diagnostichez ~i vâd un tablou curios În plan subtil. Acest grup de oameni este legat de Venus În viitor. Se pare ca peste aproximativ 600 de ani Începe colonizarea "vecinei noastre". lar peste 1000 de ani Începe asimilarea stabila. Deci civiliza(ia noastra va da 0 noua civilizatie venusiana. Nu este exclus ca În acela~i fel civilizalia mar(iana, care a pierit, sa se fi transferat pe Pamant. Astazi, 0 asemenea civiliza(ie care piere ~i rena~te este Rusia. Dar noi ne apropiem de acel moment, cand pentru salvarea omenirii nu ne trebuie 0 filozofie nalionala, care la urma urmei este ucigâtoare. Este nevoie de un nivel mult mai Înalt. Apropo, ideea socialistâ de unitate a tuturor oamenilor de pe Pamant ~i-a jucat rolul sau pozitiv ~i poporul rus, care În general este privat de obiceiul de a gandi În mod Îngust, nalional, este gata sa creeze ~i sa accepte 0 asemenea gandire. Rusia se aflâ Într-o situalie interesanta. Pe de 0 parte, exista un nivel intelectual ~i cultural deosebit de Înalt, pe de alta parte 0 economie În stare critica. A~a cum a spus Lenin: "Cu ca! este
152

mai rau, cu atilt este mai bine". Astazi, pentru a supravie(ui, Rusia trebuie sa dezvolte activ tehnologii noi. ~i cu cat

recunosc mai clar savantii ~i politicienii ca resursele naturalese epuizeaza. cu atât mai mari sunt ~ansele de refacere radicala În toate domeniile. Pentru prima data În istoria omenirii noi am devenit un tot unitar pe Întreaga planeta. Noi putem pieri maine sau rena~te. În situa!ii criticc omului i se deschid posibilita(i superioare. Probabil ca ele se vor deschide acum pentru Întreaga omenire. De fapt, principala posibilitate superioara, care se deschide pentru fiecare este dobandirea acelei stari care se poate num. iubirea Divina din inima fiecaruia dintre noi. Într-o mica Încapere s-au adunat pacien!ii. lntru ~i Încep sa prezint 0 lectie scurta. Înainte de a primi, la Început omul pierde. Cu cat trebuie sa primeasca mai mult, cu atiit mai severe sunt Încercarile anterioare. Daca la om capacitatea de a accepta orice boalâ este mare prin pastrarea iubirii, atunci aceste Încercari au loc numai În plan subtil, rara sa se dubleze În plan exterior. Însa daca posibilitatea de a pastra iubire nu este mare, atunci Încep neplacerile, boala, etc. Acum se apropie spre noi viitorul luminos. Nivelul capacitalilor ~i a posibilita!ilor omenirii În viitorii zece ani va cre~te inimaginabil. Orice dezvoltare are Ioc fOr(at Într-o masura mai mica sau mai mare. Cand cre~te mai mult avantul fericirii, omului Îi raman doua ie~iri: fie nazuin!a con~tienta catre Dumnezeu ~i iubire, fie .~>~ 153

pierderea par(iala sau totala a ceea ce el nu merita. Daca funda(ia casei este calculata pentru cinci etaje iar conducatorul ~antierului a construit zece etaje ~i ÎI Începe pe al unsprezecelea, fericirea lui de multe etaje nu va (ine mult. Pentru a pa~i În ziua de mâine noi nu trebuie sa avem agresiune fa(ii de ea. Daca noi trebuie sa primim bani ~i acest lucru este Înso(it de frica, ura, regrete, Îndoieli - ob(inerea banilor duce la Îmbolnavire. Framântarile pentru viitor, frica permanenta pentru ziua de mâine, gândurile macabre despre sine ~i despre viitor sunt acele semne care priveaza ~ansele de a primi viitorul. De aceea, prin pocain(a elimina(i În primul rând agresiunea fa(a de iubirea legata de viitor. Dumneavoastra trebuie sa percepe(i

martor rn-a indicat pe mine. Investigatorii mi-au explicat ca este vorba de 0 problema politica. "Trebuie neaparat gasit un vinovat. Astfel, tu trebilie sa fii Închis." Am avut Însa noroc. Eu ma ocup de afaceri, am rela(ii, am prieteni ~i s-a iscat zarva. De aceea, mili(ia a Început sa aiba Îndoieli. - $i ce s-a Întâmplat cu martorul care v-a indicat pe dumneavoastra? - am Întrebat eu cu uimire. - A fost pus oare? - Nu ~tiu, - a raspuns el. - Dar dupa aceea, dupa ce rn-a indicat pe mine, eu rn-am apropiat de el, i-am strâns mâna ~i iam spus: "Nu va port pica". La aceasta, cei prezen(i au Iacut ochii mari. Situa\ia a fost atât de ridicola, dar eu am În\eles ca port În mine un ghinion evident. De aceea, nu am avut preten\ii fata de nimeni. Sunt condus În carcera, iar În buzunarul meu se afla cartea dumneavoastra. Au Început sa ne scotoceasca. Paznicul gase~te cartea ~i cite~te: ,,Lazarev. Diagnosticarea karmei". Îi face semn celuilalt paznic, aratându-i cartea. "Uitete, - spune el, - acesta e deja al cincilea". - Ce s-a Întâmplat mai departe? - Pai, mi-au dat drumul. De~i, la drept vorbind, eu nu am mai prea sperat. Probabil ca În mine ceva s-a schimbat. - Bine, - spun eu. - Despre logica umana existenta În statul nostru nu yom vorbi deocamdata. Când rn-au sunat, eu am diagnosticat-o pe so\ia dumneavoastra. În câmpul ei a existat moartea so\ului sau exprimându-ma mai frumos, starea psihica interioara a ei a fost atât de dizarmonioa~a, Înc~t ~c~~~ lucru s-a reflectat În mod negativ asupra vle(ll ~l sanata\lI so\ului ei. Care a fost cauza unei asemenea stari? Frica
''', .~ 155

caracterulsecundara ceea ce are lac mâine sau În viitor În
compara(ie cUiubirea. Începe(i. Trec În camera de alaturi ~i dupa un timp intra primii pacien(i. 0 pereche casatorita. Eu ÎI recunosc pe barbat, el a fost la mine la consulta(ie. "Tentativa de omor", - Îmi aduc aminte eu. Spune(i-mi ce s-a Întâmplat cu dumneavoastra, ma
adresez eu lui.

- Dupa cum vede(i, am fost eliberat din arest, - zâmbe~te el - cu toate ca eu eram pregatit sa ramân În arest. A~a mi-au ~i spus. - $i totu~i ce s-a Întâmplat? - Tine(i minte, a avut loc un atentat la viala conducatorului regiunii. Trebuia gasit un posibil uciga~. Daca nu-I gasesc, mili(ia va avea probleme. I-au adunat pe cei suspec(i ~i un
154

permanenta, framântarile

' barb t D e ce se putea na~te 0 asemenea situati ? Î a.

.. de'preSla, preten!lIle profunde fa!a d
A

e

,. se Înfâptuiesc , când Sot ., .u l se stradule<te s'a nu permlta sa apara y . . , nici 0 em 0 le negatlva, când el se Înab' . ! u~a pe sme de dragul stabilita!ii y<i a r', Ipsel conlllctuaie 1 .

a aSlguratstabilitatea suprema' A familie CA . e. .ntrucat so!uI m . an d donn!ele femeii

j)acii vorbim concret, atunci este vorba de iubire fa!a de j)lImnezeli. Dar pentru aceasta trebuie sa existe lupta ~i lInitatea a doua contrarii. adica a principiilor masculin ~i Feminin. Femeia Întruchipeaza haosul, iar barbatul ordinea. În plan sllperiar baosul ~i ordinea constituie unul ~i acela~i Jucru. lar pentru a se uni Într-un aspect superior, au lac procese oscilante. Haoslll se schimba cu ordinea, iar ordinea se schimbâ cu haosul marind altemativ concentrarea asupra unuia dintre aspecte. Noi marim amploarea conf/ictului ~i, ca atare, trebuie sa nazuim mai putemic spre unitatea care transforma aceasta Illpta nu În nimicire ci În dezvoltare. Gradul Înalt de unitate ÎI constitu;e iubirea de Dumnezeu. Când unul din so!i se supune lallntric pe deplin eeluilalt, dezvoltarea se Încheie ~i Începe Îmbolnavirea omului ~i a familiei. În Închipuirea multora, conf/ictul Înseamna palmuire. Conf/ictul Înseamna acea situa!ie În care exista pu!ina iubire. Pentru mul!i, no!iunea de "conf/ict" ~i no!iunea de "iubire" sunt incompatibile. De aici apar probleme. Barbatul este mai spiritual din na~tere, adica poseda 0 gândire strategica. Ceea ce este neeesar În perspectiva supravie!uirii. În acela~i timp, barbatul este mai ordonat decât femeia, iar oriee Jucru metodic Înseamna deja limitare În informa!ii. A~a cum a spus un specialist: "Pentru ca sistemul sa fie stabil el trebuie sa fie clatinat". Femeia este de la natura mai sensibila, dar e mai haotica. Din aeeasta cauza deschiderea ei pentru ob!inerea de informa!ii este mai mare decât la barba!. De aici apare intui!ia crescuta. De aceea, atunci cand apare un fenomen, prima data teritoriul lui ÎI examineaza femeia iar .~;;t. 157

<i y atun c 1 cea mal'. mIca.' d ' esta bT Izare sau posibiJa 1 . nep/acere duce la explozla preten!iilor fa!a de barbat la . .. framant' ' ~n pentru vlltor ~i depresie. D upa expresla ochilor viid c' A A, , a e / nu ma mteJe g e pana 1a ' . capat. Continuu sa expJic:

unipolara

a sO!le apare 0 gândire

.' oprirea ~i a~teptarea a ceva CI dezvoltarea 156

. ~i lipsa starii c on fi Ictuale. Deci iata' . ca armonra reprezinta nu ~i nazuin!a spre ceva.

ule sa eXIstearmonie Între parin!i. Pentru dumneavoastra - armonja . .
0 constltule stabilitatea

D umneavoastra Îi acord' . '. a~ O~~lul mal multa grija ~i stabilitate decât este Perm'IS. 0 lamllre norm /a a presupune apari!ia copiilor pe Jume. Pentru aceasta treb' - .

~~neavoastra? "Prea cumseca. de". Timiditatea ca ~I grosolanra trebuie Sa aib' '. a 0 1ImIta.

Exista doua feluri de depen d enta de um' . ' an. P nmul este . ea agresiunea . AJ d 011 este servi/ismuL În . .. pf/mul caz eu Il cale A. m plcioare pe ceilal!i de d . .. ragul proprulor dorin!e, Îi urasc pe cel care m -a A'. mJoslt, ma supar pace/a e .1 caz eu ma J care. mi-a În~elat a~teptarile . În al d 01ea ca c pe mme de dragul omului iubit s'au stlmat punându-ma A . mtr-o dependen!a . mterioara fa !a de e l. T0Jerez donn!ele . .. capncllle, ma straduiesc .. sa stârnesc la el numal. emo!1I pozitiv' :;;.. e. tl~ ceva, care a fost parerea cuno~tin!elor des pre d

-

apoi, dând mândru din umeri, vine dupa ea barbatul, organizând un teritoriu nou ~i conducându-I. Eu am constatat acest lucru În leqiile mele ~i la consultatii. La Început veneau numai femei simtind intuitiv importanta informatiilor. Acum, la lectiile mele vin uneori mai multi barbati decât femei . În ultima " vreme au aparut În sala mai multi tineri. Dar iata ca principiul de sistem masculin ~i principiul intuitiv feminin ca manifestare superioara Înseamna unul ~i acela~i lucru. La fel ca ~i haosul care reprezinta 0 manifestare superioara a ordinii. lar la primele nivele acestea lupta Între ele, dezvoltând conflictul ~i acumulând din ce În ce mai multa iubire. - lertati-ma, am deviat de la subiect - spun eu pacientului. Frica interioara ~i depresia sotiei dumneavoastra constituie rezultatul faptului ca dumneavoastra i-ati asigurat 0 stabilitate superioara. Ramâne sa raspundem la Întrebarea de ce ati Tacut acest lucru ~i de ce ar fi trebuit s-o faceti? Ce credeti dumneavoastra - ma adresez eu tânarului. El a cazut pe gânduri. Eu Înteleg ca el nu raspunde la aceasta Întrebare, dar odata ce el e obligat sa se gândeasca asupra ei, Îi va aparea intentia de a rezal va problema macar obligat ~i Înseamna ca elimina energie pentru rezolvarea ei. Atunci raspunsul pe care am sa-l dau eu se asimileaza mai repede ~i pentru 0 perioada Îndelungata. Deci, care poate fi cauza comportamentului dumneavoastra? - repet eu Întrebarea ~i tot eu raspund la ea; ViitoruI. Dumneavoastra va framântati pentru viitor. Va este teama
158

dumneavoastra. Cu cât ne este mai frica de viitor, cu atât mai puternic suntem ata~ati de prezent. Acolo se destrama, bine, aici noi totul Întarim. Cucât Întarim mai mult prezentul, cu atât mai puternica este frica secundara În fata viitorului. Mergem mai departe. De ce apare frica fata de viitor? Asta se Întâmpla atunci cand transformam viitorul În scop. Cand pentru noi fericirea suprema 0 constituie spiritualitatea, nobletea, idealul, viitorul atunci noua ne este frica sa le pierdem. Cu cat ne concentram mai intens asupra viitorului, cu atat se na~te În suflet 0 frica mai mare. Atunci noi ne aga(âm de valorile prezentului ~i devenim agresivi. Dumneavoastra ali transformat În tel principiul masculin, spiritualitatea, principiile ~i idealurile. La Început aceasta va duce la explozia despotismului masculin ~i a agresivitatii fata de femeie, a sentimentului superioritatii asupra ei iar apoi la Înclinarea ~i ploconirea fata de principiile feminine. Va aduceti aminte, În lndia, daca primul copil nascut era fata, ea era omorata. Priviti, ce interesant s-a dezvoltat iudaismuI. Citim Vechiul Testament. Avraam a nascut pe lsac. A nascut! Ce conteaza femeia cand prioritatea imensa 0 constituie principiului masculin, spiritualitatea, principiile ~i regulile. Acum omul se considera evreu. Daca el are 0 marna evreica, atunci tatal deja nu mai conteaza. Femeia na~te ~i pentru aceasta ea nu are nevoie de barbat. Înclinarea În fata principiului masculin duce treptat la Înclinarea În fata principiului feminin. Înclinarea În fata principiului feminin duce la decadere. Dumneavoastra ati desconsiderat stabilitatea
.~,>;y;

de

el ~i frica va obliga

sa Întariti

prezentul

159

superioara a so!iei ~i la ea a pornit programul de autodistrugere. De Îndata ce ea a dorit copii. a fost necesara oprirea ~i 0 portie

de instabilitate. Dar, odata ce dumneavoastra constitui!i cauza

.

problemei, tocmai dumneavoastra trebuia sa ajunge!i la
Închisoare. Când rn-au sunat, eu am transmis ca sOfia dumneavoastra sa se puna imediat În ordine. Schimbarea ei. capacitatea dumneavoastra de a accepta distrugerea totala a destinului, a vie!ii, a sanata!ii ~i familiei. toate acestea au permis În ultimul moment Îndreptarea situa!iei. Nu va Înclina!i În fa!a ideii adie! În fa!a ferieirii spirituale, nu va Înclina!i În fa!a copiilor ~i În fa!a fericirii materiale. Privi!i cum s-a prabu~it socialismulla noi. La Început a avut loc Divinizarea viitorului luminos. Daca s-ar fi pastrat iubirea ~i credin!a În Dumnezeu, atunci teoria s-ar fi unit cu practiea. Atunci principiul planificarii din socialism, strategia concentrata În directia educarii copiilor, dezvoltarea educa!iei ~i culturii s-ar fi unit armonios cu principiul feminin, cu banii, afacerile, economia ~i comer!ul. Teoria ~i-ar fi dictat regulile sale, iar economia ~i practica pe ale sale. Lupta lor, confIictul dintre ele, ar fi dus la 0 nazuin!ii mai puternica spre Dumnezeu ~i spre iubire ~i În acela~i timp, 0 datii cu aceasta, s-ar fi dezvoltat cunoa~terea ~i dezvoltarea teoretica a omului ~i societâ!ii. Economia ar fi devenit mai fIexibila ~i mai pu!in dura. Dar Întrucât cu ocazia apari!iei socialismului iubirea fa!a de Dumnezeu a fost schimbatâ cu viitorul luminos, s-a nascut modelul de gândire unipolara. Teoreticienii socialismului au

permis de la Început uciderea ~i distrugerea altora de dragul ideii luminoase. Îmi aduc aminte cum am cumparat cartile noi ~i foarte frumoase, operele lui Marx ~i Engels În doua volume. În aceste opere a fost expusa esen!a ideilor la Înfiiptuirea carora indemnau. Pe mine rn-a uimit fraza lui Engels: "Când este vorba despre interesele proletariatului, nu poate fi vorba de nici 0 morala ~i etica". Adica unitatea care oferea iubirea a fost aruncata de dragul unita!ii unui grup de oameni, În cazul actual fiind vorba de clasa proletariatului. Prejudicierea unei asemenea morale a adus roadele sale evidente. Deci, iata ca dezicerea de iubire, de Dumnezeu, prin elaborarea oricârei idei, oricarui principiu masculin duce destul de repede la transformarea În principiul feminin, iar apoi la pieire. Întreaga noastrâ tara s-a rugat un timp Îndelungat pentru viitor, uitând de iubire. La Început s-au omorât reciproc de dragul viitorului fericit. Apoi s-au ata~at de prezent, invidiind, urând ~idezicându-se de tot ce era sfânt. Apoi s-au destrâmat, ajungând la limita pieirii. Noul conducâtor sovietic s-a ata~at din nou de ideea despre viitorul luminos. Din nou au aparut tensiuni ~i dominâri reciproce. Dupa aceea a urmat 0 perioadâ mai lejerâ, În care a avut loc câderea moravurilor ~i cultul materialului. Aceastâ ma~inâ de tocat carne de pe teritoriul !ârii noastre a clâdit treptat subcon~tientul nostru Într-o concordan!ii mai mare cu armonia. A devenit sinuciga~â ~i Înclinarea În fa!a ideii ~i În fata banilor. Dacâ iubirea râmâne În urma lor, atunci prâbu~irea nu se poate opri.
:;;.;t.161

160

Din tara ateismului de masa Rusia a devenit treptat 0 tara cu adevarat credincioasa. La Început religia ajuta omul sa se ridice ~i sa faca primii pa~i iar apoi poate sa frâneze omul care merge În directia lui Dumnezeu. Organizatia religioasa activeaza dupa legi umane. Dogme, stereotipuri, revendicari, atât frâneaza. manastire organizatii primordial, De aceea Serafim religioase Bibliei, puternice, extragând Sarovski Poporul s-a ~i s-a rugat În singuratate. cu cât ajuta cu a plecat de la rus, privat de izvorului curate ,

adresat informatii ,

de acolo

formele sale - atât atunci când v-au vindecat prin distrugerea viitorului, cât ~i atunci când ati pierdut prezentul. Daca dumneavoastra yeti percepe prioritatea Divinului asupra oricarei fericiri umane, când yeti Întelege ca iubirea nu numai da dar ~i ia, atunci dumneavoastra Încetati sa fiti robul umanului. Încereati ca În orice situatie sa simtiti ca primul impuls trebuie sa fie spre iubire. Daca tot ceea ee se petrece va eonduce spre Dumnezeu, Înseamna ca prima reac!le asupra oricarui eveniment trebuie sa fie 0 izbucnire a iubirii. lubirea nu doar creeaza, dar ~i distruge Întrucât este imposibila dezvoltarea fara distrugere. Eu stau ~i a~tept urmatorul pacient rara sa Înteleg de ce se consuma 0 cantitate atât de imensa de energie. Mai degraba, in timpul convorbirii, are loc atât influentarea lui dar ~i asigurarea mea. 0 atitudine corecta fata de lume, conceptia corecta despre lume na~te idei corecte care ajuta la formarea unor sentimente corecte. Toate acestea formeaza un comportament corect, care imprima În gene matrite ale comportamentului viitor. Pentru a comprima În câteva ore tot ceea ee se petrece cu omul În timp de zece ani, este necesara 0 explozie a energiei. . t "' " Apropo, Înainte a existat sufi IClenta. M a lUre b de ce nu exista ea acum? Sa Înceream sa examinam problema altfel, sa vedem numai pozitivul În ceea ce se petrece azi. Încetam sa ne uitam la trecut. Ne yom uita la viitor. Eu am avut Întotdeauna un nivel scazut de energie. Aceasta lipsa trebuia sa 0 compensez prin dezvoltarea sistemului. În general, vindecatorii vindeca 163 .~;~

netulburate. lar acum toemai În Rusia are loc nàzuinta caire Dumnezeu ~i aceasta nu este formala ca În multe din tari le Occidentale ~i Orientale, ci curata ~i sincera. Înseamna ca exista posibilitatea crearii unei noi gândiri. Înainte, militienii ~i func(ionarii au omorât oameni, Înclinându-se În fata ideii, acum fac aceJa~i lucru, Înclinându-se În fata banilor. Este interesant faptul ca sunt mult mai muI(i la numar militienii ~i func(ionarii cumsecade ~i totu~i, ticalo~ii ies Întotdeauna la suprafa(à. Cei cinstiti sunt alunga(i ~i concediati. De ce? Explicatia este foarte simpla. Atât timp cât noi ne Închinam În fata ideii sau a banilor, trebuie sa fim boinavi ~i nu va exista 0 legatura inversa care sa permita oprirea functionarului care omoara de dragui intereselor sale Întreaga tara sau unii oameni ~i nu se va putea Îndeparta coruptia iar brutalitatea În cele mai urâte forme ale sale permanent va aparea În noi sau la copiii no~tri. Ma opresc. Gata cu filozofia. - Mergeti, luati loc ~i Începeti Sa lucrati, eliminând prin pocain!a agresiunea fa(à de iubire ~i Dumnezeu În toate

162

prin ei În~i~i.Cu cât a fost mai periculoasa pentru mine fiecare gre~eala, cu atât mai intensiv trebuia sa ma dezvolt. Acum, energie nu exista deloc. Apropo, eu nu am numai un nivel sciizut de energetica dar mai tratez cu dispre\ ~i tehnicile elementare de a ma pune În ordine. Îndrumarea clasica data de Hristos catre to\i vindecatorii: aceste boli se vindeca numai cu post ~i rugaciune. Întrucât râdacina fericirii urnane 0 constituie dorin\a, vindecatorii pentru a-i trata pe al\ii, trebuie sa rezolve aceasta problema. Postul reprezinta delimitarea treptata ~i ampla Înso\it de renun(area la viala sexuala, izolarea ~i deconectarea de la relaliile sociale, creând acel fond care a permis rugaciunii sa fie eficientâ. Atunci portia de iubire ca 0 apa Învioratoare care uda râdacinile plantelor, a Înviorat sufletul bolnavului ~i el s-a Însanato~it. Gradul de Însanato~ire a depins de cât de puternic s-a nazuit spre iubire ~i credin\a. Credin(a Înseamna niizuinla spre dorin\a. Ea da 0 concentrare maxima asupra iubirii ~i s-au Întâmplat minuni. De ce Hristos nu a vindecat pe nimeni În satul lui? Întrucât la cei care-L cuno~teau s-au ivit senti mente de neÎncredere, Îndoiala, disprel, arogan(â. S-a creat un pol colectiv de neacceptare, care a Îngrâdit posibilitatea oricaruia de a se debarasa de uman ~i de a tinde spre iubire. Trecem la mine. Niizuin(a mea de a trai 0 via(â obi~nuita a ajuns la capat. Ceea ce am Îndurat În tinere\e a fost greu de suportat, eu rn-am simlit un om neobi~nuit ~i pentru aceastâ neobi~nuin(â am avut de platit. La urma urmei am hotarât ferm sa fiu ca toti ceilal\i. Am Înva(at sa ma supar, sa uriisc, sa 164

supravie\uiesc, sa manânc pe saturate ~i sa Înabu~ Înaltele avanturi suflete~ti. 0 ra\iune a existat În asta. În primul rând, eu rn-am Îndreptat nu spre' iubire, ci spre spiritualitate. $i nazuin(a mea catre un singur (el rn-a terminat destul de repede. De fapt, pe mine rn-au saivat cei cinci ani de munca pe ~antier. iar apoi activitatea, nici pe depat1e Întâmplatoare, de rcpara\ii capitale a caselor vechi: Înainte de a construi trebuia totul diirâmat ~i scoasa 0 cantitate imensa de gunoi. Îmi aduc aminte de primul meu obiectiv de pe strada Tavriceskaia 27. Mormane de caramizi ~i gunoi s-au ridicat pâna la etajul patru. Cineva a aruncat capacul de la canalizare. Gaura de canalizare s-a ticsit cu caramida ~i murdarie. Eu trebuia sa ma ocup de Întreaga muncii auxiliara murdara ~i natural ca rn-au trimis sa curaI aceasta gaura. În câteva ore eu am cura(at 3-4 metri ~i am ajuns la fund. $i când am Îndepartat ultimul bulgare de murdarie care a acoperit conducta, de acolo a ie~it ceea ce exista de obicei În gaurile de canalizare. Am zburat afara ca 0 pasarica, altfel aceasta nu ar fi fost cea mai buna moarte pentru un filozof. Datorita repetatelor riscuri de a muri, ~antierul rn-a legat de realitatea zilelor noastre (cu atât mai mult cu cât eu am falsificat documentele ~irn-am bagat ca electrician). Ata~amentul fa\a de spiritualitate, idealuri, \eluri Înalte au Încetat sa mai traiasca azi. Omul traie~te nurnai cu viitorul. Când acesta sose~te, el traie~te cu urmatorul viitor ~i la urma urmei nu traie~te deloc. Întrucât el nu trâie~te cu prezentul, nu are energie sa interac\ioneze cu acesta ~i un asemenea om

.~;:~-

165

devine deosebit de vulnerabil În orice situa(ie ie~ita din comun. Exista Irei tipuri de atitudini fa(a de via(ii: 1) atunci când omuI Spune ca el este fericit ~i lui nu-i trebuie nimic;

2) când el e fericit, are Scopuri catre care tinde; 3) când omul traie~te cu un singur scop ~i uita despre toate celeIaIte. De obicei omul Iucreaza periodic În unuI din aceste regimuri. Când omul are multa energie atunci poate uni toate cele trei regimuri, adica poate fi fericit În fiecare secunda a vie(ii. În acela~i timp, el Î~i poate propune un scop ~i Îl poate urma, bucurându-se de procesul Însu~i ~i prin aceasta sa consume periodic toata energia sa asupra nazuin(ei catre un scop oarecare. Printre altele, Iasând 0 parte pentru interac(iunea cu realitatea Yom Încerca sa judecam abstract ce este scopul? Scopul este aceI ceva care na~te energia dorin(elor. De Îndatii ce Îl atingem, noi fie ne propunem scopuri noi, fie se conecteaza programul de autodistrugere.
AstfeI, ce este totu~i fericirea? Este un scop sau calea catre el?

a~a de mult ~i munca pe ~antier mi-a saivat astfel viala. AI doi/ea aspect pozitiv: eu am devenit ca ~i ceilal(i, cel pu(in În exterior. Am În(eles ca acest Jucru e necesar. 0 condi(ie a dezvoltarii civiliza(iei il constituie schimbul de informa(ii ~i dezvoltarea echilibratii a reprezentan(iIor ei. Ciorile albe sunt periculoase, se poate destrama sistemuI de ÎnteIegere. Comportamentul, gândirea ~i Iimba pentru mijlocire constituie a necesitate fara de care nu se poate supravietui. Închipuiti-va ca v-ati urcat Într-un vagon de tren. Ayeti a Înaltime de trei metri. AJa'turi de dumneavoastra merge un am cu a Înal(ime de patruzeci de centimetri. În fata se alla unul de doi metri, cu care comunicati prin intermediul infrasunetelor, În compartiment s-a a~ezat un am de un metru ~ijumatate care nu vorbe~te deloc ci numai clipe~te etc., etc. Fara un numitor comun, dezvoItarea poate sa se opreasca. lata de ce orice comportament ie~it din standard, ca ~i gândirea, reprezinta un anumit pericol ~i Întotdeauna sunt interzise de morala. Dar dezvoltarea ~i avântul nu sunt posibile fara a gândire ~i un comportament În afara standardului. Morala care Îi obIiga pe oameni sa fie asemanatori a pomit nu din iubire, ci din frid. De aceea, un am bine educat se Îndoie~te deseori ~i este Înfrico~at. A spune ca este rea calea de mijIoc tot nu este corect, ca ~i a spune ca este buna. Aceasta este deseori pur ~i simpIu necesara dar uneori deranjeaza foarte mult. Noi ne-am obi~nuit sa pomim de la notiunile: fie este bine, fie este rau. Când te ocupi În mod serias de cunoa~terea lumii, mai devreme sau mai târziu, ajungi la 0 concluzie :,;."*,
167

De fapt nu este nici unul, nici celaIaIt. Fericirea consta În transmiterea energiei atunci când exista un scop ~i deplasarea catre el. Emanarea energiei tara iubire nu poate avea Joc, deci cu cât eIiberam mai muIta energie, cu atât mai multa iubire va exista În sulletul nostru. Eu am trait numai cu Scopuri - prin aceasta s-a dezvoltat gândirea strategica, dar nu putea continua
166

simpla. Pentru caracterizarea exacta a obiectului, interpretarea unica este imposibila. Orice obiect sau proces este caracterizat suficient numai atunci când În caracteristica lui sunt prezente doua puncte de vedere, contradictorii. FilozofiaorientalA considera ca nu trebuie sa ajuti omul când este bolnav, el trebuie sa-~i plateasca karma. Filozofia occidentala considera ca trebuie tratat fiecare om. În concluzie: trebuie tratat fiecare dar acest lucru trebuie Tacut inteligent, adica Începând cu sutletul. Urmatoarea pozitie: sa faci milostenie sau nu? Va reamintesc ca În India nu se ofera milostenie. Aceasta este soarta ta, trebuie sa fii mul\Umit cu ea. La noi se face milostenie. Nu demult 0 femeie mi-a povestit urmatorul caz. Când ea s-a urcat În ma~ina, a venit la ea 0 fata cu lacrimi În ochi , cerând pâine. ,.Eu i-am dat un mar. Am urcat-o În ma~ina ~i am dus-o pâna la mine acasa dar nu i-am dat voie sa intre În locuintii de~i a vrut acest lucru, - poveste~te femeia. - I-am adus din casa copilei pâine, chiftelute, i-am dat ro~ii ~i ea a plecat. Deodata am devenit curioasa, eu rn-am Întors sa vad ce face. Marul se rostogolea pe pamânt, alaturi ~i pachetul cu mâncarea, iar fetita s-a ascuns dupa colt, urmarindu-ma. Probabil a mizat pe faptul ca va primi bani sau ca 0 sa intre În locuintii". În situatii similare, unii nu fac milostenie ~i nici nu ajuta; altul spune ca Hristos a Învatat sa ajuti când e~ti rugat. Astfel, omul dore~te sa-~i pastreze iubirea de oameni. Ce sa alegem, Înrairea, indiferenta sau toleranta ~i pervertirea altora.

Concluzia este aceea~i: daca omul se adreseaza pentru ajutor, el trebuie Întotdeauna ajutat, dar acest ajutor trebuie sa fie profesional. În cazul de fata, femeia a procedat corect, dând mancare ~i nu bani. Pur ~i simplu, pentru un ajutor profesional este necesara mai multa forta ~i deseori ne este mai simplu ca sa rezolvam problema oferind bani sau trecând pe lânga. Îmi aduc aminte ca 0 alta pacienta mi-a povestit 0 Întâmplare a so(ului ei: El este un om deosebit de bun. Înainte, noi am avut multi bani iar cuno~tintele au Împrumutat de la el sume mari. Închipuiti-va urmatorul tablou. Vine la el un om ~i Îl implora sa-i dea 50.000 de dolari. Sotul Îi spune:" Te Împrumut, dar dupa aceea ai sa mA ura~ti". El se miloge~te, se jurA pe Dumnezeu ca a~a ceva nu se va Întâmpla. A trecut un timp iar cuno~tinta totu~i nu a Înapoiat banii ~i Într-adevar, a devenit du~man. $titi ceva, nici unul din ei nu a Înapoiat datoriile. Cum trebuie procedat În asemenea cazuri? Daca refuzi, sutletUl se abrutizeaza. Daca dai Îti vor lua ~i ultimul Mnut. - Ei, prima regula, spun eu, - este sa uitati de acei bani pe

-

-

care sotul i-a Împrumutat. Femeia da din mâna: - Aici totul e În regula. - Ei, atunci cei care au Împrumutat, pot fi compatimiti. Tatal unei cuno~tinte a dat 0 data sub forma de Împrumut unui prieten 0 mie de dolari. Fiul I-a avertizat: ace~ti bani mai degraba nu-i mai prime~ti Înapoi, dar tatal, cu toate acestea, a dat banii. A trecut un an ~i prietenul se poarta ca un mitocan ~i ,~..~ '''. 169

168

se eschiveaza ~i datoria tot nu 0 Înapoiaza. Fiul I-a sfatuit pe tatal sau sa uite de ace~ti bani, ca ~i cum nu ar fi existaI. Tatal a renuntat. Dupa un oarecare timp, datornicului i-a murit copi]ul, 0 nenorocire a urmat dupa alta. Dar nu trebuie sa Împrumu(i cu prea multa u~urin(a. Tine(i minte expresia: nu ne duce În ispita.

- ~i ce e de facut atunci - Întreabii femeia. Eu ridic din umeri. Trebuie sa aju(i, dar În mod profesional. Chiar daca aceasta este cel mai bun prieten ~i daca Împrumuta 50.000 de dolari, nu are decât sa ipotecheze pe numele so(ului dumneavoastra locuin(a pentru a nu se Întâmpla situa(ii nepreviizute. Daca acest ]ucru nu este legat de afaceri, ci de 0 situa(ie complicata de via(a, se poate da Împrumut fara garan(ii, dar numai acea suma pe care sunte(i gata s-o pierde(i, adica sa 0 faci cadou prietenului. Cel mai bine este sa-i daruie~ti a zecea parte din suma ceruta. Închipui(i-va starea psihologica a celui care a Împrumutat. Suma este mare, a primit-o u~or ~i este greu sa 0 Înapoieze. Va aminti(i expresia: te Împrumu(i de ]a a](ii pentru pu(in timp, iar banii tai Îi Împrumu(i pentru totdeauna. Ca sa
faci un rau cuiva, sa-] jefuie~ti, sa nu-i dai Înapoi datoria, sa-l omori, ]a urma urmei trebuie sa Întrerupi legaturile interioare cu el, altfel, omorându-I, Începi sa te omori singur. Deci, ca sa nu Înapoiezi datoria trebuie sa creezi pentru tine 0 justificare mora]a, sa te aga(i de orice fleac ~i sa-] Înflore~ti pâna când persoana care te-a Împrumutat va deveni pentru tine cu totul straina, rea ~i nedemna. Daca informa(ia despre datorie s-a raspândit larg, trebuie sa afle cu to(ii cât de rau este ce] care a 170

fiicut datoria. ~i zvonurile neplacute, provocatoare, curg. ~i cu cat este mai mare suma Împrumutatâ,cu atât mai murdaresunt zvonurile care se Împra~tie. Totu~i omu] se convinge Întotdeauna pe sine despre ceea ce este convenabil pentru el, adica de obicei Împrumuta 0 suma mult mai mare decât cea pe care e capabil sa 0 Înapoieze. Însa atunci când realitatea devine mu]t mai rea decât modelul ei se na~te frica ~i agresiunea. ~i acum Închipui(i-va ca vine un cunoscut ~i cere 50.000 de dolari Împrumut. So(ul dumneavoastra raspunde: "Eu nu pot sa-(i dau 0 asemenea suma, dar pot sa-(i daruiesc cinci mii de do]ari". ~i daca În acest caz pomesc zvonurile ~i bârfele, e]e vor fi numai În folosu] so(ului dumneavoastra ~i este pu(in probabil ca ace] om va veni dupa bani a doua oara. Impulsul iubirii, compasiunii ~i al ajutoru]ui noi trebuie sa-I emanam Întotdeauna, dar acest ajutor nu trebuie sa dauneze sufletului omului. Acest lucru se Întâmpla atunci când el este doar superficial ~i Îndreptat numai spre corp. Omenirea se va maturiza pâna la 0 asemenea gândire când vor deveni inutile asemenea notiunica "numaibine" sau"numairau". binele ~i faul. "sa ajuti" sau "sa nu ajuW', "sa iube~ti" sau "sa nu iube~ti". Este timpu] sa faurim mode]ul bipolar de gândire. Cum se Întâmpla uneori? Omul spune despre so(ia sa: ,,Eu am iubit-o ~i am facut totul pentru ea, iar ea rn-a trMat, rn-a vândut. Cela]alt nu 0 iube~te, 0 jigne~te, Îi da cu piciorul ~i so(ia nu ~tie ce sa-i mai faca, e blânda ~i ascu]tatoare. A~a ca nici eu nu am s-o mai iubesc". Apoi acest om se Îmbo]nave~te de rinichi sau Începe canceru] de plamâni sau de rect. Omul nu :,;~-

171

Întelege nicicum cii nu se poate renunta niciodata la dragoste, ca În univers nu exista motiv de renuntare la iubire. Dar pentru el dragostea ~i Închinarea este unul ~i acela~i lucru. ~i cu cât iube~te mai mult, cu atât mai mult se Închina În fata vietii ~i a sentimentelor. Prin aceasta el 0 perverte~te, iar ea se riizbuna pentru aceasta fiira sa vrea, mai precis se comporta astfel Încât sa opreasca decaderea propriului suflet. Iubirea da na~tere la viala, dorinle, frumusele, fericire, altfel vorbind la tot ceea ce noi numim bine. Pentru ca iubirea sa existe pentru un timp Îndelungat, trebuie sa apara raul. Adica tot ceea ce noi numim rau, distrugerea vietii, a senzualitalii ~i dorinlelor. Iubirea exista atunci când exista doua contrarii: daca se unesc ~i se dezvolta Împreuna, atunci dupa un timp, binele se transforma În rau, iar crearea se transforma În distrugere. Daca barbatul 0 iube~te pe femeie În permanenla, iar În relatiile umane Î~i Înfrâneaza periodic dorintele sentimentale, atunci el 0 ajutii pe femeie sa iubeasca. Arta iubirii este imposibila fiirii gândirea bipolara, logica Divina trebuie sa fie permanenta, iar cea umana intermitenta, adica sinusoidala. Criza serioasa În care intrii omenirea este legata În primul rând de incapacitatea noastra de a gândi. Atât timp cât noi Încercam sa Întelegem situatia dintr-un singur punct de vedere, noi suntem sortiti sa iubim insuficient. Îmi aduc aminte de un toast: bem pentru ca noi sa nu Îngenunchem niciodata În primul rând În fata saraciei, În al doilea rând În fala fericirii, În al treilea rând În fala culpabilitiitii ~i În al patrulea rând În fata femeii. În general, eu cred ca daca Îngenunchezi În fata femeii,

atunci pe urma Îngenunchezi ~i În fata tuturor celorlalte. Ce inseamna sa te Închini În fala femeii? Aceasta Înseamna 0 dependentii totala de ea: Dependenta ~i speranla sunt strâns legate. Când noi depindem de sperantii, În suflet apare frica ~i condamnarea. Frica de a fi În~elat roade sufletul Întocmai ca un vierme. Se na~te gelozia, supararea, depresia, ura, adica dependenla emo(ionala de femeie, ceea ce Înseamna robie. Un asemenea om poate deveni alcoolic. Apropo, de ce se bea În Rusia În ne~tire? Aici joaca un roi colosai contactul crescut cu viitorul ~i dependenta de dorinte. Obiceiul rusesc de a bea la necaz, duce tocmai la alcoolism. Un prieten a remarcat: daca e~ti Într-o companie placuta simti bucurie ~i unitate, ~i, oricât ai bea, dimineata capul e limpede ~i totul merge; daca anturajul nu e prea placut, atunci dimineata te scoli cu capul greu. Dar daca ai Început sa bei cu un sentiment neplacut, capiezi ~i devii ca 0 fiara deja În timp ce bei, iar despre starea de dimineata nici sa nu mai pornenim. Multi mor chiar În momentul mahmurelii. Spre deosebire de iubire, alcoolul la Început te rupe de uman, conferind 0 stare de bucurie, de sentiment de zbor ~i cu aceea~i putere apasa de dimineala asupra a tot ceea ce este uman. Pentru a rabda aceasta durere trebuie sa simti iubire, trebuie sa cedezi energie, sa fii dispus spre emotii pozitive pentru a ajuta pe cineva, pentru a compatimi pe cineva ~i pentru a uita de propria persoana. Însa daca omul Încearca sa Înlature emotia neplacuta prin alcool, nu are loc depa~irea umanului, se trânte~te u~a, nu exista ie~ire. Apare dependenta de alcool. Mai departe intervine ;~~ 173

172

0 agresiune din ce În ce mai accentuata de sine, iar mai departe autodistrugerea. cu energetiea sa, este 0 (ara bipolara, gândirea unilaterala este mai periculoasa

fata de oameni ~i fa!a Rusia, În conformitate de aceea, pentru ea, decât pentru Occident

~i Orient. Gândurile mele Încep sa se lini~teasca treptat. A avut lac descarcarea, capul s-a odihnit, acum pot vorbi cu urmatorul pacient. Aceste rânduri le-am dictat fiind cufundat În trecut. Azi suntem În 10 mai, ieri ne-am distrat de minune, eu rn-am sculat de diminea(â ~i am vazut soarele stralucitor ~i 0 prima vara timpurie. Trebuie neaparat Tacuta 0 plimbare. Ne-am urcat În ma~ina ~i ne-am dus pe malul raului. Într-adevar ora~ul a devenit mult mai frumos, eu observ cu uimire cum s-a transformat, cum s-a Înfrumuse!at Peterburgul de ieri. Noi calatorim de-a lungul minunatei Neve, admirând clàdirile ~i mari le piete ale ora~ului inundate de soare. Încet-Încet ne apropiem de Academia de arta. Ne oprim ~i ie~im În locul meu preferat, unde doi sfinqi privesc oamenii care trec prin fata lor precum ~i Neva ce curge lin. Cupola catedralei lui Isaac straluce~te. În memoria vizuala sunt amestecate cupolele catedralelor pe lânga care noi am trecut. Te poti opri pentru cinci-zece minute ~i uitând tot ce este pe lume, pur ~i simplu contempli ora~uI. În timpul mi~carii, frumusetea nu patrunde În subcon~tient. Trebuie sa te deta~ezi de toate scopurile ~i sa nu!i propui nici 0 sarcina. Sa te opre~ti, sa prive~ti, uitând de tine 174

~i de toate. Sim!i În permanen(â unitatea cu ceea ce vezl ~l atunci frumusetea patrunde În suflet. Orientalul traie~te prin subcon~tient, de aceea no!iunea de contemplare este pentru el naturala ~iobi~nuita. Îmi aduc aminte de un subiect distractiv. În Japonia, turi~tii straini alearga cu totii gramada dupa ghidul japonez, iar el poveste~te amanuntit despre obiectivele turistice locale. Dintrodata el tace, turi~tii se Învârtesc În jurullui, dupa care cel mai Îndraznet Îl Întreaba: De ce tace!i, nu ave(i nimic sa ne mai " spuneti1" Japonezul mirat da din umeri ~i face un gest larg cu mana: "Aici eu nu trebuie sa spun nimic, aiei trebuie sa contempla!i 0 jumatate de ora Fujijama". Eu stau lânga apa ~i captez senza!iile oferite de ora~ul minunat acoperit de soarele de mai. A~tept sa apara senza!iile care umplu sufletuI. Apoi ne Îndreptam Încet spre ma~ina, ne urcam În ea ~i continuam calatoria. Ajungem la catedrala mea iubita Nicolaevski. Cerul este orbitor de stralucitor ~i cupolele aurite fonneaza un ansamblu cu canalul care se scurge, ceea ce confera un sentiment de sarbatoare. "E 0 zi minunata, - ma gândesc eu. - Va trebui sa dictez astâzi cartea". Acum eu dictez, contemplând cerul care se race~te ~i razele lini~tite ale soarelui care asfinte~te. Dimineata au fost În jur de ~apte grade iar acum sunt deja În jur de douàzeci. De obicei eu pot sa dictez numai dimineata doua-trei ore. Apoi capul devine de plumb, intervine un sentiment de pustietate totala ~i Înteleg ca sunt epuizat ~i este timpul sa Închei. Azi nu am un asemenea sentiment, probabil ca am reu~it sa uit de mine, de problemele
175 .~>;;t:

mele, dar u~urin!a ~i sarbatoarea

ce a ramas În suflet permit sa

fac acest lucru atunci cand soarele apune. Eu Încep Încet sa ma cufund În trecut, În acea zi În care eu am desfii~urat consulta!ii. Astfel, stau Într-o Încapere miea, cu con~tiinta pusa la punct ~i acum trebuie sa intre un pacient. Brusc, a sunat telefonul. Aceasta pacienta este din America. Ea mi-a pus cateva Întrebari de importan!a era ceva imperceptibil care nu mi-a placut. vitala. În glasul ei

- Foarte ciudat, - trage ea Încet de cuvinte. - Mie de mult nu mai Îmi este deloc frica pentru viitorul meu. Haide!i sa cautam mai departe, - propun eu. Deodata,
alasul ci se Învioreazâ. c

- Totul este În regula la dumneavoastra? - Da, totul e excep!ional, - raspunde ea.
~i psihoterapia

- Întreb

eu.

- Spune!i-mi, acest lucru este legat de faptul ca eu am dorit sa-mi iau un al doilea serviciu? Atunci ar fi trebuit sa lucrez ~apte zile. So!ul meu m-a Tacut sa ma razgandesc ~i eu nu rn-am mai dus la lucru. Eu Încerc sa creez un model ~i nu pot sa ascund uimirea mea involuntara.

Ciudat. În glasul ei, ca ~i În Înfii!i~area exterioara se ascunde Întreaga informa!ie despre trecutul ~i viitorul omului. În mod logic trebuia sa-mi explic ceea ce rn-a nelini~tit, dar eu nu pot. Psihologia aici nu funqioneaza. Diagnostichez campul ei. Tabloul este pur ~i simplu catastrofal. Totu~i, eu am urmarit-o prin diagnostieare. Dar pana acum a fost normal.

-

$ti!i ceva, se pare ca noi am gasit cauza, - spun eu. -

- Ce s-a Întamplat cu dumneavoastra, -

- Întreb

eu.

Nimic deosebit, - raspunde ea lini~tit.

~. ;j ''1.

%1
'/ 1 il

Doua servieii deodata depa~esc de ~apte ori distrugerea mortala a vie!ii ~i a dorin!elor. Atata timp cat femeia s-a ocupat cu educa!ia copiilor, ea a pierdut treptat ~i pe neobservate mulla forta la asigurarea ~i sprijinirea copilului. În ullimul timp, eu diagnostiehez deseori Îmbolnaviri grave la copiii ale caror marne se cufunda cu Întreaga fiin!a În munca. Aici este vorba pur ~i simplu nu de 0 activitate grea, ci de 0 supraÎnciircare evidenta. Acum va voi povesti 0 Întamplare care s-a petrecut cu mine nu demult. Eu am plecat cu ma~ina la magazin pentru aprovizionare. Ma apropii de casa, trebuie deschisa u~a de la intrarea principala, trebuie urcat În lift ~i deschisa u~a locuin!ei. Am multe pachete. În mod normal, trebuiau carate În doua tran~e. Dar eu ma grabesc. Le iau pe toate ~i ma Îndrept catre u~a principala a cladirii. Cu greu, dar totu~i 0 deschid ~i ma strecor În lift. Apas cu capul butonulliftului ~i ma urc la etajul meu. Pun gen!ile langa u~a ~i 0 deschid. Acum, În doua reprize, lini~tit, duc pachetele ~i Închid u~a. În holul de la intrare este .~;;t;

Bine, haide!i sa comparam. Nu demull s-a petrecut un
care a avut 0 influenlii catastrofala asupra starii interioare. Aceasta poate duce pe mai departe la

eveniment

dumneavoastra

boli ~i destramarea destinului.

- De ce poate fi legat acest lucru? ea. -

- a Întrebat

cu precau!ie

În primul rand, ceea ce viid eu este frica pentru viitorul

dumnea voastra.

176
1

177

gunoi, murdarie $i mi$una În permanenla narcomanii. Cladirea noastra se alla lânga metrou $i e natural ca se folose$te pentru vânzarea drogurilor. Familiile nevoia$e se ocupa cu placere de plasarea acestora. În hol e 0 mizerie crunta. Acasa scot conlinutul din pachete. Dupa aproximativ zece minute se aude soneria de la u$a. Eu deschid U$a Îi vad pe vecinul care zâtnbe$te cu bunatate. "Dumneavoastra ali uitat legatura de chei În u$a, - spune el. - 0 puteau fura narcomanii $i aveali multa bataie de cap". Eu mullumesc, scot cheile din butuc $i ma apuc sa examinez situalia. Cheia este simbolul bunastarii. De aceea nu este voie sa pui cheia pe masa pe care se manânca Întrucât atunci când manânci, tot ce te Înconjoara intra profund În subcon$tient $i tot ceea ce este pe masa respectiva, sub forma de simboluri, patrunde În noi. De aceea, este mai bine sa Iii pe masa sare, mU$tar, Ilori dar nu $i zahiir sau bomboane, nemaivorbind de chei. Deci, pierderea cheilor Înseamna posibiJe neplaceri În destin. Situalia data se poate considera 0 aluzie transparenta referitoare la 0 posibila neplacere mai mare. De ce? 0 supraÎncarcare nejustificata. Cauza acesteia este lacomia. Cauza lacomiei este frica În fala viitorului, adica dependenla de viitor. Când omului Îi este frica subcon$tient de viitor, el se ata$eaza cu lacomie de prezent ca de un colac de salvare. ~i atunci el face totul din lacomie. Lacomul manânca repede $i bea repede. Se grabe$te În permanenla, ceea ce Înseamna lacomie fala de timp. Începe sa se zgârceasca la bani. Merge la 0 solicitare evidenta pentru a economisi timpul, ceea ce Înseamna din nou l

lacomie fala de timp. Chiar de s-ar ruga omul 0 mie de ani ca sa-i dispara frica de viitor, e pulin probabil sa aiba lac schimbari. Trebuie Înlaturate framântarile pentru viitor. Sa Încetam sa ne grabim. Sa bem cu Înghilituri mici, oprindu-ne periodic. Sa mâncam lini$tit $i cu demnitate. Sa-i ajutam pe allii. Sa nu ne. para rau de banii cheltuili pe cadouri. Atunci rugaciunea Începe sa aiba efect. Eu mi-am dat seama nu demult cât de importante sunt lucrurile marunte. Nu demult rn-am dus la benziniirie pentru a umple rezervorul. Fata mi-a dat restul cam zece ruble. Primul gând a fost sa-i las pentru un ceai. Totu$i am luat banii.

Am ajuns la ma$ina $i am simlit ca În sullet ceva nu e În
regula. Altcineva ar fi putut sa ia restul, dar eu, cu caracterul meu, era mai bine sa-I las. Ma gândeam sa ma Întorc ~i sa las ceva bani - cam cincizeci de ruble. M-am Întors deci la casa, am bagat mâna În buzunar $i am scos 0 suta de ruble. "Cam multi$or", - am gândit. Cautând mai departe, am gasit 0 bancnota de cincizeci. Am pus-o jos ~i am spus: "Ace$tia sunt pentru bomboane" $i am plecat. M-am apropiat din nou de ma$ina $i am Înleles ca lacomia rn-a pacalit totu$i, Întrucât am Început din nou sa fiu zgârcit. Daca prive$ti cu atenlie lucrurile marunte, pOli observa cu uimire cât de pulin daruim. Noi suntem predispu~i În general sa luam, iar aceasta duce la vampirism. Apoi ne Întrebam de ce nu ne iubim unii pe altii. - Mi se pare ca v-am Înleles, - spune pacienta. - De$i eu am renuntat la al doilea loc de munca, dorinta mea launtrica de a asigura familia a ramas cea veche ~i atitudinea incorecta fala >''i ,<~

178

179

de sine a Început sa distruga planurile mele subtile... A~teptati, se poate examina acum câmpul meu? Eu ma uit ~i iara~i nu pot sa-mi ascund uimirea. Câmpul este exceptional. Arata ca ~i cum a lucrat 0 armata Întreaga de vindecatori. Starea noastra spirituala e asemanatoare unei ma~ini. Exista 0 limita de viteza ~i 0 limita a Încarcaturii. Daca noi dorim sa marim viteza, atunci stoarcem totul din motor, reu~im doar sa bagam ma~ina În groapa ~i nu obtinem nimic. Trebuie sa ne schimbam starea proprie, sa devenim putin altfel ~i asta va fi egal cu faptul ca ne-am urcat Într-o alta ma~ina, cu posibilitati mai mari ~i cu un motor mai bun. Atunci, depunând mai putin efoT!,noi putem calatori cu 0 viteza mai mare. Oricât I-ar invidia ,2aporojet" pc "Mercedes", 0 viteza mai mare nu va atinge. Odata, 0 cuno~tintâ mi-a povestit un fapt curios: " Calatoresc cu "Fordul" cu 0 viteza de 130 de kilometri, ajung din urma un ,.Moskvici". Încerc sa-J depa~esc, nu-mi da voie. Eu maresc viteza, el de asemenea ~i iata ca amândoi zburam cu 0 viteza de 150 kilometri la ora. Deodata observ ca la el, din fata ma~inii, iese un fum alb ~i ni~te piese de schimb zboara În aer. Printr-un miracoll-am ocolit pentru a nu ma lipi de el. Ma opresc, sar din ma~ina ~i ma reped la ,.Moskvici". Ma uit, În capota sunt ni~te gaurele, iar ~oferul sta ~i prive~te buimacit În jur. Se pare ca au zburat pistoanele, au gaurit capota ~i au zburat În toate partile". Indiferent daca te fortezi pc tine, fortezi pe altii sau tehnica acest lucru nu duce la nimic bun. Pur ~i simplu omul e alcatuit
180

În ap fel Încât el trebuie sa se dezvolte, iar munca nu trebuie sa ne omoare. ci sa ne dezvolte. Înseamna ca supraÎncarcarile nu trebuie sa fie permanente ~iÎn fiecare ocupatie trebuie sa gasim placerca. Daca nu exista placere. orice activitate se poate transforma Într-o suprasolicitare ~i dauneaza sanatatii. Noi mai discutam câteva probleme ~i femeia Î~i ia ramas bun. Eu chem urmatorul pacient. Intra 0 femeie În vârsta ~iÎmi poveste~te problemele sale. - ~titi ceva. de câtiva ani mie Îmi amortesc degetele de la maini. lar acum amorteala a ajuns pâna la umeri. Doctorii miau pus cinci diagnostice diferite. Vnul, cel mai posibil este tumoare În zona gatului care Începe sa se dezvolte. Vn diagnostic exact ~i definitiv doctorii nu au putut pune, de~i am parcurs toate formele diagnosticarii existente astâzi. Pâna la aceasta situatie eu am ocupat multi ani posturi de conducere În domeniul tehnie. dar din cauza bolii a trebuit sa ma transfer la Linait serviciu. - Dar nu v-ati gândit Ca boala j:ste legata de activitatea dumneavoastra? Ba da din umeri. - Nu ~tiu. Nu rn-am prea gândit la asta. În general, nu prea am avut greutati. Am avut 0 intuitie buna ~i am prevazut multe lucruri. - Orice conducere, - Îi explic eu, - este legata de 0 intuitie superioara, de un contact superior cu viitorul. Pentru a conduce trebuie sa faci prognoze, iar În acest caz nu te descurci Tara intuitii. Deci, iata ca daca omul, având 0 functie de conducere, .~;~ 181

se framântâ În permanen(ii pentru activitatea sa, adica pentru viitor, se enerveaza, atunci când Întâmpina 0 situa(ie ie~ita din comun, se supara pe cei care nu i se supun, el poate sa capete boli foarte serioase. Cu viitorul e periculos sa glume~ti. lar activitatea de conducere este un putemic catalizator. De aceea, cel mai bun conduciitor este omul care nu este ata~at de viitor, adicâ, pe de 0 parte are 0 intui\ie foarte Înalta, iar pe de altâ parte poseda pragmatism, individualism, ~i 0 bunatate de neÎnvins. Un conducator idealist, Într-o perioada scurta, poate distruge Întreprinderea sa precum ~i tara daca el e pre~edinte. Un asemenea conducator, pe de 0 parte se rezuma la jumata!i de masura, fiindu-i fricâ de reforme radicale, iar pe de aIta parte se lanseaza În proiecte negândite ~i nereale, care În practica se dovedesc a fi paguboase. Sa trecem la dumneavoastra, - spun eu. - Degetele de la mâini sunt antene care leaga viitorul cu prezentul. La dumneavoastra amplitudinea dorin!elor este crescutâ ~i ca atare, ave(i un contact crescut cu viitorul. Dar dumneavoastra nu a\i trecut prin purificarea prabu~irii viitorului. Momentele de incertitudine, frica, depresia v-au vizitat mult mai des decât este permis. Tot ceea ce a\i reu~it sa transmite\i copiilor ~i atitudinea lor incorectâ fa(ii de lume se dezvolta mai departe. Daca aceasta ar fi fost numai problema dumneavoastra, atunci dumneavoastra v-a\i fi Însaniito~it, lasând munca. Cui i se da mult, de la acela se cere mult. A~a se pare ca e seris În Biblie. Noi, primind ceva, Î1consideram normal. Dar atunci când dam de neplaceri, protestam. Orice fericire trebuie sa se Încheie cu 0

durere. Dar 0 sensibilitate crescuta ~i un contact larg cu viitorul Înseamna 0 fericire deosebit de ampla. Tot ceea ce nu putem incheia Merge!i, persoane, cu 0 durere a~eza!i-va aduce!i-va ;;ufIeteasca, ~i Începe\i aminte Încheiem sa lucra!i ani. cu cea fizica. asupra petrecute propriei Într-o

toate situa(iile

perioada de aproximativ doisprezece

Femeia iese ~i eu cad pe gânduri. Pacienta care nu demult a sunat din America mi-a pus 0 Întrebare interesanta. Acum În America se observa un oarecare praces straniu, - a povestit ea. - Sub orice pretext, aici se Închid Întreprinderile mici. Poporul este tot mai mult Îndemnat ca sa treaca la societa!i de stal. Toate acestea, oricât de ciudat ar parea, amintesc de sacialism. Cum se poate explica acest lucru? - Particularului Îi este complicat sa conduca, el va avea Întotdeauna 0 parere proprie. Fiecare particular trage spuza pe turta lui. !ndividualismul a Început sa omoare America. De aceea, pentru a se uni ~i a forma 0 gândire colectiva, America trebuie sa mareasca procentul Întreprinderilor de stal. Trebuie sa gase~ti du~manul Împotriva caruia trebuie sa se uneasca to!i. Trebuie creatâ ideea În jurul careia se strâng to!i. ~i faptul ca acum ,În ~coli se introduce de asemenea se unesc uniforma pentru to!i elevii, constituie jurul 0 Încercare oamenii, de a reface con~tiin!a

colectiva distrusa. Cu cât mai ampla ~i profunda este ideea În careia cu atât mai u~or are lac unificarea. Întrucât În America nu exista 0 asemenea concep\ie, 0 asemenea <.0; "'~ unificare va avea loc cu 0 violen(ii crescutâ atât

182

183

fata de cetatenii sai ~i atitudinea acestora cât ~i fata de alte tari ~i atitudinea acestora. Oamenii sunt uniti de un scop. Cu cât este mai primitiv scopul, cu atât mai mare este violenta ~i cruzimea unirii. Judecând dupa toate, America În urmatorii ani va trebui sa puna acest lucru În practica. Acum triumfa principiul feminin amorf ~i haotic. Din acest principiu trebuie sa apara principiul masculin. Daca acest principiu nu va avea lac civilizatia va muri. Dar ca sa apara puternicul principiu masculin, adica 0 noua Întelegere a lumii, 0 noua filozofie, idei noi, este important sa exista multa iubire. lar acolo unde existâ iubire, acolo este 0 mare emanatie de energie a binelui ~i a preacuparii. America este pusa pe consum. Înseamna ca e complicat sa a~tepti aparitia principiului masculin puternic. Înseamna ca În lac de un copil sanatos poate fi provocat avortu!. America este un organism compact care actioneaza stralucitor dar, În energetica tarii ~i În sufletul oamenilor Începe haosu!. 0 situatie interesanta este În Rusia. Aici haosul este mai mare decât În America, dar acesta are un caracter economic ~i politic. lar În sufletul oamenilor, dimpotriva, exista 0 tendinta spre iubire ~i unitate. Exista 0 destul de Înaltâ posibilitate de manifestare a principiului masculin puternic, a unei gândiri noi, a unei filozofii noi. Acesta este din nou un mode!. Timpul a~eaza totul În matca sa.
Îndepartez toate gândurile ~i invit urmatorul pacient. lntra 0 femeie pe care 0 recunosc imediat. Ea are probleme serioase cu nepotu!. Copilul este practic imposibil de dirijat. Eu am un

sentimentul de neputin!a totala. Dar femeia se bazeaza numai pe mine. Înseamna ca eu trebuie sa fac 0 bre~a. - Astfel, haide!i s-o'luam pe rând, - spun eu. - Copilul are 0 starc buna, dar urma~ii sai pana la a opta genera!ie sunt imprcgna!i cu agresiune fa!a de iubire. Exista diferite forme de agresiune. Cea mai puternica dintre acestea, cea mai periculoasa În exterior, este legata de trecut, ceea ce Înseamna ura, condamnare ~i regret. Cea mai slaba launtric, dar periculoasa pentru urma~i, este agresiunea legata de prezent, adica supararea. nemul!umirea de cei apropia!i, de sine ~i de destin. gelozia. Cea mai profunda este agresiunea care este foarte periculoasa ~i ac!ioneaza imperceptibil, adica frica permanenta de viitor, Îndoiala ~i gandurile Întunecate despre viitor, depresia ~i lipsa de dorinta de a trai. La neamul dumneavoastra are loc cea mai periculoasa tendin!â: renuntarea la iubire fa!â de omul iubit, lipsa de dorinta de a trai atunci când el v-a Înjosit ~i v-a suparat. Oricat de mult v-ar fi suparat omul iubit, trebuie sa continua!i sa-I iubiti. Renuntarea la iubire Înseamna Încercarea de a-I conduce. Atunci cand omul Încearca sa-L dirijeze pe Dumnezeu, el va plati pentru aceasta timp Îndelungat. lar noi trebuie sa fim absolut lipsi!i de aparare În fata unui asemenea sentiment. Daca vorbim de categoriile de bine sau rau, atunci raul nu Înseamna distrugere, dupa cum bine le nu Înseamna unire. Raul Înseamna dezicerea de iubire, iar binele este pastrarea acesteia atat În cazul distrugerii cat ~i al crearii. Pentru a nu conduce iubirea, a nu ne dezice de ea, a nu 0 discredita trebuie ca
, ~, ,-.-~ 185

184

energia iubirii sa fie mult mai mare decât cea obi~nuitii, adica sentimentul iubirii trebuie sa fie un curent stralucitor care nu trebuie frânat ~i pe care nu trebuie sa-I dirijezi. Acest curent ne conduce pe noi. Pentru a Închide programul agresiunii fa(ii de iubire pâna la ce-a de-a opta generatie, intensitatea emanatiei iubirii ~i a energiei trebuie sa fie cu mult superioara. Va marturisesc ca la mine nu exista a~a ceva. Eu cred ca baiatul poate fi lecuit de acel vindecator la care iubirea a Încetat sa fie Înfrânata de ceva. Cele mai mari posibilitati pe calea unei asemenea perfectiuni, din punctul meu de vedere, le da cre~tinismul. Dar În prezent nu am auzit de un asemenea vindecator. Raideti sa pomim de la ceea ce avem. Copilul se comporta complet incontrolabil. Ne punem singuri Întrebarea de ce? În boala ~i În starea lui rezida cheia problemelor dumneavoastra. Femeile din neamul dumneavoastra nu au putut sa accepte omul iubit a~a cum este el. Nu au putut pastra iubirea fata de el atunci când el s-a comportat nedemn. Înseamna ca trebuie sa Învatati din experienta fiului ~i a nepotului. Înseamna sa va rugati pentru urma~i, pentru ca sa ei sa dirijeze iubirea ~i sa nu se dezica de ea. ~i daca nu au iubit cumva pe cineva, trebuie eliminat tot ceea ce Împiedica iubirea: con~tiinta care duce la critica ~i analiza, pretentiile ~i dorintele care provoaca frica ~i supararea. Încetati sa iubiti cu framântiiri ~i cu frica precum ~i cu supiirare ~i depresie. Sa nu Încetati sa iubiti, dar Încetati sa mai simtiti frica, Îndoiala ~i depresie când v-a cuprins sentimentul iubirii. Cantitatea trece În calitate. Cu cât va yeti schimba mai profund, 186

cu atât mai mult aceasta purificare va ajunge mai corect la generatiile urma~ilor dumneavoastra.

Fata mea iubitii a fost violatit La fnceput am vrut saI omor pe violator. Apoi am citit cartile dumneavoastra ~i am hotarat sa nu fac acest lucru. Dar, cu toate acestea, ma doare foarte tare. Cum sa procedez?
Dacii s-a ivit 0 astfel de situatie, Înseamna ca toate variantele cru(iitoare au fost epuizate. Daca violul a avut loc, Înseamna ca mai departe s-a avut În vedere moartea fetei sau a copiilor ei. Cu cât prime~te 0 mai mare durere corpul, cu atât mai mare e pericolul care s-a apropiat de suflet. Vointa Divina primordiala este primordiala ~i trebuie sa 0 vedem În situatii traumatizante. Durerea sufleteasca pc care 0 Încercati constituie 0 pârghie puternica. Aceasta poate fi folosita pentru a va ajuta pe dumneavoastra ~i pe fata iubitii, de dragul ei ~i a salvarii ei, daca aceasta durere te Împinge câtre Dumnezeu. ~i invers, daca durerea din fiecare secunda provoaca ura, frica ~i regret poti pagubi sufletul ~i multe generatii urmatoare. De multe ori noi ne omorâm copiii, Tara sa ne gândim la aceasta. Daca noi ne schimbam atitudinea fata de trecut, noi schimbam trecutul Însu~i. Acum un an eu am consultat 0 fata. În plan subtil avea 0 stare Îngrozitoare. Marna ei a lucrat asupra propriei persoane ~i fetita a Început sa se schimbe rapid. lar eu, oarecum, vazând succesele evidente, am hotarât sa ma Întorc la trecut pentru a <-, ..,~ 187

restabili ~i a aminti tabloul primordial. Eu nu am reu~it ~i nu am putut sa ob!in informa!ia. Chiar În campul trecut ea a fost deja alta, adica schimbarile profunde din prezent atrag dupa sine schimbari reale În trecut ~i viitor, Întrucat ceea ce noi numim trecut, prezent ~i viitor, În plan subtil este un tot unitar. Ce sim!i!i dumneavoastra În momentul durerii provocate omul apropiat, fie el barbat, copil sau nepot? Daca iubirea nu sa clintit, Înseamna ca au Început schimbarile reale. Face!i 0 schimbare minuscula dar reala, iar apoi mari!i-o. Pentru a atinge scopul, trebuie sa te confunzi cu el. Daca noi nazuim spre un scop, atunci 0 parte din acesta Îl purtam În noi. ~i cu cat ne confundam mai amplu cu scopul nostru, cu atat mai u~or ~i Taradurere ajungem la el. Am mai vorbit un timp, apoi femeia a trecut În camera cealalta. La consulta!ii exista mari posibilita!i de schimbare. Con~tiin!a mea se stratifica din nou. De ce totu~i am pu!ina energie ~i Îmi este greu sa desTa~or consulta!ia? Poate pentru faptul ca eu trebuie sa-mi Îndrept energia mea catre car!i. Întradevar, daca eu a~ fi consultat În ritmul În care am Tacut-o Înainte, atunci cea de-a opta ~i de-a noua carte le-a~ fi seris dupa un an-doi. Astfel, cand scriu, Îneep sa am probleme serioase. Apropo, de Îndata ce ajung la informa!ii serioase, alaturi, Începe imediat sa lumineze ca farul moartea. Este posibil ca acesta sa fi fost semnul ca nu mai trebuie sa ma ocup de a~a ceva? De~i atunci cand am Început sa adorm aseara, deja În momentul deconectarii con~tiintei, mi-a venit 0 idee

curioasa. Atunci cand subcon~tientul ~tie ca tu vei muri În curând, atunci când te parasesc deodata ata~amentele, atunei este posibil sa prime~ti informalii curate. Nu degeaba se spune În Biblie ca nu e voie sa-L vezi pe Dumnezeu Întrucât vei muri. Cum sa-L vezi? Chiar atunci când te apropii de logica Divina, uneori se Întâmpla sa treci prin ceva În compara!ie cu care moartea poate parea ca 0 etapa de cercetare. În acela~i timp, atunci când tu ai trecut primul, celorIal!i le este mult mai u~or ~i mai lipsit de pericol sa perceapa aceasta stare. Pentru a merge spre Dumnezeu, trebuie sa te confunzi cu El, Înseamna ca trebuie sa dispara tot ceea ce Înfrâneaza iubirea. Dar Dumnezeu nu ne da numai iubire, ci prin aceasta creeaza Întreaga lume. Înseamna ca, cu cât noi oferim mai multa energie de iubire, de crea!ie, caldura ~i bunatate, cu atât mai mult ne confundam cu Dumnezeu. Dumnezeu distruge formele vechi de dragul apari!iei celor noi. Deci, cu cât noi suntem mai pregati!i pentru transformarea proprie, pentru schimbarea destinului, cu atât mai u~or este sa ne apropiem de Dumnezeu.

188

'0; .'.,.~'t;

189

~ ~, ".

IUNIE

2003

dar el piere Întrucât nu a Tacut principal a Încercare, capacitatea de a pa~i pe treapta urmatoare de a renun(a la tot ceea ce a fost acumulat Înainte. Legea negarii nega(iei nu ne permite sa supra vie(uim În prima faza, atunci când e gata cea de-a doua. La mijlocul lunii iunie, treburile rn-au purtat În Germania. Îmi aduc aminte cum eu, plin de plan uri ambi(ioase, rn-am ocupat cu traducerea primei mele car(i În limba engleza. Traducatorul a avut 0 ambi(ie enorma. Calitatea traducerii a fost pu(in zis slaba, mie mi se pare ca el a tradus cu ajutorul computerului. Onorariul l-a luat Însa cu vârf ~i Îndesat ~i cu mare placere. Apoi mi s-a spus cà traducerea este Îngrozitoare. Eu, prin cuno~tin(e, am gasit un american - profesor de filologie. Trebuia sa platesc a doua oara 0 suma mare dar el a garantat calitate ~i finisarea manuscrisului existent. Cu toate acestea, oamenii care au citit cartea au spus ca impresia care lea creat -0 este evident mai slaba decât cea produsâ de original. Am camandat aproximativ 5000 de exemplare În limba engleza ~i le-am trimis la New York. Când bagajul cu car(i a ajuns la aeroportul Kennedy s-au defectat computerele, motiv pentru care nu s-a putut ob(ine bagajul timp de 0 saptamâna. Eu am În(eles ca 0 sa am probleme cu cartea În America. Apropo, În ultimii ani, am Început sa observ ca tehnica, mai ales computerele, reac(ioneaza din ce În ce mai puternic la emo!iile profunde ale oamenilor. Acest lucru dovede~te apari!ia unei situa(ii simple dar foarte periculoase. În ultimul timp, con~tiin(a noastra se deschide din ce În ce mai putemic. Dacà Înainte gândirile, filtrându-se de nenumarate ori, au trecut prin straturi
191

Înainte, starea de criza a provocat În mine emo(ii iremediabile. Deci, cu cât con~tiin!a analizeaza mai activ 0 situa(ie, cu atât mai putemica e depresia. Nu degeaba se vorbe~te În cartea Ecleziastului: "Prea multa cunoa~tere spore~te mâhnirea". Acum, când no!iunile de bine ~i rau s-au unit În concep!ia mea Într-o unitate dialectica, rezolvarea oricarei probleme Începe la mine cu cuvântul "da" ~i "nu". Situa!ia este Tara ie~ire? - Da. Situa!ia este absolut Tara ie~ire? - Nu.În prima faza ea nu are rezolvare. Dar daca urcàm la faza urmatoare, atunci va exista rezolvare. Vorbind Într-un limbaj simplificat, 0 situa(ie Tara
l'
1

~

,l,

i'

ie~ire nu are rezolvare daca omul nu se schimbâ. Însa dacà atitudinea fa(a de lume se restructureaza În profunzime, exista capacitatea de a-~i schimba ritmul sau de viala, obiceiurile, destinul, atunci ie~irea din situa(ie devine posibila. Deseori, În situa!ii critice, omul face sute de Încercari pentru a supravie(ui,

t90

~:
care au avut influenta asupra evenimentelor lumii Înconjuratoare, atunci acum multe dintre emotii cad Într-o zona intangibila, aproape În mod direct. Gândirea ~i emotiile nedesavâr~ite devin din ce În ce mai periculoase. Ca atare, toate procesele se accelereaza. Oamenii cu 0 gândire incorecta, deci cu gânduri ~i dintre cauzii ~i efeet din jurul nostru, dar influentarea are loc nu numai asupra evenimentului, ci ~i asupra construc\iei, structurii oricarei substante. Lumea este stabila datorita faptului ca În zona posibilitatilor superioare nu au fost niciodata admi~i oamenii cu 0 conceptie nedezvoltata asupra lumii. Acum, judecând dupa toate, trebuie sa ne pregatim pentru mari surprize. Cu toate acestea, sa ne Întoarcem la carte. În America nu a avut sucees. :>itoti banii pe care i-am investit s-au prapadit În zadar. La urma urmei, eu am Încetat sa mai Închiriez un birou În raionul italian al New York-ului, iar toate cartile le-am daruit unui mexican care a promis sa le distribuie În Los Angeles, promitând autorului faima ~i sume mari de bani. Totu~i, biroul mi-a mâncat toti banii câ~tigati ~i mi-a pricinuit ~i0 mare pierdere. Aceasta a Însemnat un minunat antrenament cu privire la priibu~irea viitorului. Banii, faima, slava, la urma urmei, au ,xplodat ca un balon de sapun. Acum eu Înteleg ca orice afacere serioasa trebuie la Început sa treaca printr-o prabu~ire a vütorului. Fiirii aceasta imunitate nu este posibil sa te dezvolti. Etapa urmiitoare a purificarii am trecut-o deja În Franta. În rnijlocul anilor 1990, rn-a sunt la birou 0 femeie din Paris. Ba provenea dintr-o familie rusa cunoscuta ~i straveche. ,,Eu sunt entuziasmatii de cartea dumneavoastra, - a spus ea, - ~i am hotArât sa 0 traduc În limba franceza. Fac acest lucru gratis. Consider pur ~i simplu ca aceastii carte trebuie s-o cunoasca francezii". Traducerea s-a dovedit a fi minunata. Mai mult 1 " decât atât, femeia a depus un efort sus\inut pentru a giisi un

i l,
l

"

l'
,1 1

emotii agresive, Într-un timp apropiat vor Începe sa-~i schimbe foarte repede domiciliul. Daca Înainte emotia devenea situatie dupa mai multi ani, acum aceasta poate avea loc Într-o secunda. Nu demult trebuia sa filmez 0 scena interesanta. Eu am apucat repede 0 videocaseta sigilata ~i am Început sa rup cu febrilitate celofanul. Când am a~ezat videocaseta În camera video m-a strafulgerat 0 teama: dar daca deodata camera se strica? Caseta s-a În\epenit brusc. Atunci când eu am Încercat Îara graba sa descurc lucrurile, ce s-a Întâmplat? Am observat doua cauze: una la camera, alta la videocaseta. Videocamera, este adevarat,

[, , '1
, 'III

,

1

,
11

,,[
.
1 1

'

1. Iii 1 1

~i-a restabilit repede func\iile iar În videocaseta am Îndreptat banda ie~ita ~i din curiozitate nu am aruncat-o. Dupa un timp ea a revenit la normal, iar eu Îara nici 0 problema am Înregistrat un film. Mecanismul de cauza ~i efect din univers aclioneaza la fel În viala ~i În natura nevie. Structura substan\ei care ni se pare neclintita constituie de fapt de asemenea 0 situalie, adica au loc cumulul ~i cauza legaturilor rezultate. Vorbind mai simplu, În acest plan, organul ~i func\ia nu difera. De exemplu electronu\ constituie 0 particula, adica 0 structura ~i totodata 0 unda, adica 0 func\ie. Înseamna ca influentând prin emo\iile supraprofunde lumea Înconjuratoare, noi schimbam mersul evenimentelor

192

193

~~

~:
editor. ~i iata primavara lui 1999. Noi stam Într-o cafenea mica din Paris. Avem 0 mica sarbatoare - semnarea contractului referitor la editarea primei mele car(i În limba franceza. Soarele stralucitor se revarsa asupra strazilor Parisului. Pe striizi pa~esc oameni ferici!i. Dispozi!ia este minunata. Editoarea s-a dovedit a fi foarte dragu!a, 0 femeie pliicuta. În ciuda faptului ca ea avea 60 de ani, produce impresia ca este 0 profesoara Începatoare ~i timida. În timpul discu!iilor se Înro~e~te pliicut. Noi discutam despre planuri de perspectiva ~i stabilim pentru toamna 0 conferin\ii de presa, care sa ajute la promovarea car(ii. Editoarea are un magazin ezoteric propriu nu departe de centrul Parisului. "Ce bine ca de ezoterism, În cadrul editurii pariziene, se ocupa a~a 0 femeie spirituala", - ma gândesc eu. Cartea trebuia sa apara În toamna anului 1999. ~i eu am contat ca dupa aproximativ doua luni am sa zbor la Paris la conferin!a de presa. Dar cartea nu a ie~it toamna Întrucât editoarei i-au aparut ni~te probleme. Editarea a fost amânata pentru primavara anului 2000. În primavara tot nu a ie~it cartea Întrucât editoarea a hotarât sa cerceteze ce car(i care sa trateze terne similare mai exista: daca cumva cartea mea dubleaza cartea altcuiva. Fiecare a treia luna am a~teptat sa iasa cartea ~i mi-am Iacut planuri grandioase. Dupa aceea am aflat parerea editoarei În legatura cu cartea mea, care a fost entuziasmata. Se pare ca În lume nu exista ceva asemanator cu cercetarile mele. Cartea a fost unicat. Dupa doua lurii, trebuia sa apara. A trecut un an ~i Înca unul. La Începutul anului 2002, cartea a fost editata. Atunci când prin cuno~tin!e am pus problema timid, bâlbâind despre un posibil onorariu, editoarea nici macar nu a reac!ionat. Când depinzi de viitor, depinzi ~i de omul care Î!i promite acest viitor. Acest om poate sa te manipuleze cum vrea el. Crezi În toate. Ti-e ru~ine sa pui orice Întrebari dure Întrucât acest lucru poate sa duca la distrugerea viitorului. Apoi, atunci când euforia ~i a~teptarea care mi-au Închis ochii asupra realita!ii s-au evaporat, numai atunci am Început sa fac ceea ce trebuia sa fac mult mai devreme. ~i iata-ma vorbind la telefon cu toate cuno~tin!ele care locuiesc la Paris. - Numai sa nu te framân!i - Îmi spune 0 cuno~tin\ii - dar banii de la editoare n-ai sa-i prime~ti niciodata. Eu am citit contractul tau. Data intrarii În vigoare a contractului Începe nu din momentul semnarii În!elegerii, ci din momentul apari!iei car(ii. De aceea, pentru cei trei ani În tipul carora ea te-a dus de nas, editura nu poarta nici 0 raspundere. Eu am discutat cu editoarea ta. Aceasta este 0 lupoaica, rapitoare pâna În miiduva oaselor. În!elege, În Occident, orice om Încearca sa te În~ele atunci când este vorba de bani. În afaceri nu este permisa timiditatea ~i iluzia. În contractul tau exista un punct nevinovat conform caruia editura are dreptul de a distruge exemplarele càr(ilor editate daca ele nu pot fi comercializate. Deci, iata ca
.

;

editoarea 0 sa-Ii spuna ca tirajul a fost distrus Întrucâtcartea nu

s-a vândut. Tu nu poli control a acest lucru deoarece nu este prevazut În contract. Drepturile ei sunt stipulate clar, iar ale tale sunt spalacite. ~i invers. Obliga!iile tale sunt stipulate limpede, '. iar ale ei spalacit. ~tii ce se face des În Occident? Întocmesc un :

194

195

Il
~.~

contract complet normal ~i undeva se strecoara cu caractere foarte mici 0 completare care schimbâ toate paragrafele anterioare. Daca tu nu ai un jurist bine pregatit În care sa ai Încredere, Îli pot aparea multe probleme. Pentru viitor te sfiituiesc sa ~tergi orice punct pe care nu-I Întelegi din contract ~i sa nu semnezi nici un document fiira consultarea unui jurist. Nu te sfiituiesc de asemenea sa-Ii pui sperante În jurist ~i sa depinzi de el În totalitate. Textul contractului trebuie sa fie mereu În doua limbi. Dar nu În documente diferite, ci Într-un singur document, cu 0 ~tampila ~i semnatura comuna. Toate foile trebuie sa fie ~tampilate. Drepturile ~i Îndatoririle trebuie sa fie stipulate clar. Drepturile tale trebuie sa fie apiirate la maximum. În mod deosebit, trebuie prevazute cu atentie problemele financiare ~i ceea ce se refera la viitor. 0 fraza dezlânata poate apoi sa obtina tratarea cea mai nea~teptata. În cazul neplalii banilor, tu trebuie sa ai posibilitatea sa incluzi sancliuni de amenda. Acest lucru trebuie sa fie indicat În contract. Astfel, pe viitor sa ai 0 atitudine mai serioasa fatâ de editor. Eu am Încercat sa sistematizez cele Întâmplate. În America, tema a fost legata de dorinle legate de bani, renume ~i bunastare. 0 asemenea zdruncinare am trecut -0 u~or. M-am comportat deosebit de lini~tit fatâ de pierderea banilor. În Franta problema a fost pulin altfel. Aici, dorinlele au fost legate de morala ~i idealuri. Bine ca nu am diagnosticat-o pe editoare. Atunci eu a~ fi fost lipsit de posibilitatea de a-mi pune În ordine
196

1

il

sufletul. Dependenta de viitor se manifesta În doua feluri: În primul rând când calei peste allii În folosul scopurilor ~i dorintelor proprii. În al doilea rând, când calei peste altii, temându-te sa superi pe altii sau permiti sa te Înjoseasca. În cazul timiditatii precum ~i În cazul În care conduci, trebuie sa existe doua limite. Editoarea a fost 0 femeie a~a de draguta ~i simpatica, Încât mie mi-ar fi fost neplacut sa ma cert cu ea pentru fiecare amanunt. Gândirea bipolara consta În faptul ca trebuie sa pastrezi În permanenla iubirea ~i bunatatea În interior, dar trebuie sa fii destul de sever În exterior. Eu nu am putut sa pastrez aceste doua contradictii. Fie sever, fie bun. ~i cu cât mai Înaltatoare senti mente mi-a provocat editoarea, cu atât mai amorf am devenit eu În relatiile umane. Este vorba de 0 gândire stereotipa ca "daca omul e bun, poli sa ai Încredere În el", ceea ce a actionat ~i de data aceasta. Îmi aduc aminte de un diafilm pentru copii pe care I-am vâzut acum patruzeci de ani. A fost 0 data ca niciodata un porcspinos care a avut 0 ~uba bogata din tepi ~i toata lumea se minuna ce lepi frumo~i avea. El s-a emolionat atât de tare, Încât a Început sa-i daruiasca tuturor drept amintire. Astfel, a ramas tara tepi. Apoi a venit crocodilul. L-a mâncat ~i s-a culeat satisfiicut la soare mângâindu-~i burta. "Ce bun a fost acest '~ porc-spinos", a spus În sinea sa crocodilul. '~ Când apare viitorul, cea mai mica agresiune poate sa-I ~" distruga. Controlul, logica, analiza pot provoca agresiune. De /; aceea, omul deseori le Înlatura. Se pot pastra logica ~icontrolul " <. când exista multa iubire În suflet. Atunci logica, controlul ~i

1i 1

i'

1,

,

1 ,
1 1

.1

'

\,
l

I

197

~:
analiza Înceteaza sa mai fie agresive. 0 astfel de situatie mie mi-a aratat ca nu am Învatat sa iubesc. ~i dezvoltarea mea ramane cu mult În urma fa(à de În!elegerea lumii pe care 0 posed eu. De ce am hotarat sa editez cartea În Germania? Asta cu toate ca a fost destul de clar ca În Occident nu am avut sucees. Sunt foarte puternice stereotipurile Într-o societate de consum. Nu trebuie sa te schimbi, noi te vindecam singuri, numai sa ne platqti. Cartile mele le poate citi acela care este gata sa accepte 0 durere sufleteasca. Informatia lucreaza la
1

În germana ~i Înca mai multi bani pentru tiparirea car(ii se duc pe apa sâmbetei, cu atât mai placut rn-am sim!it. Banii mei dispar, dar se realizeaza ajutorul pentru cel care are nevoie. Se pare ca acest lucru duce la 0 placere subtila ~i inexplicabila. Într-adevar, pentru a simti iubirea trebuie sa dai rara sa te a~tep!i la restituire. Atât de mult mi-a placut acest lucru, Încât am decis traducerea În limba germana a celei de-a cincia carti ~i sa 0 dau la tipar ~i la 0 editura oarecare. Întrucât daca exista deja cartea este mult mai u~or sa fii de acord cu distribuirea ei. În afara de aceasta, eu am hotarât sa dau la tradus aproximativ 0 suta de pagini din raspunsurile mele la Întrebarile primite prin Internet. Am considerat Întotdeauna ca cercetarile mele ~i con~tiinciozitatea mea au fost Într-o oarecare masura 0 binefacere. Se pare ca totu~i nu a fost a~a. Notiunea de sacrificiu, de pierdere de bunavoie a ceva de dragul de a ajuta pe altii se deosebesc esential de Înaltul profesionalism, Însa platit. Se pare ca trebuie trait pentru placere, dar pentru 0 anumita placere care conduce la iubire. Mecanismul de transmitere a energiei prin impulsurile de Îngrijire a iubirii, a bunata!ii este mecanismul deschiderii unui nivel din ce În mai Înalt de placere ~i desfatare. Atunci când consumul Începe sa depa~easca restituirea, calitatea placerii ~i a desratarii se schimba imperceptibil. 0 asemenea placere nu duce la iubire ci la agresiune ~i autodistrugere.

l' 1

Il

Il,

nivelul fizic real, obligandu-I pe cititor sa simta 0 durere de purificare atat fizica, cat ~i spirituala. De data aceasta, Însa, se pare ca eu am gasit 0 atitudine corecta fa(à de editarea car!ii. Editarea ei 0 consider ca 0 binefacere, se poate spune ca din dragoste fa(à de editura. Nemtii de origine rusa au spus de nenumarate ori ca prietenii ~i prietenele lor, familiile lor, ar fi vrut foarte mult sa citeasca În limba germana cartea mea. Cand dai ceva ~tiind ca prime~ti În schimb mai mult, iubirea din suflet nu se aprinde. A~a a fost ~i cu cartea mea În limba engleza. Am fost convins ca primesc mult mai mult decât investesc. Cu cartea În limba germana situa!ia a fost inversa. În primul rând, am cautat câtiva ani un traducator. Mi-au pus În fa!a textul În limba germana, eu I-am diagnosticat ~i I-am respins. În cele din urma eu am selectat din câteva texte unul cu 0 stare energetica Înalta ~i de calitate. Apoi am dat textul spre evaluare speciali~tilor. S-a recunoscut ca nivelul traducerii a fost deosebit de Înalt. ~i cu cât am În!eles eu mai mult ca banii substan!iali dati pentru traducerea textului 198

1 l,

1

199

Il

1

~:
La Berlin am consultat câ(iva oameni ~i din nou a apiirut tema viitorului. Stateam jos pe covor ~i expuneam lectia unui mic grup de-al meu. - Tineti minte pilda despre marul din rai? - Încep eu discutia. - Ce Înseamna fructele binelui ~i ale raului? Aceasta Înseamna conectarea logicii umane. Daca noi ie~im În afara limitelor corpului atunci opozitia dintre bine ~i rau dispare. Dorintele noastre sunt legate de corp, de viata ~i de continuarea ei. Cu cât depindem mai puternic de corp ~idorinte, cu atât mai puternic nazuim spre bine, ne Închinam În fata lui ~i urâm raul. Când con~tiinta se desprinde de corp pe 0 anumita perioada ~i patrunde În planurile subtile, binele ~i raul Încep sa se schimbe cu locurile ~i Înceteaza sa mai fie absolute. Din acest motiv, filowfia a fost creata de aceia care În experienlele lor mistice au ie~it dincolo de limitele corpului ~i dorintelor lor. Notiunile de bine ~i rau ac(ioneaza numai Într-un interval foarte Îngust de timp. În acest moment eu doresc sa beau: daca este apa, este bine. Daca nu este apa, e rau. Daca luam un interval de un milion de ani, existenta apei Într-un loc dat sau inexistenta ei nu se poate defini prin no(iunea de bine ~i rau. Logica Divina este mai larga decât un milion de ani. Întregul univers constituie 0 succesiune de situa(ii care ÎI apropie de Dumnezeu. Cu cât ne poartà mai departe În viitor visurile, idealurile, spiritualitatea, cu atât noi patrundem În planuri mai subtile. Acolo deja exista mai multa 10gicaDivina. Daca atragem acolo notiunea de bine ~irau atunci vor apare mari probleme. Pentru mine personal spiritualitatea, idealurile, viitorul au fost Înainte sinonime cu binele. Cu ce se asociazà viitorul? Cu dezvoltarea. Dezvoltarea este un bine, degradarea este un rau. Eu ma Închinam În fata acelora În care vedeam dezvoltarea. Frumuselea, intelectul, forta au Însemnat Întotdeauna pentru mine un motiv de uimire. Eu am visat la curatenie ~i am avut 0 atitudine de dezgust fata de murdarie ~i ma uitam cu emotie la oamenii frumo~i ~icu durere ~i respingere interioara la invalizi. Numai de curând am Înteles ca noi ne apropiem de Dumnezeu nu numai dezvoltându-ne dar ~i degradându-ne. Cine a devenit un spirit malefic? Un Înger care a pus mai presus de iubire dezvoltarea, vointa, intelectul ~i sensibilitatea sa. Divinizarea dezvoltarii Însamânleaza În multe sut1ete seminte ale maleficului. Ce Înseamna bâtrânetea? Aceasta este degradarea permanenta a corpului nostru, a capacita(ilor noastre ~i a simturilor noastre. Aceasta degradare ne ajutâ sa percepem iubirea de Dumnezeu. Întrucât În univers orice situatie ne conduce spre Dumnezeu, atunci Într-un interval mare de timp notiunile de dezvoltare ~i degradare Î~i pierd sensul initial. Dezvoltarea trece În degradare, degradarea schimba dezvoltarea ~i toate acestea actioneaza asupra cre~terii ample a iubirii

i! 1

:1

1

1

1

1.

Il'
1

'i:1

:"

1:: 1 1

': :1
1
1

1

:1

: Divine. Spartanii i-au exterminat pe cei slabi din punctullor

,1:

:1

de vedere, pe copiii nedezvoltati. Cultul dezvoltarii, cultul ;. COrpului ~i al frumuselii au dus la homosexualitate, la degradare ~i destramare. Orice civilizalie atinge un punct culminant de dezvoltare, iar degradarea ~i pieirea ei se C!Onecteazaatunci când orientarea spre dezvoltare Începe sa

1

1

200 201

~ ,"",

'..

lucreze În detrimentul iubirii. Civilizalia noastra de pe Pamant se apropie de acest puncl. Schimbali-va atitudinea fa!à de nOliuni precum dezvoltare, viitor. Acesta este pur ~i simplu unul din elementele cunoa~terii iubirii. În logica Divina, dezvoltarea ~i degradarea reprezinta un proces unic de nazuin!à càtre Dumnezeu. Binele ~i raul constituie un proces unic a unor numeroase situalii care fonneaza iubirea. Acolo trecutul nu se contrapune viitorului. Trecutul ~i viitorul constituie 0 structura unica vremelnica, ale carei parli se revarsa una În cealalta ~i manifesta tot mai puternic În sine Divinul. Daca noi dorim sa atingem logica Divina, trebuie sa pornim de la noliunea de unitate a tot ce exista În univers. Treapta superioara a unitalii 0 constituie iubirea de Dumnezeu. Cu cat mergem mai departe În dezvoltarea noastra, cu atat mai ample sunt dorintele noastre, ale intelectului, cu atat cuprindem 0 mai mare parte a lumii, 0 controlam ~i ne unim cu ea. Dar oricat de superior ar fi nivelul dezvoltarii, acea unitate pe care ne-o confera dorinlele noastre, voinla ~i intelectul nostru, niciodata nu se compara cu unitatea pe care 0 cuprinde tot ce exista ~i care ne confera unirea cu Dumnezeu. Numai atunci cand amploarea dorinlelor noastre cuprinde tot ce exista ~i se compara cu iubirea Divina, noi ne Întoarcem Înapoi de unde am venil. Ma afiu Într-un ora~el mic pe malul Marii Mediterane. Ora~elul nostru de odihna ~i tratament nu este a~a departe de Nissa raportat la distanlele din Rusi". În Piter acum sunt plus opt grade iar aici - 0 canicula de treizeci ~i cinci de grade. Se pot petrece cateva zile langa mare ca sa te refaci launtric. Dupa

~ederea pe malul marii eu intru Într-un restaurant mic pe care Îl delin ni~Le ru~i. Stapana, dincolo de tejgheaua barului, aranjeaza vesela. Soarele dogorator de amiaza a Încins toate

acoperi~urile ~i strazile Întregului ora~. Fara sa ma grabesc, eu beau berea din halba. $tii ceva, - mi se adreseaza stapana barului, - nu demult era sa mor.

Eu Întreb din ochi ce s-a Întamplat, iar ea continua: - În ultimii trei ani am visat unul ~i acela~i vis. Eu calatoresc cu ma~ina care dintr-o data pierde direclia ~i se Învarte În jurul axei sale. Apoi zboara de pe traseu ~i se face praf. Eu sunt pe moarte În aceasta ma~ina. - $i cum s-a petrecut În realitate? - ma interesez eu. - $tii, nu demult am cumparat 0 ma~ina. $i iata ca acum 0 saptamana am plecat la drum ~i am intrat Într-o curba cu 130140 kilometri la ora. M-am speriat de viteza mare ~i am franal. Dupa 0 fracliune de secunda ma~ina a zburat de pe traseu. pierde - Cand ape~i pe ambreiaj, - spun eu, - ma~ina W stabilitatea, de aceea este mai bine sa franezi Înainte de curba, În cel mai rau caz cand intri În curba. $i sa nu ape~i ambreiajul, doar sa franezi pulin. Mai u~or este sa schimbi sabolii de franare decat sa-Ii ri~ti viala. Ea Î~i aprinde 0 ligara uitandu-se În strada inundatii de soare. Dupa 0 mica pauza continua: - Am pus frana În mijlocul curbei ~i iata ca nu a ramas nimic din ma~ina, numai rolile. Dar eu nu am avut nici cea mai

.11'
1

III
! 1

Il! Il.1

1

1

202

203

~~~.~

midi zgârietura, rn-am lovit doar putin la coate. Interesant, ce a Însemnat oare asta? în discutie s-a amestecat 0 cuno~tinta de-a noastra care a stat la 0 milsuta vecina: Aceasta a fost un semn de sus pentru tine, sigur. ~i precis ca Înseamna ceva. Femeia da din mâini: - Nu cred În nici un semn ~i În nici un indiciu. - Ea se uita la mine: - ~i totu~i ce s-a Întâmplat cu mine, nu degeaba am
avut acel vis. Poti sa-mi spui ceva În legatura cu aceasta?

-

singuratate launtrica ~i exterioora. Dar la schimbarea totala a destinului - ca de exemplu moartea - omul nu se Încumeta deseori. Este 0 regula simpla: daca se Întâmpla ceva cu cuno~tintele ~i apropiatii tâi Înseamna ca acela~i lucru se poate Întâmpla ~icu tine. Simt intuitiv ca accidentul petrecut este un semn nu mai mie pentru mine decât pentru aceasta femeie. De sus mi se atrage atentia În mod delicat: timpul a trecut, este vremea sa fii altul. Încet-Încet savurez berea ~i cu oarecare regret privesc În jur. În principiu, modul meu de viata Îmi convine. Înteleg ca pe mine mil atrage inertia, ca pentru continuarea cercetârilor mele eu trebuie sa ma schimb launtric ~i dupa toate indiciile a mai ramas putin timp. Exista diferite cauze ale bolilor. Una dintre cauze este atunci când tu vrei sa-ti Însu~e~ti de la altii tot ce e mai valoros, neproducând valori În mod independent. Aceasta opre~te creatia, transmiterea energiei ~i dezvoltarea sufletului. Asemenea oameni sunt gata sa jefuiasca, sa omoare ~i sa fure. La ace~tia tema dorintelor, se poote spune, este exprimatâ

-

Tu ai citit cârtile mele? - 0 Întreb eu. Ea da din cap negativ ~i trage din tigara.

Atunci nu te voi obosi cu terminologia mea, dar, judecând dupa toate, acesta nu este un semn, ci ultimul avertisment. Ea se uita cu interes la mine.

- Totu~i n-am murit, de~i În vis am murit. - Când e~ti pe moarte, atunci Începe 0 noua soarta. Mai degraba prin acel vis s-a fâcut 0 aluzie referitoare la calea ta sau conceptia despre lume, precum ~i la posibilele rezultate. Mi se pare ca dupa acest accident tu trebuie sa te schimbi În mod serios. Altminteri viitoarea situatie ~i visul vor coincide.
1

.
.

, "

printr-un aspect maximal.Asemenea oameni ~iurma~iilor sunt
sortiti sa se Îmbolnaveasca gray ~i sa Ii se destrame destinul. Existâ boli de neacceptare a purificarii. Omul nu accepta faIimentul nivelului material, spiritual ~i sentimental emanând frica, ura, suparare ~i depresie. Neacceptarea trecutului na~te uri ~i dorinta de a calca În picioare iubirea. Neacceptarea ,prezentului na~te suparare ~i dorinta de a Înfrâna sau opri isentimentul iubirii. Neacceptarea viitorului na~te fricâ,
.

1

1

- M-am schimbat Într-adevar, - a spus ea. Îmi vine În minte 0 idee nea~teptata. Totu~i problemele mele ~i ultimul meu accident constituie de asemenea, judecând dupa toate, 0 chemare la schimbare. Eu simt ca a sosit de mult timpul sa "ies" din aceasta situatie - ~i sa ramân Într-o totaHi
204

incertitudini~iÎncercareade a dirija iubirea.Acestaeste nivelul
205

1

:!

1

i

~\.:

.i
'1
1

1

cel mai subtil ~i cel mai periculos. În spatele nazuin\ei de a discreditata iubirea, de a deprecia Însemnatatea ei, de a 0 schimba cu alte pasiuni, În spatele Încercarii de a hotarÎ pe cine sa iubim ~i pe cine nu trebuie sa iubim, omul prime~te cele mai grave Îmbolnaviri. Totu~i, Dumnezeu ne conduce prin iubire, iar când noi Încercam sa ne subordonam noua acest sentiment, atunci aceasta Încercare de a-L dirija pe Creator Înseamna principiul celulei canceroase. Al treilea tip de boala este degradarea. În principiu, prin ce se deosebe~te omul de animal? Arunca 0 bucata de came unui câine, el fuge pâna la carne ~i 0 manânca. Omul face cu 0 asemenea bucatâ la fel. Dar el devine om atunci când se a~eaza la 0 masa acoperita cu 0 fa\a de mas a

l'

~i mai departe, pentru a supravie(ui, omul distruge ~l stoarce vlaga din sufletele urma~ilor sai ~i din viitoarea sa viala. Eu am vazut asemenea oameni. Dar pe mine rn-a uimit un fapt inexplicabil. Parametri sufletului lor sunt Îngrozitori, acceptarea situa\iei traumatizante se afla la polul negativ profund, capacitatea de a oferi este negativa, iar energetica este minunata. Eu nu am putut sa În\eleg de unde ia energie un asemenea om. Numai dupa aceea, examinând starea copiilor ~i a nepo\ilor, am În(eles cu uimire ca el ia energia de la copiii sai actuali ~i viitori. Acest consum profund poate obstruc(iona ~i deforma atât de putemic energetica sufletului, Încât mecanismul de transformare a iubirii În energie se opre~te pentru un timp Îndelungat. Deasupra neamului atârna un blestem. Energia nu ajunge nici pentru un destin favorabil, nici pentru sanatate ~i nici pentru 0 familie Împlinita. Mai exista un gen de boala, lipsa de dorin\â de a te schimba. Omului Îi sunt harazite schimbari determinate de destin dar el nu vrea sa se schimbe. La Început apar semne, apoi neplaceri, iar dupa aceea fiecaruia dupa merit. Când În anii 1990 eu am Început sa vad structurile karmice, am Început sa În(eleg ca debuteaza 0 viala noua. Dar am vrut sa pastrez concep\ia anterioara despre lume. Am Început sa cercetez legile Divine, visând 0 vila ~i dorind sa câ~tig mai mul\i bani. Condamnarea la moarte pronun(ata de doctori În ceea ce ma prive~te, rn-a obligat sa-mi iau ramas bun de la visuri ~i bunastare. Îmi aduc aminte cum Înainte cu doua luni de a mi se pune diagnosticul, calatoream la bunica mea care locuia În Lazarevsk nu departe
207

1

, '1. Il.
il

.1 ,,1

.'1
III

:!:' 1
I

.. .1

i

~i farfurii ~i tacâmuri a~ezate pe ea etc. ~i 0 manânca Tara graM. Energia animala primordiala se transforma În nazuin\e spirituale de natura superioara. Ab\inerea, autolimitarea, transformarea dorin\elor inferioare În cele superioare constituie 0 cale naturala a dezvoltârii omului. Dar daca omul se confunda cu animalul, Încercând sa faca totul În graba, cu lacomie ~ijosnicie, atunci la el pot sa apara Îmbolnaviri grave. 0 asemenea autodistrugere a sufletului mutileaza energetica urma~ilor ~i acest lucru nu este permis de sus. Este interesant faptul ca atunci când distrugerea sufletului de abia Începe se elibereaza 0 mare cantitate de energie ~i omul cazând În patologic, este posibil sa simtâ un aflux de forta ~i bucurie. Dar Întrucât aceasta energie nu porne~te din iubire ci din distrugere, ea nu dureaza mult.

1

206

~<.:

! !
l,
;1

!

de Soci. "Cercetiirile mele sunt unicat. Eu am viizut ceea ce nimeni ~iniciodata În istorie nu a vâzut. În curând voi fi un om bogat, - am gândit eu, - ~i voi putea cumpara 0 casu(ii la mare". Însa când am Înteles ca voi muri, atunci am fiicut trei \ucruri: În primul rând, am schimbat sistemul scopurilor. Corpul a Încetat sa mai Însemne ceva, trebuia sa-mi salvez sufletul; am Înteles din Biblie ca sufletul se salveau prin iubire ~i am pomit În
,

Daca nu exista 0 niizuinta corecta ~i 0 permanenta activitate asupra propriei persoane, omul care se comporta chipurile corect, este supus În permanenta nenorocirilor ~i bolilor. În principiu, 0 asemenea Încarcatura este u~or de determinat. Daca omul se na~te greu, daca marna În timpul sarcinii a fost Înjosita, daca Înaintea conceperii avea mari neplaceri, toate acestea vorbesc deja despre multe lucruri. Cu cât a fost mai dureroasa perioada pubertatii În plan fizic ~i sufletesc, cu cât mai dureros a trecut prima iubire, cu atat mai mari VOl'fi În mod corespunzator probJemele generatiilor viitoare. Mai exista Încii un gen curios de boli - bolile viitorului. Un grup de oameni traie~te dupa anumite canoane Încetatenite, care au fost pe deplin adaptate la mediu. Dar, din viitor vine În Întâmpinare 0 situatie noua la care nimeni nu este adaptaI. Animalele, În conditii noi, pur ~i simplu pier. La grupul de oameni, În primul rand pot apare Îmbolnaviri serioase, apoi Începe zdruncinarea structurilor sociale, iar apoi - adaptarea, Înflorirea sau pieirea. Activitatea cu ajutorul primelor straturi de informatie noua nu poate lasa ~anse pentru supravietuire. Atunci, Împreuna cu ei interaC\ioneaza cei mai rezistenti ~i armonio~i oameni, ei iau primii loviturile asupra lor: unii mor, unii devin invalizi, la altii se destrama destinul ~i sanatatea. Dar informatia prelucrata ei 0 transmit altora ~i individul supravietuie~te prin comunicare cu ei ~i dobande~te ~anse pentru salvare. Exista ~i Îmbolnaviri legate de starea societatii. Se acumuleau un anumit potential negativ, care trebuie sa duca la 209

!II

!
I
1

l

. :".
I

!III
1

aceastiidirectie. În al doilea rând, am Încetat sa mai visez ~i sa
a~tept bunuri materiale, dar trebuia sa las ceva bani pentru sotie ~i copii. A~teptarea launtrica ~i consumul s-au schimbat În capacitatea suprema de a darui ~i de a avea grija de altii. În al treilea rând, eu Însumi rn-am schimbat ~i În perioada ce mi-a mai ramas am Început viata din nou, schimbându-mi destinul precum ~i comportamentul ~i obiceiurile. Când Încerci sa-ti schimbi destinul, atunci este mai u~r sa te schimbi pe tine Însuti. Nu Întâmplator, când femeia se casatore~te, ea Î~i schimba numele. Destinul se schimba mai putemic ~i are loc mai u~or 0 desprindere de legaturile anterioare. Nu Întâmplator, la câteva mii de oameni care s-au vindecat spontan de cancer a avut loc 0 schimbare importantii În destinullor. Când se schimba obiceiurile, modul de viatii ~i destinul omului atunci cre~te brusc concentrarea asupra iubirii. Omul ciiruia Îi este frica, este Înrait ~i nu este multumit de altii ~i de sine, nu poate sa-~i schimbe destinul. Iata Înca un gen de bolL Bolile trecutului. Ai fiicut boaciine În vietile trecute, ai Înciircat urma~ii ~i destinul tau, acum, În viata actuala, vrei sau nu vrei, trebuie sa plate~ti pentru asta.
208

*

t

f
~.

~

1;

~:~: pieirea civiliza(iei. $i atunci când oamenii se bazeaza nu pe un cerc restrâns de rude, ci pe un numar foarte mare de oameni, atunci iau asupra lor aceasta problema: fiind bolnavi, distrugându-se, ei formeaza 0 conceplie noua, cu un irnpuls muIt mai mare de iubire. Aceasta concep(ie despre lume, inmullindu-se, salveaza civiliza(ia. În ultimul timp, de nenumarate ori, am primit noti(e cu una ~i aceea~i intrebare: " De ce nici unul dintre sfinli nu au trait mult de~i au avut cu to(ii 0 concep(ie corecta despre lume ~i au avut un mod demn de viala? Cum se manifesta in acest caz legile karmei?" Daca tratam aceasta problema cu superficialitate, atunci intr-adevar nu yom in(elege multe. Sfântul este in primul rând 0 concep(ie ~i nu un caracter. Traiesc mult discipolii sfinlilor, adica aceia in care concep(ia corecta despre lume s-a transformat intr-un caracter profund. Eu am viizut oameni deosebit de armonio~i, cu 0 bunatate launtrica imensa ~i cu posibilitali minunate. Fericirea lor, norocul lor permanent ~i armonia crescuta a inceput sa ac(ioneze in detrimentul concep(iei ~i al comportamentului lor. Conceplia denaturata despre lume le schilodea. sulletul dar ei nu in(elegeau asta intrucât aveau la baza rama~i(ele armoniei profunde. Deci, iata ca in ultima instanla, concep(ia despre lume este mult mai importantii decât caracterul. La fel ~i medicina care vindeca prin sullet este muIt mai importanta decât medicina care trateaza numai corpul. Proprietara barului mi-a intrerupt gândurile. - Apropo, 0 femeie a vrut sa va intâlni(i. Eu dau negativ din cap: 210 - Eu nu vreau sa ma intâlnesc cu nimeni. - Ba nu, ea nu vroia sa puna intrebari, - explica prietena mea. - Ea a vrut pur ~i sirnplu sa-Ii mul(umeasca. Am vorbit cândva cu ea ~i mi-a povestit ca acum câ(iva ani a avut cancer iar doctorii au fost neputincio~i. Ea a citit caf\ile unui om ~i s-a vindecat. Ea a pronunlat numele tau. - $tii ceva. - spun eu, - cea mai mare mullumire este faptul ca s-a vindecat Tara sa comunice cu mine, doar citind ciir(ile mele. Asta inseamna ~i lauda ~i mul(umire. Acest lucru este suficient pentru mine. Îmi iau ramas bun ~i plec. Azi mai trebuie sa merg in câteva locuri. Seara am câteva consulta(ii telefonice. Îmi place deosebit de mult acest lucru. Înaintea consuIta(iei ma mobilizez launtric la maximum ~i intru intr-o anumita stare. Deja dupa câteva zile incepe activitatea cu pacien(ii. Consulta(ia are loc de nenumarate ori in plan subtil inainte de evenimentul fizic. Acela~i lucru se intâmpla ~i cu conferin(ele. Dar acolo am mai pu(ina putere pentru a ma proteja. De aceea, purificarea acelora care se alla la conferin(e ~i mai ales a copiilor ~i a rudelor lor, care se alla in exteriorul salii, este extrem de dura. La copiii care in acest moment se alla acasa poate apare starea de vorna, diaree, cre~terea brusca a temperaturii. Într-adevar, in tirnpul ultimei consulta(ii rn-au frarnântat anumite fapte. Ele au aratat cât de periculoasa este tema dependen(ei de viitor. Unei paciente, cu doua zile Înainte de consulta(ie. i-a murit papagalul. 0 alta femeie calatorea cu baiatul Într-o ma~ina. ,,$ti(i, nu a putut nimeni sa ne explice a~a 211

1

'1 !
Ii
I

'1

~>, '\.

Il'
1

'1
;11

ca dumneavoastra ce anume s-a Întâmplat, - povestea femeia. Speciali~tii au dat doar din umeri. Deodata, În drum, Tara nici 0 cauza vizibila, ma~ina s-a oprit. Motorul s-a Înfundat, farurile n-au mai functionat. Daca acest lucru ar fi avut loc pe 0 autostrada unde se gone~te cu vitezà, noi am fi muri!". Eu spun la toate lectiile ca dependenta de viitor devine din ce În ce mai periculoasa. ~i daca Înainte de consultatie, chiar pazindu-va, se Întâmpla ceva cu dumneavoastra, puteti sa trageti ni~te concluzii despre seriozitatea probleme]or ce le aveti. Gândurile se Întorc din nou la consultatiile telefonice. Când pacientul stabile~te ora este foarte rau. În primul rând, pot sa fiu nepregatit. În al doilea rând, eu depind de pacient ~i este periculos pentru mine. Apoi, vrei sau nu vrei, anumite lucruri te pot distrage ~i apare 0 imensa Încarcare. Bine, 0 sa vedem seara, ma gândesc eu ~i ma debarasez de aceste gânduri. Acum trebuie sa uit de toate. Trebuie sa vàd soarele ~i marea de peruzea. Am nevoie sa ma lini~tesc launtric pentru câtva timp. Odihna adevàrata este atunci când lipse~te orice scop. 0 data am reu~it, nu ~tiu cum, sa ma pierd În Paris ~i am poroit pe ghicite. Asta a fost cea mai buna excursie. Simturile au fost cu mult mai ascutite. Scopul Înseamna dorintâ, iar dorinta Închide iubirea, atenueaza sentimentele adevarate ~i profunde. De aceea, prefer sa ma odihnesc rara nici un scop. Fàra sa planifie timpul. Fara sa aleg itinerariul. Fàra sa ~tiu ce am sa fac peste un minut. Placerea este mai subtila, mai profunda ~i mai rafinata. Imprevizibilitatea ~i lipsa unui scop

Înfrâneazà con~tiinta. Aceasta se nume~te un fel de meditatie. Dar oricât de lipsit de scop a~ fi hoinarit, Întotdeauna exista 0 expectativa interioara. Sufletul Întreaba ce se va Întâmpla dupa aceasta cotitura. lar eu Îmi spun launtric, În sinea mea: dupa fiecare cotitura va exista iubire. Atunci calatoria ofera 0 desfâtare mai mare. 0 seara meridionala devine repede noapte. Îmi place sa fac 0 baie noaptea. Atunci când Înoti În apa Întunecata apare sentimentul unei acute lipse de aparare. Cerul infinit al noptii subliniaza lipsa de importantâ a corpului ~i Întare~te Însemnatatea sufletului ~i a sentimentelor. A face baie noaptea Înseamna un minunat medicament de care Încerc sa ma folosesc de câte ori se ive~te ocazia. i! Trebuie sa ma dezic de toate launtric Întrucât peste 0 '.;, jumatate de ora va Începe sa sune telefonul. Ma a~z În fotoliu, ~' pun alaturi de mine telefonul ~i Îmi analizez problemele. A ramas În mine graba ~i irascibilitate ~i razbate fulgerator
.-

i 1
'
,

*
,

''
:

atitudinea categorica fata de oameni. Poti consacraluni de zile
pentru asta ~l sa rezolVl problema pur tehmc. Am observat ca 0

,

.~-

data cu apari(ia unei noi În(elegeri, aceasta ac(ioneazamai bine

/},. decât orice tehnica. Când am Început sa lucrez asupra temei '!: dorin(elor, obiceiul de a mânca repede ~i cu liicomie a Început ;" - sa dispara. Înca din copilarie mi s-a insuflat ca mâncarea constituie fortâ ~i saniitate. Se pare ca aceasta orientare a stat În $ubcon~tientul meu zeci de ani. Apoi am În(eles ca cea mai buna mâncare este aceea la care am renuntat. Mâncarea poate fi 213

1,1: ! !
,1
:

~<';

II[

,' l!I I
"1

l,

daunatoare. Înainte, senzatia de foame era chinuitoare, În subcon~tient aceasta era legata de frica pentru via\ii. Când am Început sa ma autoconving ca senza(ia de foame e folositoare, ca ea purifica organismul de zgura, activizeaza schimbul de substante, ea a ramas la fel, dar a Încetat sa mai fie chinuitoare ~i sa-mi provoace disconfort, ba a Început chiar sa-mi faca placere. Când am Început sa ma ocup serios de tema viitorului, dorinta de a bea s-a miqorat brusc. Alcoolul distruge contactul cu viitorul, destabilizeaza dorintele supreme. Dar de~i atitudinea fata de alcool s-a schimbat, momentele de irascibilitate, frica, panica ~i depresie Înca mai persista. Ceva nu Înteleg În totalitate. Nu demult am observat un detaliu curios. Când cineva Îmi spune: "Am pentru dumneavoastra 0 informatie noua" sau "Am 0 noutate pentru dumneavoastra", În mine, aproape concomitent cu prima emotie, izbucne~te pe nea~teptate frica. Înainte nu am observat deloc acest lucru. Eu am Început sa dau
"
:
1

III
l

l' '
l,
1 '1

'

1

nemijlocit cu pericolul, dar În fata ei ca ~i În fata durerii ~i a sentimentului de foame nu trebuie sa ne supunem. Frica este 0 forma primitiva de educare. Ea ne obliga sa ne Înfrânam dorintele, stimuleaza activitatea con~tiintei. Frica este un indicator al dependentei de lumea Înconjuratoare. Când noi depindem de ceva, atunci primim 0 informatie. De obicei neÎnfricatul devine ~ef, iar fricosul adjunct. NeÎnfricatii au realizat acumularea de informatii. Frico~ii ~i subordonatii le-au primil ~i le-au stocat. NeÎnfricatii au fost atra~i de grosolanie Îmbibata cu lipsa de spiritualitate. Ei au Încetat sa-i mai simta pe ceilalti oameni, au uitat de interesele lor ~i s-au concentrat tot mai mult asupra propriei persoane. Acest lucru a diminuat iubirea din sufletul lor. Cei frico~i ~i mai precauti au Învins nu prin atac direct, ci prin intrigi de culise. Dar cu cât mai mult sau destramat con~tiinta ~i experienta lor, cu atât mai duri au devenit ei launtric ~i au pierdut de asemenea iubirea. Daca Însa credinla În Dumnezeu a ajutat la pastrarea iubirii, frica s-a transformat În precaulie, iar precaulia În Înlelepciune. Omul putea sa lucreze concomitent asupra primirii ~i realizarii. Simlind 0 supunere absoluta fa\ii de voinla Divina omul a fost creat pentru a primi ~i prelucra informaliile. Simlind Divinul În sine, omul a realizat ~i a valorificat informa lia acumulata. Cine a simlit Divinul În propria persoana, s-a concentrat mai mult asupra crealiei, bucuriei, veseliei ~i daruirii. Cine a vazut vointa Divina În jurul sau, s-a concentrat asupra abtinerii, dezicerii, izolarii, Înlelegerii a ceea ce se petrece. De Îndata ce iubirea ~i viziunea Divinului au trecut, la
215

!:III!

:'1'1
l

''

',,1 'I!
1

l'
!
i,

1

' 1
.

1' .

" 'I

1'1

1

1

!

atentie acestui fapt numai atunci când am Înteles cât de daunator este sentimentul fricii. Frica ~i boala sunt legate de subcon~tientul nostru. În emotiile fricii sunt Înmagazinate subcon~tient dureri ale distrugerii fizice. Daca ne Îndepartâm de durere, noi ne salvam viata. Daca ne a~ezam pe ~inele de cale ferata ~i vedem trenul care zboara spre noi, emotia fricii ne obliga sa fugim pentru a ne salva viata. Dar daca vedem un tren la orizont apare 0 emotie similara ~i aceasta paralizeaza dezvoltarea noastra. Frica este folositoare În cazul contactului

1

214

, III
1

"~~-';,
I

" ~'
distrugere ~i pieire. Frica paralizeaza, ea opre~te distrugerea ~i dezvoltarea În acela~i timp. Deci cu cat exista mai pu(ina iubire În suflet, cu atat mai mult trebuie sa existe frica salvatoare, care limiteaza sistemele cu mai multe variante, dar 0 re(ine de la autodistrugere. Totodata, Înlaturarea pur ~i simplu a fricii din suflet duce la pieire. De obicei iubirea vine cu portia, iar În pauze vine frica. Însa daca nazuin(a spre iubire ~i Dumnezeu este permanenta, posibilitatea de adaptare la lume cre~te nemasurat. Atunci Însa frica Înceteaza sa mai fie principalul mecanism de aparare. lrascibilitatea, frica ~i depresia, toate acestea constituie semne ale elasticita(ii scazute a structurii informa(ionale ~i de aceea omul fricos tinde Întotdeauna spre supunere ~i acceptare. Înseamna ca de luptat trebuie nu cu frica, ci cu rigidizarea structurii informa(ionale. Oamenii au observat de mult ca daca În suflet exista 0 frica permanenta dar omuI, depa~ind-o, Înfrunta durerea ~i nu Îi este frica de situa(ii nea~teptate, cale~te corpul prin solicitari fizice ~i diferen(e de temperatura, atunci frica trece !reptat. Deci cu cat este mai mare flexibilitatea structurii informa(ionale, cu atat este mai mica frica. Cu cat suntem mai mult deschi~i pentru lumea Înconjuratoare, suntem pregati(i sa primim orice informa(ie, cu atat mai mare este flexibilitatea structurii noastre informa(ionale. Metoda ~i posibilita(ile superioare pentru un contact cu informa(iile universale trec prin acceptarea voin(ei Divine În tot ceea ce are loc În lume. Voin\a Divina, adica Întregul mecanism de cauza ~i efect al universului constituie 0 parte a ceea ce noi numim
217

:111

1

.1 Il'

unii apare desfranarea, mitocania ~i toleranta excesiva fa(â de dorin(ele exterioare, iar la ceilal(i a aparut frica, depresia ~i invidia. Cedarea ~i realizarea sunt un rezultat al acumularii. Daca În supunerea primirii informa(iilor exista pu(ina iubire, atunci ~i realizarea ei va fi plina de grosolanie ~i agresiune. Pentru a percepe Divinul trebuie sa ui(i de uman. Întrucat e~ecul este legat de corp, se poate trage 0 concluzie simpla: atâta timp cat exista e~ecul, logica Divina e de neatins. De aceea, apostolii spuneau ca cel caruia Îi este frica nu este ispitit de iubire. Pentru ca ma~ina sa porneasca din loc este nevoie sa 0 pui În viteza Întaia. Dar daca ea a acumulat viteza ~i nu 0 cuplam la viteze mai mari, atunci distrugem motorul. Pe masura dezvoltarii omului, frica se transforma În ab(inere, precau(ie ~i autodisciplina. Treptat, motivul principal de comportare devine sentimentul iubirii. Nu trebuie sa faci ceva ce Împiedica iubirea ~i diminueaza cantitatea ei În suflet. Daca În comportamentu! animalului. În emo(iile sale subcon~tiente, frica ocupa 80%, atunci la om ocupa 50-60%. Pana În prezent noi nu am bânuit ca orice fapta a noastra se coreleaza la Început cu emo(ia fricii, iar apoi cu emo(ia placerii. Acest lucru este pe deplin natural, Întrucat frica Înfraneazii dependen(a de emo(ii pozitive de suprafa(â. Fara credin(â În Dumnezeu, frica e necesara. Ea disciplineaza, Înfraneaza ~i obliga sa lucrezi asupra primirii informa(iilor, dezvolta con~tiinta. Întrucat nu exista dezvoltare Tara durere, frica ~i dezvoltarea sunt strans Învecinate. Dacâ iubirea Divina nu ajunge, refacerea organismului Împreuna cu dezvoltarea devine

'II!I

l'

l

, 1 1 ;11 1

216

-:t.~~~-':,

iubire Divinâ. Nu Întâmplâtor principala rugâciune a cre~tinismului, ca ~i de fapt În alte religii, Începe cu recunoa~terea voin(ei Divine ~i logicii supreme În tot ceea ce se petrece. Teama constituie unul din semnele dependen(ei de viitor ~i totodatâ una din principalele metode de lupta cu vechiul. Aceasta este 0 permanentâ reamintire pentru sufletul ~i corpul nostru despre caracterul secundar al voin(ei, dorin(elor, planurilor ~i scopurilor noastre, În compara(ie cu Voin(a Divinâ. Privesc Într-un punct fix, urmârind gândurile care se sting treptat. Exerci(iul cu gândurile s-a Încheiat. Se aude primul sunet de telefon. Ma cautâ un om din Australia. El are limfom. - Eu nu numai câ am citit toate câr(ile, dar rn-am uitat ~i la ultimele videocasete, - spune el. - A(i putea sâ-mi spune(i parame tri mei? Capacitatea de a accepta situa(iile traumatizante este Înaltâ la dumneavoastrâ, - spun eu, - dâruirea iubirii, grija fa(â de al(ii ~i energiile sunt de asemenea spre plus. Dar În ceea ce prive~te rezerva viitorului este absolut total insuficientâ. Aceasta este legatâ de copiii dumneavoastrâ, mai ales de cei mai În vârstâ. Schimbâri reale, dupâ citirea câr(ilor, sunt vizibile, dar copiii nu ~i-au pus Încâ ordine În propria lor persoanâ. Starea lor interioarâ provoacâ apari(ia bolii dumneavoastrâ. - Dar ce le-am transmis eu lor? În primul rând, a(i transmis judecarea, criticarea oamenilor. A(i fâcut aprecieri bazându-vâ nu pe iubire, ci pe
Il,

r "i ;,t

k~' ~ ~J f ~ ~~~ :f

spiritualitate, moralâ ~i idealuri. Oricât de perfecte ni s-ar pârea concep(iile despre lume, ele niciodatâ nu vor fi exacte Întrucât mai trebuie Încâ sâ se dezvolte. Atâta timp cât noi ne dezvoltâm, nu suntem desâvâr~i(i, atâta timp cât nu suntem desâvâr~i(i, noi ne dezvoltâm. Dorin(a de a face ceva sâ devinâ ve~nic ne conduce imediat la În(epenirea formelor. Numai iubirea poate fi ve~nicâ Întrucât ea nu are formâ, ea se gâse~te În afara limitelor spa(iului, timpului ~i a materiei. Trebuie sâ amintim de relativitatea concep(iilor noastre despre lume. Sistemul se dezvoltâ atâta timp cât În el existâ 0 contradic(ie, Întrucât aceasta Înseamnâ tocmai dezvoltare. Când contradic(ia depâ~e~te 30-50%, sistemul ca atare dispare. Când contradiC\ia dispare, sistemul piere de asemenea, devenind din ce În ce mai agresiv Înainte de decâderea totalâ. Cu cât ne apropiem mai mult de Dumnezeu ~i de iubire, oricât de ciudat ar pârea, cu atât mai pu(in stabilâ trebuie sa fie no(iunea de moralitate, de idealuri, de spiritualitate cu condi(ia unei concentrâri tot mai mari asupra iubirii. Încercarea de a-L cunoa~te pe Dumnezeu prin respectarea din ce În ce mai strictâ a regulilor, canoanelor, depârtându-I pe om de iubire, Îlleaga de spiritualitate, idealuri ~i moralitate. Cu cât noi percepem lumea mai dur ~i mai conservator, cu atât mai puternic Împâr(im lumea În bine ~i râu. Urâm ~i dispre(uim tot ce e murdar ~i ne Închinâm În fa(a a ceea ce este curat. Aprecierea dumneavoastrâ severâ asupra lumii sâlâ~luie~te În copii ~i nepo(i, schimba(i-i pe ei schimbându-vâ pe dumneavoastrâ ~i va trece boala.

-

l,' 1

,1

ii

"\ Y,

2t8

219

~-"',> ,..,..-

- Da, Întotdeauna bârbatul.

am acceptat cu greu nedreptâtile,

- spune

contrazice Notiunea contraveni

Întotdeauna de dreptate

conceptiile a unuia din

similare grupurile ~i justetii

ale celui laIt om. de oameni celuilalt grup. ~i cu cât va

- ~titi ceva, dreptatea este numai 0 anumitâ schemâ durâ a legâturilor dintre cauzâ ~i efect. În primul rând, ea lucreazâ Întotdeauna doilea fiica pentru noi, adicâ este deosebit a adevârului de subiectivâ. am vorbit ~i justetii. mele indiferent omului În al cu rând, ea nu poate fi absolutâ. mea pe tema dreptâtii, Nu demult

de asemenea intereselor

Cu cât este mai mare concentrarea este mai slaba concentrarea apropiate concentrâm vor fi notiunile asupra Divinului, noastre

asupra iubirii

asupra propriului el se transforma

corp, cu atât mai Când noi ne În el va rena~te În permanentii

despre dreptate. asupra umanului,

,,Eu sunt cât de ~i

tatâl tâu ~i tu trebuie sâ accepti hotârârile
:

uman. Când noi ne concentram

nedrepte ti s-ar pârea tie. Întelege, - am spus eu, - un \ucru
l' 1,'1,

l,

simplu. justetea dreptate.

Dacâ

tu Îi vei dovedi ~i justetea

limpede

dreptatea

~i se va transforma În malefic. Pentru ca sistemul uman de percepere ~i de ÎnteJegere a lumii Înconjuratoare sa opreasca Întepenirea sa vedem numai noua ~i degradarea \umea numai trebuie prin ca pentru 0 anumita logica Atunci de sine, zdruncina Divina, izbâvitâ se creeaza perioada sprijinindu-ne 0 atitudine de frica ~i noastra

ta, el te va urÎ cu atât mai mult Dreptatea vor triumfa

cu cât tu vei avea de la sine. Tu poti sâ-

,:II!
'111'1

ti exprimi pârerea iar dupâ aceea sâ accepti condi(iile lui. Când Însâ timpul va demonstra justetea ta, omul, În loc de urâ, va simti stimâ. Permite-i Experienta pozitivâ. aduceti
i'

pe iubire Atunci

~i Divinitate. ~i fata care boala

fata de oameni

I!I" I;!II

omului este

sâ se convingâ mult mai ~i just

singur câ a gre~it. decât cea Vâ

agresiune. informationala

stabilitatea

negativâ Omul

folositoare

devine inutila. aveti probleme? ~i Înseamna ca eu ma se 0 trei

, 'i I
'

11
1 1

nu poate fi drept de parabola

100% niciodatâ".

-

Am Înteles totul, - spune biirbatul, - va multumesc foarte
existii

aminte

cunoscutâ

despre dreptate?

Un om, cu sâ Lasâ de vor ,

mult. Am auzit ca acum ~i dumneavoastra - Da, - spun eu. - Probleme dezvolt. Ne Încheie. Dupa ,strâlucirea situatii un oarecare e putemicâ. timp, urâm reciproc sucees

~'
"

I

,
1

timp de zece ani, a stat pe un munte rugat ~i s-a adresat lui Dumnezeu ca lumea adevârat?" râspuns Începem acum noastra sâ fie clâditâ drept. Dumnezeu.

~i În toti ace~ti ani s-a dore~ti acest lucru - atunci iata conceptia legata ele aceea,

având 0 singurâ rugâminte "Tu lar omul

~i cu aceasta

convorbirea lui. A apârut ~i a capului. iubirii,

-

a Întrebat

care s-a rugat a

afirmativ. ca ~i muntele despre corpului

"Bine,

- a spus

Creatorul, Deci, De

mâ uit la câmpul un aIt timp,

cu tine. Timp dreptate

de zece ani tu ai stat pe munte. sâ stea pe tine". este Întotdeauna noastre. tainic

patii luminoasâ,

care partial

acoperâ zona pieptului

1

Dupâ

la el intervin Emotiile

l' il

de Încercare,

douâ dintre

ele au loc cu pâstrarea

interesele

~i vietii

a treia e putin probabil

sâ 0 depâ~eascâ.

urma~ilor

220

221

~-~"

'''',

.<

r

Împiedica. Dar traversarea generala a situaliei reprezinta circa 60%. Înseamna ca va depa~i obstacolul. Eu ma opresc imediat. Examinarea viitorului nu e de dorit, cu atât mai mult cu cât depinde de voinla noastra. Mulli vin la consultalie, punându-~i În aceasta 0 mare speranta ~i ei gre~esc. Examenul, ca ~i competitia, Înseamna tragerea unor concluzii. Uneori omul nu vede nici un succes ~i nici 0 schimbare În timp ce lucreaza asupra propriei persoane. Dar el acumuleaza principalul - energie pentru schimbare, care se realizeaza Într-un moment corespunzator. Intenlia, daca exista multa vreme, umple totul cu energie ~i schimba mersul cauzei ~i efectului evenimentelor. Daca omul biruie~te 0 problema sau nu depinde În mare masura de Încercarile pe care le-a Tacut pâna la consultatie ~i de starea În care se afla dupa aceasta. În timpul consultatiei se deschide subcon~tientul ~i În profunzimea lui patrunde atitudinea formata despre lume. Daca ea va fi justa, atunci va avea loc Însanato~irea ~i schimbarea destinului. Daca pretentiile se pastreaza, posibilitatile lui de a ucide vor fi Închise În cel mai bun caz. Apropo, iata Înca 0 varianta care expliea de ce sunt doborât pâna la consultatie, În timpul ei ~i dupa aceasta. Profunzimea patrunderii În structurile subcon~tiente este mai ampla decât pregatirea pacientilor. Înseamna ca perieolul pentru ei cre~te, eu Îi apar, iar supraÎncarcarea mea cre~te de asemenea. Pregatirea pacientilor provine nu numai din cunoa~terea car(ilor ~i capacitatea lor de a lucra asupra propriilor persoane, ci provine din orientarea subcon~tienta asupra stàrii mele
222

interioare. Concluzie: e timpul sa ma schimb ~i sa opresc consultatia. ~i ce-ar fi daca a~ lua telefonul mobil, a~ pleca la mare ~i de acolo, privind cerul din noapte, a~ da consultatii pacientilor. Emotiile pozitive Înseamna destindere. Nu demult eu a~a a~ fi procedat, dar acum ma Înfrânez. Se pare ca În f k timpul consultatiei bucuria ~i emoliile pozitive nu sunt mai )j,' .~ pulin periculoase decât cele negative. Ele Împiediea nazuinta j spre iubire ~i trebuie sa existe 0 deplina deta~are. Atunci
"

t j:;, pacientii, conectându-se la mine, vor gasi calea corecta. Îmi v

aduc aminte cum nu demult am spus unui barbaI: "Problema principala pentru dumneavoastra acum este nu Îmbunatàtirea situa!iei familiale, nu sterilitatea sotiei dumneavoastra, ci problema propriei supravietuiri În perioada urmatoare. Iar ~ansele dumneavoastra sunt deosebit de miei. Modelul dumneavoastra obi~nuit despre lume pe care nu vreti sa-l parasi!i va va omorÎ În curând. În interior preferali mai degraba sa muriti decât sa va luati ramas bun de la concep!ia despre lume. Nu va yeti putea schimba viziunea asupra lumii pâna când nu va yeti schimba pe dumneavoastra În~iva. Pentru a va schimba, trebuie ca pentru 0 anumita perioada sa rupeti toate legaturile care va unesc de viata anterioara. Trebuie sa va luati riimas bun de la tot ce va este scump, de la to!i cei care va ofera bucurie ~i durere. Atunci când am avut 0 situatie similara ~i au ramas foarte putine ~anse de a supravietui, eu, strat dupa strat, am eliberat tot ceea ce-mi era drag. Prima etapa În care mi-am luat ramas bun nu a fost u~oara dar a ocupat numai câteva zile. Con~tiinla

.

223

*<:

.

a dat drumul destul de repede la toate problemele financiare ~i imobiliare. Mai grea a fost despartirea de planurile, sperantele ~i a~teptarile mele. Cel mai greu a fost sa ma despart de copii ~i de cei apropiati. Dar atunci când te gânde~ti la Dumnezeu ~i simti sprijinul pentru a iubi, Într-o asemenea despârtire exista un aspect creator. De aceasta lume ne leaga nu numai problemele, familia dar ~i sperantele, mâncarea, sexul, respiratia ~i comunicarea. Pentru a te schimba, trebuie diminuate sau Încetate ~i aceste func(ii, nesprijinindu-te nici pe emotiile pozitive, nici pe cele negative. Daca durnneavoastra sperati sa va Însanato~iti, Înseamna ca 0 a~teptati, ca a~teptati emotii pozitive. Ce se Întâmpla? De la emotiile negative care va cauzeaza probleme ~i boli, dumneavoastra Încercati sa fugiti spre emotiile pozitive, adica spre Însanato~ire ~i Înfiiptuirea dorintelor. Cea mai mica Întrerupere va cauza senti mente opuse agresive, negative. Raul este rezultatul ata~amentului fata de bine. Când iubirea este pentru noi mai importanta ~i mai placuta decât orice bine, atunci ~i În cazul pierderii cât ~i al câ~tigului noi suntem aparati de iubire. Pentru a simti iubirea, trebuie În primul rând sa te Îndepartezi de rau ~i apoi sa te delimitezi de bine. Pentru a nu comite raul, trebuie sa depa~e~ti În permanenta dependenta de bine, adica de fericirea umana. La Început, binele pentru om este ceea ce Îi apara ~i salveaza viata, bucata de pâine, locuinta ~i banii. La iubire el nu se gânde~te, el respira iubirea, d 0 traie~te, ea este revarsata În lumea Înconjuratoare. El nu 0 observa ca pe 0 apa varsata În jur ~i ea nu intra În categoriile lui de fericire. Apoi omul se
}.i

dezvolta ~i Îi apare 0 casa buna, mâncarea aleasa, interaC\iunea cu alti oameni, care Îi permit sa aibii multe bunuri. El Întelege ca intelectul, capacitatea, comportamentul corect determina cum va fi casa lui, bucata lui de pâine ~i bunastarea lui ulterioara. Dar capacitatile ~i posibilitatile omului izvorasc din moralitate, educatie corecta ~i un mod corect de viata. Omul vede treptat ca bucata lui de pâine din mâna este legata de sufletullui. Cu cât este mai armonios sufletul, cu atât mai mari sunt ~ansele de a avea 0 bucata de pâine personala. ~i cu toata claritatea dobânde~te Întelegerea. Perceperea corecta a lumii duce la educatie corecta, adica la un suflet armonizat, la dezvoltarea intelectului ~i a capacitatilor ~i În ultima instanta la bucata de pâine ~i supravietuire. Cel mai pretios lucru În modelul lumii descrise este aspectul care il leaga de viitor, adica modelul de dezvoltare ulterioara. Cum trebuie sa fim noi? Ce atitudine trebuie sa avem unul fata de cela laIt? Moralitatea , spiritualitatea, idealurile, sperantele, poruncile religioase constituie un cod genetic de supravietuire a omului. Cea mai esentiala contributie la tabloul ~i Întelegerea lumii este adusa de gândirea religioasa, Întrucât aceasta gândire contribuie la Întelegerea legilor, atât a celor vazute, cât ~i a celor nevazute. La Început se na~te sentimentul unitatii cu Creatorul iar apoi adâncirea misticii, apar viziuni minunate, apoi conceptii religioase des pre lume care sunt definitivate de Întelegerea umana. Omul Începe cunoa~terea de la 0 bucata de pâine, aflându-se În oceanul iubirii. Pe masura ce se dezvolta ~i se large~te conceptia lui despre fericire, iubirea se diminueazii din

t 1,

224

225

*--'1 .~'..
1

i,
Il

ce În ce mai mult, dar ea continua sa-i alimenteze dezvoltarea ~i În final apare momentul când no(iunile umane superioare: spiritualitatea, idealurile, principiile ~i dreptatea Încep sa concureze cu iubirea ~i s-o alunge. Înainte omul (inea În mâna 0 bucata de pâine ~i considera aceasta fericirea principala. Dar sufletul sau ~tia ca esen(iala este iubirea. Cu cât s-a dezvoltat mai mult omul, cu atât mai mult con~tiin(a lui a avut influen(à asupra sufletului. Deci, logica umana, prioritatea corpului ~i tot ceea ce se leaga de acesta, a patruns tot mai profund În subcon~tient. Cu cât s-a orientat mai mult sufletul spre nazuin(e supreme legate de corp ~i dezvoltare, cu atât mai repede sufletul a fost parasit de iubire. Moralitatea, dreptatea, principiile ~i idealurile, modelul unei lumi drepte ~i armonizate au devenit un etalon al fericirii principale. Unitatea cu Dumnezeu deja s-a realizat nu prin iubire, ci au Încercat sa 0 perceapa prin spiritualitate, dreptate ~i moralitate. Cu cât mai stabi! ~i logic a fost tabloullumii Înconjuratoare, cu atât a ramas În el mai pu(in loc pentru iubire. Întrucât iubirea nu are forma, ea distruge Întotdeauna stabilitatea. În ultima instan(a, fericirile umane superioare care reprezinta un model ~i un tablou al lumii Înconjuratoare, se lovesc de iubire. Victoria valorilor umane supreme care pomesc din interesul corpului, conduce la boli ~i moartea corpului. Victoria iubirii Divine duce la boli ~i supravie(uirea corpului. Cel mai puternic suntem ata~a(i de propriile concep(ii asupra lumii. Pentru subcon~tientul nostru, ele constituie valoarea suprema ~i cele mai Înalte fericiri umane. Tocmai
226

Il! .

ata~amentul fa(a de acestea duce la condamnare, adica neacceptarea oamenilor, a comportamentului lor, neacceptarea lumii Înconjuratoare ~i a ceea ce se Întâmpla În ea, iar În ultima instan(a neacceptarea voin(ei Divine ~i a Însu~i Creatorului ei. Pentru a supravie(ui trebuie sa ne cufundam din nou În iubire luându-ne ramas bun de la tot ceea ce ne este drag. Adicà tot ceea ce este legat de viala, dorin(e ~icon~tiin(a. Principalul concurent al iubirii este viitorul. Umanul se Împotrive~te din rasputeri, nedorind sa mearga catre iubire fiindu-i frica de propria distrugere. $i cu cât te apropii mai mult de bazele umanului, cu atât mai Înver~unat se Împotrive~te el. Interesant, ce probleme 0 sa am cu tema viitorului? Ceva se a~teapta În mod clar. De la acest gând ma distrage sunetul telefonului. Suna un barbat din Germania. - Eu am fost deja la consulta(ia dumneavoastra, - spune el. - $i am fost mul(umit. Sunt pe deplin reale schimbarile din destinul meu. Am devenit mai blând. Dar nu demult am avut un eveniment neplacut. Un accident de ma~ina. Era cât pe-aici sa mor. Dar am lucrat asupra propriei persoane ~i am Încercat sa ma schimb. A(i putea sa-mi spune(i ce nu fac corect? 0 singura privire asupra câmpului lui este suficienta pentru a În(elege ce s-a Întâmplat. - Spune(i-mi numele copiilor, - Îi spun eu. El le-a enumerat, iar eu ma conving de presupunerile mele. - Dumneavoastra face(i totul corect, - continuu eu. Numai ca acest lucru nu este suficient. Iata, privi(i, nu demult
227

Il! ii( .1
'
:1,1'

Il.
1

'1,~'
,

III

1

'I
l,
'[1
~""cI", ,~-..

În ziarele

germane

a aparut 0 Însemnare

curioasa,

se nume~te

inferiori esentiala destinul. 0 destinul perceapa prietenie dobânde~te.

pe plan

sexual.

Daca

el Î~i va convinge ~i idealurile, Ii se va dezvolta

sotia

ca ~i

,1
1,1

Il.' Iii'!
1.111 Ili!,i
1

"Forta iubirii". Situatia se prezinta În felul urmator. 0 blondina cu ochi de un albastru deschis s-a Îndragostit de un bavarez oachq. ochilor Nasul sotului. Femeia bârbatul La scurt blondinei câm Pentru timp ei s-au casatorit. sa se schimbe coroiat, clasica a devenit Deodata, din albastru exact, natural, culoarea În negru. ca al a Început medicina

este bunatatea,

moralitatea Întrucât

atunci

copiii

lui vor fi delincventi conceptie iubirea,

sanatatea sufletul, femeia

imperfecta Numai iar acest

despre daca sentiment

lume bârbatul

distruge ajuta nimic,

s-a Jungit,

exact

~i soarta.

sa de

acest fapt este un miracol dar accelerat. iar de la lumii a ale pe plan energetic, preia informatia asupra il salveaza

este mai aproape

:,!..,
.,

inexplicabil.

De fapt, are loc un proces decât bârbatul Femeia la nivel energetic, starea pe plan informational. armonioasa

decât de sex, atunci sii Înveti toate

el nu pierde Transmiterea

ci numai a sii aduc

1
,

1

,.;

e mai puternica

Pentru ca un ait om sii perceapii sii iube~ti.

iubirea este nevoie permanentii Îmi

,.f 1,1
1

ca tu singur se schimbe,

bârbat, apoi 0 realizeaza cât este mai barbatului, omoara. sanatatii? Exista bun fiului permanenta,

fizic ~i de câmp. Cu sau Îl

energiei iubirii, ciildurii, grija fatii de altii ~i ajutarea celuilalt
duc la zdruncinarea din tinerete: ~i corectitudine, Deci, sii spunem stabilitiitii. "Adeviirata aminte de 0 fraza proverbialii nu este pentru pentru bani, pentru capacitiiti un aspect de interes lucru? Dacii noi Încerciim

conceptiei femeii

cu atât apoi energetica Cunoa~teti Aceasta este educatia

dragoste

care este una din conditiile corecta a sotiei care se pronunta Daca Lucrul

esentiale

ceva, ci Împotriva ~i dorinte.

a ce va".

Când noi iubim În aceasta existii

~i a copiilor. sotia În

un toast gruzin,

când tatal ureaza drum În palma, altemativ, lucru il lui

e bine sau e rau acest da sau nu, atunci ~i se

care se Însoara: "Daca ea te va parasi.

tu Îti vei bate ~i Înjosi tu ai s-o porti

atunci te va În~ela. Dacâ tu ai sa faci aceste lucruri atunci ea te va iubi ~i stima". barbatul constituie obligând-o oameni
1

.r niciodatii nu ne apropiem moralitatea sunt rezultatul transformii nu niizuiesc La Început spiritualitate ca Întotdeauna pur ~i simplu mai departe iubirea ~i capacitate

de adevar. Bogiitia, Întelepciunea iubirii acumulate În suflet. lubirea În aceste notiuni. spre iubire, atunci unirea

asupra caruia Î~i va orienta Daca principalul vieti copiii ~i nepotii

Însii dacii oamenii lor mai apoi În este Un

femeia

pe urma il va pierde.

banii, atunci În urmatoarele sa se Închine

rezista câtva timp iar apoi se destramii. se transformii În moralitate, care conditioneazii. de iubire. ~i dupa aceea În bani. Paradoxul

vor fi saraci. Daca el 0 va asupri prin inteligenta În fata lui, copiii incapabili ~i marginiti.

~i capacitati, vor fi printrlar ~i vor fi

~i nepotii

Data el 0 va face fericita personala normala

are loc 0 dezvoltare

,

0 activitate urma~ii

sexuala permanenta,

atunci va deveni impotent.

lucru este sii te Îndragoste~ti

de un om bogat ~i de~tept simtind Un ait lucru este

1

1

lui nu vor avea 0 viata

ca sub acestea se giise~te 0 rezervii

229

~.... '",.sa te Îndragoste~ti nàzuie~te
1

de un om sarac ~i simplu,

vàzand Bogatii

cum cu

aceasta trebuie varianta dorintelor Barbatul Începe sa-mi rezonanta consultatii, posibila Îmi

sâ te apropii de pierdere multume~te capul.

foarte

mult de Dumnezeu. sa va ocupati atât În planul receptorul, Cateodata,

Astfel, de orice vietii ~i

el spre iubire ~i cum se tope~te suf]etullui. spre iubire. Vnul are azi dar pierde Perioada

pânâ cand nu este prea tarziu,

Începeti

i!

trup ~i suf]et saracesc iubirea, mai putemic neavand pur ~i simplu acum, prime~te iubire, acumulârii

saracii cu trup ~i suf]et nazuiesc maine. Altul, actuala diferâ În iar e la

a viitorului, ~i Închide

l
,i

cat ~i În planul moralitatii, vajaie

dreptatii

~i a sperantelor. iar mie În dupa

'II~

totul ulterior. iar altii, noului primind-o, bagajuI

de trecut. $i dacâ unii În trecut s-au rugat deta~at au transformat-o din trecut dispare nostru În lux, atunci

E un semn rau. Oare am intrat mea problema? de irascibilitate ~i pretentii

.I!II,,{

~i au acumulat putere ~i bani, Însemnâtatea gol. Înseamnâ realitate.

~i am luat asupra Acum Înteleg

,

la mine au loc explozii a idealurilor

i'!,I',
,I,I!

va cre~te. Hambarul ~i va transforma.

fata de femei. tema idolatriei, de femeie, maximâ

de ce. Se pare ca nu este Închisâ ~i a viitorului. umane Înalte dorintelor. a viitorului. Prin dragostea În consecinta, fata este are loc 0 scurgere Cu cat mai ampla ~i durere exista

câ fiecare va acumula

l" " "'
1111

Eu simt cum sunt atras de filozofie - Trecem la problemele receptor. - La dumneavoastrâ dorintelor personal supreme despre nu este

~i Încerc sâ mâ Întorc

prin sentimentele În avantul maxima viitorului.

:I,

1

Il,
,

Il

, :' ! 1
,

de energie

:

'
:. !l

"

dumneavoastrâ, tema dreptâtii, Închisâ. Ati

- spun eu În idealurilor ~i reÎnnoit tabloul
"t

vorba de 0 cuprindere este sensibilitatea, 'i t din cauza prabu~irii
Îmi micâ aduc statiune aminte

cu atât mai multa

suparare

'ii'

lume, dar de fapt el a râmas acela~i. Bâiatul mai mare nu are posibilitatea Acestea sunt semintele dumneavoastrâ ale vietii, sâ accepte situatia de pe care le-ati semânat În de viitor este profundâ, În curand la el vor

'/,ii"I'I'

dumneavoastrâ traumatizanta. tinerete. nedepâ~it,
,

1,1 "
'11,11'
,

1;< ,~ ..

Dependen(a

:
,: .,'
,.

de 0 frumoasa ~i tratament. bunâ.

zi de februarie. M-am sculat

Sunt

Într-o

de odihnâ nu prea de femei.

de diminea(â Explozia

cu 0 dispozitie agresiunii urcat ma~inii fata

M-am

diagnosticat. putere ni~te

I, il!
I

iar la bâiat cu atat mai mult. principale

Nu am avut sa-mi rezolv

sa ma rog. M-am treburi. Parbrizul rece a nici spre ~i am un

Începe Încercarile se aruncâ distrugere. sufletului piitrunde ireversibilâ. asupra

iar În plan subtil el nu le 0 parte din care printr-o spiritului, Cu cât este ~i se realizeazâ destinului,

,1...:

111.1",'

va depâ~i. Apare programul La Început ~i ale corpului. mai profund În principiu,

de autodistrugere, functiile

Iii

În ma~ina era aburit, Am nici

ca sa plec acoperit

de un strat mat de umezeala de parbriz. laterale.

l'II
"

dumneavoastrâ suferâ Acestea distrugerea,

1

diminetii. puterea centrul la stanga Întors

pornit

~tergatoarele

Nu am avut Am plecat

dorinta

sâ ~terg geamurile

sunt primele

semnale.

ora~ului.

La 0 intersectie Am

sub forma

de T, rn-am

uitat

cu atât mai mult situatia

~i la dreapta.

apasat 'l'ornent

pe acceleratie a trecut

~i brusc mine

11[,;

totul ar" un mers invers,

dar pentru

spre stanga.

În acest

pe lângâ

Il

230
1

! '1

231

~ ',,<...
,~

biciclist. Daca a~ fi luat 0 curbii mai mare, l-a~ fi izbit. Drumul era vizibi\ chiar prin geamurile aburite. Dar nu ~tiu de ce, eu nu l-am observat. Mi~carea ~i si\ueta biciclistului nu ma raceau sa ma gândesc la vreun perico\. Stiiteam ~i nu intelegeam de ce s-a

intâmplat asta. Mai bine sa nu ma gândesc la ceea ce putea sa se intâmple intr-o varianta mai rea. Revenindu-mi mai mult sau mai putin, am mers câteva sute de metri. Am inceput sa cobor pe 0 ulicioara spre casa la care trebuia sa ajung. Am observat un loc liber, ffi-am intors spre dreapta, am parcat ma~ina ~i brusc am ie~it din ea. Deodatii, am auzit in spatele meu un scrâ~net salbatic de frâne. Un autobuz imens, abia strecurânduse pe strada ingusta, a reu~it sa frâneze numai pentru faptul ca ~oferul a simtit ca eu incalcând regulile, a~ putea sa deschid u~a ma~inii rara sa ma uit inapoi. Chiar ~i a~a, era cât pe-aici sa ma doboare cu u~a cu tot. Eu am zbughit-o Înapoi În ma~ina ~i am stat pe gânduri. Este foarte greu sa te diagnostichezi singur, Întrucât exista 0 cointeresare. Am incercat sa procedez altfe\. Ce a~ fi sratuit un om care s-ar afla În situa(ia mea? În primul rând, sa Închida izvorul problemei. Asta Înseamna ca Înainte de a te a~eza În ma~ina trebuie sa te aduci Într-o stare corecta. Când viitorul se Închide, avaria este inevitabila. Astfel, omul se treze~te, are 0 agresiune fata de femei În planul idealurilor ~i, ca atare, agresiune fata de viitor. Aceasta Înseamna ca dependenta de dorinte, voin\à ~i scopuri este crescutii la e\. Deci, cel mai bun mijloc de salvare il constituie miqorarea dependentei de proprii\e dorinte superioare, de 232

vointa proprie. Exista oare un mecanism de depa~ire a dependentei de vointa proprie? Natural, exista de când lumea ~i pamântu\. Aceasta Înseamna acceptarea vointei Divine. Ea este Întotdeauna mai ampla decât orice nazuin(a a mea catre viitor. Ne Întoarcem din nou la rugaciunea "Tatal nostru", la Începuturile ei: ,,Faca-se voia Ta..." etc. Acceptând voin(a Divina, noi suntem gata sa renun(am la voin(a noastra ~i Înseamna sa eliminam riidacinile agresiunii care ne poate distruge viitoru\. Capul ÎmÎ vâjâie ca mai Înainte, dqi mecanismul de depa~ire devine absolut clar. Unele aspecte, este adevarat, Înca nu le În(eleg. Se aude cel de-al treilea ape\. Suna 0 femeie, se pare din Londra, ~i Îmi comunica problemele ei. 1 s-a nascut un copil mtr-o stare rea. Este vorba de nervozitate, alergie, diateza. Femeia se intereseaza cum poate Îndrepta toate aceste lucruri. - Pe lânga toate acestea, În situatia copilului dumneavoastrAse ascund mult mai multe probleme, - spun eu.

- Ce, este rau? - Da, foarte. - Poate muri? - Întreabiifemeia.
- Sunt putine ~anse de supravie(uire, - raspund eu - pâna in prezent nu pute(i deloc accepta situa(iile traumatizante.
.

Chiar dumneavoastra

ave(i 0 stare foarte, foarte rea.

- Bine, - spune femeia, - atunci am sa va povestesc istoria
'Illea. Am crescut ca un copil foarte sensibi 1.Am desenat bine, am fost medaliatii, am câ~tigat concursuri. Din copi\arie am 233

~<-'~.

.

viziunea viitorului ~i totodata am simtit În suflet 0 oarecare agresiune de neÎn!eles fa(â de oameni. ~i iata, cândva În anii 1990, am Început sa practic yoga. La Început posturi plus relaxare ~i meditatie. În primele etape am simtit u~urare ~i un flux de energie. M-am sim!it minunat. Am avut probleme În rela!iile cu mama. Ea are un caracter foarte putemic ~i face presiuni putemice asupra tuturor. Nu e multumita de nimic, ii critica pe toti. De asemenea, eu am fost suparata pe fratele meu. Când am Început sa practic yoga, atunci În interiorul meu am Început sa ma Îndepartez de acestea pentru ca sa nu interac(ionez. Am Încercat primele trei etape ~i sentimentul de u~urare ~i de lini~te nu m-au parasit. Meditatiile au fost din ce În ce mai profunde. Nu am avut niciodata un sentiment de pericol, nu am primit nici un semnal de prevenire. ~i iata ca 0 datâ eram singura În camera. Pâna atunci, În timpul meditatiilor am ie~it nu 0 data din corpul meu, ceea ce s-a petree ut rara probleme, atât ie~irea, cât ~iÎntoarcerea. Aflându-ma singura În
1,1

ramas energie, am fost În acela~i timp moarta ~i vie. Am avut un sentiment de permanenta durere sufleteasca ~i chinuri. Am totul este strâns I-am vizitat Început sa ma adresez doctorilor, dar am Înteles ca nu m-am

adresat cui trebuie. În medicina contemporana la babe, vindecatori,

legat de corp. Au Început ni~te Îndelungate ~i chinuitoare vizite speciali~ti În extrasenzorial. pe to!i. Rezultatul a fost nul. De fapt mai mul!i mi-au spus: ,,Eu vâd ca pe tine sta cineva, dar nu pot sa-I alung". Ace~tia au fost zece ani de co~mar neÎntrerupt. De ce zece ani? - Întreb eu. - Totu~i de la acel eveniment au trecut treisprezece ani.

- Acum trei ani, am Început sa va citesc carlile, am Început treptat sa reÎnvii ~i iata ca am nascut copilul. Dar simt ca problemele au ramas Înca, de aceea am venit la dumneavoastra pentru ajutor. - Haideli sa judecam, - propun eu. - Una din cele mai autentice traduceri a cuvântului "yoga" Înseamna "legatura, comuniune". Cu ce ~i cu cine? Se Întelege, cu Creatorul. Dupa filozofia indiana, toate bolile ~i problemele provin din ata~amentul crescut fala de lume. Izvorul ata~amentului este corpul nostru. De aceea, când noi ne Înfrânam funcliile corpului, ata~amentul se miqoreaza. De aici provine ascetismul, adica renunlarea la mâncare, la sex ~i la comunicare. Ascetismul a Început cu timpul sa gaseasca din ce În ce mai mulli adepli. A mai trecut un timp, ascetii au Înleles ca mai putemic te cheama spre lume con~tiinta decât sexul, mâncarea ~i problemele legate de activitate. De aceea, s-a

camera, mi-am Închipuit ca stau În apa, pe fundul unui bazin. Eu ma dizolv În apa ~i În lumea Înconjuratoare. Gândurile mele, ca ni~te balona~e de sapun, s-au urcat deasupra mea ~i au disparut. A aparut sentimentul deplin de dizolvare În lume, de unitate cu aceasta. Deodata a intrat În camera, pe nea~teptate, fratele meu. În mine a izbucnit rara sa vreau sentimentul de frica ~i de suparare, cu atât mai mult cu cât cu 0 zi În urma ma certasem cu el. A urmat un co~mar autentic. Sentimentele mele s-au stins, ele nu au mai existat pur ~i simplu. Nu mi-a ramas nici un sentiment. Nu a ramas perceperea frumusetii lumii, nu a

234

235

:«y., "'-~.

l,Ii
i

l

,

,l,

r

I "'
I

il

nascut teza: "principalul du~man al omului este propria sa con~tiin\â". La Început se dezvolta tehnica renuntarii interioare la ata~ament. Ceea ce noi numim viata, memorie, con~tiinta constituie 0 informatie condensatà. Noi avem un vector. Acesta poate fi Îndreptat spre diferitele straturi ale timpului. În yoga, prin diferite posturi, se Înfraneaza functiile corpului, respiratia ~i con~tiinta. Relaxarea ~i meditatia accelereaza acest proces. Cu cat este mai puternica renuntarea la corp ~i con~tiinta, cu atat mai activ vectorul informational se Îndreapta spre viitor ~i spre planurile subtile. Acolo viitorul ~i trecutul se leaga tot mai puternic. lnfluentand planurile subtile, viitorul, noi putem influenta prezentul ~i sa-I schimbam În orice aspect al sau. Cu cat mai mult ie~im În plan subtil, cu atat mai mica este importanta corpului ~i trebuintele lui ~i cu atat mai mare este sentimentul de unitate cu Întreaga lume. Acum aproximativ douazeci de ani am auzit 0 asemenea fraza: "corpul yoghinului constituie un Întreg univers". Cu cat ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu atat mai ridicat este nivelul unitàtii interioare. Noi ne dezvoltam crescand nivelul unitatii În timpul apropierii de Dumnezeu. Dar cu cat "eul" nostru iese mai mult În planul subtil, cu atat mai periculoasa e agresiunea pe care noi 0 tragem acolo. Aceasta este deja 0 agresiune fa(à de Întreaga lume. De aceea, yoga 0 practicau oamenii care au anulat importanta lumii Înconjuratoare ~i tot ceea ce este'legat de ea. Pentru oriental, lumea Înconjuratoare este 0 iluzie, ea nu existà. Filozofia a Întarit În el acest sentiment timp de mai multe mii de ani, de

,

aceea, meditatia pentru un oriental nu este periculoasa. Pentru un occidental lumea Înconjuratoare este 0 realitate ~i este perceputa de el În mod serios. lar nai depindem de lucrul la care ne raportam cu seriozitate ~i la care ne gandim tot timpuI. Pentru a trai În plan material trebuie sa uiti de cel spirituaI. Pentru a trai În plan spirituai trebuie sa te deta~ezi de cel materiaI. Opozitiile trec una În alta, intersectandu-se Într-un punct, În caz contrar Însa, schimbarea lor duce la aprirea dezvoltarii. De aceea, Occidentul a trait prin material ~i a creat civilizalia contemporana, iar Orientul a trait prin spirituai creand filozofia ~i cultura viitoare. Unirea acestor doua contradictii s-a produs cu cateva mii de ani În urma, În zona
!

:

l

Ii,
!
" 1

l,.

I

l'':11;,

i '! ,
Il
,

,

l'
1

l,!

,
1

"I! :l'''!
1'1 ,,1

l'!

1

1

1

i

!
.1
'1

'

Marii Mediterane. ~i cele doua contradictii s-au unit În religia
~i filozofia iudaismului. Dar aceasta este deja 0 alta tema. Sa ne Întoarcem la starea dumnea voastra. Daca va ocupali În mod serias de meditatie, atunci trebuie sa Împartili propria con~tiin(à În doua zone. Problemele materiale, con~tiinla, corpul sunt pe un teritoriu; unitatea cu Întreaga lume se afla Într-o alta zona. Perceperea unitalii acestar doua contradiclii intervine numai prin iubire. Daca ea este insuficienta,
,
"

'

"1,1
'1','1111
"l
,

i il
, ,

1'1
II

,l

'II
l
,I

'1

,1111,

piitrunderea

lumii materiale În cea spirituala duce la catastrofe

,i la Întreruperea materialului, Dumneavoastra ali avut din
~opilarie capacitatea de previziune, Înseamna ca ali fost În GOntact cu planurile subtile. În acela~i timp, ali avut 0 dependenla de dari nIe ~i agresiune. În cele mai Înalte planuri tubtile, acesta este pur ~i simplu aceea$i lume materiala, dar

! !

.

1

.

aItfel proiectata. Deci, daca iubirea lipse$te din suflet, veli
237

236

:.;

''iI.,"

depinde atât de planul material, cât ~i de cel spiritual cu acea diferenta ca depinzând de aspectul material, dumneavoastra yeti manifesta 0 agresiune exterioara. Depinzând de planul subtil, yeti manifesta 0 agresiune subtila, imperceptibila, dar ampla. Când În timpul meditatiei ati simtit un val profund ~i exterior al agresiunii, dumneavoastra fie ca trebuia sa muriti pentru a nu reprezenta un pericol pentru lume, fie sa va pierdeti mintile, fie trebuia sa va opriti sentimentul ~i dorintele. Atrofierea simturilor a legat agresiunea dumneavoastra. Ati Încetat sa mai interactionati ~i cu planurile subtile ~i cu planurile exterioare ale vietii cotidiene. Astfel, v-a ramas 0 singura ie~ire, adica spre iubire, spre Dumnezeu. Dar nu ati Înteles acest lucru ~i v-ati dus la vindecatori. De obicei toti vindecatorii va arunca problemele de azi În viitorul durnneavoastra. Medicii muta boala dintr-un organ În altul, vindecatorii muta boala din corp În suflet, În destin ~i În viitor. lar dumneavoastra ~i a~a aveti 0 agresiune crescuta fata de viitor. De aceea aruncarea În viitor nu a reu~it. Simturile dumneavoastra au Început sa se deschida doar atunci când ati perceput calea adevarata. Fac 0 pauza, aducându-mi aminte de trecut, dupa care
continuu: Tot ceea ce-mi spuneti este bine cunoscut de mine. Dar stare am rezistat nu zece, ci douazeci am avut posibilitati dar când aveam foarte de mari dar ~i 0 eu Într-o asemenea ani. În copilarie conceptie eram condamnat,

Început pubertatea, activarea sentimentelor, practic am fost strivit de sus. Mai mult de douazeci de ani am cautat 0 ie~ire din aceasta captivitate emotionala. Am gasit ie~irea dupa douazeci ~i ~apte de ani, când am Înteles ca Tara iubire de Dumnezeu nu este posibila fericirea adevarata. Trecem la dumneavoastra. Practica yoga prezinta un mare pericol. Exista mari pericole, dar despre aceasta nimeni nu vorbe~te niciodata. Toti profesorii ~i instructorii promit sanatate, lini~te, fericire ~i armonie. În trecut profesorii vorbeau mult mai mult despre pericolele care apar din cauza unor atitudini incorecte. Lumea pragmatica de azi a denaturat conceptia noastra despre spiritualitate. Ei nu ~tiu ~i nu vorbesc despre faptul ca spiritualul este mult mai periculos decât materialul, În cazul În care avem 0 atitudine incorecta fata de el. Cu cât omul are un nivel mai mare de unitate cu Întreaga lume, cu atât mai departe patrunde În viitor, cu atât mai multe taine afla ~i cu atât mai mult se mare~te posibilitatea de a conduce lumea. Dar oricare ar fi nivelul spiritualitatii, el niciodata nu da 0 imagine completa despre univers. Atunci "ultimul" om dar care iube~te, se dovede~te a fi mai Întelept decât cel mai de~tept ~i educat. Nu este Întâmplator deci ca atunci când neamurile aristocrate au Început sa piara, barbatii s-au casatorit cu femei de la tara. Va aduc aminte Înca 0 data cuvintele din Sfânta Scriptura: ,,Multa ~tiinta Înmulte~te mâhnirea".
Stau pe gânduri. În principiu, cu aceasta femeie tânara s-a Întâmplat ceea ce În curând se va Întâmpla cu toti, În curând

nedesavâr~ita

despre lume la fel de mare. De fapt doisprezece ani, când a

238

239

,1
1

«-"'1 ''l',

1

fiecare va sim\i ceea ce a trait ea. A sosit timpul unificarii contrariilor. Nu demult consultand un pacient, am luat 0 foaie de hartie ~i am desenat 0 moneda. Iata, privi\i, este un cerc. Iata, În acest cerc sunt cuprinse doua contrarii. Acesta este un model al universului. a parte este principiul feminin, cealaltaprincipiul masculin. a jumatate este spirituala, cealaltii materiala. a parte este viitorul, cealalta - trecutul. În trecut , omul a nazuit spre spiritual ~i s-a dezvoltat minunat. Altul a nazuit spre material iar rezultatele au fost la fel de remarcabile. Viitorul a trecut lin În prezent ~i trecut. Trecutul s-a transformat În prezent ~i viitor. Acum, aceste contrarii au Început sa se contopeasca, iar posibilita\ile lor au crescut ~i s-au accelerat. A Început un proces ciudat. amuI niizuie~te spre material ~i simte ca sufletullui piere. El schimba brusc direc\ia ~i niizuie~te spre spiritual ~i simte ca se Întampla ceva mult mai rau cu sufletul sau. Exista 0 singura ie~ire, adica spre iubire ~i spre Dumnezeu. Daca iubirea nu este suficienta, contrariile se amesteca ~i are loc autodistrugerea. În cel mai bun caz, are loc oprirea dezvoltarii, ceea ce s-a Întamplat cu dumneavoastra. Fiecare treaptii a dezvoltarii este impusa. Pentru a pa~i pe urmatoarea treapta, trebuie sa devii periculos, apoi sinuciga~, ceea ce a dus la dezvoltarea armonioasa de pe treapta anterioara. Se na~te un anumit proces, apare 0 lupta imperceptibila a contrariilor, ea devine din ce În ce mai evidentii.' Are loc 0 explozie a dezvoltarii ~i apoi degradarea. Pe 0 asemenea treapta, contrariile se omoara treptat una pe alta. Mai departe, se desTa~oara un 240
t

f
t. -'1

,

1'
1

'il

'1[":'
l II
Il:
, ,

i

I

r
'II
I

"

proces legic de Înfranare a dezvoltarii urmat de pieire. Cu cat este mai acut procesul degradarii, cu atat mai puternic se dezvolta nazuinja spre iubire. Acel proces adeviirat de dragul caruia totul din univers traie~te. Daca impulsul nazuin\ei spre iubire este destul de puternic, prima treapta dispare ~i Începe urmatoarea treaptii de dezvoltare, cu 0 dimensiune mult mai mare a unita\ii ~i luptei contrariilor. Dimensiunea pulsa\iei cre~te. La urma urmei, ea trebuie sa cuprinda Întregul univers. Atunci cand impulsul spre iubire ~i Dumnezeu va deveni egal cu cel primordial, care a creat universul, atunci Întreaga existenJâ se Întoarce la cauza primordiala, adica la Creator. Un aspect interesant. Cand vorbesc la consulta\ie, dupa aceea simt 0 oboseala imensa. Dar dupa ce se termina consulta\ia, eu, explicand ceva, pot vorbi ore În ~ir Tarasa simt nici 0 oboseala. Toata lumea se mira de acest lucru. Am Înteles ulterior: În timpul consulta\iei, cuvintele mele intra direct În subcon~tient. Înseamna ca frazele trebuie sa fie exacte iar informa\ia curata. Înainte nici nu banuiam ca Într-o anumita stare cuvantul poate sa intre În adancul existenjei. i>icu cat mai profunda este cufundarea, cu atat mai aproape trebuie sa fie cuvantul de adevar. Ce este adevarul? Este cunoa~terea care egalizeaza concep\ia noastra despre lume, Tacand-o mult mai exacta. Cunoa~terea superioara despre univers este ascunsa În sentimentul iubirii. i>icu cat mai amplu este acest sentiment, cu atat trebuie sa treci prin mai multa suferin\a pentru purificare. i>iomul, cu cat este mai pregatit pentru suferin\e mai mari, cu 241

1

l
1

,111
1"

Il'
:I!

,II

l'

,I

1

1
1
1

1

l'III:

',D.~., """"-.

Il

ill

i
1

1

Il

1

III

atât mai mult iese În straturile subtile ~i ample. Pe undeva, În cea mai mare profunzime a subcon~tientului, noi purtam iubirea adevarata ~i absoluta. Acolo unde nu exista timp, unde nu exista Început ~i sfâr~it, acolo esen!a este un tot unitar. În interiorul nostru noi ~tim totul; la exterior, dezvoltându-ne ~i degradându-ne, bucurându-ne ~ipierzând, Înva!am sa iubim. Gândurile mi se Întorc la pacienta. La câteva zile dupa consulta!ie, ea va trebui sa plece cu avionul. Apoi starea ei se va Înrauta!i brusc ~i Îi va fi mult mai rau decât pâna la consulta!ie. Ea va putea sa traverseze aceasta stare fara frica, depresie ~i preten!ii. Numai dupa aceea Începe 0 Îmbunata!ire reala ~i stabila. Ce simplu a fost Înainte, - ma gândesc eu. La om are loc devierea spre material ~i Începe boala. Omul lasa toate treburile, da banii ~i se Îndreapta spre spiritualitate ~i se Însanato~qte. Altuia, din copilarie i se Înfâptuie~te orice dorin!a, intui!ia este crescuta, poseda 0 clarviziune spontana. Din ce În ce mai mult este atras de spiritualitate iar apoi Încep problemele cu sufletul, cu destinul ~i cu corpul. El devine pragmatic, materialist, cauta fericirea În bani ~i se Însanato~e~te. Sau vine omul sa se trateze prin acupunctura. Trebuie echilibrata energia yin ~i yang, spirituala ~i materiala, a trecutului ~i viitorului. Cu cât este mai mare dezvoltarea iner!iei iubirii vindecatorului, cu atât mai bune sunt rezultatele pacientului. Marea cale de mijloc. Deci, multe mii de ani, tratând bolile, vindecatorii au mi~cat În general problemele dintr-un loc În celalalt. Judecând dupa toate, În prezent, atât medicamentul cât ~i reflexoterapia au

.f;,
~,

~t
11: !'--

~ ~

Încetat sa mai ac!ioneze. Medicina ca ~i orice structura umana, se straduie~te sa traiasca ~i sa se dezvolte. Cu cât este mai eficient tratamentul, cu atât mai mica trebuie sa fie armata de medici. Cel mai eficient tratament Îl constituie aducerea În ordine a propriului suflet. De asemenea, 0 concep!ie corecta despre lume, comportamentul corect ~i alimentatia. Vai, omul nu dore~te sa intre În armonie cu lumea. Pentru el este mai u~or sa Înghita medicamentul În sine, care pentru 0 oarecare perioada Înlatura problema dar, prin aceasta, intensifica dizarmonia sa cu lumea. Afectiunea oricarui organ uman Înseamna un asemenea Început al dizarmoniei. Sa luam de exemplu articulatiile. Când omului Îi scade nivelul energetic Începe depunerea sarurilor ~i se diminueaza functiile articulatiilor, iar energia este absorbita de dorinte. Daca exista agresiune fa(â de iubire, datorata dorintelor , atunci cantitatea de energie nu cre~te. Astfel Încep . problemele cu articulatiile. Azi, acest fenomen se observa nu numai la vârstnici, ci ~i la tineri. Este legat de neÎnfrânarea sexuala, pretentii fata de lume ~i Îndopare cu alimente. Ca rezultat, energetica este epuizatâ ~i intervine suferinta fizicâ. Deseori organul nu este distrus ~i nici functiile nu sufera, dar cu toate acestea, durerile sunt putemice. Omul se duce la medic, iar el nu descopera nimic. Însa dupa câtiva ani, terapeutul gase~te 0 perturbare a functiilor, iar Înca peste câ!iva ani, chirurgul ciopârte~te organul cu probleme. Cât de mare este totu~i energia obi~nuin!elor! Eu am Început sa 243

fi ,j.

1 1

l, !II
!;I

l

,

1

1

1.

.

Iii lill

t

:1

'II l'

If l

~'

Ii

f
1

242

~'~:,

-.....

manânc

de trei ori mai putin decât Înainte. dar problemele cu

1 Il 1

i

1.
,1
1

l'

genunchii au persistaI. Am judecat Iogic. Daca la cele peste 0 suta de kilograme ale mele mAnânc mai putin decât altii. Înseamna ca motivul nu constii În mâncare. ci În supraÎnci\rcare. În consultatii sau În problemele nerezolvate. Apropo. acest lucru rn-a ajutat mult sa Înteleg ~i sa ma schimb. Apoi am trecut la alimentatia 0 data pe zi. adica am Încetat sa mai manânc cina ~i micul dejun. Dupa aceasta nu numai ca am simtit 0 u~urare. adica 0 energie crescuta. dar ~i 0 Îmbunatatire a stiirii articulatiilor. Am Înteles un lucru simplu. Nu trebuie sa te compari a~ de mult cu altii. Unuia Îi este bine sa mânânce numai cina. altuia sa mânânce câte putin dar de trei ori pe zi. Fiecare Î~i are destinul sau ~i un regim al sau de alimentatie. Acesta trebuie sa corespunda nazuintei interioare. Un lucru ~tiu cu claritate: În nici un caz nu trebuie sa te ghiftuie~ti. nu trebuie sa te obligi sa manânci ca sa-ti faci provizii. Cu atât mai mult când nu ai pofta. Primâvara. când se formeaza dorinte noi. În organismul omului au loc transformari puternice. $i daca nu te limitezi la rnâncare. atunci ~i dorintele vor fi siab dezvoltate ~i paguboase ~i va fi mai putina energie. Cu cât sunt mai ample dorintele. cu atât mai multii energie contin ele. Astfe!. posturile religioase nu sunt nici pe departe fenomene Întâmplatoare. Conceptia noastra insuficientii despre lumea Înconjuratoare poate duce la Îmbolnavire. Sufletul este de asemenea un organ ca ~i corpul ~i destinul. lar tratamentul trebuie Început tocmai cu sufietuI. La fel ca ~i un instrument muzical. care periodic trebuie acordat. ~i

sufletul nostru În vâltoarea vietii de zi cu zi uitii de Divin ~i. pe neobservate. se Îndreapta spre interesele sale. Cea mai ampla informalie se obline de catre intestin ~i de structurile de câmp legate de organele de digestie. În aceasta perioadii intestinul trebuie sa fie gel. Înainte de leclii sau de consultalii deseori Începea un docot În stomac ~i aparea senzalia de ghiftuire. de~i nu mâncasem nimic. De Îndatii ce are loc conectarea la planurile superioare. corpul ~i creierul nostru trebuie sa fie pregatite pentru aceasta. Daca stomacul este plin. noua informalie nu este perceputii. De aceea. nu Întâmplator. asçelii. calugi\rii au linut post În timpul rugaciunii permanente. Acum sa ne Închipuim urmatoarea situatie. Pentru sufletul omului este necesara 0 acordare. 0 conectare la Divin. El Î~i pierde pofta ~i Începe un docot În stomac. La televizor el vede 0 reclama larg mediatizata de tratament ~i Începe sa Înghitii tablete. Intestinele "se regleaza". Iar organismul. Între timp. Încearca sa iasa din situalie În feluI sau. Se diminueaza activitatea schimbuIui de substanle ~i Începe acumularea sarurilor În articulalii. Este necesar sa se treaca la un post mai Îndelungat. În acela~i timp. publicitatea propune cu amabilitate un urmator mijloc de "salvare" pentru afeC\iuni ale articulaliilor. Omul le folose~te ~i se produce 0 minune. durerile dispar. Dar numai pentru un timp. Cu cât se trateaza mai mult omul. renuntând sa-~i puna În ordine sufletul. cu atât mai greu va fi sa se Întoarca la armonia lumii. iar mecanismul de renuntare la uman printr-un post obi~nuit ~i Înfometare poate sa nu mai funclioneze. Omul 245

.1111

!i,'

l'
l'

244

,1
1

Ii '
1

""~" ''<-..

i

1

capata 0 boalii grava ~i se accelereaza procesul Îmbatrânirii. El va muri mai devreme de termenul stabilit. $i totul pentru ca nu exista Întelegerea adevarului urmator. Procesele informationale ~i energetice, la care participa sufletul care cunoa~te universul, sunt tot atât de importante ca ~i procesele fiziologice care au loc În corp. Noi ne-am obi~nuit sa avem grija de corp ~i nu ~tim sa ne Îngrijim de sufletul nostru. Dar notiunea de suflet cuprinde nu numai ziua de azi, ci ~i trecutul nostru Îndepartat ~i viitorul Îndepiirtat. Gândurile mele devin tot mai u~oare ~i mai haotice. La un moment dat logica gândirii dispare. Înteleg ca Încep sa adorm. "Accept vointa Divina ~ima supun ei", - reu~esc sa ma gândesc În cele din urma ~i ma cufund În incon~tient.
1 1

III

"NOUL

PARAMETRU"

Il
1 "

l'

I

i
I!
,1

1',

Il

Il " 'II',
1

,Ii'I

1

.,'.

Suntem În mijlocullunii iulie anul 2002. Eu ma odihnesc În Crimeea. Este 0 dimineata minunata de vara. Am fost În trecere prin Gurzuf. Locurile de odihna Îndragite de mine sunt Karadag, Alupca, Balaklava ~i Gurzuf. Se pot Închiria hidrobiciclete iar atunci 0 baie obi~nuita se transforma Într-o Întreaga calatorie. Dar azi nu am avut noroc. Conducatorii târilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au Întâlnit În Crimeea la un picnic numindu-I summit. $i pentru ca poporul sa nu-i vada, au interzis ambarcatiunilor sa iasa pe mare. Am pUTait iritat iar apoi rn-am lini~tit. La Începutul fiecarei situatii neplacute se poate gasi 0 hotarâre nea~teptata. $i ca rezultat, totul poate sa iasa mai bine decât am planificat. Când pictez un tablou sau scriu 0 carte, la Început se acumuleaza mult timp ideile ~i se coace structura. Apoi, Într-un oarecare moment, toata informatia explodeaza parca ~i din ea

246

247

,
1

l'
,1

*~v

-'J-,-

se na~te un tot unitar. tablou, schimbe. Împotrive~te la Început Suprafata

Opera e gata. Apoi

când se picteaza

un

atât de tare În geanta cu pe~ti, Încât a trebuit ore Întregi. geanta. Acum Ma cufund s-a ivit posibilitatea sa Înot lini~tit În final a trebuit sa-mi

s-o spal cu grija bun ~i de la de mal.

ideea care atinge pânza Începe deodata sa se pânzei Î~i traie~te viata sa ~i În felul sau se initial. Acela~i Începe constructia realizarea unui proces ~i cu ocazia lucru se Întâmpla

iau ramas

proiectului

departe

l
I

de creatie de neprevazut.
'1

În apa ~i ma Îndepartez Dupa un anumit

repede de mal. Ma Îndrept timp, sentimentul superioarA ritmul Lânga de pe~ti. locul unitatii cu

dictarii uimire

unei carti. La Început, cum un oarecare

clara ~i cât se poate Eu dictez ~i observ cu Îmi poarta gândurile ~i

spre 0 stânca În apropierea Înot mai departe. malul marea, Cu totul dispare, trebuie altfel ramâi

careia se atla vila lui Cehov ~i apoi cu marea. Pentru a simti fata de con~tiintei. mal umbli Când ideilor te ~i frumoase

11:111

de exactâ Începe deodata sa se schimbe. curent interior cuvintele, " con~tientul Privesc

l,111

de unul singur Deodatâ

:.1 'l'
Ii
Il,

schimbând mereu directia. Incon~tientul luptâ cu completându-l ~i dezvoltându-l. Haosul se Învioreaordinea. Vântul s-a intensificat, Începe 0 Ma gândesc di lipsa bârcilor mai 0 marea cu regret.

sa ai cu ea 0 comuniune se schimba În bancul se percep tOate problemele.

comuniunea neastâmparat Îndepartezi

cu uscatul.

za ~i echilibreaza furtuna prezinta
1

l,II

.I

' Ii
,

I!
,
,

i,
,
~

ca un mormoloc În largul din frânturile ale tabloului.

1 !

nu foorte putemica. un avantaj. esentiala

marii, gândurile

devin ample,

!',I

Se poote Înota lini~tit, când Înot departe

rara sa-ti fie teama sa Înot de mult a plajei, nimic.

~~oare. çacofonia ample ~i incon~tiente

de idei cedeazâ

l.',
I

ca da peste tine vreo barca. Pentru
Iii

mine, aceasta constituie În largo Hotârasc a ruginit apropiere

Il"l
'1'1111

Il l,.

problema

Înot Încet În directia stâncilor singuratice.

Val uri le de doi

spre Adalaram, ~i toota mizeria unde oamenii

unde ies din apa stâncile se varsa În apa În imediata se scalda rara grija,

gola~e. Nu Îmi place

met ri mA saltii ~i ma coboarA lin. Con~tiinta se purifica. Eu Înot

sa fac baie lânga mal. Sistemul

de canalizare

aducându-mi aminte de problemele
Întelegere ~i 0 decizie noua.

mele principale. În sinea

mea nu ma agit. ~i aici, În acest zbor marin, se poate na~te 0 Este timpul, se prea poate, ca sa Numero~i Sângele activitatea ma gândesc serios la tema Îmbatrânirii. Cu bolile chipurile totul este clar. Oare se poate numi boala Îmbiitrânirea? a oameni, Îmbatrânind, ara ta ca ni~te fiinte gray bolnave. Nici 0 omul a~a cum 0 face bâtrânetea. mai Încet prin vene. Scade

11111

rara sa banuiasca gramajoora exemplar

III

'1
:

1"11 ,. Il'' l,
1

Il

Odata, la aproximativ umtlata, canalizare. buimâcit am simtit

0 suta de metri de mal am pescuit dive~i pe salteaua ~i sa le arunc rn-am În mare, Înapoi ca de la aceasta miroase destul de putemic

pe~ti iar când am a~ezat 0 Întreaga Am decis sa miros fiecare Mirosind 0 jumatate Într-un

boala nu mutileaza
Începe sa curga schimbului

'Iij"

pe cele stricate. Întelegând

de gramajoora

a~a hal, Încât i-am rastumat sa risc. Dar mirosul

de substante.

Deci, probabil ca are loc atrofierea

:

1;111

,

ca nu meritâ

urât s-a Îmbibat

micilor vase capilare. Pielea Începe sA se usuce sau apar pete de

li,[ III

248

,l,

249

*,~" ''<-..

i:

1

pigmen!i. Nu prea Îmi place acest praces de Îmbatrânire. De~i mul!i arata minunat ~i Î~i pastreaza energia chiar la 0 sutâ ~i 0 suta douazeci de ani. Batrâne!ea Îi desfigureaza În primul rând pe cei care nu au energie. Nu Întâmplator cei care traiesc mult duc un mod de viala activ. Cu cât dai mai mult, cu atât mai mult prime~ti. Statistica demonstreaza fara tagada ca oamenii creativi care dispun de un intelect Înalt traiesc mai mult ~i Îmbatrânesc frumos. La Început, secretuI vietii lungi Încercau sa-I caute În mediul exterior, dar În sfâr~it au În!eles ca

Întotdeauna direct fenomenele neÎn!elese de ea, mai mult decât atât, a refuzat cu Încapa!ânare sa creada În existen!a lor. Îmi aduc aminte de un eveniment care a avut lac nu demult. Mi-am turnat 0 farfurie de supa ~i rn-am a~ezat la masa. Am mâncat câteva linguri, am Întins lingura sa mai iau 0 data, iar farfuria s-a mutat Într-o parte. "Cum se poate, am iluzii optice!" - rn-am gândit eu, aducându-mi aminte de romanele mistice. Întind lingura ~i farfuria alunecà din nou la 0 parte. Sunt situa!ii când pe suprafa!a umeda a mesei, din cauza tensiunii de suprafata se mi~ca farfuriile ~i canile, dar În momentul de fa!a, masa e uscata. Mai demult nu a~ fi acordat aten!ie propriei mele reac(ii. Dar acum am simtit cu toata claritatea prima emotie. Aceasta a fost 0 spaima grozava. Întrun moment oarecare se distruge modelul lumii Înconjuratoare. Sim!i 0 totala Iipsa de apiirare, Întrucât principal a aparare consta În modelarea ~i prognozarea evenimentelor Înconjuratoare. Probabil ca medicamentele Î!i dau 0 u~urare pentru ca urnesc din loc structura informa!ionala, oprind pracesul de stingere. Ce Înseamna stresul? Acesta este 0 situatie noua, nea~teptata ~i neprevazuta. Totodata este 0 noua informatie. Boala este un stres de neÎnvins. Înseamna ca boala este 0 zdruncinare informa!ionala a organismului, nepermi!ându-i sa se izoleze de lumea Înconjuratoare. Agresiunea interioara este cu atât mai mare, cu cât mai puternica este capsularea organismului, adica izolarea sa de lume. Cu cât mai mult depindem noi de dorin!e ~i de viala, cu atât mai puternic ne

,1 Ii

principalacauza se ascundeÎn omul Însu~i.

.

i 1

1
1

Orice organism are un program determinat. El este Încifrat În destinul omului. Informa!ia odata Încheiata, organismu] trebuie sa moara. De ce Întinere~te omul când se Îndragostqte? Pentru ca apare emo!ia care este mai ampla decât volumul informa!ional al organismului. Deci, are loc fluxul noii informa!ii, În consecin!a are lac schimbarea ~i reÎnnoirea sistemului. Distrugerea care provoaca teama constituie un element necesar al dezvoltarii. Pe undeva, În profunzime, În subcon~tientul nostru, nu numai cà exista 0 situa!ie noua, dar ~i 0 informatie noua legata de durere, adica de frica. Informa!ia noua este ceea ce este necunoscut ~i strain organismului. De aceea, reactia de respingere naturala sta totdeauna la pânda. Este ceva nou, neasimilarea informatiei este periculoasa ~i organismul trebuie s-o elimine. Noi ne stràduim mai degraba sa uitam tot ceea ce nu corespunde cadrului conceptiei noastre despre lume. De aceea, ~tiinta contemporana a negat

I,I!I' Il

1

250

251

";.,.,, "",.,...

concentrâm asupra lor, cu atât mai puternic dorim sa le facem ve~nice, de neclintit, fericite ~i cu atât mai muJt percepem agresiunea cu ocazia distrugerii lor. inseamna ca dacâ se elaboreazâ sistemuJ de permanentâ zdruncinare a organismului, atunci acesta rezolvâ problema nu numai a boJii, ci ~i a Îmbiitrânirii. in principiu sportul, baia ruseasca, du~ul cu apa rece, tehnica respiratiei, postul ~i Înfometarea, toate acestea constituie 0 zdruncinare a organismului la nivel fizic. Medicamentele naturale, ierburile ~i mineraJele etc. constituie 0 Orice structurâ Înseamnâ totodatâ 0 situatie. De aceea, prin intestine are loc 0 interactiune activâ cu lumea Înconjurâtoare ~i În acela~i timp 0 adaptare. Medicamentul sintetizat se deosebe~te de Îngustimea informationalâ naturalâ. Dacâ Într-un vin bun sec existâ aproximativ ~se sute componente diferite care influen(eazâ În mod activ structurile informationale ale organismului, atunci Într-un "Portvein" ieftin exista nu mai mult de douâzeci ~i acestea pot da un efect invers. Cu cât mai multâ iubire este În sufletuJ omului, cu cât este el mai bun, cu atât este mai mare disponibilitatea pentru orice schimbare. De aceea, un om bun la suflet trâie~te mai mult. Capacitatea lui de a accepta 0 boalâ este mult mai mare, sistemul lui informational este deschis pentru lumea Înconjurâtoare. Astfel, ajungem la prima concluzie. Schimbârile permanente exterioare ~i interioare constituie un ziilog al sânatâtii ~i Întineririi. Apropo, obiceiurile noastre pot Înfrâna foarte puternic schimbârile ~i pot conduce la Îmbolnâviri. Nu
252
"

Întâmplator la cele câteva mii de persoane care s-au Însânâto~it de cancer tarâ 0 cauzii vizibilâ, Însânâto~irea a coincis cu
1

schimbârile serioase ale destinului. Capacitatea de a fi pregatit pentru orice schimbare Înseamnâ un medicament. Schimbarile superioare se ating nu prin destabilizare fizica, ci energetica. Cele mai subtile sunt schimbârile informationale. Ble sunt legate de conceptiile noastre despre lume. Cu cât vointa Divinâ este mai importantâ decât vointa noastra, cu atât noi devenim mai putin agresivi fatâ de orice schimbare ~i fatii de orice informatie noua. Orice religie Începe ca iubire, ca ni~te câutâri permanente de schimbare, ca 0 Înaltâ instabilitate, ca 0 atingere a logicii Divine. Treptat, toate acestea se transpun În Jimbaj uman. Apare un sistem ordonat: cu cât sunt mai putine contradictii În cadrul acestuia, cu atât mai Înalt este aspectul apJicativ. ~i imediat apare frica ~i distrugerea sistemuJui. Religia Începe sa se ocupe de economie ~i poJiticii, apârându-se ~i justificându-se. Particularitatea religiilor mondiale constâ În contradicliile lor exterioare. Dar aceste contradictii, la nivelul exterior de suprafatii, obliga pâtrunderea În esenta profundâ. Contradictiile nu pennit Înghetarea formelor ~i acordarea de explicatii cu un singur Înteles unui eveniment. Cu cât este mai mult omul dispus sa iubeasca, cu atât el vede mai putine contradictii În cartile sfinte. ~i invers. 0 imensâ cantitate de secte, de Învalaturi eretice, de ramificatii diferite din cre~tinism sunt subordonate faptului ca au Încercat sa Înteleagâ Biblia pornind de la con~tiintii. Fiecare a luat un fragment apropiat Înlelegerii sale ~i mergând În aceastâ directie a Încercat sâ-L cunoasca pe

~funcinare infonnational~chimicâ.

, 1 1

1 1

1

253

*~'

"';-.

Dumnezeu,

eliminand

Îndoiala

~i contradictia.

Cu cat mai

ortodox este curentul

religios, cu atat apar mai multe secte

religioase ~i ramificatii ale acestora.

M-a chinuit mult timp 0 problema. Care dintre botezuri sunt mai eficiente, cele din pruncie sau cele din tinerete? Une1e ramuri ale cre~tinismului sunt convinse cà botezul este bine sa fie facut numai la 0 varsta con~tienta. Atunci acest lucru ramane În amintire ~i duce la un efect necesar. Dar ce sa pretindem de la un prunc, el nu-~i aduce aminte de nimic ~i nu Întelege. Totul este chipurile clar ~i logic din punct de vedere uman. Însa botezul este Îndreptat În primul rand nu spre corp ci spre sufletul omului. Crucea este simbolul Încetarii vietii , sa . spunem a~a, un medicament Împotriva ata~amentului fata de viata. În cre~tinism, botezul este un simbol al pastrarii iubirii În cazul pierderii a tot ce exista, inclusiv a vietii. Aceasta Înseamna pastrarea Divinului În cazul distrugerii umanului. În acest caz energetica subcon~tienta subtil a este mult mai importanta decat cea mentalà. Copi lui nu Întelege nimic, dar cei care Îl boteaza, Înteleg ~i simt ~i acest lucru este pc deplin suficient. Cu dt trece mai devreme copilul prin ceremonia botezului, cu atat mai u~or se dezvolta În viitor. Specificul oricarei ceremonii consta În faptul ca ea actioneaza În primul rand asupra subcon~tientului. Daca tinem Însa cont ca principala parte a vietii noastre are lac În subcon~tient, iar gandirea noastra constituie numai cateva procente din

activitatea subcon~tientului, atunci tabloul lumii devine Întrucâtva altul. lnteresant, gândesc eu. În trecut noi am fugit de durere, adica de conflictele cu mediul. Acum Învatam sa acceptam durerea ~i mediul conflictual. Dupa un anumit timp existenta rara conflicte ~i fara dureri va fi imposibila pentru noi. ~i dupa Înca un anumit timp, noi yom crea singuri durere ~i conflicte În sufletul nostru, zdruncinand, schimband ~i dezvoltând structura noastra informationala. Continuu sa gândesc mai departe. Deodata, un val imens mi-a acoperit capul ~i rn-a sustras din gândire. Pufnesc ~i Încerc sa restabilesc mersul ideilor. Valurile reprezinta Într-un fel simbolul instabilitatii. Dar iata ce este interesant. De Îndata ce Încep sa gândesc incorect, imediat un val Îmi trage 0 palma. Eu percep marea ca pe 0 fiinta vie, care În plus este ~i foarte armonioasa. Cu cat exista un haos mai mare În exterior, cu atat mai Înalta este armonia ~i unitatea interioara, cu cat mai putina iubire este În interior, cu atM mai mult omul Încearca sa retina iubirea În exterior. Atunci lui Îi este frica de distrugerea exterioara ~i Începe dependenta de alti oameni. Ti-e frica sa spui un cuvânt aspru, Încerci sa mentii relatii càlduroase, pentru a pastra sentimentul, e~ti gata sa cedezi În fata altuia. Cu dt exista mai putina iubire În interior, cu atât mai mult Încerci s-o retii din exterior ~i cu atât mai puternic Încep din exterior te În~e1e ~i sa te tradeze. Daca nu ar fi existat În~elaciunea tradarea, atunci Întepenirea În continuare a fornnelor ar fi dus Îmbolnavire ~i moarte. Un om dur la extcrior poate fi bun sa ~i la ~i 255

254

"-".1 ",..

,il

iubitor launtric. Daca nu ti-e frica de distrugerea interioara, de schimbarea destinului, atunci este mai u~or sa te concentrezi asupra iubirii. .. .., . Oamenii pot fi Împartiti În trei categom. Tlmlzl, care I~I p astreaza bunatatea atât În interior cât ~i În exterior. Ei nu . ., ..

.

realizeaza prea multe În prezent dar au perspectlva ln vlltor. Impertinenti, carora nu le este frica de conflictul exte~ior, Îl pot . rezent. Dar duntatea lor b,' rezo 1va ~I po t o. lne multe În P crescânda le diminueaza iubirea din suflet ~i dobândind multe În prezent, ei Î~i distrug viitoru\. Cea de-a treia categ~~e ~ste cea a oamenilor echilibrati. Ei pastreaza În permanenta mblrea În suflet ~i prin aceasta nu le este frica de schimbarile exterioare, sunt gata sa accepte distrugerea, dar ~i sa actioneze dur Întrun moment necesar. Întreaga De obicei, În copilàrie noi suntem timizi pentru ~a energie se scurge pentru asigurarea viitorului. ln tin~rete devenim un pic impertinenti pentru ca forma nu s-a contoplt cu continutu\. Întreaga revoltà tinereascà, nàzuinta catre Înlaturarea autoritàtii ~i a dogmelor este un fenomen sànàtos care permite perceperea armoniei. Dar daca impertinenta Începe sa dàuneze iubirii, atunci protestul tineresc se transforma În delincventà cu toate consecintele ce decurg de aici. Daca un copil cre~te ca un impertinent, cam dur ~i ràu este putin De aceea, probabil sa aibà ~anse sa obtinà ceva de la vi~~.. educatia iubirii ~i a bunatatii În fragedà copllane duce la asigurarea unui viitor sànàtos pentru propriul copi\.

Gândurile mi se Întorc la tema Îmbatrânirii. Nu demult la una din lec!ii mi s-a fàcut cadou 0 carte "Despre secretele longevita!ii orientale". Esen!a se reduce la faptul ca pentru depa~irea Îmbatrânirii este necesara men!inerea unui nivel Înalt de energie În organism. Energia principaHi este cea sexuala. Înseamna ca pentru Întinerire trebuie sa te ocupi În permanen!a de exerci!ii energetice ~i sa nu permi!i sa se realizeze dorinta sexuala. Toate acestea coincid cu cercetarile mele. Fericirea umana se rezuma la dorin!e ~i viala. Dorintele sexuale Înseamna continuarea vie!ii. Pentru continuarea vietii se consuma mai multa energie decât pentru sus!inerea ~i apararea ei. Existenta apàrarii Înseamna con~tiin\â, intelect, capacitati. În sentimentele noastre exista mai multa energie decât În con~tiinta noastra. Iubirea se consuma pe dorintele noastre. Aceasta Înseamna ca dacà re!inem (transformam) dorin!a sexuala atunci aceasta energie duce la dezvoltarea con~tiin!ei, la Întinerire, la Întarirea vie!ii. În principiu, acest punct de vedere, este demult cunoscut În Orient. În Daoism acesta provine din filozofia indiana. A existat punctul de vedere conform caruia ejacularea, respira!ia data omului Într-o anumita cantitate ~i folosirea lor În graba duce la Îmbolnavire, la Îmbatrânire rapida ~i moarte. În acest caz, abstinenta a dat Într-adevar un efect curativ. Prin ce se deosebe~te omul de animal? Prin faptul ca el Î~i Înfrâneaza dorin!ele ~i transmite pachetul de energie eliberata pentru dezvoltarea functiilor superioare. Daca noi Încercam pur ~i simplu sa Înàbu~im dorin!a, atunci aceasta Înseamna 257

256

*=..~~ ''<-..

autodistrugere ~iboala, Întrucât dorinta este energie, iar energia este un potential Între efect ~i cauza. Înfrânând propriile dorinte, noi pierdem energie ~i ne oprim. Însa daca noi Înfrânam dorinta În numele iubirii, atunci energia originara a dorintei duce la dezvoltarea functiilor superioare. De aceea, daca tineretul este educat În spirit moral ~i de abstinentâ, atunci potentialul sau spiritual ~i creativ va fi ulterior destul de Înalt. De ce femeia folose~te parfumul, de ce-i place sa se Îmbrace frumos? Pentru ca energia sexuala sa se transforme nu Într-o dorintâ trupeasca, ci În senti mente de Înalta prietenie ~i spiritualitate, pe care este mai u~or apoi sa le transforme În iubire. Eu stau pe gânduri. Ma nelini~tesc doua probleme: În primul rând, pâna În prezent nu am vazut ~i nu am auzit despre longevivi care sa lucreze dupa aceasta metoda. În al doilea rând, nu prea este placut ca energia originara pe care 0 emanam s-o cheltuim numai pentru Întinerirea noastra ~i Întiirirea vietii. Aceasta se poate face numai la vârsta pensionarii. Dar ceva rational În acest sistem exista. Pentru ca sistemul informational sa traiasca ~i sa se dezvolte, trebuie sa existe un aflux de informatii noi ~i Înfrânarea periodica a functiilor principale. Daca facem opriri, putem ziibovi mult mai mult În drum. Problemele care stau În prezent În fata omenirii sunt: nivelul sciizut de viatâ, epuizarea crescutii ~i sindromul oboselii. Toate acestea demonstreazii lipsa de energie. Daca nu exista un aflux nou de energie prin iubire, atunci trebuie miicar sa economisim energia veche. Un medic din Israel a propus pentru tratarea sindromului 0 metoda chinezeasca antica. Barbatul are orgasm

Tarasa permitii spermei sa iasa. Aceasta duce la Întinerire ~i are un efect de conservare a energiei.

Atractia sexuala este 0 functie de continuare a vietii adica
un mijloc, scopul fiind acumularea Divinului. Pentru a simti caracterul secundar al umanului, acesta trebuie Înfrânat pentru un anumit timp, trebuie sa renunti la el ~i atunci energia principala a vietii nu se va consuma impetuos. Cu cât este mai puternica dependenta de dorinte, cu atât mai repede scade nivelul energetic. S-a observat demult ca acei oameni care au

r

1

obtinut multe rezultate În ~tiinta, arta, politica au avut

0

sexualitate superioara. Numero~i oameni, având un mare talent, au spus ca principalul obstacol În calea descoperirilor ~i creatiei a fost pentru ei atractia sexuala neastâmparata, pe care a fost foarte greu sa 0 Învinga. Multi au ajuns la concluzia ca trebuie marita energia sexuala ~iatunci obtii multe În viata. Dar efectul obtinut a fost contrar. Cu cât este mai mare concentrarea asupra sexului, cu atât mai multe probleme se ivesc În ultima instantâ. Rezolvarea superficiala a problemelor duce deseori la un efect contrar. De fapt, energia iubirii se consuma În primul rând prin desTatare sexuala. Când noi ne concentram asupra acesteia Începem sa consumam mai multa energie decât primim. Daca analiziim dezliintuirea neÎnfrânata a temei sexuale În presa, În car(i ~i la televiziune, atunci izvorul cauzei sindromului de oboseala cronica devine clar destul de repede. Înseamna ca problema oamenilor talentati nu consta În sexualitatea crescuta, ci În faptul ca nu pot Într-{) masura

258

259

~...~~ ''J-.

suficientâ sa transforme energia sexuala În energie de creatie. lar 0 parte determinatâ sa 0 transforme Înapoi În energia iubirii. Am observat 0 particularitate curioasa. Daca nu putem sa Înfrânam avântul dorintelor exterioare, setea, mâncarea, sexualitatea atunci sentimentele se devalorizeaza repede, În ele existâ putina energie. De exemplu: daca parintele urmare~te ca alimentatia copilului sa fie de trei ori pe zi ~i dupa un regim strict, atunci se na~te abstinenta dorintelor exterioare În urma careia la copil se Îmbunatate~te energetica ~i sanatatea. a alta situalie. La cea mai mica dorin\à, copilul fuge imediat acasa ~i manânca tot ce-~i dore~te, inclusiv ceva dulce, iar apoi la el Încep problemele cu dinlii, cu intestinele, el devine mole~it ~i bolnavicios. Înseamna ca printr-o atitudine corecta fala de senzalia de foame, de sete ~i a sexualitâ\ii nesatisTacute, se pot vindeca ~i se poate mari nivelul energetic al organismului. Îmi aduc aminte cum nu demult am decis sa ie~im În natura sa mâncam ~a~lâc. Ne-am dus la pia\à hotarând sa nu cumparam came de porc sau de vaca, ci sa luam pui. lata-ne strabatând multimea din pia\à ~i, din mers, eu prezint 0 mica leclie: "Camea care se importa acum din Occident este Împanatâ cu antibiotice ~i hormoni. Acestea constituie 0 otrava imperceptibila, iar influenta ei se Întinde În timp. În Europa, spre exemplu, ca sa creasca mai repede curcanul, i se administreaza patru feluri de hormoni. Daca un vin bun ~i armonizat vindeca, iar cel slab calitativ dauneaza, atunci camea are un efect nu mai mic. Copanele de gaina trebuie luate numai de la producatorii locali".

- E târziu, - spune tovara~ul meu de drum. - Nu demult mam Întretinut cu oameni care se ocupa cu comercializarea puilor. Ei au trecut deja de mult la tehnologia occidentala. lntroduc În gâtul puiului 0 teava ~i injecteaza mâncarea ~i hormonii. Acesta cre~te de cinci ori mai repede. Dupa 45 de zile are deja 0 greutate imensa, maximum posibila. lar În zilele 47-48 moare de batrânele. Deci, trebuie numai sa reu~e~ti sa-I sacrifici din timp. - De ce moare a~a de repede? - ma interesezeu. Tovara~ul meu de drum ridica din umeri:
;;1)

1 l' .

!

~" t;,

~ "

~ t,;

- Cre~te repede, moare repede. Este un fapt curios. Concluzia se poate trage de la sine. Daca noi nu am dorit cu rost ~i deja am primit ceea ce am dorit, atunci dorinlele degenereazii ~i organismul Începe sa Îmbatrâneasca impetuos. Înseamna ca neÎnfrânarea dorinlelor, Îndeosebi a celor sexuale, constituie 0 cale directa spre Îmbolnaviri ~i Îmbatrânire. Foamea care este 0 dorinla nesatisfiicuta obliga organismul sa nazuiasca spre iubire ~i sa mareasca rezervele de energie. Sunt necesare hotarâri noi, un comporta ment nou, 0 interaC\iune crescuta cu lumea Înconjuratoare ~ioblinerea unei porlii mai mari de haos. Înainte nu mi-a fost clar un lucru. A aparut pe scena, sa zicem, un cântarel sau 0 cântareala. Ea a avut 0 via\à personala dezordonata, avea necazuri ~i probleme grave. Nivelul creativ este foarte Înalt. Apar faima, banii, familia, Îndeplinirea dorinlelor iar talentul dispare. Nu exista impuls creator ~i nici energie. :;>icu cât mai neÎnfrânat se comporta omul, capatând
261

260

-*..-, ',<...

renume, cu atât mai repede se stinge talentul sau. Daca Înainte 0 personalitate dotata Î~i croia drumul sau spre faima mult timp iar steaua lui stralucea mult timp, acum show-bussines-ul pregiite~te cântiireti ~i muzicanti ca pe puii crescuti peste noapte. Dupa aceea toata lurnea se mira cât de repede se sting, se degradeaza talentele. Când cei talentati au capatat renume fara nici un fel de dificultati, repejor, ei au obtinut faima ~i bani, atunci, dupa toate acestea, de regula, urmeaza alcoolul, " narcoticele ~ipieirea. Aproximativ de 0 ora Înot În apa clocotita a marii. Vântul ~i valurile Îmi creeaza un sentiment de haos. Se na~te 0 desIatare inexplicabila. Începi sa respiri cu tot corpul. Informatia curge prin toate celulele. În asernenea momente este imposibil sa gânde~ti. Te cuprinde sentimentul de imensa pliicere a faptului ca e~ti pe deplin deschis lumii Înconjuratoare. Corpul deja nu se mai orienteaza ~i nu depinde de con~tiinta. El se conecteaza la ce va incomensurabil, la ceva mai Înal\iitor. Treptat Însa gândurile se aliniaza din nou În directia obi~nuita. Îmi aduc aminte de cartea nu demult citita În care sunt descrise doua sisteme de sanatate ~i de Întinerire. În primul, pe baza propriului exemplu, autorul demonstreaza ca solicitarea fizicii permanentii ~i activitatea constituie conditia absoluta a longevitatii. Autorul celuilalt sistem sustine contrariuI. Tocmai solicitarile fizice dese Îl omoara pe om, spune acesta. Toti oamenii care practica sportul ca ni~te maniaci 0 termina rau. Antrenamentul autogen, activitatea psihologica asupra propriei persoane sunt mult mai importante. Într-adevar, e curios. Unii
262

longevivi spun un lucru, iar altii spun contrariul. Cine are totu~i dreptate? :;Itiinta nu da 0 explicatie. Exista multe fapte care confirma atât prima cât ~i cea de-a doua teorie. Astfel, avem de-a face cu doua contradictii. În fiecare dintre ele exista rara Îndoiala un sâmbure de rationalitate. În ceva ele trebuie sa fie unite ~i de perspectiva, iar În ceva trebuie sa existe un eusur. Începem cu primul. Fara Îndoialii ca 0 munca fizicâ grea Îmbiitrâne~te repede omul, mai ales daca În aceasta activitate nu se face din placere. În acela~i timp, lenea, pasivitatea omoara de asemenea repede. Îmi aduc aminte cum nu demult am caliitorit cu un taximetrist. Eu am trecut În ma~ina lui, Întrucât la tovara~ullui de munca nu a pornit ,,Jiguli-ul". Batrânelul s-a vaitat, a mormait, a zanganit cheile ~i ma~ina nu a pornit. El s-a uita la mine cu mândrie ~i mi-a spus: - :;Iiacum trecem la gaz, daca nu functioneaza cu benzina. Dar cu gazul de asemenea s-au iscat probleme, iar ma~ina a ramas pe loc. - Nu prea am timp, - am spus eu. - Conectati la combustibil atomic ~i am plecat. Asemenea combustibil nu s-a gasit În ma~ina. Am trecut la tovara~ul lui de drum ~i am pornit. :;Ioferul mi-a povestit râzând: - Tataie a cumparat aceastii ma~ina veche pentru doua mii cinci sute de dolari, dupa aceea a mai vârât În ea Înca patru! Cu ace~tia ar fi cumparat 0 ma~ina normala ~i nu ar fi cunoscut nici 0 amaraciune. :;Ii cu aceasta roaba În fiecare zi se zbate
263

~

1 'I

~''''~..-,.

pentru vialA de~i are 0 locuin\â bunâ În centru. Eu Îi spun: vinde locuin(a, cumpârâ una mai ieftinâ la marginea ora~ului ~i 0 sâ trâie~ti restul vie\ii rarâ sâ ai necazuri. ~ti\i ce mi-a râspuns bâtrânul? Mi-a spus câ dacâ nu 0 sâ aibâ serviciu, dacâ nu 0 sâ aibâ cu ce sâ se ocupe, el va muri. Poate câ are dreptate. Într-adevâr, viala nu este interesantâ când ai totu!, când totul e de-a gata. Mi-am adus aminte de un caz pe care mi !-a povestit un prieten. Când s-a câsâtorit, la nuntâ, a venit la el bunicul miresei, l-a bâtut pe umeri iar apoi I-a apucat cu ambele mâini de umeri, la desprins de pâmânt, I-a scuturat ~i I-a pus la loc. "Ei, tu Îmi placi, - a spus el. - Bravo! 0 sâ fii un sot bun pentru ea". În acel moment bunicu! avea 0 sutâ de ani. El locuia la \arâ, cre~tea gâini ~i iepuri, se ocupa de gospodârie. Tinerii au hotârât sâ-l ajute ~i l-au mutat În ora~ ca sâ nu se extenueze prea mult la \arâ. Dupâ 0 jumâtate de an, bâtrânul a orbit ~i dupâ un an a muri!. Dacâ energia zace În organism atunci Începe boala, dupâ care vine moartea. Dacâ noi nu mergem Înainte atunci ne rostogolim Înapoi. Mâ Întorc În gând la discu\ia referitoare la cele douâ sisteme de sânâtate ~i În\eleg câ amândouâ au dreptate. ~i Într-un sistem ~i Într-altul longevitatea existâ dacâ se transmite energie. Pur ~i simplu În primul sistem se acordâ mai multâ aten\ie transmiterii fizice, iar În cel.de-al doilea caz, condi\ia principalâ este transmiterea energiei nervoase. Cu cât transmitem mai multâ energie, cu atât mai multâ primim.

Atunci de ce noi În tinere\e, consumând energie, ne dezvoltâm iar la bâtrânete 0 transmitere crescutâ de energie poate duce la imbo!nâvire? Cauza este simplâ. În tinere\e existâ multâ iubire În suflet, iar transmiterea putemicâ a energiei pe fondul emo\iilor pozitive mâre~te volumul energetic al organismului ~i duce la dezvoltare. Înseamnâ câ pentru a fi longeviv trebuie ca În tinere\e sâ Învâ\âm sâ muncim, sâ transmitem la maximum energie ~i sâ avem 0 activitate creatoare. Dacâ În tinere\e nu am fost activi, deosebit de spirituali, atunci la bâtrâne\e fondul energetic scâzut, cantitatea micâ de iubire din suflet, În cazul unor mici supraÎncârcâri, pot duce la Îmbolnâvire. Când omul iese la pensie ~i Îi scade brusc nivelul transmiterii energiei suflete~ti ~i fizice, nu este de mirare câ el moare repede. Structurile spirituale au un volum mult mai mare decât corpul fizic, de aceea consumul energiei creatoare Întinere~te mai puternic decât consumul energiei fizice. Asta Înseamnâ: cu cât mai mult transmitem energia iubirii, câldurâ, grijâ ~i crea\ie cu atât mai sânâtoase sunt sufletul ~icorpul nostru. Savan\ii americani nu 0 datâ au adunat date statistice despre longevitate. Concluzia este simplâ: pentru a trâi mult trebuie ca 0 datâ pe zi sâ sim\i senza\ia de foame, sâ te obose~ti ~i sâ transpiri. Toate acestea au loc atunci când noi transmitem energia sufleteascâ ~i fizicâ. Mai existâ 0 nuan\â; se prea poate câ principalul constâ În toate acestea: senza\ia de foame, de obosealâ ~i transpira\ia trebuie sâ fie Înso\ite de 0 dispozi\ie bunâ.
265

264

«-,-~ ";0-<

Mi-am amintit de 0 istorie ciudata pe care mi-a povestit-o 0 cuno~tin(ii de-a mea. Ea are 0 prietena, 0 cucoana cu toane. Are 0 ambitie ~i un egoism imense ~i nu are copii. ~i iata ca nu demult aceasta femeie a donat sânge. Ea ~i-a descris starea ei prietenei: ,,Am simtit ca rn-am schimbat dintr-odata. Senzatia a fost ca ~i cum a~ fi nascut. A apârut În suflet 0 asemenea bucurie ~i bunatate, singura nu pot sa-mi explic despre ce e vorba". I-am explicat despre ce e vorba. La prietena sensibilitatea ~i
"

În!elege 0 tendinta ciudata care a aparut În multe (iiri occidentale. Oamenii sanato~i se duc la doctor ~i solicita sa Ii se amputeze mâna sau piciorul. ~i asta arata ca 0 salbaticie, ca 0 patologie ~i anomalie. Mecanismul este de fapt acela~i. Închinarea În fata stabilitatii, a confortului, a dorintelor ~i a vietii il Împinge pe om spre acea trasatura În care el simte ca sufletul lui piere. Pentru a-~i saiva sufletul, el merge spre lezarea dorintelor ~i a vietii. Am seris despre un om care jefuia banci pentru a Îndeparta depresia. Posibilitatea de a-~i pierde libertatea, lezarea viitorului, Înjosirea vietii ~i a dorin!elor au miqorat dependenta de uman ~i au diminuat depresia. Însa daca el ar fi donat cu regularitate sânge, s-ar fi Îngrijit de al!ii, ar fi sacrificat 0 parte din bani pentru binefacere, acelea~i probleme le-ar fi rezolvat fiira crime. Întreaga America se afla Într-o stare de depresie. Cre~te numarul de psihanali~ti, psihologi ~i psihoterapeuti. Cre~te de asemenea salariul acestora. Dar ei nu pot sa rezolve În mod real problema depresiei ~i nu numi ca nu pot, dar nici nu vor, Întrucât acest lucru i-ar priva de activitate. Sa 0 u~ureze, da. Sa rezolve problema - În nici un caz. Dar ceea ce n-a putut sa faca 0 armata de psihologi americani, a rezolvat un mare om În vârsta. Renumit artist, la vremea sa idolul femeilor, având un corp ~i 0 musculatura minunate. Cu timpul el s-a transformat Într-o epava ramolita, apoi au Început crizele de depresie iar pe urma elicopterul cu care a zburat s-a prabu~it. El a avut numeroase fracturi dar a ramas În viata. Dupa un anumit timp, a avut un atac cerebral.
267

ca atare gelozia ~ipretentiile fata de barbati sunt imense.Toate

acestea 0 ata~eaza de via(ii ~i ÎÎ mutileaza caracterul daca nu exista 0 conceptie corespunzatoare despre lume ~i nu lucreaza În permanen(ii asupra propriei persoane. Însa pierderea sângelui, la nivelul subcon~tient, Înseamna pierderea vietii. Daca dai sânge cu iubire ~i bunatate, fiira frica, atunci are loc explozia iubirii odata cu Înjosirea vietii ~i a dorintelor. lata de ce Înainte bolile se tratau printr-o simpla lasare de sânge. Pacientul ~tia ca lasarea repetata de sânge vindeca foarte eficient ~i se predispunea pentru emotii pozitive. Nu i-a fost frica ~i, natural, un asemenea tratament a dat rezultate minunate. Apropo, donarea de sânge ~i jertfirea propriei persoane au un mecanism similar. Notiunea de sacrificiu provine din timpuri imemoriale. Sensul este simplu: vrei sa fii În armonie cu natura, nu trage catre tine În permanenta fericirea ci 0 parte Înapoiaz-o ~i pe deasupra cea mai buna parte. Psihologii nu pot

266

~y,

"'",.

Dupa aceasta el a vrut sa se sinucida. ~i iatâ, incetând sa se mai ata~eze de viala, adresându-se lui Dumnezeu, el a observat ca a devenit mai fericit. Treptat, i-a trecut depresia. Un om talentat, chiar când e pe moarte, ramâne talentat. El a reu~it sa descopere cauza depresiei, care chinuie~te poporul american. Sursele depresiei constau in concentrarea numai asupra propriei persoane, asupra dorintelor proprii ~igrija numai fala de sine. Credinla În Dumnezeu, ajutorul acordat altora, grija fala de cei apropiati, toate acestea la Început Înlâtura depresia, iar apoi J il fac cu adevarat fericit indiferent de conditia sa fizica, indiferent de vârsta la care se afla. Sentimentul iubirii, Îara de care dezvoltarea este imposibila, este În pennanen\â legat de eliminarea energiei, de daruire, grija ~i crea lie. Daca omul nu are grija de allii este mai mult predispus spre consum decât spre daruire, atunci indiferent cum ar Încerca sa perceapa iubirea, este prea pulin probabil ca va reu~i. Rugaciunea lui va fi 0 simpla zguduire a aerului. Daca omului ii este frica sa iasa din cadrul obi~nuit al existenlei, daca el este prizonierul obiceiurilor sale ~i a stereotipurilor vitale de care nu poate sa se desparta nicicum, capacitatea lui de a iubi va fi de asemenea mica. Savanlii din Occident au ajuns la concluzia ca animalele de casa lecuiesc oamenii. Acest lucru se confirma prin mii de fapte. De fapt, lecuiesc nu animalele, ci grija pennanenta fa\â de ele. Animalul, Îndeosebi câinele, eJ;te ca ~i copilul care ramâne intotdeauna mic ~i necesita 0 permanenta mângâiere ~i grija. Stabilitatea crescutâ, concentrarea supra propriilor

dorinle, atitudinea de consum fala de lume au condus În Occident la degradarea pennanenta a familiei iar copilul este considerat ca un concurent care consuma timp, bani ~i via\â. AtraC\ia generala fala de animalele domestice permite Într-o oarecare masura Îmbunatalirea starii suflete~ti a multor oameni. Cu cât omul este mai pregatit sa accepte 0 situalie traumatizanta, cu atât În momentul durerii ~i al pierderii el este pregatit sa se adreseze iubirii ~i lui Dumnezeu. Cu cât În fiecare secunda omul emana iubire, caldura ~i energie, cu atât În fiecare secunda el se indreapta catre Dumnezeu. Capacitatea de a pierde este cu atât mai mare cu cât noi daruim mai des. Deci cu cât copilului i se inoculeaza altruismul, dragostea fa\â de munca În copilarie ~i nu este educat sa-i fie frica, Înghesuindu-l În cadre Înguste, cu atât mai armonizata este acea societate În care vor trai copiii care s-au maturizat. Interesant, ma gândesc eu, - la unna urmei ajungi la acea concluzie care este de mult cunoscuta. Devine clar sensul frazei: ,,Lenea este mama tuturor viciilor". amui poate sa nu faca nimic În exterior, dar În interior sa duca 0 activitate intensa. Apropo, eu am observat ca pentru pastrarea concentrarii mentale asupra unui anumit obiect, trebuie sa consumi multa energie. Înainte consideram ca lenea constituie lipsa eforturilor exterioare. Ea este la fel de periculoasa ca ~i lipsa de emanare a energiei. Cu cât daruim mai pulin, cu atât mai mult luam, cu atât mai mult suntem dependen(i de lumea Înconjuratoare. ~i invers. Cu cât eliberam mai multa energie,

268

269

«~.. "J-..,.
cu atât mai putin suntem dependenti de mediu ~i cu atât descoperim mai multa iubire În suflet ~i, ca atare, ne apropiem de Dumnezeu. Am Înteles acum de ce straluce~te soarele. El este satisfâcut cu faptul ca emana energie. Iubirea na~te timpul. Timpul În adâncul Soarelui se Împarte În cauzâ ~iefect, Începe emanarea energiei, apare un nou spatiu ~i 0 noua substanta, adica universul se large~te. În adâncul Pamântului are loc acela~i proces. Se desfâ~oara emanarea "energiei, se creeaza substante ~i spatii noi. Înseamna ca Pamântul nu este un obiect cosmic care se race~te ~i se stinge, ci dimpotriva, este 0 viitoare stea. ~i Întrucât masa Pamântului cre~te, raza sa se mare~te ~i continentele se deplaseaza. Probabil ca nu orice planeta poate deveni 0 stea, dar poate nâzui catre aceasta ca ~i catre 0 desfâtare suprema. Cu cât furnizeaza mai multa energie planeta ~i steaua, cu atât mai puternic se Îngusteaza În ea cauza ~i efectul ~i ea se apropie de cauza initiala. Adica au loc paralel doua procese contradictorii: pe de 0 parte, lârgirea spatiului ~i timpului ~i complicarea structurii ~i a legaturilor, iar În plan subtil are loc Îngustarea timpului ~icomasarea a tot ceea ce exista Într-un Întreg. Cu cât este mai mare intensitatea creatiei din afara, cu atât mai puternica este unificarea cu cauza initiala În interior. Daca iubirea ~i nâzuinta catre 0 unitate absoluta a stelei nu sunt suficiente, atunci ea fie se stinge, fie explpdeaza. Conform aceleia~i legi traie~te ~i omul. În principiu, orice obiect din univers trebuie sa se straduiasca sa Îndeplineasca trei
270

functii: prin iubire sa fie unit cu universul, apoi cu Creatorul; prin daruirea energiei sa nâzuiasca spre iubire ~i prin schimbarea continua sa asigure emanarea energiei. Daca nu va exista 0 restructurare a legaturilor, atunci nu va exista nici emanarea energiei. Daca nu va exista energie, atunci se va diminua nivelul unitatii ~i ca atare va avea loc diminuarea iubirii ~i degradarea. Adica Soarele straluce~te pentru a supravie(ui. Înseamna ca atunci când noi stralucim, noi de asemenea ne asiguram supravietuirea. Când noi ne Îngrijim de altii, iubim mediul Înconjurator, emanarea unei asemenea energii va cre~te rapid. Este 0 ipoteza curioasa, ma gândesc eu, este nevoie sa ne aplecam mai mult asupra acesteia. Apropo, ceva Începe sa se limpezeasca În legatura cu poruncile lui Iisus Hristos. Înainte unele lucruri mi-au fost clare dar altele nu mi-au fost deloc clare. Ei, daca ti se cere, atunci sa ajuti mereu, acest Iucru este clar. Dar daca cineva s-a Împrumutat de la tine ~i nu ti-a dat Înapoi, iar tu nu trebuie sa ceri Înapoi banii, acest lucru este deja prea de tot. În asemenea conditii nu rezista nici un buget. Acum am Început sa percep ceva. Cum Îmbatrâne~te ~i cum moare Soarele, cum Îmbatrâne~te ~i cum moare omul ~i civilizatia? Treptat, corpul omului se Întepene~te. Civiliza(ia care Îmbâtrâne~te devine statica ~i inerta, iubirea se schimba cu regulile severe de comportament, egoismul se accentueaza, adica se diminueazâ emanatia energiei. Acum doua mii de ani, În iudaism a Început criza. Respectarea stricta a poruncilor Divine ~i a legilor ~i regulilor 271

~y, "0-,.

care decurg de aici au devenit mai importante decât iubirea. De ce sa iubim, de ce sa avem grija de altii, este mult mai important sa \inem post, sa ne rugam, sa ne alimentam corect ~i sa respectam cu stricte\e toate reguli1e care permit perceperea unita\ii cu Dumnezeu. În acea criza a iudaismului s-a vâzut criza Întregii civiliza\ii umane care a devenit inevitabila. De aceea Hristos a dat acele Porunci necesare pentru reÎnnoirea ~i supravie\uirea civiliza\iei, distrugând neaparat canoanele ~i regulile de neclintit. El a pus accentul pe iubire ~ipe daruire. Prima emo\ie care trebuie sa se de~tepte În noi fatâ de un ait om este emo\ia iubirii, a grijii, a caldurii suflete~ti, a sentimentului unita\ii sinelui cu ceilal\i. Dra fa\a de du~man distruge sentimentul unita\ii cu el ceea ce Înseamna ca priveaza sufletul de iubire ~i duce la Îmbatrânirea ~i pieirea civilizatiei. Pentru 0 practica reala ~i 0 logica umana normala sunt cu totul absurde urmatoarele sfaturi: te-au lovit - nu te Împotrivi, au luat Împrumut de la tine, nu-I cere Înapoi. Acest lucru arata ~i azi foarte salbatic. Foarte salbatic din punct de vedere al supravie\uirii corpului, al stabilita\ii ~i juste\ii societâ\ii. Cu cât exista mai pu\ina iubire În suflet, cu atât mai mult organismului Îi este teama de distrugere ~i cu atât mai severa devine regula de comportament care Împiedica distrugerea. Deci cre~te brusc importanta no\iunii de moralitate ~i de dreptate. "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". Exista din ce În ce mai multe reguli, din ce În ce mai severe, iar iubire este din ce În ce mai pu\ina. Cu cât aplici mai strict toate reguli1e, cu atât mai mult percepi juste\ea ~i dreptatea proprie. Deci cu atât mai mult existâ
272

condamnare ~i agresiune fa\a de cei care nu au dreptate ~i cu atât mai pu\ina iubire exista În suflet. Când iube~ti te straduie~ti sa-l ajuti pe altul sa se schimbe. Când nu exista iubire, atunci ceri de la celâlalt 0 linie corecta de conduita ~i dispre\uie~ti ~i ura~ti atunci când el nu poate sau nu vrea sa faca acest lucru. Gândurile mele revin la problemele de zi cu zi. Cad pe gânduri ~i Îmi aduc aminte de schimbarea locuin\ei mele. Vazând intrarea principala, rn-am Îngrozit. Sunt aruncate seringi goale, de jur Împrejur baltoace de urina ~i gramajoare de excremente În fata treptelor de la intrare. Este imposibil sa intri În lift. Acolo cineva Î~i satisface În permanen\a micile nevoi. WC-urile publice În ultimul timp au disparut În Rusia. Probabil ca organele locale se considera zeita\i ~i nu doresc sa se gândeasca la asemenea nimicuri. Dar la intrarea noastra principala este 0 murdarie crasa care, În general, s-a racut din cauza narcomanilor care vin dupa droguri. Dupa colectivismul impus, poporul nostru a câzut În egoism ~i izolare. A devenit imposibil sa aduni vecinii ~i sa rezolvi Împreuna cu ei 0 problema oarecare. Dar eu am reu~it sa adun câtiva vecini pentru a elabora un plan comun de ac\iune. Au fost trei propuneri. Prima a racut-o un bussines-man: "Cel mai u~or lucru este sa facem urmatoarele: sa angajam pe bani un "fratior", Îi aratam familia care vinde narcotice, el 0 sa-i urmareasca pe strada ~i Îi va bate rara explica\ie. ~i 0 va face pâna când familia fie va pleca, fie va Înceta sa mai vânda narcotice". Varianta a doua a venit din partea altui vecin. El 273

~'''-'''<-..

avea relatii bune fie cu fortele speciale, fie cu func(ionari superiori din militie. El a promis câ se va interesa cum se poate rezolva problema. Varianta a treia a fost sâ angajâm 0 femeie de serviciu care sâ curete la intrare. Prima variantâ nu a avut succes. A doua variantâ de asemenea. Când rn-am interesat de ce s-a oprit totul, vecinul mi-a râspuns: ,,La Început autoritâtile trebuie sâ afle cine se ocupâ cu vânzarea narcoticelor aici, ca sâ nu suferim noi În cazul În care ei se bagâ În afacere". ,,Bi, atunci e mai bine sâ nu-i deranjezi pe distin~ii oameni", - am spus eu. ~i iatâ câ femeia s-a apucat de curâtenie. Au aruncat cu murdâria ~i au Iacut stricâciuni ca ~i Înainte, dar s-a curâ(at pe ~est totul ~i intrarea Încetul cu Încetul a Început sa arate altfel. Dupa un timp femeia a plecat. S-a petrecut Însâ un lucru curios. Comertul cu narcotice continuâ, dar intrarea a devenit curata. Nu mai existâ seringi, nu mai existâ toaleta comunalâ. Energetica intriirii s-a schimbat. Oamenii au Început sâ se obi~nuiascâ sâ fie curat, chiar ~i cei care vin Întâmplâtor la noi nu mai fac mizerie. Înseamnâ câ stâmindu-i omului 0 emotie pozitivâ, strâduindu-ne oarecum sâ-i Împodobim locuin(a, putem schimba pe oricine. În principiu totul e logic. Pentru orice schimbare este necesarâ energie. Jar aceasta nu existâ Îarâ iubire, iar noi cerem prea des schimbâri dar nu oferim iubire ~i grijâ. Înot deja de aproape 0 orâ. Pânâ la stâncile singuratice care se ridicâ triumfal deasupra mârii Învolburate, a râmas destul de

putin. Întregul univers constituie totalitatea ritmurilor. Ce este ritmul? 0 oscilatie Între cauzii ~i efect. Acesta este interactiunea cauzei ~i efectului cu permanenta lor succesiune. Acesta este lupta dintre cauzii ~i efect. La nivel exterior, cauza se transformâ În efect. În plan subtil, efectul devine cauzii. Trecerea lor unul În celaiait creeazii situatia obiectului. Pe Pâmânt te obi~nuie~ti cu un ritm anumit de gândire ~i compottare. A schimba acest ritm interior al vietii se pare câ este foatte greu, pur ~i simplu nu exista energie pentru a~a ceva. Marea trâie~te Într-un ritm al sâu. Când te dizolvi În ea, e mai u~or sâ fii În acord cu ritmul Întregului univers. Sufletul se deschide pentru iubire. În mare eu devin altceva. Pe neobservate, noi devenim altii În mare. Mâ apropii Încet Înot de baza stâncii. Mâ strecor printre pietre ~i ies din apa. Câteva minute mâ deconectez de toate ~i privesc marea. Apoi cobor Încet, intru În apa mârii pentru a pomi Înapoi. Eu Înot un anumit timp În stihia care ma dizolvâ ~i mâ Îmbrâti~eaza. Trebuie sâ a~tept pânâ apare sentimentul zborului În suflet. Când apare, dupâ câteva secunde, mie mi se poate rezolva 0 problemâ chinuitoare ~i Îndelungata, neabordabilâ Într-o stare obi~nuitâ. Noi nu putem sâ rezolvâm problema Întrucât facem numai una sau douâ Încercâri. Daca exista stres, este problemâ. Pentru rezolvarea ei se eliminâ un pachet de energie. Energia sa consumat ~i dacâ problema nu e rezolvatâ, ea trece În rândul celor de neÎnvins. Cu cât depindem mai mult de situatii, de mediu, cu atât mai putinâ energie avem pentru rezolvarea

274

275

~.~, -''1...

problemelor. Existii un singur secret. Orice problema este Întotdeauna mai ampla decât situa(iile care au creat-o. De aceea, dependen(a de situa(ii nu permite sa rezolvi problema complet. Ca sa nu depinzi de situa(ii ~i totu~i sa rezolvi problema trebuie sa te Întorci la ea nu 0 data, nu de doua ~i nu de zece ori, ci de 0 suta, 0 mie ~i doua sute de mii de ori. În fiecare repetare trebuie pur ~i simplu cautate cai noi. La urma urmei, orice problema poate fi rezolvata. În ultima instan(à, Întregul univers constituie 0 situa(ie În plan subtil. Înseamna ca rezolvând orice problema, noi rezolvam În acela~i timp 0 problema În univers ~i depa~im 0 situa(ie principala. Deci, renun(ând sa rezolvam 0 problema, considerând-o nerezolvabila, noi renun(àm la cunoa~terea Întregului univers. Iata de ce, din lexiconul meu lipse~te no(iunea de "sarcina nerezolvabila, problema de nedepa~it". Eu ~tiu ca pot rezolva orice problema. Toate celelalte Înseamna numai detalii. Frica Înseamna oprirea energiei. Pe mine toata via(a rn-au educat insuflându-mi frica. La nivelul de suprafa(à am fost Întotdeauna Înfrânat, plapând, timid, slugarnic. Dar În ceea ce prive~te scopurile ~i dorin(ele Înalte, Îndoiala ~i frica au lipsit Întotdeauna. De asemenea energia mi-a curs ~iroaie. No(iunea de termen de prescrip(ie ~i rezolvare a unor probleme oarecare nu au existat la mine. Daca exista multe probleme, nu trebuie sa renun(i la ele, ci trebuie sa le comasezi. Sa le une~ti cu unele probleme principale ~i sa continui sa le rezolvi. Capacitatea de a percepe esen(a problemei Înseamna posibilitatea de a 0 276

rezolva. Când Încercam s-o rezolvâm la suprafa(à, atunci ne trasàm 0 sarcina imposibila. Iata, sa presupunem ca acum la mine a aparut 0 problema. A Început din nou un rând de mici trMari din partea cuno~tin(elor. Încercarea de a rezolva 0 asemenea problema nu Înseamna numai s-o iei ~i s-o Îndepartezi. Sa examinâm minu(ios no(iunea de trMare. În primul rând te tradeau numai ai tai, a~a cum a spus cineva, adica, cel În care ai Încredere, cel de care Î\i legi viitorul. De un om strain nu Î(i legi viitorul. El poate sa te În~le ~i sa te pacaleasca, dar nu poate sa te trMeze. TrMarea este distrugerea la maximum a structurii viitorului. Probabil ca are loc atunci când dependen(a de viitor cre~te. Înseamnâ ca de la 0 problema de trMare trecem la problema de dependen(a de viitor. De ce s-a Întiirit aceasta dependen(à la mine? De ce mie mi se distruge viitorul? Eu simt ca acum aceastii problernii n-o În(eleg. Atunci, bine, sa Încercam sa 0 abordam dintr-o alta perspectiva. În ultima vreme am simtit 0 oarecare racire din partea prietenilor, 0 oarecare càldurâ a disparut. Ciudat, Întrucât eu Îi ajut nu mai putin, ci chiar mai mult, dar am Început sa observ 0 oarecare atitudine de consum fata de mine. Ce Înseamna prietenia? Este capacitatea de a te sacrifica, de a darui ceva omului iubit. Iubirea ~i spiritul de sacrificiu Întotdeauna merg mâna În mâna. Nu demult am vazut la televizor un subiect remarcabil. 0 pasare mascul Iacând curte unei femele Îi aduce un oarecare fleac, ceva necomestibil dar frumos. Apoi Îi arata cât de multe poate sa faca pentru ea, cât de mare este sentimentul de dragoste fata de ea. Însa daca i-ar 277

;.Rr.~' ~ "<.-..

fi adus ceva comestibil, acest lucru ar fi Întiirit dorinta femelei ~i ar fi diminuat sentimentele ei Înaltatoare. De aceea, se ofera un obiect necomestibil dar frumos. Cu cat este mai mare dorinta masculului de a prezenta ceva femelei, cu atat mai multa energie emana el ~i Înseamna ca nivelul sau energetic este superior. Asta Înseamna ca ~i pâsarile vor fi sanatoase ~i vor avea 0 capacitate de adaptare crescuta fata de lume. Cu cat
"

Gradul de prietenie se stabile~te prin capacitatea de a te sacrifica Într-un fel de dragul prietenului. Dacii exista dorinta de a ajuta numai În lucruri marunte, asta Înseamna numai relatii de prietenie. Para un sacrificiu periodic, prietenia e greu de pastrat. De aceea, În lumea occidentala prietenia practic lipse~te. Pentru mentinerea familiei, trebuie de asemenea sa te sacrifici, mai cu seama În favoarea femeii. Pemeia este necesara pentru aparitia copiilor pe lume. Pentru asta este nevoie de 0 emanare a unei cantitati imense de energie, invizibila dar necesara. ~i cu cat noi nu dorim sa daruim, sa avem grija ~i sa ne sacrificam, cu atat mai sterile devin sufletele noastre ~i apoi ~i corpul nostru. Eu am fost gata sa sacrific ceva de dragul prietenilor. Dar pe ei i-am privat de aceasta posibilitate. Iata, eu ar fi trebuit sa le cer un Împrumut În bani, macar 0 suma mica, sa le cer un ajutor ~i sa nu-mi fie ru~ine sa le aduc un prejudiciu atunci cand am nevoie de ceva. Eu nu le-am permis sa se sacrifice pentru mine. Eu nu i-am ajutat sa emane energia din corp ~i din suflet. Este natural ca iubirea din sutlet s-a schimbat ~i ei au Început sa-mi Întoarca spatele. De ce femeile se Îndragostesc de oameni de care le este mila? Pentru ca grija fata de cel plapand ~i nefericit Învioreaza În ele mecanismul grijii, a caldurii, a daruirii ~i a iubirii. Atunci cand barbatului Îi este frica sa se prezinte În ochii femeii plapand ~i slab, când nu permite sa existe mila fatâ de el, sa fie Înconjurat de caldura ~i atentie, atunci dupa un oarecare timp observa cu uimire ca atitudinea femeii fata de el s-a racit. Este 279

biirbatuleste mai pregatit sa faca multe pentru femeia iubita, cu
atat mai putemic va fi niveJul sau energetic ~i cu atat mai sanato~i vor fi urma~ii. Cand un barbat Îndragostit invita 0 f;;lrieie la restahr~rit~i'În i6c Cre~mancare bogatii comanda din ~~<'>\;o~ile'~ki~:c~~a"simplu, asta Înseamna: ,,Eu sunt zgarcit, p'tiip~hd, nu ,'~ot sa daruiesc; nu 0 sa ai copii sanato~i de la mine, de aceea ia-ti gentuta ~i fugi de mine cat poti de repede". În societatea Occidentala contemporana se poate observa 0 imagine pe deplin naturala. Un tanar Îndragostit invita 0 fatii la restaurant, iar mancarea ~i bautura le plate~te fiecare strict pe jumiitate. Sau taniirul Îndragostit 0 duce pe prietena lui cu ma~ina la lucru. Ba Îi plate~te benzina, Întinzand banii la sfâr~itul unei calatorii fericite comune. Apoi medicii, oamenii de ~tiintii, psihologii W bat capul Întrebandu-se de ce În familiile occidentale nu se prea nasc copii. Ma Întorc din nou la tema privind 'problemele cu prietenii. Se pare ca situatia Începe sa se clarifice. Pentru a stabili cati prieteni ai, trebuie sa-ti pui Întrebarea: de dragul cui e~ti gata sa-ti sacrifici timpul, banii, sanatatea ~i viata În ultima instantii?
278

>f:oH ",...

ciudat, se gânde~te el, eu fac din ce În ce mai multe pentru ea, dar ea s-a Îndragostit de un papa-lapte ~i vrea sa ma pârâseasca. Multor parinti le este mila de copiii lor ~i nu le permit sa aiba grija de ei, sa faca ordine prin casa, sa lucreze prin gradina ~i dupa aceea se Întreaba de ce nu sunt iubiti de copii. Cu cât transmiterea energiei, a caldurii ~i iubirii devine În copilarie un obicei, cu atât mai sânato~i vor fi urma~ii. Deci, nu este suficient numai sa ai grija de altii, trebuie sa-i ajuti sa
"

?aca În suflet nu existâ 0 nâzuintâ permanenta spre iubire,. Inseamna ca trebuie sa Începi cu tine Însuti. Eu continuu sa Înot În marea lini~tita, Încet-Încet Îmi pierd problemele ~i pe mine Însumi, ma dizol v treptat În marea pe care se revarsa soarele generos de sud.

procedeze ~i ei la fel. Asta În primul rând. În al doilea rând,
trebuie sa ajuti sufletul. În acest caz, numai banii ~i ajutorul material pot chiar sa dauneze. Multi ajutâ numai corpul ~i apoi se mira ca prin aceasta omul se strica. Fiecare om trebuie sa aiba un impuls spre dezvoltare. Când el este flamand, are loc 0 emanare de energie. Orice stres este Întotdeauna Însotit de 0 emanare crescuta de energie ~i aceasta energie ne permite sa cream, sa ne schimbam ~i sa schimbâm mediul Înconjurator. Tocmai de aceea, Înfometarea vindeca. Energia care este emanata elibereaza organismul de zgura, Îi reconstruie~te ~i Îi Întinere~te. Daca omul nu simte senzatia de foame, nu emana energie, aceasta se depoziteaza În el ducând la numeroase boli. De aceea, trebuie sa-l hranim pe cel flamand ~i sa-I obligam sa flamânzeasca pe cel satul. ~i Într-un caz ~i În celai ait, aceasta va fi 0 manifestare de grija. Notiunea noastra de azi despre binefaceri se rezuma numai la satisfacerea superficiala a dorintelor. Deseori, ajutând corpul, noi daunam sufletului. Este destul de greu de determinat cum, pe cine ~i când sa ajutam

280

281

"""

"';-.-

1:

CONSULTATIE

1

Puteti sa-mi explicati de ce? - Tineti minte ca Biblia ne Îndeamna sa ne bucuram Întotdeauna ~i sa nu ciidem În depresie. Daca descriem cum arata emotia iubirii. atunci se poate prezenta ca 0 bucurie care se pastreaza În momente de tristete. Când noi ne rugam, deseori. pe neobservate, tragem dupa noi emotiile neÎnchise ale Îf\iosirii. fricii ~i supararii. Ei. cu un asemenea bagaj. este natural ca rugaciunea nu va fi eficientii. Noi depindem de toate lucrurile catre care nazuim În mod serios. De aceea umorul distruge perceptia obi~nuita a lumii. Acel ceva pe care noi de obicei il condamnam, care ne deprima. de care ne este frica sau de care ne este mila. În anecdota stâme~te numai râsu!. De aceea umorul este deseori mai aproape de logica Divina decât 0 morala trasa În mod serios. Acum, numero~i medici Încep sa foloseasca umorul ca medicament. Deja a devenit arhicunoscut cazul unui bolnav de cancer Îara sperante care a hotarât În cele din urma sa vizioneze toate filmele de comedie, iar dupa aceasta s-a Însaniito~it. Distrugerea stereotipurilor obi~nuite Înseamna schimbarea structurii noastre informationale. În consecintii. este ~i mai u~or sa iube~ti. Se poate trage concluzia: orice s-ar Întâmpla. trebuie pastrata emotia pozitiva. Atunci toate bolile trec ~i toate vor fi urmate de realizari. Dar, mergând numai dupa emotiile pozitive, noi putem sa fugim de Divin. Sexul, mâncarea. banii. renumele constituie totu~i de asemenea emotii pozitive. Cu cât yom nazui mai mult catre acestea, cu atât mai putemic. se vor

1 ~

j
Memoria elibereaza evenimentele din trecut. Eu traiesc prin prezent. Continuu consultatia. Interesant. - ma gândesc eu. - se pare ca la mine s-a mai Încheiat 0 perioada de zece ani de activitate. În toti ace~ti ani eu am scris despre ceea ce nu trebuie Îacut ~i am cercetat toate formele agresiunii ~i iubirii. Astfel, s-a creat Întelegerea lumii. Acum. când totul este mai mult sau mai putin clar a Început sa apara 0 problema: "Ce se poate face $i cum sa faci acest lucru?" Adica, a sosit timpul practicii. Probabil ca ~i consultatia se va schimba Într-un fel dupa aceasta. Îmi aduc aminte de 0 poveste sincera a unei paciente. - $titi ceva. - a spus ea, - eu rn-am rugat În permanentii ~i nu mi-a ajutat la nimic. Îmi simteam sufletul ca 0 piatra. Am Început sa iau totul În gluma. sa percep ca pe ceva hazliu ~i sa transform totul În bancuri. iar sufletul mi-a devenit mai u~or.

i ~ t. ~'\ f' f

282

283

"'"",;.,.

acumula probleme invizibile cu toate ca la exterior se vor produce Îmbunatatiri. Americanii zâmbesc tot timpul, tot timpul spun O.K., Însa cu toate acestea majoritatea sufera de depresie. Aici, probabil ca joaca un roi Însu~i specificul (iirii: pe teritoriul Statelor Unite nu a avut loc nici un râzboi, exista un permanent aflux de emigranti, adica (ara este orientata spre consum. De aceea procesele de Îmbatrânire a civilizatiei aici au loc mult mai rapid "decât În alte (iiri. Emotiile de tristete ~i de bucurie s-au repartizat interesant ~i În perioada postcre~tina. Catolicismul a adoptat un tip de gândire occidental. Fecioara Maria În tablouri apare pur ~i simplu ca 0 femeie pamânteana fericita, bucurându-se de faptul ca a nascut un copil bun. Emotia fericirii ~i a bunastarii ascunde sentimentul adevarat de iubire pe care trebuie sa-I reflecte tabloul. Tineti minte cele spuse de Esenin: "Celor duri Ii se da bucurie, celor blânzi Ii se da tristete"? Cel delicat este spiritual, cu sentimente fine, adica orientat mult mai mult spre viitor decât spre prezent. Ortodoxia a adoptat un tip de gândire oriental, În ea, dimpotri va, tristetea acopera deseori adevaratul sentiment al iubirii. În catolicism, importan(a omului este exagerata, iar În ortodoxie este diminuatâ. Acestea sunt ca doi parinti: unul se Închina În fa(a copilului ~iÎi permite totul, iar al doilea ÎI tine din scurt ~i nu-i permite nimic. Iubirea permite sa se Îmbine aceste contradictii ~i nu se supune nici uneia dintre ele. Daca Dumnezeu a permis existen(a ateilor probabil ca acest lucru nu este Întâmplator.
284

Orice ateu este un credincios intuitiv daca el nu se dezice de iubire, daca da mai mult decât ia; daca accepta orice schimbare a destinului. Chinezii, spre exemplu, nu au 0 credin(ii determinata. Dar 0 atitudine corecta fata de lume la ei exista de cand e lumea. Exista credincio~i În esenta ~i credincio~i În forma. Cu cât se acorda mai multa atentie ritualurilor ~i regulilor, cu atât mai repede se degradeaza continutul ~i triumfii forma. De aceea Hristos a fost Împotriva principiilor, mai cu seama a acelora care pareau a fi de neclintit. Mi-a distras atentia 0 bataie În u~a. Intra un barbat cu fiica sa. Îmi aduc aminte de ei. Ei au mai fost cândva la consultatie. Nu-mi aduc Însa aminte care este problema lor ~i i-am diagnosticat din nou. - Din pâcate, trebuie sa va amarasc, - spun eu. - Fata nu este capabila sa treaca nici prin cea mai mica situatie traumatizanta. Zdruncinarea fericirii sentimentale nu poate trece ca Înainte. Deocamdatâ nu vad rezultatele lucrului asupra propriei persoane. Tatal ma corecteaza precaut:
17

- $titi ceva, noi totu~i am lucrat luni de zile intensiv, cu Încordare, iar schimbari, de~i exterioare, deja apar. Pâna la consultatie, dupa dumneavoastra, ea a Înva(at la 0 ~oala de Înapoiali mintal ~i nu putea sa comunice cu baieti. Acum ea Înva(ii Într-o ~coala normala ~i are un prieten. M-am simtit penibil. Tabloul exterior este Într-adevar mai bun decât rn-am a~teptat. Dar daca parametrii nu sunt prea 285

«"''<-,. buni, Înseamna ca secretul consta În copii ~i În nepoti. Emotiile lor nu permit sa aiba loc situatii de stres În ceea ce prive~te dragostea. - Dumneavoastra Începeti acum cea mai interesanta activitate, - spun eu. - Pentru a ajuta urma~ii,este important sa eliminati agresiunea fatii de ei, adica sa eliminati agresiunea fatii de viitor. Pentru aceasta trebuie depa~ita dependenta de viitor. Dependenta de prezent se manifesta prin agresiunea fatii de altii. Dependenta fata de viitor se manifesta În primul rând
J

schimbare ~i solutionare a conflictului. Însa daca ne angajam În conflict, ne suparam pe celalalt, atunci pierdem energia ~i un asemenea conflict devine de nerezolvat. Tatal cu fiica pleaca ~ieu a~tept urmatorul pacient. Dar trecutul se schimbii, mi-a aparut ideea. În mod real se schimba dupa consultatie. În general este pe deplin logic; daca se schimba trecutul, atunci trebuie sa se schimbe ~i viitorul. Înainte eu Întotdeauna am comparat starea prezenta a pacientului cu starea lui existenta pâna la consultatie ~i am tras concluzii. Iata ca 0 data am consultat 0 marna cu fiica ei. La f fiica a Început 0 schimbare foarte buna. Eu am hotarât s-o examinez ~i sa compar starea ei. Deja Îi examinasem trecutul de nenumiirate ori. Dar am uitat cum arata acesta. Iata ca eu, ca de obicei, rna Întorc În trecut ~i Încerc sa obtin informatia despre starea ei de pâna la consultatie, dar brusc a Început sa ma doara capul. Fixez izbucnirea programului de autodistrugere În câmpul meu. Eu am diagnosticat comitiind ni~te serioase Încalcari. Acest lucru e periculos. Trebuie sa viid imediat care e cauza. Am Înteles: starea ei s-a schimbat deja pâna la consultatie, iar eu, amintindu-mi tabloul obi~nuit, am Încercat sa-l restabilesc ~i În felul acesta am distrus prezentul ~i viitorul ei. Se pare ca prin rugaciune ~i adresare catre Dumnezeu, nu poti sa te schimbi numai pe tine Însuti ci, În acela~i timp, se schimba ~itrecutul ~i viitorul. Iata de ce chiar ~i cei mai inveterati pacato~i, adresându-se lui Dumnezeu, au obtinut iertarea, adica un nou destin. Trecutul a Încetat sa mai aiba influenta asupra lor Întrucât ela

prin agresiunea fatii de sine. FricHe, Îndoielile, depresia,
sperantele, irascibilitatea, toate acestea sunt caracteristicile dependentei de viitor. Viitorul se poate Înfrunta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu pe fondul distrugerii viitorului ~i a unei emanari maxime de energie. Daca dumneavoastra a~teptati ceva de la viitor, aceasta Înseamna ca ati Încetat sa diiruiti ~i Începeti sa luati. Cu cât a~teptati ceva de la viitor cu 0 mai mare ardoare, cu atât mai mult Încercati sa stoarceti energia. Este natural ca nu yeti primi acest viitor. Noi primim acel viitor care este plin de energie. Se poate visa la viitor, dar nu trebuie sa a~teptam nimic de la el. Cu cât a~tept mai multe de la un ait om, cu atât mai mult depind de el ~i cu atât mai mult ma supiir pe el. În principiu, omul supiiracios este un vampir. Firea suparacioasa Înseamna pretentii crescute fata de alte persoane, ceea ce este semnul lipsei de energie. Înseamna ca În momentul oriciirei neplaceri din partea altor persoane este nevoie sa niizuie~ti spre sentimentul iubirii. Aceasta da energie pentru propria

t

l'
'p

287

'4c" "<-.-

devenit altul. În conceptia hindu~ilor despre karma asemenea lucru nu exista. Pentru tot ceea ce ai flicut, tu trebuie sa lucrezi asupra propriei persoane. Nu te poti schimba. Daci! e~ti bogat Înseamna ci! Îti este Mrazit si! fii bogat, este karma ta, este casta ta. Daci! e~ti Întelept, atunci a~a ai si! fii tu, copiii ti!i ~i nepo(ii; daci! e~ti pi!ci!tos, atunci la fel vor fi urma~ii ti!i. Acum zece mii de ani, 0 asemenea conceptie asupra lucrurilor a fost justificati! ~i a contribuit la dezvoltarea societi!tii. Caracterul pe care I-a primit omul din na~tere de la pilrin(ii sai, cu acel caracter el trebuie si! existe. Cu cinci mii de ani În urma, 0 asemenea concep(ie asupra lucrurilor a Încetat si! mai fie de neclintit. Cu doui! mii de ani În urma, aceasti! conceptie a fost pusi! la Îndoiala. Iisus Hristos a distrus conceptia obi~nuiti! despre destinul omului. Dar pâni! În prezent, ~tiin(a oficiali! afirmi!: ,,Este imposibil si! schimbi caracterul". Filra credin(ii În Dumnezeu, Într-adevi!r, nu e posibil. Dar faptul ci! acest caracter se schimbi!, ÎI observ la pacientii mei. Se aude 0 bataie timidi! În u~i!. Intri! 0 fata ~i se a~eazi! pe scaun. Chipul ei mi s-a parut cunoscut. Încerc sa-mi aduc aminte, dar nu pot. Ea Începe sa zâmbeasci!. În acest moment mi-a fulgerat un gând: cancer, condarnnata de medici: Îndepi!rtarea ochilor. Îmi aduc aminte cât de ri!u i-a fost dupi! consultatie. Atunci eu am refuzat si! comunic telefonic cu parin(ii. Numai la ea am vi!zut capacitatea de a se schimba. - Acum mie Îmi este bine, - spune fata zâmbind. - Dar, este adevi!rat, a mai ri!mas 0 mici! problemi!.
288

- Asta este problema ta viitoare cu bi!rbatii, - spun eu. Aceasti! problemi! nu 0 traversezi pâna la capi!t. Ai cam putina iubire deocamdati!, dar chiar ~i viitorii copii se prezinti! la tine mai bine. Ea s-a uitat piezi~ la mine. - Dar dumneavoastra ati descris cazul meu Într-o carte. - Da, - dau din cap, - l-am descris. - Dar eu acum sunt cu totul alta. Eu nu mai sunt persoana care am fost Înainte. - Eu am scris despre cealalta. Se poate considera ca am scris despre un om strain.

- ~titi ceva, la Început a fost greu sa ma schimb iar apoi
totul a devenit din ce În ce mai u~or. eu. - Dar când mi s-a spus: cancer, metastazi! ~i nici 0 ~ansi! de supravietuire, eu am Înteles ca acest om din mine a murit. Mam hoti!rât si!devin altul ~iam devenit. Fata zâmbe~te din nou. - ~titi, se pare ci! ~ieu am avut metastaze. - Au fost sau nu au fost, nu mai este esential. Acum la tine lipsqte viziunea vointei Divine ~i iubirea fa(ii de toti. Trebuie sa gânde~ti ~i si! vezi Divinul mai des decât umanul. Atunci Încetezi si! te mai sprijini pe uman În esen(a sa ~i orice schimbi!ri ale umanului nu te vor mai distruge, ci te vor dezvolta. Du-te ~i lucreaza asupra propriei persoane. Ea pleaca. Eu stau Încercând si! mi! deconectez de toate. Cât de greu este sa schimbi opinia obi~nuita asupra lucrurilor! Îmi

- La mine s-a Întâmplat acela~i lucru, - spun

289

.,,, "<-.amintesc varsta. Siava lui Dumnezeu, slava lui Dumnezeu! - a exclamat cum 0 data, dupa lectii, rn-a abordat 0 femeie În Femeia coboara glasul ~i conspirativ ma Întreaba: Spuneti-mi, dar de barfit se poate? Pentru dumneavoastra nu e de dorit.

ea. - Fiul meu trebuia sa moara. El a trecut printr-o operatie grea - cranio-cerebrala. Veti putea determina cauza bolii? Cum sa scap de frica de aceasta situatie? - Frica - este dependenta de viitor. Dumneavoastra sunteti ata~ata de acesta nu numai prin frica, dar ~i prin critica permanentâ ~i condamnarea celorlalti. Înainte s-a cautat În "permanenta În oameni raul, au fost criticati ~i condamnati, nu-i a~a? rar acumularea de câtre dumneavoastra a condamnarii ~i criticii s-a constituit Într-un program de autodistrugere ~i a lovit În cap baiatul. - Desigur, desigur! se tanguie~te ea. Cati oameni nu am Înjurat eu! Dar acum am devenit cu totul alta, uitati-va la mine. - Da, vad ca sunteti alta. Într-adevar, din ce În ce mai bine. Dar acest lucru e numai la suprafata. Launtric, Însa, mai trebuie sa lucrati asupra propriei persoane. - Ce se Întampla, condamnarea se mai strecoara la suprafata? - Exista, - spun eu zambind. - ~titi care este cel mai Îngrozitor semn de ata~ament fata de viitor? Ea se uita speriata la mine: - Care?
Sentimentul propriei dreptati. Acest sentiment Îi face pe toti vinovati. Încetati sa considerati ca aveti dreptate În toate ~i atunci dispar vinovatii.

- Dar cum sa traie~ti fara a~a ceva, - se mira ea. - Noi ne Întalnim cu prietenele ~i trebuie sa discutam ceva! Ei bine - spun eu - daca purtati 0 discutie despre un om ~i daca de dumneavoastra dorinta Încercati fata de el un analiza iubire, de a-I ajuta, atunci oarecare sentiment

comportamentului

acestuia duce la generalizarea

gre~elilor lui

~i la Întelegerea modului În care trebuie ajutat ~i cum trebuie el sa se schimbe. Daca la dumneavoastra nu are dreptate, el nu e cumsecade", ulterioara superioritate distrugerea despre acest va action a asupra prima emotie spune: "El atunci Întreaga discutie sentimentului de la

acumularii

asupra lui ~i, la urma urmei, În subcon~tient, lui. La Început Întrebati-va om. pentru a-I ajuta sau pentru

cu ce scop discutati a-i aduce

prejudicii, iar dupa aceea Începeti sa barfiti dit doriti. Dar acest lucru este putin probabil sa-I reu~iti. Astfel, este mai bine sa te abtii sa condamni alti oameni. Tineti minte: cuvantul "convorbire" ~i "condamnare" aproape ca nu se deosebesc. Acest lucru nu e Întamplâtor. Privesc pe fereastra larg deschisa. Înainte Îmi spuneam: "Eu tratez oameni;". Apoi am Început sa spun: "Eu Îi ajut pe

oameni sa se Însànâto~eascâ". Acum nu mai tratez ~i nu mai
ajut. Eu Împarta~esc Divinului. experienta ~i oamenii experienta mea referitoare la atingerea de care au ne voie de ideile mele,

mea, vin la mine ~i le obtin. Ace~tia sunt oamenii

290

291

,,<., "'""

carora nu le este frica, nu condamna, nu se supara ~i nu regreta. Ei devin al!ii ~i ma ajuta pe mine Însumi sa ma schimb.

La. Editura

Dharana:

seria de autor Lazarev Serghei Nikolaevici DIA GNOSTICA REA KA RMEI
Au apârut: cartea intai SISTEMUL AUTDREGLARII CÂMPURILOR cartea a doua KARMA PURA cartea a treia IUBIREA cartea a patra PRIVIRE ÎN VIITOR cartea a cincea RASPUNSURILAÎNTREBARI cartea a $asea TREPTE CATRE DIVINITATE cartea a $aptea TRANSCENDEREA FERICIRII cartea a opta DIALOGURI cartea a noua ÎNDRUMAR DE SUPRA VIETUIRÊ În curând: carlea a zecea, În care autorulincheie sistemul, ~iprimele tre; suplimente video la "Diagnosticarea kannei". Alte apari!ii: EV $1 VALERlU POPA CANCERVL, BOMA INCVRABlLA' (autar Petre Anca)

-

ÎN ACTE E$Tl VIV - valum de paezii (autor Traian Cllin Uba) ZORILOR ZABRANIC
r3

- valum

de poezii

(autor Venera Antonescu)

292

:t2-y~ -',<."

GHID
SISTEMUL DE CARTE PRIN PO~TÀPLATA RAMBURS

DE UTILIZARE CASETELOR

A

...

Puteti, comanda oricare din cartile aparute la Editura , Dharana ~i le ve\i primi prin po~ta În cel mai scur! timp. Plata 0 ve\i face ramburs, la primirea coletului. Transmite\i comanda prin po~ta, telefon sau e-mail.

Editura Dharana Bucure~ti, O.P.53 C.P:52 Tel. 021.337.24.24 e-mail: busuioe@penet.ro

Numero~i pacien!i, lucrand cu casetele, observa particularitatea influen!ei acestora În compara!ie cu intorma(iile prezentate În car!i. La mul!i se na~te Întrebarea: care dintre casete este mai bine sa le vizionezi? Din punctul meu de
vedere, aceastâ Întrebare este asemânâtoare ClIurmâtoarea: ce clasa sa ma Înscriu? Poate În clasa a zecea?'" Lucrurile sunt destul de u~oare ~i la Îndemana de con~tiin!a min!ii noastre, noastre. Timp de douazeci U~urin!a exterioara propriei persoane, de ani eu rn-am ocupat de cercetarea Îi induce În eroare pe mul!i sa aiba 0 atitudine serioasa a modului În care sa prezint informa(ia pe videocasete. a prezentarii cititori, de aceea cei care doresc În mad serias sâ lucreze asupra eu cred ca trebuie Cu stima, Autorul serioasa ta(a de prezentarea tuturor videocasetelor. Însa sunt greu percepute ~i emo!iile "În

Cumparând În acest mod, benef,i,ciati de 10 % reducere din pretul de librarie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful