You are on page 1of 66

Qaintele

grsenieSoca

fa
Nficarea cd,sdtoriei
tuAftimea
,
fe taind
. lndrumdtor duhovnic*c'
sPoNsoRl:
RXFRACT PROI) SRL - Iiigeras
Qaintek
AROMATICS SRL - Fdgara$
ArsenicEoca

DescriereaCIP a BiblioteciiNalionrle a Romeniei
ARSENIE BOCA, prctosinghel
fificorea cdsdtorieifa
Ridicareacisitoriei la inillimea de Taini; indrumitor
duhovnicesc/ PArintele
ArsenieBoca.- FAgdral: Agaton.200: tndftimeafe (aind
128p.:20 cm. - (Ortopraxia)
Bibliogr
tsBN973-99?39 |4 - indrumetor duhovnicesc -

265.5

O EdituraAgaton

Selectia-corectura$i organizareamateraalelor:loan Cilmileanu
Graflca: Alexandfu Starese

Coleclia,,Oftoprcxb"
ISBN973-99719-1-,1 Fegerag, 2002
Legdmant
o" famitiutc
l#l:I1,"^I"lrlii
,,Despre Pirintele Arsuit trclttrit sd vind vremea, Acum 63 de ani (era ln 1939)md allam la lvlanbstirea
cdt mai curdnd posibil. stilc ttric tnei mult, sd se Brencoveanu, de lzvorulT5rndduirii. Vdd9i acumaceascendcand
v orbe e s c d m a i mu l t: ;i cu s!!u t u hsolut sigur ;i o femeieiqi duceain bralecopilulhandicapat, apropiindu-se de
Parintele Arsenie.PSrintele, lnainte de a o intreba cum o cheamd 9i
mdrturisesc, cu toatd responsdbililut(t mea de episcop, de undeeste,i-a zis.,,Ei,ce se-titacmab, drcge.Ai zemislitacest
carvavenitimpul, rdnduit de Dumnczeu,cdnd Pdrintele copilln noaptea de PaSt.ASaesfe?'.Ala" a zis femeia.
Acum,candfamiliaesteatatdediscreditatd, cendca9iSf.Apostol
Arsenie Boca va fi canonizat" (..Tinere1e.
ideal,Bise cd"- Pavel putem spunecd ne e li rusine a g.di despre aceasta,ma
ASCOR-Sibiu. 2002.pag.48)
Ed,.Agaton.Fagdrag. gandesc:Oaren-a Esat Pdrintele Arseniein nimeniaceslduh al
P.S.Dr. DaniilPartosanul mustrtrii,carese ne aducdaminiede justitiadivinS,de pedeapsa
divindpentruceleces€intempEazi?Cdcispuneinleleptul Solomonl
,pend nu nai existevedeniede Vootoc, powrul acela se pustieste'
C6ndpoporullsrael,din cauzacasdtoriilor cu femeilestrdine'
era in pericol sa-si piardd rSddcina, sdmenla !i numele,Ezdraa
chemat poporul la poceinF ti rugdciune giau fdcut unnoulegemant
La fel, singurasalvarea neamului nostru, ca sd rdmend cu nume,
cu sSm6nte Sicu rdddcina, este feaqezarea stinteniei familiale Nici
o problema nub preocupat maimult pe P5rintele Arsenie ca sflnlenaa
vieliifamiliale-Deaceea,mi-aglngedui, in numelePdrintelui Arsenie
sAincercdmunlegamant c6treDumnezeu. se lncercdm reabilitarea
vietiinoastrefamiliale. Avemobligaliasd nu ldsdmlaracalomniatd
prinprostitulie qiinjosirialefamiliei. AsacumEzdraa ruptlegaturile
cufemeilestraine, sd rupem$inoioricelegaturd cutoatec€lestreine
de tamilie (avortudle,intreruperile de sarcinj, divo4urile, toatecele
ce au compromis familia)$i se o facem prin bgamant (cum a fdcut
Ezdra).aicila morm6ntul Pdrinielui Arsenie.
lvlults-azbdtutP6rintele. Toatdviala9i scrierealui a fostspre
Itintireafamiliei.C6tefemei fost la el s-auhotdratsd nu mai
au
avorteze! Celicopiiau rdmastn pantecele mamelorlorlNue nimeni
maicompelent ?n
sd ne strige acest moment revenkea mamelorla
stinleniaMaiciiDomnului decat PSrintele Arsenie.
Se vorbeqieSi despreviitoareacanonizare a Perintelui. Nu e
treabanoaske,dardacd lmplinim porunca Pdrintelui, dacd dovedim
lnfalamai-marilor nostri,civili9ibiserice$ti,ca Pdrintele ne-aconvertit
lntr-ovialacreqtinddemnd,de sfintenie, suntem fdrd lndoiald- qi
cu lndreotetire - ceamaibund mefturie ce Panntele AGenie a fost
Adornrirc:tMl|itii l)orrrnului (Cuve b momentut Pdintelui A6enie - 28 noi 2002\
sfAnl.
(lcoani pictItrirle I'lrrrrtelr',\r'scrric
lir Min. Sembata) Pe n'€te Sebdu
Un Ioan Botezdtorulal romdnilor
@uveftinainte) Sfin(eniaiubirii
Siiabirea sJinleniei
PenlruminePdrintele Arsenieesle un loan Botezetorul al
romanilorSpununiic; nusemaidesface mormAntul cdcia9aspune
carleal"Se-miEsali trupulin morm'nt. SAnuJ deranjatip6ndla a
douaveniel. Sigurce da, smereniacelugereasce agatrebuiesd Cdsdtoria
fie. 9i Sf. loanlacoba ldsalscrissA se roagepentruel ce se va
ducein iaddeoarece n-afdcutfaptevrednice de mantuire. Dardupd Chiarqiinlegeaveche,c6sdtoria esteindisolubib, denedezlegat,
20 de ani de la inmormankrene-aminchinatla moastelelui.Sau sdi€ nueraingdduitd despa(rea.$tiindac€asta, fa.iseiis-auapropiat
Sf. loancel Noude la Neamt.la caren-a marlasatDumnezeu sd de fisus,ispitindu-L: cuvine oarc ca betuatul s6-9ilasefefiEiaT
"Se pecarea
calceoamenjpecdtosipesteel. ASaSi cu PdrinteleArsenie.Sa lisusii provoace b bge.Ei respund in sensullngeduinlei
a$teptamsal scoatdDumnezeu din mormant.ferd voia noaslaS. dat-oMois€cu ,carteade despd4ire". Darlisus,Careera la zidirea
ASacuma descoperit Dumnezeu arhimandritului grecse vinela Sf. omului.le-aspusrostulde la inceputul zidi.iiin carenu merge
loanlacobii sa-ldescopere pentrua-l gesia$acum t-augdsit,tol despdrtarea, fiindceamAndoialcdtuiesco singurdf5pturS.lisus
a9aia la Sf. Arseniede la Prislopva ventcinevacareva spunec6 lntareste cdsdtoria la rostulei de la inceputulzidirii.
neaparatlrebuies6-ldescoperim pentruca i s,a aratal 9i se va lisusnu puteacobori€tiunilecrealreidinmotivele lui Moise,de
aratamultora. aceeaa ridicatcdsetoria la rangulde taini. Deci,dac6ar fi reitd de
l\4i-apArutriu cd nua fostdezgropat la 7 anide tainmo.man- ceicasatoriti la vatoareei adevdratS, detaind,casatoria ar da roade
lare.Atunciera o ploaielinigtitd caremi-aInspiEtcuvinteler vrednicede tainelelui Dumnezeu.
crcdincio$i,dati umbrelelela o pafte c^ci aceastanu esteo ploaie '/ublti
Dumnezeu a ridicatpe om la cinsteade colaborator al Sduln
normale.Acestea suntlacrimilePerintelui,care le-a versatpentu Iume.Casdtoria, la rangulla carea instituit-oDumnezeu, artrebuisd
popotulaceata".La inceputuri, am auzilcd Pdfintebversalacrimi posibilitatea
realizeze in progresie geometric5 acesteicolaboreri.
multecandslujea9ipredica. Darmajincoace, ajunsese la maturitate
spirituald plangea, Dacain TainaCununiei cei doi sunto singurdfeptuA,,,atunci
cdcinicinu nicinuradea, cispunea, cadinpartea aceastdEpturece nezuiosteea7'- ,,od.aslepentruDumnezeu!'E
lui Dumnezeu, cuventulautorizat: ,l\4d,sd nu maifaciculare".
Au venitdoi concubini la Pdrintele sd-lispiteasce, intrebandu-l un rdspunscategoric (Maleahi 2, '15).La ce atunciHristosestecap
dacase pot vesc-Le-aspusPdrintele: barbatuluidacd nu pentru implinirea acestuisuspin alfirii?(Rom.8,
,,Me,tadule la sotiata,cAai
patru copii.Iar tu du-tela solultAuce ai tei cop,7'.Au remasaceia 22\. ,,Czcife uB a fost supusedesefteciunii'nu din voiaeL ci din
urmiti:De unde$liel?A venilunulsa vadedacePdrintele gtiecd el Nicina celui carc a supus-o- totusicu nedejdeacd fepturase va
fumeaza.A ldsatlig6rileintr-unboschet.Parinteleia spus:,Md Ebevidin rcbia de$efteciunii, ca sd se bucurede libeftateameriii
Dumitre, du-tem6 li ia-litigdriledin boschet,sd nu le uiti" friW lui Dumnezeu"pentruca dorulslatomical fepturiiagtea a cu
Pecatce poporulacestanu a gtid sa-lf.uctiflcepe Parintele nerabdare descoperirea fiilorlui Dumnezeu (Rom.8, 19- 21).
fa valoarealui lspuneaPdrintele: "Romiriae singuraFrt in care Fiareleuitaude selbdticialor la picioarele sfinlilof.Selbeticia
succesul nu ate succes"l. Ar fi trebuilsd fie folositla facultdtilede dinfiarade om este cea mai mare robie. Cre9terea omuluila odihna
teologE.la seminarir,lamanastiri, in toatalara.Nusafielinutascuns. atarnd hotarat 9i dc atitudlnea
Azi poporulromenar fi fostaltul.Dar Dumnezeu "libertaliifiilor lui Dumnezeu"
are rdbdare. casdtorililor fale de cesdtorie, iar mullisuntalesitocmaidin cauza
(Porumbacul de Sus- 1 dec.2002\ atitudiniireligioase a parinlilormaiinaintede a se na$tecopiilor
P6i ntele N icolae Boboia Casetoria are multemotiveca sd fie taine.Cendfamilianu va
maifiintemeiate peTaind,oameniivorfi otuma defiaredestrdbelate.
Giii lnvieii:p. 141-142 mss.l
despreTaina Spovedaniei,(inuta de pArinteleArsenie la
Sfaturi pentru tinerii cdsdtoriti ManastireaDragdnescu: 'Cend aceste
pecate(brruinteale
diavoluluiasupraomului)suntspovediteSi ispigiteprincanon9i
necazuri,ele nu mai au nici o greutatein cantaruliudec:tii
I Dumnezeu iarti dar neispigit nimic nu lase ] particulare.Candsuntspoveditenumaipe patuldemoarte9i n-a
mai remastimp pentrucanonSi indreptare,diavoliivin gi
Cunogtinlele acesteaurmerescideeade responsabilitaie a lnfricoseaza sufletulcunecaz9i urgiemare.Daceinsi omulle-a
cdsatorililorfaF de Legeadivinainscrjsain fire. sub formede 8rspe pementmicar cu o lacrima.aceastanu se pierdeci poate
anstjnct.9i mai urmdrescldmurireaideijde Decat.idee care a stragemilalui Dumnezeu. Candbiruintadiavolilor (pecatelor)
incepuise fie neclardin mrnteamujtora. dmane consimtteintrutotultoativiata!i nu e Qtearsdprintaina
lncepemcu aceasta:pdcatulesteo conspiraliea minliiomului pocdintei,omul acela,degi botezat,s-a fdcut fiu ai aceluiade
cu diavolul,impotrivaLegiiluiDumnezeu. Cu aceastddefinitiede carea ascultat,biruintele aceluia(pacatele) avandtoat:greutatea
lucru.intelegemdintr-odatdc, numailisusa fostf5rd de Dacat. ftridelegii pe cantaruljudecitiiparticulare"l.
adicasingurEl a refuzatoriceideediabolic;din mintea.viatasi
fapteleSale.
I in convieluire nu-i bun nici abuzul, nici refuzul ]
Voi,ca tineriincepetoriai vietii,suntetipoateispititideideea
cdtinerifiind, de ce sd incepemcu copiidinprimulan;sa ne mai lat; acumo descrieresumarea greselilorde convietuire9i
trdimputinviata$i avemvremegide copii.Cu acestgand,daca- legatde ele,urmerilelor inevitabile, carete a9teaptain fatd 9i ti
I primiti9i-lluatide bun,ve deschideticateacetrep;cat qi citre rc a$eazein brate.lardacdaqastaulucrurileqipracticape teren
totfeluldenecazuri carevtnmatemattc. Casd n-oiuattrau de la a$aconfirmd,atuncimesurapreventivie ceamaibund,e singure
inceputsd v5 preclzatipozitiasufleteascdfati de roadele ratiu_ne posibil:$i la indemanatuturor.
binecuvanlate de Bisencdale cununieicopiii.Er sunt roadele In convietuirea cas;toritilornu-ibun niciabuzul,nicirefuzul.
dragostei,evitarealor nu e dragoste,ci crimi. Cdutareaplacerii Abuzulatinge pesot,refuzulpesotie,dargipesot.Cumaceasta?
numaicu evitarearostuluifirescal instinctului, e viciugi pdcatSi ASa-ificut omulde Dumnezeu:berbatSi femeieintr-unsingur
se pedepsescde Legeacarevedetoatealeomului. trup.Cu cunostintele contemporane de biologie,de endocnnologie
Deci,daca nu suntetibinel:murili de la inceput,catrebine, qide neurologieputemintelegeclaracestlucru.
foadeugorv, trezitiingre$elide convietuire, de undevin aDoiun Sistemulnostrunervos,ca sd serveasclsolicitdrile vietiiin
randintregde necazuride care nu vd poatescdpanimeni.Cu bune conditii,are nevoiede o buni
9i corectefunctionarea
diavolulnu scapide greqelilefacute.Acesteate urmarescin alte glandelornoastreendocrine.Glandeleacesteasuntingiratein
cEsitoriisauin oricealtaparteailua-o.Nutescapenicirugaciunile. numdrde 7-€, pe toati verticalastaturiinoastre Doui glande
Spovedania doartepunein tem; cu vinov5.tiiletaletatade hotarele auntin cap,responsabile de comenzile 9icu moduldefunctionare
legii de la cununie,pe care le-ai incalcat,qFti dd iertarealui 8ltuturorcelorlalte. Acesteadincapsuntsensibile, adid lucreazi
Dumnezeupentrunestiinte(daci aceastaa fost), sau pentru in consonant;cu conceptiata de viati, in carete integrezitrup
(dacdaceastaeste),9i-tiddputereagirebdareaispdgirii, suflet.Pentruo clarificare 9i
neputinta pescurta rosturilor acestordoueglande
daci te indreptica 9i convietuireDumnezeuiarta (daca-iceri dincap,ca si functioneze intr-unfel saualtul,e destulsd dau un
aceastaprinspovedanie), darnepedepsit, neispi$it.nimicnulasi. exemplua doueconceptiide viati diametralopuseiintr-unfel vor
ASascrieCarteal[n.ed.:preotuliart: pecatelemdrturisite dardd lucraacesteglandede comandaasupratuturorcelorlalteglande
9i canon,pentruindreptare.Redemun fragmentdintr-opredice
din subordinecandte integreziin turmalui Epicur[n. ed : Epicur Refuzulpigubegtepefemei.Unuldinrefuzurile obisnuite este
spuneace fericirease dobandegte princultivarea placeriil9ialtfel ac€la pe stivili.ea numerului de copii. l\ilodalitatea
'intemeiat"
vor conduceiconomiaendocrindcand te integreziin turma lui eceastaeste viciul ,,onaniei" cu femeie.Pagubescamandoi-
Hristos. pagube biologicdce se resimtein saniiateaamandurora.
Sdrimpesteacesteglandede pe venicalaomeneasceSi ne Mintirea, trigarea,ferirea(suntunulSi acelasiviciu),duc€in
oprimputinla celesexuale.Aicii aici!Aiciau fostlesa!oamenii mod normal la o nervozitate 9i la o nemullumrre fale de altul,pe
f:re nici o cunogtintaexacte.Ba li s-au spus multeminciunisi care natura in nevinovaliaei cauta se o remedieze.9i cum o
fiecarea fost lasatin voia lui, cu gregetite9i ereziilesate.S-o rcmediaze? Cdutandfiecaredin parintialt partener.ca sa nu
ludm fugitiv cu putine biochimieendocrine.Sexete(bdrbatgi falsificeconvieluirea. in fonde o rezolvaregresite,vinovat;fata
femeie)secautala maturizare unulpe celilalt,trecandpesteorice de unitatea de dragostea TaineiCununaei. Deci,daceo femeie
bariere,aleoricui.Totugiebuni (foartebunachiar)Siputin; minte gregelte cu altcineva, de vini (de trisarea lor)e ,,ferirea'sotului.
care oimpinge la gestulcautani altuia care sefie q)rectcu natura.
9i cat de cat cuno$tinlapoziNe a faptutuiacesta,a continuitdtii
vietii[prinnagterede prunci]. In majoritatea cazurilor de necredinte a lemeii e de vinesotul,ca
Constitutional,naturabirbatuluiare o glandain plusfatede nu gi-a umplutcasa de copii.Deci.cine fuge de copii,tuge de
femeie:prostata.Aceastagland:spunefoarte multegiimportante responsabilitate. $i undefuge?in iresponsabililate. Cendinsditi
lucruriin iconomiavietiiSiin interpretarea corectda foartemulte Gi rdspunderea de a rodi copii, Stepanul vietiiitiva ajuta sd ai li
qi
necazuriivitein familie(pentruclarificare, trebuiespusSrnumele ce le da mancare$i-tiva asigura cinsteacesatoriei.
produgilor de biosjnteza ale glandelor: hormonii. Acegtiasunl Deci, nici abuzul nici refuzul,ci o dreap6 socoteali Si o
substantede biosinteze, produsede glandeli versatein circuitul convietuire corecte$i cinstiti.
internal sangelui,cu ajutorulc5ruiacircu16 pnntot organismul, ei
avandrolin activitatea giactivarea sistemuluinervos,decjatuturor I in constitulia biologici a femeii e pusa obligativitatea
organelotin scopuldeamentine organismulinkeg giin buneconditii nagterii a 34 copii, in ordine naturali I
de viatd interni Si externe).late din taineleprostateiiaceasta
sintetizeazesdrurialeacidului glutamic,substante absolutnecesare Maimultchiar, o alta constrangerede caretrebuietinutseama
sistemului nervos,atatal berbatuluicatgialfemeii.Darnule prepari 6 foliculina,hormontoxicaicancerigen. Toxicla nivelulcreierului,
decatbarbatull Ajciesteexplicatia,fundamental biologic6. in temeiul dandcontinuedureridecapgifoarteintense;cancerigen la nivelul
cdrciafemeiaesteaamebare de befuaLFeresubstantele lujen- 8anuluisauuterului(fibroaneuterine).Declesteleacestuihormon
docrine,ea se degenereaznervos,mintal,etc.Aiciincepesi se nu estescdparedecatde la 3 -4 copiiinsus,cu sarcinilein mod
inteleagede ce au urmerinefaste9i abuzul9i refuzul. natural,cumaparelenormal.Aceasti ordinenatural:a sarciniie
Daci acestesubstantee\tremde valoroasepentruiconomia 8inguracalecareasigurisdnetatea copiilor.Salturilepestesarcini.
vietiiin buneconditiia sistemului nervossqntrisipitepe plecerea bp;derilede copii,indiferent cu ce metodeSidince motive,ating
de carenu te maasaturi-atunciinceps; aparaurmdrile.Abuzul sanitateacopiilorulteriori,daci maivin. Dar chiardaci nu mai
pegubeste pe b5rbatde necesarul de substanleglutamtce a vin altii, Legeadivindpedepse$te9i retrospectivpe cei f:culi
sistemului (15
nervos miliardede neuroni)Qrincep fenomenele de cronologic(n. ed.: pe cei nascutjin ordinenaturald).Agadat in
caren(anervoasi,carepotajungependla sl;bireatotalaa functiei insdsiconstituliaendoctineafemeiie pusd obligativitateanagteii
mintale.S-auvazutataricazuride tampenjea mintiiSia pierderii demaimullicopii.Echiarconditiade mantutrea femeiidupacum
totalea memoriei,fare se fie 9i alteboliin organismRespectivul Fa descoperitDumnezeuStantuluiADostolPavel.
era suprasolicitatiar el s-a predat Urmarjlesocialese inteleg.
10 ll
ln cazulviciuluisau al gre9elilor de convietuire, aparitraiunci ce vom zicede betiviinotorii?late ce se intamplA:acesti
canceruluicare ucidesotiase rlstoame iardgiin respundereamongtrimasculiniau doua cozi,deci cu o capacitatedublede
sotului.Sotul care nu vrea copii nu trebuieluat, e un criminalmiscare,ajun9icaatarein organismul femeii,cautefebrilovulul,
camuflatal sotieisale.Nu e dinturmalui Hristos!Abiade la 3--4 peng 9i la trompe$i acoloilfecundeazi.oulformatnelalocullui
copiiinsus,facutiinordineanaturaEin careapar,se neutrarlizeaze cregteastfelnormal,dartrebuieextirpatcu trompecu tot.ASase
actiuneatoxica 9i cancerigenea foliculinei.Practicaconfirmi InEtaleazl sterilitatea.
conditiesuficient5 panela
de dezechilibru,
aceasta.Suntmamecu 10-'12copiifecuti,caretreiescAiajungla tazeclinice. ce late pustiu de bineface Femeia,
bautura. in cazul
varstade 80 de ani,sindtoase,in destuleputere,fird sd le doar; tcesta, s, prefere orice agresiune,numai sterilitatea9i
capulsausd fi fost bolnave. dszechilibrulnu.
Femeilemaipetimesc (menopauzd), Toxicitateatutunului duce la cazuriexcesive,dar nimeni
aide crizeleclimacteriului
de la 50 - 52 de ani.Candviatalor de pandaicia fost coredeSi ldintrefumitori]nu vreasd qtiede carentaorganicepe careo are
conformcu natura,tulbu.irileacesteiatrecaproapeneobservatetau chiarde atrofiereafun4ionale...
Echilibrulendocrine asiguratde normalitateaconvietuirii9i a Alcoolismul, buniciloraparin nepotica tulburdri$i
betivitatea
roadelorficute pandaici.in cazulviciilor perioadaInsuficiente
de convietuire, neNoase pani la nivelulde epilepsie.Betiae mare
aceastae adevlrati nebunie- pacostecare se inscriegeneticin patrimoniulereditar9i duce
Numaipomenesc de reflectarea(normalitelii
sauanormalitltii dar sigur,la degenerarea
trcptat, omuluidin neamin neam,duce
de convieluire) in afarapsihicului,lucrucareformeaz;un capitol lt degenerarea neamului. Respunderile crescconsiderabill
aparte,cu o matematicimultmai complicatiSi cu pedepsemai
greude evitat.De asemenea,nu pomenescaicidecatin treacit
refleclarea purteriiingenerein codulgenetic,deciinfondulereditar
al urmagilor.Totugi,nu me pot abtinede a pomeniunul.carepro-
duceextremde multeSigreledificulte!in educareacopiilor.Cand
sotulnu di pacesarcinii(zjc€el ce se poate,sau nu vreaaltfel,
sause declarestipAnpe legilenaturii)atuncicopiivinpe lumecu
predispozitia precocespresexualilate. Aceastaiiface indiretnici
9i toarte greu educabili(sunt certali cu disciplina,unii genetic
prezintl cromozomulcriminalititii9i chipurile,circumstante
atenuantein justilie).Fug de la gcoala9i lncepaventurile.Deci
totin respunderea sotuluisesoldeazd giacestenecazuri. Explicatia
biologicd: au crescutin mediuluterinhrani!cu sangepreaimbibat
cu testosteron. hormonsexualmasculin-

prin alcool9i tutun I
I Degensrarea
Totin treacdtpomenescde actiuneatoxicia alcgolului.Daci
6 gramede alcoolla litrulde sangee capabils,sudezeo mullime
de spermatozoizi cdte doi, cap la cap,tira se b tulbureviata,

t2 l3
Astfel,o insusireprincare omuise aseaminddobitoacelol
$te inmullirea. Chipulcunoscutal nasteriitrupurilor a venitomului
Pruvilu albd tocmaidin pricina in
ciderii neascultare,
un alt chipde inmullire,nepatimag
ceciar fi tost cu putrnt,
si nepacrtos.Candinse a
plcetuit,Adam urma sa moareii si se stingi omul din zidire
Adici dalea pe fat; a unor lucruri. plivitoa!€ oumnezeuvdzendinse pesteveacuriletoate,ca multiau se se
La cesatorie 9i ln afala ei, diDpleune cu umiril€
Intoarcidin dobitocie,l-a osenditpe caleanasteriitrupegti.care
Io!, in cea mai ea.e palte necazuEi fSra in&ept-ate mnsti din pitimire lpoftAl9i pecat- pdcatulavandu-$iporneala
- 9i randuiala de u!I!at, pentru cine vr6a si ln
pofte,iar poftafiind date pentruacestscop de nagtere(St
creadii 9i si nu ajungi la acest6a. MaximMeftuisitorul: Scoliile- Respunsuicete Talasie,Respuns
It intrebarea2t). Astfel,ca intr-o lege de pedeapsadate firii,
<Eraumulte!i mari pricinilepentnr flreaSi vointaau fost legateintr-oinlintuire rea, clci cu cat se
carefebulaun leacputemiccaacesta,lata,aileafireasl diinuiascain viataaceasta,prinna9tere, cu atatse
l. dat la indemanatuturor , unora sDre drengeape sinemai multin lantullegiipdcatului, sporindu-se Sa
bucun€mare.altoraspresupararemare moartea.I s-a dat deci omului,ca pedeapse,se se lupte cu
..Ceice ar pdzir cu slinteniepruvila cea moartea. de carese atinsesecu voiasa.
sfinfi, slint$e-wr ti cei ce ar invapFo. DoruldupiDumnezeu s-aintorcin poftapetima$e dupi trup.
Nort,i & sa r.kpunddr,(lnl.6. 10J.
Mintea,intorcandu-sede la vederealui Dumnezeu,a cezutin
PennteleArsenie Boca
hltigulsimturilorcarese lipescde pldcereca de bine,ii fug de
durereca de rau. lar plecereaeste momealacu care 'hotul"
tmegeape om se se pogoaredin lerusalimla lerihon.
I Ciderea de la insugirile ceregti la cele dobitocegti ] Pe drumulacesteipogorari,toateincepetoriile 9i stapaniile
celedinvizduhuri,ca un puhoi, pe
se sileause intre, intrecute,in
Celcdzutintretalhari afostincredintat Bisericii, caslujitoriieiparteapatimitoarea firii (adicdin pofti 9i in iutime)Si se le
s; poartegrij: de dansul,spilandu-irinile cu vin Siungendu-i-tepovarneasce contrafirii(Col.2,'15).Vointal-aimpinspe om ca se
cu untdelemn. Adice poceinq asprd (ca vinul pe rana) Si vreanumaiispitavicleanului
Flecerea)9i sd ocoleascepovara
imperldgirca haruluicelor7 Tainece izvotescdin Hristos-pomulnagteriide fii (ca pe o durere),cdcia fost panditomulgiin latura
vietii(cauntdelemnulce ungeranileomului!i-ltameduiesc deplin) mintiigialibereivointe. Mintea, careodinioare aveagivedeape
Ciderea intre talharieste cddereafirii omeneQti din Rai in Dumnezeu intr-insa,acume ,,templual idolilor,avend,in loc de
lumeaaceasta.Este'cddereade la desAvergire... ceci,indate un singur Dumnezeu,multe chipuri ale patimilor necurate"(Sl.
dupe cebarea poruncii s-a fecut in om strdvezie9i ardb6 Maximl\r5rturisitorul, Scolia9 dupi raspunsulla intrebarea55).
asemenarealui cu dobitoacelenecuventdtoare.deoarecetrebuia. Mintea,nemaideDenand in s i ne v eder eal ui D um nez eu,
dupA ce a acoperit strdlucireamintii, ca firea oamenilorsd fie ltapanitorullumiiacesteia celor
lsatana]aincalcit-oininfe{gerile
chinuite,pe dreptate,deinsusiriledobitocegti... pAnece omuli$t EupusesimturilorEa flindo putereazdtoare,ca unace aveasd
va veniintru con$tiinlade sineg la simlircamerelieisab de fdpturd lallsluiascape Dumnezeu intr-insa,careeste9rEl tot foc,acum
raliona6' (Sf. Maxim Mdiurisitorul; Scoliile- Respunsuricetre apinde pleceile trupului, ea insdgtfiind re(nute
,nescocegteSi
Talasie,RespunsIa intrebarea 1). dstfelinlegeturd petima$d cu st?fuale"(St lraximMedurisitorul.
Scolia18 dupi respunsulla intrebarea58). 9i rati asa, legea
picatului(careestepEcereasimturilorSi pentrucares-a hotarel $tiintadovedeste cAdesfranarea, saurisipirea de oricefel,
moarteatrupului)s-afuri9atinsfatulmintiigide atunciminteade Omoard milioane de celulenervoase. latecum:in tot truoul.dar
trupuluinumaisfaturicontrafirii,sau sfatulfiradelegii. mti alescudesevArsire in gaptelocuri,izvor,steunfelde putere
"Foc de ocard este legea trupului, iar imboldirea spre hartetrebuincioas;
pentru bundstareaintreguiuiom trupesc. Asta
depindereapatimiloresteluminalui, Sipare de ocare esteatderca avlagadeviatd.IntreceleSapte izvoare deviat;.printrecelemai
cu care lucreazd patimile. Sau, pe scutt: focuf de ocar€'est€ pulernice esteliizvorulcareinmuguregte semanta de om.Cand
pacatul: lumina de ocare - deprindereapecatului, iar llacera - omulsetinede desfranare, robitde spurcata ei pl5cere, izvorul
lucrareapEcatului.Pin urnarc, nu se cademinliise se incelzeascenumaipoatedovedisd maiversegi indunfrul trupului,in sange,
la focul acesta, nici se se fuminezecu lumina aceasta,nici sd p&teadevl89aneaperat pentrucetotlucrulizvorului
trebuitoare,
arde in aceastdflacdre.Ceci ceea ce pentru simlui esteluminA altlherftin ahre.[n.ed.:dupAcumamvazut,cele7 izvoare de
9i pl6cere, pentru minte este adenc de intuneriC (Sf. Maxim yirtesunt glandele endocrino Sinu chakrele cunoscute in praclicile
M;rturisitorul,Scolia20 dupi i'espunsulla intrebarea54). orientalo,a9acumau incercat s; arateadepliiacestorpracticil
Simturilenu suntin staredec6tde retdcireSinu aprinddecal pe
De uma naravului gcadeputerea
desfranerii, izvoruluidea
striciciuneatrupurilor, iarmintea,impins,de aceast;stricaciunemsivarsain sangefelulsaudevhga.Scaderea aceastade putere
nu estenumaicontra firii,ciqiimpolrivaluiDumnezeu. laro minte aduce moa(eaa milioanede celulenervoase- Cicitoatetesuturile
biruiEde simturi9i de poftele contrafirii,prin carelucreazatoate Clnom pot rlbda de foame,sau pot lucmcu schimbul, sause
putereavr4ma9e ('ft dcd dorinlacdmiieste vrdmesie impotriva bpesc,casesetacemancara celorlalte
$i lavremeprielnicl, iaregi
Iui Dumnezeu'-Rom.8,7), ce sfaturipoateda, decetsfaturileacTnmultpsc laloc,numaicelula nervoase. odatimoart6 defoame,
carecesepescpeceicecoboaridinlerusalimla lerihon nu maiinvicniciodata.
talharilor, lar mAncerea ei esteaceavlagSa celor
copiiice vin in lumeaaceasta[N. ed.: Observamce acestprim ftpte izvoare. Acumsuntempecaledea lntelege cesgl ampE
capitolal ,,Pravileialbe' este aproapeidenticcu capitolul"Cad cumu{icar€sl5besc laminte,vezand cuochii.$colarii, deundela
copiiintre€lhari" din cartea,,Cerarea lmprra$ei"l. lnccput lnveFu foadebine,acum,de cend practica onania,le
allbeltemintead trebuiesapdrrseasci$oala.Darlandravullor
I Patimilene distrug vlaga, mintea9i chiar neamul] mai esle cineva
rd8punzltoriasi nu negrabim.
latd pe numecatevafeluride patimiprin€re oameniii9l
Maidepartes; schimbem pulincuvintele. prtpidescsamAnta 9i vlaga,apringide poftecontrafirii:
9tiintamedicinii, 1.
printremulteleei invaleturi, o are $i pe aceasta:s-a begatde Onania saumelahia;
seameca toatetesuturileomuluise pot drege,adici se 2. Curvia:
temaduiesc, numaicelulaneryoasinu se maidregeniciodatS; 3. Sodomiai
lucrulei seopreitefulgeretor. (cudobitoacele).
4. Bestialilatea
Celulanervoasd o asemenimcu unghemde la carepleacdlarin cesitorialegitime:
firein multep;(i, cu rostde ,,telefoane'. ar ti ghemulce
Creierul 1. OesfrAnarea;
mare,sau,cenlrala princaresufletulprimegte
telefonici", vegtile
ii 2. Fereala de zdmislire;
trimitehotirarilesaletuturor,,crereralelor" mai mici,celulele 3. Crima d6 avorl;
nervoase imprdstiatein totcorpul.Pringiraspinariiducmiide,fire 4. Pregcurvia;
telefonice"lacreier.
Princreier(celulelenervoase),
mintea lucreazi 5. NEcuratiai
asupra trupului,minteafiindo partea sufletului
nua trupului- 6. Nesocotirea vremuriloroprite:
7. Altenenumite spurcdciunt.
l6
Dar ce-i atunci dupa fire? Numai9i numai zimislirea de moqteniriibolnavede la un parinteii sare in ajutorcu partea
prunci. alnatoasede la celila[, dar neputintao poartetotugi,nearetate,
Cesetoriaesteo Tained,';?celeSapte.tocmaica si nu ingaduie In coJoc.
intr-insaat6taSerperiede firddelegi.Cu toateacestea,in zilele Acestorinclinarisi le zicemgraugi neghini.Vompricepece
noastretrebuiesa strigam ama.nic ,Ridicali cesetoria din h copilse arataSislmantaceluiriu, careva trebuisd o rSbdem
desffinafe mecar ta finduiala dobitoacelor- Binecuvenlarea peni la seceris,fiindcdseminatorii,lucritorii9ieconomiitainelor
lui Dumnezeu nu s-a dat rertdelegibrf E a$a de greu de tu mai adormit,incatacumvedemcam multeneghinein larina
inteies?Dar zic unii: ,Noi putemSi fare binecuvantarea lui tceasta. lar somnulde care e vorba,e adormireasfejii mintii,
Dumnezeu!'lertatide intrebare:,,Unde?". Da,pentrucinenu vrea loropealain patimilefiridelegilor Omul vr4mag, diavolul,a
si inteleage,nici Dumnezeun-a avutce si zicd decataceasta: drecuratln firea omeneascd,din neamin neam.tot mai multa
"Cineestenedrept,sd nedrc eqascdmaidepafte,cinee spurcal, neghina,sauinclinareadreceascia feradelegii.
si se spurce $i mai reu, cine e drept, sd face dreptate Si mal Dar nu numaipatimadesfrendriiomoari griuncioarele
depatle,cinestesfe,sd sesfnleascd9l/rai mult.latd, vin curend nervoase, citoatepatimile-Meniaaprinse,durereapestemdsuri
9i plata Mea este cu Mine, ca sd dau fieceruia dupe fapta lul pontruo dragostepamanteascl,la cagnu le-afacutsangereuSi
(Apoc.22,11 - 12). nu i-a pdlitguta?Drramareacea mai cumplit,inse, vine de la
9i mai zice Stiintace tot omul vine pe lume cu un anumit patimabetiei.Otravabeuturii, pe langl amo4ireagiardereatuturor
numerde celulenervoase.Prinfaptelelui cele de desfranare, nervilor,stric5semantatoatd,intr-unchipnemaivizut-duDdcum
pierdeun numermai mic sau mai marede celule.$i pentrucd merturise$te Stiinta.Dacecinevacheamdcopiila viatdin starea
pestetoatefiradelegileatarni legile.asaatarnaeleSipesteviata aceasta,pestebietulcopilaterndnecazgreu,boalaindrecirii. Clct,
desfranatului:faptelesalesuntdescrisein samentasa,astfelincat oriundeestedaremare, vine9iputerearea,diavolul, ca lao ispravi
copilulesteimbinareacelordoi parintiii a celorpatrubunici,a a sa 9i se arataprinchinuireace o face copiluluinevinovat.ASa
celoropt stribuniciSi a celor'16strS-stribunici (aceastaeste o re facecevedemnesfarsitul girde urmaginenorociti: orbi,qchiopi,
mogtenirea numaipanela al patruleaneam,dar$iceilaitiinainta$l uscatisau putrezindde vii, allii strembiin fel Si chipSi maigreu
lsidau partealorde zestre,insadince in ce maimici). Ne putem decattoate,chinuilidedraci.laraltii,in ce privegtemintea,porniti
da seamacat au de ispigit copiiidin greSelileperintilorl9i c€ de mici spre rele. cend vor fi mai mari vor azvarliin perin(i,in
mogtenesc? FormaSiintocmirea trupului,precumQinumlrul de oumnezeu9i vor sfdrginepraznic.Mare daremarein firea
celulenervoase careil aveaupirintii cendau chematcopilul
pe omeneasci!Acesteasuntfi|idelegile,in chipdeom,.€ pEngend,
in lume.De la numerulSisdnatateaacestuinumir,aterni multe 3trigevinovitiilep;rinlilorSiaducmaredurerein toatepdtile. lar
pentruvialaurmasilor.Saumai pe inleles,un copilare scrisein dsci vreti:singura scipa.e siguri este de a nu aiunge aici
sinetoateinclinerileunuinumarmarede perinti,atat cele bune (€xistacale care n-areferedelegi:aceastaeste date de taina
cat 9i celerele(umdtatede la ceidoi pirinti, a patrapartede la cununiei). Acegtiasunt,,pruncii ndsculidinsomnulnecurat,mattoi
cei patrubunici,a opta partede la cei opt strdbunicrQiaga mai ainelegiuiilor pdrinfitor.dace staise cercetezl (intel 4, 6). Legea
deoarte). rtotputernica ce intoarcefapteleoamenilorin bralelelo( o strigl
Acum,din toateinclinirileacestora,vor veni la aretaremai StantaCarteln fiecareveacde oameni."Fii de$renallornu vor
intai cele mai puternice,de la parinliicei mai apropiali,dar pot sveadesdvergire$i sdmanlaieiitd dinpatul nelegiuitse va stinge.
veni la aretare$i porniride la mo$i-str:mo9i, atuncicand Cede vor avea viald lunge,nu vorfide nicio treabegi bdtene9a
imprejurerile din afare,sautocmireadineunku,inlesnegtese se lor,Ia urmd de tot. va fi fdre cinste.lar de vor mui de timouriu.vor
arate mosteniriindepertate.Firea tine la sanitate: de aceea, ll ferdnengeiereti ferenddejdevorfi in ziuajudecdtii.Cdcineamul
l8
celuinedrcptaregroaznicster$,l'(intel.3, 16-19\."...Eu,Domnul auft manal de DuhulluiDumnezeu,fiiiluiDumnezeusunf. (Rom.
Dumnezeultdu, sunt un Dumnezeu gelos, carc pedepsescpe E,12- 14)."CecivointaluiDumnezeuaceagaesles,trlilea yoastr6,
copii pentru vina perintilorce md urescpe Mine,pene b al 3-lea se vdfeiti de desfrenae.casA gtb fiecarcdntre vo!se stepeneasce
Si al 4-lea neam 9i me mibstivescpene la al miileaneam, cdtre vasul s'u in cinstiregiin stintenie,nu in patimapoftelor,cum fac
cei ce Me iubescAi pezescPoruncileMele"(1e9.20, 5 - 6). necredinciogii, carenu cunoscpe Dumnezeu. . . cdciDumnezeunu
Dar milostivirealui Dumnezeu,care nu de bunlvoie ne-achematIa necurdtie,ci la sfinli€ (l fes. 4,3-7\.
pedepseste 9i umilestepefiiioamenilof (Plang.leremia3, 3) aduce Pe vremeaSfantuluiApostolPavelince sufla urgiemare,mai
in cateuniiinclinirilebunealestribunilorQicopilulde micajunge des pestecregtini.De aceeamultii$i luaude la ei in$isisfat si se
la deosebirea dintrebineSirru. DespreacegtiaziceDumnezeu: hfrane-zedesavargitin ce$torie, cu gand se fie gata oricendde
"Dacd un copil care vezendpecable toatecete a fecd htel seu, Sfantalmpedesanie Sidemdrtudsirea muceniciei. Sfantulpavelinst.
se pdzegteSi nu face nimicasemenea...acestom nu va muri rccotindcopiiimuguriicisatoriei,n-aingaduitinfrenareadesrvarqfta
pentru pdcateb peintilot sei, ciin veci va trei... pentru ce fiul a decetpentruvremurilede post Si rugdciune(l Cor 7, 5). Socotind
Insi gi"reyolbceasurTor
fecd ceea ce este drept 9i legiuit 9i toate legile Mele le-a linut $t de fafd"(urgiavremuritorde atunci)leda
le-aimplinit: de aceeava tef. (ez.18, 14-19;17,19). datul acesta: 'Br,he estepentruoricine,sd frea$acumse gdsegte.
Legategticu femeie,nu ceub desfacere.Dezlegategtidefemeie,
I Singurascepare: nu cdutafemeie... Ce de acumvremeas-ascuftat.Againcetcei ce
Pociinta9i ridicareacaseiorieidin desfranarela 8ufemei,sd fie ca Sicumnu ar avea. . . cei ce cumpdreca gi qlm n-
indllimeade Taini I ar stdpetl fi cei ce se folosescde lumea aceasta,ca Sicum nu s-
er foloside ea. Cecifata acesteilumi trece"(l Cot.7, 25 - 4O).
lati catdecatinteleas; sporirea cese lucreaziin "de In zileleacesteamaide pe urme,candgi noueni se parece
pustiirii,
acumwemea s-ascurlal',cercelandfireadurerilor,am aflat
ascunsin fireafieceruirendlgeneratie] de oameni,careacum,in
desfranarea incle$tend peoameniqilucrandu-le dezorddrAmarEa
zilelenoastre,s-a aritat in afaracu urgiemare.Cec| "De unde In intindereSiin adancime.lar pe de altdparte,preotiivremurilor
vin rezboaieleSide unde ceftudledintre voi? Nu oare de aici: din noastren-aumaiurmerit-oca pecat9i ca ataresi o mdtureafare
poftele voastrccare se lup6 in mAduhrcle voastre?' (lac. 4 , 1\.
din Tainalui Dumnezeu, adicedincasetorjacregtina. Agase face
Cineva opri prApidul pustliil? "FereMinenu putetifacenimid preotului
ca, Jipsind cunostinta legii Si bdtenutuisfatul (lez.7,
ziceDomnul(loan15,5). Pripedulpustiiriinuse va opripenenu
26), oameniiorbeceiein multimeanegtiinteid a tipseide stat.
vor scoateoameniidesfranarea din inimilelor qi pAnanu vor s,
cares-a intinsca o noaptede osandapestt biegioameni,care
gtiede Dumnezeu(Osea4, 1-6)."Ceice tinde trup, poftescpe
dorm liniqtilisomnulde primejdie,de bune credinF ce aceea
cele trupest, iar cei ce lin de duh, poftesccele duhovniceiti. Cdci
pofta cdrnii este moafte, iar dodnta Duhului este viald 9i pace. ldesfrAnarea intresoti]nu-ipacat.
Darfiindrenduitse vrd Siseascultmereudurerileoamonilor,
Fiindcepofta cemii este vrejmegieimpotiva lui Dumnezeu,caci
care vinde peurmapdcatelorgialipseide stat9iajungandadesea
ru se supuneLegiilui Dumnezeu,cd nici nu poate.De aceea
una cu durerealor,intr-ozi, slujindSfanb Liturghio, rugandu-ml
celece suntin came (in curvie) pot se placelui Dumnezeu".
'}u rpentru Pacea a toate tum6a Fi pentru bunestarca Sfintelorlui
(Rom.8, 5 - 8). Cei ce sunt ei lui Hristos,li-au rastignittrupul,
Dumnezeu Biseicl' , aud deodaE in urechea dinlaunftuinfruntarea
tmpreunecu patimile9i cu poftele. ,Nu suntemdatoi trupuluica "rvu te ruga de Mine ta te dau Pace, rcaga-te de
amarnicdi
seteimdupetup. CEcidac, vieluitjpotivit trupului,velimui, iar
oameni se-ii schimbe pu.led/€t dace Vor sa mat vade paca
dace ucideli cu Duhul pofteletrupului, velifii vii. Fiindcdto! cel
oe Pemanl
20 2l
9i amintelespe urmi multelucrun...Dreptaceea,ascultitor e) Vremeade slebiciunesaude boali a unuiadin soti;
Poruncii, cao sunarede alarma:
trebuiese strigcuvantulScripturii 0 Vremilede tulburiri gi rdzboaieprecumqi oarecare
,Dumnezeu veslette acum pe oameni, ca toli, de pretutindeni, vremedupi acestea,pentruceice au luatpartela ele;
si se pociiascd" (Fapte17, 30).Adici s, vina la viatdcurata, g) Vremeaoprite cu mare asprimeeste toati vremea
dupa invdtdturadrept meritoarea Bisericiilui Hristos,iar cand sarcinii,precum9i vremeaalaptirii.
vremeao va cere, sd merturiseascipe Hristoscu pretulvietii, ,1.Cei ce se dovedescneroditori,si se inteleagl la petrecerea
netemendu-se de moarte.Altfel,nuse poateridicao stavildpustiirii freteascd,evitandpicatul;
ce se intindepeste bietiioameni. larridicarea ndicarea
stavileieste [. De laincetareasemnelorfemeii, inceteazisidatoriacdsdtoriei.
cAsetorieidin desfranare. la inaltimeade Taina. intrecele7 Taine, a chemariide copii.
ca oameniise nu ingaduiegerperiaferedelegilor 0. Urmanda$a,nu se maiintampldi
lubireadesfraneriiiifacepe oamenigrogila minte9i la obraz a) Crimede avort;
Si nu intelegcinstea.De aceea,muguriices;torieilor, copiii,ii b) Blestematiaferelii;
dau pe perinticu capulde toti peretii9i prin purteriblor rele le c) Firddelegeadesfrenirii:
azvarbcu coDitein obraz,iar la randullorindoitvor lua!ieide la d) $ialtespurdciuni.
copiiilor. lat6cu c€ randuialesd fie sotiide un inteles.De ce asa?
Limurit ca lucrurilenu stau bine!
Nu fera inteles ,a fost chemat 9i lisus la nunte, cu ucenicii Limuriri:
sd/'(loan2, 2),cica sa pricepem ce h nunt; sefaceprimamanune
dumnezeiasce, spre bine. Numaiprin tocmireacisetorieidupa O cas:torie cregtinenu e cu putintadecat intre cregtina
Hristos,care este minteadesivarqitstepani pe patimi,se pot convingi.Necredinciosii in Dumnezeunu potaveapartede Taina
scoateinclinarilerele din fire Si se nu mai fie date moltenire lui Dumnezeu,in care nu cred. Pena cand cinevae in afara
(sporiti)din neamin neamSisi chinuiascipe oameni. credinteidreptmaritoare, totcefacee p;cat Sipicatutiiestelege.
lar viatacuratea cesdtoriei,dupe cinsteaei de Taina,este Cu necredincioliinu e cu putinF viata curate.Prin rebdarea
aceasta: chinuiriide la ei, potfi biruitide Dumnezeu!i inviatidin moartea
in caretraiesc. Cicicate vremesuntnumaitrup,suntprintremorti
l. Binecuvanbteeste numairodireade copii-lar tot ce-iin afard 9i cand afld despreDumnezeuSi suflet,inviedin mo(i Si incep
de rostulacesta,in privinlatrupeascd,estedesfranare9i p;cat Dociinta.
9i se nu se maiIace: Ajutatile,rabdandtoatede laei,darimpotrivindu-vi picatului,
2. Vremiingiduitepentruchemareacopiilorsunt numaizileleintre chiardac; ar fi aceastao mucenicieneintrerupta. "Femeiasd se
posturi,ins; numaidac5sotiiamendoisuntinvoilila rostulrodirii bame de behat cendHristosestecapulbdrbatutui (Ffes.5, 22-
de copii; 24:1co. 11.3),dat candcapulluie pecatulSi'Dunrnezeul tuie
3. Vremiopritesuntacestea: stomacul"n-arece sfatdemantuireluade la densul.Fdri Hristos
a) Celepatruposturimari; estemort,iarsfatulmortilorducela moarte;acolose nu mergeti.
b) Celetrei zile de post pe septamand(miercuri9i vineri, De mo4ise n-avelifricd-De cei ce nu se tem de Dumnezeu,nici
iar luninumaidacaestevointa): voudsA nu v5 fie teami. Toati teamase fie de picat, caci pe
c) Sirbitorilegizileleasuprasarbdtorilor
linclusivduminica aceastaau avut-osi sfintii.
- ziuaDomnului Sisambatal:
d) Vremeanecurdtiei;
22 2l
De aceeasunt gpd!!-dqb j jig jilglig: noastremaicredeaga.Cesdtorja estenumaiaprindere detrupuri,
a) Nebunii, indr;citii.bautorii,slabiideminteli ceicubolilumelti; l8r undeeste numaiatata.vineura $i facevrajbd.
b)Rudeniile desangepanelagradulS(veriide gradul4 ii ingeduie Nuntaestemaimultdec6taceasta,estechipal uniriisufletului
pravilabisericeasci,insd am vizut $i la depdrtareaaceasta, cu Dumnezeu-De aceea,numaicand cei doi soti sunt uniticu
copiiinsemnatide pacatulamestecarii de sange$icu s,ndtatea aufletulinDumnezeu,ddinuiegteSiunireaceatrupeasceqiaduce
zdruncinata Dentrutotdeauna); roadedupdDumnezeutcopiicuratiSitregatorispreEl.
c) Ceipreadeosebiti deverste.Depdrtarea ceamaimarece poate
fi ingrduiti este de 7 ani (maxim 10).Ce trece pesteace9tia Vremiopritechemeriicopiilorlaviate . 2-3de maisus
dovedegtepatimadesfr,ndrii,care se rezbuna.Viduvii se aa E oprile vremeapostuitor $i a seb^btilor.Intai e sufletutsi
vdduve. DumnezeuSi apoatrupul.Candpoartaomutgrijede suftet.iese
d)Varstaingeduit;pentrufete,de la 18la 20 de ani,iar pentru din pofta trupeascS,o stinge chiar.ca se poata primi Sfanta
biieti spre25 de ani,adicdla o varst; la carese priceapepe ce hpdrtiganie- mancarea sufletuluigide
caretrebure sI seapropie
calemerglicum trebuiese mearga.9iince ceva:trebuies; se lot cre$tinul,m:car de patruori pe an_postule randuittocmai
agtepteo varst5mai merigoard,ca si se vadl, pe cat e cu lpre stingerea poftelortrupului.
CAti vremeomulnuiesedinpofte,
putinte,toateinctinatiile din cei doitineri,carenumaicu varsta nu se poateapropiade Dumnezeu. Copiiichematiin$rbetori$i
se arati. Altfel.se mai in€mpl, ci inaintede cisetorie au o posturi,toli poarti in ei pdcatulpdrintesc.ASacum pirintii n-au
purtare,iardupi casltorie,dupi oarecarevreme,au altepuderi llnutseamdde ziua Domnului,a$a nicicopijjnu vor tineseama
pentrucarebucurosaifi ciutat tovaresiavietiiin alteparte. de voiaDomnuluiSide sfatulpjrintilor
e) Cesatoriibtecutedupl sfatulsau silapdrintilotcaresocotesc E optilevremeanecurefiiel. in lege,cei ce cdlcauranduiala
averea- Datimalecomiei- n-audus la capdtbun;avereatoati tceastaerauomoreticu pietre,pentrucA prunculce se zdmislea
s-a impreltiat. ln necuritenie,laevrei,aveainclinarisprelepre,tiindotara caldl,
f) Cercetatice purteriauavutpirintii,cei4 bunici,cici a$chianu ler la noiva aveaoncealteinclinarespreputrezireade vtu.
saredepartede butuc. E optile vremeade tulburdd,rdzboaie,pentrucei ce iau pade
g) Nuincepetidsetoria cu pacatul,ce silitiTainaIuiDumnezeu Si- ,a e/e,fiindcein acesteali se zdruncinenervii9i au pomirespre
L veti aveaimpotrivd.Panela CununiaBisericeasai,toti sunt varsarede sange.Apoi, mai e ltiut ci prunculce se nagte,se
datoria aveateciorianestricatS, Sifete9i biieti. Celuice crede lleturi parinteluislab,ca si tinacumplna;se intelegeastfel,de
in Dumnezeuii tineposturileSiareduhovnic,iieste cu putinF. ce in randulde copiice se nascdupa rSzboaie,sunt mai mulli
Celuilalt,nu i-a fost cu putintdintAi,nu-iva fi nicipe urme.De blieligimostenesc apuclturilerizboiniceateta(ilorii zdruncinarea
ac€ea,cei ce robescla patimi,trebuiese dovedeasceintai lor nervoasa,din vremeacand au fost chematila via€; se mai
indreptarea dintoatepatimileSiseajungdla credintalucritoare, Intelegede asemeneali de ce copiiiacegtiavor face revolutjj9j
apoisAintemeiezecesitorij,cici altfelnumaiinmultesc riulin vor sfar$icam prost,ca unii ce vor fi mereuin rizboi cu ceilalti
oameni. osandind Sipe alliiimpreun, cu ei. o8meni.Maiagteaptaputin,panace se maitinigtescnerviiqi nu
mgiai visetulburatoare, cu spaimdde razboi.ln stareaaceasta
I Binecuvantatieste numairodireade coDii(pct.1de maisus)l nu potichemadecatun bliat, care.Sidin grabata. poateapuca
inainte de Hristos,Tobita zis cuventul:"Doamne,iau pe C9leapuSciriei.
acea$e sorda mea,nu pentru implinireapoftelormele,cio lac cu De ce esteoprfteba6 vremeasarcinin Odati, pentruce nu
inimecuratd' oiauinlj-adevercafemeie(Tobit8, 7). Cinein vremea maiare rost lcopilulnu maitrebuiechematta viatdcici el este
|8te deja in pantece!],apoi, pentruc: toate simlirilecetordoi
acezutgi puterealor de aperareimpotrivabolilorde tot felul,iar
Ddrinti.maialesale mamei,princaretrecein vremeaaceea,se clzandin acestea,foanegreuse tameduiesc,
intiperesccu deosebirein mugurelece s-a plemldit Deci.iatao delimijloacelede
vandecare sunt din ce in ce mai bune.Oricedesfr6nareeste o
mare cheie a lucrurilor:precumau fost purtarile9i toate putrezireinceata (ca gunoiulcare arde) ce scurteazezilele
simlimintelemamei,in vremeacelornoualuni ala va fi 9i 0amenrlor.
mo;tenireacopiluluiceseva naste,petoataviatasa Dacapenntii Luati aminte,ca pentruostenealaperintilor,dupe voia lui
i-autulburattocmireacu firadelegeadesfrenariiaceastase va
Dumnezeu, se milostivegtesprecopiigi-ibinecuvinteaz5
intip;ri intr-insulcu terie mare.lar cand se va na$te,pana nu cudaruri,
precuminsu9ia zis:'peneb almiileaneam"pentruceice-Liubesc
ajungesl priceap;,se va juca cu sorade-amireleli mlreasa.9l pe El.
incade la 7 ani.Maiterziu.va cercala dobitoace. sause va deda
la curviecu mana,pe urme curviein regule.patimicare ii vor
f Pi.rinti ncroditori (pct.4-5 de maisus)I
omorimilioanede celulenervoasegi de nuse vaintalnicu cineva
care si-i cunoasci boala,pe la varstacasatorieiva ajungein Intrebalimediculinaintede cdsdtorie,cumstatildac{ sunteti
roditorilCeice n-atifdcut-oinaintede cdsdtorie.int;ebatj-tacum
doaganebunteiDespresporulla cartenlclnu malvorbesc'patima
ce se marpoateface (drege).Se poateintamptaca amandoisotii
aceastale tampestemintea,ciciincepe sA se poataface pe la
14 ani. iar dace nu i se dd de leac, nu lasd pe om se ajunga 36fie roditorr9i totusiroadenu aduc.Ce se fie?pe unuldin soti.
nrcidecumla 70 de ani. ToatepatimlleslSbescputereade cu deosebirepe birbat, l-au ajunsfaptelelui din tinerete:era
curvar,onaninstsauin altchippitima$gimuttficandfdridelegile
impotrivirea sufletului,pustiindgitrup 9i suflet9i piezdndu-lepe
ecelea,Fa slebitfrana gi repedeil trecefirea,inaintede ctiDa
amandouepentrutotdeauna.Cet ce pdtimescde aceasta intai
sd se tamidutascd,apolsa se cdsdtoreasca candfemeiaar fi fost preg,titds5-ipnmeascasjmanta.Femera
Doctoriidausfatulcdsetoriel numaldecAtfaresd socoteasci nu are agadarnicio descircare,bdrbatulnu o multume$te, ise
lacescarbdde el, iar dacase ducela doctori,acestiacungscand
roadabolnavdce vor chema-o lumese se chinuiascddac;
pe
aducvre-oroade. tiei pricina,ce n-aupotrivittimpurile,dausfaturjpicitoase, de a
Prinurmare,inclinarilece le-auavutperintiiintimpulsarcin'i' cercacualtulgiiatistricandu-se o cisetorie.Side undeinceDitura
ls toateacestea?Din pdcateletineretii.pe careatotputernicia
aceleavorfi conducitoarein toatevlatacopiluluice se va nagte' Si
randuiala firiile-aintors,s:tileduciin spate.llnerelease r:zbune,
Acume vremeacea maiscumpede a ingrijide purtdrileviitoare
inclindrileunuislAnt daci n-afostbuna.lat; de cetrebuiefeciorianestricate sd o aibe
alecopilului,caciacumpotisemenaintr-iniii
sauapuceturile unuitalharSise roagepirintiiinvremeaaceasta' li feciorii[nu numaifecioarele].
Facetibine9i tinetiposturile,ostenitj-vd
se se impirtegeascacu SfinteleTaine,si petreacecu dragoste trupulse nu zburde
de DumnezeuiaSava fl Siin viatacopilululce sa va na9le9l nu ti nu uitatice este Dumnezeucare ajuti pe tot omutce zice
'Doamneajutel".lnt;riti-ve
veli aveaO;taiea! capcu el, ca nu crede,ce nu asculti 9i umbla cu SfanteimpertiganieSinuse poate
rd nu se poata. lar dace n-ati fecut aceasta9i ati ajuns aici
duoerele.lntors- Stiticum e plecalivaputeriimai mari$i petrecetipentrusuflet.
Darsi vrcmeaalepterii trebuietinutacurati ce inc; e legal lneroditori],
pentru Ca tot ce se dovedegtefera rost pentru Dumnezeu,tulburi
de mami gide purtirileei Apoi,nu poaterodicopilnou'
mngtiinlaSieamerturise$te cd-ipicat.Ajunsiaici,satinempartea
ce nu-gipoateimpd4isangelein 3 pd(i gitoates' meargabine;
pe conltiintei lglasullui Dumnezeu
o oartecu laptele,altapentrusine$i a 3-a pentrucelde cal6 Dumnezeu
din om].ca s: fim pe placuttui
Dacasunt mai deaidecatingdduiefirea renduiala eceasta toti Sisd dobendimiertare.
pe sfat e binesi vd doriticopiide ta inceput,din tinerele,
sunt slabi9i nu-s de trai. Dar aici re mal inlel€gecova Ga ^ ,Un
p6na ce nu v-atihodorogitde grijitevietiiSide atateap:cate,cici
misure ce s-a in€rit desfranarealn m;dulareleoamenllor'a
26
lcopiidintineretea agerigidemaibunenddejde
parintilor]suntmai Alte lucruridestiut:Vedoamenii chinuindu-se,darmaiales
de viatd;copiiide la bitrSneteaperinlilorsuntmaistin$i,parci le copiii,intre a credein Dumnezeugi a nu crede.Luptalor intre
lipseSte vlagadinei gi duco viati chinuite,pentruci au moqtenit bine9i reu, de multeori, e asa de mare,incat se tem se nu-si
o zestreslibite. Cdci,dacavialata esteo cheltuireneindrumate piard;mintea.lar eiinci suntcopii.Deundevinchtnurile acesteai
Si daca mai egti Si cu gregeli,le daj povarecopiilor.Totuqi,se De la pirinfii $i buniciicare suntintr-insut.Se aflauintre dansii
poateajungepanala 12copiifaracusur.cirora le va venivremea uniicarecredeauin Dumnezeu Sialliicarecredeauin cel riu. S'e
sl fie o datorie,pringreutitileSiostenealade a-i crelte. mo9tenegteatat inclinareade a crede in Dumnezeucet si
lnclinareade a nu crede.Tot ce este senAtosin Darinttinclin;
f Urmandgfaturile de mai sua. nu aiunqeti la necazurilede tpre Dumnezeu,iar tot ce-i pdcetossau bolnav,inclht spre
mai ios (pct.6 de maisus)I lncepetorulrautatii:iar in copilse bat cap in cap acesteinclinAri
a) Cima de avoft estemaimaredecatcrimasimpla,pentru potrivnice.Dace nu este cinevaca s:-l ajutein vremealui de
cd se faceimpot.ivaunuicopilfar; apdra.e.De aceea,cerecap cumpdni, se poateintamplasa fie biruit: parteacea bunede
de mame gidetata. Sangele lorstrigd lacer,,Rezbunare" Siputini catre cea rea, caci mai intotdeaunaimbolduriledin afare asa
: partede un sfatla vremeachinuiriisate,t9i
suntceicescapi de ea. Nenorocirile intreoameni,razboaiele, au "ajutd dacAinsi are
girolulacesta, de a facedreptateacoloundenus-aflcut pocainti. maivedebinele,lparteabund].Cunoastedecj,ce fireaparintelui
"Sd nu sputcatipemantulpecare avetisdttdili: cAsengelespurce necredincios, €t a mogtenit-o, trebuiesd o biruie,lipindu_se de
pamanu Si pementulnu se poatecurd,tide sengeb versat, Dumnezeu. care nu are de lepedatpe nimeni.Unii ca acegtta
aftminteidecetcu sengeleceluice l-a versaf'.(Numeri35, 33). trebuiesa cClatoreasce in vialdcu foartemaregrijdSisa nu c;d;
b\ Blestemela ferelii de zdmislire, iate unde poate duce: la de la porunce, h desfranare, cd se potstarnitabatraneteganduri
imbolndvirea nervilorinterniai sotiei,careraspundcu un capltin lmpotriva lui Dumnezeu, chiarin vremearugaciuniigagaia-gata
lale, incatsotia (femeia)nu mai poate ridicadejos niciun bratde !d dea in deznedejde de mantuire.Mantuirease afle rebdand
lemneSinumaipoatemerge-Mn Sidurerile de stomacAirirunchi lns, toatasupdrareaaceasta.lati de ce nu e binenicidecum sd-
Si acesteaugureazicipdtareadiferitelorboli care greu se mai li daicopilulincasanecredinciosutui, ca e chinuire9i pentruel Si
vindeci,printrecare9i,,poala alba"fleucoreea]. laratreiasuperare pentruurmasiilui,din neamin neam.
esteci stricaranduialadinauntrulfemeii, careajungedesevarsit
neroditoare. A$ase rezbuna fireapentru fapta aceasta.De aceea EraumulteSimaripricinile pentrucaretrebuiaunleacputemic
nu trebuiesd indrdzneasce fetelea gandila cdsdtorieinaintede c€ acesta. lati-l, dat la indemanatuturor- unorasDrebucurie
varstade 18- 20 de ani,cendsa fie in starea na9tecopii.Sfatul mare,altoraspre superaremarc.,,Ceice au pezit cu slintenie
gresital perinlilorde a se cisatori cat mai repede,cu soti prea pravila cea sfen6, slintise-vorgi ce! c6 au invebFo, yor gti ce se
deosebitica varste,iiface pe acegtiasl se fereascide sarcina. dspundr"(lnt.6,'10).
negtiindurmerib,care suntcu mult mai multedecetlnsiraiaici Pentru necredinciosi,dupa sfatul perinlilor.n-am nici un
ASase intampli cA neamulceluifari de sfatse stinge. cuvent,iar pe desfranatii vajudecaDumnezeu.
c) Nu apera$desfranarea, ci nu are nici o aperare. Ea nu Pastorul isipaze9te oile...iarlupiiii gesescvina...nimicnou.
intretine,ci (maicurandsau mai taziu) macinedragostealntre Chemim insa din nou pe lisusla nunti... ceci cei ce se
sotigi ducela ura,ca oricepdcat. pogoari in luriea aceastalcopiiil,vin in vremeanoastrepeste
mesuri de r;nlti 9i urmirilecelemaigreleabiade acumvin.
Doamne,ajuti-nese facemvoiaTal
Amin.
2a
poftele(puterile).
Estetocmaicabogatulcaresaricegte.ASa
Despredurerile oumenilor 9rtrupulcare9i-amancattoatdvlaga.

Lucrulcare ne arde pe toti este poceinla- pocania- pe
ll. Vrajbain casi
care o trimiteDumnezeu,ori vrem,ori nu vrem.De aceeaeste
Ascultatipricinilepentrucareau vrajbi qi ce si facaca sa
bine si ne poceimde buni voie,sd nu asteptim sa ne trimiti
nule maiaibi. Vrajbain casevinedinpecate.ToateiQiau izvorul
Dumnezeupociintaprannecazuride tot felul,cacipricinilepentru
suntpecatelenoastreDeci In picate. Neaperat,vinevrajbain case,dace:
carenetrimiteDumnezeunecazurile
l) Cesetorias-a inceputcu st6ngul,adacicu desfranarea.
dacaprteqtinecazuriinvia(e,afli ce aificut gre$eli.Necazurile
2) Sotiitriiesc in casitorienelegitima sau feri cununie
suntmilaluiDumnezeu cu not.
Esteun primpicat, pecaretotiil plitesccuvrajba.
bisericeascd.
Acumse vi dezvelesccetevafelurlde pecate.ca astfel
De aceeatoli trebuiesa intrela cumintenie Si se se legiuiascd
sd pricepetidurerilevoastre.
dacdsunta$a.
l. Beteguguriletrupului 3) DincurviinemArturisite, f;cute inaintesaudupi cisatorie.
Astfel,au intratintr-ocasi nouecu o pecetedrdceascS pe trupul
Dintrei pricinise imbolnaveqtetrupul:
gi pe sufletullor gapentrucd nu s-aumdrtunsit,acel pecatare
't. Trupulse umplede otravuri,din liosaoostului.Carnea[9i
uneiotrdvl si le spargi casa, tocmaipentruci n-auomoretpe diavolul,
grrsimealesteo otravasi se mistuietot cu aJutorul
Dumnezeupe toti careestecel careface acestlucrrt
careestetierea.["Cuparallziapedepsegte
4) Lecomiade averea unurpanntecandSi-ameritatfatasau
nesituiide avere,dci acegtiaSi-aufecutsocotealagreqitd
zacandd dacd postesc nr mai pot alerga9i lucra (parclizia 9i-acdsitorjtfeciorul.O asemeneacisitorie nu tine,pentrucd
Ei au crezutstatulvicleanal s-a fdcutcu o lucrarea diavolulur. De vei md.itafata ta numal
ca gi averea,se poatemogteni!). pentruavere,cdsitorialor va sfar9icu vrajbi 9i cu spargerea
draculuiiubiriide avere. De aceea toti harniciis; ia aminte9i
caseiaceleia.Prin urmare,cumintiti-vdpanntilorcu sfaturile,
se tie post, ca nu cumvadup; muftealergaturadegartese
candvd miritatifetelesauvi insuratifeciorii.
steala pat tot restulvietii.DarSi asta de li s-a intemplattol
deoarecele di prilej 5) Nepotrivirea de varsti. Suntpirinti care-li miriti fetelela
milade la Dumnezeusd o socoteasce.
14-16ani,iarla 18,19anifatalorestevaduveQiincdcu copil.
de-a cumpeniqi a-9i recunoaqtegre$eala.Ceci Dumnezeu
Aceastadin cauzanepotrivirii de varst:, caci ce poateface o
nu pedepseste spremoartec| spreintoarcere,cdcitrupulnu
pliteste nimiccenddin el scotiavereata rea. Sfintiiau scos fat: aQatanarain fata unuivlajgan,om in toatdfirea.Aceastd
diferentemarede varstaesteun oecatinaintealurDumnezeu
cu totulaltceva:sfesnical DuhuluiSfant.Cuve din 22 febL
1942,Men. Brancovea nul $i din cauzaaceasta,casa aceea nu tine ci se spargegi in
acestecazuripi.intii trebuiese recunoascace au dat un sfat
2. Dinnastere,pentruci fie mamasautatanu a fosttreazcdnd prost.
s-a zAmislitcopilul.Fugitide berbali cand sunt smetiti de
6l Din negrtade sufleta celordin casa,din negrijade
biuture ca de foc.
spovedanie, de Sfentaimpdrtiganie9i de randuielileBisericii.
SjlllgsLilelg, pentruci trec mesuracuvenite9i atunciincepe care sunt poruncilelui Dumnezeu,care daca nu se pizesc,
si-i doaraspatele,spinarea,galele,sldbsscnervii,'devin iuli
pentru nu infranat pdzescpe ale diavoluluigi nu pot si aibi linigte
si nerebdatori.Toateacestea, ci 9i-au
30 ll
1l Ai cumperatdin manerca, din man: pitimage,din mana
7) Din petrecerea ferd post Cei ce se umplude meniesunt
plini fiere, se inmulte$te'in corpulomului,atunc carea furatsaude la unulcarea curvit.Deaceeamarinainte
cei de care
poste9te. Plinde fierefiind,te de a o amestecacu aletale.dd-iputindapesfintit;.cufaina.
candmdnancecarnemufie9i nu
cacisAgtiti,picateletrecaiasuprapementulur pecare-lcalci
umplide manieqi astfeligi sarin cap uniila altii.ASa,pentruo
vorbacat de neinsemnati,pentruo bucatade lemnce nu e la Siasupravitelor.
Cenda fostizgonitAdamdin Rai,Dumnezeu a blestemat
loculei. ii sarein capceluilalt. pdmantul:,,Spini9i pilamiddsAdeaqi pransudoareafete,sd
8) $i o ultimapricini estedesfrenarea sotilor.Darsotiicum
cici nu maitinseama iti caitigi painea,iar femeiain durerimarisd nascd" O
desfraneaz:candsuntlegiuiti?ASabine, gre|eald a noastreaten, asupraintregii aven
de miercuri,de vineri,de zilelepostului9i de s;rbetori.Nu mai
NERANDUIALA CA 5) Cinevase tine de vnil asuprafa, iar tu n-ai oc.otirealul
lin nrcio randuiala9l BATEDUI\TNEZEU Dumnezeuasuprata. Cinevalucreazdcu diavolulasupra ta
SA SE FACARANDUIALA.
Srasupravitelortale9i atuncitu tanjesti9i viteletale.De ce
pot lucraacesteputeri?Pentruca tu n-arocrotirealuj
Dumnezeu.$i ca si nu mai poat; lucraduhurilerele.
curete$te-titrupul Eu prinpost,fd sfegtanie,pune-tio cruce
lll. O alta durere: paguba in curte, in in curteSiroage-telui Dumnezeusa te ocroteasci.
agonisealavoastri 6) irai potiaveanecazuri9i dincauzdca.in curteain carestai
tu, sau pe pemantulpe care-l lucrezj apeseiuremnb.
9i acumiatepricinilepentrucareDumnezeutrimitepocania blestemesaunedreptale. S: luatiseama.sanutStatiobrazdd
asupraavutuluinostru. p;mantul
din carenu estealvostru,cdciaducemoarte.Dar
1) Uniidinstepanidfticuievifele!i atuncisi nu se miredacai
dupl cuvantullui se mai poatese ai asupracu(ii gi alte pacate.Poateca ai
seimplinegte cuvantul, cacidaDumnezeu
cumparataceasti curtecu bani muncaliintr-ovremecand
2l LucreazdDuminica.Dac; Dumnezeun-a lucratDuminica poatetraiaiin desfranare.Deacestibani,degiia-imuncitnu
nicitie nu iti esteing5duitca se lucrezigidacevei lucra,vei
prerdenu numaiceeace ai lucratdumlnicaci 9i ceeace al te veiputeafolosi,cicigiasupraloratarnigiapasapacatele,
de cAndia-imuncitgiteurmiregteDumnezeu paniin panzele
lucratin cursulseptamanii. S: nu ascultatide sfatulnimenui
albe. Pentruce? Pentruci nu te mlrturiseSti,pentruce tii
[guvernului] cend estevorba de cinstireaDuminicii.Fiecare
Serpiiin san9i Dumnezeulasi sd te mu$te.
lguvemul]isi are socotealalui, tu insd ai un suflet.Ceciva 7) Apasi b/esfeme/eperintilorsaua alluia asupracaseitale !i
venivremeasi ceriapi cu biletlDa,va veni9l aceavreme
sa ca la ochii asuprata
3) $i maiare pagubecelce se ufteb agoniseala
8l Omorui sau sinuc,iJeli ficute in curteata, sau,ce esteSi
di, cap.gi-alipitinimaiui de lucruripieritoare. Pentrualtc€va
cu gunoiul mai des, copiibp^dafi Si lngropatiici-colo,ba in gunoi,ba
a dat Dumnezeuinima,nu ca sd ti-olmpotmolesti
Pe el s5- leng; o altoaie.Lepddarea copiilorestepacatstrigdtorlacer
lumii,ci ca sa ti-oindreptispre Tat;l cel din ceruri.
9) Stepaniiau pdcatenemerturisite din tineretesau mai De
t iubim,de El se ne lipiminima.cecineaseminateesteplata
fatd de cea datd de lume.De urmaSinu le-auispdgit,ce nu-idestulsd le spuisubpatrafir,
oe care ne-odi Dumnezeu,
treburesi le gi ispi$estide bunavoie.De aceeavinebataia
aceeanu-ti lipi inimata nici de propriiEi copii,cAci,de-i
lui Dumnezeu asupravoastrS,pestetot, pe camp,pestevite
petimidurere in celeiubitepestemisur;, cinetevamangaia?
Sl pestetot lucrulmainilorvoastre
lV. Copii inddrdtnici, neascultitori, Sfaturi gi indemnuri ale
necredinciogi9i desfranati. Pdrintele Arsenie
TotipAnntiiluatiaminte,ceilaltide asemenea,
fiti cu mare
bagarede seamd,ca si nu cadetiin astfelde gre$eli,candva va
datela BisericaDrdgdnescu
venirandul.Copiiiinddratnicivin
dinurmStoarele pricini:
I Vialade familie]:
1) Pirintiinu au p:zit nicioda€postul!i nu s-aupututinfrena
de la pofteletrupeitiQi aga au cdlcatzileleSi timpurile - In timpulsarcinii,mama sa nu stea in fum gi sd nu ia
neingiduitecare sunt: IVIie.curea, VinErea,Duminica meorcamente.
sirbitorile de pestean 9i posturileintregi Toticopiiicare - Dac, nu-id: pacela copilinvremeasarcinii, copilulvaavea
rezultd.suntneascultetori, lnd;r:tnici, pentruca niciperintii precocitate sexuald.
lornuau ascultat de poruncile lurDumnezeu de a przizilele - Decatcancermai binecopii
sfinlite. - CopiinesculinumaidupddistractiiSidestrabeliriau ie€itrai.
- - Copiiinefecutistricape ceifecuti.
lntrebati-vicugetul$i vd va spunece este ingaduit.Astfel,ii
veti vedeaplang6nd9i veti plange9i voi Si a9a veti ispdli - lobagiiaveaucate16copii.9jerauslugir
p:catulin careFatizdmislit. Desigurcdvi doare,daci nu le- - Ceicare opresccopiide la credintasuntosanditimai riu ca
ati fi fecutnicinu v-arfi durut. sinucigaSii.
2) Mamelenu s-aupSzitpanala curdteniedeplindqi agase - Cis:toria-i pentrumantuireSiprunci,nu pentrupleceri.
nasccopiiplinide bube9i potmui. 9i dacdin vremeaaceea - Si afundim la botezcoDiii.
. Dincauzaavorturilorne vor "st;pdni"tiganii.
tataa maifost9i beat,se nasteun copilca va fi sleb;nog,fie
cu mintea.fie cu truoul.fie cu amendoui lati cum vei avea - Dacanu poti vorbicu copiidespreDumnezeu,vorbeqtecu
pocaniade la Dumnezeucu propriulteu rod. DumnezeudesDreei.
3) in vremeasarciniinu te-aipezitde bdrbat.De aceeamulti
- Tineriisise mutede la batr,niicare le stricacasa.
copiisenascmortisaumordetinerisaudacdtreiescaluneca Dintreifamilii,
pe eiincd - douadivo4eazd.
in curvie,pentruce s-aintiperitpeceteacurveascd Pantaloniilafemei-muhmaigravcalipGa
- debasmalarugecjune
din pantecelemameilor (a$aspuneSfantaScnpturd).Toate Pe cernecununatisd nu-iimpartigeqtr.
princatetrecemama,in vremeacelor9 lunide sarcine,fie -
- Abstinenla sexualdddvigoare, dardinc6ndln cand,rar,trebu,e
bune,fie rele,se intiperescSrin copil.Candva cregtemare, sotiisa se impreuneze, in afarade posturi(Sf. pavel).
toateiivor rdsdriincah-.(CaietdPednbluiPetruVanvulescu; - Femeia (luatadinbdrbat)arenevoiede completare endocrine,
D. 78-81mss.\ oancontact.de la berbat.
- Picatelese inregistreaziin codulgeneticalfiecdruia.
. Nusuntemdinmaimut;,darmergemcu pagirepezispreea.
. Deabiaagteptsi terminodati cuproblemeie
dinbebarbatgifemeie,
pentrucareSilui Dumnezeufa pinn r;u cd a facutpeom.

34 l5
Boli gi necazuri.Credinlal: Nuva puteaaveaomulpacepe pimantde nuva aveapacecu
Dumnezeu! (l Tesalonicienr
5, 3, Luca21, 55; lsaia139.1'l).
A9adarinnumelelui Hristosvi rugim ca StcumDumnezeu v-
Si nu cartimla necazuri.
ar rugaprinnoi:impaca!-vdcu Dumnezeu (ll Corinteni5, 20).
Fumatul sl6beQte nu numaiplamenii ci 9imrnteaomuluiincet
(Caietd PerinteluiPetru Vanvulescu:p. 1-4 mss.)
credintanu o maiveziatatde curat.
Cei bolnavisa tind regimu'boliiin loc de post.
Bitranetea-iun cavouajutdtor.

N-aisi gise$ti SfinteMoastemaisfinteca Sf. Cruce.
DreaptasocotealA-i maimareca postul
Nu ispitiSfinteleTaine.
l\,I-amrugatpentruapuseniqim-adusDumnezeu acoloSimi-
a aretatce fac.
ldaimute rugaciunec;tre Sf inger P;zitor
Si ne fenmde yoga(nojcreQtinii nu avemnevoie).
Se-mitindDumnezeu credintade copil.
lerusalimul dinnornu celdinlsrael.
lntrecatoliciSrortodocsideosebirilenu suntesentiale.
Cel cu un talantdin SfantaEvanghelie are numaibotezul$i
talantullui i se va da celorfera botez,dar cu fapte.
ParinteleArsenies-aintalnitcu lisusingarAin chipulseracului
careplengea...
goaptediavoleqti:Citili Bibliacum vd taie capulcd 9i noi o
gtim pe dinafardSi sfintiin fantezieve vom face.. Vindem
yoga,teozofie, spiritism,
magie,cultulluisatan: eu suntwotan,
lvlamona. PriaD.

I Biserica9i Statul]:
Nuj totceretimoartealuiCeausescu c5cicarevinvorfi mairii.
Pe regeleMihai Pirintele Arseniel-a sfdtuitse plece cal
omoari.Azis c; va revenic6ndva in taregiciiiom credincios
Unguriivor maamultdecatArdealul.
Uneistipaniridestat(saugeD,carenusesupuneluiDumnezeu,
niciSf. Biserica(9islulitoriiei)nu trebuiesA I se supuna
Rugdciunile $i jertfa SfintilorBrancovenim-a adus pe mine lcoanapictatede ParinteleArseniein bisericaDdganescu
Dentrutara acestaa noastrd.
l6 l7
In societateaomeneascilisus l-a batutpe potrivnicprin
iubireade oameni,oric6til loveavrdjma$ulpnntr-in9iicu ispita
Despreiubire durerii.9i pe urmede tot,a venit- prinoranduiredumnezeiascd
(extrasedin
"C,rarea imper4iet' 9. a ) -ispita, tot prindurere,asupratrupuluiDomnului, ispiti pe carea
biruilo,dandu-sitrupul ca,,dinneputinti'(2Corinteni 13,4.) s,
lubireade Dumnezeugi iubireade oameni fieristignit pe cruce ca un fecatorde rele.Nu-$idedeaSatana
Eeamac6, rdstrgnind'omul" pe cruce.dupi ce-L va inghiticu
Tot razboiulpotrivnicului acestaa fost: ca sA-Lfacd pe poftd,saucu uracea maimare,va aflacd princrucea inghititpe
Domnulsa calcedragosteacatre Dumnezeuca Tati. CaciStie Dumnezeu. Nu-9iputeada seamavicleanulde TainaCrucircare
vr4maguld decereapemanteascS, pentrucineumbli dupaea, ii va rupeceledinleuntru, $i, Hristoslisus,OmulDumnezeu ii va
are draceascaputeres5 desfacepe om de dragostealui pe
lnvia dreptiiceidinVechiulTestament, f;cand brruintavegnicd
DumnezeuSi s, i-o intoarcespreplacereaa oricealtcevaafare asuprarduluipe careo va da omului,frateluiSeu(lratei28, 10)Si
de Dumnezeu.Prinurmare,dacamaiaveminimaprins; de ceva ucenrcpe aceeagicale.Aceasti biruinti a lui lisus,prinomulin
de pe pimant, stapenitorul lumiiacesteiaincl ne maitine tegati carese !ineaascuns,a f:cut restabilirea firiiomenegti;a deschis
in imp:ra$alui,de vremece dragosteanoastrdcetreDumnezeu lmperitia lui Dumnezeu,a vestitinviereaSi a dat mantuireain
inc6 n-a ars Si ata aceea.p.29 dar(Efes€ni2. 8).p.33
,,Neputend vrejmagurs;-L facl pe Domnulse calce ,,A9aa iubitDumnezeulumeaincat9rpe singurulSauFiu
poruncaiubiriideDumnezeu, princelece I le-afagdduitinpustie, L-adat,ca tot cel ce credeintrlnsul,sa nu piard,ci si aibdviati
s-a streduitpe urme, dupi ce a venit in lume,cu ajutorul ve9nici" (ln. 3, 16). E mai mare iubireaaceastadecet iubirea
nelegiuililor iudei,sd-Lfaci si calceporuncaiubiriide oameni carea creatlumea.DedataaceastastivilareiedragosteiseridicS,
O, minunatrdzboi!in loc de ura lisusarataiubirea9i rapunepe $idragostease nastepe pemant,in persoanalui lisus,parjolde
tatelrautatiiprinbunatate.in acestscop,rabdanda6tea relede Cerin inimileoamenilor. (U|,Omnousena$te, Sene
"Gendirea', nou6. nr.
laei - maiadevaratvorbind,pentruei- S-astreduitpeni h moarte, 6-7l1998,p29-31)
in chip omenesc,pentruporuncaiubiriiSi, dobAndindbiruinta lubirea gi sabia lui Dumnezeulucreazaneintrerupt9i
deplinaimpotrivadiavolului,a primitcununainvieriipentrunoi. deodatd intreoameni:pentrufiecare,dupdcumiitrebuie;astanu
AstfelAdamCel nou a innoitpe cel vechi.'(Sf.Maxim [Iadunsirorut, numai fiindca oameniisunt amestecati, dar Si pentruc, fiecare
Cuvantascetic,Filoc€lia,ed.l,vol 2, Sibiu1947,pp 8-9).p.30 insi9i are vremilesalec6ndii strilucegtemilostivirea,precumgi
lubireade DumnezeuSiiubireade oameniincareaterni vremi cand il prigonegtesabia- ca sd vie rardQila stareade
toataLegeaSi Proorocii(Matei22, 37-40),implinindu-le lisusca milostivire.p.285
nimenialtul,prinaceastase vedealimpedeci lisuse Dumnezeu
SiDumnezeuesteiubire(1 loan4, 8). Peacesteadoui ni te-adat Minuneaaduniriiputerilorsufletului[minteali inima],
ca porunci.Aicistatainapentrucareporuncilelui Dumnezeubat invr;jbite de fapta uciga$ea pecatului,nu e cu putintddecatin
pe vrijmasul, cand are cine le trai. Cici iata: Dumnezeuse numele lui Dumnezeu. Rugeciunea neincetatea fericituluinume:
ascundein poruncileSale,dupe cum nb asiguri SfintiiMarcu ,,Doamne,lisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieste-mdpe
Ascetul (St MarcuAscetul,Despretegeaduhovnrceasci, Fitocatia, mine, pecetosul'. dupeindemnareaSfantuIui Pavel:
Sibiu, "Neintrerupt
1946,ed.l , vol.1,p.249Si ed.lt,vot.1.Sibiu,1942 p 247) $i [Iaxim vd rugaf', s;var$egteminuneauniriiindragoslea celorinvrajbite
[rArtu riSitorul(Sf lilaximM5tturisircrut, gnostice,
Capr,te Fitocatia.
intreolaltdde o;cat. D.t69
Sibiu,1g47,
ed. . vot2, p.193) p. 3 1-32
38 l9
Sfentulrispunde:"O prepastiede smerenie!".prin urmare.oe
Dragosteain Duhullui Hristos,in trei varstese vede: cdiledesdvergirii
leuntricenu potimergedecatsperend.primrnd
-
- In iubireaaproapelui ca pe tineinsuti(Mt.'19,19); cu bucuriaacestuirosttoateimpotrivirile
$i absurditetile
ce ni se
- in iubireamaimultca petineinsuti- iubireade vr4ma$i(Mt.5,44) ln€mplain fiecarezi. (Caietdperintetuitoan Fercal inregistrat
- in iubireacajertf5pentruoameni(ln. 15, 13); pe bande de magnetofon.Men Brencoveanu,
Pan; la mesuraiubiriide vrejma$isunt datorisa ajungatoti
cregtiniicareau de gandsd se manturasca, pe cendla varstaa lubireatrupeasce
treiaa iubiriifoarteputini alung. p.204
lubireainclinalibertatea ca pe o cumpand. p.178 Hormonii,prin trup, influenteazispiritut:intr-unfel al
lubirean-aremarginile omului,nicjspatiul, nicitimpul;nu b;rbatului,Siintr-altfel,alfemeii.Astfelbirbatutdobendeste, De
piereniciodata, e putemic;,incatstrdbatedincolode mormant9i Bngdconfiguratia vigoritanatomice, gi sentimentulvtrilttatsaie
ajungepe cel iubit;strdpungeiadulcare nu-ipoatestaimpotrive Intelectualitatea biruieasuprasensibilitdtii; puterilemintiise
Si strdbatecerul.lubireae insugirealui Dumnezeu,prin care a doveclesc creatoare. Cu altiie activ;inclinatmaimultspretiranie,
creatlumeavazuti Sinevezute,Sitoati fiptura care-Lcunoagte decet spre supunere;mai curandspre brutalitate,decat sDre
de Tat: e str;bdtutade iubire.Daci am steruicum trebuiein bunetate.Cu cet notelediferentiale sunl mataccentuate, cu arSt
iubireaaceastafer6 margini,s-ar rSsfrange!r in nci obarsia avemde-afacecu un caractermaiagresiv.lvlise pareci tot aici
noastrAdivina,chipul9iasemenarea fiilorcu Tatdl,am avea9i nol kebuiecautat9t suportultrufiei.
mullimedeinsusiridumnezeieiti, p.inharnu prinnaturd,in primul Poatede aiciisi are obargiafaptutca, mai atesberbatij,
rand n-am fi a$a de mirginiti intr-o mullimede privinle...Cu nicilui Dumnezeu nu vor se se supune,iar candse aprindla
adeverat,iubireae caleacea mai scurtagi mai presusde orice menie,nugdsesccuvantmaiexpresiv cainjur;turade Dumnezeu
cale,spredesavarsire ('1Cor '12,3l); printr-insaaveminleuntrul tadetoatecelesfinte.Caracterul agresival masculului se observ:
nostrulmpdratiaCerurilo..p.314 ca o noti comund9i in firea animale.Omul gandegtecu toate
Adevtratareski$tea omulurstd in faptulci nu iube$te 0rganelesale.
deplin.Cendviata omuluiiese teaferadin raticirile eului gi igi Foliculina, hormonulfeminin,areo actiunecu totuldiferita_
gdsegtein suflet unitateasa cu Dumnezeu,atunciconltiinta Astfel,pe leng5 configuratiaanatomic:.propriedestinuluide
vegnicieie un dat imediatal existenlei,tot a9aca luminalntr-o mame,ii pestreazatotugiinsuliritecopiliriei:voce subtjre.
flacard.Toateconflictele vietiise dezleagd,toatecontradicliile se lnfdtisarede copil, prietenacopiilor;mai mult sensibil: decat
impaci; gtiinFiubireSiactiune searmonizeaza. Bucuriaiidurerea Intelectuali,mai mult primitoaredecatcreatoare.presimteprin
se contopescin frumusele,pldcerea9i renunlarease egaleaze lnstinct,nu prinjudece,ti.Minteaeie inima.E inclinat:maibucuros
in puritate.frecareclip6vestestepe Cel ve$ntc.invat;turacea lpre suferinte 9i supunere,decatspre asuprireSi dominatieii,
desivar$itea bpdd;rii de sineo avemde la"Cel ce in chipullui dupdScriptura, vegnicatrase(preocupatd) spreberbat(Fac.3,iO).
Dumnezeu fiind, nu a tinut ca la o prade b egalitatea Sa cu Decr.dac6am socotinumaicap;tulfiziologicaldeosebirii
Dumnezeu,ci S-a golit pe Sine,a luat chip de rob, fAcendu-Se brrbaffemeie,gesim o mare dFonanta.fol rcstulliziologrcal
asemeneaoamenilor9i la inati$are desdvergindu-Seca un om blrbatulu - ca de alllel al intreguturegn anima!- nu e aftutdecet
S-asmerl pe Slneascultdtotfecendu-Se pandh moade,giincA aventun,cupima intampbteincale.
moadepe cruce"(Fil. 2, 6-8).Asadar,desevargitaleDidarede B;rbatule poligamdinfire- a$aca evreiide odinioarasi
sineetotunacu smerenia.larcu a@astas-adelinitdesevar$irea Caturcride ddunizt inteleptulSotomonavea o mie de femel,
Atuncicandoarecineintreba peSf.lsacSirul"cee deadvettiea?" lnse Fau plitit femeilebine- ca l-au smintitla minte,incats-a
40
lepidat de Dumnezeu(3 Regi11,3-4).

depline
Tot rostul gi configuratiafemeii e matemitatea.Chiar q
mantuireaei e conditionata
intelepciunein
de nagtereade fii - dacestiruie cu
credintd,in iubireSiinsfintenie (1Tim.2,15)
Impdrdfia copiilor
lntreinstinctulpoligamic Si instinctulmaternitdtiie un lNattereo de mo$eniro afos, cet mti
adevdratconflictbiologicAi pricinede tragedii.Ce vrea unul,nu marc mAngAiercpenfiu pie lerca
nemuririi - SJ loan Cafi deAL
corespundecu ce vrea altul.Dreptaceea,li s-audat oamenilor
normeledivine9i minte,ca se treiasciintr-oranduiala dup, fire-
randuial:moralegi spirituali,dispuseierarhic- iar nu s6-9iface
de cap,triind impotrivafirii,impotrivamoralei,impotrivaspiritulul
Impdrdlia copiilor
cu totulanarhic,ceeace de multeori au s; pliteasci cu capul
sauei,sauurmasiilor.. Copiiiodihnesc Qiretacomul.Chiareisunto refacerea omului
Organismul intreggiindeosebi sistemulnervosse dezvolta Eirezumd: gingSgieSifrumusete, puritate,nevrnovdtie gicredinte.
binedatorite genezici-insi numaisubo cenzura Chiarpe lisusL-auodihnitcopiiiCeimariit amiraumereu.Nu
Sihormonilor
de infrenare.Deaceea,panala cisitoria legali.totitineriitrebuie €lise binedinnecredincioasa Betsaid;,undelisusabiatamaduise
s5 fie curati,cu fecioriapdziu - 9i bdietigifete. l\rinuneae Sicu unorb, n-a izbevitbtnepe Petrude ,,milostivirea' satanei.canda
putintaii cu trebuinta.p.242-244 preczatcurajulSiriscurile mantuirii(o aseminarecu lisusneap;rat
necesara,o concluziea uceniciei),cand, iat6, alta surprize,o
mrcrme omeneasci_
ln drumspreCapernaum, uceniciiseDriDeau intreei careofi
maimare?CineStiedacePetrua maiavutvreopretentie.Candi-
I intrebatlisusdesprece vorbeauintre ei pe cale, ucenicjiau
ttcut. Semnci au vorbitdin ale lui Satan.Acelase stramutase
dinPetruin ceilalti.pe altetemda celoromenegti.Dupi at6teaii
dela ataia,$ide latoli,lisusaveanevoiede odihnd.Deci,gezAnd,
l-achemat(9ide ceteori i-achematsd-9ivini in fire!...)9i le-azis:
,De voiestecinevasd fie cel din6L se fie cet mai de pe urme h
toti 9i sluga tuturof'.
Mare,inaintealui Dumnezeu,nu poatefi dec,t omulsmerit.
Oameniiajung mariprinvitejii,bog61ie,putere,chiarintelepciune,
daraceastatrufieeste,gicueasperiilumea; ala eqttmareinaintea
lumiisau asupralumii. insa, nu e cuprinsiin scoartele
"Lumea"
ci4ii ceregti,dar in schimbse scriecu un paharde ao6 dat unui
drumet, in numeledragostetde oamenr.
$i, luand un copilagln brate,te-azis: prime$tepe unut
dn acegtiain numele Meu,pe Mine Md prime$te 'Cie
gi pe Celce M-
a tnmtspe Mine".Cuvantular puteafi lirgt: dad mamelear
prmrcopiirin numeleDomnului, ce skaveziiar fi ei in ochiilui
42
I-V

lasusl Abiaatuncigi-arda seamape Crneau primitprincopii $tiu, ins: ci indiferentcum este dirta€ educatiacopiilor,tot
Copiiiajungin bratelelurDumnezeu.fiindceei sunt cei mal Oumnezeueste tatel sufletului9i cele ce lucreazaeducatiape
aproapede El: modullor de a fi e cel mai iubitde Dumnezeu. dinafara,ootfi zdddrnicitede celedinlauntru.
inteleptiiil intelegpe Dumnezeuca pe o necesitatein Congtiinla esteungraidealtdnature,decumpoatevorbiomul
explicarealumii.Copiiailau ca pe un Tat, de pe cel,lalt Eram Cutoatecd lucrurileparsasedesfe$oare Siin favorulnecredinter
late de ce copiiisunt in Adevar,pe cend inteleptii.in ataralul totugiDuhnezeuranduiegte fiecireigeneratii
libertatea
dea decide
Gese9ticeva $i cu mintealor, numaidac6 ai o inrmi curatede Mareesteraspunderea celorce opresccopiide la lisus."Mai
copil.Aceastate ducede-adreptulin brateleAdevarulurin ochrl bineSi-arfi legatde grumazo piatri de moara9is-arfi aruncatin
copiilor,seninetateae de culoareacerului.Dumnezeueste mal marc".(CaietulPerinteluiPetru Vanvulescu;p. 28 mss)
realinlmpdrdtiacopiilotdec6tintr-untratatde mecanrce cereasca
DumnezeuSicopiiiau inrudirea carenoi,cei mari,o pierdem
pe
Sfintiisunt nrgteman copii;ce departene tinemde ei! (F;ii
Copii tngelepli
lnvieii: p. 8-9 mss\
Si ingelepyi
fdrd lisus
S-asupdrat Iisus Dacdputemfi trasi la rispunderepentruo viatSca timp
pierdutSi osenditila o eternitatenegativdabsurdaaceastase
Cat de putin au inteleschrarucenrciilur lisus sensu lntamplapentruce am scospe lisusdin ale Sale.L-amscosdin
cisetonei,sevededinidamplareace a urmatindata dupi aceaste noi.Construim o impi.atief;re El,impotrivaLui.E greude priceput
lemurire.lvlaimultau intelesmamelece-9iaduceaula El pruncir. cum pentru20,40, 60 de ani pimante$tis, plete9tifer5 starAit.
ca s;-ir pune mainilepesteei si sd-i binecuvanteze. "Uceniciii Cu toate acestea,nu e o nedreptatea fi aruncatjin imperila
certaupe ceicare-iaduceau"."lisus,vazandaceaslas-a supdral gbsurdului, a nebunieiultime,pentruatatiaani.Sigure o vreme
gale-a zis: "Ldsa-ficopii sA vine Ia Mine 9i nu-i optit| . de ajunspentrua decidein careimpdratievreisa fii.
latao superarealuilisus.Superarea c: copiinusuntldsati Viataaceastanu arescopulinsine,ci in cealalta.A trii ca
de micisa vindla lisus.EstelucruStiutd dincopilerieaduceomu tcop in sineinsemneaza se-itaiperspectiva vegniciei.
inseamna
inchinareapentruDumnezeu, indiferentismul saunecredintra Rar rd alungipe lisus din tine. A trii asa inseamnesd rdspunzilui
cend este al$el.Copilenaeste intervalulvietiimai apropiatde lisus:toatesuntdatefie afarade mine,eu m-amdataltuia.Dace
sfintenie,mai capabilde credinti.9i oicum, in ori@ domeniu llsusfericegtepeceicevid in Elo garantie, unsens,odes5vargire.
"credinta" estefactorulpe ca.ese clide$teSrcareconteaze.Daci tigur ca ceice nu gdsescinaceastafericireasuntneferacitigi nu-
acestfactoresteinclinatdintruinceputspreDumnezeu, vomavea L vorvedeaniciodatd.
"credinta in Dumnezeu'. Daci esteinclinatimpotrivaLui,vomavea Aceiasuntintelepticaresi-augesitsensulfat: de
"credintiin necredinte": "CredDoamne.ajutanecredinlei meie" Dumnezeu.
Filozofia,oricarefilozofiese bazeazi pe factorulprimor Preferatis5fiti copii9ivetififii ai lui Dumnezeu.Aceastae
dial al credinieiin ratiune,credinteiin giiinlr,etc. 0 inlelepciune maimare,unadin lucrarilelui Dumnezeuscrisein
lmp:ritia lui Dumnezeueste fagidurtacopjrlor.oamenilorce o carteavietiipe numelefiec:ruiacarese decideaga.Celce cetre
primescfiri discutie,ca copii,oamenilorce au venitla lisusde nepitimirelicatre Dumnezeu aleargi,toati ziuain carenu este
copii.Deci.cum se nu se superelmp;ratul,candcopirsunl opnll ocaratmultapagubeo socoteste.(CaietulPerinteluiloan Fercai
de a veni la lisus.cand lisuseste interzis? lnregistratpe bandede magnetofon,Men Brencoveanul
4f
Desprecopiii lepddali Tesfituie$teberbatulcas; ucizjcopiii? Sfatulesteuciga$,
nu-lasculta,ci mai binerabdesd fij alungat;de la casalut9i
Dumnezeu va vedeaostenealata 9i nute va pdrdsi,cite va milui,
Altedurerepe careo avetivoi mamelor,tatilor,suntcoprl deveifi vrednic6.
lepidati. Acestaeste un p:cat strigitor la cer Este ucidereala in toateacestease incurceoameniicarenu postesc,caci
mijloc.Nuestecu nimicmaiusoare.Ascultatitolicu luareaminte acegtiasuntizbitide toaterelele,carede la stomacincep,iareu
sangele lorcerer:zbunare. Nuveiaveanorocnicicuceilalticopii, ve spuncd de la brauin jos.
ci numaiplansSijale.Rezbunarea sangelui varsatse facefira 9i
Prinurmare,si ve poce4iSise nu maipicatuiti.SAalergati
mill: ori iti ia Dumnezeugi pe ceilalticopii,ori vor cereei insagi laspovedanie curatd9i la SfantaimpdrtlQanie, cdcialtfelnu vine
caDutmamet. ocrotirealui Dumnezeuasupravoastr, Siasupraavutuluivostru-
$titi bineci aceastase intampla,la multe,atuncipe loc Nu uitatiinsi cd postulestepoartaiar patrafirulesteu9a.lar,cu
lar aceastaa9ase tocmeqtece alt: sup,rareveraveain cas5.ca acestea,vineocrotireaviea luiDumnezeu, firi de carenu putem
iti piezi cumpdtul 9i uitidemareamilea lurDumnezeu, ce o are facenimic,<<"Mdrfulis i-voiDomnuluifaredebgea mea,"$i indaft
cu toti plcdtoiii, gi se apropiediavolulde tine ti iti bagein cap a ridicatpedeapsapdcatuluimeu>> (Psalm31. 5).Asupranoastre
gandulsd-tiieilumeain cap9isa{ fac|capdtul.Ac,esta esteglasul atarndpedeapsa picatului9iurmeazdsa-lispa$im 9i$-lscoatem
impotrivatuturorcelorcarefac a9a-Mareispitirepitesc mamele din obicei."De aceea,toaE s/ugasd se roagela vreme,chiar
care fac a9a, care au ucis copii.lar dace vrei se scapi,tu ql potopde ar venise nu-lpoa6 potopf. Vedeticum trebuiesi vd
ceilalticopii pecarei-aificut,trebuiesi puiinloctotateticopiial
fiealez:mantulmintii,al inimiiSial trupuluivostru?CurdtiteCAci
altorfemeiserace9i s;-i botezi(iardacenu, ia-i9i botezatigata) Oumnezeunu pazegtetrup spurcat,inimi gi mintecu viclegug;
9i se ingrijestide dansii ca de copiitei, cu imbraceminte, cu lardacdne indreptem,zilelese insenineaze Qine vom bucura.
incelt:minte,feini, bani de lcoall, pan5ce sunt in starese-Sl Dacevetifi Siimpliniton. nu numarascultitdri,se vor urnr
caitigepeineagice scolidincopiitii,aceiase ias:9i dinaceia necazurile dinloc si nicieu nu am bdtuttoacala urechilesurzilor.
lar toate necazurilepe care le vei avea in vremeaaceasta,fie Maisuntincamultede dezbetut,cu aiutorullui Dumnezeu, darnu
pentruei, fie de la ei, se le rabzipe toate,nddijduindin milalul
8epottoatedintr-odate, ci perendgicucatlevetiauzimaidescu
Dumnezeu,ce 4i va ierta picatul, cici prin ribdare ispagegti statle vetitinemintemaibine.
pecatul.lar milostenia, cu osteneale,biruieinainteaJudedtii. lrarire Tatilur 9i FiuluiSi StantuluiDuh,Amin. (Caielul
Acestaesteun cuvantde mangeierepentruvoi,darfaceli Pdintelui Petru Vanvuleswcu,p. 77-78)
intocmai,cecifatede Dumnezeunu te potipleticu minciuni.gi-tl
va spunediavolulcd ai dat destul,asanumaica se te bagedator
casi-ifii Siluidatorniclisa nuji platestifala de Dumnezeu datoria
SA inveti pe cele tineresi nu faca gi ele a9a cum ai frcut tu.
pentruca tu Stiicu c6teinfrigurarepetimegtiin sufletultau.
Vreicopirputini.nulasaberbatul sAseatingadetine.insa
ca sa puteti face lucrulacesta,trebuiesi v; infranalicu postul.
iareu ziccu foamea.Cecitrupului acestade noinu-ipase,dac6
ne bagi in foculiadului.De aceea,ar treburca nicinoudsAnu ne
pesede poftelelui,cisa le maiucidemcu postul
lui lrod?
Pribegia copilului lrod,sterpituradegertului.
caci nu era iudeu.i$t omoard
primanevast;$i toti copiiicu ea, de teamaca acestiase nu-ira
Crucealui lisusincepeodat; cu nastereaSa. intre ar SAia lronul.Eradeciunuciga$,careigitemeadomniapeni $ideproprii
venit,9i ai Sdiil asteptaucu manape sabie.Toticopiiidin Betleem. luicopii.A douanevastd9j ceitreicopiiavuticu ea, s-aintamplat
pandla doiani,au fostcondamnati la moarteASaau treburse si scape.lrodinsi n-a scdpatde blestemulmamelorcu mii de
pliteascd cu viata cei mai nevinovati,copiii.naQterealui lisus copiiucisi.Despreel se gtiece,la treianidupanastereatuitisus.
intre ei $i au fost - spuneTraditia.paisprezecemii de prunci a murit putrezitde viu, ros de boli ruginoase9i imprAgtiindo
Crimaaceasta,unicdin istorialumii,a fost prevestiti cu iase duhoarepe ca.e nimeni nu o putea suferi.A incercats; se
veacuriinurmd:"Plangerea gi€nguireadrnRoma" sinucide, dartrebuiasdfieosenditde modelpentrutoata omenirea.
Provtdenta divrneo luaseinaintearautdtiiomene$tilosrl de pedeapsa dumnezeiasca, pentruagamariferedelegi.
a fostinltiintat deingeru'Domnuluiin vis,despreplanulucigag al Arhelau,urma9ulsauin partealudeii,e reclamatde iudei
lui lrod,motiv pentru caretrebuiasi se scoale,sd ia Prunculsi pe romanilor, careil exileazein Galia,gitarai-oanexeaze Siriea.
in
l\ramaLuiSisa fugain EgiptSrse steaacolopaneva fi vestitdin timpul domnieilui Arhelau,tugarii se intorc dupa vestire
nouce are sd fac: ingereasc;,insl nuin ludeeaciin Nazaretul Galileii.Evanghelistul
"ingerulDomnuluieraingerulPrunculur. ingerulomulul Matei,care scrie evangheliasa pentruiudei,nu scapenici un
lisus,intrucatiqi ascunsesedumnezeirea, smenndu-sepanela prilejde a le dovedici in lisus se implinesctoate proorociile,
marginileomuluipemantean, aveanevoiede ingerp;zitor pana9icelede aminunt.Astfel,nue trecuti cuvedereaproorocia
Ingerulfiind o fdpturade gend 9i mult mai subtiredecal luileremia,despre,,pEngerea QitanguireadinRorna";nue scdpat;
gandulomenesc, in temeiultocmiriisaleSialrosturilorsuperioare danvederenicichemareafugarilordin Egiptginiciagezarea Sfintei
pe care are sd le pdzeascd,face desartdura ucigagaSi planul Familiiin Nazaret.GrijaEvanghelistului de a dovediprovidenta,
potnvnrc. adicapurtareade grija a lui Dumnezeude om, asistentalui la
Dacain VechiulTestament vedeminterventia inge.ilor,ca micile gi marile noastredeciziidespre El, ne incuraleazesd
Qi p;zitori ai vietiiomenegti, numai unde 9i unde, in cre$tanism, calatorimSinoiamdratanoaskeviatade fugari,subceliuzaunui
ingeriifacpanedin iconomiamantuiriiflecirui crestinin parte.El Inger.
sunt przitoriin limitelelibert;tiiomenesti,ale darurilormentuiii Cabuza idealuluipentrucare$i IISUSa fostfugar ("F,'7
-
ingeregti.Dreptaceea,in aceeaginoaptepregete$tecaravana lnvieil' - mss)
pribegieifugaruluilisus.Aurulmagilorera foartebinevenit.
Cdl;toriafoarteIungi, prindeserturimigunandde talhari.
intr-otari necunoscute, era FUGA,nu c:letorieiera raspundere
de soartamantuiriiomuluipe caren-o puteaupurtadecatprimI
maricredinciosi ai Copilului-SfantaSa l\ramaSiDreptullosif.
Copilfuga( dar dusin brale

As€zi lrods-a multiplicat;nu mare Iamiliein carelrodsb
nu ucidi pruncii Doarputini fugari
copii maiscapecuviati. Unde
egtiMaicaDomnuluisdaperipe maicaomuluidepoftaucigaQa a
48 49
rr
eredltdtii
nu estenicto mtrare,inlrucatcinepoateSdcunoascd mai
Despre ereditate bineomul,decatCelce l-afacut9i Fa datlegilevietii?
Stdruim asuprafapluluica lisuse creatorul omuluigi ca gen
I Existim inainte de a ne uz i in pantece l aparteqicapersoand indeosebi paneh sfe$itulvremii. Inaceastecrealie
conlucr6cu p5rinliipimante9timenajandule libertatea,dar prevenindu-
inaintedea existacapersoane pdmantegti.existdmcagend, ic5,in cazul€ndiicalcdlegile, calcdvialapropriilorlorcopii.
, E Intenlae
a lui Dumnezeu. p_236 Domnul Dumnezeul teu, sunt Dumnezeu revnitor,carc
"Eu,
Cine9tie.dac6nu Elare de adusin viatapdmanbascl,in pedepse$f€vinapdintilor in copii pene b al treileasi al oatulea
rluviultimpului,
atateafeleomeneQti. incetnumirullorsaimplineasca neam- pentrucei ce Mdurdsc. .. 9i MemibstivescpAtdJpjlolllqp
l')ate posibilitatile
de configuratiecate le oferdstructuranoastra DgAn cete ceice Md iubesc$i pezescporuncileMele(Deuteronom
lleneticd?lnumdrulcombineribr ce se potfacecu cele24 perechi 5,9-1O).p.23r236
,le cromozomi, se ridicala astronomicacifrdde282.429.536.48ide DupetextulScripturii e clarcd toatarecesivitatea aparein
p.236-232
Dosibilitdtil. pdrinlipe urmavreunuipdcat.gtiinla,neavend termenullde p6catl,
Defaptulcasuntemoarecum anteiorifat6deformanoastra nu poateda respunsul la intrebarea: cum au ap5rutin ascendenli
{)Amenleasca, Dumnezeu ne spune,invatandu-lpe leremia,cAnd genezele defeclive, prince accident, s-audupdcarelegi?Saumai
acestaincercasdseaperedemisiunea cucarc-lrostuisepepdmant: pe larg:prince imprejurare, independente 9i anlerioare procesului
,lnaintede a te uEi in penbce te-amsfintitSite-amrenduitprooroc ereditatii,apar in cromozomi,de undenu erau,acestegranule
Dnntepopoarc"(leremia|.5). p.237 inlinitezimaledegenerative gi cu urmdridezastruoase, penlruo
eventuala progenitura? Ca sd rdspundpe scurt,genezele recesive
I Plata picatului in noi gi in copiii nogtri: necazuri, apar?nascendenliln chipindependent, nu dupdlegileprobabilitdlii,
suferin!e,boli, bitrano!e,moarteI ci dupelegilecareatamapestefar5delegi. p.236
Toatefapteleomului, toatemi$ciritelui,seinseamnd undeva.
Mintea,careodinioadvedeape Dumnezeu intr-insa,
acume intr-onevdzutd carte,giseinseamne giin samenFsa,$icuaceasta
templual idolilor,
avandin locdeunsingurDumnezeu. multechipud ale ili trageurmasiisubpovaraispravilor sale-p.236
patimilornecurate(Sf. Maximlvlerturisitorut). Deciminteanemai- Lualiamintepdrin$lor, cd nue glumdcu viatacopiilorpe careii
depdnand in sinevederealui Dumnezeu, stepenitorullumiiac€steia avetisauvrelis+i aveti.Sunte!raspunzetori de ei Qide toatavialalot
(ln.'14,30),
s.ain€lcitin infalsdrile
celesupuse simturilor M'ntea,fiindo cdcicumle-alidat-oa9ao aul 9i copiiivogtri vd vorjudecapevoi,dupa
puterearzdtoare, ca unaceaveasesebgluiasca intr-ins€peDumnezeu, cum bane9tili9i binepldtili.lar candte-orsupdra.fii cuminleSi nur
careinceestefocazetor(le[20,9),acumnascocege 9iaprindepldcerile bleslema,ascult€ndpe diavolulpendb sl€rsit.ct dd-liseamaca ei ill
rupului,ea insdgifiindrelinutd paimagdcu simlurilel
astfelin tegdturd dducamrnlepacatele talecelenemdrturisite Sinespaflte.Roagatepenlru
lati clm s-a furiQatin sfutulminliilegeapdcatului,
careesteplacerea ea9i roagd-te9i pentrutine - chiarcendte-orbtestema- siate ierte
slmturalofSi pentru cares-a hotaratmoarleatruoudlorca nu cumva Dumnezeu. (Cuventdin22 feb.1942,MenBrancoveanu)
rEutateasefe nemuritoare (Fc.3,22t.p.213
Cancerul,
aceastamisterioasd anaahiecelulard.mi se Dare
late.Genetica modernS, data in nucteutui l\Ioise.de cavinetotcamdinaceleagtpricinidincarevinegio anarhiesociale.
MantuitorulTnsu$iprinrevelalie,
acum3SOO ani pe munteleSinar. tot un dezechilibru
dovedestein vreo zond necunoscutd a
Nu e nici o mirare:lisusaveaconducerea soirituald
si inainlede organismului,
sauvfeoslSbirein serviciul
de sigurant5al sistemului
venireaSa ln lrupomenesc.pe urma,cd Initiape l\rot;ein tainele nervos.Bdnuiescdespreroiulcelulelorcanceroase cd au chiaro
alt5formecromozomicdi e sjgurd.p.253
in tot cazulrecestvilatea
50
I Trup9i suffet- Purificarc9i ispigire - Ereditab9i deslin] e vrar$e,cum e azi, destinulestrivitorpedepselevin una dupdalta
(Misticismulgi puterile naturale - confetinte).
carecredec6, povdtulndpe oameni,n-aretrebuinld
lvledicul.
deSllng!9ide Dumnezeu- autorul9i siapanulvaetii-e pana la un Viata are o matematica,deci o explic€lie9i astfelse poate
loc.un bun veterinat p.242 Interveniin variabilele ei. p.218
insuqireagqflqtqlqide a-$i cunoa$te9r recunoagtepe Tatdl, Ereditatea.mediulsi destinulsunt factoriidecdpeteniecare
saude a se lepedade El, e dependenia9l de constructaa geneticea configureazidiferentjalelepelsoanetomene9ti p.224
trupuluiincare va avea s5 petreac6o vreme p 254 Forma,rjlmul Si durata;aslea dau lonul in materiede
inclinareasufletului{ace inteaferenla cu incllnareatrupulul etedilate. p.226
in care a fost trimis. Deci, dace vine intf-un kup in care gasegte Problemaereditetiimai are un capdt,dincolode biologie
Si
numa,dezechilibru, nu-$ivaputeamanifestainclinareasa cdt'e cele probabtlitate.Chiar numat factorul ereditdlii.ca sii fie cunoscut
desus.civa asistaneputincios Bngd un aparatstricatcarenu canta indeajuns.depesegtelrmitelegtiinteipozitive.p.234
ci hurure.Toate chinuaileconstiinteiizvordscdln simlirea acestor Dace gtinta ar puteaprindemomentulcand aoare in oiirinti o
infirmitdti,ce zac in strefunduri,li de unde ele rabufnescpand in genezalgeneldefectivd.ar insemnapentruea un adevaratnumi o.231
suprafalafaptelorvazub. p.255 Eteditatea nu fixeazapozihrtatale,
dincarenu putemi;9i.ci
Sa presuounemintr-un ins molteniri contradictoriia doue lrm e.maimultsau marpulinfixe.dupdcum e vorbade o insusire
dtspozilrrdeosebite.Cend respectivulvreade pilda se se roagelui sau afla,in cadrulceroramedill ne fixeazdpozilia.p 2Sg
Dumnezeu,odata cu energialuminoasaa con9tiinleise rdic6 dln Cand mediulinterjorsau exteriore favorabilgenezelorrecesive.
subconltient9i rdbufnireaenergieicontrare La momentulconflictulul energjalor lateftiAnu in6zie sd rdbufneascepatnsubcongtientasupra
se mai adaugd 9i acliunea hormonilorgenezlci asupra scoarlel con$tiinlei,
9i astfels-oinbture.s-ojntunece,9_a.m.d.p.257
cerebrale.care starnesc.pe ecranulmlntii o imaginatiecu lotul alta
Vialagiorganismulnu sunto simplaactualizare
decalmomentulsi icoanade augdcluneDac6persoanarespectlva a virtualitdtitor
nativedale in stslemulgenezelorci un rezuft€tal Inlerterentei
e marin varslaSi de cumvaare la aclrvoaaeceaventuricontrafini dintre
acestevrrtualitalr
SiEedj! in careconfiguralia genezelor
conflictulil mar sporeqte9l insusireasufleteasczla memoriei Un se dezvoft€.
Surpnndemla mijlocSi un mrccer vicios.dar real.strucluraqenezelor
trecutpdcdtosn-a preatrecut:insole$teun cazierjudiciar.lspagirea aternade mediul - de toate medrile_ in care s_auconfrlurat:,ar
e ob|gatone a$a se astgurdSlse mentineiertareatot prln concursu' dezvoltare€lor in filogenezeatern5.pe l6ng6 acestea, de toale
memoriei.rebdandpalmeletrecutuluipeste obrazulminlii p 255 configuraliile
Si
mediibrviitoare,din tot parcursulcre$terii.Desigurcd
9i
od€eeaaceastanu poatefi impinsapand h absurd;dintr-unou de
Toi intr-o situatiede contrasle Si trupul ce se roagd D(l muscanu potiajungela un pui de gdind.Actiuneamediuluinu e fera
aceeaunii. nesuferindcontrastul,rezolvesituat|agre9lt:nu se ma frau;are margini,9i incd binedefinjte,totusidestutdeetasticeca sa ne
trupulde patimi'au izbutitsel aduc'
roagd.Sfinliiinsd,purificandu-9i permita-zic specialigtii-ca printr-unmediudjrijatsdobtinemo musca
in armoniecu tintelesuperioa.eale constiinteiincat trupul lor numaicu un @ht,saucu lretochl
prezentamultedincaracterele sufletului.Dincoace'multedin pahmrl A denaturafirea e ugor,mult mai ugor,decet a scoate
trupuluise fac Aiinsugiriale sufletului p-257 .
oenaturarea lnkodusein fire.cu alle cuvinte,putrnlelede dezvoltare.
Qgqhlle de speriatnumailntrucetasupracelorce pacetures' pe care le inchtdegstemulgenetic.nu se reducnrctodatanumat
ta
e ca o fo(d strivitoare.Dar dacd il consideramin partealuadivrnil una singurS,ci la mai multe,chiarfoartemutte.Djn acesteafoarte
atunciforta aceastaa destinuluiare alti fat6. in cazul c6nd aver| multe,mediultotdeaunaalegeuna sjngure.p.259
peNertireaenergietgenetice,o ereditateproastd,un qegiudecazrrl
cu siguranld cd demin bolitrupegtigisufletesti Candmedlulsocr'rl
52 5-1
I Pierefamilia,pier dreptii,piereneamul]
fie expulzaleprinceledou6globulepolare,carecupnndtumdtatedin
numirul cromozomilorSi nicidecumhazardul.Et inclini sa fre una
De mulleori haosulil anunt5primacelulda mediulur: fa sau alta din configuratiile. probabtlepentrunoi gr stgurepentru
milianecreqtind P 260 uumnezeu:Et tomeazd destinulnoslru in asa fel incat o agezare
Prin lsaia proorccul, Cuvantulse languie:'PiercdreptulSt specificSin infinitutmic se aibe urmddimensein configuratia in
faptelenoastreviitoare.Toateacesteate face contabjlilatea 9i
nimeninu ia aminte:S9-l!!LpoOeA!!gbS!t!9i nimdnuinu-i pasdca ;bs;tuta
a lui.Dumnezeu. care creeazain dependentdcu omul gt pokvit cu
din pricinafiutdlii a pierit cel dtept (lsaia57. 1J rapreresare.ajungdnduI cu rautetileturdin urma into.cendu_i_te
Cumpierdreplri 9i nrment nu ia amtnle'/ $ in
ca nu se mar nasc. blale,sau iertandu-l de ele,dac6+a silit.prinluptacu sineinsugi,sd_
- Foartesimplu:
gi e de vrnaomul?Trebuiesa se inlrebeomul.de ce nu se mai 9i dobandeasc5 iertarea.p. 26g
Dumnezeupe totiiitrimile inzestraligt in staresa fie drepll
nascdreplii? ^uar rrecandet pnn poana naQlerirpdmantegtt.iau in spate povefi
- lat6cdtrebuie, devremece-iaflat devind:iatdd dispadlia dreptului
pdrinteglr,care-tspeiesc$i-iincovoatesprepdment pe urm6.slebrtl
e o Droblema, de care suntem traqi la raspundere. Casdtoriaare
de oslenealaviet $i de medrulinconluratorgreu se vor dectdesa
cwentul P 270 reprezjntecauza lui Dumnezeu.p.2g7
gglllalCeJiCtj!a venitneamuluiomenescca o phte pentru
te$ireadin inghesuireaaceastanu e cu putinlddecal tr6ind
cdderealn desfranare. Nici cd se poatemai drept.L-a inzestral prezentanevazulaa lui Hristosin not. kdind invdtatura
pe om cu atateadaruriminunate, cael s6renunlelaele!l cregtindin
Dumnezeu to€le fibrelefitntet.ceeace tace cu pulrntalurDumnezeusErscoatd
sd se coboare satisfdcutla sinourrolulde mascul ll femeld?Asta-l alara.pnn mecantsmul eredttatii.
neghinarecesrvegt. in vremea
toa€ aspiralialui?Neinvalatla un idealmaiinalt,sau nevrandsa strdduinteicelui in cauzd, sd facd sd revin5 multime cie qeneze
osteneasci maisus,a9adupecuma randuilDumnezeu o institulie, recesivein genezedomtnante.ceea ce turDumnezeuir este-foane
Biserjca, tocmai cu acest scop, ca sel indrepte 9i sd-lajutespre cu putint6. Puterile credintei. amplificate de puterea
imodrdtia sigurcd se aflein disonantd
spiritului, 9i in dezechilibrucu Si
binecuvenlarea lui Dumnezeu.au influentdneb6nurtde mareasupra
Dumnezeu. De Dumnezeu nu scapipe simplulmotivca nu_lasculti. evenluatetornoaslreinfirmttdti.D 268
sauiiEgeduieqti existenta,9i-lnesocote$ti Biserica, pentruca el are in operarecreatiuniiomuluiin Hristos,celedoud pe(i
ce.e s-o urmezi. lsotii]
o €nduial5 Si! trebuiesd se simtdcd sunt chematela cinsteade colaboratoriai lui
Solomon, ca unulceaveas-opdteasce, a intreveaut acestea Dumnezeu(1 Corinteni3, 9), ca.e urmaregteprintr_in$ii o intentie
,,Ceinetegiuitipedepsitivorfi...Feneilelor su feft tninteSicopiiilol divine.imbrdcaE in pur de om O casetonecu o asa socoteah o
stricati,iar spilalor blestematS" (ln!. 3 10-12)p 265 binecuvtnteaze Dumnezeucand fidtcdnuntade la Insttnctta rostul
Ultimul efect:denatalitatea, depopularea etc.ASasc-g!4qe 6i spiritual la ctnsteade Taind.E stnguragaranltea unet cdsatoni
raafl!... p. 26s durablle$j pldculetu Dumnezeup.269_270

[Cum evitim simanla neghineiin campul ereditilii?] Insusirilecopiluluiatarndde gradutde pervertjreta care a
ajuns Instanctulmaternitatiila femeie. Dacd r_afost starnate
de sub(i
E cu putinld,pentrufericiteexceplii,despovararea lenzualitatea -ceea ce eo decdderedela rostulfiriisale,o pefvedire
mizerabila?
mostenire Da, e cu putintacu pretul9l cu osteneal;l convenabile pentrumascul- evolutiaembrionuluiin atariconditiide
Crestinismule
uneivielicurate... a douacreatie a douacrealr(
a lumii. vraldintrauterindaduce pe lume !n copil rrsoraplecatspre onanje
, o e eatre din nou a ftii p 267 precoceSitAzie,9i va fi un copt a4ago€,ereditarnervos,gipredispus
^mulfl rpre boli nervoase.Toat| Sceastepovarelgiare raddcinanumii in
lisus Hristos decide, in infinitulmic, ce calitd! sau defecte s,l

55
aceastalrezireafarede calea senzualitdlii mamei.
Invers,dacSmaman-afostincaimpinsein aceaaonndere
a senzualititii,
niciinvremeadezvoltdrii intrauterine n-afosttulburate
Regenerure&moruld a
de berbat9i niciin vremeaaldptdriicopilului,noulvenitv-a fi un
copllpreapuln inclinatspretrezireagenezicdprematura,
spaeonanie9i aproapedelocdaspus sprcneNozitate.
neatras insului,fomiliei gi
?g"a mamai9i pervertesteroslulmaternitStia
.
lumecoptrpredispugi unorpervertirisporite
sale.aducepe
caaelevadistruge
nervossalu,de se vorcSsdtori,vor mdridecdderea
sistemul
necazurile. Asta-
neamalui.
9i
iocolulde cercuri{cerculviciosl9ise sotdeaza cu stingerea neamulul "M-afi tnhiimat la catul unui ideal cam gret:
celurce apucripe pantapervertirii rostuilorfini.p.263 T,angtomarca omuluiin Om,fuil nd nic d
Toat6vremeasarctniiQia alapteriibdrbatultrebuiesti se , lui DumnezeuSiftate d Fialui Snumai maft-
infraneze, ca sd nu tulbureviataviiloarea celuice vinet'nlumecu Insli toate ideltlq le nu auin ele ceta paruliwnt:
un anum(rOStde la Dumnezeu.p.264 nu te lasatsl .e pteocupi de ninicurile acesteii4i"
lvlaimult:toatesleriletrupegtiSisufletegtialecelordoiparinli,
|armalcudeosebire
in copil,cu tendinte
alemameiinvremeacelornoud
saupredipozitii,
luni.seintiDdresc
pecarecopilulle va aveapentru Misticismulgiputerile natursle
toatdviata.Supdrari, amerdciuni, dureri,p.edispun copilulIa tristele, - Conferintdpreoteasci-
melancolie, nesenatate. Decitoateacestea kebuieocolite. ln vremea
aceea,oaciimamafurdoarece,copilulvafuraloataviala Seimbatd
mamaodata,copilulse va imbataloatdviata- maialesbetiaare9i I Suntemchemalila pociin!6nu la rezvrAtire.
supodereditar. Se roagdmamalui Dumnezeu, se va rugagi copilul. Misiuneagi rdspundereapreolilorl
p.272
Notasufleteascd dominantd in familie,cu deosebire din Candneamulse autonomizeazade Biserica luiHristosatunci
vremeaaqeea,$i maialesa mamei,va fi caracteristica intregiivieli nu mar ajungela cunoSttnta de sine ci ajungeaga cum sunt
a urmaQllor. Acume vremeacandsa faci ce vreidin copilultdu, neamunle carese leapidi de Hristos.Vorprotesta$i a douaoari
acume9tlcu deosebire datoaresa-lpazegtide loaterelele,cu care protestantir,daci nu s-aumultumitcu protestarea tui Luther.Le
n-al vrea sd te supere,fiindcdnumaiacum potigi te ascultdcu va fi duDefaotelelor.
des'va$irc p. 272 Acestetrei r;spunderj9i misiuni,a Bisericii,a preotilorqi a
Indreaptepuatdrile tale,mamd.catreDumnezeu, care Statului. dace nu se insereaz6in ordrneanormalSa locunlor.
sdvariesteprintineminuneaimb,nArii unuapuide om cu un ouide atuncise inverseazivalorile.Cici acoloundeporunce$te trupul
cer,raspla€de fericirepentruostenelile tale ln ataristradanii. orice
mamase va m6ntui.lat6fazaspirituald sufletului,sauvremelnicul vesnicului,lucrulnu deinuieste.
a vietiide familie,rabdand Noi,preotii,suntemoamentrimiside Dumnezeu.
pentruunrcstdivino praviEsfante,desprecareziceSfantaScripturd: Totipreotii
,,uerceau pazitpravila sunttrimilijlui Dumnezeu, ca si ajungela cunogtinta de sine9l
stanta,sfinli-se-vor.
9icelce-arinveta-o vorgtr
c€ se rdspunde" (intelepciunea de Dumnezeu.ca se aduca9i pe altiila cunogtinta de sine9i de
lui Solomon 6. 10).
lat; de ce vin:lisusla nuntd9i nuntagii Dumnezeuca se nu raman:in intunencsi se se rdzvreteascd_
la judecatd. p. 222
(extnsa din 'Cerarealtnp,retiei"$. a.t Dintreslujitorii
luiDumnezeu, potrivitcredintei
Bisenciinoastre,
din vremein vremesunt alegiunii 9i incredintaticu o misiune
tpeciala Suntmislunrcareapardtn vremein vreme,mtsrunl
56 57
w
+ecjate a9a cum au apirut la iudei timp de 1500de an | 9icinetrecedreptcredincios prinaceastiincercare,estemantuit.
proorociimarigiproorociimicidela Moisela Sf.loanBotezetoru . ' CEciin acelezile sau e9ticu ei sau cu Dumnezeu.
ultimulprooroc.Aceltia au fost cei care au trezit c.edinta Aceastaeste vremeastramtordrii celei mari.A9a merg
adevdrateatuncicend evreiivoiaus, se autonomizeze sau sa lucrurilein afaradacdnu-9idau seamasa se indrepteineuntru.
slujeascd altordumnezei. Apocalipsa e cea mai cititecartein vremede stramtorare.
Misiunilespecialesunt aritate a9a in SfantaScripturi:,,yij $tim in vremurilede pe urmeDumnezeu
ci va trimiteingerii,
voi timite slugileMele dis de dinineaq..." adic; inaintede a cici oameniitot nu s-au poceit de pecate 9i de curvie.Noi preotii
venipedeapsapentrupacate.Dumnezeu trimitevestitoriifiedrei Suntemslugilelui Dumnezeu intreoameni.Maleahio spune:
vremi,ca si-ti dea rdgazs; te indrepti,Voitrimiteslujitoriialegl ,suntem ingerii lui Dumnezeu". Un altulzice ci a vezutpe lisus
dis de dimineale", inaintede a incepebdtaialui Dumnezeu in gi
MarelePreot ceatenoudde slujitori.Acestiasuntcei carevof
toati plin5tateaei. Pe acestiaii alegea Dumnezeu cum vrea 9l aveasa fie trimisiinbucatade vremede la venirealvlantuitorului
cum gtiain inalta lui inlelepciune.Pe cine estecuratil bag: la pan: la a douavenire... Ne silegte Scriptura la aceasta: slugiale
lucru.Un ciobancu vialacurati a fostalesla evrei,David- degi lui Dumnezeu Siimpreuna (lucretori);
slujitori suntem colaboratori
mai avea 11frali.Apoi alt cioban,Amos.Acegtiaerau maicural ai lui Dumnezeuin via aceasta.
CandDavida p6titapoiuna9i alta,a avutminte9
ca toticeilalti. lat6,gtiindce suntem,rdspunderea preotilorin imprejur;rile
le-a folositin bine 9i acelecAderi.Dumnezeua ales pe trimigii actualeestede a chemape toli la pocain,ta, la vialdcurate,astfel
Sdi 9i dintrepreoti:pe Ezechilpreotul,pe lsaiapreotul,Si dintre ca la "venireaa doua"noi,cei caresuntemcu Dumnezeu, s, fim
fii preolilor. gata 9i poateputinisunt cei care vor IntraIn impdretialui
Vremeain care suntemo vedetimai bine ca mine,cititiqi Dumnezeu. Preoliiau datoriade a luminape toli,de a'pescui",
aveti rigaz s; vi dati seamace zic purt;toriide cuvant.Unul de a invala, ca cei chemalisa fie in staresi-l mSrturiseascd pe
dintre ei, cel mai lmportant,chiar zice: 'Nu este vorbade Mantuitorul 9isi poatetreceprobamuceniciei, nu ca nigtefdcogi,
invingdtori giinvinqici numaidesupravietuitori 9i distrugi".So4ii ci ca nisteoameniplinide putereacredlnlei.NumaiprinEl putem
rezboiuluinu suntin manaceluice l-a starnit,ci in manacerului; birui. Noi suntemchipulneputin,tei, dar prin Hristos,care este
cumva fi cuminlenia oamenilor, agava linegilumea.Dumnezeu Atotputernic, noi devenimputernici.Dacesuntemslugiale Lui,
cauti cuminleniaoamenilorin vremede incercare-Daci o au g avemputereaLui.
trec la pociinla cerutd- f;r, care nu se poate- puterniceste Azi ne-amimpirtdsitcu Hristos.Eltrrie9tein noi.Trebuiese
Dumnezeusa intoarcdcele relein bine.De multeori am spus-o facemsd sporeasciaceasidtriire !isi ajungdla puterilela care
incatcredce s-aauzitgi de urechile mari. au fost cei dintaicrestini.9i a fostin aceavrememarecredintd.
in ordineachemiriila pociint;.Dumnezeu te cheamimai Cu studentiide la Sibium-amintelesce dacemaifumeazd9i nu
intaipringrasu,congtintel dacenu asculliiliranduiedupeaceea luptaimpotrivaacesleipatimiasa de mici,la peretinu ma mai
glasul preolilor, dacd nu ascullinici de aceasti chemareili dd duc se vorbesc.Nu tabacule pdcitos ci neputinlade care dau
necazuri, boli, suferinle - le ingiduie. Dacdniciacesteanu te dovada.lar dacatu azi te-aiimpdrtd9itcu Hristoscum cutezisi
duc Ia pociinte,iti grAiesteDumnezeucu turul Uniie dreptse puiin guraLuitigare?lar Sfantaimpdrtaganie, dacan-aliStiulv-
fac mai credincioQi, dupe ce au fost pe front.Altii nu vor crede o spun,se consumdtoatd,in intregime,nu de nici un rest,asa
nici cand Dumnezeu le griiestecu tunul.De glasuldomolal cd Hristose in trupul,in vinelenoastre.
preotilorn-au vrut si asculte,de glasulasprual tunuluila fe , Rdspunderea preotilora fosi fdcut; pe intelesde insugi
atunci le randuiegteDumnezeuchemareaa cincia,care este Dumnezeu. ce ace citre lezechilProorocul.
late ,.latd,te-ampus
anarhia...undenu mai este temerede Dumnezeuci orioonire stn4jerpesteneamullui lsraelgi dacevei auzi vreuncuventdin
58
tr
gura mea,d6-ideveste. Daceeu vot spunecelu reu: I Tdlhirireaenergieigenetice]
"Pacetosule,
vei muri" 9i tu nu-i vei da de veste, ca sd se abatd din calea lui,
pdcdtosul va mui in feredebgea lui $i sangelelui il voi cere dn E bine si dau o asemdnar€rustici. Cu ceti grti umbta
menab. Dardacetu aidat de vestepacebsului,se se abatddin plugarulsd aibd semantdbunri!9titi cu totjj ci umbti cu multe
calea lui Si sd se pocdiascd,91/',use va pocei de faptele lui, va grije!i nu numaiplugarir,ciin celedin urmastatul.Cu atet mai
muriin fdredebgealui,iartu ti-aimantuitsufletu|(lez.3,17-19). v6rtosnoi duhovnicii,trebuiesi fim cu grijeasupraseminteide
Agadarte-ampusstrejer,adicasd vorbegtica dio parteaMea. om. De aici Si misiuneaduhovnicului, randuitde Dumnezeuse
Noiduhovnicii suntemmaimultdecatdreptii,caciduhovnicul chemepe oamenila poceintddinvremein vrems.Cumactionezi
este rdspunzetor de celeale credintei.lar dreptulfera smerenje asupraseminteide om.cacipflneatr;ie$teInsulfamilta. neamul
nu se mentuiesteDe aceea,duhovniciinu trebuiesa se team, ea avend cu atat mai multi importantacu cal Mantuitorula
nicidefatadreorulur. candaceasta nu aresmerenie binecuvantat nunta?
Am vdzut,capitalulumane reprezentatprin ins, familie ti Cand energiagenetici nu se starnestecu pretul sau cu
neam.Insulester;spunzdtor defapteresale,tamiliadeasemenea mdsuracaretrebuie.aceastadegenereaze gi avemh jos toate
(R;spundereain familieeste mai grea ca a unui cilugar.A da formelede degenerescentiale insului,familieiStneamului,atat
roadeletainei cAsetorieie mai greu decet sarcinacelugariei in privintatrupului(scedereapoputatiei, a s5netdtietc.),cat 9i a
Adevdrulspun, ceci aQaeste). Neamurilede asemeneasunt sufletului(credintdgresite,misticismfatssau nebunte).
chematea umblain luminamdririilui Dumnezeu.9i impiralii Energiageneticeesteo probbmaSia preotutuisiamedicului.
p;mentuluivor aducemdrirea lurDumnezeu Totuldepindede felulcum lucreazeomulasupraacestuicaDitol
latedecicareester;spundereaqi mrsiunea BisericiiSiceaa din viatalui,cumilinvetems-ochiverniseasce, ceciesteunadin
preotului.9i am vazutii zonain caree raspunzator statul, pfln puterilenaturalede caree vorbain subiectulconferintei. Dacava
ascultaresau neascultare, prinsubordonare sau nesubordonare fi binegrijite.chivernisite,
atunciaceastaenergrede primordinva
fatede Biserici.Acumsetarguiesccum si dealegi.Targulacesta fi convertitii,va da roadelede regenerareale insulut,familieisi
nuducela bine.Celvremelnic trebuiesd steaundee. cAde se va neamului.Dacdinsi duhovnicul se lasebiruitde fata omuluisau
amestecaundenu-ie loculo va peti. de negtiintalui, avem toate formelede pervertire a energiel
preotuluiestede a inai salvaceeace se maipoate
l\,ilisiunea genetice,adici formeleanormale.
salva;de a propoviduiraspicatvointalui Dumnezeu, de a scoate Decirostulduhovnicului estede a loviin pacat.mai alesin
pe ceice suntcredinciogi si se mantuiasci,ce de cumvanu vorf IadAcinapicatului.Vorbirimin acestsensde convertirea energiei
luminapoporul,va fi r;u Noi suntemdatoria propovddurpe genetice, deci de regenercreainsului, familiei, neamului,iar ln
Dumnezeuin TreimedupdpredaniaBisericii. Noinupropoviduim pascu nuantele de pervertire
a ene.gieigenelice,de degenerarea
zidurimoarte,ci pe Hristoscel ristignit,caciazi sunt din acera neamului.
careoroooveduiesc un Hristosf;ra cruce. Energiageneticd- dupecategorie(berbatisaufemei),Side
Aceastae misiuneaBisericii.a cirui conducdtor esteHristos aici incepeimpletireafiziologieicu duhovnicia- e o energie
in zadarse nelinigte$te statul se aflecap Bisericii, ci are cap. naturali meniti sd perpetuezespila. Dacelagi poruncafirii de
cdci Hristoseste cu noi pan; la sfar$itulveacurilotpurtandde capulei, ferd ingredire,ea linde spre pervertiredin pricindce e
griji giadeverind cuvintele pan; lasfargitul
veacuriloi'
"cuvoisunt inso$tede momealaplecerii.Omutse las, momitde momeata
Activitatearnsului,familieineamului,a9atrebuieinteleasa. plecerii9iastfelestetalharitdeenergiagenetice,cutot pomelnicul
pecatelordesfrenerii, caresuntSiin cdsitorielegitima.SAva ingir
pacateleprincarese telhdregteenergiagenetici.
60
1) De pe la 5 - 6 aniaparJocurile cu impunsiturlnecuratede' sa nu se ddrapenepanain pervertirea energieigenetice.
a mrrelecu mrreasa - cu sora. verlsoara Numaiatat,numainuntae binecuvantate de biseric6.ceteste
2) A douaperioadeincepepe la 14- '15ani,functiede gradul sprena9tereade copii- restule desfranare. Acestadevare oreu
de vitalatate a individului, cand aparealti formede desfranare de pnmit.pananu-rdovedegtinu-rspuide ce e aga.Rdspuirsul
onania, malahia. sau pe limba poporului: curvia
cu mana. Ea tine vineindatece voi dovedifiziotogia omutui(insul,familia,neamul)
de la 14 pene|aTs ani,dacl nu sa grijegtesd se izbaveascd de cand ar ascultade vointalui Dumnezeu.Vointalui Dumnezeu
ea. Fetelede asemeneaau desfranareacu mana,dar ele merg aceastaeste:sfintirea 9i sd va teriti de desfranare.Se stitise
a9adeparte, incat ajung sd se luptecu nebunla st;pan$ vasulin sfintenEgrcinste.nuin pattmapoftetor, c6 numar
3) Desfranareacu dobitoaceleaparetot in faza copiterieli ateta- nuntae binecuvantatl de Dumnezeu, cetestesprenastere
uneoricopilulo ia pe perverstune Sifacepecatulcu dobltoacele de prunci.Restule desfranare.
Se poatesi tindacestpacatSidupecopilirie. Desigur,avem de lucrucu cel mai vriJmagdintretoate
4) Pecatelecurviei.La cesatoriemultinu se pot cdsatoridin I pecatele,ceci pestemasureesteincalcitomul cu desfranarea_
pricinecd linuta lor are o gravedefectiune.Pe respectivulnu-l
doarenimicdar nu reusestes; convteSise-Sialeagi o sotie.
I llulti itizic:de cee pecat?pentruci trecidemasuracare,desigur
, parefoarteaspra.
5) Alte picate din acest pomelntc,sunt cele din interiorul
familiei,incepandcu cele de dinainteacununieibisericegta, I latdce petegteomulcaredesfraneazd: de indatece eneroia
cu ! naturalaeste talhdritaprin una din formeledesfrenafli.acea;ta
DroDria aleasa.Ei nu mdrturisesc pacatulinainteSicer Sf. inaa energienu-SimaiareSicursuleiintern.Nu maiaresifunctiasa
t
casatoriei peste curvie nemarturisiti.Dupi astase mira de traiul endocrine.Organeledin careizvorAgte aceastaenergie,nu mai
r;u Qice nu e binecuvantarea copiilor.
Canda facutpicatulinaintede cesatorie.poates-atemutca I aurdgaz,numaiprididescsa treaci energialor,printransformare,
in sange,energiecaree foartetrebuitoare

Ii
in circulatiasangelui
prindecopii.Aceast;frici fiind{oarteputemicas-a resimtitin tot De aceeatrebuieo presiunede infrenare,de a oDritrecereain
corpul9rastfelFaufostparalizateovarelein fetulacestaalunge afari, p6na n-a trecutin aparatulcirculator.Trecereaenergiei
se numaiaib;copii,safiestearpe. A gustatmaiinainte de vreme geneticein sengeeste,ca sd tolosimo analogie,ca gi trecerea
din fructuloprit9i a avut o teama care a trecutpfln ea ca un energieicederiideapdin energiaelectrica. ASadar.nue o trecere
curentelectricce ia paralizatovarele de substante,ci de energiesangelecapetegranulede energie
6)Sidupi ces5torie poatefi desfranare.Subnumelecisetoriel vitale,cu rostuldea tineinbundstareorganismul trupesc.Sufletul
iqi ingeduietoatdrisipaSitoateblestem;tiilece se intampl:.Se estede altenature,decetenergiageneticd,chiardacdaceasta
faceo pervertire a energieigeneticepeni acoloci intr; in simtul estetransformaEdup5cum am aritat.
lor si desfranarea devineo a douanatura Canddevlnea doua
natureei suntrobi.tide placere9i serdcitideputere.Se intampb
I Gauzabolilor: desfrdnarea
sd maizamisleascd Sicopii,cacicesatonanu e dati sprepldcere Medicamentul:
ci estedoarinsoliti 9i de plac€re(astae cu totulaltceva)lsp iti infrinareal
oameniaudespdditplicereade poruncd!i seferescde zemislire.
ferirecareaducedauneatatberbatulut Aceasiaajunge
cetsifemeii. Printr-omoraldrigoristi,adici dup6 cum e dorintalui
Ferireade copiiestea douapriclnede sterilitate
tot la sterilitate. Dumnezeu, energiageneticatrece ca energievitaldin sange.
Acesteasuntformele de pervertire.
Acestaestefelulincarese Aceast:energiese mainumegtehormonice. Cendo ai in sange,
talhare9te capitalul Ce-idefacut?Dea actionaenerglcasupra
vitral. ea iti asigurl senetateain intregime, a tuturororganelorTotprin
acestuicapital,ca s; fie trecutsubformede energieconvertite I aceasta energiehormonicise asigureprin urmarest buna
62
functionare a sisiemuluinervoscerebro-spinal, simpaticai rl I Misticismulbolnav]
sistemuluinervosin general.
Energia aceasia care-9iaresediulinsectorul dejosalomulul lat; 9i legdturacu sufletul.Aparatulnervoscerebro-sprnal 9i
daceestebinestrunitS trecein sange9id, organismului sanetat( In generalsistemulneryose un dictionarintre doui limbr:cea
pe.fecti. De indat; ce ai telhdrit-o,sAn;tateadevineSubredd vfuute9i cea nevizutesau neauzita.E dictionarul intfe sufletSi
toatetenjesc,devinSubrede, stomac,ficat,plimani,simturile lumeadedinafare. de dincoace.
E mediuldetransmrs€ intrelumea
oaselechiat Lucrulacestal-amvdzutcu ochii:oamenii veneau luiDumnezeu gi lumeaaceasta. Aparatulacestade radio-recepl€
intr-unsufletla mAndstire, la varstalorde 30-40 aniqiintrebau esteintermediul intrecelevizute !i celenevezute.
cum se poatesa fie a9a de pr;p;dit la varstaasta?Dar pe de Dacdai s;nitatea care trebuie.traducerease face firesc
altd parte,eu vedeamsemneledesfranariipe fala lor. 9i dupa Daci n-aienergiaendocrindnecesari(ceamai importanteeste
caz, chemam9i pe so! li pe sotie9i-iintrebam:vreli s; fi! hapofiza, o glanddmic; de la bazacrererulur mare,care are
sanitosi?Vrem,cumsa nuvrem,cddoaramfostpe latoiidoctofI legiturecuglandeledrnsectorul dejosalomului)n-arntqsinatate.
Si nu ne-augdsitnimic.De faptaveautoateorganelela loc,fdrii Dimpotrivd,dac; ai aceastaenergieendocrineai Si un aparat
lipsurimariSi evidentepentrudoctori.Le lipseasd funclioneze (sistemnervos)bunde radio-receptie gitransmisie,ca sa le faci
normal.Vretisi fili sdn;toqi?lat; ce faceti: cunoscuteceluidin lufi ea nev;zuti.
Timp de...,dupd caz, s: triiti in infranare,din toate Dac; ai o moralelustd.dacdducio viatacurati. se intampla
punctelede vedere,in toateprivin,tele.Plecaomul.Nufdceam aceasteconvertirea energreivitalegi intreg aparatulde radio-
socoteala matematic. cat timpe necesafs: primeasce energd receptie(sistemulnervos)iti servegteadmirabilcauza Deindate
hormonic; Sise se refacd,c;ci omulnu moare,ci triiegtezilele ce eQtigubredcu viata,purtarile suntpdcetoase giaparatul este
caie-i sunt randuitede Durnnezeu.Dup; o jumdtatede an se gubred9i inregistreazd toatenebuniile.Egtiintr-adevarpradaa
ficeau srndtogi.Veneaula mdn;stireqi acum nu qtiu cum s. unejluminebune.E$tiincazuluneifalsmisticism. de domeniul
mullumeascdlui Dumnezeucd s au ficut sinatosifdr; doctori psihiatriei.Medicina spunecd nicinu poatestabiho limitdintre
Doctoria erauei,dar nu $tiau. normalSranormal(nebun)in lumeade dincoace. Duhovnrcul o
$i acum desprehormoniSimicrobi.Tolicei carei9i talhdresc poatespunedupaviatape careo duce.
energiageneticapdtesc$i bolimicrobiene. Desfranareae cauza Tota$apotficlasaticei carepropov:duiesc unmisticism bolnav
lapanddinnoicanigtetalhari.
Siaici.l\,4icrobiistau Defapt,fiecare 9isuntmulticarevorbescinnumeleacestuimisticism bolnavMerg
din noi avem agenliituturorbolilor,dar ei nu pot aclionadecal pani a zicecd suntHristos.A fostunulSila mdndstire.
atuncicandau un mediuprielnic. Ca-sepoatdirupeacliunea lor
vi.ulenti,se cereun mediu prielnic.
In felulacesta,dacdnu e$t preolilor
inarmatcu ,,siguranla internd"a energieihormonale,poli trece
I MisiuneaBisericiiSi raspunderea
prinbolileaproape tuturororganelor 9i spuneauuniidinoamenL
insului,familieigi neamuluiI
in regenerarea
seriade boli prin careau trecut,unadupealta:de stomac,intes
tine,ficat,plernani, etc.Aceastapentrucd la ei nu mai exista ViatainfranatAduce la redobandireasanetatiiincat sa poti
interna"carese parezeacliuneamicrobilor. Acum,dacb deosebi binelede riu. Lucrurile
acesteasuntasa.Orideceteori.
,,siguranla
il convingice irebuiesi fie infranat,il aducipe caleasdn6tdti ca duhovnici,ac(ion6menergic.fari se ne tememde ponoase.
fizice.Asta o fac hormonii,caredistrugmicrobiilcfeeazi in or asupraacestuicapitalvital- energiagenetica-, tot de atateaori
ganismun mediuneprielnic microbilorl putemaveaformelede regenerareale insului,familteiSi- dac;
actiuneaseextindepeo raz; maimare- a neamului. Regenerarea
este atet in privintas;n,tdtii fizicecet !i a mintii,cdci numarcu piar: cei ai lui DumnezeuOameniitrebuiesi urmezeo oorunca
mrnteasdndtoasd potiimpltnt porunca tuiDumnezeu. pentruca in vremeade vartej,careva cuprindetoatdsuprafata
ln Brsenca, omultalheritnu ooateDnmtcuvtntele tuiDumneze.. pementului, eisAnu-gipiardacapul.
caci este ca o corabiesfaremataaruncatede valuriDe mal sr Daci nu-isindtatee scizutd9i credinta.Credinratrebuiesi
oricatte-aistreduide a o str6lucicu strdlucirea unuiloanGurdde fie a9a de tare incat cu pretulvietiis-o menurisestiSe avem
Aut tot nu te poateasculta.El e talhirit de acelepecatede toatb €gadargrije sd nu se piardi credinta.Si avemgrije se nu fie
puterealuisufleteascd. O spuneSf.ApostolPavetdesprepdganl neputinciogi. Ziuaincercdriinu estezi de temere,ci pe cet ai lui
carede$iauavutfilosofimari,nuau pututse ajungi la o viatamal Dumnezeu iibucurd.Oride cateorilespunoamenilorla m;nastire
buni. Aceastaeste de altfelSi tragediaintelectualit6tii noastre cumcheami Dumnezeupe cel slabcu credinta,tot de atateaori
N-aumorali 9i n-au nicicredint:.De cutezise le spuiin fata:itl ei plang.Or eu toldeaunasimt semnelebucunerpe fata intr-
rede,dar cineva radela urmdva rademaibine adevir, zilelegrele.pentrucel slab cu credinta,sunt pricindde
Dacavetifi petrunside misruneaBisericiiSide r;spunderea pl6ns,or pentrucel pregrtitnu, ci mai mult,e prilejde bucune
preoleasci,lucralimaj cu curaj,pentrua cure! pe oameni.in Noiavemposibilitatea, dacevomregenerapoporulnostrupnntr-
felul ac€stavom avea gi o regenerarea sufletulutli a trupulul o viati moralSaspre,s:-l trecemprin probagrea a muc€niciei.
Ceci numaicu o sendtateregenerativom puteaface fata Ceiceldiceidesigurvorfi de paguba.Se nu fim Sinoivrnovatide
imprejurarilor de astizr.Numaia9a vom sporicredintaca in aceasta.Cei rii se vor lepida de Dumnezeugi se vor legade
vremuriledintai.NumaiaQane vom puteaface preoliadevarati stipanitoriiveacului.Pentruacegtianu va fi deschis;imperdtia
Numaiaga vom puteaimpiedicainttndereanecredintei.Numa Pe eiiiva cuprindeatuncjgroaza.Ei suntcontracelorcarecred.
aSavom puteasa sc;pdm si nu patimceeace au pdtitfratiidin Candvinvremuritariseimpline$te cuvantulluiDumnezeu: "Cdrd
stranastrambe.Adicanumal lucrand agupra acestui capital veli vedeace vin vremuride rezboaie9i zvonuride rezboi sA nu
vital, vom puteaimpiedicaobraznicianecredintei. ve inspeinenh , cecitebuie se fie toate,dar incdnu va fi sfarlitul.
ASaca.in p|n, cunoshnte a mtstunii noastre, putempagrla Ceci se vor sculaneam pesteneamSi impere{e pesteimpefi a
lucru,cacinoi nu suntemsinguri:Mentuitorul estecu nol,per- ... dar cel ce varebdapaneh stersitse va mentul'.
sonalamaceastecunogtinl:,de carenusuntvrednic. Mi-amviul Cei ai credinteisuntem,cei ai curaluluiNu ne tememcaci
stipanul$i mi-aaritat pdcatele.A9ase deosebegte adeverulde trecAndprobamuceniciei, gtimce ne a$teapta
parere,cacimi-aar;tat pdcatelemelenu ale altora in ce privestecuvintele gtasutdediminealA a vremii
"Acestae
E vorbade mobilizaremoral:facutdcu tot natuln.red.:toatd ce va sd yr;?5" trebuieinteles.ce aceastaesteo misiunemistici
lumea).9i nu izbutescnumaidacdse curdF de picate, cat e cu cetre puterile naturale,dintrecare n-am vorbit,decat despre
putinta!i cu trebuintd;atunciva sporiDumnezeu credintaTu,ca una(energiagenetid)9iamaduscetevadindovezile Sf.Scriptun,
duhovnic,nu e$tidecat unealta!i omul de curaj.Numaaatuncl cacie plin;, apoidovezilegtiintei.
vomputeasi-i scoatem dinvalurile de oameniSr s:-iint;rimpe
ceicaresuntai luiDumnezeu. Vorvenivremuriincareceipacdtogl I Puterilenaturale]
numericvor fi maita.i,dar calitativ,cei credincio$i, dci calitatea
totdeaunaestesuperioardcantitatii Ar mai trebuisa vorbesc$i desprealte puterinaturale:
Prinribdareanoastre,a pre-olilor, vom puteasd ne mantuim ereditate,mediu 9i destin (destinul,dupe conceptiacre$tina,
sufletul.Noisuntemlucrdtoriiluatiinceasulal 11- lea.Paceas- vinemaimultde la divrnitate). Acestae nervulconfenntei.Acesta
a luatdepe pamant.Spiritulvremiinoastreesteacestaalceasului e intelesultitluluiconferintei:
misticismul
9i puterile
naturaleCare
al 11 - lea Luptae pusi, noi trebuiese p5zimlucrulca sa nu dinacesteavoaouleaducela m6ntuireaomului?
67
9iereditateaesteo fo(A cucarese luptam.Sepoateintervenl
giin ereditate,in mediuexternca gi in cel intern(dupdcum aftr
]T
tdnguitide lipsapdstorilor?
il E durere,lipsesc
Darcu ocaziaaceastavi leg- cu bunetocmeale:sfatuilipe
vizut), cat9i in celspiritualcu deosebire;vomvedeace se poate oamenica se pizeasce nepdta6 sarcina,cdci orice leg,tura
interveniSi in puternicafortd a destinului,care oarecume din trupeascipestecopiluldanpentece,e rea, cecise intipdrescin
lumeaaceasta Cand auzimcuvantuldestinparcaai auzi cd e copiltoatepofteleparintilorSi la implinireaversteirisar toateca
vorbade o fo(a care iti anihileazaoriceinitiativdsau careti-ar ciuperciledupi ploate,fapteletatilut. Candcrestecopilui,cresc
u9urar6spunderile. Lucrulnu std tocmatasa.Cendpur€riletale 9i faptelemostenite. De indatdce ofen sufletului venitde la
suntrele,pedeapsalui Dumnezeu vinepanela alpatruleaneam Dumnezeuo temniti intunecoasi,pestecare ai seminat toate
ASascriein St. Scripturi(Levitic20). roadele,va covergiomul cel dinafarepe cel dineuntru.9i chiar
Oridecateori,ca duhovnici, auzmci uncopileneputincios. daceDumnezeu l-atrimiscudestinatia de afipreot,elliindincarcat
tot de at6teaori,ne lovimde e/edltate,de inlluentamediuluiln.ed. cu pdcate,temnitade pe elilva strivi9tel va fi neputincios, ca si
estevorbamaialesde mediulsoctal (educatie). darQideceinatu nuzic necredincios. El nu va aveaputereasi propovadu,asca cu
ral:alimentatie/ post,climaetc.llidacdmergem Srmailar;decina toata putereacuvantuluilui Dumnezeu.lvlatmult va fi spre
lucrunlor, de destrr:copilulispdgegtevinapArintelui.De multeoo smintealdVa predica ap: Sielvabeavln
trebuies-o ispAseasciSi pe a stramosilor De aceeatrebuiesd interventm, c5ct lumeanu se gatd cu
Se poateinseintervenr giin ereditate!itnfluentamediuluigl noi Trebuies; lucrdmsistematicasupraproblemeimoraleca sd
chiar 9i in zona divinea destinulutnostru.care covar$e$tepe poatdtrimiteDumnezeupropoveduiton vrednicipoporulutaltfel
p;mantenr. se raresctot maimult.Ca s; fie cumii vreaDumnezeu. at6rneQl
de pirinti, ceci acegtiaii incarcacu poveriprea man, pe care
I Fo4a destinului9i mogtenireaspirituali ] copiitrebuie sd leimperti$easce, iarcandsuntmaturigr artrebul
se propov;duiascipe Hristosei sunt ispdgitonai pdcatelor
Destinulede speriatnumaiintrucet asupracelorcep;cetuiesc ?naintaSilor.
e ca o fo(e strivitoare.
Dardacail consider;min partealuidivin; latAtemeiufpentrucaresuntemrdspunzato(i de misiuneade
atunciforta aceasta a desttnutut
areallefata ln cazulcAndavem regenerare moraE.CecidacdDumnezeu nunetrimiieconducetori
pervertirea energieigenetice,o ereditateproasti, un mediu luminati,nu Dumnezeueste de vind.in felul acestadestinutnu
decezut,cu sigurantdd ddnrin bolitrupeqhqi sufletesti.Cand estecevaapas;tor,strivitotDumnezeu tnmitesufletulcuanumiti
mediulsociale vrargte, cume azi,destinulestrivttor. Pedepsele misiune,dartu pem6nteanule egtidevini caea nuse desf:loard,
vin unadupdalta. ca preotulnu poatepropovSdui cu toati putefea9i nu este un
Dace insd biserica, preotii, statu, chiar ar lucra spre o propovSduitor al poporuluj
regenerare a neamului,atuncidestinuln-ar avea fizionomia Ci scrie: 'Daci nu se vor griji de pecatelelor, pentru aceasta
aceastastrivitoare,ci cu totulo altdinf;tisare.Ar fl o functiune iivoidain meinilecopiilorlol. Decidenoidepinde,de noiatarnd
majord,de ridicarea tuturorputerilorDestrnuln-ar mai trjmite cegeneratie vine.$timcutotici duperezboi(dup;1914- 1918)
conducitoricaresd te spanzure.ct caresi te ajute am cezutin toatepdcatele.am cilcat postul,am desfranat.Am
De noi atarnacei de meine,de telul cum vom sti si le d;m vazutgirezultatele. Astaa fostgeneratia de dupdrezboi.in vreme
locul,a$avor veni.Oameniise plengcd nu ne-aumaiauzit Dar de rdzboinutrebuieconcepulicopii,caciacegtiamogtenesctoatd
eu i-amintrebat:N-atiauzitde biserici?N-atiauzitporuncilelu stareanervoasea tatSlui,carevinecu nerviizdrobitide branduri.
Dumnezeu?Ascultatu-L-ati? Ba E de vind pirintele? Ba. Va atacun,etc.A fostcu pugcain vremeaaceea.se nuse mtrenrmenr
cd la vremealui,copilulvaluapistolul Qivaucide.Generatia de
68 69
acum,sa priceapdacestelucruri:ori se leapida de pacate, Cum a murit ConstantinBrdncoveanu
ori va vedeace zilevor veni.
lateschi,tata
9i aceasHfo4d- destinul,caree Sinaturald9i cu copii sdi
supranaturalA, cicijumatatee de pe pemant,iar numaicealalti
jum;tate e de la Dumnezeu.Deci Si de noi atarndce zile vor 'RugeciunilegijertfaSnnlilorBrancov€nr m-aaduspe mne
veni.Destinul penlru tara acesta a noaslra' - Peintele ArsenieBoca
nu e numaiin manalui Dumnezeu, ci gia celorce
9tiu ce e Qicum lucreaz;.
Dar acestetrei fo4e: ereditatea,mediut ti destinut,le voi Plenipotentiarulvenetianla Tarigrad,AdreaMemnoa fost
dezbateatuncicandvom puneproblemanatarrlifii Atuncivom
de fatain dimineatalui 15august1714,la executialui Constantin
vorbimai multpe timbamedicilor, cAcise parece acoloau gi ei Brancoveanu VodeSiai membrilorfamiliei sale,uciqidinporunca
rdspunderea, ca au Siei o misiunein regenerareaneamului.Dar
la ei e mult, necredintS. sultanuluiAhmed.
Va trebuise mai lasepe Hipocratqi s: ln scdsoarea plenipotentiarul
vine se se adapede la doctorultrupurilorSi al sufletelorSi sa se sa cdtreFogeleVenetiei, sdu
raporteazlastfel:
dea la o viatamoral;.
Concluzii:
"Duminice 15augustde dimineata s-ateiatcapulbAranului
Intervenireaenergice?nlinereariguroasaa moralei,a vietji principealValahiei, tuturorfiilor
luiSialunuiboiercare-ieravistier
moralea insului. a familiei9iprinaceasta Astapentru
a neamulLri.
cd vremeao cere.Daceboalae grea aiuncigi medicamentul latAcum s-a f:cut: lncd de dimineatesuftanuiAhmedse puse
e intr-uncaicimpiretesc
maiputernic. SuntSileacuridelimita.Candbetegugul s-aintins aivenilaseraiulzts foigorul luilalilaiacos.
pe canalulMirii Negre,in fatacereiaera o piataundea aduspe
recurgla asemenealeacuride limite,careorite fac sinitos, ori
te pierd.Rauli$iface BrancoveanuVoievod,pe cei patru beietiai lui $i pe vistierul
de cap.Oriillisim de coarne,noitoti,care
suntemhotara! se ducemo via!; dupa Dumnezeu,ori vom fi Vecirescu. l-au pus in genunchiunul lengd altul, la oarecare
pierdu,ti. depdrtare. Ungadeb-a scosciciuliledincapsisultanuli€mustrat
facandu-ihaini-Apoi le deteravoiea faceo scuderugaciune.
S: o facemca si nu fim pdguba9iin ceasulincercirii.
Dumnezeusd ne ajute. Inaintede a se ridicasecureadeasupracapului,au fost
intrebatide voiescsd se fac, lurci gi atunq vor fi ie.lati?Glasul
cel inebusitde credinli al Brancoveanului rasunI Si zice
inspdimantat de aceasti insulti:"Fiiimer!/aE toateavutiileSitot
ce am avut am pierdut:se nu ne piedem irce sufletele: Statitan
Si berbete$ti,dragii mei Si nu begat in seamemoanea!Piviti la
Histos, Mentuitorulnostru,cetea rdbdatpentrunoi sicu ce moatle
de ocare a murit ! Credelitare intru aceasta$i nu ve migcal4nici
vA detnali in credinta cea pravoslavnicd,pentru viala Si lumea
aceasfa".
LaacestecuvinteAhmedseficu ca unleuturbatgiporunci
si li se taie capetele.Gadeleinfioretorridicesecurea9i capul
mareluivistaemic EnacheVicirescu se rostogolipepement.Apoi
incepucu ucidereacopiilor,lncependcu cel mai mare. Cend
'to 1l
gadeleridici secureala capulcelui mai tanar dintrecopii
Beizadea l\,lateia9, numaide16ani,acestaseingrozidespaima TdmdduireaSi iertarea
Sdrmanulcopilagvezandatatasangede la fratiilui 9i de la
Vecarescu,se rugi de sultansei ierte,fagiduindu-icd se va ,,Fiu le, i er6 -li-se p e cateIe! "
face turc. lns; pirinteles;u, DomnulBrancoveanu, a caruicap
a cdzutla urm;,infruntdpefiulsdugi-iz;set"Mai binesd moriin latacumsuntoamenii, nu cautape Dumnezeu. saunu-L
legeacreStineasce decetsd te facipdgan,lepddendu-te clelisus cautadecdtIa necaz.lar alliila necazll suduieSide maimari
Histos, pentru a tei celva ani mai multpe pemaft". necazun dau.mairiusescufunde, p6ndcenecazurileleincovoaie
Copilagul asculti,ridicecapul9i cu glasingeresczice ceala9r atuncill cautd9i ei pe Dumnezeu. Situatiaste asa:
gadelui:" yreaose mor cregtin! Lavegtel".in urmd uciseqi pe oameniise foage fui Dunnezeu se-i scapede necazui, iar
Brancoveanul. Dumnezeuse toage de oame se pereseascapicatut. Acum
O, Doamne,Doamne,pana-mitremuracandve scriu care de cine se ascultemai in6i? Dumnezeude oamenr.sau
executia,ce am vazutgi m; intreb:putufa fi de fali cineva9i sd oameniide Dumnezeu?
nu fi plans,v;zandcapulnevinovatului Mateias, tanar,tinerel, Ss plangoamenii cetaree greavtalape pameni.catare_s
rostogolindu-se pe jos, lang; capulperinteluiseu, care se multebolr,multepagube,multesudalme.betii.bitdi gi toate
apropiase de al copilului, pirandal imbr5ti$a? pecatele."Fiiimei,ati spusce taree greaviatagi incer;at6de
Gadelestropitcu sangecrestinesc faceun salutsultanului Pecate.Atunct nu le maifaceti!"
A h m e d Si s e r e t r a g e .S u l ta n u l i,n so ti td e plenipoientiar ii late ci bolilevin pe capuloamenilorgi uneorichiargi in
Germaniei, Rusiei, Anglieise ridicds; plece. Vezandu-ne cuochi cap,de pe urma pdcatelor,ca plate.ca ispasire$t ca pdrta$al
inlicrimati,spusesultanulci regreteacumceeace a facut,. pecatelorDar durereacea maj mare.pedeapsa ceamai glea
ca.ptate a picatetor es|c ce izbeito Si in unnag. pdni ia al
nerlea$ral patrulea neam.lati ce scrieta Deuteronom 5.9_10:
'...pedeapsaperinlitorvine in copii pendh attreiteasi al Datrulea
pentruceicemduresc...
$iM6 milostivesc
peneh at miitea
cetre cei ce me iubescAip4zescporuncileMete"
Cele mai greleboli sunt bolilede nervi.Mo. nerviisi te
nebunsauslibanog.Nue boalede moartesrnu are teac
OdaEintamplati.gicinedistrugenervii?tatecenespun$idocto.ii
Detia,desfranarea cu boalaei,m6niagisupiririte pestem:suri.
omoaremilioanede firigoare(celule)nervoasecarenu
mai retacin veac.Toatetesiturilese refac,afardde celulele
rvoase.Un tatdpitimagde ac€stean-areurma$isanrtogi,ba
ln nepoligi stranepoli
se mostenestecevagiunos,carela o
ampEreoarecare, ribufnegte
afare.E destulsdse imbeteun
i.odate,ca sa aibddinbetiaac€eaun urmagcu boalacopiilor
ilepsie).E deslulsS-9isperieo data sotiain wemeasarcinii,
dintr-odati se se aleagecu un copilnenorocitpe toatdviata.

7) 13
Agase r;zbunepecateleperinlilorin bietiicopii,carenu au nicr.J ln gard.Totminteslabi dovedescAiaceiacarenu vor sa vinela
vrne. itergereap;catelor9i n-aude ce agteptat;miduirea bolilor.
lisusa pretuitdragosteaQicredinla celorce-lcoboraupnn DacaoameniiSi-arpotrivipurtdriledup; poruncilelui
podulcaseipe slabdnoginainteaSa. l-a fost mila de neputinta Dumnezeu, nudupemomeala p;catelor,ar preveni, ar ocolitoate
lui, dar intaii-a iertatpicateleapoi ia vindecatnervii. pAcatele,daragadaudreptin ele,de-SispargcapulSiapoiumble
Pentrulisus,caree Dumnezeu, nu e o minuneca la plangand.Lasi{e condusde un sfat dumnezeiesc, ci de nu,
tdmiduit, ceci e StapanulvietiiSi poate invra9i din mo4i.Tntol capulcaren-ascultise spargeSi n-afecinetil lega.
cazult;mdduireasl5banogului e o dovadaa dumnezeiriiSale Oarede ce mergoameniia9a de in sila la spovedit?
Preotilorinse, lisusnu le-adat darultimaduiriiminunate,cumil Fiindcdgtiuci lise cerelepidarea de p;cate,orile placmaimult
aveaEl, Sicum il de la pulnidintresfinti,dinvremein vreme;le picatele decat infr ana r eade l a el e. E o pov es tegti ute
a datinseundarmaimare:al iertariipecatelor! Nule-adatingerilor pretutindeni, totugiv-o spunSi de aici:
dar le-adatoamenilor. Darul iefterii picatelor e mai mare decet $til ce suntSerpicaresugiaptele9i suntvacicare,odatd
darut minunitor, intrucat pfivegte sufletul, pe cand minunile suptede garpe,alearg;nebunedupdgarpesi le sugi iaragi.9i
privesc de obicei trupul. agase intamplec; vacase apropiede intdfcat,dar de neravnu
O iertarea sufletului,o curatirea lui, uneorie adevirata seinlercdSise ducemereula Sarpe.9arpeleii sugesangele,iar
invieredin mo(i Si e mai de pret decettdmdduireaunui picior daci nu-i prea vine, in sfargit,o musca.lati prostiade vac;
Fdri darulminunilorintre oameni,ne putemmantui.Ce n-a osanditdla moarie.
dezlegatpreotulpe pimant a9aramanenedezlegat Siin cer.Dar Dargiprostia deomtot lamoarte-i osandit;.Toatatinerelea
preotul nu te poate dezlegadace tu nu vii sd-ti merturiseglr ta o daidracului9ivezipe urmi ce ai alesrdul.Darintrebarea este
Ddcatele. dad-limairdman zilesdledailuiDumnezeu 9idac, ilimaiprimegte
De asemenea,preotulnu te poatedezlega,oarecumco o grimadade cioburiin locde un vasfrumosgiintreg,cumputea
zile,dacd nu-tidai tu insutitoati silintade a te dezlegade toate fi?Asprevorbe,dar ;sta-i un r;spunsla intrebarea de ce nu vin
ndravurilerele.lertareap:catelo.inseamne9i incetareade a le oameniila spoveditin primSvara Siin vara vieliilor? i$i dau,din
mai face. lertareapacatelornu inseamni a te spovedimereu9l nefericire,vlagalor sd o sugi Sarpele-diavol!
sA le ieidela capet9i iarsa te spovedesti. Cre9tinismul maie 9l ln toatelumeanu gasegtiun lucrumaiugorde licut decet
chestiunede refacerea vointer.
Ne trebuie buna vointe ca sa o pacatele,9i iarigi,nimicnu pricepe omulmaigreuca:"Ceeste
facem,tdriede caracter..Oameniiumbledupafdcetoriideminuni. acelap;catul?",caci petrecetocmaiin el. De aceea,pecetuim
fie ei qi vrditori.Darminuneacea mai maree inviereavietiitale cu uiurintddarne poc;imanevoie!
pe temeliaei, lisus Hristos;e increstinareavietii tale. Asta Alti pricin5carete impiedicdde la spovedite d judeci
minuneacea mai mare."innoireavietiitale",care ne std la preotii,eati nemultumitde preoli,iar de care ai fi mullumitti-e
indemani Si s-a dat noudporunci:"inviali-ipe cei mo4i" Dupd fricd.La unulnu te lasdpdcatelelui, la altulnu te lasi si mergi
inviereata €njegtelisus.Ce inseamnaaceasta,n-arputeasd tl- pacateletale.
o spun; maibinenimenidec6t eiinQi$i, ceice au inviatdinmoarte Oriceduhovnic,indiferent de bog;lia,siricia, culturamai
sigure,ca dintr-un vis... pulindsau chiar9i siracia morala,estetotusireprezentantul lui
- Oarede undeincepesldbanogrrea (paralizia)? Dumnezeu, trimisullui Dumnezeu QicredincioQii nu au niciun
- De la socotealatrufa9; a mintii. se pareei maibinesd
I motivde al ocoli.Darulacesta(al preotiei)e in functiede
nu se conducadupaDumnezeu, ci dupacapulei,dupdpecat 9l Dumnezeu, nuin atarnareade omulcare-lreprezintd. Pringlasul
agad: cu omuldreptin platapacatului,ca 9i cum ai da cu cutituj slugiiSale Dumnezeute iart;. Lui Dumnezeu te mdrturisegtiin
fata altarului.Nu de la line se cer calit:tilepreotului.de la tinese
cereciinta in inrme9i vointade a te indrepta.
E uhimulcuvAntpe careviJ spun
Suntetinemultumitide preoti,dar oarece atjfdcutpentrLr
preot,ca se fi! maimultumitj? Cerufatide la Dumnezeuun copri Nu te simli mai aproapede Dumnezeuqi de oamenrdecat
micar pe care se ll inchinatislujiriilur Dumnezeu?Credetice dupdcruce. DarnouSnu ne-afostranduitipentruca nu suntem
vinao poartanumaiei, preotii?$i ei suntfii vogtriCurni-a! nescul vrednici.
a9a ii avetr.Ce le bigati de vinS?VA trebuiepreotimar bunr? Am vrutsdvi tin ienacestcuvantdaramvrutsi alegoamen
NaQtetil Totpoporule respunzator ce nu are slujitorimaistravezl carevrnpentrumantuirea pentruca se nu-lspunin vant
sufletului
spre Dumnezeu.Poporul i9i are in toate privintele pove(uitodi Eu nu ve dau canoaneca ceilaltipreoti,metanii,rugeciuni,post,
pe care ii meite! ci indemnse yd scrtmbaliviatagi sd-imuftumitilui Dumnezeu de
Nu maistacu ganduriucigageimpotrivacopiilotc5 nu gtir crucea pe carev-a dat-o,cdciSf. BisericigiSf. impartiganiete
in caleaceruidar de la Dumnezeute-ai impotrivit,$i ai si dar ititi, darfaptulacestal-amgasitde cuviintas: vi-tspunmaimutt.
seamS;ci nagteticopiicu gandulsi fie slujitoriilui Dumnezeu Vreausa schimblacrimilevoastrein bucurie.multumindlui
intreoamenr. Dumnezeude toate daruflle9i schimbandu-vd purtirile vA velr
lata ce spuneScripturain pnvintaaceasta Se intreabe bucura.O vetiface?
proorocul:"Oarenu i-a ficut El si fie o srngurafipturd, trup 9l Uniicred ce rugdciuneainseamnea sta in genunchisau a
suflet?"( Maleahi'17,15). Siaceastafipturi (unitateacesitoriei) rosti din gura sau in gandi
'Doamne,lisuseHristoaseFiul lui
la ce nezuiegteea? OdraslepentruDumnezeu! Dumnezeumiluie$te-me pe minepicitosul" Darrugaciunea cea
T5maduireaslibdnogieineamuluide aiciincepe! adevarata esteate simlimuttumit de toate$ia-tideschide sufletul
Asta i-arti iertareal (,.Fiiiinvieii' p. 41-44mss) se te poli simtiaproapede Dumnezeu.lar cei ce fac rugiciune,
aceiaDumnezeusi le ajutetdar cei care au durerigi suferinte
sunt cei distingi,pe carei-a alesDumnezeupentrulmpSritialui
vesnica.
Dometie,un tenir celugdrde la Sf. MunteAthosera foarte
vesel,tottimpulcanta. intr-ozil-amgisitin chitieptangand. L-am
intrebatde ce plange?Mi-a raspunsce t-a peresitDumnezeu
pentruce nu maiaresupirerj.CaredinvoiatipEngepentrufaptul
ci v-a pardsitDumnez€u, in cazulc: v-a luatcrucea?CEcinu v-
a betutnimenipiroane gacununide spini.Sf.Apostotpavelzice
a9a: "Roagr-te neincetat.bucure-b neincetat$i multumegte
neincetatlui Dumnezeupentru toatebucuriilei dureile pe care
lile-a deruif.Vialaaceastanuestenumaipentrua drangeaveri,
a munci,a te lmbrdca,cecinu acestiasuntoamenifedciti,ci cei
ce nu au o cruce de puftat.
Me doaremultfaptulcd uniisuntaceicarese supdri pentru
boli,pentruca n-aumemorie,ci nu suntintelesiinfamilie..dar
putinisuntaceicarevin Dentrumantutrea sufletului.
Plrlntele Anenie cu SoborulManasfiriiSAmUrra
Anexe
Mdrturii despredarurile Si
slinlenia Pdrintelui Arsenie
"Eavddp n wi p6trd h al lrellea neom"

Pn Petru Vanvulescu:
"Tatam-a lisat curatin pdntece"
...|\rultise
suptracadeces-ascriscums-ascrisin ,,For-
mulaAs"sauinaltepublicatii. Darnuputemlimuriadevdrul pane
nu aoarmaimultescrieri.inclusiv scrieriautorizate
ale Bisericii.
Tote maibinesesescrieSisesecerceteze, decatsanusescrie.
...EraTnrazboi.O femeiedin Sibiu.Cdt5lina. a aflatce
sotulei a murit.A luatin bratecopilulQifugeacuel prinSibru.in
pantece aveaaltcopil.Launmoment data vezutcberaplinade
sange.O schti ii omorase gicopiluldinbrate.Deznidijduita$i
descumpanit: s-a dus gi a avorlatcopiluldin pantece. Auzind
apoide Perintele Arsenies-adusSiea la lvlanastirea Sembata.
DupdSf.Liturghie Pdrintelea ie9itSia strigat:
"Cetefind,Cdtefine.
ce-aifdcut!$tiuce ta mudtsotul9icopilul.Ai fostIncerca6.Dar
dacel Esaipe cel din penbce...Ai omoretun copilcu care
Dumnezeu aveaun planmaref"
Vedetici azi lrode in fiecarefamilie.Noiil judecimpe
lrod(Siin colinzD ca a omoreicopiii,daril accedemaproape in
tiecaretamilie.Neomorem singuricopiiiprinavorturi.
$iomorem
aleqiai luiDumnezeu. Deaceeaneamulnostrunu prcgreseazd.
Cand.dupdrevolutie, am auzitca a9tialiberalizeazaavorturile,
78 ?o
am zis: ,,ligatacu noi".ZiceaPdrinteleca , din cauzaavofturitol vinapentrucarea fostomoratSfantulgtefancetNou:,,gtefanm!
ne vor$epeni$gani|.Tiganiiauacumstdpanire,au aurdestutin a facuttemnitamanSstire'.Existao asemenaremareintreviata
binci, suntSistudenti,parlamenlari, maripatroni.Cumparemde acestuisfant 9i viata Piintelui Arsenje.Ca Si acesta,incd din
la ei. 9i printreei suntcreitini. Da' cre9tiniadeverag!lar noi am pantecea fostales.Mamasfintieisalespuneac6 simteaci avea
ajuns,maireudecatnecredinciogii". DeciDumnezeuemancipeaza Cevaluminosin panteceSi avea o mare bucurie.lar Pdrintele
9ibinecuvanteaza neamullorpentru faptulcenuSFauomoretcopiil spuneacabtel siu, plecand in Americal-a,,lisatcurctin paftecd'.
Citilina i-aaratatunuipreot,in catedraladinSibiu,un om
cu o man: ce o tineanemiscatiSi i-a spus:;<< Omulacestal-a ...Dacavezi pe cinevafumand,atunciegti sigur: ori e
betutpe PirinteleArseniein ?nchisoare, la Bragov.Darl-a betut catolic,orie ortodox!Zicet nervos"Darn-avemrugaciunea
cumplit.l\ri-aspus-ochiarel.CandLalovitfoartetare,de l-aumplut ca se ne cafmeze?lDat nu, 'Sunt
vremsd ne calmezediavolul'!
de sange.Perintelea spusi,,Deacum,menaaceastaata nu va DacSveziunul,fericit",siguresectant!Eisecredmantuiti,
mai batepe nimeni,,.9iimediata zbieratacelacici menais-a se simt deja ln rai! Diavolulbag; oameniiin toate patimile,dar
fdcut moale.$i s-a intorscatreDumnezeu,el Sifamilialui >>. il daci treci la ei diavolulnu te mai ispitegte(agaspuneplrintete
vedeamnoi plangandin catedraladar nimeninu Stiatainalui. Cleopagiin Pateric).Ortodocaii r;i, curvari,betivisauscandalagii
PerinteleArsenienu are asemanarecu niciun duhovnic in familie,dace trec la ei, gata, diavolulb de Iniste,dar asta
din Romania$i Europa,in ziua de azi Dar a suferitmult 9i dtn numaipentrucd ii arecu picatulimpotrivaDuhuluiSfant.carenu
parteaslujitorilorBisericii.Mi-a spus mie ci mai mult l-a durul se iarti niciaici,nicidincolo.gi daci tot nu se iarta,diavotulnu
aceastadecatchinulsecurigtilon Aia spuneaSiSf.ApostolPavel maiarede ce sd te maiispiteasce, cdciegtial lui.Nicihulaaduse
desprefratiimincinosi [n.ed.:in dosaruldesecuritate al Parintelut. MaiciiDomnului,SfinteiCruci,Sfintitor9i Sfintetortcoanenu se
un preotil numeafachirist,altulparanoic, dendastfelapala moara iarEdac6omulnuseintoarcede laacestea.(Cuventb mormentul
securitdtiicare doreasel comDromiti.ColonelulGhe. Crdciun PdrinteluiArsenie- 28 noi 2002)
scriein dosarulPerintelui,,Mutarea luiArsenieBocainaltdpafte
nu rezolveproblema,a6ta vremecetnu e compromis"l. Chiar9i
acum, dupd mOarteasa, nu e lSsatin pace. O femeiedin
Caransebes, spunandu-i preotuluaci a tostla mormantul j
P6rintelu Bdlan Silvica - Fdgdraq:
Arsenie,la ManSstirea Prislop,acestai-a rdspuns:,A,ai fost la
mormantulvr4itorului!'.PerintelePorfiriedin Greciaa slujit la
"Suntagacumm-afecutmama"
sprtaluldinAtenapeste30deani,cinstitdetoticauninairtevietor
Cenderamcopillocuiam in Lisa,nudeDarte de Manastirea
9i ficetor de minuni,dar pe ParinteleArsenienu l-aupututsuferl Brancoveanu. Eram10 frali (5 beieti9i 5 fete).Numelede fateil
romaniinoqtri, niciai Bisericii,
niciaiStatului.DarPdrintele respecta aveamAndreia$. Aveam13 anicendsorameaceamare.Elena.
conducerea (ca
Bisericii9ia Statuluicacispunea SiSf.Ap. Pavel). de 23 de ani, era bolnavi de ochi (o dureauochii,ii curgeau
,,Conducereae de la Dumnezeugi e aia cum o meftem". lacrimileSiiisddea vederea).Se gendease meargi la Bucuresti
Parintelenu a murit de stomacsau de rinichi,cum se pentruoperalie.Dar intr-o duminici,fiind ta m:nestire,a iegit
vorbe9te. Els-aSirugatslmoari mucenicSiDumnezeu i-aimplinit PArintele Arseniedinbisericd9ia strigat(eramult6tume):
dorinta.Degi,ela fostmucenicinfiecarezi, a avutcrucegrea.pe dinLisa,vino-ncoace". 'Leana
Cands-aapropiati-aspus. tu estibo/nayd
mesuraharului.A muritpe 28 noiembrie, ca SiCuviosull\rucenic "
cu ochii. Se nu b duci la medicla Bucuregtise faci openlie,.la
$tefan cel Nou, a cerui mucenrcre tocmai o pictaselprofetic]pe adusap; sfinfita:,Cu ea se1€spetipeoch|. A9aa fecutSiboala
absidaaltaruluidin bisericaDrigenesculPe pictureeste scrisd
80 8l
i-atrecutimediat.Deatuncia merstottimpulla m:nistiro Am plecat9i eu la BisericaDreg:nescu.Candam intratin
qi ne-a luat 9i pe noi, surorile.A9a am ajunsse merg9i du in biserid (careera plindde lume)I-amvazutpe P;rintelein fala
fiecareduminic;. altarului,cu o lumini(aureol6) in jurulcapului.Atuncim-amretras
Duminica,SfantaLiturghiese savar$eala altaruldin lntr-ostraneplangand, cacinu eramvrednices; vorbesccu el, cu
prdure, de perintiiArsenie,Serafim(Popescu)9i Mihail.Odate, toate pecatelemele.Nu ascultasemnimicdin ce ne-a spus la
cand a incaputSf. Liturghie,pe un epilepticl-a trantatdiavolul9i m;nistire.Darpanela urm, m-amresemnat Sierammultumite 9i
a inceputsa strjgedin el: 'Me faccaine"9i letraca un caine.,,lvld numaipentrufaptulcd puteams5-lvAd.CandPirintelea trecut
fac oricetaratoare" 9if:cea ca oriceanimal,numaiporumbel, miel prindreptulla fiecare,ajungandla mine,mi-apus manape cap
Si magar spunea ci nu se poate face.Alteorise auzeau din el spunandu-mi: ,Iu e$flmutumitdnumaice md vez|.
foartemultevocideodati (ca pe stadion)cacispuneaca au venit Cu toate acestea,am pdcetuitin continuare.Sotul,
toale legiunile.Eu steteamlange el 9i auzeamtot ce spune. intorcandu-se din str;indtate,a adus medicamente cu care se
Oda€, PerinteleArseniea zis se fie linuli departetoli copiii,a puteaintrerupesarcina(maiaveam5 copii).Am luat pastilele,
coboretdin altarcu SfantaCrucein maneSi la batutcu crucea am pierdutsarcina,dar m-amimbolnivitfoarterdu.Am plecatla
de lemn pesteguri. Acelaa amutit.DupdSf. Liturghiea venit PArintelecu remulciri 9i plangandcontinuu.Acoloam agteptat
din noula el, l-a mangaiatSii-a spusr,FrateDumitru,te doare?". de la ora 8 la 15. Nu ajungeam la P;rintele9i de frica9i din
'Nu Parinte, nu mi doare". cauz; c; eraumulticareintrauin fate.Am zis in gandulmeu:"$i
lntr-oduminic5,candmergeamspremendstire impreund aicimergeca la comunisti ceciii P;rinteleia pecinevrea".Atunci
cu surorileElena9i Olimpiagi cu o fati din sat,Varvara,a aparut Pirintefem-achematla dansulSi mi-azis:,,Dame, agamerge,
deasupranoastrao pasire mare, a fdcut trei ocoluriasupra ca la comunigti.$i ce ai md? EStibolnava?".,,SuntbolnaveSi
noastr5,vditandu-sel Cendam ajunsla mdnistire,monahul sufletegteSitrupeste".,pe ce efti bolnavdsufletegte? Pentrucd
Sebastianne-a spus cd au un necaz mare:,L-au luat pe a muit Limpn Guil judecamin gandpe Pdrintelede ce a lesa!
P;rintele".A fostdus (inchis)in CetateaFdg;ragului. Aici a fost o pe Olimpiasd moard).Cu capitolulLimpiai terminaLCendvei
vizitatnumaide preoteasa Ciocdnelea, cereiaP;rintelei-a spus trece dincolovei Stide ce a muit gi tu esti bolnave,pentru cele
ca o va ajuta 9i el cand ea va trecedincolo[n- ed.: preoteasa trei pastilecare le-ai luat. N-aise b mentuiegtidacd nu ai al
Cioceneleaa fostinmormantatipe 22 noiembrie200211. Saselea copilin viaF".,Parinte,suntbitrane,am 40 de aniSimi
Eu,v;zand ci diavolulfacece vreaSiin mdnistire,mi-a €de lumea". .Dar cendb-ai duce in iad nu te-a rede lumea?".
sl;bitcredinla giamplecatin lume,treindcaoricenecredincioasd. Am inceputsd plang.,PenAIa 43 de aniaitimpse facial gaselea
Dupi aproximativ 20deani,soraOlimpia(atuncilocuia in Victoria) copll",mi-aspusla desp;4ire.Sotulnu vroia.Dar pgnela urmi
a aflatc: P;rintele este la BisericaDregdnescu, langi Bucuresti. am ramasinsircinati de 2 ori, piezandinsd sarcinile.La exact
A plecatacolo.Cand a intrat9i l-a vizut a inceputa plange. 43 de ani am nascutinsa o fefiF.
Pdrinteles-aapropiatSii-aspus:,,Degeaba p6ngi,ce Dumnezeu La numai6sdptemanifetita - Maria- s-aimboln;vit grav.
ince n-a hoEret ce face cu criminalele"(gtia,fera se-i spuna Candplangeai9i inghitealimbasi nu mai putearespira.Se
nimeni,c; ea fdcuseavorturi).Odati l-a dus 9i pe solul ei la innegreala fate.Ficeamoricenumaise nu plang:,totuQide trei
Perinte,caruia i-a spus: ,Cu tine n-am ce discuh ceci esti orj a avut acestecrize-Dup: un an am plecatla Perintele,care
necredincios. lar pe ea ai s-opierzl'.Olimpiaa muritdupe2 ani mi-aspus doaratat:"Se nu o ducila doctorcd o omoard".Era
de cancer. Pani sd moari, ea tot timpula facut milostenie,a vineri.Duminicaam fost la lrandstireaBrancoveanu, la izvorul
botezat9i cununat,pentrua-9i ispeii din pScate.A murit cu Perintelui.Candam ajunsla izvor,nagafetilei,MalcoviciElena,
fotografiaParjnteluipe piept. careo tineain brate,s-a impiedicatde o riddcinade bradSi i-a
t2 8l
cazutcopiladin brale.Am sarit.epedese o iau de ios in brale Sfintiisunt copiiinogtri,
cici gtiamce dacdincepes, plangi iti inghitelimba.Oarfetita, sunt masurafamiliilornoastre
cu lacrimiinochi mi-azis "Mamd!".Ac€staa fost semnulci s-a
Prezentasfintilorce.tificaautenticulBisericii.Bisericacare
vindecatcaq atuncicandincepeasa plangdnu maiputeavorbili
nu are sfinlieste o comunitate omeneasce menitasa lempereze
se invine(ea.Acumare 22 de ani9i n-a maiavutacelecrize. instinctelesociale,menitasa domoleascamasele,pentrua le
ln afarede celeintemplatemiein preajmaParintelui,pe transforma apoiin masede manevrd. Biserica e carmuildde sfinti,
caredin motivepersonalenu le potspunetoate,am fostmartore desflntiidedincoloSideslintiideaici.Desigurin modvezut,Biserica
la multealteb caciPirintelevorbeacu fiecarein fatatuturor,cu este carmuiiede ierarhiade aici.dar v-ali tntrebatcati dinlrevoi
glastare,pentruca toti sa invetedin gre9ealaunuaa. cunoattetibinepe membriiSlantului Sinod?Mullinu vd cunoageli
A venitofemeiela Pirintele,la Draganescu, sa-iceari un episcopul.dar nu e niciunulsd nu-lcunoasc6 pe Sf.Nicolae. Sfintii
sfat privindimpi4irea averii.P:rintelei-a spusse se ducAse se suntrealitateavie a Bisericli.
impacecu soraei. Treiore Pirintelei-a tot spusacestlucrudar Bisedcae$e chernatds+i sfinteascd pe oerneninusdfie lnghilitede
ea o linea una ii bund:"Nu o iert. Nu md impaC. Dupe3 ore nusefacerevoidiisociale(cares consecinFpAcatelor
imediat, no6tre).
lumeaa inceputsa vociferezecdci toti veniserdsd primeasci EaestechemattsedemaAte raporluld rat dintreom qi Dumnezeu.
sfatulParintelui.Canda plecat,dupa ce s-a inchinatla icoane, Cinesuntsfinliidacdnu copiiino$fi?Cinesuntei dac: nu masura
Pirintelea intrebat-opentruultimadata:,,OiertJpesorafsZ'.,,Nu familiilornoaslre?Ei sunt9r
o iert'. 'Dacd n-o ie4i te va ceba o ma$ind". Lucru ce s-a Si mesuramdnurisiriinoastre.
intamplatdupeo vreme. Fericitestepoporulcareare
lntr-o duminicd,c6nd la Driginescu slujea Perintele sfinljl Ar fi bine sd ne
Bunescuiar PdrinteleA6enie era in altar (citeapomelnicele9i intrebem:,,Dacd Dumnezeu
era ferd hainepreotegti,neavandvoie sa slujeasce),a intratin ne judec6cd nu se nasc
biserici MaicaZamfira.Atunci.o femeiedin acelsat a zis catre dreplii(canunagemdrep!i).
altatotdinsat:'A venit9inevastapictorului".Dupeslujbr,Parintele cum vom fi judecalidacd
a zis, pentrucele doua femeidar 9i pentrumine care auzisem mdrgaritarelelui Dumnezeu
vorbalor ,,Mdi,eu suft celugerSi sunta$acum m-a fecd mama". - sfinlii- iam aruncatin
puscarii? S-aundscut.ii
Bisericaeraplindintotdeaunacucredinciosiveniti si ceara
avem,dar ii ignoram.Am
sfatulPerintelui.Cu fiecaredin ace9ticredinciosise intampb o tAcutlitecem. Esleo tacere
minune,de multeori numaideel gtiutaSide Ptrintele.Astfelce complice. (irdrdstilea
s-ar.puteascriecddi intregidacacinevaar adunatoateaceste Pnsbp- 28 noi 2004
mirturii. Dar imDortantesteai ascultdmsfaturileParintelui(pe
carele gisim Siin scrierilesale)caresunt9i sfaturile9i poruncile
Bisericii.

84 E5
Bogdan Junca - Fdgdrag: in acelcostummaro9icu ochelariide vederecu acearame aurie,
precumil visasem.Ar;ta exactca in visulmeu.
"Nu intre patlu ochi,ci tarema, Tin minteca inaintede a vorbicu mine,a vorbitcu o
ca numaiagaveti invAF unulde la altul', femeiecareii arrtasefotografiacu fiicaei, dorind s-o marite.
Cand i-a aretatfoiografiaPdrinlelea repezit-o,spunandu-ici
Era in anul 1983,candam ptecatla pirinteleARSENTE nu-ighicitorgi nicivr;jitorgi i-a spussd plece.Am rimas blocat
cu o problemade familie.lmi ptecasesotia de acas, (in lipsa pentruca gieu aveamla mineo fotografie, undeerameu,solia9i
mea),luandcopiiisilucruridincasd,t;sandu-miun biletpe masi, cei doi copiiai nogtri.Dar cum se mai indraznescsd i-o ar;tl?
pe carescrisese,printrealtele,ci ce a fdcuta facutbinesi si nu Canda ajunsin dreptulmeu,s-a uitatundevasus,intr-uncol! al
mdducdupd ea s6 o aducacase,ci nu va veni.in oncecaz imr bisericiicu o privireatat de drdg;stoase$i parca rugdtoarein
aducamintece imi spusesecenderaacasA,cu catvatimpinainte acela$itimp.Doamne,ce ochifrumogiavea,ce albastrucuratgi
de a pleca,cd estesdtuld de via1i...Eu nu am avutnicio cea.te frumoslNu am v:zut niciodateln viatamea a9aochi minunatil
cu ea, ca si o determinesi plece,afaredoarde faptulci dorea Aveacevadumnezeiesc in ei Siin toat; fiintasa.lareu am gandit
s; se mutein Bra9ov,undede altfetlocuiauSifratiiSi prrintiiei. in acelmoment,repet,am ganditdoar,precisi s-aaretatcineva-
Trecuseo vreme9i nu-mimai g;seam nici scopul,nici vreunlngersauvreunsfant- si vorbegtecudensul,spunandu-i cd
rostulTnvia(aaceasta.Nu gtiamce si mai fac. Tin minteca l-am visat9i m-a chemat.lar Perintele, fdre se coboare privirea
mergeamprinlocuriundenu mi preaintalneamcu oameni,in aceeaminunat6, rdspunse lagandulmeu, zambind
in auzultuturor,
locurimairetrase,plangandgi spunand:pentruce Doamne?De ltor: " Nu md,me uit a9a,ca pictorme.'.$tia ce am ganditll!
ce Doamne?Dupe o vreme,imi spusesecinevade perintele 9i am remasintepenitlocului,v;zand cd P;rintele
ARSENIE,ca se me duc sa-l caut9i se vorbesccu dansut.Cu ARSENIEgtiagandurile omului,9icA md afluin fataunuiom,
doud zileinaintede a plecala dansul,il visasemfdri sa-|fivrzut ce n-amcrezutin viatamea ci poates; existe.9i totusi |-am
vreodatein viatamea,9iialdcum: avutprintrenoi,dar nu am Stiutse-lascultdm9i nicisd pretuim
Se flcea ce intrasemintr-o incaperemarc, unde era un astfelde om,pe careDumnezeu ni fa binecuvantats5-lavem.
foarte multi lume, iar in faia tuturorera pirintete ARSENIE, Pdrinteles-a uitat apoi la mine cu acelali zambet,
vorbindu-le oamenilor. spunandu-mi: " No me, care-ibaiu'?". Aga i-amspus Pirintelui
Ciutam sd-lvid maibine9idensulse uita
la mine gi imi zise, facandu-misemn cu mana:"Me. tu eb de povesteamea.ApoiPdrintele mi-aspuscevace m-auimit,pentru
acolo,vinoincoaceme, vinoaici..." Sim-amtrezit.Un aminunt; ci pe acea persoanecare fusese inainteamea o repezise,
in visulmeuPirinteleeraimbrdcatintr-uncostumde culoaremaro spunandu-i ca el nu esteclarvezitor$i nicivrAitor,mi-aspusaga:
9i avea ochelaride vederecu rama aurie.M-amdus la mama "Me, n-ai la tine o fotografiecu ea, s-oved ti eu, aia, ca pictor?".
mea li r-amspusdesprevis. Mamami-azis: .Cum l-aivisatpe si cu timiditatei-amspusr" Ba da Perinte". " l-a de md,sa vddgi
Pirintelece tu nu l-aivrzutniciodatd?". Spunendu-i eu'. Privind-oPdrjntele ARSENIEcu atenlie,m-aintrebat:"91ce
mameicum
aretain vis!icum m-achematb dansul,ea a zis:.Dragulmamei, t-a zismii?".Am spusParintelui caimizisesecu cevatimpinainte
nu mai intrebempe nimeninimic,ne suim in tren si Dlecemla sd plece de acasd ci este s;tul, de viala. Perintele,privind
Dreginescu.9i ai se vezi ce o se-l gasimacolo.S; Stiica te fotografiaa spus cu glas lare: "Minb me, minte.Aici sunt doua
cheamel" femeicuminteagoal6,Slgtilcare".Desigurca nu $tiam,pentruce
Oupi doud zileam plecatlaDrlgenescuSi nu mice mi- in fotografieera doar ea femeie.$i dansulmi-aspus:" Ea Sl cu
a tod uimireacend l-amvdzutpe PirinteleARSENIE,tmbricat me-same " 9i a addugat:"Lasdme, ce va venio zi cend va da
socoteald pentrutot ceeace a fecd . Tu s61iducivialaaga...',9i
86 8',1
imi spusecumsd-miduc viata. altora,niciunstropde alcoolnuam maibiut. DarStiuc; nu este
Apoia adeugatun cuvantcarem-asurprins.M!a zis asa meritulmeu,ci al scumpului Sidragului meuparinteARSENIE.
" Me,se aigijd! Nu cunva sd te apucisdbei!!/".lareu. maisigur Dansulgirug;ciunilelui m-auajutatlS: m; ierlebunulDumnezeu
pe mine de data aceasta,i-am spus Parintelui:'Pirinte, eu nu 9i maicaluminii,cd nu l-am ascultat,9i se mi ie4i Si tu sfinte
beaudin principiu".Pirjntelemia retez'at-o imediat.sDunandu- ParinteARSENIE.Ajuti-md,cum m-aiajutafl
mi: "Laseme pincipiulEu gitu ascuftece-ti spuneut".
Apoi mi-adat fotografiainapoi9i a pus mainilesatepe intalnireaaceastacu Perintele ARSENIEm-aimpresionat
mainilemele(pecarele tineamlateral,lipitede corp),spunandu- ln moddeosebit,m-afascinatchiar9i aceastapentruc: pirintele
mi maidepa.tece sl fac ai cumsi fac cu viatamea,netuandu-Si ARSENIEvorbeacufiecarein parte?nauzultuturorca sdinv,tdm
mainilesale de pe mainilemele.Toatalumease mira de cum unuldela altula ne feride rau9i ne invatape toticeestebine.Cu
procedaPerjntele9i spuneau:'Uite drag;. cumit tine".Se mirau fiecarein parte,Pir;nteleArsenievorbeaputin,lasubiectgiconcret,
oameniicummelineaPerintele $inu-mid5deadrumuldinmainile nu-Sipierdeatimpul.Bisericaeraplini de oameniSicurteabisericii
dansuluicat timp a vorbitcu mine.Mi miram9i eu de mirarea la fel,era lumepestelumein aceazi, fiecarecu problemele vietii
oamenilor. lui.Asteptandu-l pe Parintein bisericdauzisemde la oameniicare
Abiamaitaziu mi:amdatseamaci de faotoameniiaveau erau in preajmamea,tot felul de necazurigi problemeale lor,
dreptatesa se mire,pentruce P:rinteteARSENIEde obiceinu lucrucarei-a 9i determinat de faptse-lcautepe Pdrinte.
prea punea mana pe oameni.cu unele exceptii_$i din acele N-am agteptatmuit 9i Pirintelea intratin biserid. Tin
exceptiiamficut !ieu parte,sprebucuriamea.T6ziu. mj-amdat mintecd.ajungand in fatasfantuluialtar,s-auttatla noiSi ne-a
seamadece gipotsa afirmci PirinteleSi-apusmainilepe mainile intrebatcareare cel mai marenecaz.Cinevadin multimea sous
melec€ sa-midea putere,pentruci eramdeprimatatunci. c; o femeiein verstecare eta baalizalede la brauin jos. lar
M-amintorsacasi 9i nu dupd mult timp, poatedupa o ParinteleARSENIE,privind-ope femeiea spus:"Damd, ea are
lune,sau cel multdoui, am inceputsa beau:o berepe zi, apoi necazulcel mai mare". S-a apropiatde ea gi i-a zis; .$fi lu
doui beriinaltdzi,apoitrei,penaamajunsla "mareaperformante' melu$icdde ce e$li afa? . Bdtranicadidea din capca nu $tiegi
de cinci beri pe zi lard s5 me imbdt, pentru cd aveam plangeacu amar.Din cauzaplansuluinu puteavorbi9i atuncia
'antrenament'. incepusemcu o bere9tajunsesem treptatla cinci dat din cap c; nu gtie."Lasdmetusicenu mai p6nge aata cA
berape zi, uitandde faptde toatesfaturilepe carele-amDrimilde cinevaili poaftAde gnje.gi gtiicine?9i ariti cu degetulin sus
la acest om, de la acest Om al lui Dumnezeu.Cu toatd gftindu-it,,Dumnezeu". ,,Ce$l aga cocioabaastase rabtagegte
responsabilitatea mea, spun ce Omul lui Dumnezeua fost ea",maispusePArintele referindu-sela corpulomului.,,Siisfi- !
Ptrintele ARSENIESi cu greu se mai poatena$teun astfelde a mai spusParinteleARSENIE- ci tu duclsau podi pecatete lui
Om intr-unneamintreg.Uitasemdeci acea profetiea dansului, Gheorghea luilcllarc], cu poreclacarese de pe satela oameni,
in careimi spunea:"Me,se nu cumvase b apud sd bei!'. Dar a lui Vasilea lui[cularel,a Iuiloana luilcutarc]-spunandnumele
intr-o dimineatS,cred ca era ora 6, am auzit glasulperintelui sau poreclacareo aveauin sat aceioameni- tu le ducipe toate
ARSENIE spunandu-mi detreiori;'Ma-d1...
Medd!...M6ddel',ial aceatea,pe tineau cezut".
eu fiindtreaz,acestecuvintealePirinteluile-am intelescam asal
'Ma. ce spus eu tie sd nu bei.md?' O tandrdin varstade 19-20de ani,aveain manaei doud
ti-am
Si din acelmoment,dinacelceas,dinaceacliDa.in viata fotografiicu doitineriqia inc€rcatsd spundce estecu aceqtiadin
meanu am maibSutniciodaG,prinoricestariaSfitrecut:bucurie, fotografle.PdrinteleARSFNIEi-a spus:"Lasd,me, nu-mispune
nefericire, durere,neimplinire, ca esteziuameade nasteresaua tu..."Sia addugat:"Aga.ice pe 6sta- adtandcdtreunadincele
88
E9
doui fotografii-i/ voraiEi$iceliplacesd bea?'. Fatai-arispuns $i fiziceasupraacestorfemei,care.ecurgla acesteanormalitdli.
ca da, iar Parintefea adeugat:. "LaseJme tu pe esta,ial pe eda Dupi ce a ascultatce a spus Perintele ARSENIE,preotula
- aritandul pe celilalt din fotografie- pentrucd $i peinli td| lntrebat: 'Ce se fac Pdrinte? Sd o spoyedesc$i sd o
DaneIa urm6,vorziceca tine".Falaa dat sa plece,dar Pdrintele impd'1dsesc?", de undeP;rinteleii r;spunde" Da me,dar nu tu;
i-a spus:" Sta,,m6l ". Fatas-a intors.iar Pirinteleprivind-ode un altul sd o spovedeascd.ti sd o impdrtd$eascd".
sus panajos Side jos panasus, i-a spus:" Md, inainteca se b
mdrili, se-i spuiviitoruluiteu sol cd nu poti sd faci copii ". Fata ii Alta datd venjsela P,rjnteleun inginercu fiica lui gi cu
respunder " Ba potPdrinte'.Parintele ii repele:" Ba nupolimd,9t fotogratiasotieilui, bolnav5fiind in spital.Acest om ii spune
de ce nu poli? ". Fatarespunse cE nu Stie.Perinteleii zice:" Pirintelui:" P;rinte,acumun an pe sotiamea am internafoin
$ii
Md, tu lucreziin mediu cu raze R'ntgen (X), ala-i md?" ,,Da. spjtalpentruo inteNenliechirurgicalala stomac.Acum,dupe
un an de la interven[ia jaresici nu se
chirurgical;,am internat-o
Perinte",ii respunsefata.Parinteleadduge:"D-aianu poli md,ca
tu eiti iradiatd". simtebine;ce ne sf5tuitise facem?". Pdrintele ARSENIEil
intreabe:'91 ce au zis doctoriice arc Ia stomac?".C)mul 1i
Era in multimeaaceea de oameni 9i un preot din rdspunde:"Ulcer,Parinte".Pdrinteleprivindu-liispune:'Nu are
imprejudmile F;g;raiului (dinDregug),carea zis:"Parinte,vreau ulcer,me,cancerare.Sd nu oopercze.DacAoopercaze,moare.
si vd spun ceva lntre patruochi".ParinteleARSENIEii spune Dace nu o opereazd.o maiduceun an".Omul in toateflreaa
"Nu intre patru ochi, ci tare me, tare, ce aia veli inveg unul de Ia inceputsd plangi ca un copilSi a a9aa iesitdin biserice.
aftul. Zi md, care-i baiu'? " lnse preotul a spus ce nu poate s6
spunetare, la care PdrinteleARSENIEa spus" DrumuLme ", Mersesela Perintele o femeiedin FSgirag(d-naBurlea)
altfelspus,putease pbce dacd nu vrorasi zrce. destulde in ver$;, careaveaproblemecu ochii(cataracta), dar
Desigurci omulvenindala de departenu a maiavutce ajunse in fata lui, femeia a uitatpentruce a venitla dansul.
se faca $i a zis: "Pirinte,sotia mea este foartenervoasdde o P:rinteleo intreabir"Care-ibaiu'mdiemelb?",iareaii r;spunde:
vremeSinuqtiuce s; m; maifaccuea".AtunciPeantele ARSENIE 'P5i Pdrinte,am venitaga,ca si v; vad.".Parintele o intreabd:
ilintreabi: "Chiarmd, Sfiide ce eslea9a?".Preotulraspunde: "N-ai venitpentru asta,me! Nu ai venitpentruochiT'.Bdllanica ii
" Nu,Peinb".ll mai ''u intreabao dati Parintele:" Chiar nu gtii respunse:" VaiPdinte, me iertali,ba chiarpentru astaam venitla
md? ". 'Nu, Parinte".AtunciPirinteleARSENIEii spuse:" Ba gtii sfrnliavoastr6". Pdtinlele ARSENIEii spunq " Md,Sice ti-auspus
mdl'. Dupi aceeaa fecuto parantezi9i s-a adresatmultimiidin doctorii?Se te duci $i se b operezi,'Sa-i?". "Da, Piinte" . " Md, ii
biserica,zicand:' Mdioamenibuni,eu a9putease vd votbescin spune Peinble, se nu b duciIa operatie,ce o se Emei oarbe.
termenimedicall dar nu o se inlelegeti toli de aceea o sd vd Se faci ce-fi spuneu. Primevara,se puio sticlutala vila de vie,
votbesc in temeni populari,sd me in9leagd toa6 lumea " 9i din seva pe carc o aduniin sticluld,se iei cetevapicdturicu
pipeta 9i s'-ti pui in ochi ji nu o se mai ai nevoiede operctie".
Perintelea maispusapoiun lucruextraordinar Sianumeca,,nue
.uginossd se vorbeascedespretucrurilefiregtioriundes-ar afla Dupi untimpm-amintalnitcu femeiasi cu adev;ratnu a
omul,dar a facelucruriimpotrivafirii.acelaestelucruru9inos". 9l mai fost nevoiede interventiechirurgicala, pentrucd ii trecuse
a continuatzicandpreotuluir "Md,esfeadevdratceinlipsata, dal cataractacu sevade la vila de vie, precumii spusesePerintele.
cu acotdd teu, a venit cineva gi i-a legat trcmpele ca se nu mal
poatefacecopin" $i a adeugatr"$ti to ce armdi asupraFihiculut OfemeiedinFdgdra$, VictoriaD,,a fostla maimultespitale
femeiiare loc cend se severiesc astfelde lucrurt', 9i a continuat maridin !ar; (Brasov,Cluj,Tg. Mure9,Bucuregti) Sitolidoctoriii-
sdspuni lucruride-adreptuluimitoarela adresasenitr$i psihice au dat acelasirezultat:cancer.Toateanalizelemedicaleardtau
90 9l
ce estein stadiuavansat.Femeiall cunosteade multpe Pirintele
Arsenie,de cand era la ManestireaBrancoveanu.S-a dus la Doueinginere,prietenefoarteOune,s-audusla Pdrintela
DrigenescucgndaveadejadurerimanQii-a povestitPanntelul bisericaDrdgdnescusi vorbeascdcu densul.Una dintreele
toate.AtunciPirintelei-a spus:.Lasdmd, nu maip6nge,cAn-at vorbeacu Par'nteleARSENIE,cand cealalteera in spatele
cancel. A intratin sfAntulaltar,a ie$itcu un mdr Si i-a spusi.,/a Pdrintelui,privindu-ipicturiledin biserici. La un momentdat,
merd acestagi sel m^nanci numai c^nd ajungi acase.Cendat ingineraM. G. dinspateleP:rintelui,uilandu-sela picturia zisin
se te duci la controlla doctoi Site vor lntrebace ai mancat,tu sd gendulei: ,A, nu existdDumnezeu". Chiaratunci,Plrintele
le spuiceaimencatde toate.Senu btemi, ce nu at cancerE nu ARSENIEo lasi pe prietenaacesteiavorbind,se intoarcecufata
veimui. Cendveimaiimbdtranibveiimbolnevide o boalegrea spreaceasta9i?ispune:
'$itotugimi, sd St] cd esteDumnezeu",
iti va curge apd din corp, pin piele". apoi s-a intors cu fata la cealalt, $i a continuatdiscutiacu ea.
Canda ajunsacasatemeiaa mencatmarul-DupdcAteve Povesteaaceastami-aspus-oingineracanda iegitdin Biserici.
zilea simtito ameliorare in toati fiintaei, iau disperutdurerile,r spunandu-mici dupa ce i-a spus ParintelecA totugieste
a revenit pofta de mancareSise srmteaplini de viata.A venit$l Dumnezeu, a simtitcI i se faceraude emotie,minunandu-se de
timpulsd mearg; la control.la Bralov,apoi Cluj,Tg. Mureggl undei-a gtiutPirinteleARSENIEgandurile.Spuneasdrmanade
Bucure9ti, caciera in evidentalor.l-aufecutdin nguanalizele9l ea cA a simtitca se ducein adanculpamantuluide rusinecd a
filmele.Comparandcu filmeledinaintetoti au exclamat;,Nu se ganditagaSide emolie.
poate.S-orfi schimbatfilmelesaualtcevanu estein reguli".Nu
maiaveaniciurmdde cancerAcum,femeiaa ajunsb betraneFql Un colegde serviciu,Radu C., s-a dus la Perintele
- aqacumia spusPerintele - a*inceput sa-icurgaapdprinpiele ARSENIEpentruci aveamariproblemecu sotialui,fiindfoarte
nervoasd.9i i-a spus ParinteluiARSENIEcd nu Qtiece sa mai
Cand PdrinteleARSENIEa aiunsin dreptuiunei femel faci cu ea. Perinteleii spune; ceti copiiaveln" Colegulii
"Md,
tineredin Fegera9.femeiaa inceputsa plangi in hohote9i Fa spune. ,,UnuPerinte,ce viata ii grea gi nu am cu ce sd-lcrest.
spusPdrinteluica are mannecazuricu sotulei, NicolaeG., 9i nu Pirintele i-a spus imediat:,,Me,nu unu-doi,ci patru-cincicopii se
Stiece si mai faci cu el. Parintelea intrebat-odaca nu are o aime,aiinfeles?!'.OmulaplecatsupAratferesa spun5un cuvant,
fotografiecu el. Femeiai-a dat Parinteluifotografiacu solul ei, gicanda ajunsindreptulugiibisericii sedeasaiaseafare,Perintele
dar nu a indriznil si spundPirinteluimai mult,de ruline (sotul i-a strigat tare: ,,Me,l€,s,d
md copiii se vine, nu unu-doi,ci pattu
acesteifemeierahomosexual). Panntele,privindfotografia,a zis cinci md, cd dace nu vainnebuni,me. Sd tiiminte ce li-am spust
cu glastare:.,Md,pe dstase ddremezidul,lasdl m6!".Femeiaa Desigurce acestavertisment Fa ingrozit.A.junsacasa,i-a spus
divo4atde el la scurttimp. nevesteice i-a spus Pirintele.Astazi,au cincicopiiiar sotialui
estecatse poatede linigtite, de calmr,se intelegfoartebineSiau
O mames-a dus cu fiul ei, careaveain jur de 18 ani.la Sicu ce si ii hrlneascepe copii Au tot ce le trebuie.
PerinteleARSENIE.Cendfemeias-a aflatin dreptulP5rinlelui, a
inceputse-silaudecopilul9i a zis:'Plrinte, am un b6iatcuminte. Doi ingineri,sot 9i sotiedin fabricaundeam lucratSi eu,
nu bea,nufumeaza,nu aretreabecu fetele.Esteun bdiatfoarte au divo4atdin vina piranlilorlui Cand l-a vezut pe Pdrintele
cuminte!Pirintele,privindu-|,a zis cu un glas domol,zambind ARSENIE,femeia(ElenaG.)a inceputs; plangi 9ise-ispuni de
,,Dam6, ii cuminte",apoi a adaugattare sa audi toatd lumea situaliaei. ci a divortatde solulei din vinasocrilorSi cd are $i o
,Me, nu maipreacuNicumena,me!",lesand-oblocatape biata fetil5li nu Stiece sdfac6.Pdrintele ARSENIEii spune.zambind:
femeieSi pe copilulei. ,,Las6,me,nu maipange,ce dupe7 ani,yii yefiimpdca".Nugtiu
daceingineral-a crezutsaunu pe PirinteleARSENIE,pentrucd Lastoateacestea insein grijaaltoracuadevarat capabili
7 ani,nu sunt7 zilesau7 saptamanr, sau7 luni.ci ...7ani.Cerl in astfelde lucruri,eu nefic6nddecatse scriucetevaint6mpldri
este cd exact la 7 ani s-au impecat,au mat fdcut un copil,rar v,zute,auzite!itrditein prezenta PerinteluiARSENlE. labiserica
astazitrliesc in pacegi bunearmonie. Drigenescu.
Mienu-mirevinedecetsi-l portin inimagiin sufletul meu
Pot spune,feri si exagerezcu nimic,ca acestPirinte pe un astfelde om al lui Dumnezeu ii si-l rogdintoatafiinta
ARSENIEa fost omul lui Dumnezeu, un trimisspecialal lul mea,ca de acolode undeeste,si me ajutecu sfinteleSi de
Dumnezeu. 9icum ar puteasefie numitaltfel, canddansulprivind Dumnezeu primitelesale rugeciuni. sa-miajutese rim6n
omulcuc€rre vorbeaii spuneatotuldespreviatalui,toatgpicatele credincios luiDumnezeu gisdrdmancredincios MaiciiDomnului,
pe carele-asevar$itbietulom,tot gtiadespreliecareSigandurile pentruci dansulne-aspusnouece de acolode sus ne poate
oamenilorle $tia.Cinevorbegtealtfella adresadensului,o face ajutamaimult.
oridininvidie, oridinnegtiinti,
oridinreacredinta. Dartrebuie s6 Pacetie,Parinte almeugideacolodeundeegtitu,bucurie
tie 9l din aceltia dci spuneSf. Scripture: de voi, cand btt sI ne ddruiegti,pentruci nu existamoartepentruceivii,tu viu
"yai
oameniivd vor grdi de b,ilae". Sfintii lui Dumnezeu,din toate e9ti,tu viurimeiin veci.
timpurile,au avut necazuri.au fost batjocoriti,hutiti,inchigiin Binecuvantata si-ti fie memoriata, PlrinteARSENIEI
temnite,bitu(i Qimultidintreeiomorali.Prinacesteaa trecut9l Amin.
Pdrintele. Darcines-alegatdesfinti- f:candu-le.dusauvorbindu-
i de rau- s-aulegatde fapt de Dumnezeu,pentruce sfintiisunt
casniciiluiDumnezeu. Cineijbatjocoreltepe sfinti,ll batjocore$te
pe Dumnezeu.Dar spune Sf. ApostolPavelin Epistolacatre
Galateni:,,Novd irfelali: Dumnezeu nu se bse se fie batjocorif'
Ce seamendomul,aceeava li seceral
Ceeace esteuimitorastizi. estefaptulci se vorbegtegl
se scriefoarteputinla adresaP:rintelui.Oriceneam,oricepopor
$i-a elogjatoameniimari din neamullor Qicu atat mai mult pe
sfintiilor,chiardacanu i-auEudatsauelogiatcattimpau trAitin
lume,ci doar dupe moartealor Numainoi, romenii,nu tacem
acestlucru.Notagteptimsi-i laudeintaistrainii,adid cei de att
neam,Si apoi,intr-untaziu, ne apucam9i noisa-i lludim pe ai
nostri.
Se tin in secretpredicileParinteluiARSENlE Simultealte
date desprevia_ta9i activitateaPdrintelui.Oare pentruce se
procedeaziastfel,cine 9i cu ce scop face acestea?Indiferent
cine le face sau de ce le face, va veni o zi cend toate se vor
descoperi,toatevor iegila iveale,aratandu-se valoareaacestui
marepreot9i om pentruoamenigi aceastapentrucd scriseste
'Nu estenimic ascunsca sd ru fie desco,efit. nimic Einuit se nu PA ntuleA6enie Boca la maturitate
iaseh lumind'.
94 95
"De dincoloam se vi ajutmaimult" Cenzurainvidiei
..-Canderamstudentin ultimulanlaSibiu,printr-un (Painle/o
"telefon Qnenie Soca
ferd fir" am aflat ca undevalengi Bucuregti, in tocalitatea
Dragdnescu, se afla un mareduhovnrccare poatesl-ti spuna ...Pe unii oamenr,cu totul potrivnicr,brnefacerile il
toataviatata gisd-tiaratecaleapecaretrebuiesi mergi.Eramta imblanzesc. Pe invidiosinsa.binefacerile maimultiiinreiesc.Cu
respentiede drumuri,nu gtiamin ce directies-oiau.lmpreun6cLr cat invidiosulare partede marmari binefaceri,cu atat mai tare
alti tineridin FAgaraS am plecatin noapteadinaintede 16 iunre fierbede ciudi, maimultse supArdQise manie.l\rultumind pentru
(Rusaliile dinanulacela)spreBucuregti. Eraplinecurteabisericrl dar ur ile pr imite Si m ai m ul t s e c atr i negte de pur tar ea
9i biserica de oameni.CandLamvezutpe parintele,infatisarea bineficetorului.Ce fiar; nu intrecei prin reutateanaravuluilor?
lui, m-a strepunscevain inime.Mi-amdat seamacA nu vad un Ce silbdticiunenu deplsescei princruzimealor?Cainiicirora li
om oarecare,ce are o putere deosebita Avea o privire se aruncdo coaje se domesticesc: leii, cirora li se poartdde
petrunzdtoare, un timbrual vocii, nigte misc.iriSi o infeligare grije,se imblanzesc.Invidiosiiins:, mai mult se iriti cand li se
harismaticS. in aceazi de Rusaliipari;telem t-aspus:,,lncepenrt aratdingrijire9i atentie.
de aatdzi,dacd numelemeu te va insotiitiva pricinui gi bucuii $t Rbnileinvidieisunt adancisi ascunseii ele nu suterd
necazurt'.9i agaa tost... vindecarea.ca unele ce s-au inchis de dure.ea lor oarbe in
...1n1989m-amgenditsdmaicerc€tez pe Parintele. in 27 ascunziqurile congtiintei.
Invidrosule du$manul propriei salesenititi
octombrie1989,cu o luni lnaintede a-lchemaDumnezeula cele suflete$ti.Celinvidiat poate sA scape9i sd ocoleascS pe invidios:
vegnice,mFaspusla despatfie. ,,Esteuftimadaq cendne vedem iarinvidiosulnu poatescapadeelinsuii.Tu,Invidiosule, duqmanul
Eu am ganditce e ufiimadatdin lunaaceea.gtiindgendulmeu teue cutine,vrijmagulti-econtinuu in inim5,primejdia einchisiin
mi-a rispuns: ,,Nu,eu am sd plec pentrutotdeauna" - imi perca adenc,estilegatcu un lantneindurat, egtiprizonierul invidiei9inici
rau,pentrud ma legasemsufletestede Pirinte. DarmFaspus o mangaierenu-tivinein ajutorA prigonipe un om binecuvantat
"Me duc, dar de acolo de unde me voi duce, am se ve ajut mult de Dumnezeu 9i a uri pe celfericit,iatdo nenorocire fara leac.
mai mult decet am fAed pend aicf. in 28 noiembrie1989am
primitun telefoncare m-a intristatmult de tot, cici am aflatcd
Pirintelea plecatdin lumeaaceasta.La Tnmormantare am avul Tropurul PdrinteI ui Ar senie
impresiaputernicaca vad moagteleunui sfant 9i mi-amzis
,Perinte,aifostmareinviale,marete-alesatgimoartea aceasta'
Ceeace dorescse va spunesteca daceautoritateasuperioara a Mullimile cdlugdrilor te cinstesc pe tine,
Bisericiideclarl pe cinevasfant.numaiatunciel intreoficialin indrepldtorulArceniepdrintele nostrq cdciprin tine cu
slinteniapoporului, darnoi- Sieupersonal- trebuiesefimmartonl adevdrat,a unbla pe Cirarea ceadreaptdam invdlaL
caresa determindmluareaacesteideczii.
De multeori, ceea ce se scriedesprePirinteleArsen(l Feficit etti, cdci lui Hrisns d slujit $i celele
este cu tendintA...Credetidumneavoastr:cd dac6 Pdrintelea potrivnicilor ai biruit.
avut opozantiintimpulvietii,acumnu mai are pe nimeni?...
(28 noi. 2002- MenestireaPrislop\
Cela ce e$ti cu ingerii vorbitor, cu dreplii gi cu
cuviogii impreund locuitor, cu care dimpreund roagd-
Pn Prof Simion Tbdoran
le, sd se mAntuiascdsufletelenoastre.
96
N-Nem nici un teneisA crcdemcAesetuapdcatulnistAmotes(
ar li constatdin inpreunarea celor doi intr-un singw tup. ina;ntede
Sexualitateaprematurd alungarea dingrAdina Edenulu
ce Adam$i Evaaugustaldeodata
i. Ilacaeraa$4textulbiblicarli consenrnal
din tiuctuloprit.Dara trecutun timp
qApqApqpnuqnAnlt
uNu!NqAM decanda mu$catfemeia$i panea incercatfi brrbatul.Sfinlii Pdrintiau
recunoscut adevArulce toli urmalii celor doi protoparinfimo$enesc
inclinareaspreaceeaqipatimi iarinftengerea loro rep€dmfiecaredint e
?ro/. 9on0azar noi. Daci inversAm aceastdafirmalieajungemla concluziace fi Adam
ou Eva.pecenderauincdin gridinaraiului.au ficot tot ceeace facem
noi in primii ani ai tinere!ii, cu aoeeafrpofta Si curiozrtate
Mi bucurdin toati inimaca v-aai$ransintr-unnum:iratetde
n€rdbditoare. ..Cercetand cu atentiescrierilec€lordiDvechime,tmrarc
frumos.N-agvreasAfieo prelegere detip universitar.
a$vreasafie mai
de medicinadar $i mArturiilemultor tineri din vremeanoastra,am
multo discutiesincere$ideschisa.
a$acaintr-ofamilie.Ceeaceo sdva
r€marcatf-aptulcAimpulsulacelaprimar.in aparenidnevmovatS' fZra
expunIaceprrt€dintr-olucrarepregetitepentrutiparli asvreasefie un
importantd.de trezirea instincluluisexualpnn mastxrb/rre..$eo
inceputdedialog,unmotivdedialog.Dorescdintoatainimacadupace
realilategeneralaincontestabili.
vor expuneaici punctelemelede vederese discugmdeschisaceastd
La biieli poftaaceasta inmugureste numaiIa dificila valstaa
problema.caredin pacatenu se preadiscutdnici in fbmilie9i nici la
pubertili, intre I0 qi 16ani, dupAce tesricululdevineactiv$i sponran
$coaladarcareareurm?iridezastruoase asupraneamuluinostru.in spe-
aparprimelepolutii.in schimbla fete,micaflacaraseaprindeuneoricu
cial asupratineretului.
4-5 ani mai repededecetinceputulciclului menstrual.Ne inrebem.
tr'ructuloprit estesexualizareaprematuri prin diferenlaaceastatemporalAdintrebeieli si fete n-o fi oareun retlex
indepdrtat,venittocmaidin intamplarea petrecutain grddinaEdenuluil
masturbare
Cuventufdesfrenare ( grec."pomeia" ) ilustreazimult genduride De la fructul oprit la sentimentulvinoviliei
pliceri.pofte$ipatimi;darsensul celmaiobi$nuitesteacela depierdere
a frdulLri
rau a puleriide a slap6ni pornirileanarhice In
ale rrupulur. Pen, la momentulcaredeclanteaziviforul stihieisexualenicr
cdrtileNoului Testament diverseleramuriale desfr.iniriisuntnumite bAieii.nicifetelenusesizeazi cuadev,ratc€estesentintentul vim.rdliei.
pacatecareiesdin inimaomului,fapteletrupuluisaupAcateimpotrivz Chiaratuncicandbuniciili pdrintiile spuncd estepacatsAmintisausa
lirii. furi. nici unul din copii nu esteafectatti nu itie ce estevina.Aceasti
Poftaceamarea desfrinariiarelegitur, directdcujoculsexual puritatefupeasci $i sufleteasca pe carc am treit-o 9i noi, cei mai in
ce sefinalizeazeou eliminarealichiduluiseminalh bArbat$i orgasmui varsti,in aniicopileriei.o putemasemana cu stareaparadisiacaa primej
la f-emeie.Creatorula legatplesereade actulimpreunAriisexualecu perechide oameni,inaintede cAderea in ptrcat.Numaidin ziua oand
scopulprecisdea stimulainmullirea.Unireaceatainica,intr-unsingur tenarul mu$cepentru prima datAdin rodul cunoagteriidesfrdului.
gandfiun singurtrup.avandcatemeiiubireacurat6, a fost$ivaramane descoperind pldcerea gi cutremurulmasturbarii, ca faptzisavarii0iprin
o legaturdbinecuvaate.deruitAoamenilor dintruincepur.Adamsi Eva. voinF proprie.congtient$i liber,numaidin aceazi deci.in sufletullui
la indemnuldiavolului,aucdzutin pacatnumaidin neribdareii graba. aparedintr-o dataselrrintentulvinotdtiei. iinii fi deprimdrii. Clasul
dupecare,iire si-$i deaseamaaureu$itseactivezesinguriinstincruldc con$tiinleiarticuleaza primelesunete.Dar remu5oarea gi rearnanu vin
procreafie,stemindflacaraplAcerii.mai repededecatsecuieneadupa de undevadin afardci din adenculsubiectivSitainical fiillei umane.
voinlalui Dumnezeu. Estecu certitudineecoulindepartat al glasuluicarea rasunalodinioara
98
prinrrepomiiraiufui. Adame,umleertt .' toateglandeleendftrinenumaitesticululareefecthotaretor atatasupra
Dacdpdneastezifiecaredintrenoi, in perioadatulburAtoarelc fiupuluical li a sislemuluinervos,rnfluentand directcalitateaqi fo{a
nelini$tialepubertdtii,inda6 ce inuim, rdscolim$i aprindem jararicuI inteligentei.Pentruo dezvoltare naturala $iarmonioase,organismul uman
masturbarii,ne simlimvinovati.ne rutinam,neascundem $i incercinl arenevoreesentialidehormoniipecaretesticululii revarsiin circulatia
sdacoperim goliciuneamidularului princaresavurimplecarea,oare ou sangelui.SemanFbarbatuluia fosl numid de Sfenlulloan Hrisostom
aceea$i faptanelegiuiteausdvar$it $i cei doi protopirinfi
neascu ltitori 'l dreptaurulcel maipur.
Estenumaio smeritapresupunere dar prin recunoalterea cdreias-al Universulgeneticare rosturilelui precise, ganditetidAruftefirii
limpezi multe din aspectelenebuloaselegatede urmArilepecatulul deDumnezeu Creatorul,insaomulinz€strat cu libertatea vointei.in urma
sfiimosesc. neascultiirii apierdutFnsa perf'ecliunii 9ia p4it pe drumul primejdios
ce duce la dereglareanaturij $i impotriva legilor vietii. PAoatuli-a
Cauzasexualitilii premature9i a curviei intunecatexist€nfa$i omul a devenitpropriul sau du$manviefuind
estelicomia pintecului gi lipsa educatiei impotrivabuneiintenii divine.Nu estegreude obseruatce instinctul
sexualestein totaleconftadictie cu instinctulvietii. VeninulpAcatului a
OricefiintA umanapoateurmain viatanumaidouAcai . una transformaltotul in plf,cer€.poftA 9i patime. Astfel. instinctulde
larynsaualtaingustd.Pecaleacealarge"piinadeplaceriti ispite.coboara conservare $i nutrities-adegradar in ldcomieti betie.iar instinctulde
spreiad Lucifercu ceatalui de ingerirdzwitii, aleturide multimea reproducerein desfrau.Legatumdintre cele douepatimi a fost sesizati
oamenilor inlelati depoftel€hecetoarcale pacatului.Pecaleaceaingus$ de Slantul Evagriecarea spus.,, Este cu neputiqd sAcddd cinera i
urc, lpre fericireavielii ve$nicenumaiaceioamenicaresi-aupu. mai ile duhului cul\tiei. dacd n-a fost dobofit ituAi de ldconia
nadejdeain Hristos.carese luptil cu ho6rareimpotrivapropriilor patini. pdnteculul'.Cendindstrict fiziologic.daci un om mdnanca mai mull
iubind pe tofi semeniilor $i nevoindu-sese treiascedupa voia lui decalare nevoiepropriulseutrup pentrua functionanormal,atunci
Dumnezeu. Unul esteDumnezeu$i una esteBise ca lui Hristoscea surplusuldeenergietrebuiesaseeliberezeundevainafarA,ori segtiecA
adevirati,in oarecredincioiiidomicidemantuiresuntinsotitiQiajutari deobiceirabuihireaareloc prin sex.
de harulSfentuluiDuh.Drezent in SfinteleTaine.Toatecelelaltef'alse ln perioadaincendiarea puberte$i erectiaorganuluigenitalaparc
bisericiau fostintemeiate deoamenirezvrdtiti. tocmaicuscopulascuns spontan,ca un semnal activitifi endocrineiar tendinlafireascaa
de a-l inldturaDeHristos. tanarului este sa-$iproduce.prin masturbare.placerealegatdde
Toti oameniidomici de mintuire,careau pomit pe caleacea eliminareaacestorhormoni.!'enomenulare legeturddirectecu modul
ingusta,suntinconjuratide vrdjmaqi$i multe ispiteimpotiva cdrora devial6jnacti\sj cualinenta!ia preabogara in calorir.in trmpulacesrui
trebuiesAluptefrrd incetare. Celmaigreudebiruitdintretotj vr.ijmaiii intervaltulburtrtors€decidesoartafiecaruitaner.Atunci sepoateintrezeri
estepropriultrupcares-anAravitcu patimile$ipoftadesfiannrii. SeStie cu uturinldcum va evoluaviitorul adolescent, spremArefieli vigoare
asteziceinvolbumtele impulsurisexuale din vremeapubertdfiiaparsub sufleteasce$i trupeasca sausprephceripatima$e, vicii, ofiliretimpuri€,
influenfaunorglandeendocrine. cu secrelieintemi : hipofiza.tiroida- degradare gimoarte prern tute. Fenomenulbiologicpubefidte eNteunic
suprarenalele, ovarele.testiculele.insa la fel de bine se gtiecd orice $i deosebitdecomplex.esteo rAso ce de drumwi in careeducaliaore
scurgerea trupului spontani sau provocatAprin deslianareinseamn, un rol hotdldtor . M^joitatea dezastrelorseproducdin cauzace parintii
consumdeenergie, spasm prcfund4deciuzuratiimputinare sejeneazasaseapropiecu sinceritate si seexplicecopiilor schimbari le
$iconvulsie
biologicA.Lichidolseminalesteceamai concentrati$i nobili materie profundece sepetrecin tnrpul lor in programeledeinvalimant nu exisd
vie.in conlinutulcAreiaestecuprinsintrcgulorganism.iar spermatozoidu I inci o asemenea preocupare iar de la tinerii mai mari se iaude obicei
estegermenulminusculdin careva crestemArealalipturl umane.Dintre numaideDrinderile rele.
Aparitia$iacliunea hormonilorscxualiareunrostbeneficasupra
100 l0l
dezvoltariiarmonioase numaidac,esteinsotithdeinfmnare.numaidaci la nonnalitate, dardin pacatenecazurile conrinua.cacitentrulobi$nuit
aceastienergieesteretinuti $i preluatede senge.iarapoidistribuit,irl cu onanianu maisimteatractianatural,th|adefbmei€.nici fetelenlrse
tot trupul.Sanalatea.
cresterea.vigoarea$i echilibruldezloltariiumar)c maisimtatrasedetrupulluifle$ai1.anemic.inbatr.anitsidezechilibrar.
ar fi perturbate
functionalatetde lipsaorganicia hormonilorcet ti (if Ritrnul sau biologic qi sexualnu se mai potrivestecu ritmul femeii
neputintainfrendrii.Lipsitede haruldrepreicredinte.multedin fifll( sdndtoase. apar certuri qi nemullunirr.infidelititi conJugalefi apoi
bogat€alelumii numaiacorddnicio importanfA nauriispiritual-umanc divorful.Daci leneia esremaj ingiduitoare.nlmerindu-se sAnasci Sj
desconsiderand valoareasufletuluifi legaturacu Creatorul$i stepanul copiii,ace$tiavor fi bolnAvicio$i, slabide mintesauchial handicaDati.
vietii.Gravitanddoarin sferapldcerilor petima$e,naturaumandajung(. Cauzanu estealta decatdistrugereacelulelornervoaseprin stihia
adeseoriintr-o stareinferioardceleidin lumeanecuvantaroarelor Arl desfraniriiparinteluice l-achematlaviate_ Dinaceleasi cauzealevrciului
vAzutci plioereasexualAexis6 $i la animale,insAnumaila vremea sexual. trupuI pAtimasulu i sepipemicege, uneleorganeseatrofiaz_A. apare
randuitaSi numaidupec€ au ajunsla maturitate, la deplinddezvoltarc sterilitatea. nevrozele. frica de oflcine,idei fixe, obsesiifi halucinatii.
trupeasca;atunci se apropiede momentulimponanlal procrealier precum$i o permanenhmustraredeconstiinta.
PrimejdiaccamareSinecrutdtoare din viataunuitanir aparetocmaiirl EslecunoscutcazulpoetuluigermanHeinrichvon Kleist.care
perioadade riscrucede la verstapubertafiicrindincepeactivitatea a trdit in 1777-18lI, a caruivtalaa fost o continuAalergare.asemeni
glandelorendocrine.Lipsit de supraveghere $r sfaturi corectespre unui haituitdomic si scapede chinuriledemonuluivolupEtii careii
inlidnare.copilulcadeusorin ! rciul(,nant€t. stapAnea trupul9i cu fiecarepltcerepresimtiteil apropiade prepastia
sf;irtitului.TragediasexualA a lui Kleist a incepurdin copilariecend
Portretullui Onangi a urma;ilor lui practicaviciul onanieiinchip nenisural Sltbiciuneavoinleil-a ruinal
trupefte,iar sufletestese simteamAnji1 de voluptareaSi urmirile ej
Hormoniiprodu$ide testiculsunt ca rouadimineliicare covarqltoare- La2l deanierarosderuqineEiscarbadeelinsu$i,precum
invioreazadezvoltarea ;i frumusepaflorilor DacArdmanin corp sunl $i de maniaci nu mai eracapabilsaseapereimpotrivaacesteiphceri
preluatiin sangeSihrinesctoateorganele, dardaci suntinafare.a$nci demonice.Chinuitde singuretate, poetula crutattimp de I 0 ant. dorind
tanarulseofile$te.Ademenitde clipelepleceriiprodusede eliminarea cu ardoaresegAseasce un partener dispussal insoteasca in intampinarea
lichiduluispermatic, tdnarulincepebrrepeta tot maidesactul desftanirii. morlii.Pandla urmaaconvins-opeHenrieteVogel.o tentrebolnavdde
iarefectelenuintarziesAapara.Marcatderuline litimiditatepAtimaqul cancerHeinrichvon Kleista fostmarelepoettragical germanilor, insi
se retragedintreprieteni.seascundegi cautAlocuritainiceundese-ti demonuldesfranerii. cuibArilde timpuriuin coapsele sale,I-a stapanit
poa6practicaviciul.Nul maiinterese^zA gcoala, devinetot mai6cut ti toataviata.A l6satcrealiideinaltevaloareIiterare,darin Dli.lamaturjtare.
mai obosit,ritmul dezvoltirii fire$tia trupuluiesteincetinil mainile ladoar34deani,scarbitpestemAsura. a devenit ucigai.apoicu aldoilea
incep sA-i tremure.ochii devin incercenaligi privireatulbure. glont;i-a curmatsingurzilele.Prin sfavecheainseleciune. demonula
comportamentul g€neral numaiarevioiciune, memoriashb€ste. iarbierul triumfat,iaromula cdzut.Acesteaminunteseporcitiin carteajuiStefiu
Lenerdevineagilat$i parcAimbAuane$te inaintede vreme. Zweig,intitulaH,.inlupt6cu demonul".
Dacapatimadesfrauluisuboriceformi Sila oricev;ir$Apune Autoerotismulmanilestatprin pattmamasturbiriiesteo prezenF
$epanirepe om, glandelegenitaledevin suprasolicitate sa nsipeasca realeSiin vremurilenoastre. luanduneoriforme nimicitoare_Dindorinta
doarin afara,nu mai ramen$i hormoniicuvenitisangelui.Lipsitdde inlocmiriiunuistudiuc6rmarrendic,bazarnunumaipescriericunoscute.
acestshmulen!circulaliasAngelur devineanemic6. produce dezechilibre ci in egalamasuraperealitdliactuale. amzibovit cu luareaminteasupm
trupe$ti$i suflete$tiiar dacatanirul contlnuddesfrAnarea. milioanede multorcazuriconcrete din viaptinerilordeazi.carela diferitevarstese
celulemof!r ntctodatd nusemarregencreaza. in a.rfeldccaTuri,medrcii confruntA. cad,se ridici 9i lupti cu disperare pentrustipanireastihiei
recomanda relaliisexualecu femeisaucdsAtoria. sperandla o revenirc sexuale.Iatanumaicatevaconcluzii:
t02 l0-1
- nici unul dintre lineri nu igfuluieste adpraIi.A masturbarea,iar desfrauluinu-$i
deseamacase facerobulpropriuluisexqiajungesi fie
irceDutulare loc intre I I si 15 ani. devoratdeviciulacesta
cumplitcareildesfigureazdgi
il arunciin bralele
- absoluttoli, bdieli Sifete, confrmd apafilia spontunda rcgretulut;i mo4|l.
rirnvA ei white din prolitnimea sulletului.chiar dupdprima incercarc
cowtientdsi libefi de nast rbare. Cum si luptim cu stihiasexuali?
- cAtpfire$tefredenla in timp a iciulul dilerenlelesuntloarte mart
Cei mai,tirtuosi cad in ispitd la un intenal de 3 pdnd la I luni, iar cei La toatecelepe carevi Ie-amspuspaneacumsaincercemsa
mai pdtimasiating recordwi incredibile.de 5 panAla 7 ori pe zi. MuUi sugerdm $icateva solulii.adicAconcrct,ces-arputeafaceDentru aelimina
dirtre ei x-au obi;nuil sA-Sisatislacdpldcerea miicdr o d.ttdpe zi, aSo dinr ialanoasrra $i In speciala tinerilor.
aceasla patima. Decr.vi ros\a-
cum $ mdnc.to inghelatd. mi ingeduitisa incercAmsAdAm9i un nispuns.impotrivastihiilor
Iiisteteaoeamareestecenimeninu le-avorbitniciodatAdespre dezlen$ire al€narurii.oamentiau cautattide multeoriaugasirmijloacele
primejdijle$i urmAril€acesteiaparentneinscmnate patimi.Ljnuldintre eficientedeaperare. A$adepildapenrru a seferi dep.imeldiafulgenlui.
ce;care-5i risipeazilniccomoara c€ depreta tnrpuluisAu sicareincepuse omula inventatparatrimetul,impotrjvarevArsfuilor deaDea construil
deja sAse ofileascd.lird sA$tiedin ce motive,in urmauneidiscutii drguriiarpenrru oprirea alunecarilordelerena plantal arbrrllist
copaci
srncerepecareamavut-ocu el. a reusitsArseablinadoar3 zile.Candl- m comparafrecu aceste calamit4inaturale sporadice. stihiasexualieste
amrevdzutnu-mivengasdcredce schimbare considerabild s-apetrecul multmaipericuloasidatoriaacliunii saleneconten ite.indr€Dtate asuDra
doarintr-untimp relativscurl.L-amasemAnal cu o floarevestedacare intregiiomeniri.Cu toateacestea impotrivasexualitafisaumaoarpenlru
fi'nd udatA$ipusela soareqiadeschis pelalelelistreluceadefrumusele. sGp6nirea izbucnirilorsaleanarhrce s-aundtcatpreaprrrinr. AsUzr. parca
parfum; i culoare. Esteconfirmareaefectuluimiraculos pecarehormonii marmultcaoriciind.majoritatea oamenilor cautasefacdtorceesteoosibil
produsidetesticulilcxercitdasupraintreguluiorganismatuncicendnu penrulrelireaStslimularea netimtldta a poftelor5rplacerrl,,r rrupegri
suntrisipitipejos. Pentrucei pulini caredorescliniqt€auneivieti intrehotarelefirestrale
Printrepubljcatiilerecented€specialitate auapirutunelestudii cumpatlriiqi echilibruluiexista totu$iun minunchide randuieli.aduse
careincearcdsaprezintemasturbarea ca peo pracdcatotalinofensive. de Mantuitorullisus Hristos.carede 2000 de ani
li_au doveditcu
hlbilii meiprieteni.pentrua vd puteaconvinge singuricare esteadevarul prisosinfavabareagieficienfa.Darca seinFlegems€mnificatia puterea
$i
in aceastd dilem;, vd rog sapriviti cu mareatentieintr-o oglindeli sn lor este absolut necesarsd ne rcamintix cd ptin pdcatut lui Adam a
facelio comparalie intrechipuldumneavoastrd inainteStdupaunefon venit moaftea iar p tt Hristos o venit im)iercamo4itor, deci singura
sexualprin masturbar€ 9i va veti convingesinguri. Esteinteresaot de nlidejdereald esteErhtos Donnul. in tjmpul rietii Salepnmanr€tijEt
observatce dintretoatedevierilesexualepmcticatede oameni,numai nc-aadtal caleadesi\er5irii.iar prrnintruparea ri moaneape crucea
masturbarea apare9i la catevaanimale: maimuF.nutria$iceinele. Orical schrmbalsensuimo4ii. tbcend-omoaneapacarulutdin firc ), calea
dedivergentearfiopiniiledespre sexualitateaumanA. unadevirr'azbatc invierii.Aceastebiruinlaunicefi de valoareinegalabih,Hristosno_a
pestetoate:cu ctil pdimo desfrdului,suboriceJon td.incery maidevem? dAruit-onoui !AraFI ntmel|rnupoarein! Ingedul. DiLrurndu_ne nagerea
ti cu cat se repefi mai des. cu afit organismul uman Lle!fie mdr clrnnou-nededriadea juplaimpotfl\apacatuluiSidea dobdndivinutea.
h1.:]
vulneruhil, nai predispusla holi de tot.felul, se thtpulineazA$r ?.T liputerea lui Hristosle primim numaiin bisericaSa prin
imbdtr.inesteinaintede wem? in majoritateacazurilor.alcoolul,cafeaua. SfinEleIaine.Penrua pulearnlelegedeplin ceavemnotdetlcuL Sflanrul
figara,drogurilesau mullimeastimulentelor erotice,nu fac decatsa Varcu Ascerufnein\ate:.J)omnhlcsk ascuzlin poruncilesde tet
5t
intrelinApoftasexualittoatebiciuiescpanaiaepuizarebiefultrup,toalr ceJ cafid pe Et, il gtuescpe mhura implinirii tor... Deci sanesrraduim
incearcisd aduneultimelefbamituri de energiepentrua mai stoarcc sa cunoaqtem poruncilelui Hristosqi apoi s, le implinimcu hotirire
catevaclipe de desjitare$i aparenteplacere.Omul pomit pe calca sfinta in viala noashade zi cu zi. DurrmezeuesteMDre v comuniune.
t04 105
MantuitorulIisusHristosne-aiubit pe toti. iar poruncilesaleizvorAsc mainoi deevitarea sarcinilor,steriletul pilulele,suntgeneratoare
$i de
tot din iubire.Sfintiiapostoliau rispanditEvanghelia manoirii p ntr€
oamenj.statomicind ainduieli precisedeaplicarea iubirii.ierdrii. pAcii, Vechea practicA folositedeOnan. carevdrsasdmanta pejoseste
cumpeteriifi smerenieiin orice imprejurarea vietii. de la naitereSi cauzaunorboli incurabiledenervi.iarcanceru I mamarestet;t;rmarea
panala fecereain vesnicie fiamantariigi convulsiilorsexualesalbatrce. Fiecareimpreunare
Izvorulmarilornenorociriili areorigineain perioadaprimilor dezordonati inseamne risc$i uzuraiar atuncicAndzimislireaaretotugr
ani deviati cZind multi pnrinlidinne$iintdii griji exageratz iti ghrftuiesc loc. se recurgela avon, ca ceamai odjoasacrimAcu premeaitare
in
copiiicu preamu|timencare Simaialescu aparentinofensiva ciocolatii. fblulacesta, tinerelea. in loc sAfie perioada ceamaisralucitoarea viefii.
lrntul decacaodin caresefaceciocolataoonlineunexcitantasemenator rn careatat fetelecat $i baieii se_$icledeascd in linisteun viitor. jin
cafeleiSicareajunsin organrsm provoacao cregtere forlat{.la fbl cu a cauza1exualilarii Umpurij. de\inecc\a in.up6x66;1. un rure;infemal
legumelorde serd.De altfel toatedulciurileindustrialeau un efect clrncarenu semai pot desprinde qi careadeseoriii ducela disperare
incendiarasemenibenzineiaruncatein tbc, generandun surplusde sinucidere. $i
Poatevomintelegemicaracum motivelepentrucare;h5bun;i
energiecapabilsA modificedezvoltarea naturalda organismului. no$trierauaia devigurosi,eohilibrati$ivitejj.E'duceauo viata
simplA.
Pubertatea precocepecareo consmtA mediciiin lirile bogatedin Apus. dar aspd fi cumpetatA. se hraneaucu roadelenaturale$i curareale
nu-i decaturmareaacestuimodde viatd.In telul acestacopiii nu mar p,manrului. erauobi)nuilrincadeLUpii!u elonutsi muncafitrca.ial
parcurgdrumulvietii. firesc$i obi$nuirde mii de ani- De pilda,ca sd paumrre lrmpuriialelrupuluinrcrnu apucau si lncolleasc5. La \arsta
intelegeti:uneifetifein loc sa-jinceape ciclul menstrual la l2 l3ani,ii maturiatiiili intemeiau o familie,triiau o viarAsexuala fircasce$iiaceau
vinela 7-8 ani,iar la un beial primelepoluliiaparla 9 aniin loc de 13. atalia copii cati le randuiaDumnezeu.Nu intampldtor,
majoritarea
Revenirea lanormalnu maresteposibila. ritmuldezvoh.ari i biologicese oamenilorde valoare.sfintii. poelii,savantii.afti$tiis_aunas;ut
au
prabuF$e iar tulburArilecontinui firi infterupere.O statisticl efectuate crescutlaFrA.Energialor sexualanus.ajrositinaintedevreme. ti
munca
recentin S.U.A.nedezvAluie fapteingrijorAtoare: din cele I milion de fizicai-a Ieril..de fununapatimilorrrupestr. pastrandu_lr frumuselea.
adolescente carerimen insarcinate intr-unan. 8070suntnecAsitorite. vrgoarea. cchilibrul.pulereade crealie.lrnigrea paceasuflerului.
;r
aarl0.000auvarstasub l5 ani.Dintreadolescentele careauintalniricu Incepulul nenorocirilor acluale. re\afsale asupra neamulut romdnesc, ar
bdieliiinaintede 12ani.91o% i$i incepviatasexualdnetegitim.Samranii puteafi inldturalenumai prin cunoa$terea revenirea
$i la traditiile
tineril Ajun9ifaravointalor in rsemenea $eri nefire$ti.nici nu pot fi cre$llnismului primar.adusenou, de SfantulApostolAndrei.la
acuzatr, pentruci intreagardspundere o au parintiilor,carei-auimpins randuielile in careau \,ieluitbunicii)i srremotrinosrr;La lemelia
sprealunecu$ul primejdiosalsexualitAilexagerate Siinaintedevreme nazurnleror sprr o renaSrere rer ahilalrcbuiesA rSmena credrnla
Din nefericire,modulacestade viatamodemia inceputsapetrundA si puterniceSjcuratAin l)umnezeu. Celcarela omglnlne_aporuncltsanu
printr€tinerii terii noastre,mai alesin penoadaultimilor,ani.Caliva ne desfrAnim,in Mantuitorullisusllristos in Siintul Duh.careprin
$i
plrinti intelecruali. cu car€amavutdiscutiipeaceastd teme.n-ausesizat harulprezentin SfinteleTaineale bjsericiine ajuti sAbiruimispitele
nici ei pericolul9idrepturmarecredcanu-i rAusA-iincumieze, maiales diabolice.
pebiieti, sdlnceapeviatasexualacatmai devreme. RisculSi primeidia In perioada celoraproape50 de ani.norromenitam fbsrsemci
uneiactivitili sexualepremature ar put€afi asemenatA ou situatiaunui tr oropsifidercgimultotalilarcomunisldarvigoarea sanaratea genedce
9i
copil carela verstaprimilor ani de Scoala,in loc sd invetecarte"ar fi a rtmas1olu$i in lin le normal€. printarilehogarc alcI uroper. almr Azur
obligal sa f'aci armata.Zgandaritfi declan$at inaintede maturizare, lrneninne lTsi 25deani.careeraudeja plicri.rlr. nL,\ro4!rrr ltp{r!rde
libertinaj ul sexualnuaduoe tineriIornumaipresupusa implinire.f'ericirea oncerdealpenruriilor.l5i incepusere de rrmpurru acrr!itatea \eruale
$i pldcerea, ci atrageintotdeauna SiurmArilenecruiatoare. izvora@din rar,larremea(endar fi trehujtsAtie ptinidi vraF.echrhbratr. vigurofl
nerespectarea legilorfirii. Se $tteazi cu cenitudinec, metodelecele 5i ddmrcrdea intemcja o fa Ir(.er(faLrdeizepuizalr 1rincapalitisa
106 107
procreeze nilte copiisanftosi- Iatamotivelepentrucarestrainiiceiboga! Mai alesciocolataSisuourilecareconlinsubstanfe denaturaexcitand.
iniiau copii depe la noi, iati cauzelepentrucarein ultimavremevin lr influenleazeper'culosdezvokarea organismuloiprin aceledereglAri
birbati dornici si intemeieze o familieDrin cesitorii mixte cu tin€r€ neaiteptate$i ireversibiledesprecaream aminlit anteriol Nu dorim
aomance. i ci frumoase $i sanatoase. inlaturarca definitivAa dulciurilordin alimenratia copiilor nici nu
Pentrucaprimejdiadegeneririi.stingeriigidisparilieineamulur afirmamcd ar fi o nenorocireconsumarea uneiciocolate.din cendin
romaneso sAnu pdtrunde preaadino.sapoatefi stavilita$ifianstbrmata cand,ciatragem atenliadoarasupraunorabuzuricarenuaducdecatrdu
in izvorderegenerare biologici$imoraE,arti nevoiemecarde3 oonditii: 9i amAreciune. Caloriilenecesare dezvoltariiamronioase a pruncilor
1. Reintoarcereaintregii ndliuni la dredpta c/edin d. sincerd. vie ;i no$trise gisesc$i in fruclelenaturale,pe carele avem.pe r6nd,de-a
puternid in Dumnez.u,i in Bivrtcu S" lungulanului:cire$. afine.calscpepeni. struguri. mer€.prune.nucl
2. Hrdnirea cumpAtutAa copiilor cu alimenlesimple;i natwale. sau portocale.banane.mandarine etc.DiverselebauturidcoritoarEd€
3. Pbtrarca pu filiilbciori(i panAkr vlirstadeplinei naturitdti. cdnd provenienla industriallce au doarcompon€nte chimrcc(cofcinA.
sepoute intemeiao /amilie crettina conservanti. coloranti-etc.)potfi schimbate cu sucurinaruralederoiri.
d9 morcovi,de fructesaula nevoiecu un amestecsimDlude aDacu
Acumsele luemDerind. mierenaturaladealbrne.Cercetdrile zootehnice recenteauconstatat cd
intoarcercala dreaptacredintii. Fiecareoopil dupenaqteretrebuie ifl timp ce unanimaleste sacrificatsisezvarcole$te dedurerc,corpullui
dusla bisericasi botezatin numeleSllnteiTreiml.PdnTainaBotezului, produceni$tetoxinecarenu sescurgodatacu sangeleci raLrnanin mu$chi
nouluinf,ssuti seianapicatulstmmoqesc. ajungecetrleanal cerului$' ii organe.de undeajungin stomaculnostru.Dreptaceea. cameaca ali-
mddularalBisericii lui Hristos.in urmaatindtuiide3 oriin apaL pruncul mentdiundtorSimezelurileincareintri condimente cu ef€clexcitantar
esteunscu Slantul$i MareleMir. prin carep.imestepecetea$i harul trebuiemacarredusedin hranacopiilor.CetdesprebAu$rilealcoolice.
SftntuluiDuh,apoila slar$it,preotulil impdfte$efte cutrupulsi sengele nici nu mai poatefi vorba.acestea fijnd de-adreptuloFavitoare.
Mantuitorului.Devenitosta$a lui Hristos.inci din fragedepruncie. Dacehranazilnicda sufletuluirimanecredinta5j rugacjunea.
copilul trebuie crescutin lrica de Dumnezeu.care esteinceputul larhranatrupului estecumpetata, simplaqinaturala, atunoi.sucertitudine
inlelepciunii.dardupace prindesi vorbeasca, mamaaredatoriasmnta ca$idezvoltarea prunculujvafi armonioasa li intrehotarelenormalitetii.
sA-linvele sA seroage, sdfiecuminte si ascultalor. Duminica$ilamarlle ln timpul profundelor transformari fi nelini$tialepubertilii,parintiiau
praznice. p[rintii secuvinesaducacopilulla biscricapentrua seobitnui datoriaimpoftantidc a le vorbicopiilorsimplufr deschis,ftri $ facd
cu atmosflmdecomuniune $i binecuvantare cereasce a Sftnt€il,iturghii. unmisterdinaparifiaimpulsuribrsexuale. arAtend insemnetarca lordar
apoi la Craciun si la Paqtieste bine sa fie $i el cumin€cat. Aproapedin $i primejdiileneinfi'.anarii.Pentruca dificila perioadasi Feacdspre
aceea$i vremecandincepe$coala. gemineaz.a ii micilepAcate personal€. adolescenlafere tulburari pr€a mari, pe linga rugAciuneSi hrand
Profesorulde religie.in deplindint€legere cu parintii.aredatoriasal cumpetata. dnArul lrebuiesa facezilnic $i putin efort fizic- Cei care
invetepe micul elev si se roagemai mu!t, sa fie bun li harnic.sa se taiesc la Fre se obifnuiescde mici cu munoacampuluisi nevoinlele
fereascidegregeli.sdsespovedeascA $i impSr_ta$easca cu SfinteleTaine. gospodariei, ararentaspredaratetdebinefecAtoare sanA6[ii.Penrrucopiii
mecarde 4 ori p€an. ndscu$ila ora$aceasta cerinFestemai dificila,insapot $i ei si-$i con-
sumesurplusulde energieficand alergariin ae. liber, gimnasticA
Alim€nta{iacumpitrti. }lranasimple,naturala$i bineechilibrataa individualesau diferite sDorturide echiDe.Multi tineri afirme ce
trupului.estela fel de important[ca9i rugAciuneazilnicApentrusufle1. rezultatele oelemarfericitein stipeDirea Sicontrolulpomirilorsexuale
maialesin timpuI copiliriei.Seamagesc aceiparinticareauincredinlarea se pot ob[inedin imbinarearugAciuniiou metaniilemari. prin care
cdprunciilorvorfi cu atetmaiinteligenlisi mailiumoli oucetmenanci inFlegemaplecarea corpuluipanala atingerea du$umelei cu frunteafi
maimulteoame.sucuri$i duloiuridin complicata industriealimentari. ridicareainapoiin pozitieverticald.
108 t09
Plstrarea fecioriei. Irrdrul Lrclincios tare s-a obisnuitdincopildrk' Adolescentiinerabddtori,care nu se pot stApeniafteptendvarsta
cu asemeneafanduieli de ,,)iala.carc se rcagA zi ae zi. nu mdnanc1 maturiti(iii$i vor sacrilicanu numaifiumusetea inegalabilda tinereii
peste mdsufd.postesteniercurea tt rinerea, mt bea. nu.fume zii, tt: ci vor determina fi o pribusircireversibib
a intregiilorvieti_
lereslede reriste. cArti sililne erotice,la.e puti spott mergeinlie(an, Am cunoscuto asemenea elevdneastamDarata careinaintede
duminicAla SlAntaLiturghie. cite;te cdrli de spiritualitate ortodotA $t l5 ani se inldlnca cu bdieltmarmari$r GcusedeJacdrevaavonuri
line seamade \;falurile prcotului duhornic. va rcu;i cu sigwunfi tA-$t Absentelede la ore gi neglijareapregitirii gcolarei-au adussurpriza
stipAneasci ;i pombile potrivnice ale trupului pdst )tulu-;i puritatea repetirii unei clas€,compatimirea, ironia $i dispretulcolegilor.
leLiorelnicApAndkt yremeaituemeieriiuneifamilii. Degradtea fizic6, paloarea$i dezechilibrulnervosaDareau tot maj
Din relatarileperinlilor$i bunicilornostriamaflatce pa$rarea evidentetocmaidin cauzi c?itendracares-a grabit se ateteflacera
fecioriei,performanlirarAin vremurileactuale, €rapearunciti posibild erotismului- acumnu malreutea sa-jpololeas(ivepaia,
tj necesare, maralescdalcatuireaanatomo-fiziologict a beie{ilorafbst
ihzestrata deCreatorcuaceasupapide siguranld careconstdihaparitia Pentru cine dorescfemeilesi arate impecabil?
periodice.spontani$i involuntarda polutiilornoctume.Daceiqnarul
duceo viatepondemta. acestea liniitescoarecum iiechilibrezAtensiunea Podoabe. farduri,imbriclminteindecenti.obr z pudralbuzele
sexualainternaa organismului- ruJatesautigarain colfulgurii. le vedemfrecventpe strade_ Nu_iqreu
ln privi ta fetelor,aspectuiaoesta delicatfi intimal tineretiia de obserrr'alca efeclulproduselorcosmeticearup;afe6i esteco rar
fostoranduitcumaimultedarnicie.Debutulcicluluimen$rualv€sreste celuidorit.Chiardaci la inceputobrazul fardatsaubuzelerutatevjolet
inceputul maturizariiorganelor genetice.Aparifialui periodicd $iregulat; atragatenfiatrecdtorilor,in celva anjtoateacesteimbeoselicolorate nu
la intervalde28-30dezileareunefectbinefEcdto. delintstire,purificare facdecetsi accelereze uzura.ridurilefi imbafanirea.Apoi maiesteun
generala, innoire,armonie$i echilibru. aminuntpecaremaioritatea femeiloril neglijeaza
cudesdvarqire. Atunci
Agadarprin insa$inaturatainica a organismului,pAsrarea cendiesin oral semachiazicu atendesd lie ca1mai sfalucitoare,dar
feciorieidevinemai u$oardpentrufetedecetpenrrubdiefi.Dealtfel.in candseintorcacase, in compania intimaa tamilieisauchiaraprreteflului
aniipuberli! i $iadolescenlei. tinerji.secuvine.inamtedetoatesi invele suntnevoitesa-$i$teargtvopselele $isaremena cu adevaratalor faii de
carle,asigurandu-li o bunapregAtire profesionalipentruca fiecaresA servlclucarecontmsteaz,drasticcu cea de pe stradi. lmpresiaeste
poatdtrai din muncasa proprie.in conformitate cu inclinatiilefire$i, depfombih $i atuncisenalteintrebarealogici: pentru cinedorcsc
cele2 sexeprezintA o atrac{ieirezistibiliunulsprealtul,deaceeadorinta -femeile
sa .trate ihpecabil? Un bdrbat apreciazernai de graba o fi.umusete
de apropieretrebuiestaviliti ti amanatepenala timpul cuvenit al naturala,curatd$i fira nici un fel d€ machiaj.Snne gandimcai tarmec
maturitAfii. OriceintalnireprematuriintreunbAiatSio fatanuinseamni areprivirea$iobrazuluneicdlugarifc saua uneifemeidela lari. caren-
numaitimpp;erdut$ineglijarea invaFturii.ci includerisculdeclanserii a folositniciodatddecatapa$isApun. Chiarmainileuneifemeicuunqhii
involuntarea erotismuluisexual.Chiar dacAcei doi suntcuminti si lungi:r inco\oiate lacuilesr(u piel'lateiatAaddnc. dupaun tinrpaiata
hamici,in scurttimp se obisnuiesc impreuna.apo;inlr-o plimbarese oribil.La fel pirulvopsit$i imobilizarcufiMtive putemice.in concluzie.
prind de mana.danseazala o discotecAsau se saruta.Sd zicem ci tot ce esteartificialin ingrijirea.tinutaSiimbrrcamintea feneilor nu
inLalnirilesuntingaduitede parinli qi la inceputnu tind sprefazemar poatesta niciodatAaleturjde adevdrata frumuseteoaturaldsi sobra.
incandescente. GhimpeleprimejdieiastrApuns totuli adenculcel tainic asem?inibare crinilorcempului.asacuma lAsar-o bunulDumnezeu.
al sufletuluitlrd vointa $i intentialor. Vulcanulsenzualitaliifiind Poateca cinevadintredumneavoastri s-asimtit.jenatva rog
zgendaritinainlede vreme,incepesa iumegeamenintator. iar tinerii din toatainimasAnu mi-o luali in numede rdu. lbt ce amafirmaraici
no$tricu gandulla fiorii saruului,searala culcare,fiecarein camera amfecut-oin specialpentrutineretulnostruminunal pentrufeteleooastre
lui, vor finalizaint^lnireaprin aparentnevinovatul joc al ma$urberii frumoase; sAfie un semnaldealarmi_
I l0 ltl
Mihai Viteazulnu eraunici adventigi,nici penticosrati, nici iehovi$ri,
Un rizboi nevizut ce poateducela disparifia nici mdcargreco--catolici,ci aveaucu totii un singurdomn,o singuri
neamului credinfemo$tenite din shebunifipA$rari cu frice$isfinteniedinratein
Bogdtia$ifrumuse.tea vetreinoastre$remo!€fti. adevArat paradisterestru. fiu. Aceia dintre semeniinoflri care au leptrdatortodoxia ar trebui se
afost din totdeauna a remas pdna poftelor meditez€adanc$i sd respundl mecarla intrebarea.prin tot ce facem
$i astazi linta de expansiune a
neamurilorceneinconjoari.sauchiaracelorvenitedin maridepartari. slujim noi intercsele majorc ale neahului sau am Eecu, in tabdla
NumainevAlirilehoardelor harhareau durataproapeun milenru. in tor
acesttimp $i din totdeauna. doui maripasiuniauavutrom6nii:r rirea Amvrzutcum.inzilelenoastre, influentelesreines€indreaDt5
de pAmAfi Si credinkt nestrdmutatdin Dumnezer./...Mulliii-au jertfil maialessprecentre'e rilalealenaliunii.
Nu nemaiameninliiatagane
viata, cdzendin luptelede aparar€impotrivacotropitorilor,pentru sauarmede foc, ci oferte psihologiceprin acceptareacirora noi inline
intregireahotarelorocupateI'remelnicdedugmanisaupentrudobendirea mergemde bund roie sprepierzanie. Aprob5'tnrcclamep€ntrufiga.rifi
libedeii desubteroarea dictaturjicomuniste. alcool, rtupendim reviste, carfi S' filme pornografice,ingdduim
Dardefiecaredataa urmaa
o regenerare. proslitutia, homosexualitafea$i drogul. incunjtrm tinerii spre abuzuri
Niciodatede-a lungulzbuciumatei sexualeprematureti dezordonate.Sexualitateaexagerattrne indeamna
noastreistoriinune-apandit
o ameninlare maigrava$i maiperfidadecarceadinultimavreme.Daci sAlrtrim clipa gi si focemdin es un orgasmf6r{ sfer$it.Toateacestea
acea$aprimejdienu va fi sesizatA acfiunicriminalesuntsubvenlionate cuomerinimieincredibiltdinafara
li nu vor fi luatemdsuridrasticede
impotrivire,atuncivommergecu certitudine sprestingerea Frii, ni se prezint ca un modelpltrcut$i ademenitor de viaF. Un ah
li disparitia
neamulur.Armelepsihologice moderne.diriate cu muhd iscusinldde ,.ajutol"'l-amprimit din panea.. RotaryClub. carea sponsorizar
potrivnicii no.ttridin ofaratSidin interiorul ldrii. suntincomparabilmai campaniade vaccinarelmpotriva hepatiteiB iar diept urmareauapdrut
perLulossede.Atsdgelile,iataganelesa gkmnlelevd;mo$e. Odinioafi\ mii de copii infectalicu virusulHIV (din,,Dendtuiri cutremurdtoare
candne impresurauvandalii.iurcii. hunii. titarii. ungurii.puhoaiele despremodul in careJrancmasoheriacautd sd distruqd Rorrrihid' -
otomane.primejdiaeraneindoielnicaSiclarApenfiutoati suflarea.Ast'zi ing.viorel Ro$u.Ed.Ananh.pag.24).Aceslui\,eritabil;rsenal dearme
copii no$trisuntincumjat;sAfuineze.seconsumealcool.sApriveascA modeme.indreptatimpotrivaneamuluirominesc,ne altrturam$i noi
doarfilme degroaza,violen{e$ipomografice,sasedrogheze$i sdinceape prin acceptareasexualitltii exagerate,in urma ctrreiaintreagalar[ s-a
catmaidevremeviafasexuald. DreaptacrediDta transformatintr-un adevdratabatorin caresunt uci$i lere miu aproape
stdbundestedenigrata.
ia. tinerii sunt ademenitide sectelepseudo-creltine un milionde copii in fiecarean-O informalierecentdne facecunoscut
$i de inspiratie
satanice-De aceeanu trebuiesi ne surprindi nici faptelelor c[ in capitalenumAru I deceselor estedublufattrdenumAru I nasterilor.
_.
cutremurdtoarepentrucaprimejdia poarfi mascafericirii, bineJocerii
si modeiapusenemoderne.
Chemarela dreaptacredi[tI
In numeledrepturiloromuluini sepretindesalegiferampAcale
strigAtoare la cer.casodomi4pedofilia,planificarea De-alungulistoriei,toti ar fi dorit ca neamulromanilorsd se
familiala$iavonul.
iar pentrua intm in structurileunionisteeurcpeneni se sugereazisa destrame.iar lara sAfie de2membratiti sfr$iataasemeniunei ciprioare
renunidmla legeadrepteicredinlestrAbune.Romiinii auJbst inlelepli Si renite, din trupul cireia fieoore lup sArup[ cate o bucot6.N-au reuSil
puternici num.tiatutrci cdnd erau unili ti cu fricd de Dumnezeu.Orice pentrucf, Dumnezeune-aocrotit Sine-aajutat strputemrezista.Acum,
abatere venitaprin acceptarea altorcredinlein afaraortodoxei,va duce la cumptrna dintremilenii,toti potivnicii nogtri- ti Doamnemulli mai
ladezbinare. egoismdegnrpqiconflicteinteme.iarconsecinta avem!- parcl ii-au unit fo(€le intr-unasaltnimicitorcumn-a mai fost
inevitabila
va fi destrlmarea. Oitenii lui Mirceacel Beftan,Slefancel Mare sau altui...
Dactrnu vom sesizade grab, ce seascunde in spateleacestor
I 12 I t3
falsebinefaceri, dacaoameniiderAspundefi: si dedeciziedinconducerea candtinerii i$i incepviatasexualala lS ani, estemai Dericulos decat
tirii nu le voropri,civorcontinuasele incurajeze. daoe$inoi cermulti, atuncicandveneauhoardelebarbaretj omorau200.000de berbatidar
careducempovaracea grea.vom dormi nepdsdtori. atuncipamdisul carein cAtivaani seregenerau. Cesefaceacumprinsexualitateaaceasta
$rabunilorno$d seva spulberasi neamulromanesc se va sculirndain exagemla Sirimpurie? Seducela disparilia neamului. in urmaacesrul
neanl.F'ra{iroman;.p6ni nu-i preatarziu,pani in sufletemai palpaie indemnla sexualitatea timpurieSi prematurdse fac in tdra noastrd
flacaracredintei$i paneblestemata sAmen[a a rauluinu prinderidacini llploape un milion de ayorturi in.fecare afi. Mult timD nu s-a Stiut5i
preaadanci. s-osmulgem cu hotdrare tidefinitiv dinviaF noastrA. Apoi. nlcr oameniide itiing nu au $tiutcandanumefetul.acelshemotocde
cu multAsmerenie $i lacrimide pociinF, sa-l rugen pe bunul fi camedrnpentecele mamei. cdndanumepnme$le suUel. c;ndare!ral,
atotputernicul Dumnezeu, cel ce ne-aderuitacest colti$orderai.sAnu- Secredeacd numaicu catevazile inaintede na$tere. Nu esteadevirat.
Siintoarcdfalade la noi.Sapardsimintonocheatele cArdrialepacatului Sufletulesteo unitateindividuah,indivizibile$ipersonali. din momentul
fi dezbinarii,si revenimcu tolii la dreaptacredin(ea $ibunilor no$ri- zimislirii, de atuncide cendspermatozoidul s-aunit cu ovulul fbmeii,
saneapropiemcunrdejde9iincredere deplinddecruceaMantuitorului, cleatunciare tot ce ii trebuie.inclusivsuflet.Deci avortulestecrim,
dincarea dsdritinvierea$iviatasi neinnoimsimtirile$isenecontinuAm oribild"premedihta.pentrucd qi 1A$lesteom ca si noi. indifercnlla
via{ain unitateFi fr4ie. in lini$te.neprihlnire,paceli comuniune. sub catesiptemenise faceavortul.Estecopil inneg.Nu existacevamar
acoperamantul sfiint$i sigural Bisericiilui Hrislos. cumplit.$icredcenuintamphtorDumnezeu. ne-aFledepsit pentruacesle
+:f pecatecumplitecarese fac. Si deaDumnezeu sAnu fie definitivedar
credca aceasta va depinde$i deceeace vom facenoi. daci vominceta
cnmele(un milion Dean).
Avo ul este sau nu o crimii ? Avortul duce sru tru ls ruperea Sh6iniiii inva{npe copii nogtrjsainceapA viatasexualela 15
granilelor nosstr€cu vecinii pentruci $tim cu tolii cdin Cluj exirti ani, in schimbei nu fac aqa.Am aici documentul. zrarul..Adev?irul de
o societatenumiti Soros...? Cluj" din 2l iulie, undepe paginade actualitate culturald scrie
Pmf. l. Lazir : ln urmacu doi ani ( | 995)liceam o excursiein nordul urmdtoarele:
Moldoveiri Bucovina.la manistiri.in timpul acesteiexcursiio tanAra ,, $i-a inc€putactivitateaprog.amul Anemis.de consiliere,
profesoara de matematice de la LiceulBilcescudin Cluj. ne-apovestit iniliat de societateade psihodramiJ.L. Morenodin Clui r,iapoc4care
absolutintamplAtor. ce a mai lacuteainaintede excursre : estealcdtuil,in principatdin psihologifi asistentisocialisi se bucura
"Am fost chemafiprofesoriidirigintila un instructaj,de cltre de sprijinulOrganizatiei TinerctulujDemocratMachiarcareisi
nifte reprezentantiai FundalieiSoroslsorosesteun multimiliardarde desle$oara aclvilatea deconsiliere lasrdtuldinstr.Ar rair lancunr.21.
origineiudaiceti maghiarizat. caredi bursela diverqioamenicarese Echipadepsihologiqiasistenti socialistAh dispoziliaferelor$i fbmeilor
ducin strainatat,darcu condi[iaca la intoarcerea in larAsAprimeasca caredorescsi seshtuiascein problemed€abuzsexual',.
functiede cond,rc€re; intre timp ei sunl instruififbartebine!1.Ne-au Deciesteimpotrivaabuzului sexual.punetifatain fatEindemnul
instruitpentruca noi Ia randulnostrusaii inv|lZ-lnpe elevicumsA-ti datnouddeaincepeviatasexualdla l5 anisi dea faceavorturi.cu cele
inceapdviaa sexualdla vArstude I 5 ani.' de mai sus-La minein cartier,in cheorgheni,vid foarterar o rom6nc6
Eu am crezutcd m-a fulgeratDumnezeu $i am strigat:'Nu se cu un copila$in brate,in schimb vadfemeimaghiarecu cate3,4 si 5
poate!Astaenelegiuirestrigatoare lacer"'-Eas-asperiatfi n-amaivrul copii.In locuriledejoacaauzinumaivorbauneureascd . Dacail infebi
se-mipovesteascd nimic.Darpentruminea fostdestulcasdincepsabal peunuI maimarein limbaLnfii-nuSltesaunuv; siiraspund;. Aderarun
clopotulin dunge.sAaprindun foc pe culmi $i sAtragun semnalde cutremurdtoare. Eu nuamnimiccu naliunealitineretulmaghiar. cr doar
alarmdasupracelui mai marepericolcarene palte la ora actuak mai cu aceicriminalcarer in :r n( rndeamn.| la aronufl.neind;amna sanc
mareca nAvdlirea hoardelorbarbare.Estemai gravc€ sepetreceacum omoramcopii,neindeamnila lucruriimpotrivatirii. Nu suntsovin.dar
I t4 5
calocalnici,senelasesi trAimginoidupetmditiile
avemSinoi pretentia. $ise intampldlal1 ani.la | 5 anidarSimaitarziu.Ceimaiin varstestiu.
noasfiebune$i strabune. ceciesteo patimicumplitd.
Solutiaesteaceasta:ra r u mancdmmai muhdecat&em ne.roie.
Ali Fcut o comparaFeciudati. Ali ss€minat Romaniacu o ciprioari sdfacen SieJort.insrLtotul pome$tede la relatianoasFacuDirmnezeu.
riiniti, din car€vor sa seinfrupte cei puternici9i rni. Explicetivn Daci n-am$ticAep?icat! DarpotmifturisitolibArbatiideaiciceatuncl
mg aceastdcomparatie- candauficut onanieprimadati nu i-avezutnimeni. c, s_auascuns.Toti
Rispuns: Cumputemnumiceeace s-apetrecutin 1940.candArdealul s-ausimtir\tnovali.Crnei-a spusdnirului ca ceeace facee pa(ata
a fostsfa$iatqi ruptdin trupullirii? Cumputemnumiceeace au ticul Dumnezeu, prin glasulconftiintei.ii spuneci nu e bine.Trebuiedeci
ru$iicandausmulstsasambia ti aualipit-olor?Cumputemspunedespre rugAciune;i credinfi putenicd in Dumnezllu.Aceasteenersie
sexual,
celedouajudefe:Duroslorul$iCaliaoradin Dobrogea luatede bulgari? poalcfi sublimaLi.transtbrmala inlFun scopmarnobll. in-munc{,in
Nu estevalabilecomparatia? Bada,cumentiuneaceqi acumvor seface creafie.Cllugarii.pustnicii,portrdifhrdfemei.Decinuonanie.Berdiaev.
acelasilucru. un maregdnditorrus.a spuscAsexulnu poalefi Intianl.anulat \-ar ll
lrresccAcraia ne-alasarDumne/eu. Darm5car\E ne tbrrmropiii de
Anticoncep{ionslele sutrl saunu socotiteavort, decicrimtr? mancarea muhA.de multedulciuri(ciocolatd)si multi canre.carein
Rispuns :Bineinteles, tor ce esteimpotrivatirii, impotrivanaturiias, apusauaduspubertatea prematura. ciclul fetelorinc€pand deseorila 6_
cum a lAsat-oDumnezeu"estepecat.PentrucA prin pilulele ? ani in loc de 13,elenemaiputend fi femeinornale.
anticonceplionale se petreceacelagilucru:nu are loc unireafircascd I[tmducerc& id rnnal4 e bmmurii in manc{rc est€-unptrcatsau nu?
dintreun spermatozoid ti un ovul. fiind tot un avort.$i esteimpoftiva Rfupuns_: Nu.pentruc6 nu se poatespuneca frc€ rau;rganr\mulul
firii totceaufhcutoameniiin materiedeabuzsexualsaudeviatiisexuale. rrrn aceabromurisemaipotole$einstinclulsexual. Darnue\reo solulie
Anul acestaam trdit doudluni in Italiaintr-unmareora$.Florenta.E
curemuritorsAveziperechidehomosexuali. doi barbali.unulimbrecat Cum sepoatemanifestriubir€as doi tineri in mijlocul ac€steilumi,
ca bdrbatsi celalaltca femei€,cu fustascunA.cu cercei.oupirul lung, in sfara actului sexual.iubir€alor trcbuiDdstrlie b Hristossi deci
buzerujateli chiarcu sani(injecta{icu silicon).M-amgenditdece au rcspectandporuncile?CarcesredifcrEotedintre iubitl dragosle?
$i
ajunsoamenii si facdasemenea devialii. Pentrucain go&todupdplacere. laceti putin difereDtadinlre iubirea de aproapele iubirea
9i
omul a trut sn inldlure rcspo sabililatea. A vrut si r[manAnumai cu trupeasci,
pldcerea impreuniriisexuale. darsanu-tiasumesi rdspunderea nasterii Rispuns: Priniubireadeaproapele euinf€legmilostenie sauajutor...O
$i cresteriiunui copil. De aceea s-a ajuns la homosexuali, lesbiene. savd paracuriosdacave spunctrsj dansulestepericulos.S_aintamDlat
anticonceptionale- ;i steriletul$i pilulele$i toatecelelaltepmcticicare vreodata casadansezi cu nerastaaltuia.seo cuprinzicu rndna si sanu
sefolosescnu sunta$acum le-aldsatDumnezeu. suntimpotrivafirii, le ducngdndulSilaaltcevat Cu atit maimuhla unten6rUn tdnarcare
nu arevralAsexuali$i mergela dans.are$i el organegenitale funcli;
$i
Ce faceuD biiat intrc 11-15sni dsci ouanismulestenociv? organice.li atuncivrendnevr,end instinctulsexualseaprinde.Nu ooate
Rifupuns : Onania,pe caretoli cei din apuso consideraca o practica aveao relalienormal6pentruce it estefric5 saunu_llasi fara.Odari
estefoartenociva.De ce seajungeaici?Dece Heinrichvon
inofensivtr, slamitacest.insrinct numaipoatefi oprirsrducela maslurbare. incepurul
Kleist s-asinucisla 34 ani,candnu semai puteaopri, nu semai putea vrellrsexuale Ia I0-l5 ani nu esreo lbricireci o uzuracumpliia. Cum
stF+inl Cauzaprincipald este "ldcomia pankculti" ala cum spune pariniiiqi buniciino$trireu$eau sA-$ipAsffeze fecioria,nu nurnajfetele
Slantul Evagrie.Mancdmpreamult, mai mult decatavemnevoiepentru ciii biietii, penAh momenrulmaturjtetiicandintemeiau o familie?Azi
intrefinereatrupului nostru9i atunci.ac€l surplusde energietrebuie sa mullitineri la20deanisunluza{r. terminali.
ei nuvoravea copiisanAro$i.
iasi. Nu poateie$inici peureche,nici pegurdsaupenas,ieseprin sex. I rebuteJ ne pAsremfecioriapanela cas?tlofle.
I 16 lt7
C€ sI faci in situatia in careo fati rimene insSrcinati $i nu cunoastc cendboalaeprotlndd.Nu preaf'acemdifer€nFintremcdicinacurativa
cu ciDea rimas ? SimedicinapreventivA.
Rispuns : Si oautepeautorulcopiluluifi ses€maritecu el- DacAnu $i sa nu uit,emcA$coalaesteo hisericaai cArei Dreotis nl
s-apututabtine.atuncisl-lcaute.sasemiritecu el, sdlasecopilulsi se
nasce$i si-$i faci qcoalaavind copil. Dacenu a avutrdbdareasa se
abtind,sAse stapaneasd.Cu ceeace ne indeamnAsffainii sd t'acem Ce pnrereav€li desprecabinetelede planificarccare au impinzit
naliuneanoa$reva dispare. tera ?
Rispuns: Crime!Crirneoribile.Noi nu avemnevoiede planificare
De ce bisericanu facenimicin acestsens? familiarA.Nu. Ci trebuiesarevenimla tradilianoasffastrimoseasce
si
Rispons : Nici prrintii meinu mi-auspusdespreacestelucruri.pentru salasamsasenasca aratiacopiicdltneda Dumnezeu
cAs-aujenat,dar mai sunt$i in ziuade azi parin{ilbane multrcarese
jeneazasi spunebliatului saufeteiceeace o sd se'rntAmple la vremea Ce ptrrereaveti desprenumirul 666 ti ce ne put€ti spunedcspre
respedivA.Din pacarenici slujitorii bisericiinu indraznesc sAatace inteleptii Sionului?
aceastA probleme pentrucenusepoatebegain viataintimAa oamenilor. Rispuns : Existala noi in Fra pesrejumAtaredin copiii bolDavide
Euamzisceimi iauinimaindinti $itragacestsernnal dealarmi.Sidea SIDA ti toati lumeas-aintrehatde ce in RomaniacxisrAadtia coDii
Dumnezeusa pot tiperi carteacu acestsubiectlActualul decanal bolnar i deSIDA.acrslvirusucigalor. ln acea:ra canescne:. ln Rominril
Facultaliide Teologiedin Sibiumi-avAzurcartea(manuscr:sul). a citit s..aconstatatacestl'enomen{ annfie. hafiacucopiii in/i ctap cu StDA
cevadin ea$ia zis ceaceasta trebuietip5ritein mii deexemplare $idale se suplapuneexactpesteharta yaccinArii copiilor impott"ir,ahepankl
latoli tineriidinFrA.Problemae foartedelicatd$ibisericanuseimplic4 ds t? 8... Romeniaestepe primul loc in lumeprin numarulmarede
darnoitrebuiesi avemcurajulsAspunem primejdiilecare
cinstitdespre copii bolnavide SIDA. De asemenea s-aoonstaral cd vacclnulinjectat
ii ageaptapecopiii noitri. impotrivahepatiteiB. oarea lbsl refuzaldenlinisterulsAnitrtii din Franta.
Riispunsrl Pirirtelui Pmtopop Cornel Urcu : Dactrtot am fost pe motivcd nu suntbanipentrucampania de laccinare.a fostacceptat
provocata$vreasAl intrebpec€l carea pusintrebarea.cands-aspovedit de fostulministrual senAftii,IulianMinculcarea primit un premiude
ultimadatd$i canda fost ultimadati la biserice.Preotulnu va venisa-l 500.000dolaripentrucda dcceptat sesefbcdaceasta vaccinare la noiin
caulepe tandrla discoteca. Vin tineri de la discotecA;idormin timpul laral. $i campaniade vaccinarea fost sponsorizatd de organizaliz
SfinteiLiturghii.Cinstecelorcaresontelialtfel.Avemaici un grupde masonica,,RotaryClub ". Dii, cercetarile ltrculeDaniacumrezrhace
tineri extraordinari: mie nu-mivine sacredcd tineretuldin ziuade azi toli copiii bolnavide SIDA din Romaniaau fost infesraticu aceea$i
mai poateline (caei) de pild?i,intregPostulPiresimilor. Ulprnede virusHIV Acestlucrudemonstreaze ci a fost o sursaunicd
Simiotl Mehedinti spuneaca in generetineretul are un nume de virusHIV pentrutofi copii infestalidin toatdtara.Datoriti faptului
comun9i anumeviitorul.lar FericilulAugttslinspunea: copituleste cdr rrusulHIV semodificeSirevinespecillcpersoanel infestate, reluhi
tatalomuluimare.Nimeninu poatesAtacaabstractie decopilarie,ceea c, a fostimposibilca ace$ticopii sdfl fost int'estati depersonalul medi-
ce nici Hristosn-a licut. DucemdupAnoi, in toati viata"copileria. cal.careprin nesterilizareacorespunzetoare a instrumenra,lrluimedi€al
B/.ira fi spuneacAatuncicandaminc€talsamaifim copii.amincetat ar fi transmisvirusul de la diferite persoanela copii. Acest lucru
samai existAm. demonstreaze ci copij dinRomeniaau fostinfeslatiin modvoitintimDul
La intrebarea pus6.rispunsuls-ada! Si se va da prin biserici. campaniei devaccineri .ponsonzale Sisu\lrnule de(etremasoni'_
Candun tanera tbst dus la Hrisrosca si lie vindecat.Hristosa sDus:
..Decp nu l-ali dtlus.unl t'ru topil la Mre . Careodadpoatec6 rl Cum vi explicali ci ii inainte de ministrul Mincu au fost cooii
cau6m pe Hristosprea6rziu, a$acum caut?ipacientuldoctoruldoar iDfesteli?
8 ll9
Rispuns : Probabilct Siinaintede acestas-aufac$ diferitevaccinuri cd poateconstituiun motiv de smintirepentrxnoi credinciofii.care
pentrucAmajoritateazdrobitoarea copiiior bolnavide SIDA s-aconstatat credemin creatie.S-arputeasi fie ti ac€astao diversiunecares.dtulbure
cAnici tatanici mamanu suntbolnavi$icopilulestebolnav$i va murr. credinlaoamenilorqi aelalianoastrA cu Dumnezeu.
$i atuncialtisursanuestedecatin modvoit.Aceastasefacesipe unele
bazepoliticeSiesteun noumijlocdedistrugere al neamuluiRomanesc. Ce ae puteli sprDe despre acele bdDci de colectare a
spermatozoizilor? Sunt ele dtruntrtoar??
C€eace faceli dumneavoastri acum, sici, €stesulicient? Mai luali $i Rrispuns: Eu cred cd da. De ce sd ne supunemnol ta tot Lelulde
alte rnisuri? experienfe,sd fim tot timpul niqtecobai. Deci c.ed ce estedeundtor
Raspuns:Ceeacefacemnoi aici nuestesufioient.Dareurni-a' depigi
atributiiledaceaf zice:.,Haisbietimin stmdasi sail strangem degetpe (Conferinld oryanizatddeATCOR_Fdgdra$,g
aupart 1gg7,
Constantinescu". Eu aqacevanu pot safac,deoinu pot sdfacriscoah. puhlicah n 'Ponjrcu lubirii nr. 2 tygttt
Darmicar sefim constienticeprimejdiineamenint6...
Apusenii.adicacei din vest,nu dau nicj un bantire un scop
anume.ti $liu precisce lac 5i ce urmererc.in acela5irrmpsuntinsi
convinsci nu toatefiolelesuntinfestate.NouI ni s-aspuscd virusul
SIDAa fost luat de la homosexuali. de la maimuta,insi acestaa fost
produsin labomtor. Estecreatiaspecial
i$tilor.ineprubete.Existainsd9i
alt virus,mai putemic,carein trei saptdmani producemoartea,numit
EBOLA.Vedelidincatedirectiivin ameninprileasuprafiint€ineamului
romenesc, pe toateciile, ata cum nu ne-auameninlatniciodati al!
inamici. Ceeace spuneu aici reproducdupiio carteaparuta.scrisdde
specialigtiinmaterie.Esteinsdimposibilsaverificeuceeace scrie.Dar
realit4ile din 1amnoastrdo dovedescexact.De exempluam citit in
presica la Media$inceopt copii aufostdescoperiti cu HIV .

S-{u vizut cons€cintele avortuluitdar cum pot si fie starpiteaceste
crime itr masi?
Rirpuns : Prin viaF curata,prin abstinenFde sexualitate timpurie,
prematurtr,prin pastrareafecioriei $i la fete $i la biie$ penain momentul
casitoriei,al intemeieriifamiliei.AceastA solutieau folosit-oiitrdbunii
no$Fi.Side aceeaau lbstsAnaro$r $r\ igurosr.
Pdintele Anehie Boca Ia bfurAnek
Ce ne pute{ispuoedesprcclonaresi deci il uraf pe Soms?
Rifupuns:Nuamdreptulseurescpenimenipentrucdtoti suntencrea{ia
lui Dumnezeu. Nu il urdscpe el ca persoani.ci urescfaptelelui rele.
PoatecA face$i faptebune.Stiu od ajutape multi. Dar daci in mod
intentionat
f'acefapterele,atuncieu urdscfaptelelui rele.
Desprcclonareamcitil foart€putin,giu foartepulin$i nu cred
120 l2l
Bibliografre
t
1 Fiiinvierii Pdrinfele ArsenieBoca(manuscns public€tin serialin publicalia
.Stabrul Ortodox. orimilde la PainteleArseniede o credrncioasa din
Sesciori. lud. Alba.carel-a dat la.andul ei domnuluiprofesorGhe
PreqrDescu din Sibiu)
2. CaietulParinteluiPetruV.nvulescu,ucenicapropiat al PerinteluaArsenp
3 CaietulP6rinteluiloanF5rcag(predici9i meditaliicoplatede MaicaMiruna
de la Sinaiade pe uncaaet al P;rirnelui
ArEen|e. cu binecwaniarea Perintelui
ArsenieSicLrspectficalia ca se nu se schimbenimicdin text.Predicileau
fostinregislrale pe banddde magnetofon de cetrep6nnteleFarcagpentru
Ma.asti.eaErAncoveanu)
Obervatie: Celetreimaleriale de maisusconlintexlecomunedaf 9ite(e
unice,ceeace aratt ci nio unuldin ele nu reprezinlao carteci sunt materiale
aflalein lucru.
4. C:rdrea irnparaiiei. /erononah ArsenieBoca:ed. Sfintei EpiscopiiOttodoxe
Romanea Aradulur. 1995:
5. Pirintslo AEonie Boca,mar€indrumato.de 3ufete din secolulXX.O
sintezi a gindirii P:rinielui Arseniein 800 ds capete_ /oanGlnsce.
Ed.Teognosl, ClutNapoca2002.
6. Pravilaalba- Prfitele A|ssr,€Boca(inss.).DatorilS copienlor repetateale
(in maioritateacazurilorcu scris de man;, greudesofrabil),
"Pravileialbe"
tenul lgi pieduse multdin clanbte fl oiiginalitate.Deaceeapentruredactarc
amfolositmaimultemanuscnse ale"Previlei albe',carecirculdde maimull
limpprintrecredincioga: calevasc sedemen: (prinl€careSiunascdsade
TurteaVictoria.in 6 nartie 1960,la Sf. Manestie Brancoveanu). una
dactilografiate G6sitatol la sf. ManadireBrancoveanu) giuna publicatlin
revista"l\raranatha- VinoDoamnel'nr.2 / 1992 Toaleinsi, conlinmulte
gre$eli,lipsuri,neclarite!,motivpentrucarePerinteleArcenie a scrispe un
astfeldeexemplar: ,Pravilaalba- modeldestdmtare a unuioriginalfuraf
Ne-amstrdduit,se red;mtextuluiclantalea$rodginalitatea Textulare
o marevaloaresprrituaE!io mareputerede convingere, un adevaralleac
penlrupadtosi,motivpentrucareneam gihotdrats: ilpublicdmSfatunb
Perinteluisurt deosebilde utilecredinoosilor,astZzi,candhomos€xualitatea
prostitutia9i pomogralia au devenit"drepludaleomului"ti surcede vendla
bugetulslatulur.
7. Texteineditede la credinciotiidin F5gem9.

l\Ienlionem ci am intalnit$ textefalse,precum"VialaParintelur
Arsenre
povestitede el insu$i",cu multegre9elidogmatice uneleau fosl
9rbiogralice.
sc se de duqmaniiParinlelur pentrua-lcompromte.Probabildeaceea.cend
Painteledadeacurvavreunmanuscrisl6cea mentruneasa nuse modifice
nimic

in caneadefa6, textelecupri$ein paranteze dreple.precLrm
fl sublinienle.
pentrua da marmultaclaatatetexlulul
apartinedituii.Eleau losl Introduse
Mormentul PerinteluiArsetrie
123
122
,ji.,.,[ .,_ ., i
-!tr:ar,
Pomelnice infP€bari la 51. Brlrte ?Ilhos \t :i i t) |
.!. ,, .t.
1.|. .a | \
150.000lei
Pentru restabilirealegeturilorduhovnicegticu Sf
MunteAthos.cu binecuvantarea parintilorromaniathoniti,
dem mai jos adresaChiliei romanegtiSf. cheorghe -
Colciu.
PArintelestaret,lerosch.Dionisietgnat,renumit
duhovnicinSfantulMunteAthos,va rispundelainteberite
duhovnicetti adresateprinscrisoridecetrepreoti,monahi
gi mireni.in limitatimpuluidisponibil
lercsch.Dionisielgnat-ChiliaSf.cheoehe. Colciu
P.O.BOX 25
Karyes 63086
Sf. MunteAthos Grecia
De asemenea,cei care vor se fie pomenitita Sfanh
Liturghie,pol trimitescrisoricu pomelnice la aceeagiadresa
Dacedorftisefiimitetio anumiEsum6de bani, notatiaceaste
sumape pomelnicultrimis la adresade mai sus fla care
anexatichitantasau copiaei), iarbaniiva rugems6-itrimiteti
in contulAsocialieiPentu lsihasrncuunmandatpogtalcornpletat De asemenea,cei care vor sd lie pomenitila Sfanta
dupe m o d e l u ld e pe pagi na urmeto a r e .ln , , lo c u ld e la SchitulRomanesc
Liturghie Prodromul.dinSfantulMunteAthos,
corespondenF' (pe spatele,,cuponului
mandatului pogtal") va pottrimitescnsori Si pomerrice pe adresa:
rugamsescrieti,Pentupomelnic- Sf. MunG Athos".penlru Schitul RomanescProdromul
sumemaimicide150.000lei,vArugdmsd trimiteii baniipe StaretProtos.PetroniuTenase
adresa:Cigmileanu loan(APl),OP 1 Cp 10,2300Fagarag, Karyes63086 PO Box 1
jud. Bragov(deoarecepentrusumemicicomisionul pe care MountAthos
Greece
ni-l relinebancaestemare,procentual).
Et mandatul postar. cu confirmareaprimirii,se trimite dup6
de marsus.darpe adresa:
modelul
Schitul RomanescProdromul
conl 01351 88915
INGBANKRIJCURE$II
t24 t2,<
Regenerareamoralea insului,familiei$i
CUFRID{S neamului.Misiunea9i rispunderea
Leoemtntatesfindrce vieliilemitiatercuvantinante) Pan eleSabeu preolilor
u;ban Botezat;ruIat romenibr - PennrcleNicolaeBoboie 6

Mistlcismul9i plterile natui.le(conferinta
preoteasca) 57
Sfinteniaiubirii 9i iubireasfinfeniei Suntemchemalila pocetntd nuta rdzvrAtrre 57
Tdlhanrea energtetgenettce.... 61
Casetoria ...... 7
Cauzabolilor: desfrenarea. I\redicameotul:
infrtinarea. 63
Sfaluri Dentrutinerli cisrtoriti . .. 8
lristtcrsmutbolnav . . 65
Dumnezeuiart5dar neispeg nimic nu lasl . 8
I\risrunea
BisericrStrespunderea preoltlor
in regene€rea
in convielui€ nu-i bun nici abuzul'nlcl reiuzur' ' I
Insulur,familiei9i neamului 65
nalterlr
ln constitutiabiologicda femeiie puseobligalivitatea Putedlenaturale(ereditate,mediugtdestin).
11 I 67
a &4 cooll in ordtnenaturaE Fortadestrnutut fl mogtentrea
sptrituale 68
12:
Degenerarea Pnnalcool9i tulun Cum a muritConstantin BrancoveanuSi copiiisiii 7l
Pravilaalbl 14 1 T6mdduirea9l iertar6a. 74
Cedereade la insugrnlecere$tila cele dobltoceeti 14
't6 E ultlftulcuvAnt pe care vi-lspun 77
Patrmrlene distrugvlaga mrntea9i chiarneamul
Singurascdpare:ridicareacSsetorieilainallimeadeTaina' 20
L e m u n n . ..... 23 { Anexe
Despredurerileoamenllor ' . . 30
BetosuguriletruPUlul 30 Mirturii d$pre daruriteSisfintenieparinteluiArsenie 79
.Tatam-afasal
Vrajbaln casa. 31 curatin pentece"- Pr. Pe u Vanvutascu 79
''Sunta$acum m-a fdcul mama gtwa Bdtar
Paqubaln cufle, in agonrseald 81
9i desfranati
neascultatonnecredlncloqi
Co-piiInddrdtnrcr. 34 Sfinlirsuntcopiiino9tn,mdsurafamiliitornoastre . . 85
la Bberica D.aganescu 35 'Nu inte patru ochi, ct tarc mtl - Bogdan Juncu 86
Sfaturi sllndemnuri dale .De dincolo
Viatade familie.Boll$ necazuriBrsedca9istatul - 35 am sd va ajut mai muft - Pr prol. SimrcnTodqan 96
38 Cenzurainvidlei - Pr A/sen/eBoca 97
OesDreiublre
38 Troparul PdrinlelulArsenie
lubireade Dumnezeufl lublreade oameni
lubireatrupeascE. . 41 Sexualitateaprematuri - cauza degeneredluaui neam - prol
lon I alal 98
Fructuloprilestesexualizarea prematur;prinmasturbare
impdriliacoPiilor De la fiuLlulopfltla senltmentut vtnovaltel
98
99
43 Cauzasexualitatir prematu@ Sia cuMet este ldcomta
imp6r6lla coplilor . . penteculut9t lipsaeducaltel
S - a su p ir a tl i s us.... 4 1m
45 Ponretul lurOnan$ra urmagrlor tul 1A
Copllinlelepli5i inleleplifire lbus Cum sA lupt6mcu stthiasexuala?
DesprecopiiilePadati 4 105
48 Pentruc|nedorescfemeilesd aratetmpecabit? 111
Pribegiacopilului Un rdzbor"nevdzut"ce poateduce la disparitianeamului
50 '112
Desorc eredllate Chelare ta dreaptacredtnla
Exsteminaintede a ne uz in pSntece 50 113
Platapecatuluiin norgi in copiiinoski . 50
52 Bibliognfie
Truosi suflet- Pu.ificareSiisp5gire_ Ereditate9i destln 123
Pierefamllia,pierdreplil,plereneamul 54
Cum evitamsemantaneghineiincempulereditatii? 54
126 t27
pubticatiaOrMoxa
Poruncalubirii
"Poruncinou6ve dauvoue:seve it]biliunutpeattut(toan13,34)
.N-am!€nit s!
stric Legeao sa o ptinesc,(Mt 5, 17)
rubireaaproapetuiepliniEa Legii(Rom.13. g-10)

Egtibolnav?Egtisingur?Egtiserac?Ai problememari?Ti+ frice?
Egti deznddajduit? Egti sub ispit5sau sub patime?Sau poateegti
necredincios?! Sauai mariindoieli?lnseamndcd ai nevoiede pace.de
indrumaG,de iubire,de rugdciune. ExistZt
Cinevacareitipoatedatoate
acesteaFi Careasteapt de mult sd-ideschiziu9a inimiitate.Citegte
"Porunca lubiii" 9i veivedeac.elmperetEtuiDumnezeu incepetn tnima
ta. Veiinvatacumsa-tilnvinginecazudte, cumsd le daitoateln gnjatui
Hristos,caci Hristosnu obosegteaju€ndu-ne(1 petru5,7) VeifnvSta
sensutvietlin Hristos.AlegeBtnele.AlegeAdev5rul. AlegeViata.
Pentruabonamente sunatila ielefon068.219357.

Ceti aperutela EdituraAgaton
Tiner€4e,ldeal, Biserlct. lntreberibqicduehileomutuiafatfntro tume
in crizaspirituald
qi rSspunsurile plinede inletepciune,
responsabititate9i
dragosb pnmitede !a ierafii, bologi Sjduhovnici- ASCORSib/u;
Ugif. pocefnFi - meditaliiduhovnic€qti la vremeaTriodutui- Arhim.
Pefroriu Tdnase(SchitutPodromu- Sf. MunteAthos)j
Rugiciunealuilbus. tjnireamintiicuinima9ia omuluicuDumnezeu.
-lndrumdtor
duhovnicesc- lotod. Paaschiv Aeopa,Ahim. MinaDobzeu.
Ridicareacisebrioi lainA4imeade Taint.lndrumltorduhovnicesc
- Peintele ArsonieBoca.

EdituraAgatona Asociatiei
Pentrutsihasm,O.p 1, C.p 10.cod23OO
Fdgdrag, jud. BraSov; tet. 0268.2.19357; e-mail:
edituraagaton@hotmail.com

Tipdnth MULTIPRTNT
S.A.- tagi

t28