1

EXEMPLU DE APLICARE A METODEI DE EVALUARE A
REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI DIN STRUCTURI
A. DESCRIEREA METODELOR
La nivel european, evaluarea rezistentei betonului din constructii existente se face in
conformitate cu SR EN 13791. Evaluarea rezistentei la compresiune a betonului este
necesara, in principal, in urmatoarele cazuri:
• Cand structura se va modifica sau isi va schimba destinatia;
• Cand exista dubii in legatura cu nivelul rezistentei la compresiune a betonului din
diferite cauze legate de punerea in opera, deteriorari ale betonului, etc ;
• Cand este necesara evaluarea rezistentei betonului in timpul executiei constructiei;
• Cand s-au constatat neconformitati ale rezistentei la compresiune a betonului in
urma incercarii probelor de beton produs la statii, etc.
Evaluarea rezistentei la compresiune a betonului se efectueaza in conformitate cu
standardul SR EN 13791, pe baza schemei prezentate in figura 1.
Figura 1 – Schema privind principiile de aplicare a evaluarii
rezistentei caracteristice la compresiune in-situ
SR EN 13791
Conformitatea rezistentei la
compresiune determinata
in-situ, de exemplu pentru
elemente prefabricate
Evaluarea structurilor existente
din beton
utilizand
carote
utilizand
metode
indirecte
Calibrarea metodelor indirecte
Aplicarea unor criterii de
conformitate specifice
Investigatii
suplimentare
Analize structurale,
etc.
Acceptarea
betonului
DA
NU
Calibrare utilizand metode indirecte
Evaluarea confomitatii
Determinarea calitatii
betonului din constructii noi
in cazul unor dubii privind
calitatea, neconformitati
ale rezistentei betonului la
statii, etc.
2
1. Evaluarea rezistentei la compresiune in-situ prin incercarea carotelor
Aceasta evaluare are in vedere doua metode functie de numarul de probe care se
incearca, in cazul A sunt necesare cel putin 15 carote, iar in cazul B sunt necesare pentru
evaluare intre 3 si 14 carote. Se va descrie si apoi aplica evaluarea rezistentei pentru cazul B.
Rezistenta la compresiune caracteristica determinata in-situ este cea mai redusa
valoare dintre:
f
ck, is
=f
m(n), is
– k
sau
f
ck, is
=f
is, cea mai redusa
+4
unde:
k =coeficient care depinde de numarul de rezultate in conformitate cu tabelul 1.
Tabelul 1 – Valorile coeficientului k
n k
10...14 5
7...9 6
3...6 7
2. Evaluarea rezistentei caracteri stice la compresiune prin aplicarea unor
metode indirecte. Util izarea unor relatii determinate avand l a dispozitie un numar redus
de carote si curbe de calibrare
Trebuie subliniat ca aceste metode indirecte semi-distructive sau nedistructive se
aplica asociate cu metoda extragerii / incercarii carotelor, in cazul in care se are la dispozitie
un numar redus de carote.
Metodele indirecte pot fi utilizate dupa corelarea cu rezultatele incercarii pe carote in
urmatoarele conditii:
• Prin aplicarea unei singure metode indirecte;
• Prin aplicarea unor combinatii de metode indirecte;
• Printr-o combinatie intre aplicarea unor metode indirecte si directe (carote).
Metodele indicilor de recul, a vitezei ultrasunetelor si testul de smulgere pot fi utilizate
pentru evaluarea rezistentei la compresiune a betonului utilizand curbe de calibrare si corelari
cu rezultatele obtinute prin incercarea carotelor.
3
Aceasta metoda poate fi aplicata pentru evaluarea unei populatii apartinand unor
betoane normale produse cu aceleasi materiale, mijloace si echipamente de preparare.
Se selecteaza o zona din aceasta populatie si trebuie sa se obtina cel putin 9 rezultate
pentru obtinerea valorii Af cu ajutorul careia se traseaza curba de calibrare in functie de curba
de baza. Se poate astfel stabili relatia dintre valorile obtinute prin aplicarea metodelor
indirecte si prin incercarea carotelor.
Procedura
Se aplica urmatoarea procedura pentru a se determina relatia intre rezultatele obtinute
prin aplicarea metodelor indirecte si respectiv directe (carote):
a. Se selecteaza zone in care se efectueaza cel putin 9 teste;
b. In fiecare zona se efectueaza incercari prin metode cunoscute cum ar fi cele ale
indicilor de recul, vitezei ultrasunetelor sau smulgerii la suprafata;
c. In fiecare locatie se extrage si se incearca o carota in conformitate cu SR EN
12504-1;
d. Se traseaza un grafic care reprezinta variatia rezultatelor incercarilor indirecte fata
de cea a rezultatelor incercarilor pe carote;
e. Pentru fiecare locatie se determina diferenta intre valorile masurate pe carote si cele
date de curba de baza ôf = f
is
– f
R,V sau F
, in care:
f
R
=valorile indicilor de recul
f
V
=valorile vitezelor ultrasunetelor
f
F
=valorile fortelor de smulgere
f. Se calculeaza valoarea medie ôf
m(n)
, pentru n rezultate si pentru abaterea
standard s;
g. Se calculeaza valoarea cu care va fi „translatata” curba de baza (Af), in care
Af = ôf
m(n)
– k
1
s, unde k
1
se obtine din tabelul 1;
h. Se „translateaza” curba de baza cu valoarea Af pentru a se obtine relatia dintre
metoda indirecta si metoda directa.
4
Figura 2 – Ilustrarea principiului de obtinere a relatiei intre rezistenta la compresiune a
betonului determinata in-situ si datele obtinute prin aplicarea testelor indirecte
Curba de baza pentru definirea relatiei intre aplicarea diferitelor metode indirecte si
valoarea rezistentei la compresiune
ôf
1...n
=diferenta intre rezistenta obtinuta prin incercarea la compresiune a carotelor si
cea obtinuta prin aplicarea relatiilor de baza
Af =valoarea de „translatie” a curbei de baza
Curba specifica pentru un anumit caz a relatiei dintre valorile unor proprietati ale
betonului obtinute prin teste indirecte si rezistenta la compresiune a betonului
R =indici de recul, in conformitate cu SR EN 12504-2
F =forta de smulgere, in conformitate cu SR EN 12504-3
V =viteza ultrasunetelor, in conformitate cu SR EN 12504-4.
Curbele de baza care prezinta relatiile dintre valorile unor proprietati ale betonului
determinate prin aplicarea unor metode indirecte si rezistenta la compresiune a betonului sunt
prezentate in figurile 3, 4 si 5.
R, V, F

ôf
1

ôf
n
Af

f
is
5
Figura 3 – Curba de baza pentru valorile indicilor de recul
Figura 4 – Curba de baza pentru valorile vitezei ultrasunetelor
6
Figura 5 – Curba de baza pentru valorile fortei de smulgere
Functiile care au stat la baza trasarii acestor curbe sunt:
• In cazul indicilor de recul:
f
R
=1,25R – 23; 20 > R > 24
f
R
=1,73R – 34,5; 24 > R > 50
• In cazul vitezelor ultrasunetelor:
f
V
=62,5 v
2
+497,5 v +990; 4 > v > 4,8
• In cazul fortelor de smulgere:
f
F
=1,33 (F-10); 10 > F > 60
Tabelul 2 – Valoarea coeficientului k
1
in functie de numarul de rezultate
Numarul de rezultate Valoarea
coeficientului k
1
9 1,67
10 1,62
11 1,58
12 1,55
13 1,52
14 1,50
<15 1,48
7
Relatiile obtinute prin aplicarea procedurii prezentate pot fi utilizate in cazurile in care
rezultatele se situeaza in sfera domeniului determinat astfel:
±2 valori ale indicilor de recul
±0,05 km/s valori ale vitezelor ultrasunetelor
±2,5 kN valori ale fortelor de smulgere
B. APLICAREA METODELOR
1. Evaluarea rezi stentei la compresiune in-situ prin incercarea carotelor
Rezultatele obtinute prin incercarea carotelor sunt prezentate in tabelul 3.
Tabelul 3 – Valorile rezistentelor la compresiune obtinute prin incercarea carotelor
Punctul de
masurare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
f
is
(N/mm
2
) 21,4 19,0 17,8 19,5 18,4 19,0 26,0 18,6 19,6 18,0
Evaluarea rezistentei caracteristice a betonului pe baza rezultatelor obtinute la
incercarea la compresiune a carotelor se face conform abordarii B, deoarece numarul de
carote este cuprins intre 3 si 14.
• Valoarea medie a rezultatelor, f
m(10),is
=19,7 N/mm
2
• Valoarea cea mai mica, f
is min
=17,8 N/mm
2
• Valoarea k, pentru 10 incercari, k =5.
Se considera cea mai mica valoare dintre:
f
m(10),is
- k =19,7 - 5 =14,7 N/mm
2
f
is,min
+4 =17,8 +4 =21,8 N/mm
2
Rezistenta caracteristica a betonului din lucrare este f
is
=14,7 N/mm
2
.
8
Deoarece carotele incercate se inscriu in conditia de echivalare a rezistentei cu cea
obtinuta pe cuburi cu latura de 150 mm, rezulta ca rezistenta caracteristica a betonului din
lucrare corespunde clasei de rezistenta C12/15 conform SR EN 206-1.
2. Evaluarea rezistentei caracteristi ce la compresiune prin aplicarea unor metode
indirecte. Utilizarea unor relatii determinate avand l a dispozi tie un numar redus de
carote si curbe de cal ibrare
Stabilirea curbei care exprima relatia intre datele masurate prin metoda ultrasonica,
indirecta, si rezistente, se face conform alternativei 2 prezentate in standard, deoarece
numarul de puncte in care s-au efectuat perechi de determinari este cuprinsa intre 9 si 18,
astfel:
- se calculeaza valorile f
v
pentru curba de baza, pentru vitezele masurate,
cu relatia:
f
v
=62,5 v
2
– 497,5 v +990;
- se calculeaza diferentele f δ =f
is
– f
v
pentru fiecare punct de masurare;
- se calculeaza abaterea medie patratica, s, pentru vitezele masurate;
- se calculeaza valoarea medie, f δ
vm
a diferentelor f δ
v
;
- se calculeaza valoarea ∆f, cu care se deplaseaza curba de baza, cu
relatia ∆f= s k f
vm
× −
1
δ ;
- se traseaza curba care reprezinta relatia intre vitezele masurate si
rezistente, prin deplasarea curbei de baza cu ∆f.
Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 4 si reprezentate in figura 6.
Tabelul 4 – Valori ale vitezelor ultrasunetelor si ale rezistentelor la compresiune
Nr.
punct
v
i
(km/s) f
is
(N/mm
2
) f
v
(N/mm
2
)
v
f δ (N/mm
2
)
1 4,099 21,4 0,8 20,6
2 4,076 19,0 0,6 18,4
3 4,002 17,8 0,0 17,8
4 4,120 19,5 1,2 18,3
5 4,087 18,4 0,7 17,7
6 4,149 19,0 1,8 17,2
7 4,423 26,0 12,3 13,7
8 4,051 18,6 0,3 18,3
9
Nr.
punct
v
i
(km/s) f
is
(N/mm
2
) f
v
(N/mm
2
)
v
f δ (N/mm
2
)
9 4,117 19,6 1,2 18,4
10 4,012 18,0 0,0 18,0
K
1
=1,62 (pentru 10 rezultate)
s
v
=0,118
m v
f
,
δ
=17,8 N/mm
2
∆f
v
=17,8 – 1,62 x 0,118 =17,6 N/mm
2
Figura 6 – Reprezentarea grafica a relatiei intre vitezele masurate si rezistentele la
compresiune

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful