Factori ai degradării terenurilor

Degradarea prin eroziune Eroziunea – ca formă de degradare a solului sau a rocilor, se datorează acţiunilor ploilor, vântului şi omului care prin lucrările agricole, a distrus textura solului, l-a dezgolit în faţa radiaţilor solare şi la sărăcit de asociaţiile vegetale naturale. Omul, printr-o folosire abuzivă a pământului, a dus la o micşorare a capacităţii de reţinere a apei în sol. Aceasta se evaporă, sau se scurge rapid la suprafaţă, provocând dese inundaţii, deoarece lipseşte stratul cu vegetaţie arborescentă care să „amortizeze” efectele precipitaţiilor puternice. Această eroziune se datorează poluării cu pesticide şi îngrăşăminte chimice, ploilor acide, tăierilor masive de păduri, lucrărilor necorespunzătoare ale solului, care în timp degradează textura acestuia. Alunecările de teren sunt si ele foarte devastatoare (figura 1) .

Fig. 1 Alunecări de teren Eroziunea a afectat în ultimul secol pe întreg globul 20 mil km2 din terenurile cultivate, adică 28% din suprafaţa lor. În ţara noastră suprafaţa supusă eroziunii este de circa 7 milioane hectare, fiind afectată zona centrală a Transilvaniei, Podişul Bârladului şi zona Subcarpaţilor de Curbură. Se ştie că solul uscat, degradat şi lipsit de vegetaţie, formează norii de praf cu acţiune devastatoare. Aşa s-a întâmplat în anul 1934 în statele americane – Kansas, Texas şi Oklahoma,

când solul a fost erodat pe o suprafaţa de 450.000 km2, până la o adâncime de 25 cm, în unele locuri, constituind cea mai mare catastrofă, a cărei cauză a fost acţiunea omului necontrolată. Ca măsuri de evitare a eroziunii, omul a folosit încă din vechime, mai ales în Asia, cultivarea în terase limitate de şanţuri care reţin apa; aratul în brazde, care urmează curbele de nivel, acoperirea în permanenţă a solului cu un strat de resturi vegetale sau de culturi care să restabilească echilibrul chimic în sol. Defrişarea pădurilor Pădurile reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, reprezentând ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare, decât oricare alt ecosistem natural. Tăierile masive din ultimii 80 de ani, mai ales după primul război mondial, a dus la o reducere a suprafeţei de 9 milioane ha la 6.3 milioane ha păduri, din care astăzi 5.5% sunt afectate de poluare şi dăunători. Vegetaţia forestieră contribuie la încetinirea scurgerii de suprafaţa, păstrarea litierei, a covorului vegetal ierbos şi la reţinerea apei. Litiera este sursa principală de întoarcere a elementelor minerale în sol şi a substanţelor organice.(figura 2)

în diverse zone ale globului. specii şi categorii ecologice de plante. datorită tăierilor masive din N-V Californiei a pinului canadian s-au produs numeroase inundaţii cu sute de mii de hectare de terenuri distruse. fiind necesare suprafeţe pentru plantaţiile de cacao şi alte plante exotice. Pentru menţinerea învelişului protector al ecosferei. Suprapăşunatul Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de păşunare intensivă de câtre animalele ierbivore. a purificării aerului şi a îmbunătăţirii climatului. deoarece populaţiile de insecte fitofage se găsesc în echilibrul relativ cu mediul. creşte frecvenţa bolilor şi paraziţilor. iar în savana din Kenya numai de 3500 kg vite/km2. În anul 1975 producţia anuală mondială de lemn a fost de 2. pentru construcţii. adică se intesifică activitatea prădătorilor. . Pe glob sunt ţări ca Spania şi Grecia care şi-au redus suprafaţa împădurită până la 15%. în industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii. în populaţiile animalelor sălbatice apare autoreglarea.000 kg vite/km2. În Africa pădurile tropicale s-au redus cu 2/3. ONU a luat măsuri de protecţie a pădurilor la scară planetară. Deşi s-au făcut reîmpăduriri cu răşinoase şi eucalipţi.000 kg vite/km2. În America de Nord. În preeria din Texas de 11. Se ştie că în viitor nevoia de lemn va spori cu 17% iar pădurile tropicale riscă să dispară la începutul acestui mileniu. Pădurea are şi funcţia de recreere şi sursă de ozon pentru om.4 miliarde m3. a resurselor de apă. care să fie ferită de eroziune şi ariditate. suferind oscilaţii în funcţie de fluctuaţiile acestuia. care solicită lemnul drept combustibil. Daca aceste limite sunt depăşite. mai ales pe terenurile în pantă. În pampasul argentinian capacitatea limită pe păşunile naturale se cifrează la 14.2 Defrişarea pădurilor Despăduririle masive în scopul valorificării lemnului constituie o cauză esenţială a degradării solului prin eroziune.Fig. aceste păduri artificiale sau amenajate nu prezintă diversitatea pe vârste. în sensul conservării solului. multitudinea relaţiilor interspecifice şi o stabilitate ecologică asigurată în sute de ani. Datorită acestui fapt prin intervenţia distructiva a omului.

Elena. prin călcarea solului. Astfel vegetaţia dispare progresiv de pe anumite suprafeţe care sunt supuse treptat eroziunii şi degradării. omul a intervenit în ecosistemele acvatice prin construcţia de canale şi baraje. căi de comunicaţii. irigaţii. noile lacuri constituie surse de .În cazul animalelor domestice. care îşi pierde posibilităţile de regenerare. Orientul Apropiat – Siria. Accacia Cyanpiphylla şi Accacia cyclops. în care portughezii au introdus capre în anul 1513. Animalele domestice ţinute pe suprafeţe limitate. Iran şi America de Nord. producerea de energie electrică. care rezistă la secetă şi temperaturi ridicate. duc la tasarea acestuia şi strivirea învelişului vegetal. În prezent pe glob există o preocupare generală de salvare a vegetaţiei de la suprapăşunare. În unele cazuri. sau de fixare a solului în Nordul Africii ( Tunis. În acest context se înscriu plantarea de perdele forestiere. apare suprapopularea paşiunilor şi o dezgolire accentuată a biotopului. Maroc) prin specii de Tamarix articulată. care rămân în afara factorilor ecologici şi se supun factorului antropic. insula Sf. Spre exemplu. aride cu reliefuri accidentale şi vegetaţie distrusă se întâlneşte în zona Apeninilor – Italia. platoul Castiliei – Spania.3 Baraj Aceste construcţii duc la inundarea unor terenuri aluvionare şi schimbă componenţa cantitativă şi calitativă a florei şi faunei locale. Degradarea prin construcţii de baraje şi canale Pentru asigurarea de apă potabilă. Aceeaşi situaţie cu solurile erodate. în anul 1909 flora era complet distrusă. (figura 3) Fig.

se transformă în acizi corespunzatori extrem de toxici ca : acidul sulfuric şi acidul azotic. . Încă din anul 1950 s-a semnalat în Norvegia. care în prezenţa vaporilor de apă şi sub influenţa radiaţilor ultraviolete.procesul de modificare a factorilor de mediu biotici şi abiotici prin introducerea în mediu a poluanţilor de tipul deşeurilor din activitatea umană. sub influenţa factorului antropic. Mansoni.boli. a dus la instalarea gasteropodelor gazdei intermediare ale agenţilor bilhariozei. Degradarea prin poluare Poluarea . pentru a se fixa pe rădăcinile fine ale arborilor. Enigma a fost dezlegată abia în anul 1960. Aici apar şi vectorii malariei ca şi onchicercozei care provoacă orbirea. cu efecte nocive asupra vieţuitoarelor. Astfel dezvoltarea vegetaţiei acvatice în canalele de irigaţie. de deşeurile de natură industrială sau menajeră . alimentate de la barajul de la Assuan din Egipt. de apele reziduale. când s-a dovedit că apa de ploaie conţine acizi. prin dezvoltarea numeroşilor paraziţi. K) .aluminiul existent in sărurile minerale din sol este pus in libertate de acizii conţinuţi în apa de precipitaţii şi poate intra în competiţie cu Ca. Mg. de natură organică şi uşor degradabile de câtre microorganismele mediului (bacterii şi ciuperci). o sărăcire a solului în substanţe nutritive şi uscarea masivă a pădurilor. Efectele nocive ale ploilor acide sunt: .spălarea solului de substanţe nutritive. vitale arborilor(Ca. exemplu trematodele Schistosoma hematobium şi S. Ploile acide Ploile acide sunt determinate de prezenţa în atmosferă a oxizilor de sulf şi azot. Iniţial produsele poluante erau puţine. Poluarea solului e cauzată de pulberile şi gazele nocive din aer. reducând aprovizionarea acestora în Ca şi încetinirea creşterii. Poluarea artificială a apărut odată cu dezvoltarea primelor aşezări urbane. scăderea producţiei de peşte din cele peste 200 de lacuri existente. dar mai ales de pesticidele şi de îngrăşămintele chimice folosite în agricultură.

Poluarea cu îngrăşăminte chimice şi pesticide Chimizarea în exces duce la scăderea potenţialului productiv. dar în această privinţă părerile sunt împărţite. O altă consecinţă este acumularea în sol şi în apa freatică a unor elemente minerale . împiedică sau diminuează procesele de mineralizare. Acesta are drept efect deteriorarea structurii pedologice. sunt repuse în circulaţie elementele minerale necesare arborilor pentru sinteze organice. Se ştie că pesticidele ajunse în sol pot dăuna faunei ce contribuie la încorporarea materiei organice în sol. deşeurile rezultate de la crescătoriile de animale.. (Figura 4) Fig. zgurile metalurgice şi de la termocentrale. cel dintâi suferă râmele care au un rol primordial în asigurarea fertilităţii solului. Pesticidele cu mare toxicitate pot şi ele să degradeze biocenozele din sol.distrugerea reducătorilor din sol prin pH-ul scăzut al apei de precipitaţii şi prin concentraţia mare în Al. creşterea cantităţilor de îngrăşăminte şi humusul din sol. Dintre acestea. prin intermediul cărora. ameninţând grav fertilitatea lor.4 Îngrăşăminte chimice Folosite timp îndelungat îngrăşămintele chimice pot opri reciclarea substanţelor organice din solurile cultivate. reziduurile .în concentraţii dăunătoare. contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humulos.nitraţi . Alte produse care poluează solul sunt: reziduurile solide de la exploatările miniere.

fiind necesară crearea de noi substanţe de sinteză. datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului. Se consideră că este absolut necesar ca la identificarea şi estimarea intensităţii poluării solului să se aibă în vedere funcţia capitală a acestuia. menajere. Omul a început să înţeleagă mai ales în ultimele decenii că progresul societăţii umane s-a transformat treptat în instrument de distrugere. dăunătorii devin rezistenţi la pesticide. mijloc principal de producţie vegetală la baza existenţei omulu însuşi. Printr-o depozitare neraţionala. aceea de suport şi mediu pentru plantele terestre. a deşeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în agricultură.provenite din industria alimentară. Ea este determinată de utilizarea solurilor (factorul antropic). deşeurile casnice. Cauzele degradării solului sunt fie naturale. (tabelul 3) . Odată cu apariţia civilizaţiei umane a apărut şi intervenţia brutală a omului prin exploatarea neraţională a naturii şi alterarea mediului prin poluarea produsă de activităţile industriale. nebiodegradabile în majoritatea centrează de-a lungul lanţurilor trofice. ori de o combinaţie de procese naturale. De asemenea. Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricolă. distrugerea stratului de ozon. eficiente dar mai toxice pentru mediu. dar el se reface tot mai greu în comparaţie cu apa şi aerul. agricole. ploile acide au avut consecinţe din ce în ce mai dramatice în ultimii ani. de un proces natural. Cauzele degradării solului Degradarea solurilor înseamnă reducerea sau pierderea productivităţii lor biologice sau economice.: nitriţi care au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). Efectul de seră. Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca şi la acumularea în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale (ex. Solul este supus poluării ca şi celelalte elemente ale mediului. Poluarea solului este considerată o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare. Pesticidele. fiind toxice pentru plante şi animale. aceste produse ocupă mari suprafeţe de teren agricol sau de alt interes economic. cu efecte dezastruoase asupra naturii. deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente. fie legate direct sau indirect de activitatea omului.

Arderea combustibililor solizi contribuie esenţial la poluarea atmosferică prin aportul de oxizi de sulf şi azotaţi. Acidificarea este procesul prin care suprafaţa pământului este "sărăcită" în baze şi suferă continuu o creştere a acidităţii. monoxid de carbon şi suspensii care se degaja alături de alte elemente dăunătoare sănătăţii umane. dispariţia a 50% din doza administrata solului 2 luni 1 luna 1 luna 20 zile 20 zile Timpul pentru a se ajunge la concentraţia de 0. Metode de combatere a efectelor acesteia există.1 ppm Aldrin Carbaryil Phorate Azinphosmetil Parathion Metilparation Malation 90 zile 30 zile 8 zile În natură. nucleară. a surselor naturale. metale grele.Tabel 3 Substanţe pesticide cu toxicitate mare Insecticidul Timpul pt. electrică. Acoperirea consumului de energie în continuă creştere determină preocuparea permanentă pentru descoperirea de noi surse de energie. energia exista sub diferite forme: mecanică. Efectele energiei s-au făcut simţite datorita creşterii sporite a producţiei şi consumului de energie. . ducând la degradarea solului şi a apelor precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente. termică. dar costurile sunt foarte ridicate. de control al emisiilor de CO2. Poluarea creşte continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid în centralele termice sau în industrie cât şi datorită autovehiculelor şi consumului casnic de energie al populaţiei. Prognozele arată că acidificarea solului produce importante daune în special asupra agriculturii. de identificare a modalităţilor pentru protejarea surselor neregenerabile. . Cărbunele. urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului şi sănătăţii umane. ţiţeiul si gazele naturale reprezintă surse de energie neregenerabile sau convenţionale.

o suprafaţă echivalentă cu o treime din suprafaţa agricolă globală şi suprafaţa ocupată de pădure. precum şi de natura însăşi a solului. -cu 21% prin adaos de fracţiuni grele aromatice din petrol. În realitate. Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă. Trebuie totuşi amintit că ploile favorizează şi contaminarea în adâncime a solului. Peste 300 de milioane de hectare se găsesc la un nivel de degradare astfel incat se consideră că fenomenul este ireversibil. iar restul se descompune în timp. Întrucât deplasarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului. Producţia de energie (incluzând biomasa şi biogazul) nu sunt cauze majore ale degradării solului. -cu 52% prin adaos de răşină de Piccopale . o parte din ele este luată de vânt. -cu 30% prin adaos de polistiren alchilat . datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. dimpotrivă aceasta poate juca un rol pozitiv în stoparea fenomenului.Impactul cel mai puternic se face simţit asupra agriculturii. s-au încercat metode pentru mărirea persistenţei lor prin aditivi chimici. Statisticile indică o degradare globală de 2000 milioane de hectare de pământ. Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor. ceea ce afectează în mod special populaţia săracă. . -cu 29% prin adaos de plastifiant aromatic. De exemplu introducerea unui sistem modern de producere a energiei pe bază de biomasă ar putea acţiona asupra preţului de piaţă al biomasei şi îl face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potenţial productiv afectate de degradarea şi transformarea acestora în aşa numite " ferme energetice" cu poluare critică. Interesul economic şi de protejare a mediului cere ca atât îngrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Spre exemplu persistenţa heptaclorului în sol a fost mărită: -cu 18% prin adaos de ulei lubrefiant mineral . dar în acelaşi timp spală şi solul. Acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi si îi depun pe sol. alta este spălată de ploi. În tabelul urmator sunt prezentate unele date în legătura cu persistenţa în sol a unor insecticide comune. ajutând la vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari.

Degradarea solului reprezintă îndepărtarea stratului de humus sau/şi modificarea acestuia.Experienţa a arătat că persistenţa pesticidelor mai depinde şi de natura solului : ea este mai mică în solurile cu conţinut anorganic mai bogat (nisipuri. Procesul de degradare este rezultatul a două fenomene principale: 1. Datorită căldurii şi ploilor abundente. În regiunile moderate solul fertil este rar mai adânc de un metru. pentru industria celulozei. Eroziunea solului are loc datorită acţiunii vântului şi a apei. la tropice roca este rapid descompusă şi astfel poate forma o bază cu grosimea de chiar şi 50 de metri. deoarece într-o singură oră vântul poate deplasa o cantitate de pământ ce ar putea fi mişcată de apă numai în câţiva ani. Tabelul 4 Suprafeţe de terne afectate de factori limitativi . Efectul acestuia este însa mult mai îngrijorător. Excepţie sunt malurile Fluviului Mississippi. solul este împins spre văi. Indiferent de adâncime. despădurirea. creşterea suprafeţei agricole şi a suprafeţei pentru construcţii. la majoritatea solurilor stratul cel mai apropiat de suprafaţă este cel mai fertil. unde depunerile pot atinge şi adâncimea de 30 de metri. datorită creşterii continue a suprafeţei arabile. de construcţii( mobilă). 2. O picătură de ploaie căzută pe sol poate împrăştia pământul în toate direcţiile. în caz de ploi abundente. Ca rezultat al acestui fenomen. precum şi a cererii de lemn de foc. Vântul produce mai rar eroziune şi chiar şi atunci numai în regiunile uscate. acesta fiind cel mai afectat de eroziune. argile) decât în substanţe organice.

satele şi drumurile. Canalele de irigaţii înfiinţate în ţările în curs de dezvoltare se umplu rapid cu mâl şi devin de neutilizat. Mai multe milioane de tone de pământ au fost deplasate de vânturi. 2005.Denumirea factorului Seceta din care amenajări pentru irigaţii Exces periodic de umiditate în sol2. fapt ce poate perturba considerabil echilibrul ecologic. La tropice solul este deplasat de ploi asemănătoare potopului. un strat mai înalt de 150 de metri de pământ este purtat de vânturi. din care cu amenajări de desecare-drenaj Eroziunea solului prin apă2 din care cu amenajări antierozionale Alunecări de teren Eroziunea solului prin vânt Schelet excesiv de la suprafaţa solului Sărăturarea solului. mii ha total 7100 3211 3781 3196 6300 2274 702 378 300 614 223 6500 arabil 2100 273 52 135 6500 necorespunzătoare "talpa plugului" Compactarea primara a solului 2060 2060 Formarea crustei 2300 2300 Rezerva mica-extrem de mică de humus în sol 7485 4525 Aciditate puternică şi moderată 3424 1867 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6330 3401 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312 Asigurarea slabă cu azot 5110 3061 Carente de microelemente (zinc) 1500 1500 Poluarea chimică a solului din care: 900 excesiv poluate 200 poluarea cu petrol si apă sărată 50 poluarea cu substanţe purtate de vânt 147 Distrugerea solului prin diverse excavări 15 Acoperirea terenului cu deşeuri şi reziduuri solide 18 Sursa: ICPA. Chiar şi astăzi. din care cu alcalinitate ridicată Compactarea solului datorită lucrărilor Suprafaţa afectata. Dacă arborii pădurilor tropicale din regiunile montane sunt defrişaţi. ploile vor spăla stratul superior de pământ aflat de-a lungul văilor şi astfel vor fi inundate păşunile. . Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive la 31 decembrie 2006 în România.

Solul. iar un strat arabil de 20 cm se formează în 7000 ani. poluează atmosfera prin vaporizare şi prezintă un potenţial risc de explozie şi incendiu. Orice suprafaţă compromisă trebuie să ne reamintească faptul că pentru a se forma trei centimetrii de sol pe cale naturală sunt necesari 300-1000 ani de desfăşurare a proceselor fizicochimice şi biologice. spre deosebire de atmosferă şi ape. însă şi contaminarea unui acvifer cu o substanţă toxică. Microorganismele furnizează plantelor substanţe nutritive degradând poluanţii organici. care duc la degradarea solului prin eroziune. care pătrunde în profunzime poate produce contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilară a apei poluate. întotdeauna va fi investigat şi stratul acvifer subteran. Straturile superficiale. La nivelul solului. În acelaşi timp. . Apa este locul de dizolvare şi de antrenare. un prilej de reconfortare fizică şi psihică în mijlocul naturii. dar în incinta campingurilor. hidrocarburile sufocă vegetaţia. care riscă să fie contaminat prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. iar starea acestuia este în funcţie de aceea a ecosistemului din care face parte. ca şi în afara acestora. nu are putere de dispersare. Volumele uriaşe de aluviuni ajung în râuri şi fluvii înrăutăţindu-le calitatea. Dacă solul este supus agresiunii unui poluant. Probleme actuale privind protecţia şi ameliorarea solului Generalitati Solul este componenta principală a ecosistemelor terestre. degradarea lui producându-se imediat şi ireversibil. Avertismentul este şi mai sever pentru acţiunile de modificare a suprafeţei planetei. solul nu poate să fie separat de terenul pe care s-a format şi de activităţile umane. se produc abateri de la igienă şi educaţie. chiar primii milimetrii ai solului au o mare capacitate de mineralizare a substanţelor organice şi o energică acţiune de distrugere a germenilor patogeni.Turismul este o căutare de locuri frumoase şi curate.

viiturile torenţiale şi alunecările de teren. Procese de degradare pe teritoriul României Ierarhizarea trebuie privită din punct de vedere al interesului naţional. vom prezenta în continuare unele probleme actuale pentru România. care pot să producă modificări negative sau positive. sau de reconstrucţie ecologică. sau lent ca în cazul eroziunii în suprafaţă şi a contaminării solului cu poluanţi. • Secetele de durată mare şi repetate care reduc capacitatea de protecţie a covorului vegetal. Ecosistemele terestre sunt supuse impactului factorilor naturali şi antropici. lucrările solului. Cele negative pot produce dereglarea funcţiilor menţionate. starea sistemului nu corespunde cerinţelor societăţii umane şi trebuie intervenit prin măsuri şi lucrări cu caracter ameliorativ. • Degradarea activităţii biologice în interiorul solului. funcţiile acestora se desfăşoară în cadrul a 4 subsisteme: ecologic având ca indicatori productivitatea şi biodiversitatea la suprafaţa şi în interiorul solului.Ierarhizarea proceselor din punct de vedere al interesului naţional: • Eroziunea.Considerând sistemele agricole şi forstiere ca sisteme globale. Are loc reabilitarea sistemului. în condiţii controlate. amendamentele. care să îmbunătăţeacă indicatorii de productivitate şi biodiversitate. care nu pot să fie restabilite decât prin lucrări cu caracter tehnic. • Depozitarea necontrolată a deşeurilor. Dacă evoluţia este lentă are loc o depreciere a calităţii solului iar revenirea la starea de echilibru se realizeză prin compensare aplicând măsuri şi lucrări cu sunt: asolamentele. . care pot să determine degradarea funcţiilor până la starea de degradare. hidrologic cu indicatorul riscul de torenţialitate. stabilitate cu indicatorul riscul de instabilitate şi socio-economic cu indicatorul calitatea vieţii. În alte cazuri. privind dezvoltarea durabilă a sistemelor de agricultură şi silvicultură în condiţiile impactului unor factori perturbabili. . În această stare de degradare se produce brusc ca în cazul alunecărilor de teren şi acoperirii terenului cu deşeuri. • Poluarea solului cu metale grele. • Reducerea conţinutului în humus şi destructurarea solului. de restaurare. Pe baza acestui concept. precum şi a celor hidrologici şi de stabilitate. al comunităţilor locale sau al persoanelor fizice propietare ale terenurilor afectate. pentru a nu depăşi limitele de toleranţă. îngrăşămintele.

Trebuie să asigurăm o consistenţă ridicată a pădurilor. starea actuală este bună. însă se manifestă o tendinţă nefavorabilă prin defrişări necontrolate în cazul terenurilor în curs de privatizare. secete etc. La stabilirea acestora am avut în vedere starea actuală a terenurilor.• Degradarea prin exploatări miniere la zi. poluare cu metale grele. pe plan local sau pentru persoanele fizice. care depăşeşte posibilităţile exploataţiilor agricole şi silvice şi ale bugetului. Ordonarea problemelor a fost propusă în funcţie de importanţă şi urgenţă. a. Podişul Târnavelor şi terenurile din apropierea localităţilor Copşa Mică şi Zlatna. pentru protecţia solului şi restaurarea terenurilor degradate. În legătură cu această problemă. . şi de aceea trebuie stabilite priorităţile pentru o perioadă 5-10 ani. Împădurirea ternurilor degradate prin eroziune şi poluare cu metale grele în zonele vulnerabile În această categorie se încadrează Podişul Moldovei. • Sărăturarea secundară prin utilizarea necorespunzătoare a irigaţiei. Podişul Getic. experienţa specialiştilor din ţara noastră şi evitarea unei evoluţii cu efecte catastrofale.Evaluarea pagubelor se realizează prin studiile de impact şi evaluări monetare. este nevoie de un efort financiar imens. pe plan naţional. Carpaţii de Curbură. prin suprafaţa afectată şi pagubele produse. devine de interes major.Situaţiile cele mai grave. . un proces care. se intâlnesc când pe acelaşi teren se suprapun mai multe procese: eroziune. Podişul Mehedinţi. • Acidifierea solului prin ploi acide şi folosirea necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice. Metode de protecţie şi ameliorare a solului în România Studiiile de evaluare efectuate în ţara noastră au arătat că. Din acest punct de vedere. trebuie asigurată indentificarea terenurilor afectate prin folosirea produselor fotogammetrice.Din punct de vedere al intereselor locale şi al persoanelor fizice. o baza de date informatizată şi monitorizarea într-o reţea cu suprafeţe reprezentative. alunecări. poate să prezinte un interes redus. . .

afectând productivitatea şi biodiversitatea. reducând capacitatea de acumulare a precipitaţiilor. în raport cu păşunile degradate. situate pe pante mari. Animalele scoase la păşunat. Ameliorarea păşunilor naturale Starea păşunilor. e. . în schimb. în căutare de hrană. Reducerea suprafeţelor cu culturi de prăşitoare pe versanţi Au crescut suprafeţele cu culturi de prăşitoare. Vegetaţia ierboasă reacţionează puternic la secetă. deoarece acestea oferă unele avantaje. f. Valorificarea terenurilor abandonate Terenurile abandonate ocupă suprafeţe foarte mari. compactează solul. crescând. scurgerea de suprafaţă cu consecinţe hidrologice şi erozionale devastatoare. Reabilitarea lucrărilor de amenajare a torenţilor şi ravenelor Prezintă importanţă mai ales acelea care au fost realizate în bazinele hidrografice cu lucrări de acumulare.b. Organizarea teritoriului pentru exploataţiile agricole rezultate prin privatizarea intreprinderilor agricole de stat şi asociaţiilor Se realizeză prin proiecte. şi în acest caz. Creşterea conţinutului solului în substanţă organică Se realizeză prin creşterea suprafeţei cu plante amelioratoare şi utilizarea îngrăşămintelor organice. măsurile şi lucrările de combatere a eroziunii solului pe versanţi. este mai nefavorabilă în raport cu pădurile. d. Acestea au rezultat prin abandonul plantaţiilor de viţă de vie şi pomi. în condiţii de secetă prelungită. şi a necultivării unor suprafeţe de teren arabil. cu efecte de protecţie şi mai nefavorabile. atât în ceea ce priveşte productivitatea. în majoritatea judeţelor. trebuie elaborat un program naţional. cât şi biodiversitatea. c. în ceea ce priveşte rolul de protecţie. Neglijarea lucrărilor de întreţinere a determinat invadarea păşunilor cu specii nevaloroase. Valorificare acestora se poate realiza prin împădurire sau înerbare. însă. însă în detrimentul creşterii potenţialului erozional. g. Numai printr-un program naţional de ameliorare a pajiştelor şi implicarea comunităţilor locale se poate realize creşterea capacităţii de protecţie a pajiştilor. care să prevadă reţeaua de drumuri.

Aceştea trebuie să fie penalizaţi pentru pagubele produse mediului şi calităţii vieţii.Depozitarea gunoaielor menajere şi a deşeurilor. . . Se încadrează în această categorie: . Trebuie elaborate un statut şi înfiinţate asociaţii pilor sub îndrumarea unităţilor de cercetare.Poluarea solului cu petrol în perimetre de extracţie a petrolului. sau a celor rezultate din activităţi industriale. Elaborarea unor îndrumătoare de nivel mediu Acestea trebuie elaborate pe probleme de către unităţile de cercetare. . bazine hidrografice cu caracter torenţial şi teritorii afectate de poluare. . provenite din localităţi urbane sau rurale. . În unele cazuri cei care produc poluarea sunt propietarii ternului afectat. grupe de comune. Acestea sunt la noi numai în faza de experimentare. iar condiţiile naturale fac ca ecosistemul să fie mai mult sau mai puţin vulnerabil.h. • Cu factori din afara exploataţiilor agricole sau silvice. care se produc din cauze antropice. j. • Beneficiarul de teren în calitate de agricultor sau silvicultor participă direct la degradarea solului prin tehnologiile practicate.Contaminarea solului cu ape neepurate provenite din localitări sau din crescătoriile de animale. i. Activităţile prezentate sunt străine de gospodăriile agricole sau silvice.Poluarea solului şi distrugerea covorului vegetal prin gaze sau pulberi provenite din activităţi industriale.Afectarea integrităţii profilului de sol prin lucrări de construcţii şi exploatări miniere. cum sunt lucrările minime. Organizarea unor asociaţii pentru protecţia solului Se propune organizarea acestora în zonele vulnerabile. . Se aplică principiul “cine poluează plăteşte“. pe comune. Lucrări ale solului cu rol de conservare În unele ţări cu agricultură avansată se practică sisteme de lucrare a solului cu rol de conservare.Depozitarea materialelor sterile rezultate din exploatările miniere. Responsabilităţi privind protecţia şi ameliorarea solului Gruparea proceselor de degradare în funcţie de responsabilitatea factorilor care au participat la declanşarea proceselor.

Nerespectarea lor se sancţioneză prin constrângeri economice sau fiscale. . activităţile umane contribuind la accelerarea procesului.Se încadrează în această categorie: . Pe termen scurt.Înmlăştinirea sau sărăturarea secundară a solului prin irigaţie. iar acestea apar după o perioadă lungă de timp şi sunt resimţite puternic de generaţiile următoare. . produce paguba.Compactarea prin trafic sau efectuarea lucrărilor în condiţii necorespunzătoare de umiditate.beneficiarul de terenuri. În cazul proceselor menţionate. Din această categorie fac parte terenurile cu deficit sau exces de umiditate.Degradarea solului şi distrugerea vegetaţiei prin băltire sau inundaţie. Decizia de a valorifica aceste terenuri apraţine celui . În acest caz. în cazul acestor procese. pietroase. terenurile nisipoase. .Acidifierea sau etrofizarea prin practicarea unei feltilizări necorespunzătoare.Alunecările de teren. sărăturile primare şi solurile acide. . trebuie să funcţioneze principiul solidalităţii în construirea unui fond de asigurare special şi să se acorde subvenţii şi înlesniri fiscale pentru terenuri neproductive sau slab productive native degradate. cum sunt: . Activităţile agricole şi silvice se desfăşoară. Majoritatea proceselor au şi efecte evidente în aval.Torenţii din zona Montana şi premontană. adesea cu consecinţe catastrofale.Scăderea fertilităţii prin reducerea conţinutului de humus şi degradarea structurii solului. însă pe termen lung. aceste terenuri sunt afectate şi de procesele menţionate anterior şi sunt greu de separat. . . Se ameliorează prin lucrări de îmbunătăţiri funciare. În numeroase cazuri. Pentru aceste motive trebuie elaborate norme obigatorii pentru practicile agricole şi silvice. deci trebuie să suporte cheltuielile.Distrugerae covorului vegetal şi degradarea solului prin practice de gospodărire silvică necorespunzătoare. se asigură supravieţuirea.agricultor sau silvicultor. iar populaţia trebuie să găsescă altesurse de existenţă sau să migreze. . efectele negative se accentuează. Procese care se produc din cauze naturale.Degradarea solului prin eroziune în suprafaţă. în condiţii de risc climatic şi geomorfologic.

Toate acestea conduc la degradarea mediului. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A TERENURILOR DEGRADATE Generalităţi Gradul de civilizaţie al unui popor se apreciază în mare măsură şi după modul cum îşi gospodăreşte terenul.care finanţează investiţia. Solul. colmatarea accentuată a lacurilor. în România. procesele de versant aduc cele mai mari pagube şi ocupă cele mai mari suprafeţe. ducând la apariţia şi dezvoltarea unor procese de degradare a solurilor şi continua depreciere a calităţii mediului. social şi ecologic rezultate în urma proceselor de degradare a solurilor constau în: scăderea producţiei agricole şi silvice. solurile. de popularea zonelor rurale. una din cele mai importante resurse naturale ale României. restaurarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate prin procese de versant. respectiv. În cele mai multe cazuri aceste solicitări. apele şi aşezările rurale. Principalele efecte de ordin economic. scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi silvic. abandonarea terenurilor de către deţinătorii acestora. s-a făcut şi se fac fără să se ţină seama de necesitatea păstrării unui echilibru între ecosistemele naturale. Amploarea proceselor de versant . protecţia mediului trebuie să înceapă cu protecţia solurilor. Respectiv. distrugerea căilor de comunicaţie şi a localităţilor şi accentuarea fenomenului de deşertificare. distrugerea echilibrului ecologic şi scăderea nivelului de trai al populaţiei. Nu s-a înţeles un adevăr care nu poate fi contestat de nimeni. De aceea. ne confruntăm în ţara noastră cu o mare criză privind folosirea resurselor naturale de sol şi cu o mare risipă a acestora. Dintre acestea. poluarea apelor. statul în cazul unor lucrări de inters general autorităţile locale pentru cele de inters local şi beneficiarul de teren interesat direct. pădurile. pe baza unui studio de fezabilitate. este cel mai solicitat în producţia agricolă.

000 tone/an. • circa 5. acesta fiind privit ca o mină. sunt afectate de formaţiuni de versant ogase şi ravene. Pagube aduse agriculturii şi a altor sectoare ale economiei naţionale Chiar dacă în mod nepermis.000 ha. asupra faptului că. Cercetările efectuate. • numai pe teritoriul agricol s-a inventariat o reţea de cca. au căpătat un pronunţa caracter torenţial. temporar neproductive. mari suprafeţe de teren cu risc mare la alunecări s-au reactivat în ultimii 10 ani. • suprafaţa afectată de procesele de versant este de 6. ce se pierd anual de pe terenurile agricole în pantă. mari suprafeţe de teren sunt abandonate din cauza sărăciei. a contribuit mult la inundaţiile din ultimii ani. au demonstrat că. iar în vest intră în conservare datorită producţiilor mari. Sălbăticirea unor zone. care se dezvoltă în mod anarhic. este necesar să atragem atenţia. rezultă din situaţia proceselor de versant (aria de răspândire şi pagubele aduse). Degradarea solurilor. respectiv 43% din suprafaţa agricolă a ţării. .000 ha. creşterea torenţialităţii în bazinele hidrografice mici.Amploarea problemei pentru ţara noastră.000 ha. care după exploatare se închide. În ţara noastă. 22. pe o perioadă de 40 ani. punând în pericol inclusiv pe cel biologic. sub forma de parcele şi în masiv. • suprafaţa afectată de alunecări semistabilizate şi active cca. la care se adaugă suprafeţe foarte mari marginalizate.500 km formaţiuni ale eroziunii în adâncime active.363. sunt scoase din circuitul economic datorită alunecărilor ravenărilor şi eroziunii excesive. dar cu respectarea unor reguli privind protecţia mediului. anual cca 10.000 ha. însoţeşte din păcate sărăcia. pierderile de producţie cumulate reprezintă 321.600 subbazine hidrografice mici. conduce la stricarea echilibrului ecologic. • suprafaţa cu eroziune foarte puternică şi excesivă este de peste 900.000 ha terenuri agricole. • peste 200. în multe bazine hidrografice din ţara noastă. 700. • suprafaţa total neproductivă este de 447. concomitent cu accentuarea secetei în alte zone. Asistăm aproape neputincios cum ne fuge pământul de sub picioare. nu avem în vedere cele 126 milioane tone de sol fertil.000 ha.

precum şi cele din bazinele hidrografice din Moldova sunt parţial colmatate cu consecinre foarte grave pentru populaţie. Ca efect al aplicării Legii 18/1991. au intrat într-un declin tehnologic. de educaţie a oamenilor şi uneori interesele personale. ne fiind luate măsuri pentru întreţinerea şi reabilitarea acestora. Rezolvarea problemelor privind controlul proceselor de versant. fără nici o valoare nutritivă şi respectiv. caracteristici fiind şi ultimii ani. Rezultă foarte clar că. • terenurile amenajate în terase şi plantate cu vie şi pomi. Argeş. alunecările de teren. au fost distruse parţial sau în totalitate. s-au complicat foarte mult prin parcelarea terenurilor arabile pe linia de cea mai mare pantă şi lotizarea în milioane de parcele. au arătat că în unele cazuri acumulările din Moldova sunt colmatate într-un procent de 60-70%. prin aplicare Legii 18/1991. Noi am avut terenurile comansate în mai multe cazuri dotate cu lucrări antieroziune. fac parte din tipurile de dezastre care afectează România. Numai lipsa de înţelegere a lucrurilor la nivel de decizie politică. eroziunea solului. . Grav este şi faptul că. • păşunile comunale au fost invadate de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă. Nu se mai poate aplica principiul de bază respectiv: lucrările solului dupa curbele de nivel.O mare parte din lacurile de acumulare de pe râurile Olt. au condus la situaţia actuală. având drept consecinţe producţii mici. • lansare pârloagă a unor suprafeţe mari de terenuri. s-a trecut – mai ales în Moldova – la o agricultură primitivă prin: • nivelul agrotehnic scăzut. Germania şi alte ţări occindentale au cheltuit după al doilea război mondial fonduri uriaşe. multe lucrări de amenajare executate în trecut pe mari suprafeţe şi în complexe pe bazine hidrografice. cu consecinţe grave pe termen lung. pentru comansarea terenurilor. economică. mai ales ale fostelor asociaţii viticole. care a permis practicarea unei agriculturi moderne-eficiente. mai ales în anii secetoşi. situate în zona colinară. chiar cu pante mici şi abandonarea terenurilor arabile pe pante mai mari. Cercetările efectuate la Staţiunea Centrală pentru Combatarea Eroziunii Solului Perieni – Jud Vaslui.

concomitent cu restaurarea şi aducerea în circuitul economic a celor neproductive. de a organiza o dezbatere naţională privitor la “Folosirea Raţională şi Conservarea Solurilor Româneşti“ pusă sub patronajul Preşedintelui României. Lipsa unei voinţe politice. acţionând asupra cauzelor. dacă nu vor fi luate măsurile necesare pentru gospodărirea raţională a terenurilor în pantă. nerespectare legilor în vigoare. care nu realizează pericolul degradării solurilor pe termen lung. Această dezbatere. trebuie continuată la toate nivelurile şi să ducă în final la elaborarea unui Program Naţional pentru “Folosirea Raţională şi Ameliorarea Solurilor României“ şi care să fie aprobat de Parlamentul ţării. capătă o importanţă deosebită. echipate cu lucrări pe bazine hidrografice. nepedepsirea acelora care se fac vinovaţi de distrugerea lucrărilor de amenajare pentru înbunătăţiri funciare. Trebuie să recunoaştem deschis. a plataţiilor silvice de protecţie şi a altor lucrări inginereşti. Acestea au devenit aproape probleme cotidiene. şi în aceeaşi măsură. bazată pe neluarea în considerare a realităţii ne poate costa mult. au fost realizate lucrări de ameliorare a terenurilor în pantă. prin înierbare şi împădurire. La baza acestui program. Probleme prioritare privind reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate În acest context. a contribuit mult la accentuarea proceselor de degradare în ultimii 10 ani şi la creşterea torenţialităţii. este necesar să stea în primul rând luarea măsurilor de prevenire a acestor fenomene. ne tocăm noi din interior prin dezastre. Necontinuarea lucrărilor. Numai trebuie să “cărăm apa cu ciurul“ combătând ca pompierii . lipsa unui act normativ cu putere de lege privind protecţia solurilor. de care depinde viitorul agriculturii prin neimplicarea statului. La această situaţie a contribuit mult şi lipsa de educaţie a oamenilor.2 milioane ha. restaurarea terenurilor degradate prin lucrări cu caracter tehnic şi reconstrucţia ecologică a circa 4 milioane ha terenuri puternic şi excesiv degradate. afectate de procese de versant pe o suprafaţă de 2. iniţiativa Academiei Române. cu toate neajunsurile acestora.În perioada 1948-1990. A scăzut mult şi rolul instituţiilor de cercetare şi proiectare de profil în rezolvarea acestor probleme. din care 1 milion ha. că nu ne amninţă nimeni din afară.

ameliorarea fertilităţii solurilor şi reconstrucţie ecologică.efectele. întreaga activitate trebuie îndepărtată către introducerea de sisteme de cultură cu un grad mare de tehnologizare. nimeni nu ne va da bani pentru executare de lucrări inginereşti. rezolvarea acestor probleme. este o tot mai mare preocupare pentru conservarea solurilor şi pentru revitalizarea terenurilor degradate pe cale naturală şi antropică. cu decizii luate la toate nivelurile. este necesar să avem în vedere faptul că. pentru fundamentarea măsurilor ce trebuie luate la nivel naţional. Bucovina şi Banat. cu excepţia celor punctuale. nu vom avea rezultate dacă nu vor fi antrenaţi proprietarii de teren. trebuie menţionat că. prin introducerea în cultură pe suprafeţe mari de plante amelioratoare şi utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor organice. local şi la fiecare proprietar şi constituirea din punct de vedere istoric al modului de folosire şi gospodărire a fondului funciar. comunităţile locale. cu lucrări care atrag şi cu eficienţă tehnică şi ecologică uneori redusă. către înierbarea şi împădurirea celor puternic degradate. recunoscută pe plan internaţional. În . Ridicare fertilităţii solurilor din zonele de deal şi colinare. mai ales în Transilvania. Moţoc. combinat cu măsuri şi lucrări de amenajare care să asigure protecţia solurilor. pentru dezvoltarea agriculturii pe termen mediu şi mai îndepărtat. România. în condiţiile concrete ale multor zone şi verificate prin introducerea pe mari suprafeţe de teren. De aceea. a fost stabilite de către instituţiile de cercetare şi staţiunile experimentale. pentru trecerea la aplicarea măsurilor şi lucrărilor antierozionale. Organismele internaţionale ne atrag numai atenţia asupra pericolului degradării solurilor şi acordă în unele cazuri fonduri pentru realizarea unor programe. condusă de academicianul M. Metodele pentru protecţia solurilor şi restaurarea terenurilor degradate din ţara noastră. Şi pe plan internaţional. rămâne numai luarea măsurilor necesare la toate nivelurile. concomitent cu creşterea nivelului de pregătire profesională a oamenilor de la sate. are o şcoală proprie în acest domeniu. La stabilirea de strategii. Prin acest program. În plus. Din păcate. Strategul trebuie să fie statul. iar consecinţele se văd. trebuie stabilite priorităţi şi găsirea resurselor de finanţare. Capătă o importanţă deosebită. nu a fost luată în considerare în programele elaborate. dar specifice zonelor climatice. inclusiv din afară. Multe ţări şi organisme internaţionale au apelat la noi modele de rezolvare pentru reinstalarea vegetaţiei.

Creşterea suprafeţelor ocupate de păduri şi fâneaţă în multe bazine hidrografice şi în mod deosebit în Podişul Moldovenesc are în vedere accentuarea degradării mediului.acest fel se va practica şi o agricultură ecologică. precum şi asigurarea liniştei necesare. generatoare de apă.000 ha până în anul 2020. Pădurea şi iarba sunt crescătoare de mediu. făcând să crească valoarea acestor terenuri şi nivelul de viaţă al locuitorilor din aceste zone. mai . acoperind în primul rând zonele cu potenţial mare de eroziune şi alte procese de versant. Acest sistem s-a practicat în trecut pe scară largă în Transilvania. este bine să fie trecute în fondul forestier prin cumpărare de către stat. nu au mai fost executate lucrări de ameliorare şi de exploatare raţională a acestora. Prin politici ale statului de lungă durată. aer curat. numai aşa vom avea garanţia gospodăririi acestor plantaţii conform normelor din silvicultură. Păşunile este necesar să fie supuse aceluiaşi regim de exploatare ca şi pădurile. cu o durată mare în timp. asociată cu alunecări de teren şi ravene. Vor trebui împădurite cca 2 milioane ha. Pe termen lung. Gospodărirea păşunilor şi fâneţelor se făcea mai bine decât cea a terenurilor arabile. avea în vedere în mare masură. afectând productivitatea şi biodiversitatea. mai ales în Ţara Făgăraşului. deoarece după anul 1990. Neglijarea lucrărilor de întreţinere pe păşuni a determinat invadarea cu specii fară valoare nutritivă. producerea de îngrăşăminte organice. terenuri în pantă afectate de eroziune puternică şi excesivă. se impune urgentarea aprobării de către Parlament a Legii Fondului Pastoral şi elaborarea în baza acesteia a unui program naţional de ameliorare a pajişteleor naturale şi implicarea la realizarea lui a comunităţilor locale. De aceea. Păşunile naturale au devenit cele mai mari focare de degradare ale solului şi a vegetaţiei ierboase. ca proprietarii de terenuri arabile care acceptă înierbarea acestora pe o perioada de cel puţin 10 ani să fie stimulaţi prin acordarea diferenţei de profit de la arabil la fâneaţă. Numărul mare de animale deţinut de un proprietar. Cele care vor fi împădurite. Apare necesitatea. suprafaţa fondului forestier al ţării era cca 9 milioane ha. După 1990. prin reducerea folosirii în cantităţi mari a îngrăşămintelor chimice. trebuie stimulaţi propietarii de terenuri să treacă la extinderea culturilor furajere şi a cerealelor pe terenurile în pantă. cu constituirea perimetrelor de ameliorare. Arătăm că în perioada 1820-1830. din care 700. capătă o foarte mare importanţă înierbirea şi împădurire a cca 4 milioane ha.

.S. Sunt necesare programe. fiind sarcina comună a M. Statul trebuie să încurajeze comasarea terenurilor şi asocierea proprietarilor care deţin terenuri în pantă. în baza căruia se elaborează proiecte pentru fiecare fiermă.P. precum şi sursele de finanţare a lucrărilor.A. trebuie făcută cu mare atenţie având în vedere regimul precipitaţiilor şi starea actuală a terenurilor lucrate. pentru reabilitarea lucrărilor executate pe terenurile arabile. în anul 1955. se lasă de mulţi ani aşteptat.M.A. M. amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale şi reconstrucţia ecologică a terenurilor puternic degradate. credit şi alte stimulente. a terenurilor joase şi a altor obiective social-economice. dar lucrările agricole se execută din deal în vale. nu este posibilă realizarea lucrărilor de conservare a solurilor şi în ansamblu înlăturarea dezastrelor naturale.A.M..ales în Moldova aproape 70% din suprafaţa arabilă lucrată este ocupată de prăşitoare.S. dar nu s-a materializat.U. şi M. a aparut sistemul care se bazează pe lucrările minime ale solului. în plantaţiile de vie şi pomi şi a formaţiunilor eroziunii în adâncime. S-a discutat mult necesitatea acestora.P. cu rol de protecţie a acumulărilor de apă.A. Extinderea acestui sistem cu lucrări minime ale solului şi în ţara noastră. Pentru aceasta sunt necesare studii de impact pe bazine hidrografice prin care se stabilesc priorităţi în funcţie de starea acestora şi de natura pagubelor aduse. Numai în asemenea condiţii se mai poate asigura realizarea unor lucrări minime de conservarea solurilor.. elaborarea unor îndrumătoare de nivel mediu prin grija A.S. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că unele intervenţii cu lucrări sunt sprijinite de stat. soluţii de amenajare.A. Fără implicarea organelor locale.. Şi pe această linie. Se impune şi la noi. Acest sistem este experimentat şi la noi de către staţiunea centrală de combatere a eroziunii solului Perieni şi de alte staţiuni de cercetare agricolă. este necesar să stea o lege unitară privind protecţia solurilor.S. privind metodele pentru controlul eroziunii solurilor şi creşterea fertilităţii terenurilor în pantă.A. sarcini precise şi răspunderile care se impun. . şi A.A. este necesar să se stabilească prin acte normative. La baza întregii activităţi de protecţie a solurilor şi ameliorarea terenurilor degradate. a comunităţilor şi a propietarilor de teren.P. Acest act normativ cu putere de lege. În S. prin acordarea de subvenţii. a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. în scopul generalizării rezultatelor cercetărilor proprii.

care se leagă de protecţia solurilor. punându-se accent deosebit pe cadrul legislativ. Să recunoaştem deschis că. • protecţia formelor abrupte de relief împotriva alunecărilor de teren.remize pentru maşini agricole . • protecţia aerului de emisii toxice şi a arealelor de imisii produse de industrie sau agricultură. Propuneri privind reconstrucţia ecologică Inventarierea tuturor resurselor naturale care pot fi utilizate în dezvoltarea durabilă şi se cer protejate. • protecţia şi organizarea bazinelor hidrografice pentru reducerea riscurilor de inundaţie. b) Date de interes mai îndelungat legate de crearea unei infrastructuri de durată a mediului care implică lucrări de împădurire şi refacere a zonelor pe termen lung. care să conducă la protecţia solurilor.De asemenea.depozite de: seminţe . . este necesar ca cei abilitaţi prin lege.unităţi de producţie alimentară şi nealimentară . pe facilităţi şi schimbarea mentalităţii prin instruire. produse finite. să facă mai mult pentru educarea oamenilor. cum ar fi: • protecţia solului împotriva eroziunii. Rezultă că statul este necesar să intervină cu politici şi strategii. pesticide . pentru care se solicită măsuri. pentru schimbarea mentalităţii privind gospodărirea pământului şi protecţia mediului în spaţiu rural. • protecţia pădurilor împotriva tăierilor. Pentru optimizarea utilizării raţionale a terenurilor agricole fiecare areal comunal ar trebui să dispună de: Hărţi comunale cu amplasamentul culturilor agricole şi ale altor utilităţi legate de agricultură cum ar fi: .grajduri de animale . strategii şi implementări în regim de urgenţă. iar consecinţele se văd la fiecare pas.sedii de ferme . • protecţia apelor freatice contra poluării. instituţional. s-a făcut foarte puţin pe această linie. Pornind de la această inventariere. am putea împărţi datele în 2 categorii: a) Date pentru resurse de interes imediat. îngrăşăminte .

.Hărţi şi scheme asupra păşunării raţionale cu animale (îndeosebi oi şi capre). consultanţa agricolă care ar trebui să fie prezentă la comune ar trebui să dispună de: .Hărţi privind aplicarea îngrăşămintelor de tot felul. boli şi dăunători din zonă. şi mai ales a pădurilor. Tot ce am scris mai sus. la care se adaugă multe altele legate de conservarea biodiversităţii. reprezintă norme ale UE şi devin obligatorii pentru fiecare areal geografic sau administrativ. . . .alte zone de concentrare umană.Hărţi sau desene privind poziţionarea islazurilor comunale şi a măsurilor preconizate pentru îmbunătăţirea productivităţii acestora..Hărţi privind rotaţia culturilor luând în considerare şi posibilităţi a rotaţiei prin programe interfamiliare. .Hărţi privind aplicarea pesticidelor în baza unor cartări privind principalele buruieni. În plus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful