Universitatea “Petru Maior”, Tg-Mureş Facultatea: Inginerie Industriala şi Managerială Secţia: Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie Disciplina: Procese

şi Echipamente de Epurare a Apelor

PROIECT DE AN PROIECTAREA UNEI INSTALAŢII SIMPLE DE EPURARE ŞI TRANSPORT A GAZELOR PROVENITE DE LA CONCASAREA UNOR MATERIALE

Responsabil disciplină: s.l.dr.ing. Porcar Dan Îndrumător proiect: s.l. dr. ing. Porcar Dan Student: Costea Valentin

2012

Cuprins
MEMORIU DE PREZENTARE...........................................................................................................................2 1. Generalităţi ............................................................................................................................................2 2. Descrierea instalatiei .............................................................................................................................2 3. Ciclonul. Mod de funcţionare ................................................................................................................3 Alegerea materialului ....................................................................................................................................4 4. Epuratorul secundar. Generalităţi .......................................................................................................4 5. Ventilatoarele. Dimensionare şi caracteristici ......................................................................................7 6.Amplasarea ciclonului, posibilităţi de acces ...........................................................................................8 7.Măsuri speciale de protecţia muncii avute în vedere la proiecterea separatorului ..............................8 BREVIAR DE CALCULE ................................................................................................................................. 10 Calculul randamentului de epurare........................................................................................................ 10 Calculul de dimensionare al ciclonului ................................................................................................... 12 Determinarea vitezelor în ciclon ............................................................................................................ 13 Calculul lungimii de epurare................................................................................................................... 13 Calculul diametrului particulei critice..................................................................................................... 15 Calculul randamentelor pe fracţiuni granulometrice ............................................................................. 16 Calculul fracţiunilor rămase neepurate .................................................................................................. 17 Calculul randamentului total de epurare ............................................................................................... 17 Calculul fracţiunilor neepurate la ieşirea din bateria de cicloane .......................................................... 18 Calculul concentraţiei de praf la ieşirea din epurator ............................................................................ 18 Calculul timpului unui ciclu de epurare .................................................................................................. 18 Calculul pierderilor de presiune ............................................................................................................. 19 Calculul pierderilor liniare de presiune .................................................................................................. 20 Calculul pierderilor locale de presiune ................................................................................................... 21 Calculul de presiune în aparate .............................................................................................................. 23 Calculul puterii de antrenare a motorului ventilatorului ....................................................................... 24 Alegerea ventilatorului ........................................................................................................................... 24 Concluzii ..................................................................................................................................................... 25 Bibliografie ................................................................................................................................................. 26

1

rolul separatorului de praf este de a desprinde materialul transportat din curentul de aer care urmează să fie evacuat în atmosferă liberă. fie montate în baterii. 2. să se lucreze eventual cu materiale care produc pulberi mai puţin periculoase. conform actelor normative în vigoare. este necesar să se încerce mai întâi ca prin procedee tehnologice să se reducă cantităţile de praf degajate. trebuie sa fie curaţate de praf care apoi este evacuat în atmosferă. Descrierea instalatiei Instalaţia este formată din : ■ concasor . La proiectarea instalaţiilor de desprăfuire este important să se cunoască atât natura şi cantitatea substanţelor degajate. dar al cărui cost este în general mult mai mic decat al oricarui separator. 2 . Ele se realizează pentru eliminarea pericolului de îmbolnăvire a muncitorilor. Instalaţiile de desprăfuire au drept scop captarea particulelor de substanţe degajate şi evacuarea lor din spaţiul încăperii.MEMORIU DE PREZENTARE 1. cât şi gama de dimensiuni ale particulelor mai ales ale celor fine. ■ ventilator . Deoarece realizarea şi exploatarea instalaţiilor de desprafuire implică costuri mari. protejarea aparaturii electrice şi electronice existente în secţie. ■ coş . precum şi pentru recuperarea substanţelor preţioase în vederea reutilizării lor. ■ epurator . Se porneşte prin calcul de la o limită care se consideră maximă. ■ 3 tronsoane. ■ ciclon . protejarea utilajelor de uzură rapidă. aerul încarcat cu praf din instalaţiile de desprăfuire. Generalităţi Pentru protecţia atmosferei împotriva poluării. menţinandu-se în suspensie în aer. sub această limită praful nu mai poate fi reţinut. Separarea prafului prin centrifugare nu este nelimitată. În cazul transportului în scop tehnologic. Cicloanele au o întrebuinţare largă în toate domeniile de captare a prafului şi sunt folosite fie ca aparate individuale. Ciclonul este un separator cu o deficienţă iniţial admisă. care nu se depun.

care are lungimea de 3 m. În anumite limite. prin tronsonul al doilea cu o lungime de 110 m. Ciclonul. Aerul încărcat cu praf este introdus tangenţial în partea superioară a mantalei căpătând astfel o mişcare după o spirală descendentă. Pe tronsonul 3. Este cel mai cunoscut separator.. adică cu masa particulelor. ce se monteaza în baterii formând multicicloane. Din ciclon. Aerul impurificat este transportat cu o viteză de 9 m/s printrun prim tronson lung de 210 m.catre ciclon. determinată de viteza de intrare tangenţială a amestecului şi cu scăderea diametrului mantalei ciclonului. Pentru a se asigura o epurare eficientă. acesta având o înclinaţie mare faţă de axa orizontală. cu o viteză de 9 m/s. gradul de separare al cicloanelor creşte cu forţa centrifugă. aerul curăţit ieşind prin tubul interior central. Cicloanele sunt aparate care folosesc principiul de epurare centrifugal. Intrarea şi ieşirea gazelor se face prin partea superioară. 3. sunt frânate în mişcarea lor şi curg apoi spre conul inferior. XIX. aerul impurificat trebuie să execute în ciclon cel puţin două rotaţii complete în jurul tubului central.gazul cu particule fine în suspensie. Aceste aparate sunt cele mai folosite aparate pentru desprăfuirea grosieră folosită în practică. Depunerea prafului în buncăr se face sub acţiunea forţei gravitaţionale. cu 6 coturi la 90°. de asemenea cicloane cu diametre mai mici de 50.250 mm.. gazele epurate sunt transportate cu o viteza de 6 m/s în ventilator iar de aici sunt ventilate în coş. cu 4 coturi de 90°. Se realizează. Forţa centrifugală ia naştere la introducerea tangenţială a unui curent de aer într-un tub cilindric sau conic. cicloanele se construiesc de obicei cu un diametru maxim de 1 m. cu 1 cot la 60°. Evacuarea prafului se face în partea inferioară unde ciclonul este prevazut cu un buncăr. Mod de funcţionare Ciclonul este un aparat brevetat la sfârşitul sec. 3 . În interiorul mantalei se gaseşte un tub cilindric de evacuare a aerului curăţit. trece în epuratorul secundar unde are loc epurarea. Datorită forţei centrifuge. Ciclonul se compune dintr-o manta cilindrică din tablă.Concasorul este acoperit cu o hotă. Din aceste motive. particulele solide sunt proiectate pe pereţii mantalei. cu viteza de rotire a particulelor. terminată la partea inferioară cu un con cu orificiu de evacuare a prafului.

prezintă o largă utilizare în industrie alături de separatoarele umede.K.Schiţa instalaţiei de epurare gaze Alegerea materialului Pentru cicloane folosite la temperatura de 20°C se poate alege ca material de construcţie a ciclonului OL 37 sau OL 42. În general.K. combaterea prafului este îndreptată mai ales spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă direct la locul de producţie . unde praful acţionează în afară de căile respiratorii şi asupra ochilor. provocând leziuni mecanice sau chimice . se recurge adesea la filtre cu saci.2. Instalaţiile pentru desprăfuirea aerului cu ajutorul materialelor textile filtrante sub formă de saci cilindrici sau suprafeţe plane denumite filtre cu saci. în primul rând pentru protecţia atmosferei în zonele învecinate . având uneori şi acţiuni asupra mai multor organe. ca şi asupra pielii. Caracteristicile filtrelor se diferenţiază prin parametrii de lucru: 4 .1. 4. Fizicienii care s-au ocupat cel mai mult de teoria filtrării au fost: Fuks (Rusia). Acolo unde condiţiile locale pretind un grad avansat de reţinere a prafului (zone locuite sau zone industriale pentru care praful chiar în cantităţi mici este dăunător activităţii). Kangro (Germania). Generalităţi Problema combaterii gazelor dăunătoare în diverse industrii se pune. fiecare firmă producătoare de materiale filtrante are angajaţi care să se ocupe de problemele legate direct de teoria filtrării pe materialele produse în firmă. Epuratorul secundar. cicloane sau electrofiltre. Davis (Anglia). care în cazul exploatării corecte dau rezultate foarte bune. Pentru ciclonul proiectat se alege OL 37. Pentru temperaturi mai ridicate se alege oţel refractar.

pentru că în spaţiile din interiorul elementelor filtrante nu pătrunde aer cu praf ci aer filtrat. Pentru a se evita strivirea şi obturarea sacilor.debitul. conducte de gaze brute cu secţiune mare . carcasele cilindrice rezistă mai bine la presiuni şi în special la depresiuni mari. Pentru a se evita această situaţie se decurge la diverse soluţii constructive. temperatura . curentul de aer la modelele cu scuturare manuală sau semiautomată este întrerupt. intervin factori de eficienţă şi economicitate. prevăzute cu dispozitive de evacuare a prafului. Această soluţie este întîlnită destul de fregvent la tipurile de filtre moderne care au sacii cilindrici cu diametre mici. unele tipuri sunt prevăzute cu inele de rigidizare care sunt fixate pe saci sau cu grătare metalice din vergele montate în interiorul sacilor. Din analizele efectuate a rezultat în mod evident că gradul de încărcare a aerului cu praf respectiv concentraţia condiţionează în mare măsură funcţionalitatea filtrelor cu saci. Unele tipuri de filtre sunt proiectate să funcţioneze numai la aspiraţie datorită particularităţi lor funcţionale sau în scopul protejării ventilatorului de efectul de abraziune al prafurilor. care sunt adoptate în majoritatea cazurilor. altele pot fi utilizate numai la refulare sau mixt. Praful reţinut se depune pe suprafaţa interioară. forma cilindrică permite realizarea treptei preliminare de separare a prafului prin cicloane. De asemenea. La filtrele cu sisteme mai perfecţionate se produce inversarea curentului. precum şi prin posibilitatea de curăţire a suprafeţelor filtrante colmatate şi prin modul de evacuare a produselor reţinute. dar şi la filtrele de suprafaţă care au elementele filtrante de formă plană. cum sunt buncărele pentru decantare preliminară. iar gazul filtrat străbate de la interior spre exterior. Forma carcasei este un alt alt element distinctiv al filtrelor. carcase cilindrice cu intrare tangenţială de tipul celor adoptate la filtrele-ciclon. la concentraţii mari apare necesitatea curăţirii la intervale foarte scurte a sacilor în caz contrar se produce colmatarea excesivă a acestora cu urmări nefavorabile asupra pierderilor de presiune a stabilităţii debitului de aer şi a consumului specific de energie. iar în timpul curăţirii invers. Circulaţia din exterior spre interior este avantajoasă prin faptul că permite compactizări mai avansate a suprafeţelor filtrante. Astfel. La filtrele cu carcase cilindrice se pot adopta dispozitive de curăţire rotativă. La alte tipuri sensul normal de circulaţie al gazelor este de la exterior la interior. umiditatea şi acţiunea chimică a gazelor. De asemenea. cu spaţii înguste în interior. 5 . iar depozitul de praf se adună pe suprafaţa exterioară şi prin aceasta posibilităţile de înfundare sunt mai reduse.Acestea din urmă prezintă dezavantajul că în anumite situaţii produc înfundări. putând fi confecţionate din tablă mai subţire. în timpul curăţirii.

cu şnecuri şi ecluze care se întâlnesc în majoritate şi altele cu evacuare discontinuă cu clapele montate la baza buncărelor. utilizate iniţial au fost înlocuite în prezent prin ţesături din fibre sintetice. containere metalice sau saci de hârtie. Din punct de vedere al sistemelor de evacuare a prafului. O realizare economică a sistemelor de evacuare a prafului colectat în filtre. de exemplu. Unele tipuri de filtre destinate pentru montare directă la silozuri sau depozite. Caracteristicile materialului filtrant şi al sistemelor de scuturare influenţiază în foarte mare măsură de aplicaţie al filtrelor pentru desprăfuire. mecanisme de închidere rapidă. Un sistem de prindere necorespunzatoare poate duce la uzuri premature ale elementelor filtrante. Ţesăturile naturale . limitele de temperatură la care poate funcţiona filtrul.Ca dezavantaj al carcasei cilindrice este de menţionat limitarea mărimii suprafeţei filtrante şi imposibilitatea construcţiei modulate. demontare sau pentru reglajul întinderii. prevăzute cu reglarea strângerii. cu textură mai mult sau mai puţin stransă. lâna şi bumbacul. Pentru a evita cusătura longitudinală a sacilor. de faptul dacă praful este deţeu sau produs valorificabil şi de modul cum se valorifică. consumul de energie pentru filtrare. Prin modulare se obţin unităţi mergând până la o suprafaţă de 700-800 mp. pot fi lipsite de buncăr şi accesorii pentru evacuarea prafului. costul întreţinerii. Sistemul clasic de fixare cu coliere s-a îmbunatăţit la tipurile modeme în utilizarea unor coliere înguste din tablă subţire flexibilă. ale căror cantităţi continuu ameliorate permit funcţionarea la temperaturi din ce in ce mai ridicate. au fost identificate modele cu evacuare mecanizată. Un factor deosebit de important în asigurarea unei exploatări optime a filtrelor cu saci este modul de fixare a elementelor filtrante şi cum este asigurat accesul pentru revizie sau pentru înlocuirea acestora. De materialul filtrant depinde eficienţa filtrelor. În cazul experimentărilor efectuate. Forma paralelipipedică este forma clasică a carcasei pentru majoritatea tipurilor de filtre. este funcţionarea intermitentă a şnecurilor şi a ecluzelor. care cu ajutorul unui sistem de automatizare pornite cu puţin timp înainte de începerea ciclului de curăţare a sacilor şi sunt oprite după întreruperea scuturării. cum este. necesitând eforturi pentru montare. ţesăturile pot fi netede sau scămoase. cazul sistemelor cu coliere care uzează sacii la extremităţi şi poate provoca neajunsuri la întreţinere. După natura prafurilor de filtrare. Soluţiile constructive sunt condiţionate de debitul orar de praf. care reprezintă un important neajuns în ceea ce priveşte confecţionarea 6 . s-a constatat că principala condiţie a evacuării prafului este asigurarea unei etanşeităţi foarte bune împotriva pătrunderii de aer fals. abrazivitatea sau proprietăţile lor adezive.

la scaderea debitului şi în cele din urmă la scoaterea din funcţiune a întregii instalaţii. Rolul dispozitivelor de curăţire este de a îndepărta de pe materialele filtrante praful care se acumulează pe parcursul filtrării. curăţirea se face la intervale mai mari. Se face din ce în ce mai des apel la ţesăturile din sticlă siliconizată. curăţirea este operaţia care se realizează prin mai multe procedee. 5.cât şi mai ales. Cele mecanice acţioneaza prin şocuri produse prin mecanisme cu came sau prin vibraţii longitudinale sau transversale produse cu electromagneţi şi cele cu inversarea curentului de aer. Rotorul este alcătuit din palete care diferă ca numar şi formă in funcţie de tipul ventilatorului. de regulă în timpul opririi cerute de procesele tehnologice. Periodicitatea curăţirii se determină în funcţie de concentraţia de praf. odata cu întreruperea din funcţiune a ventilatorului. Această presiune este imprimată de către ventilatoare prin consumarea unei energii. În această situaţie apar acumulări remanente de praf care se amplifică în timp şi duc la mărirea pierderilor de presiune. Carcasa are două racorduri din care unul pentru intrarea aerului şi celălalt pentru ieşirea aerului. 7 . Dacă mecanismele de curăţire nu acţionează la timp sau suficient de intens. se foloseşte procedeul de tricotare pe maşini circulare. cu excepţia unor modele mai puţin răspândite. materialul filtrant nu se poate regenera în mod corespunzator. La filtrele cu sisteme de curăţire automate. La sistemele semiautomate. La cele mai multe tipuri de filtre. Asemenea sisteme acţioneaza asupra unor grupuri de saci care nu sunt distribuiţi pe compartimente. Dimensionare şi caracteristici Pentru ca aerul să poată parcurge instalaţia de la un capat la celălalt este necesar să aibă o presiune care să întreţină mişcarea aerului şi să învingă rezistenţele opuse de elementele instalaţiei de curgere. Ventilatoarele. Ventilatoarele sunt maşini rotative care încarcă aerul cu energie. omogenitatea structurii acestuia. care rezistă la temperaturi de ordinul 250 grade Celsius. şi necesită sisteme de decolmatare prin contracurent de aer. curăţirea se execută la intervale precise comandate de sistemele de programare şi care sunt stabilite în funcţie de parametrii de lucru ai filtrului. capacitatea care se stabileste experimental şi depinde de limita care se impune pierderii de presiune. dar prezintă anumite dificultăţi în ceea ce priveşte fragilitatea lor. de solicitarea suprafeţei filtrante şi de capacitatea de acumulare cu praf a materialului filtrant în cursul unui ciclu. Ele se compun dintr-o carcasa şi un rotor acţionat de un motor electric.

dacă au dimensiuni mari. Cicloanele mari vin pe şantier neasamblate. posibilităţi de acces Cicloanele se montează în exterior. asamblarea realizandu-se la locul de montare. După încărcarea cu energie.Măsuri speciale de protecţia muncii avute în vedere la proiecterea separatorului Personalul de întretinere va urmări: . Cicloanele sunt prevăzute cu picioare de susţinere. sub aceste picioare se toarnă câte un bloc de beton. alcătuite din mai multe cicloane montate într-o încăpere specială. De aceea la turnarea blocurilor de beton se vor introduce în cofraj bucăţi de lemn în blocurile în care trebuie lăsate găurile pentru şuruburile de ancorare.Amplasarea ciclonului. 8 . La asamblare se pun în mod obligatoriu garnituri de carbon îmbibate cu ulei de in la îmbinările cu flanşe.axiale. 6.completarea acoperirilor (vopsea. Aerul intrat în carcasă este supus unei forţe centrifuge şi comprimat.centrifugale (radiale). Montarea se începe la 5-7 zile de la turnarea betonului. pe clădire.Prin învârtirea rotorului. aerul iese din carcasă şi pătrunde în tubulatura instalatiei. prinderea ciclonului de aceste blocuri realizându-se cu şuruburi de ancorare.completarea izolaţiei termice (la acele aparate care epurează fluide calde) pentru a evita condensările sau mărirea gradului de umiditate în interiorul aparatului. Când se montează pe fundaţie de beton. La aceste cicloane se mai execută căciuli de protecţie. prin comprimare. După forma lor constructiva şi după direcţia pe care o are aerul care parcurge carcasa. . emailare). Pentru montarea cicloanelor grele se folosesc macarale. în dreptul racordului de intrare se produce o depresiune care aspira aerul în interiorul carcasei. metalizare. se execută o construcţie metalică specială pentru susţinere. pe console fixate în zidărie sau. La instalaţiile cu debite foarte mari se utilizează baterii de cicloane. Poziţia acestor găuri se stabileşte prin măsurare pe ciclonul adus la şantier. 7. ventilatoarele sunt de doua tipuri: . gurile de evacuare a aerului fiind legate la o tubulatura comună. Înainte de montare se remediaza deformarile ap ărute în timpul transportului şi manipulării. .

. . atat la aparat cat şi la asamblarea acestuia cu conductele respective.gradul de eroziune la interior pentru a se evita spărturi în manta sau depuneri din cauza acestor eroziuni. .orice depunere pe conductele de intrare şi în interiorul ciclonului micşoreaza secţiunea acestora şi automat măresc vitezele de circulaţie.acoperirea eventualelor crăpături exterioare (la cicloanele din beton armat) cu chituri corespunzătoare (cu o buna aderenţă şi ancorare) şi acoperirea acestora cu material iniţial de protecţie.curăţirea de zăpadă. prin completarea părţilor deteriorate.verificarea continuă a vitezei de intrare în ciclon este absolut necesară deoarece rezistenţele cresc vertiginos odată cu creşterea acestei viteze. deci rezistenţele. ghiaţă a scărilor de acces în timpul iernii.curăţirea de praf a microcicloanelor înfundate (multicicloane). strangerea şuruburilor de asamblare şi înlocuirea celor uzate.starea garniturilor la racordarea cu conducte de aducţiune şi evacuare a fluidului de epurat şi epurat (înlocuirea acestora când nu mai sunt corespunzatoare). . polei. . .executarea reviziilor periodice conform planului de întreţinere al instalaţiei respective.menţinerea protecţiei contra coroziunii şi regiunii a construcţiei metalice care susţine aparatul. . pentru a se evita accidente în cazul unor intervenţii pentru control şi reparaţii.verificarea. 9 . . ..

BREVIAR DE CALCULE Calculul randamentului de epurare Să se calculeze şi să se proiecteze o instalaţie simplă de epurare şi transport a gazelor provenite de la concasarea unor materiale având următoarea distribuţie granulometrică: Diametrul particulei Dp [μm] <1 1÷3 3÷5 5 ÷ 10 10 ÷ 15 15 ÷ 20 20 ÷ 25 25 ÷ 30 > 30 C = 200 + 1∙10 = 210[mg / m3] Debitul de aer desprăfuit în instalaţie este: Q = 30 000 +(-1)10 200∙10 = 32000 [m3 / h] = 8.0.1 · 10 = 7 12.1 · 10 = 11 40 Concentraţia de praf măsurată în tubulatura de transport este: (1) (2) Tronson 1 Relaţia de calcul Tronson 1 Tronson 2 Tronson 3 20 + 1·10 10 + 1·10 3 Unitate de măsură m m m Nr de coturi 6 4 1 Nr de ramificaţii 1 1 - Unghiul de schimbare a direcţiei 90º 90º 60º Viteza gazelor pe tronson [m/s] 9 9 6 Vitezele de intrare – ieşire în .1 · 10 =4 6 + 0.0.1 · 10 = 3 5.1 · 10 = 8 11 + 0.1 · 10 = 4 3 + 0.1 · 10 = 12 10 + 0.0. 10 .din epuratoare vor fi identice cu vitezele de pe tronsoanele de transport.0.1 · 10 = 11 9 .8888 [m3/s] Schema bloc a instalaţiei de epurare este prezentată în figura de mai jos: Sursa de impurităţi Concasor Epurator primar Multiiclon Ventilator Tronson2 Tronson3 Coş de evacuare Fracţia granulometrică (pentru n = par) [%] 4 .

9343 m D – reprezintă diametrul exterior al ciclonului 11 .19 % Q=V*A Q – reprezintă debitul gazelor V – reprezintă viteza gazelor A – reprezintă aria de la ieşirea din multiciclon (5) √ √ √ (6) Vtr2 – reprezintă viteza pe tronsonul doi nrcicloane = 4 (7) D = 0.Observaţie: Cicloanele se vor monta în baterii de cicloane şi vor forma un multiciclon. Se limitează numărul de elemente al bateriei la 4 la cicloane. CMA = 50 mg/m3 = Cfinal CMA – reprezintă concentraţia maximă admisă (3) (4) η* = 76.

8xD 0.3357 300 1.0 e 0xD 0 Excentricitatea dintre axa flanşei de intrare şi mantaua ciclonului .7474 Lăţimea tronsonului de intrare b 0.7474 800 4.5605 Calculul de dimensionare al ciclonului Diametrul ciclonului [mm] Grosimea tablei[mm] Înălţimea tubului interior h 2xD 1.8029 Înălţimea ciclonului C H h 400 T 5.8xD 0.0 12 R m 0.0 f Distanta dintre axa zonei de evacuare si flanşa tubului de intrare Înălţimea tronsonului de intrare a 0.Diametrul exterior D 1xD 0.5xD 5.1386 2.1xD 2.8686 Înălţimea zonei superioare H 2.6xD 0.9343 Diametrul tubului interior Schiţa ciclon b d 0.0 Raza de racordare a tronsonului de intrare R 3.1868 a m 1000 5.8963 d D f 0.5 Înălţimea zonei tronconice T C 3xD 2.2xD 0.5xD 2.57xD 0.5325 Distanta dintre axa zonei de intrare si flanşa zonei de evacuare 600 3.

3357 – 0.1671 u = 4.Determinarea vitezelor în ciclon w2 = u2 + v2 w – reprezintă viteza reală v – reprezintă viteza tangenţială u – viteza axială √ ( ) (8) (9) (10) (11) ( ) (12) (13) √ ( ) w = 15.3413 ≈ 253.8032 p = 0.5325 = 1.3495 Calculul lungimii de epurare L1 = H – m L1 = 2.2 * D p = 0.8279 w2 = u2 + v2 → 253.2 * 0.1868 (16) (15) (14) → 13 .9343 = 0.9167 v = 15.

L0geom = L1 + L2 L0geom = 1.8032 + 0.3 kg/m3 ρp = 2300 kg/m3 νaer = 14.7371 m ( ( ) ) (17) (18) β=2 ρa = 1.5 * 10-6 Stokes dp = 10-5 ( ( ) ) 14 .9339 = 2.

Calculul diametrului particulei critice √ √ qx + qy = 7 (19) { ( ) 15 .

868 3.{ 5qx = 19.0082 0.4428 2.00076 qx + qy = 7 Tabel sintetic cu parametrii de funcţionare dp [μm] <1 1÷3 3÷5 5÷7.8566 7.9754 3.033 0.4283 8.99924 qy = 7 .8566÷10 10÷15 15÷20 20÷25 25÷30 >30 dpmed [μm] 1 2 4 6.1393 0.82 3.58 100 100 100 100 100 100 ηi* 0.qx → qy =3.9283 qi % n =10 3 4 4 3.7268 100 Calculul randamentelor pe fracţiuni granulometrice [ ( ) ] (20) [ ( ) ] 16 .9378 27.3 13.93 44.5368 17.2163 0 0 0 0 0 0 qiE % 23.00076 11 8 12 11 40 100 ηi % 0.4458 1 1 1 1 1 1 qiR % 2.7984 30.9962 → qx = 3.99924 3.

1393 * 100 = 13.99924 * (1 – 0.2163 % q6.4283 = 3.4458 *100 = 44.033) = 3.4283 = 0.0082) = 2.82 % η2 = 0.0082 * 100 = 0.868 % q4R = 4 * (1 – 0.9654 % q2R = 4 * (1 – 0.[ ( ) ] [ ( ) ] [ ( ) ] ηi = ηi* * 100 η1 = 0.1393) = 2.033 * 100 = 3.93 % η6.3 % η4 = 0.58 % Calculul fracţiunilor rămase neepurate qiR = qi * (1 – η1*) % q1R = 3 * (1 – 0.2163 % (21) Calculul randamentului total de epurare ∑ ∑ (22) 17 .4458) = 2.

( ) Calculul fracţiunilor neepurate la ieşirea din bateria de cicloane ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ (23) ∑ Calculul concentraţiei de praf la ieşirea din epurator ( CE < CMA CMA = 50 mg/m3 ( ) [ ] )[ ] (24) Calculul timpului unui ciclu de epurare (25) [ ] (26) (27) 18 .

1868 h=D Vcilindru = π * 0.6 7.01152 0.15 1.8975 - 21.1 - 2.4097 + 0.4097 m3 ( Vp = 0.34 19 .9167 V (m/s) ξ.1396 * 0.59 7.5606 1.5889 m3 ) Calculul pierderilor de presiune Tabel sintetic cu pierderile de presiune Denumire Elemente Hotă concasor Tronson 1 Lungime Coturi Ramificaţii de intrare Multiciclon Multiciclon Lungime Tronson 2 Coturi Ramificaţii Ventilator Tronson 3 Ventilator Lungime Nr.2829 - 9 15.( ) (28) p = 0.coturi Pierdere datarată Coş de evacuare lungimii Pierdere datorată înălţimii 1.5888 10.2 0.01095 λ L (m) 30 20 3 De (m) 1.1 0.2 * D = 0.1213 0.3733 6 1 1 0.1792 = 0.53 0.9343 = 0.01095 0.1213 0.4244 31.1 0. ξ500 K1 K2 Buc.5657 - 1 1 6 1 1 1 4 1 1 1 1 200 0.15 15.5606 1.1314 1 - 0.2 * 0.3733 6 9 0.9343 = 0.8975 200 0. Δpe Δpde (N/m2 10.

√ De – diametrul echivalent (29) √ √ (30) √ √ √ √ √ √ Calculul pierderilor liniare de presiune (32) λ – coeficient de pierdere liniară de presiune pe tronson L – lungimea tronsonului De – diametrul tronsonului ρaer – densitatea aerlui V – viteza aerului pe tronson (33) 20 (31) .

(34) νa = 14.5 *10-6 Lungimea tronsoanelor: L1 = 20 + 1 * 10 = 30 m L2 = 10 + 1 * 10 = 20 m L3 = 3 m Calculul pierderilor locale de presiune (35) V1 = 9 m/s 21 .

2 coeficientul pierderii de presiune în hotă  pierderi de presiune din coturi ξcot = 0.1 Ncot = 4 22 . valoarea lui diferă în funcţie de coturi. Pierderile de presiune locale pe tronsonul 1  pierderile de presiune din hotă ξh = 0.V2 = 9 m/s V3 = 6 m/s ξ – coeficient de pierdere de presiune.1 coeficientul pierderii de presiune din coturi Ncot = 6  pierderi de presiune din ramificaţii ξram = 0.15 coeficientul pierderii de presiune din ramificaţii Nram = 1 II. ramificaţii şi hote I. Pierderile de presiune locale pe tronsonul 2  pierederile ed presiune din coturi ξcot = 0.

15 Nram = 1 III. pierderile de presiune din ramificaţii ξram = 0.4343 ξciclon – se determină pe baza unui calcul de pierdere de presiune într-un ciclon standard de 500 mm K1 – coeficient ce ţine cont de diametrul ciclonului K2 – coeficient ce ţine cont de nr.5 = 0.1314 23 . de mişcări spirală în ciclon D – diametrul exterior al ciclonului ξciclon = 2 * 1 * 0.5 =0.5657 = 1.9343 -0.1 Ncot = 1 Calculul de presiune în aparate multiciclon (36) ξciclon = ξ500 * K1 * K2 Dd = D – 0. Pierderile de presiune locale pe tronsonul 3  pierderile de presiune din coturi ξcot = 0.

59 + 7.34 + 186.8975 + 21. 3867 Pa alegem un ventilator cu N = 11 kW tip ventilator V40 – 1120/3 motor N = 11kW.2829 + 0. Calculul costului instalaţiei Ccost = masa utilaj *costuri cost unitar = 5 €/kg masa utilaj = D/4 = 934.8433 KW Ke = 0.3 * 9.59 + 200 = 882.8433/0.875 € 24 .53 + 31.3071 + 382.3867 = 7843.81 =9.8785 + 10.81 * 30 = 382.8975 + 2. n = 1000 rpm înălţime H = 78 mm 1.9343 * 1000 = 934.5888 + 5.9 Ke – coeficient de transformare mecanică a energiei Δptotal = 15.9 Km = 0.59 Calculul puterii de antrenare a motorului ventilatorului Nt = Qn * Δptotal [W] Nr = N/Kv Kv = Km * Ke Ke = 0.3 cost = 233.3/4 = 233.575 * 5 = 1167.4244 + 10.8888 * 882.575 kg D = 0.Δpgeom = ρ * g * H = 1.06 + 7.9 Nr = 7.6÷0.6839 kW Alegerea ventilatorului Qn = 32 000 m3/h Δptotal = 882.3867 Pa Nt = 8.3588 W = 7.

Când este nevoie să se separare materiale sub formă de praf este raţional să se folosească cicloane până la un diametru de circa 1 m. 25 . în cicloane se face datorită fenomenului de centrifugare.Concluzii Separarea aerului de particulele solide de material. Viteza de intrare a curentului de aer se alege în limitele 10-25 m/s. aproape că nu se separă în ciclon. cicloanele folosite astăzi au o eficacitate de cel mult 80-85 %. iar particulele mărunte de 20-30 μm. având în vedere că eficacitatea este cu atât mai mare cu cât diametrul este mai mic.

Dumitru Dan Porcar – Schimbări climatice şi protecţia atmosferei.omg.pdf 3.com/doc/50856115/26/Multicicloane 26 . U.ro/om/ro/personal/hm/desc/curs/Protectia%20mediului/4%20PROT ECTIA%20ATMOSFEREI. http://www.scribd. http://www.Bibliografie 1.ugal.T Press 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful