UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA
(CURS ANUL II)

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA
ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg DEFINITIE – Este un complex de discipline care studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul) OM ← CASA → NATURA POPULATIE ← ASEZAREA → TERITORIU ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut - exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina) LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC 1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic - urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic) - urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale - eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri → forma fizica - cadru fix - spatii amenajate ORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile) FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect -2– FORMA STATICA – forma stabila FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite

ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie) VALORILE ORASULUI a b c studiu → VALOARE DE PATRIMONIU

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii. - concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane - o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967) - primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in: - Italia anii `60 (tipologia constructiei individualitatea orasului) - Gregotti - Samona - Muratori - Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

-3– Krier – mesajul istoric al cadrului urban Crotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio cultural

CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila, necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva. Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras, la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia.

TIP SI TIPOLOGIE
TIPOLOGIA - a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane - este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra, clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate) PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului - ex. Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema - este esenta la nivelul unui obiect, fenomen - ex. Planul hippodamic TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila, depinde de natiune, de obiceiuri, de starea economica - contine elemente de interpretare si genereaza un tip real

NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL CADRULUI FIZIC AL ORASULUI
1. Tipuri arhitecturale (constructi) 2. Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire, parcela, strada) 3. Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana 4. Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban)

Criterii: 1. Topologic 2. Tipologic 3. Expresia concreta

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA

-4– 1. Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei 2. Tipologic – se refera la configurarea casei (forma) 3. Expresia concreta – stilul, arhitectura, materialele CONSTRUCTIA

Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban: 1. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie) 2. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura, parcela si strada 3. Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente – dotari, configurarea limitelor etc.) 4. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract) Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la: - configurare (geometrie) - marimi Cladirile pot fi: 1. De tip patrat 2. De tip dreptunghiular 3. In forma de L 4. In forma de U 5. Cu curte interioara 6. De forma neregulata PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui, de directionare, semnal urban, te orienteaza in spatiu BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona LAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran) IN FORMA DE L, IN FORMA DE U, CU CURTE INTERIOARA – forme compuse - creeaza spatii adapostite, protejate, personificate TIPOLOGIA FATADELOR - lungeste imaginea - domestica

-5- fatada monumentala

- fatada impuscata

- portal - prelucrata nobil ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA

- in doua ape

- in patru ape CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice, din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla, cocosii de pe acoperis - arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente) ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII - balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux) TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia transformare clasica → transformare specifica

ARHITECTURA ROMANEASCA - evolutia locuintei in Sudul tarii 1.

– locuinta minimala (o camera) -6-

– sala

– prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip – modul de trai al unui nivel scazut economic 2. LOCUINTA BURGHEZA a.

– cladire cu marchiza (scoica) b.

c.

– palazzetto folosite ca primarii

-73. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA)

– patru fatade 4. SISTEMUL ARDELENESC

– mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns - casele fac front la strada - case cu doua calcane DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT 2. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA 3. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE

-81. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT

2. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA

CONSECINTE: - pozitia acceselor - conturarea spatiului strazii

-93. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE

- pune constructia existenta in evidenta

RELATIA CU PARCELA/ LOTUL - modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar - o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj)

- asezare monumentala (clasica)

- 10 -

- stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul)

- asezare mai libera (peisagista, fantezista, pitoreasca)

- nehotarare, incultura POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC

- 11 -

- biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit), biserica armonizeaza bine, scoate din monotonie un anumit tesut - case singulare (palat de justitie, palat, mari banci)

A – durabilitatea cladirii (structura beton armat) B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie, plansee de lemn, zidarie portanta C – constructii de paianta, foarte slabe ca durabilitate D – constructii improvizate/ provizorii S – cladire care are subsol (poate fi si 2S) 2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna) 650 – arie desfasurata de constructie 10 – numar de familii 34 – numar de persoane 16 - numar postal S 354 – statutul de proprietate (de Stat) P – particulara M – mixta 354 – suprafata lotului - 12 -

MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI)

- 13 -

TRONSON – bucata aferenta unei scari

2,3 – tronsoane de camp (de mijloc) 1,4 – tronsoane de capat 1 – apare de obicei calcan 4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti TIPURI DE SECTIUNI

- sectiune cu 2 la scara AVANTAJ: - are dubla orientare - poate sa stea oricum fata de punctele cardinale

- sectiune cu 3 la scara - bloc cu un confort mai scazut

- sectiune cu 4 la scara - apartamente monoorientate - 14 POZITIA ACCESELOR

- acces principal si acces de serviciu - accesul principal trebuie sa fie la strada principala Criteriul topologic sau de distributie - parcela - strada - constructie - teren

Criteriu de geometrie

- marime - forma - forma volumului Criteriul de infatisare reala - materiale - acoperisuri - cosuri Analiza tehnica - topografie - distante Cladiri in context - context prezent (strada, dimensionare, accent, spatiu public, teren) - context istoric – modul de evolutie, mesaj cultural - context de tesut – case insiruite – lipite - tesut aglomerat ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1. Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.

- 15 2. Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna, un anumit parametru comun (Ex. acces carosabil comun)

Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic) Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului. IERARHIZAREA STRAZII:

a. Acces in interiorul gruparii

- la nivelul acesta spatiu linistit, de intalniri, spatiul verde este in exterior b. Accese in afara

- spatiul verde in interior (introvertit) - 16 -

- gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica - exista dezavantajul unor vecinatati

TIPOLOGIA Tipologia teoretica Tipologia completa (reala) 1. Tipologia teoretica de asociere a constructiilor - dispunem constructiile: - individual - cuplat - insiruit

- 17 Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice)

1. 2. 3. 4. 5.

Insulara (individuala) Directionata (lineara) Alveolara (semiincinta) Incinta Mixt

- gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza:

- lot individual – 16m (la strada) - lot cuplat – 12m (la strada) - la lot cuplat canalizarile, instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs, cota parte de plata => mai ieftin GRUPAREA DE TIP FUNDATURA

- 18 -

4. RELATIA GRUPARE – STRADA

Locuinta insiruita este de tip duplex, frontul la strada este mic (8m). - este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2,5m => rezolvarea coltului

- 19 -

Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea. VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte, doua entitati, doua case, doua grupari care se afla intr-o anumita relatie 1. conlucrare <=> armonie 2. subordonare 3. simbioza 4. continuitate pe un anumit parametru (inaltime, fatada) 5. indiferenta 6. incomodare 7. de excludere PALIERE DE ANALIZA 1. planul functional 2. planul estetic 3. planul climatic 4. planul tehnic, de regulament Vecinatatea are doua mesaje: 1. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul) Din punct de vedere estetic:

- 20 -

PARAMETRII Parametrii urbani - alinierea loturilor - aliniamentul cladirilor

- 21 -

GRUPAREA CLADIRILOR

- grupare in jurul unui element urban

- 22 -

METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE, DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT

PASI CE TREBUIE URMATI 1. delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate, problema acceselor) 2. analiza de mediu 3. cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament, inaltimea maxima, procentul de ocupare la sol, functiuni admise etc.) 4. definirea unei arii abstracte de construivitate POSIBILITATI DE ORGANIZARE

- 23 -

PARCELA – PARCELAR element singular sistem

PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia, cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul, numit parcela. parcela – parcelar lot – lotizare - lotul se refera mai ales la folosinta (agricol, urban etc.) - parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata, mixta sau de stat) Sistemul parcelar - sugereaza tipul de proprietate - sugereaza apartenenta la un loc - sugereaza tipul de locuire - 24 - sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine - sugereaza cultura

- sugereaza nivelul de bogatie BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN) MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI 1. de provenienta istorica

2. parcela proiectata - partea geometrica (forma, cantitate, dimensiuni) forma

- 25 -

TOPOLOGIA PARCELEI - legatura cu strada

- legatura cu natura

- relatia cu casa

- 26 SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE

- se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare

- cotirea si descifrarea limitelor (contur) - limite clare (circulatii, elemente naturale (padure, curs de apa, lac), alt tip de lot)

- 27 -

SFARSIT

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful