JUTETUL ALBA Istorie

Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb.

În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) și colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roșia Montană) și Brucla (Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar întemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală și politică a regiunii.

Printre marile evenimente politice din istoria orașului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum și execuția în 1784 a țărănești Horia și Cloșca (cel de-al treilea lider, Crișan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revoluționară a lui Avram Iancu (1848) și, în 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunări Naționale”, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Dintre principalele evenimente culturale românești, în 1597 înființarea tipografiei domnești ortodoxe, și publicarea „Noului Testament de la Bălgrad”, iar în 1699 primul Abecedar. Politică

Până pe 2 aprilie 2008 prefect al județului a fost Cosmin Covaciu. Așezare

Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Județul Alba este tranversat de magistrala 300 București .167 hectare (2. Valea Mureșului. Capitala județului. precum și resurse de gaze naturale. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria. argint).Brașov . Munții Apuseni se află în vest și nord-vest. fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru. cu județul Vâlcea la sud. legume și fructe) și viticulturii.Războieni . dar și de calea ferată Războieni .000 locuitori. Sebeș. Infrastructura Căi rutiere Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene.000 de locuitori.Județul. Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor. este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri altitudine). are 416. exploatării forestiere. si are o populație de 69.Blaj .Târgu Mureș . Căi feroviare Acest județ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Brașov și Județul Arad care pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot este parte din coridorul IV European. situat în partea centrală a României.Deda și Alba Iulia . Munții Sebeșului se află în sudul județului. Alba Iulia. Se învecinează cu județul Cluj la nord. cu județul Bihor și județul Arad la vest. Arieș. cu afluenții săi.6% din suprafața României).Oradea. iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est. respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României și nord vestul țări și E68 (DN7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. îndeosebi agriculturii (cereale. a așezărilor omenești. cu o suprafață de 624. plumb. zinc) și metale prețioase (aur. încă din trecutul îndepărtat. la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș. Relief . cu județul Hunedoara la sud-vest.Cluj .Zlatna. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni. iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite. Solul fertil al regiunii a determinat apariția.

Cugirul etc. precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Cricăul. Munții Șureanu. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).deal și munte. Aiud. Sebeșul. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. În vest Valea Sebeșului. depresiunile montane Zlatna. Ampoiul. Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor. Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor. în nord-vest Munții Bihorului. iar la vest de Munții Apuseni. Munții Parâng. Câmpeni. și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia. Turda. și o parte mică din Munții Cindrel. Secașul.Predomină regiunile înalte de podiș. străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud. în est cu Munții Metaliferi (M. Orăștie. Pianul. Valea Teiului. . iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică). Abrud. Vintul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic. Munții Șureanu. Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul. Podișul Târnavelor*1+. Galda. Geoagiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful