Accesul la Internet şi furtul de proprietate intelectuală

București -2013-

2. Dezvoltarea internetului 2.1. Concluzii 4. Reglementări în cadrul Comunității Economice Europene 2.1. Accesul la internet 1.2.1. Reglementări internaționale în domeniul protecției dreptului de proprietate intelectuală 2.2. Reglementări la nivel mondial 2. Internetul – fenomen social 1. Cadrul legal al protecţiei dreptului de proprietate intelectuală în România 3.1. Furtul de proprietate intelectuală 2.1. Bibliografie 2 .Cuprins 1.

comparativ cu alte instituţii. Accesul la Internet 1. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate.fenomen social Internetul este un fenomen social bazat pe explozia informaţională din ultimul deceniu. astfel președintele Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency. Internetul este un mediu popular nu elitist. Informaţia pentru a ajunge de la sursă la solicitant poate călători prin diferite ţări cu jurisdicţii diferite. nonguvernamentale. poţi cumpăra aproape orice produs. distra (de la jocuri pentru orice vârstă sau audiţii de muzică clasică până la spectacole video la comandă).1. Internetul . se poate intra în dialog direct cu diferite persoane fizice sau juridice (inclusiv organizaţii guvernamentale. se pot transmite mesaje înlocuind serviciile poştale sau telefonice. În 1957. foruri proguvernamentale). utilizatorii săi pot să-l acceseze din orice loc de pe pământ. prin care tehnologia digitală permite transmiterea tuturor formelor de exprimare: prin text. îţi poţi face reclamă pentru produsele şi serviciile proprii. Acest fapt a declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii. 3 . Prin Internet se pot angaja agenţi secreţi. imagine. Internetul este reglementat juridic într-un mod nespecific. care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Internetul nu este monitorizat de o autoritate centrală care să impună anumite reguli de lucru stabilite central şi. El este afectat de legislaţia şi reglementările care se aplică în cadrul diferitelor jurisdicţii din lume. Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele d ouă mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. Dezvoltarea sa tehnică a fost ghidată de protocoale stabilite prin procese de decizie ale unor grupuri ca Internet Engineering Task Force (IETF) şi Internet Assigned Numbers Authority (IANA). URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Internetul este multijurisdicţional. dar şi asupra evenimentelor mondene sau politice). el s-a dezvoltat într-o manieră spontană şi autohtonă. ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”. sunet. prin intermediul căruia te poţi informa (inclusiv asupra timpului probabil sau asupra ultimelor ştiri sportive. instrui (la diferite nivele).1. În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale.

Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. se face prin sistemul de nume de domeniu (Domain Name System DNS) care este o formă agreabilă de exprimare a unei adrese Internet stabilite pentru a desemna localizarea utilizatorului unui 4 . Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments).În 1959 John McCarthy. Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică). Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". profesor la Universitatea Stanford. găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). fiecare pachet conține informații referitore la destinatar. astfel încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. Ca și la poșta clasică. 1. utilizatorii săi pot să-l acceseze din orice loc de pe pământ. pentru a transmite informația. Marea schimbare a început în 1989. numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). în 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA). În forma sa finală. denumite pachete. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor. creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web. La destinație întreaga informație este reasamblată. University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Internetul este multijurisdicţional. Dezvoltarea internetului Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. University of California din Santa Ana. prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. în timpul navigării prin reţea. Informaţia pentru a ajunge de la sursă la solicitant poate călători prin diferite ţări cu jurisdicţii diferite. În 1969 S. aceasta este mărunțită în porțiuni mici. Identificarea unui utilizator Internet. acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol). al cărui nume va fi asociat cu inteligența artificială.2. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. Astfel.

ca realizarea mai multor interese diferite. care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important mediu de afaceri. dar şi pentru identificarea activităţii economice sau a produselor comercializate.calculator şi care presupune două componente: un nume de domeniu şi numărul său corespunzător de Protocol Internet. Mai mult decât atât. manifestate în multe părţi ale lumii. spre deosebire de principiul teritorialităţii punerii în aplicare a drepturilor de proprietate industrială. El furnizează adresa unui calculator conectat şi de aceea a căpătat o existenţă suplimentară ca identificator de persoane sau de afaceri şi a obţinut şi o semnificaţie ulterioară. Principala provocare lansată de reţeaua informaţională globală la adresa proprietăţii intelectuale este acea că. existent înainte de constituirea reţelei Internet şi protejat prin dreptul de proprietate industrială. ceea ce a făcut ca acest nume să fie conectat cu numele mărcii de produs sau de serviciu.comerțul electronic. simultan. la informație: e-learning. Reclamele comerciale care apar acum în mass media includ şi un nume de domeniu. informaţia care circulă pe reţeaua INTERNET este accesibilă imediat. în orice 5 . Caracterul multifuncţional şi multijurisdicţional al Internetului presupune. după ce a intrat în conflict cu sistemul de identificare a firmelor. alături de celelalte elemente de identificare. prin care furnizorii de mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul. Numele de domeniu a fost constituit pentru a realiza o funcţie tehnică într-o manieră foarte convenabilă utilizatorilor de Internet. Aceste trăsături specifice ale Internetului au determinat apariţia unor consecinţe specifice în ceea ce priveşte politica operării pe Internet.a. inevitabil. ca aplicație a Internetului a apărut întreaga branșă numită e-commerce . Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și mijlocii. de domeniu şi numerele IP corespunzătoare care pot fi adresate pentru a putea dirija solicitările pentru a conecta calculatoarele prin Internet. audio-learning cu ajutorul audiobooks ș. să se poată face numai prin formularea unor politici specifice. Odată cu dezvoltarea activităţilor comerciale prin Internet numele de domeniu a devenit o parte a standardului de comunicare folosit de întreprinzător pentru autoidentificare. Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea de a avea acces ins tantaneu. online. Baze de date distribuite conţin liste de nume.

de comerţ sau de serviciu. fiecare dintre obiectele de protecţie a proprietăţii intelectuale. altfel spus. pozitiv şi nuanţat. accesul ilicit şi transmiterea opere literare artistice. ne îmbogăţesc orizontul şi contribuie la fundamentul cultural al personalităţii umane. într-un monopol de exploatare limitat în timp. a condus la apariţia a numeroase probleme. reprezintă repere esenţiale ale cunoaşterii. conţin. transmit şi protejează informaţii. inclusiv prin Internet. Informaţia care aparţine unui deţinător legal sau care este informaţie confidenţială. care transmit informaţii. În cazul particular al lucrului în reţelele interactive. asociate cu cele referitoare la denumirile de domeniu Internet. prin creaţiile literare sau prin interpretările artistice. de regulă.loc din lume. de software. OMPI a dezvoltat un proces internaţional de elaborare de recomandări privind problemele de proprietate intelectuală. Recomandările elaborate vor fi puse la dispoziţia noii organizaţii „Corporaţia Internet pentru desemnarea de nume şi numere” (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers – ICANN) care a fost formată pentru administrarea sistemului de nume şi domenii. fără consimţământul explicit sau implicit de a beneficia de uzufructul unei creaţii intelectuale. soluţionări care au impus abordări la intersecţia între un mediu global conceput să răspundă mai multor aspecte – Internetul . Protecţia se realizează prin legi speciale şi se materializează în drepturi exclusive sau. poate interfera în mod diferit cu proprietatea intelectuală sau se poate înscrie protecţiei drepturilor în legătură cu aceasta. Informaţiile care aparţin domeniului public au fost puse la dispoziţia publicului prin tipărire.cu un sistem proiectat pentru o lume fizică teritorială. Una din cele mai grave încălcări ale dreptului de proprietate prin comerţ electronic este pirateria digitală care a îmbrăcat trei forme tipice de manifestare: copierea. Situaţia conflictuală apărută între numele de domeniu şi numele comercial sau marca de fabrică. Practic. Informaţii de excepţie prin încărcătura lor emoţională sau prin efectele de mare întindere (chiar şi terapeutice) sunt materializate şi transmise. Toate aceste creaţii artistice. imprimare sau prin alte mijloace (inclusiv electronice). ajutându-ne să decelăm şi să cântărim. de creaţii tehnice. unele dintre acestea necesitând soluţionări politice. sunt protejate prin dreptul de proprietate intelectuală. realitatea înconjurătoare şi ele. incluzând şi soluţionarea disputelor create de acestea. oricare din cele trei forme anterioare se exprimă prin accesul on-line. prin operele de artă. în funcţie de categoria căreia îi aparţine. nu mai posedă nici-o protecţie 6 .

În comunism nu exista aşa ceva (drepturi de autor). Informaţia confidenţială are. practic este vorba de un monopol de exploatare limitat în timp şi în spaţiu. Acestei categorii de informaţii îi aparţin şi informaţiile care au fost conţinute într-un document de protecţie a dreptului de proprietate intelectuală cu termenul de valabilitate expirat. De ce a prins această practică? Există o mulţime de explicaţii care mai de care mai fanteziste. criptare etc. Tineretul care navighează pe Internet obişnuieşte să îşi atribuie materiale (articole. La noi există şi site-uri de referate pe diverse subiecte în care. documente. care se va bucura de o anumită exclusivitate. Informaţiile care aparţin unui deţinător legal pot fi accesibile pe Internet. la fel.). aparţin domeniului public. constituie şi ţinta 2. militară sau politică) şi nu poate fi accesată prin Internet decât de către cel care o deţine sau îi este transmisă. de regulă. tinerii plasează materiale "împrumutate" fără consimţămîntul autorilor. Tinerii sunt îndemnaţi să arhiveze totul pe Internet şi să ofere acces şi altora la materialele stocate. în condiţii bine determinate. iniţiată mai precis de americani. înrudit. dar nu pot fi utilizate decât cu acordul prealabil al deţinătorului legal. Societatea omenească în ansamblul ei îşi bazează existenţa şi evoluţia pe schimbul permanent de informaţii. Cert este că avem de-a face cu un talaz de nestăvilit al încălcării sistematice a proprietăţii intelectuale.legală şi pot fi accesate liber pe Internet. La acest fenomen contribuie din plin moda occidentală. în majoritate. în baza dispoziţiilor legilor speciale. inclusiv prin Internet. în mai mică măsură aparţin unui deţinător legal şi într-o măsură foarte mică sunt informaţii confidenţiale. încălcînd dreptul proprietăţii intelectuale. Azi asistăm însă la un alt fenomen. recunoscut şi garantat. Acest tip de informaţie face obiectul unui regim special de protecţie în scopul menţinerii caracterului confidenţial (parolare. care are o explicaţie psihologică aparte. Un astfel de caz de furt proprietate intelectualǎ este cel de la Oradea unde trei asociați ai unei firme de soft sunt acuzați 7 . fişiere) în mod abuziv. dar nici în epoca anterioară nu se punea accent pe acest aspect. prin practica de file sharing. Furtul de proprietate intelectuală Românii nu au respectat niciodată proprietatea intelectuală. care. e drept. dar atacurilor spărgătorilor de coduri. o valoare deosebită (economică. şi nu poate fi făcută publică.

de spargere a protecţiei unor site-uri. în cazul practicii de hacking. Bihor au finalizat dosarul împotriva lui J. Valoarea prejudiciului cu care societatea din Oradea se considera a fi pǎgubitǎ se ridicǎ la suma de 14 miliarde lei vechi. sau nu există deloc. Ofițerii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I. (44 de ani) si K. ambii din Oradea. fiind acuzați de "realizarea în scopuri comerciale de mǎrfuri pirat și reproducerea neautorizatǎ pe sisteme de calcul a programelor de calculator”.cǎ au piratat un program de calculator și l-au modificat ulterior pentru a-l vinde. din Cluj Napoca. Z. Pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru piraterie informaticǎ este închisoare de la 3 la 5 ani. Ei l-au adaptat și tradus în limba românǎ. au reprodus și au comercializat ilegal copii ale unui program de calculator. cu toate cǎ programul era proprietatea unei firme orǎdene . Unii îl consideră chiar o trăsătură specifică a sufletului românesc alături de oportunism şi servilism. Nu trebuie să confundăm aproprierea bunurile intelectuale fără permis cu furtul de programe software sau produse artistice. ne mai fiind vorba de sharing. 8 .L. Cei trei. (36 de ani). Cei trei au fost cercetați între 7 aprilie 2005 și 26 ianuarie 2006. administratori ai unei societǎți comerciale din Cluj Napoca.titulara dreptului de autor.J. ideea de proprietate intelectuală nu este foarte clară. La fel.S. (34 de ani). Furtul din bunul public la români este aproape o îndeletnicire colectivă. de furt şi utilizare ilegală a cărţilor de credit. Aici.C. explicaţie e dată de lipsa resurselor financiare pentru procurarea lor legală.P.

dacă titularul unui document de protecţie doreşte să obţină protecţie şi în alte state va trebui.1. cu mandat de a administra problemele de proprietate intelectuală. acordat de Oficiul Euroasiatic de Brevete. care are efect în 26 ţări. În anul 1974 OMPI a devenit organizaţie specializată a ONU. În domeniul brevetelor de invenţie. Necesitatea unei reglementări internaţional a drepturilor proprietate industrială a devenit evidentă cu ocazia Expoziţiei Internaţionale a Invenţiilor care a avut loc la Viena în anul 1873 când expozanţii străini au refuzat să ia parte temându-se că ideile lor ar putea fi însuşite şi exploatate comercial în alte state. fiind doar un material public. Dreptul conferit de un document de protecţie nu poate fi exercitat de titularul său decât pe teritoriul statului care l -a acordat. să solicite acest lucru în fiecare stat în parte. care are efect juridic în 9 ţări etc. în domeniul mărcilor înregistrarea mărcilor făcută de OMPI. Reglementări la nivel mondial Protecţia proprietăţii intelectuale nu este un scop în sine. în cadrul Acordului de la Haga. în conformitate cu Acordul de la Madrid. să solicite acest lucru în fiecare stat în parte. recunoscute de către statele membre 9 . documentul de protecţie nu are nici un efect juridic. a de comerţului licit. Brevetul euroasiatic.2. pe plan dezvoltarea investiţiilor. Dreptul conferit de un document de protecţie nu poate fi exercitat de titularul său decât pe teritoriul statului care l-a acordat.1. de regulă. în domeniul desenelor şi modelelor industriale funcţionează depozitul internaţional de desene industriale. Legile naţionale privind propritatea industrială se referă numai la actele efectuate în statul care le-a elaborat. ea se dezvoltă pentru a încuraja şi stimula activitatea creativă. dacă titularul unui document de protecţie doreşte să obţină protecţie şi în alte state va trebui.1. de regulă. industrializarea. În afara graniţelor naţionale. În consecinţă. care are efect juridic în 18 ţări europene. de exemplu. făcut de Biroul Internaţional OMPI. Reglementări internaţionale în domeniul protecţiei dreptului de proprietate intelectuală 2. există Brevetul european. OMPI este o organizaţie internaţională din care fac parte 171 de state (90% din statele lumii) menită să faciteze realizarea drepturilor creatorilor şi titularilor de proprietate intelectuală. Există o serie de excepţii de la această regulă generală. documentul de protecţie nu are nici un efect juridic . acordat de Oficiul European de Brevete. În consecinţă. fiind doar un material public. care are efect juridic în 52 de ţări. În afara graniţelor naţionale.

OMPI administra 19 tratate şi acorduri interguvernamentale dintre care 13 referitoare la proprietatea industrială şi 6 la problemele dreptului de autor. Fără această protecţie pan-Europeană. La 20 decembrie 2000 Comisia Europeană şi-a exprimat regretul că încercarea de a se încheia un tratat privind creaţiile audiovizuale a eşuat şi a reiterat punctul de vedere conform căruia Comunitatea Europeană şi Statele Membre susţin în continuare rezoluţia adoptată în 1996. furnizorii de servicii vor avea 10 . O parte importantă a activităţii OMPI este dedicată perfecţionării cadrului juridic de reglementare a drepturilor de proprietate industrială şi de const ituire a unor sisteme naţionale şi regionale pentru înregistrarea de drepturi prin proceduri simplificate. şi una din cerinţele asigurării securităţii afacerilor este protecţia dreptului de proprietate intelectuală.1. Prin activităţile pe care le desfăşoară.     diseminarea informaţiilor referitoare la proprietatea industrială. Reglementări în cadrul Comunităţii Economice Europene Existenţa unei „Pieţe Unice” pentru noi produse şi servicii este vitală pentru dezvoltarea SI-SC în Europa. furnizarea de asistenţă tehnică şi juridică ţărilor în curs de dezvoltare şi altor state. efectuarea de servicii privind înregistrările internaţionale de protecţie a drepturilor de proprietate industrială. 2. În anul 2000. accesare şi exploatare a informaţiilor privind proprietatea industrială. Piaţa Unică trebuie să ofere condiţii sigure şi adecvate pentru realizarea de investiţii. prin care se cerea ca tratatul privind protecţia realizatorilor de opere audio şi fonograme să fie completat printr-un instrument internaţional asupra protecţiei creaţiilor artistice audiovizuale. stimularea utilizării tehnologiei informaţiei ca un instrument de stocare. OMPI urmăreşte să realizeze:   armonizarea legislaţiilor şi a procedurilor naţionale de proprietate industrială. armonizate.ONU. în cadrul UE creaţiile audio şi cele audiovizuale fiind tratate în mod similar în ceea ce priveşte protecţia ca obiecte de drept de proprietate intelectuală şi că se consideră că aşa ar trebui tratate şi la nivel mondial. Protecţia în “Piaţa Unică” împotriva pirateriei serviciilor bazate pe acces condiţionat este esenţială. facilitarea soluţionării disputelor privind drepturile de proprietate intelectuală.2.

Autorul unei opere ştiinţifice poate să înstrăineze dreptul de proprietate personală asupra formei materiale de exprimare a operei sale (manuscrisul 11 .reţineri pentru a investi în servicii cu acces condiţionat. la fel cum legea privind brevetele de invenţie protejează inventatorii. Dreptul de autor are ca obiect operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar artistic sau ştiinţific. Consultarea încheiată la 15 decembrie 2000 a avut ca scop sprijinirea Comisiei în identificarea celei mai bune abordări a brevetabilităţii programelor de calculator care să nu afecteze echilibrul. existent între promovarea inovării şi asigurarea unei competiţii deschise pe piaţă. Comisia Europeană a lansat la 19 octombrie 2000. este recunoscut şi garantat în condiţiile Legii nr. dreptul de autor asupra unei opere literare. Legea privind dreptul de autor protejează autorii şi editorii de software. 2. în condiţiile prevăzute de Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie. dinamică. Directiva 2001/29/EC este apreciată ca cea mai importantă măsură adoptată de UE în domeniul copyrightului care aduce reglementările juridice europene în era digitală. Asupra lucrului material în care opera se găseşte obiectivizată el are un drept de proprietate. realizând astfel unul din obiectivele stabilite de Consiliul European la Lisabona pentru pregătirea tranziţiei UE la o economie competitivă. independent de valoarea şi destinaţia lor. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe iar drepturile asupra invenţiei sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul ţării prin eliberarea unui titlu de protecţie de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. prin Internet. o consultaţie liberă asupra brevetabilităţii programelor de calculator care fac parte integrantă din descrierea unei invenţii. în protecţia drepturilor lor de proprietate intelectuală.2. care constituie unul din domeniile cele mai promiţătoare de creştere industrială. Autorul are asupra conţinutului de idei care alcătuieşte opera un drept de autor. industriile din domeniul copyrightului pot spera cu mai multă încredere în condiţiile create de comerţul electronic. precum şi asupra oricăror asemenea opere de creaţie intelectuală. destul de precar. bazată pe cunoştinţe. Directiva urmează a fi implementată de către statele membre în legislaţia naţională în termen de 18 luni de la data publicării acesteia în Jurnalul Oficial al UE şi creatorii europeni. Cadrul legal al protecţiei dreptului de proprietate intelectuală în România În România. artistice sau ştiinţifice. artiştii.

(ediţia fiind epuizată de ex.  comunicarea publică prin intermediul înregistrărilor sonore şi/sau audiovizuale. Utilizarea sau exploatarea unei opere ştiinţifice dă naştere la drepturi distincte şi exclusive ale autorului de a autoriza:  reproducerea integrală sau parţială a operei.  accesul public la bazele de date pe calculator. 3. administrative și așa mai departe. Este evident că nimic nu se opune şi practica cercetării a confirmat că este posibil ca o unitate economică să încheie un contract de cercetare ştiinţifică în vederea soluţionării unei probleme sau a elaborării unei lucrări şi cu o persoană fizică. poate să nu mai aibă în posesie nici o copie după această formă materială.operei sale de ex.  difuzarea operei. Aceste relaţii sunt relaţii contractuale încheiate între cel puţin două părţi din care cel puţin una este o unitate organizatoare de activităţi creative. Potrivit terminologiei legislative din România. În primul rând. Prin decriminalizare.). ce înseamnă decriminalizare. În primul rând trebuie clarificat două lucruri. Concluzii Pirateria reprezintă un subiect care stârnește controverse de fiecare dată când este menționat. dar el îşi păstrează dreptul de autor asupra operei. autorul unei opere având dreptul exclusiv de a decide dacă. se înțelege scoaterea pirateriei din zona penală și sancționarea actelor de încălcare a drepturilor de autor conform legii civile. în ce mod şi când va fi utilizată sau exploatată opera sa. pe baze contractuale.). poate fi valorificată. inclusiv de a consimţi la utilizarea operei de către alţii. Creaţia ştiinţifică sau tehnică. 12 . Valorificarea unei opere de creaţie intelectuală presupune relaţii între o unitate care execută şi o unitate care comandă o cercetare ştiinţifică sau realizarea unei opere derivate sau care beneficiază de rezultatele unei activităţi de creaţie intelectuală. realizate cu acordul autorului. Eu sunt de părere că trebuie să decriminalizăm pirateria pe internet. o faptă care este considerată criminală intră sub incidența penalului. un specialist recunoscut într-un anumit domeniu. obiect al dreptului de proprietate intelectuală. în cazul în care aceste baze de date conţin sau constituie opere protejate.  importul în vederea comercializării pe teritoriul României a copiilor de pe operă.

Pedeapsa nu a fost aplicată niciodată. Pirateria. nu este definită nici de legea dreptului de autor. lege care sancționează transferul fișierelor prin programe de tip peer-to-peer cu închisoare de la 1 la 4 ani. Ori în momentul în care vorbim despre pedepse care ar putea fi aplicate la o scară atât de largă. ori nu acesta este scopul statului. în înțelesul în care îl are în această dezbatere. din nou. De ce trebuie să decriminalizăm pirateria? Un prim argument este destul de ușor de intuit: dreptul de autor este un drept privat. aș dori să întăresc. Dacă încălcarea drepturilor de autor ar fi pedepsită penal. Din aceasta putem să înțelegem că vorbim despre o normă fără aplicare practică și despre o lege care nu a fost aplicată niciodată. Scopul statului este să protejeze cadrul în care aceste interese sunt apărate sau dezbătute. În concluzie. în ciuda faptului că a fost indivizi găsiți vinovați. apără un interes privat.Al doilea lucru care necesită clarificare este folosirea termenului de piraterie. Astfel încât vom presupune că este vorba de termenul de marketing pe care deținătorii de drepturi de autor îl folosesc pentru o încălcare a acestor drepturi. Al treilea argument pe care trebuie să îl aduc în discuție face referire la percepția pe care o are societatea despre fenomenul pirateriei pe Internet. un drept personal care. paragraful 8. O practică acceptată de majoritatea utilizatorilor de Internet. de fapt. Am putea să facem un mic exercițiu să vedem numărul persoanelor din această sală care au folosit programele peer-to-peer (Majoritatea ridică mâna) Bănuiesc că mi-am făcut înțeles scopul. ideea că este timpul să decriminalizăm pirateria pe Internet. ar însemna că statul trebuie să intervină să protejeze interese private. poate că mai degrabă avem o problemă cu legislația decât cu populația. Ceea ce vreau să spun este că deja vorbim despre o practică socială care se desfășoară la scară largă. dar nici de codul penal. 13 . Un alt argument se referă la Legea 139 (a Drepturilor de Autor).

dascloud.H. Bibliografie LIGIA Dănilă.capital.hotnews.net www.ro 14 .4. ISOC Dorin. 2005. PATRULEA Vasile. Dreptul de autor și dreptul de proprietate industrială. 2012.realitatea. www. Ghid de acțiune contra plagiatului. Dreptul de proprietate.net www.economie. Ecou Transilvan. 2008.Beck.ziare. C. Wolterskluwer. TURIANU Corneliu.ro www.ro www.