UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE

STUDENT:

ȘIPOȘ A. RAREȘ
An I, A.P. 2013

pe un mandat de 4 ani. Convocat de Presedintele Romaniei. care trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri. justificand bicameralismul. Camera Deputatilor si Senatul au prerogative egale. Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie de validare. egal.PARLAMENTUL ROMÂNIEI Parlamentul României este organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a României. Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament. alcatuite din cel mai varstic parlamentar si 4 secretari. cuprinzand Camera Deputatilor si Senatul. Parlamentul este bicameral. secret si liber consimtit. Camerele isi organizeaza birouri. cu exceptia numirii numai de catre Senat a Avocatului Poporului. pe baza votului universal. Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala. Camerele se pronunta printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propusi pentru validare si prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus sa i se invalideze mandatul. Organizarea interna a Parlamentului este stabilita prin regulament propriu. acestea alegandu-si birouri de varsta. in cel mult 20 de zile de la alegeri. Parlamentul isi desfasoara primele activitati separat in fiecare Camera. fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. comisii care isi desfasoara activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate. respectiv senatori. Pentru indeplinirea atributiilor lor. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majoritatii 2 . stabiliti din randul celor mai tineri deputati. direct.In vederea validarii mandatelor parlamentarilor.

fiind constituite din cel putin 5 senatori sau 10 deputati. de un cabinet si de 1-5 experti. asigurandu-se in acest mod independenta Parlamentului. adica perioada de timp din cadrul unui an calendaristic in care isi desfasoara activitatea in mod continuu. Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate.Spre deosebire de Guvern. prezinta amendamente. iar cea de a doua in septembrie-decembrie. in primele 4-5 zile ale saptamanii. la propunerea Biroului permanent. Legislatura. beneficiaza de un sef. 3 . prin dizolvarea acestuia. prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi. pe comisii si grupuri parlamentare. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani.Potrivit regulamentelor proprii. Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in reuniune plenara in scopul dezbaterii ordinii de zi. Incetarea mandatului Parlamentului poate avea loc si inainte de termenul de 4 ani. Convocarea Camerelor in sesiuni ordinare se face numai de catre presedintii acestora. participa la alcatuirea comisiilor de mediere. se pot tine sedinte si in alte zile. fiecare Camera isi desfasoara activitatea separat in plen. care se numesc sesiuni. Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului.In afara sedintelor ordinare din aceste zile. in 2 sesiuni ordinare pe an. 89 din Constitutie. fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua Camere. isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare. care au fost alesi pe listele aceluiasi partid. Ele urmaresc formarea organelor de lucru si desfasurarea activitatii fiecarei Camere. Grupurile parlamentare se pot organiza separat pentru fiecare Camera in parte. putand fi totusi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa. sesiunea si sedinta reprezinta perioade distincte de timp in care Parlamentul isi desfasoara activitatea. care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt. In general. Alegerile pentru Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea celor doua Camere. Mandatul Parlamentului Romaniei inceteaza in in mod colectiv la implinirea acestui termen de 4 ani. platiti din bugetul Camerei. Acestea sunt institutionalizate. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc separat. grupurile parlamentare au urmatoarele competente: • • • • • • • fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei Deputatilor si cea de Presedinte al Senatului. in conditiile art. Prima sesiune ordinara are loc in perioada februarieiunie.parlamentarilor prezenti.

care este aplicat de presedinte la prima abatere. aplicat. promulgată de Carol I. forul legislativ a cunoscut un evident proces de modernizare. cu mijloace auto. un an mai târziu. adoptat din iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. cazare gratuita pentru cei care nu domiciliaza in Capitala. Regulamentul organic .Moldova - Convenţia de la Paris din 1858 şi. prin plebiscit. diurna pe perioadele in care participa la lucrarile Camere. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române. chemarea la ordine. navale si aeriene interne. decontarea cheltuielilor de posta si telecomunicatii interne facute pentru activitati legate de exercitarea mandatului. iar prin Constituţia din 1866. Masurile disciplinare care pot fi luate impotriva parlamentarilor in cazul in care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac parte sunt: • • avertismentul. şi în Moldova. a fost adoptat un act cu caracter constituţional denumit Regulamentul organic. au perfecţionat şi lărgit principiul reprezentării naţiunii. în 1864. s-au pus bazele moderne ale forului legislativ ca 4 . Sub regimul politic instituit de Convenţia de la Paris. Scurt istoric al instituţiei parlamentare 1831 – început de drum Istoria parlamentară în România începe cu anul 1831 când.Ţara Românească - Regulamentul organic . în Ţara Românescă. adresata celor care nesocotesc avertismentul continuand sa se abata de la regulament sau celor care chiar de la prima abatere incalca in mod grav precederile regulamentului. in plen sau in comisii. transport gratuit pe caile ferate. Statutul Dezvoltător al Convenţiei (care a introdus reprezentarea bicamerală).Parlamentarii primesc o indemnizatie lunara stabilita prin lege. mai ales.

regele Carol al II-lea. Sub cupola Parlamentului României s-a dat citire. subordonat total puterii comuniste. lipsit de principalele sale atribuţii. organism formal. În deceniul atât de frământat al tranziţiei postcomuniste. care a funcţionat în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. în 1920. actele de unire a Provinciilor istorice româneşti cu Ţara. 29 februarie 1860 Procesul istoric de formare a Parlamentului României în perioada modernă a dat un impuls puternic afirmării suveranităţii naţionale. În februarie 1938. Parlamentul a devenit un organ decorativ. sub presiunea forţelor sovietice şi comuniste. Prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie.a dezbătut şi adoptat un număr impresionant de legi şi acte normative. pe fondul unor puternice tensiuni politice. o dată cu instaurarea regimului de dictatură militară. prin Constituţia din 1948. în Marea Adunare Naţională. bazat pe alegeri libere şi pluralism politic. menite să reformeze pe baze democratice întreaga societate.împreună cu Senatul . În toamna anului 1940. pe respectarea drepturilor omului. Adunarea Deputaţilor. Declaraţiei de independenţă a ţării şi s-au ratificat. După 23 august 1944. România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. a impus un regim de monarhie autoritară. în 1859. activitatea Parlamentului a fost suspendată. Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ. care va fi transformată. Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic. Deschiderea Adunării elective de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Sub regimul dictaturii regale. aprobată prin referendum în 1991. pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. conducând mai târziu la Unirea celor două Principate. să confere garanţii pentru respectarea drepturilor 5 .Reprezentanţă Naţională. care a subminat rolul instituţiei parlamentare. Camera Deputaţilor . la 9 mai 1877. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituţie a ţării.

6 . Ea este însă şi trebuie să fie una din funcţiile oricărui parlament. declanşarea procedurii judiciare faţă de anumite persoane. Altfel spus. constituite ca atare. controlul. recrutarea personalului guvernamental şi a altor persoane care urmează să îndeplinească unele prerogative. punerea sub acuzare a Preşedintelui României. Parlamentul are o triplă misiune. determinarea cadrului general al politicii externe. legiferarea. Încercând o enumerare a funcţiilor exercitate de Parlamentul României.  controlul parlamentar. percheziţionării sau trimiterii în judecată a parlamentarului.  stabilirea direcţiilor principale ale activităţii social-economice. avizarea formării. sub motivul că “diplomaţia nu aparţine poporului”. Există şi puncte de vedere care consideră că ar fi suficient să se vorbească despre “rolul legislativ” al parlamentului şi despre “rolul său politic” (informarea şi angajarea răspunderii guvernului). să promoveze reforma şi privatizarea. Principale funcţii ale parlamentului sunt următoarele: reprezentarea. este de subliniat că el ratifică unele dintre tratatele internaţionale şi îşi constituie o comisie specială de politică externă cu semnificative atribuţii. controlul. Parlamentul îndeplineşte o funcţie de reprezentare: el este “organul reprezentativ suprem al poporului român”. pe care majoritatea covârşitoare a parlamentelor contemporane o îndeplinesc. aceste sunt următoarele:  funcţia legislativă constând în adoptarea legilor. Funcţia judiciară a Parlamentului este explicit dimensionată prin câteva prerogative: încuviinţarea reţinerii. a fost multă vreme rezervată în exclusivitate executivului. arestării. să consolideze instituţiile economice de piaţă şi ale statului de drept. numirea sau revocarea unor autorităţi statale. inerentă democraţiei: informarea. iar procedurile constituţionale sunt mijloacele tehnice. informarea. pentru înaltă trădare.  alegerea. solicitarea urmăririi penale a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. condiţii pentru integrarea României în structurile europene şi euroatlantice. Functiile Parlamentului in sistemul constitutional romanesc Funcţiile semnifică rolul parlamentului. Funcţia de direcţionare a politicii externe. Parlamentul este “purtătorul de cuvânt al Naţiunii”. pentru îndeplinirea rolului său. Pentru ilustrarea prerogativelor parlamentare în realizarea funcţiei de direcţionare a politicii externe.fundamentale ale omului. formarea. deliberarea.

sunt funcţii deliberative. prin vot. să exercite puterea poporului. conducerea în politica externă. nemijlocit. De aceea şi competenţa sa (împuternicirile) trebuie să răspundă necesităţii de a crea condiţiile exprimării voinţei poporului care l-a ales şi care-l reprezintă direct. Fiind ales direct de către cetăţeni. funcţiile parlamentului sunt funcţii de conducere.  organizarea şi funcţionarea proprie. Concluzia care trebuie reţinută în finalul acestor considerente este aceea că Parlamentul are şi trebuie să aibă un rol deosebit în sistemul statal. el reprezintă voinţa poporului şi are dreptul să exercite cele mai importante drepturi ale acestuia. a conducerii statale. 7 . Atribuţiile parlamentului sunt specifice înfăptuirii. la cel mai înalt nivel. Astfel.

note de curs.cdep. http://ro. http://www. Editura Hamangiu.com/stiinta/drept/Functiile-parlamentului 8 . Drept Constitutional.wikipedia. Cristian Ionescu. 2012 2. Bucuresti. http://www.1. Ghita Roxana.scritube. Drept constitutional . http://www. Restia.page?den=istorie1 6.ro/pls/dic/site. 2013 3.ro/ 4.org/wiki/Parlamentul_Romaniei 5.parlament.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful