Chestionar Burn

Chestionar de evaluare a sindromului burnout (epuizării profesionale

)
1. Motivaţia conceperii instrumentului Frecvenţa fenomenului burnout în organizaţiile moderne, cât şi consecinţele foarte severe atât pentru individ (tulburări ale sănătăţii fizice şi psihice), cât şi pentru organizaţie (scăderea productivităţii, absenteismul, fluctuaţia mare, accidentele) justifică atenţia acordată acestui fenomen în ultimii ani atât la nivel ştiinţific, cât şi al simţului comun. Considerat a fi o importantă problemă socială şi individuală (Maslach,1993), acest fenomen necesită, pe lângă abordarea teoretică, şi cercetări practice în vederea prevenirii sau reducerii frecvenţei şi intensităţii acestui sindrom. 2. Repere teoretice Definiţie: Burnout – o stare de tensiune (strain) extremă şi specifică, ce apare datorită stresului ocupaţional de durată, cu manifestări negative în plan psihologic, psihofiziologic şi comportamental (Greenberg, 1998). Până în prezent au fost elaborate numeroase modele explicative pentru fenomenul de burnout. Burke şi Richardsen (1993) le-au clasificat în 3 modele distincte. Prima definiţie, oferită de Freudenberger şi Richelson (1980) prezintă acest fenomen în termeni de oboseală cronică, depresie, frustrare. Acest model unidimensional încorporează elemente ce ţin doar de extenuarea emoţională, confundând termenul de burnout cu cel de depresie şi oboseală cronică. Cercetătorii olandezi, Burke şi Richardsen (1993) propun un model bidimensional pentru explicarea fenomenului de burnout, acesta având următoarele componente: extenuare emoţională şi depersonalizare. Unul dintre cele mai cunoscute modele este cel elaborat de Maslach şi Jackson (1981). Conform acestei abordări sindromul burnout este explicat prin următoarele dimensiuni: Extenuarea emoţională – irosire a energiei emoţionale şi perceperea inadecvării emoţiilor proprii cu situaţia creată. Este dimensiunea de bază, ce se manifestă printr-un tonus emoţional scăzut, indiferenţă sau suprasaturare emoţională. Depersonalizarea – se referă la dereglarea relaţiilor cu ceilalţi. Se poate manifesta fie prin dependenţa de cei din jur, fie prin negativism şi atitudine cinică. Reducerea realizărilor personale – se poate manifesta fie prin tendinţa de autoapreciere negativă a capacităţilor, realizărilor, succesului profesional, fie prin

În ultima perioadă am devenit mai dur în relaţiile cu colegii. 2 . Ca modalitate de răspuns am utilizat o scală Likert în 5 trepte. 5 – foarte frecvent. Mă simt secătuit emoţional. 6. 8. reducerea realizărilor personale (10 itemi). Operaţionalizarea şi construirea instrumentului În baza teoriei lui Maslach şi Jackson am construit un chestionar pentru a măsura nivelul de epuizare profesională în cadrul profesiilor de tip om – om. 4 . 10.limitarea propriilor posibilităţi. 3 – uneori. 4 – frecvent. 3 . 5 . 3.uneori. Vă rugăm să răspundeţi la ele alegând una din variantele de răspuns. 5. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi încercuiţi cifra ce indică cât de frecvent aveţi stările descrise mai jos: 1 . 1. subiecţii fiind „obligaţi” să fie atenţi la formularea lor (nevoia individului de consecvenţă). individul se percepe incompetent profesional şi incapabil de a-şi atinge scopurile propuse. cum urmează: 1 – foarte rar. Am perioade în care mă simt depăşit de situaţie. Mă simt plin de energie şi entuziasm. Am o stare de deprimare şi apatie. 9. depersonalizare (6 itemi). Pot găsi soluţia corectă în situaţii conflictuale. Nimic nu se întâmplă după cum îmi doresc. cea care se potriveşte cel mai bine cu starea dumneavoastră actuală. Comunic cu unii colegi cum aş comunica cu nişte obiecte. 11. 3.rar. obligaţii faţă de ceilalţi. subordonaţii. Mă simt obosit când mă trezesc dimineaţa şi trebuie să merg la serviciu. 4. am intercalat în chestionar itemi care se cotează invers. Chestionarul conţine 25 itemi şi este structurat pe 3 dimensiuni: extenuare emoţională (9 itemi). Spre sfârşitul programului de lucru mă simt ca o lămâie stoarsă. 2. 7.frecvent. Chestionar Următoarele afirmaţii se referă la locul dumneavoastră de muncă. În consecinţă. Pentru a contracara efectele unei eventuale monotonii în acordarea răspunsurilor. Pot influenţa pozitiv produvtivitatea muncii subordonaţilor şi colegilor mei.foarte frecvent.foarte rar. 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 . Avantajul acestei scale constă în faptul că permite o mai mare varietate de răspunsuri şi în acest fel se diminuiază riscul de a obţine de la majoritatea subiecţilor acelaşi răspuns. 2 – rar.

16. 24. Simt indiferenţă pentru lucruri faţă de care manifestam interes mai înainte. 19. 18. 13. 4=2puncte. 15. 3. Oamenii cu care lucrez sunt persoane neinteresante şi plictisitoare. 24. Pot crea uşor o atmosferă binevoitoare şi de cooperare într-un grup. al cărui scor se calculează urmând o regulă prestabilită. 23. Devin încordat şi tulburat când mă gândesc la preocupările mele actuale. 2. 9. . Am multe planuri de viitor şi cred în realizarea acestora. 10. Mă simt ca unul care a dat faliment. 11. 1970). 21. 2=4 puncte. 23. 16. Mă simt la limita puterilor. 20. Vreau să mă izolez de toţi şi să mă odihnesc. Comunic uşor cu oamenii indiferent de statutul social şi caracterul lor. 21. 22. 22. 5=1 punct). Reuşesc să fac multe lucruri. 17. Cheia – fiecărei dimensiuni îi corespund următorii itemi: Extenuarea emoţională – 1. colegi ai mei. Depersonalizarea – 5. 13. 7. 18. aceste este un test normativ – interpretează un scor individual prin comparaţie cu scorurile obţinute de un eşantion reprezentaiv (Albu M. Uneori îmi este indiferent de ceea ce se întâmplă cu subalterni. Eu cre că multe voi reuşi încă să obţin în viaţă. 17. 19. 14. simplă.12. Itemii subliniaţi se cotează invers (1=5 puncte. 12. Subordonaţii şi colegii pun pe umerii mei povara problemelor şi îndatoririlor lor. 20. 8. Cotarea şi interpretarea instrumentului După modul de stabilire a cotei este un test obiectiv. care cere o judecată redusă (English. 1998). Am deziluzii profesionale. 14. 25. 3=3 puncte. 25. English. 6. Reducerea realizărilor personale – 4.. 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 4. 15. După modul în care se interpretează scorurile.

Editura Clusium. 5. neavând limite de vârstă şi vechime în muncă. Utilizarea instrumentului Acest chestionar poate fi utilizat pentru evaluarea nivelului epuizării profesionale în profesiile de tip om – om. (1980). Stress. C. (1984).(2001). care se raportează la etalonul din tabelul 1.75 Nivel înalt 28 – 45 19 – 30 31 -50 76 – 125 Împărţirea itemilor pe dimensiuni permite stabilirea atât a scorului total. & Folkman. M. . Cluj-Napoca. Profesional burnout in human service organization. cât şi a unor scoruri parţiale.. Aplicarea nu presupune limită de timp. research and aplication. (1998). Cherniss. New York..Se calculează suma punctelor pentru fiecare dimensiune. cu grave consecinţe la nivel individual şi organizaţional. Bucureşti.. S. (1981).). Zlate. Tabelul 1. I. (1993). Utilitatea lui constă în identificarea acestui sindrom în fazele de început. indiferent de valoarea sa. Bibliografie selectivă Albu. London. obţinându-se câte un scor. Springer. Interpretarea se face global şi / sau pe dimensiuni. trebuie interpretat în corelaţie cu scorurile la celelalte dimensiuni.30 personale Scor total 25 -50 51 . Editura Sincron. Editura Didactică şi Pedagogică. Nivelele epuizării profesionale pe dimensiuni Dimensiunea Nivel scăzut Nivel mediu Extenuare emoţională 9 – 18 19 -27 Depersonalizare 6 – 12 13 -18 Reducerea realizărilor 10 -20 21 .L. New Delhi. Cooper C. prevenind dezvoltarea lui până la faza de criză. New York Radu. R.. Organizational stress: a review and critique of theory. Construirea şi utilizarea testelor psihologice. Poate fi aplicat individual sau în grup. Lazarus. (coord. Psihologia muncii – Relaţii interumane. Metodologie psihologică şi analiza datelor. Scorul la una dintre dimensiuni. M. Clul-Napoca.Praeger. appraisaland coping.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI MASTERUL DE PSIHOLOGIE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI ECONOMICĂ CHESTIONAR DE EVALUARE A SINDROMULUI BURNOUT (proiect de psihodiagnoză organizaţională) Realizat de Viorica Mazuru master. anul II Bucureşti 2004 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful