You are on page 1of 112

CRETCP – IAȘI

PRINCIPII SI METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE MATEMATICA
- selecție de probleme pentru clasa a VII-a · · · · · · · Principul parității Probleme de numărare Principiul Dirichlet Principiul invariantului Probleme de logică Probleme de ordonare Metoda reducerii la absurd

Profesor: SILVIU BOGA, silviumath@yahoo.com Surse bibliografice utilizate: 1. Matematică pentru grupele de performanță - clasele VI-VIII, V. Pop, V. Lupșor, Ed. Dacia Educațional 2. Matematica gimnazială dincolo de manual, A. Ghioca, L. Cojocaru, Ed. GIL 3. Probleme elementare de matematică, M. Ganga, Ed. MATHPRESS

Iași – 23 octombrie 2010

CUPRINS
Principiul parității – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI) ....................................................................... pag.01 Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI) ................................................................ pag.02 Principiul Dirichlet – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI) ..................................................................... pag.04 Principiul invariantului – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI) ............................................................... pag.06 Probleme de logică – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI) ..................................................................... pag.07 Probleme de ordonare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI) ................................................................. pag.10 Metoda reducerii la absurd – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI) ......................................................... pag.11 Principiul parității – probleme propuse (CEX VI) .............................................................................................. pag.14 Probleme de numărare – probleme propuse (CEX VI)........................................................................................ pag.15 Principiul Dirichlet – probleme propuse (CEX VI) ............................................................................................ pag.16 Principiul invariantului – probleme propuse (CEX VI) ...................................................................................... pag.17 Probleme de ordonare – probleme propuse (CEX VI) ........................................................................................ pag.18 Metoda reducerii la absurd – probleme propuse (CEX VI) ................................................................................ pag.19 Principiul parității – indicații la problemele propuse (CEX VI) ......................................................................... pag.20 Probleme de numărare – indicații la problemele propuse (CEX VI)................................................................... pag.22 Principiul Dirichlet – indicații la problemele propuse (CEX VI) ....................................................................... pag.26 Principiul invariantului – indicații la problemele propuse (CEX VI) ................................................................. pag.29 Probleme de ordonare – indicații la problemele propuse (CEX VI) ................................................................... pag.30 Metoda reducerii la absurd – indicații la problemele propuse (CEX VI) ........................................................... pag.32 Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VII) .............................................................. pag.33 Principiul Dirichlet – prezentare și probleme rezolvate (CEX VII) .................................................................... pag.35 Probleme de numărare. Principiul Dirichlet – probleme propuse (CEX VII)...................................................... pag.41 Probleme de numărare. Principiul Dirichlet – indicații la problemele propuse (CEX VII)................................. pag.42 Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VIII) ............................................................. pag.43 Probleme de numărare – probleme propuse (CEX VIII)..................................................................................... pag.51 Probleme de numărare – indicații la problemele propuse (CEX VIII)................................................................ pag.54 Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (Ghioca) ................................................................. pag.63 Probleme de numărare – probleme propuse (Ghioca)......................................................................................... pag.79 Probleme de numărare – indicații la problemele propuse (Ghioca).................................................................... pag.81 Principiul Dirichlet în algebra – prezentare și probleme rezolvate (Ganga) ...................................................... pag.85 Principiul Dirichlet în geometrie – prezentare și probleme rezolvate (Ganga) .................................................. pag.96

.

n N . deci va fi impar. un singur num r. Fie a i b numerele. irul numerelor naturale de la 1 la 1979 adic : R3.1978. R3.produsul a dou numere impare este un num r impar . Din ipotez a b 2n 1 .produsul a dou numere pare este un num r par . Solu ie.. Principiul parit ii În matematica elementar întâlnim multe probleme care folosesc no iunea de paritate.1977.3. .1.suma a dou numere pare este un num r par .1. Prezent m în continuare câteva probleme rezolvate care folosesc principiul parit ii. b 2n 1 a 2n 1 2k 2( n k ) 1 . Principiul parit ii const în separarea cazurilor pare i impare dintr-o situa ie. lu m un num r -1- unde 3 n 1 2. Demonstra i c 2 n (n 2. iar 3n se poate scrie ca o sum de trei numere naturale consecutive i ca sum a trei numere impare consecutive. 1 3n 3n 3n 1 (3 n 1 2) 3 n 1 (3n 2) .Câteva principii i metode de rezolvare a problemelor de matematic 3. 2 n 1 1 i 2 n 1 1 sunt impare consecutive. 2 n este num r par.2.3.1.1. n N ) se poate scrie ca o sum de dou numere naturale impare consecutive.suma a dou numere impare este un num r par ..produsul dintre un num r par i un num r impar este un num r par.4. 3n i 3n 3 3n 1 1 1 sunt consecutive pentru n 3n 1 2. adic b este impar.. Lua i la întâmplare oricare dou numere din acest ir i înlocui i-le cu modulul diferen ei lor. Se consider 1. în primul caz. 3n 1 2 sunt impare consecutive. n N . Deci unul din Atunci numerele a sau b este par. în final. Fie a 2k . Atunci a b este produsul dintre un num r par i altul impar.. R3. 3n N i 3n 3 3n 1 1 1 3n 1 3n 1 3n 1 (3 n 1 1) 3n (3 n 1 1) Numerele 3n Mai avem c 1 . Pentru orice n 2 . Pentru orice n 2 . n N . Avem: 2n 2 2n 1 2n 1 2n 1 (2 n 1 1) ( 2 n 1 1) Pentru n 2 .2. n N . Regulile parit ii: . La fiecare etap a opera iei descrise. Solu ie. La fiecare opera ie de acest fel num rul numerelor din ir scade cu unu (fiindc am înlocuit dou numere cu unul) i vom ob ine. deoarece dac .1979. Solu ie. Demonstra i c dac suma a dou numere întregi este un num r impar. 3n 1 . Ar ta i c acest num r este par. num rul numerelor impare din ir r mâne neschimbat sau descre te cu doi.3. produsul lor este un num r par.suma dintre un num r par i altul impar este un num r impar .1.

. n1 2 este un num r par. a) Num rul divizorilor unui num r natural Fie a un num r natural compus ce are urm toarea descompunere în factori primi: a p1 1 p 2 2 ....1. p0 n 1 p1 p1 2 .. Solu ie. n1 .... deci printre numerele considerate în ipotez exist un num r impar de numere impare. deci numerele sunt naturale. Num rul divizorilor i suma divizorilor unui num r natural 3.1979 avem (1+1979):2 numere impare... . Contradic ie.. deci num rul impar l-am înlocuit cu altul impar... . Suma a dou n1 n2 n2 n3 n n k n k n1 .. . unde p1 . adic 990. S se demonstreze c printre numerele: numere impare.2. nk .. modulul diferen ei lor este un num r par...1. 2 . num rul cifrelor unui num r. n k ... n N. 3. num rul termenilor unui ir.. Prezent m în continuare câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 2 n3 numere impare este un num r par.. pn n 1 2 1 termeni 1 termeni 1 termeni (1) n . R3. n N .. num rul patrulaterelor dintr-o anumit configura ie.. modulul diferen ei lor este impar..1. exist un num r impar de 2 2 2 2 nk n1 n1 un num r par de numere impare...1. 2 pn .2.. num rul triunghiurilor. pn sunt numere prime iar 1 2 n2 n2 2 n3 .. Pentru a ob ine num rul divizorilor lui a form m tabelul: p10 p0 2 .. În matematica colar sunt frecvente problemele de num rare ca de exemplu: num rul divizorilor unui num r. La fiecare pas r mâne un num r par de numere impare i atunci ultimul num r va fi cu siguran par.. Dar aceea i sum este suma unui num r impar de numere impare deci este un num r impar.......3. S presupunem c printre acestea se afl .. Atunci suma lor 2 n 2 n2 . p 2 . deci num rul numerelor impare scade cu doi.. Deci presupunerea f cut a fost fals .. etc.4. ... n2 ..2.2. Se consider numerele impare k .. 3.. Probleme de num rare Probleme de num rare întâlnim în diverse situa ii din via a cotidian . nk 2 n1 n1 n2 .. iar în al doilea caz dac lu m dou numere impare. p n n . 1 pn p12 2 p2 ..par i unul impar. k 1 . În irul 1.. -2- p1 1 p2 2 .

x n x x 2 . Num rul divizorilor num rului a p1 1 p 2 2 . de unde S Scriem produsul de n sume.2..2....(1 p n pn ... x n x n 1 ) (1 x x 2 . b) Suma divizorilor unui num r natural S calcul m întâi suma: Avem 2 1). p1 1 p2 1 pn 1 p1 1 p2 2 . Am ob inut astfel urm toarea Teorema 3.. p n n ) (5) Cu rela ia (4).. Înmul ind apoi pe fiecare din aceste numere cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 1)( 2 1)( 3 1) numere i fiecare din acestea sunt divizori ai lui a.. linia a doua con ine 2+1 termeni.. pn n este S pn n 1 1 p1 1 1 1 p2 2 1 1 .... Continuând ra ionamentul ob inem ( 1 1)( 2 1)( 3 1). Suma divizorilor num rului a p1 1 1 1 p2 2 1 1 pn n 1 1 ....... x n 1 (2) Din (3) i (2) sc zute membru cu membru ob inem: x S xn xn 1 (3) x S S (x x2 x 3 .2.1.( n 1) numere care sunt divizori ai lui a..2. ultima linie con ine n+1 termeni. p1 1 )(1 p 2 p 2 ..2.. p2 2 ). 4) În num rul acestor divizori este inclus num rul însu i i divizorul 1. Am ob inut astfel Teorema 3.. p1 1 p2 1 pn 1 -3- . 2) Linia întâi con ine 1+1 termeni.. 3) Dac înmul im pe rând fiecare num r din linia întâi cu fiecare num r din linia a doua ob inem ( 1 1)( 2 1) divizori ai lui a.1.... p n n este ( 1 1)( 3..Observ m c : 1) Oricare num r din tabel este un divizor pentru a. având termenii pe cele n linii din tabelul (1) i ob inem: 2 2 (1 p1 p12 . S 1 x x 2 .....( n 1) . x n ) xn 1 1 x 1 (4) care se mai scrie S ( x 1) xn 1 1 . (5) devine cu x 1...

d 8 ) 2 20018 .. d n sunt to i divizorii naturali ai num rului n atunci avem rela ia: (d1 d 2 . considerând d1 32 1 232 1 29 2 1 S 4 24 30 3 1 23 1 29 1 (2 3 3 5) 2 120 2 .3. principiu care-i poart numele i pe care-l enun m mai jos." Justificare: Consider m cazul cel mai nefavorabil a ezând în fiecare cutie câte un obiect.2. În cazul nostru 2001 31 231 291 . A adar în acea cutie exist deja un obiect pus anterior...1.. "Dac repartiz m n 1 obiecte în n cutii. S se arate c 5 S este num r natural p trat perfect. d k ob inem: d1 d 2 . d1 rela ii care înmul ite membru cu membru dau n .d k ) 2 n k (*) Fiindc 1 i n sunt i ei divizori.. Dac d1 .. Deci am folosit n cutii i n obiecte.d k ) 2 n n n .2.... k N . atunci cel pu in k 1 obiecte. d k d k 1 d1 nk . Pentru cei opt divizori naturali ai num rului 2001 avem rela ia (*) (d1 d 2 .Probleme rezolvate R3. atunci cel pu in dou obiecte vor fi în aceea i cutie. d 2 . Fie S suma divizorilor naturali ai num rului 2001. num rul divizorilor lui 2001 este: (1+1)(1+1)(1+1)=8. Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte în n cutii. d k n d1 d2 . deci 5 S este p trat perfect... Avem urm toarea Lema 3..2.. În acea cutie vor fi dou obiecte...d k de unde ( d1 d 2 . suma divizorilor num rului 2001 este: Atunci 5 S R3. vor fi în aceea i cutie.. Principiul lui Dirichlet Matematicianul german Peter Gustav Dirichlet (1805-1859) a elaborat un principiu extrem de simplu cu aplica ii nea teptate în variate domenii." -4- . Solu ie. Solu ie. Fiindc 2001=31 231 291. 3.1. Dar în acea cutie exist deja un obiect. d2 dk dk n 1 ..2.... Obiectul cu num rul n 1 trebuie pus i el într-o cutie oarecare. fiind o metod de demonstra ie de tipul urm tor. S se arate c p tratul produsului tuturor divizorilor naturali ai num rului 2001 este 20018.

R3. S se demonstreze c exist cel pu in doi elevi care. adic un num r divizibil cu 4. S se demonstreze c în orice moment al turneului dinaintea ultimei runde cel pu in doi ahi ti au acela i num r de victorii. La împ r irea unui num r cu 4 ob inem unul din resturile 0. înseamn c în total ar fi n scu i 365 sau 366 elevi... R3.9.5.. fiecare ahist a jucat maximum n 2 partide i a putut ob ine 0. Probleme rezolvate R3.2. Solu ie.6.3. -5- . iar "obiectele" desemneaz lucruri.5. Considerând cazul cel mai nefavorabil când în fiecare zi a anului ar fi n scut câte un elev. Ar ta i c în orice mul ime format din 5 numere naturale exist dou a c ror diferen este divizibil cu 4. Ele sunt de forma x 4k r i y 4l r . la împ r irea cu 10 va da unul din resturile: 0.9. S se arate c oricum am alege 7 numere p trate perfecte (distincte) exist cel pu in dou a c ror diferen se divide cu 10.2. etc. Într-o coal sunt 367 elevi. Solu ie. stabilite dup anumite criterii.n-1. Fiindc avem 7 p trate perfecte i numai resturile 0.3..1.4. Fiind date numerele naturale a i b (b 0) exist în mod unic numerele naturale q i r astfel ca a b q r cu r b .1. numere. R3.2. În cazul problemei noastre numerele fiind împ r ite la n exist pentru rest n valori posibile: 0. Prezent m în continuare câteva probleme ale c ror solu ii se bazeaz pe principiul de mai sus.. deci diferen a lor se divide cu 10.1.3 (deci patru cutii). Dac a este num rul a c rui p trat este a 2 atunci la împ r irea cu 10 a lui a ob inem unul din resturile: 0. Un an are 365 sau 366 zile. Fiindc avem 5 numere (5 obiecte i 4 cutii) rezult c cel pu in dou numere vor da acela i rest la împ r irea cu 4.1.8. figuri geometrice.1. Atunci a 2 . deci în total n 1 posibilit i (cutii).4. Folosim teorema împ r irii cu rest.4.. Solu ie.5. În orice moment al turneului dinaintea ultimei runde.2. R3. Fiindc împ r im n+1 numere vor exista n+1 resturi. Fiindc la turneu au participat n ahi ti rezult c cel pu in doi ahi ti au acela i num r de victorii înaintea ultimei runde.7.3.1...4. n 2 victorii.6. Solu ie.În literatura matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit i sub denumirea de "principiul cutiei". dar în total sunt 367 elevi.2. Deci într-o zi s-au n scut 2 elevi. Atunci diferen a lor este x y 4( k l ) .3. deci cei doi î i vor serba ziua de na tere în aceea i zi.1. La un turneu de ah au participat n 2 ahi ti.3.6. dintre care cel mult n sunt diferite. Solu ie. deci exist cel pu in dou p trate perfecte care dau acela i rest la împ r irea cu 10. cu precizarea c denumirea de "cutie" desemneaz "grupe de obiecte". Fiind date n 1 numere naturale ( n 0) atunci cel pu in dou dintre ele dau acela i rest la împ r irea cu n. Rezult c cel pu in dou dintre cele n+1 numere împ r ite la n dau acela i rest.3. Deci al 367-lea elev a fost i el n scut într-o zi a anului în care a mai fost n scut un elev.i serbeaz ziua în aceea i zi a anului.3.5.9.

R3. S se arate c r mâne din suprafa a podelei nu poate fi acoperit cu pl ci dreptunghiulare de dimensiuni 3m 1m. adic s sar unul peste altul (dar nu peste doi odat ). R3. adic "invariantul" transform rii. R3.4. dup urm toarea regul : dac cele dou semne terse sunt identice le înlocuim cu "+". Principiul invariantului Invariantul este o m rime. Deci o situa ie ini ial este supus în mod repetat unor transform ri. Se împarte camera într-o re ea de p trate cu latura 1m pe care le vopsim în trei culori: ro u. rezult c restul împ r irii num rului la 9 este un invariant.3. De obicei se cere s se demonstreze c în urma acestor transform ri nu se poate ajunge la o anumit form . Dup un num r impar de s rituri (2003) va exista un num r impar de perechi de greieri inversa i. Este posibil ca diferen a dintre num rul ini ial i cel final s fie 2003? Solu ie. Dac la început num rul de minusuri este impar. sau o proprietate care r mâne neschimbat în urma aplic rii sau interven iei unei transform ri. Suma cifrelor este aceea i. C.4.4. Deci nu se poate ob ine ordinea ini ial (ce nu con ine o astfel de pereche). alb. Pot fi în aceea i ordine dup 2003 s rituri? Solu ie.4. Trei greieri se g sesc pe o dreapt în ordinea: A. B. Solu ie. ultimul semn care va r mâne este minus. iar dac la început num rul de minusuri este par.3. Aceasta se poate face alegând caracteristica obiectului care a fost supus transform rii. O camer are dimensiunile podelei de 7m i 10m. Restul împ r irii num rului la 9 este acela i cu restul împ r irii sumei cifrelor sale la 9. la sfâr it va r mâne plus.4. Probleme rezolvate R3.4. Pe o tabl sunt scrise semne de "+" i " ". În urma unei s rituri de acest fel num rul perechilor de greieri inversa i cre te sau se mic oreaz cu 1 (proprietatea invariant ). Ar ta i c ultimul semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii perechilor.2. tergem dou semne i le înlocuim cu un semn. Consider m un num r natural c ruia îi schimb m în mod arbitrar ordinea cifrelor. iar dac tergem dou semne diferite le înlocuim cu " ". Solu ie. o rela ie. Dac în final obiectul nu posed "invariantul" atunci el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Ei încep s sar capra. În cele patru col uri ale camerei se a eaz câte un dulap având baza p trat cu latura de 1m. negru ca mai jos: RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR -6- .1. În acest caz paritatea num rului de minusuri va fi invariantul.

5. tiind c fiecare a f cut atâtea declara ii false câte tablete de ciocolat a luat. 23 de p tr ele negre. C. La parter i la fiecare etaj locuiesc câte dou familii. unul alb i unul negru. G. H. E. Probleme de logic Am inclus aici câteva probleme a c ror rezolvare se realizeaz printr-o serie de judec i logice ce solicit inventivitate. 23 de A. La al doilea "interogatoriu" prima afirma ie a lui A este fie adev rat i atunci afirma ia lui B este fals .5. Dac s-ar putea acoperi suprafa a cu un num r întreg de pl ci ar trebui s existe acela i num r de p tr ele pentru fiecare culoare. M. Dar oricum am a eza o plac de 3 1 ea acoper un p tr el ro u. F. B. 23 de N. I. Deci rezult c cele dou afirma ii adev rate au fost f cute la cel de-al doilea "interogatoriu". Familiile F i G locuiesc la acela i etaj. fie este fals i atunci cea de-a doua afirma ie a lui A este adev rat . iar C a luat dou ciocolate. Deci a doua afirma ie a lui C este fals . Eliminând col urile r mân 20 de p tr ele ro ii. B face numai dou afirma ii. deci la primul "interogatoriu" to i copiii au f cut declara ii false. Ele puteau fi luate de cei trei copii: A. K. etc. de unde rezult c fiecare din cei trei copii a luat cel pu in o ciocolat . O. Familia M locuie te cu patru etaje mai sus -7- . D. deci el nu poate lua mai multe ciocolate decât C. iar aceasta cu ase etaje mai sus ca familia C.Ob inem 24 de R. deci afirma ia lui B este adev rat . Fiind tra i la r spundere. R3. deci C a luat dou tablete de ciocolat . 3. rezult c cinci declara ii erau false iar 2 (7-5) adev rate. fie este fals i atunci afirma ia lui B este adev rat . B. Solu ie.2. Probleme rezolvate R3. Într-un bloc locuiesc familiile A. L. P. N. B a luat o ciocolat . Tot din "interogatoriul" al doilea afirma ia lui C este fie adev rat i atunci cea de-a doua afirma ie a lui A este fals . Deci A a luat dou ciocolate. R. Se mai tie c : Familia A locuie te cu dou etaje mai jos ca familia B.1. perspicacitate. Fiindc au "disp rut" 5 ciocolate i s-au f cut 7 declara ii. rezult c la al doilea "interogatoriu" prima afirma ie a lui A este fals . i foarte pu in calcul. ei au dat mai întâi urm toarele r spunsuri: A: N-am luat nici o ciocolat ! B: N-am luat nici o ciocolat ! C: N-am luat nici o ciocolat ! Dup un nou "interogatoriu" copiii au f cut urm toarele declara ii: A: B a luat mai multe tablete decât C! B: (c tre A): Min i! C: Toate au fost luate de A i B! A (c tre C): Min i! Afla i câte tablete de ciocolat au fost luate de c tre fiecare copil. C. Mama a observat c din dulap au disp rut cinci tablete de ciocolat .5. 23 de p tr ele albe.

a) Câte etaje are blocul? b) La ce etaj locuie te familia A? Solu ie. O. familia M la etajul cinci. A. G. R. pentru meci egal 2 puncte. K.3. E. familiile N i R la etajul întâi. În cele ase locuri neocupate se vor distribui familiile D. Familia A locuie te cu trei etaje mai sus ca familia R. rezult c blocul are opt nivele (parter i apte etaje). tiind c ultima echip are 21 de puncte. atunci familia C locuie te la parter. s se arate c prima a f cut cel pu in un meci nul. L dup voie. b) Diagramele al turate (stabilite conform enun ului) pun în eviden modul cum sunt distribuite în bloc familiile N. R s locuiasc la acela i etaj.5. iar familia C la parter. În clasamentul întocmit la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. Familiile N i C nu pot locui la acela i nivel. a) Fiindc la parter i la fiecare etaj locuiesc dou familii. F. Num rul meciurilor disputate a fost cu B i când a jucat B cu A). Blocul având opt nivele. I. Urm rind comparativ diagramele observ m c este o situa ie posibil pentru c la un nivel pot locui numai dou familii. Un etaj deasupra familiei N locuie te familia O. B. Pentru victorie se acord 3 puncte. M. iar familia P locuie te cu cinci etaje mai jos decât familia G. P precum i C. Acestea fiind precizate putem stabili distribu iile familiilor în bloc: Familiile F i G la etajul apte. iar în tot blocul locuiesc 16 familii. Dac familia N locuie te la etajul întâi. Dac familia N locuie te la parter atunci familia C ar trebui s locuiasc la etajul întâi. pentru c la un nivel pot locui numai dou familii. H. iar în clasament nu sunt echipe cu acela i num r de puncte rezult c num rul de puncte este mai mare sau egal cu -8- 14 15 105 deoarece fiecare meci a fost num rat de dou ori ( i când a jucat A 2 . Fiindc echipa clasat pe ultimul loc are 21 de puncte. F G B M A O N P R C R3. fiecare dintre acestea jucând cu toate celelalte. familiile P i O la etajul doi. pentru c ar trebui ca familiile O. C locuiesc la acela i etaj. rezult c familia N poate locui numai la parter sau la etajul întâi. P. Solu ie. Aceea i remarc i pentru familia C. familia A la etajul patru. Fiecare echip a disputat 14 meciuri. P. iar pentru înfrângere un punct. La un turneu de fotbal particip 15 echipe. situa ie imposibil deoarece ar rezulta c familiile O. situa ie imposibil .ca familia N i cu dou etaje mai jos ca familia F. familia B la etajul ase.

Deci echipa A1 a acumulat 18+8+4=30 (puncte). La sfâr itul turneului primii doi clasa i au ob inut punctaje diferite. A3 . Solu ie. Deci presupunerea f cut 2 R3...5. Deci pe locul întâi se afl echipa A3 ... primul a sosit un concurent de la echipa A1 . Deci echipele au ob inut punctajele: 21. S se afle cum s-a încheiat partida dintre ahi tii clasa i pe locurile trei i cinci. Presupunem c nu a f cut nici un meci nul. Afla i ce loc a ocupat fiecare echip tiind c : i) Primele trei locuri au fost ocupate de concuren i de la echipe diferite. iar cel de-al doilea a ob inut atâtea puncte câte au ob inut ultimii patru ahi ti împreun . Solu ie. iar al aptelea i al nou lea au fost concuren ii de la echipa A2 . Din primele dou condi ii rezult c A1 . pe locul doi echipa A1 . pentru remiz un jum tate de punct. A2 . un ahist a jucat apte partide i ar fi putut câ tiga cel mult apte puncte (când învingea în toate cele apte partide). atunci echipa de pe locul întâi a f cut cel pu in un meci nul.. cel care sose te ultimul prime te dou puncte. Din cele de mai sus i din a doua condi ie rezult c al aselea i al optulea au sosit concuren ii de la echipa A1 .4. 22... A cu D . iar echipa A3 a acumulat 14+12+10=36 (puncte). B. (Dac A. B cu C . C .(21 14) 21 15 Fiindc la fiecare meci s-au acordat 4 puncte. cel care sose te al treilea 14 puncte. La un concurs de atletism particip trei echipe: A1 .. au jucat: A cu B . cel care sose te al doilea 16 puncte. jucând fiecare cu fiecare. Fiindc au fost opt juc tori i fiecare a jucat cu fiecare. iar al doilea un concurent de la echipa A2 . de unde x 14 15 2 420 este fals . ii) Fiecare concurent de la echipa A2 avea în fa a sa un concurent de la echipa iii) Concuren ii echipei A3 au sosit unul dup altul. y trebuie s fie naturale.5. fiecare cu trei concuren i. Dar x. al patrulea i al cincilea. iar pe locul trei echipa A2 . Ultimii patru ahi ti au jucat între ei ase partide. R3. D sunt ultimii ahi ti. Pentru fiecare victorie un juc tor prime te un punct... B cu D i C cu D ). Concurentul care sose te primul prime te 18 puncte. 35.23. S ar t m c echipa de pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in un meci nul. Punctajul unei echipe este suma punctelor ob inute de cei trei reprezentan i ai s i.21 (21 1) (21 2) . echipa A2 a acumulat 16+6+2=24 (puncte).34. Atunci dac x este num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x y 14 i 3x y 35 . rezult c num rul de puncte acordat a fost 105 4=420. -9- . 21 i y 2 7 . iar pentru înfrângere nu prime te nici un punct. Din prima i a treia condi ie rezult c cei trei reprezentan i ai echipei A3 au sosit al treilea. Opt ahi ti particip la un turneu.5.

iar dac ar fi ob inut apte puncte era pe primul loc.5. Dac a b 0 . Probleme de ordonare Pentru a stabili care dintre dou numere a i b este mai mare. În trei co uri sunt mere. 3. În concluzie primul co este gol. numai unul. b Dac a cu 1. Câte mere sunt în fiecare co tiind c în primele 2 împreun este un m r.10 - a 1 .5 puncte primii doi aveau acela i punctaj. iar în ultimul i al treilea împreun . atunci a b .6. Solu ie. Fiindc primii doi juc tori au punctaje diferite înseamn c al doilea a ob inut exact ase puncte. 2) Dac numerele a i b sunt pozitive i b 0 .6. În unele situa ii avem nevoie de metode ingenioase pentru a rezolva problemele. atunci a b . Deci ahistul de pe locul cinci a pierdut partida sus inut cu cel de pe locul trei.6. al doilea co con ine un m r. R3. compar m raportul 3) În unele situa ii este suficient s demonstr m existen a unui num r c situat între cele dou numere (exemplu: din a c b . Dac m rul din primele 2 co uri s-ar afla în primul co . Compara i numerele 3111 cu 1714 . Dac a b 0 . aceasta înseamn c ei au pierdut toate partidele jucate împotriva primilor patru clasa i. Exist cazuri când opera ia de ordonare ajut la dovedirea egalit ii a dou numere x i y prin stabilirea simultan a inegalit ilor x y i y x .Deci ultimii patru ahi ti au realizat împreun cel pu in ase puncte. atunci a b . rezult a b ). atunci a b . . Deci ahi tii de pe ultimele patru locuri au ob inut exact ase puncte. în ultimele 2 împreun este cel pu in un m r. b a Dac 1 . atunci a b . b . atunci din a treia condi ie ar rezultat c în al treilea co nu se afl nici un m r. iar al treilea co con ine tot un m r. Deci ahistul de pe locul doi a ob inut cel pu in ase puncte (deoarece el a ob inut un num r egal de puncte cu suma ultimilor patru). b a Dac 1 . Dac a b 0 .1. dintre care cele mai des întrebuin ate sunt: 1) Stabilim semnul diferen ei a b . c ci dac ob inea 6. atunci a b . deci al doilea i al treilea co ar fi goale i astfel nu ar avea loc a doua condi ie. Probleme rezolvate R3. putem folosi mai multe procedee.

. Amplific m prima frac ie cu 21998 i a doua cu 31332 i ob inem: 21998 (2 2 2 2 3 .6. Deci 637 2 44 4 22 334 . 71440 7 1440 (7 4 ) 360 2401360 1800 Rezult c 5 1800 . 2 31332 (3 3 2 . 637 1614 1714 . 2 1331 3 3 .. ce are urm torul enun : Din dou propozi ii contradictorii una este adev rat .7.6..3. a 2 360 b 51800 a3240 b 71440 8120 . iar a treia posibilitate nu exist .. i atunci 3 32 .. cealalt fals ... Compara i frac iile A i B unde b 51800 i deci b 71400 1.2 44 .. Solu ie. 2 360 Atunci ob inem c a 2 1 b 3240 51800 (55 ) 360 360 (2 3 )120 2360 3 240 .. S se arate c pentru orice numere naturale a i b avem (3 2 )17 (2 6 ) 7 2 42 2 44 (2 2 ) 22 334 .6. 817 917 R3.11 - ... 3 240 (3 2 )120 64 7 4 22 2 51 (23 )17 Solu ie.. R3.334 . c a 2 360 a 3240 i deci 3125360 . 31331 A i B 1 1 1 .Solu ie. 3 Deci A B . 3 32 31331 Solu ie... Metoda reducerii la absurd Metoda reducerii la absurd este o metod specific de demonstra ie în matematic .. 2 22 21997 3.2. de unde rezult c b 5 b 7 1440 Deci prima frac ie din ipotez este subunitar iar a doua este supraunitar rela ia cerut este adev rat . 31331) B 31332 (32 ) 666 9 666 . La baza acestei metode st una din legile fundamentale ale logicii clasice: legea ter ului exclus. 3111 3211 (2 5 )11 2 55 2 56 (2 4 )14 R3. Scrie i în ordine cresc toare numerele: 4 22 .. .4.637 . 21997 ) A 21998 (2 3 ) 666 8666 1998 1997 2 2 . de unde rezult 9120 . 2 2 2 2 3 . 21997 1 1 1 .

7. Metoda reducerii la absurd nu se reduce la propozi ia c "a demonstra o propozi ie este acela i lucru cu a demonstra contrara reciprocei ei". adic pentru b. Când la dou propozi ii contradictorii aplic m legea ter ului exclus este suficient s stabilim c una dintre ele este fals pentru a deduce c cealalt este adev rat . Presupunem c exist numere întregi a astfel ca s fie simultan întregi. de unde 12 . ceea ce este absurd. 14 a 5 17 a 5 i s fie simultan întregi. o axiom .7. Fals. 14a 5 9b i 17 a 5 12c i sc zând prima rela ie din a doua ob inem: 3a 10 12c 9b . Metoda reducerii la absurd const în a admite în mod provizoriu. Metoda este des utilizat în demonstrarea teoremelor reciproce. d 1 . Atunci 14a 5 9 14 a 5 17a 5 i 9 12 17a 5 b i c . atunci în urma ra ionamentelor logic corecte ar fi trebuit s ajungem la o concluzie adev rat . deoarece ele contrazic sau ipoteza problemei date sau un adev r stabilit mai înainte. Ar ta i c pentru orice n N frac ia d N * . deoarece pot ap rea i situa ii în care nu se contrazice ipoteza ci o alt propozi ie (un rezultat cunoscut. Mai departe ra ion m astfel: dac presupunerea ar fi fost adev rat . de unde 10 3a 12c 9b sau 10 3(a 4c 3b) . ca adev rat propozi ia contradictorie propozi iei de demonstrat. 26n 3) cu R3.2. precum i în demonstrarea teoremelor de unicitate. Probleme rezolvate 39n 4 este ireductibil . 9 12 R3.Legea ter ului exclus nu ne precizeaz care din cele dou propozi ii este adev rat i care este fals . deoarece am ajuns la o concluzie fals . ob inem c 3 divide pe 10. 26 n 3 Solu ie. deci d | 1 . de unde rezult c d | [78n 9 (78n 8)] . de unde rezult d 1 . Aceasta duce la concluzia c presupunerea f cut nu este posibil i r mâne ca adev rat concluzia propozi iei date. S se arate c nu exist numere întregi a pentru care numerele Solu ie. apoi pe baza acestei presupuneri se deduc o serie de consecin e care duc la un rezultat absurd.12 - . Din d | (39n 4) i d | ( 26n 3) ob inem c d | (78n 8) i d | (78n 9) . Metoda reducerii la absurd se folose te atât în rezolvarea problemelor de calcul (de aflat) cât i la rezolvarea problemelor de "demonstrat". o teorem ).1. Presupunem c frac ia este reductibil i fie d (39 n 4. înseamn c presupunerea noastr a fost fals . c Z.

Ar ta i c cel pu in unul din unghiurile formate are m sura mai mare sau cel pu in egal cu 60 .7.3. Deci presupunerea f cut este fals . d 2 .R3. . Solu ie. Presupunem concluzia fals . Consider m trei drepte diferite d1 .13 - . Folosim metoda reducerii la absurd. deci exist cel pu in un unghi cu m sura de 60 . d 3 concurente într-un punct O. Atunci cele ase unghiuri formate ar avea suma m surilor mai mic decât 360 . Am ajuns la o contradic ie deoarece suma m surilor unghiurilor în jurul unui punct este 360 . adic nu exist un unghi cu m sura mai mare sau egal cu 60 .

14 - ..

.15 - .

.16 - .

17 - ..

.18 - .

19 - ..

20 - ..

.21 - .

.22 - .

.23 - .

.24 - .

25 - ..

.26 - .

.27 - .

28 - ..

29 - ..

.30 - .

.31 - .

.32 - .

geometrie.. 2) Orice num r natural n.. Deci exponentul lui 3 din 3 32 33 3 4 100 34 33 11 3 1 48 . acestea reprezint de fapt p r ile întregi ale numerelor: descompunerea în factori primi a num rului 100! este: 100 100 100 100 .n}. k sunt numere nenule. num rul divizorilor naturali ai unui num r natural. Dintre aceste 3 numere unul este divizibil cu 34... (1) unde p1 .. Cu acela i ra ionament se arat c exponentul num rului prim p din descompunerea în factori primi a lui n! (n!=1 2 3.. ale p r ilor unei mul imi. Fiindc la împ r irile efectuate am re inut numai câturile. Fiindc 33:3=11. . Num rul divizorilor naturali ai lui n este: ( 1 1)( 2 1).. R6. divizibil cu 35 pentru c 35>100. Avem x 1 [ x ] x . Care este exponentul lui 3 în descompunerea în factori primi a num rului 100! (100!=1 2 3 .n) este: .6. Atunci exponentul lui 3 din descompunerea în produs de factori primi a num rului 100! este: 33+11+3+1=48.. 2 ... etc. Probleme de num rare Multe probleme din via a cotidian cer num rarea elementelor unor mul imi finite.3. iar 1 .. se descompune în mod unic într-un produs de factori primi: n p1 1 p 2 2 .. Dintre aceste 33 de numere fiecare al treilea este divizibil cel pu in cu puterea a 2-a a lui 3. Domeniul matematicii în care se studiaz astfel de probleme se nume te combinatoric . teoria numerelor.4. .. diferit de zero..2.( k 1) .. Pentru a aborda diverse probleme de num rare un rol important îl joac no iunea de partea întreag .. i de aici importan a aprofund rii opera iei de num rare prin probleme care conduc la num rarea elementelor unor mul imi diverse. 100). rezult c de la 1 la 100 sunt 33 de numere divizibile cu 3. pk k .2. Dintre numerele 1.100 fiecare al treilea este divizibil cu 3.. p2 .. forma canonic a unui num r natural n (descompunerea în mod unic în produs de factori primi).... .33 - 100 3 100 32 100 33 . Nu exist nici un num r dintre primele 100. Fiindc 100=3 33+1. Rela ia (1) se nume te forma canonic a lui n. rezult c sunt 3 astfel de numere. care se încadreaz la aceast problematic . Folosim partea întreag . rezult c sunt 11 numere divizibile cu 32. Vom prezenta în continuare câteva probleme de aritmetic . p k sunt numere prime. Dintre cele 11 fiecare al 3lea este divizibil cu 33. etc. Fiindc 11=3 3+1.3.. Solu ie...1. 1) Prin partea întreag a unui num r x în elegem cel mai mare num r întreg care nu îl dep e te pe x i se noteaz [x]. de exemplu când num r m multiplii unui num r natural p cuprins în mul imea: {1.

Atunci n puncte (oricare trei necoliniare) determin n (n 1) drepte. câte drepte i câte triunghiuri determin ? Solu ie.A4. Fiind n vârfuri avem n(n-3) segmente.An. dac avem n puncte (n 3) i oricare trei sunt necoliniare atunci ele determin n p n p2 n p3 . AjAkAi.. acesta va determina cu celelalte puncte n-1 drepte. Atunci num rul dreptelor care trec prin cele 5 puncte este 20:2=10.3. Fie punctele A1. AjAiAk. deci num rul diagonalelor unui poligon convex cu n laturi este laturilor. ele determin n(n 3) . 2 n 2 3n 2 n(n 3) . oricare trei necoliniare. din ele pleac n(n-1) semidrepte. Pentru a afla num rul diagonalelor trebuie s sc dem num rul 2 n( n 1) n 2 n2 n 2n 2 . 2 . AkAjAi. Fix m un vârf Ai de exemplu..34 - Altfel. ob inem n (n 1)(n 2) variante. Fix m al doilea vârf Aj. n (n 1) drepte..A2.. inând seama cum au fost alese vârfurile. Fiecare dreapt este num rat de dou ori: AiAk i AkAi. Atunci num rul de triunghiuri determinat de n puncte (oricare trei necoliniare) este (n 4). AiAkAj.R6. Punctul A1 determin cu celelalte 4 puncte un num r de 4 drepte. Din cele 5 puncte pleac 4 5=20 semidrepte. Dar fiecare diagonal a fost num rat de dou ori. 2 b)-c) Pentru num rul de triunghiuri consider m cazul când avem n puncte (oricare trei necoliniare).A3.A5 punctele din ipotez .. În general. Fixând punctul Ai. Determina i num rul diagonalelor unui poligon convex cu n laturi n(n 1)(n 2) . a) Câte drepte determin aceste puncte? b) Câte triunghiuri determin aceste puncte? c) Dac avem n puncte (oricare trei necoliniare). AkAiAj. realizabil în n-2 moduri. fapt ce poate fi realizat în n moduri. Din fiecare vârf pleac n-3 diagonale pentru c un vârf i cu dou adiacente nu determin diagonale. realizabil în n-1 moduri (dup prima fixare). 2 R6. Având n puncte. Dac avem n puncte distincte (oricare trei necoliniare).A2.. Fix m al 3-lea vârf Ak. a) Fie A1. 6 Solu ie. Fiecare triunghi AiAjAk a fost num rat de 6 ori: AiAjAk. Ob inem: n(n 1) drepte. Fiecare dreapt a fost num rat de dou ori (de exemplu A1A2 i A2A1).2. Se consider într-un plan 5 puncte.

.. f r a fi nevoie de metode rafinate.. a n } cu elementele numere întregi.. 3.A2... Dac a este num r întreg i n num r natural. Dac avem n+1 elemente din A: a1.. Sumele de forma 5k 2 pot fi pl tite cu k monede 5 euro i monedele de 1 euro. În ultimul timp acest principiu a c p tat o mare popularitate.. Deci num rul minim cerut este n 2. geometrie. Sumele de forma 5k 3 i 5k 4 le putem pl ti cu orice monede de 5 euro i moneda de 3 euro respectiv k monede de 5 euro o moned de 3 euro i una de 1 euro.an. dintre care unele deosebit de dificile. Vom aplica principiul .. Sumele de forma 5k 5 ( n 1 k ) pot fi pl tite cu k monede de 5 euro i cu monede de 1 i 3 euro.. Mai general. S se determine num rul minim de monede de 1.R6.2.1. S se demonstreze c A are cel pu in o parte nevid cu proprietatea c suma elementelor sale se divide cu n. R6. Sumele de forma 5k 1 pot fi pl tite cu k din cele n 1 monede de 5 euro ( n 1 k ) i una dintre monedele de 1 euro..5k 5 unde 0 k n 1 .35 - . i) Pentru a pl ti orice sum întreag cuprins între 1 i 5n euro avem nevoie de cel pu in n 2 monede: pentru a pl ti sumele de 2 euro i 5n euro avem nevoie de dou monede de un euro i înc cel pu in n monede.1. pentru i j.5k 3. Orice num r natural cuprins între 1 i 5n inclusiv are una din formele 5k 1.an.. 5 euro de care avem nevoie pentru a pl ti orice sum întreag cuprins între 1 i 5n euro... într-una din ele va trebui s a ez m cel pu in dou obiecte.. atunci cel pu in într-o clas vor fi cel pu in dou obiecte. ii) Pentru a pl ti toate sumele întregi între 1 euro i 5n euro sunt suficiente n 2 monede: dou monede de 1 euro.2.. Un exemplu elocvent este principiul cutiei sau principiul lui Dirichlet. An=A i Ai Aj= . Consider m o mul ime nevid A i A1..an+1 atunci exist o submul ime Ai a parti iei care s con in cel pu in dou elemente ale mul imii {a1.5k 4. Principiul cutiei sau principiul lui Dirichlet Sunt multe probleme de matematic cu enun uri inedite ce pot fi abordate cu mijloace ale gândirii cotidiene. Într-o formulare f r preten ii acest principiu revine la observa ia c dac avem dou cutii în care trebuie puse trei obiecte. 6.. Solu ie. Consider m mul imea A {a1 . fiind pus la baza unui mare num r de probleme.1.. a2 .5k 2. Ceea ce caracterizeaz problemele în care acest principiu se folose te este dificultatea de a le aborda pe c i cunoscute. În general principiul cutiei este un principiu de num rare. Deci avem Teorema 6..An o parti ie a mul imii A (adic A1 A2 .a2.a2.4.2.an+1}. Solu ie.. n 1} . Vom prezenta câteva exemple în care se folose te acest principiu în aritmetic . o moned de trei euro i n 1 monede de 5 euro.2. exist numerele q i r unice astfel încât a n q r cu q Z i r {0. dac repartiz m un num r mai mare de n obiecte în n clase..

d .c. S n a1 a2 .1.d.cutiei...4. n se divide cu n problema este rezolvat . a2 } . a 2 . a n . Deci exist cu siguran S j care dau acela i rest la împ r irea cu n.1. cele n resturi ob inute prin împ r irea cu n a numerelor S i apar in mul imii {1. Dac unul din numerele S i cu i 1. Deci exist x..1.. a3 } . ai 2 . a j } .2.4. Fiindc n divide pe S j Si {ai 1 .. b. Deoarece avem cinci numere a.. ai i j . a j cele dou numere.6. R6. La împ r irea cu 7 a unui num r se ob ine unul din resturile 0.2..36 - .3. e} astfel încât x 2 y 2 se divide cu 7.2.b.. c. exist dou dintre acestea.. S se arate c oricum s-ar a eza 12 puncte în acest plan astfel încât nici unul s nu apar in dreptelor date.2. dou numere S i i Dac nu.. An Dac {a1 .2. P tratul s u va da la împ r irea cu 7 unul din resturile 0. cel pu in dou dintre ele se afl în aceea i regiune..2.e. dar fiind i prim rezult c 7 divide pe x y sau 7 divide pe x y .. a1 a 2 {a1} . S 2 not m cu S i cu i 1. îl împart în mai multe regiuni distincte.3.. a 2 ..n-1} ce are n-1 elemente diferite.. care au suma sau diferen a divizibile cu 7. Fie S i Sj a1 a 2 . Dreptele fiind distincte pot fi amplasate în felul urm tor: a) b) c) d) .. S se arate c oricum am alege cinci numere întregi.4. cele cinci p trate ale lor nu pot da la împ r irea cu 7 decât unul din cele patru resturi: 0... Solu ie. S 3 a3 . Consider m urm toarele n submul imi ale lui A: A1 A3 {a1 . A2 {a1 .. Fie i rezult c submul imea c utat este B a1 a2 .. n suma elementelor fiec rei mul imi avem: a1 a2 . Patru drepte distincte situate într-un plan.. Solu ie. R6..2... Deci 7 divide pe x 2 y 2 ( x y )( x y ) .3. y {a.. S1 a1 . Conform principiului cutiei cel pu in dou din aceste cinci p trate dau la împ r irea cu 7 acela i rest. an } ..5.

Ducem BN AQ i CP AQ (N. Regiunile în care a fost împ r it planul vor fi "c su ele" din principiul cutiei. Fie A. Unind dou 1 .e) f) g) h) i) Num rul maxim de regiuni este 11 i se ob ine în cazul i). deci va intersecta latura opus vârfului prin care trece. 8 câte dou mijloacele laturilor opuse în p tratul dat. întotdeauna trei se vor afla în interiorul sau pe laturile aceluia i p trat.2. Atunci avem: 1 .37 - . B. Având îns 12 puncte. S se demonstreze c exist un triunghi cu vârfurile în trei din cele nou puncte a c rui arie s fie cel mult egal cu Solu ie. ob inem o împ r ire a acestuia în patru p trate de arie puncte. Una dintre acestea se va 8 AQ BN 2 AQ CP 2 AQ (BN CP) 2 S[ABC] S[ABQ] S[ACQ] .P AQ). C paralele la EH. Fie AQ aceast paralel la EH. Dac am a eza câte un punct în fiecare regiune am avea nevoie de 11 puncte. Oricum am plasa cele nou 4 afla între celelalte dou . B. Ducem prin A. S ar t m c aria triunghiului ABC este mai mic sau egal cu 1 . Q [BC]. rezult c în cel pu in o regiune vor fi dou puncte. Consider m nou puncte într-un p trat cu latura de lungime 1.4. R6. C cele trei puncte situate în p tratul EFGH.

S se arate c cel pu in 5 dintre aceste drepte trec prin acela i punct.E2. Atunci avem: 1 . Egalitatea are loc dac i numai dac Deci 8 AQ(BN CP) EH HG . Fie 6 Fiindc într-un p trat exist numai dou segmente care unesc mijloacele laturilor opuse rezult c în interiorul p tratului exist exact patru puncte: E1. deoarece atunci p tratul ar fi împ r it într-un triunghi i un pentagon.38 - . Fiecare din cele 17 drepte nu poate t ia dou laturi consecutive ale p tratului. Consider m 17 drepte care împart un p trat în dou patrulatere care au raportul ariilor M A T K H G Solu ie.când o latur a triunghiului coincide cu o latur triunghiului se afl pe latura opus .E4 care împart liniile mijlocii ale p tratului în raportul KE1 E1 L E2K E2L 1 .5. Dac L i K sunt mijloacele laturilor AD respectiv BC. LE1 2 Am inut seama c trapezele au în l imile egale i liniile mijlocii au lungimile: (TB RC) BC 2 (AT DR) AD 2 KE1 E 1L 1 6 E1 K AT DR . 2 2 2 4 8 1 S[ ABC ] .E3. deci NQ=HF i BN+CP=HG. Deci egalitatea se ob ine F P Q H R B N C a p tratului i cel lalt vârf al G R6. deci oricare din cele 17 drepte 6 . E F L E 1 1 1 1 1 EH HG S[ EHGF ] . Fie a una din aceste drepte care taie laturile AB i CD în punctele T i R. Deci fiecare dreapt împarte p tratul în dou trapeze dreptunghice care au aceea i în l ime. 6 S[BTRC] S[ATRD] TB RC . 2 Pe dreapta LK exist dou puncte care împart segmentul LK în raportul al doilea punct E2. iar E1 este punctul de intersec ie al dreptelor Q i TR.2. avem: 1 . 6 1 .

Împ r im fiecare latur a triunghiului în n segmente cu lungimea Ducând paralele la laturile triunghiului prin punctele de diviziune. cel pu in dou dintre acestea se vor afla în interiorul (sau pe laturi) unui triunghi cu latura mult 1 .7. 6 1 6 0.2. n Considerând n 2 1 puncte în interiorul triunghiului ini ial evident cel pu in dou lungime .trece prin unul din punctele E1.1(6). n Solu ie. oricum am a eza n 2 1 puncte în interiorul unui triunghi echilateral cu latura de lungime 1..39 - . Considerând 6 i ob inem 1 . Împ r im fiecare latur a triunghiului în 6 segmente cu lungimea Prin punctele de diviziune ducem paralele la laturile triunghiului 1+3+5+7+9+11=36=62 triunghiuri echilaterale cu latura de lungime 37 puncte în triunghiul ini ial. n 1 . i deci distan a dintre acestea va fi cel 1 . S se arate c .E4. C su ele din principiul cutiei sunt acum cele n 2 triunghiuri echilaterale. exist cel pu in dou puncte astfel încât distan a dintre ele s nu dep easc 0.6. Solu ie. triunghiul se descompune în 1 3 5 7 .2..E2.E3. S se arate c oricum am a eza 37 puncte în interiorul unui triunghi echilateral cu latura de lungime 1. (2n 1) n 2 triunghiuri echilaterale cu latura de 1 . exist cel pu in dou puncte astfel încât distan a dintre ele s nu dep easc 1 . D R C L E2 E1 K A a T B R6. Fiindc avem 17 drepte care trec prin patru puncte. 6 R6.1(6) . conform principiului "cutiei" cel pu in 5 drepte trec prin acela i punct.

n n A B C .40 - .dintre acestea se vor afla în interiorul unui triunghi (sau pe laturi) cu latura de lungime 1 1 i distan a dintre acestea va fi cel mult .

41 - ..

42 - ..

1. Probleme de num rare Rezumat: În cadrul temei se vor prezenta elementele de baz ale combinatoricii, regula sumei, produsului, precum i aplicarea lor în diferite probleme de algebr , aritmetic , respectiv geometrie combinatoric (probleme de num rare, colorare, descompunere). 1.1 Reprezentarea regulei sumei, respectiv produsului, i aplica ii ale acestor reguli în studierea unor probleme de combinatoric , respectiv a unor probleme de num rare 1.1.1. Regula sumei Dac un anumit obiect poate fi ales în m moduri, iar un alt obiect poate fi ales în n moduri , atunci alegerea lui A sau B poate fi realizat în m+n moduri (trebuie avut grij ca nici o alegere a lui A s nu coincid cu nici o alegere a lui B ).Dac totu i exista astfel de coinciden e, atunci regula sumei de mai sus d m+n-k moduri de alegere a lui A sau B unde k este num rul de coinciden e. 1.1.2. Regula produsului Dac un obiect A se poate alege în m moduri si dac dup fiecare astfel de alegere, un obiect B se poate alege în n moduri, atunci alegerea perechii (A,B) în aceast ordine poate fi realizat în m n moduri. 1.1.3. Principiul cutiei (Dirichlet) Dac n cutii i mai mult de n+1 obiecte trebuie aranjate în cele n cutii, atunci cel pu in 2 obiecte se afl în aceea i cutie. 1.1.4. Principiul induc iei matematice Fie P(n),n k o propozi ie matematic , k N fixat, n N. Dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: I. P(k) A II. Dac P(p) A , ( ) p= k , n atunci P(n+1) A Atunci p(n) A , ( ) n k Schi de demonstra ie P(k) A =>P(k+1) A =>P(k+2) A =>

- 43 -

1.1.5. Principiul includerii i excluderii |A B|=|A|+|B|-|A B| |A B C|=|A|+|B|+|C|-|A B|-|A C|-|B C|+|A B C| |A1 An|=
n i 1

| Ai |

unde A,B,C, A1,A2, ,An mul imi finite 1.2. Probleme rezolvate (Algebr ) 1.2.1. Mul imi ordonate O mul ime împreun cu o ordine bine determinat de dispunerea elementelor sale este o combina ie (sau mul ime ordonat ). Se nume te aranjament de n elemente luate câte k orice combina ie alc tuit din k elemente ale mul imii A. Dou aranjamente de n elemente luate câte k se deosebesc prin natura elementelor sau prin ordinea lor. Ank=num rul aranjamentelor de n elemente luate câte k= n(n-1) ... (n-k+1) = 1

1 i j n

| Ai

AJ | ... ( 1) |

n

n i 1

Ai |

n! (n k )!
2

k

n moduri

n-1 moduri

n-k+1 moduri

Prima pozi ie a unui aranjament se poate completa în n moduri. A doua pozi ie în n-1 moduri etc. Total, conform regulii produsului = n(n-1) 0!=1, 1!=1. 1.2.2. Permut ri (n-k+1)=

n! , unde n!=1 2 3 ( n k )!

n,

Pentru A={a1,a2, ,an} consider m un aranjament de n elemente luate câte n. Acest aranjament se nume te permutare de n elemente. Num rul permut rilor de n elemente =Pn=n(n-1) 1=n!, Pn=n!, n 1. 1.2.3. Num rul de func ii f:A B (|A|=m, |B|=n) Num rul de func ii f:A B (|A|=m, |B|=n) este nm.
- 44 -

Rezolvare BA={f|f:A B} |BA|=|B||A| A={a1, ,am}, B={b1, ,bn} f : A B este bine determinat dac tim care sunt valorile lui f(a1), f(a2) , , f(am) care se pot alege conform regulii produsului dintre elementele lui B în num r de n moduri= nm moduri =>|BA|=nm. nn m ori 1.2.4. Func ii injective f:A B injectiv ( ) x1,x2 A, x1 x2 => f(x1) f(x2) ( )x1,x2 A, f(x1) = f(x2) => x1 = x2 ecua ia f(x)=y are cel mult o solu ie în A. ) y B, ecua ia f(x)=y are cel pu in o solu ie în A Im f =B

Func ii surjective f :A B surjectiv Func ii bijective f :A B bijectiv

(

Num f :A Num f :A

func ie injectiv + surjectiv ( )y B, ecua ia f(x)=y are exact o solu ie în A. rul de func ii injective =Amn, n m. B a.î. |A|=n, |B|=m. rul de func ii bijective B, |A|=|B|=n este Pn=n!.

Observa ii f :A B bijectiv => |A|=|B|, A,B-finite 1.2.5. Combin ri Dac A este o mul ime cu n elemente, atunci submul imile lui A formate din k elemente 0 k n se numesc combin ri de n elemente luate câte k. Num rul lor se noteaz elementelor =

C
n, n

k n

n k N.

A

k

n! ,0 k!(n k )!

k!

n

deoarece nu conteaz

ordinea

k

1.2.6. Mul imea p r ilor unei mul imi date Fie A o mul ime. P(A)={B|B A} Dac |A|=n, atunci |P(A)|=2 . Rezolvare I. Verific m dac P(0) este adev rat .
- 45 -

Linia 1 Linia 2 Linia n sau -5 2n posibilit i de completare cu 5 sau -5 2(n-1) posibilit i de completare cu 5 sau -5 2 posibilit i de completare cu 5 sau -5 Din regula produsului rezult c avem 2n n ! posibilit i de completare cu 5 2 În continuare pentru fiecare completare a unei linii cu 5 sau -5 mai avem 2n -n posibilit i de completare cu 1.an+1}.|B|==n+1. coloan nu va mai ap rea 5 sau -5. respectiv -5. |A|=0 Singura submul ime a lui A este =>|P(A)|=1=20 adev rat .2. Rezolvare Pentru început determin m num rul de aranj ri ale numerelor 5 sau -5.a2. coloan este 5 sau -5. . Determina i în câte moduri poate fi completat tabloul dac produsul numerelor de pe fiecare linie. cu proprietatea c an+1 unei altfel de submul imi}.1. 0 p n.. |S|=|T| S={U {an+1}|U T} |T|=|P ({a1.an.î. Se consider un tablou în form de p trat astfel încât pe fiecare linie i fiecare coloan s avem n c su e (n 2) care se completeaz cu numere întregi.2. Este suficient s vedem în câte moduri putem completa liniile cu 5. cu proprietatea c a n 1 unei altfel de submul imi}.1}. Presupunem c dac |A|=p.46 - .2. B={a1.n} s ob inem o mul ime care are suma elementelor p trat perfect.A este o mul ime oarecare Fie B a. În total num rul de complet ri este 2 ·n!·2 ² = 2 ²·n! R1. Demonstra i c este posibil ca eliminând cel mult dou dintre elementele mul imii {1. Dac pe o linie. Din aceast rela ie rezult Probleme rezolvate C C 0 n 1 n . . S={mul imea submul imilor lui B. Din I i II => |P(A)|=2|A| ( ) A mul ime finit Observa ie. P(B)=T S T={mul imea submul imilor lui B.A= . atunci |P(A)|=2p. . a n})|=2n =>|P(B)|=|T S|=|T|+|S|=2n+2n =2n+1.-1= num rul func iilor definite pe o mul ime cu n²-n elemente (pozi iile r mase libere) cu valori în mul imea {-1.2. C 2 n n n R1. atunci pe acea linie. coloan apare 5 sau -5. Fie n 3 un num r întreg. II..

nu convin. Num rul total de victorii ale C 2 5 5 2 5n(3n 1) b ie ilor reprezint din total. La un turneu de tenis au participat de dou ori mai mul i b ie i decât fete. 15n-5 16n-8 . Câ i participan i au fost la acest turneu? 5 3n (3n 1) . . a) Câte pav ri simetrice exist ? b) Câte pav ri au proprietatea c oricare trei dale consecutive au culori diferite? Rezolvare a) Cazul I n=2k. n=2. .47 - 5n(3n 1) n(2n-1) 8 C 2 = 2n 2n( 2n 1) =n(2n-1). (k-1)²< S2n+1<S-2n< <S<k². R1. Rezolvare n-num rul fetelor 2n-num rul b ie ilor 3n-num r participan i 7 . n 1num r natural i dale p trate de dimensiuni 1 x 1 de patru culori. n=3 convine. Meciurile jucate între 12 12 8 Num rul total de meciuri = = 3n 2 b ie i sunt în num r de Analiz m cazurile n=1. 2 n 3. Deci cel pu in unul dintre numerele de mai sus este p trat perfect. Se paveaz dreptunghiul cu dale astfel încât oricare dou dale al turate s aib culori diferite.Rezolvare Se consider S.considerate victorii ale b ie ilor.4. respectiv 2 elemente (am ales aici sumele distincte). fa de cele ob inute de b ie i a fost de n( n 1) S= 1+2+3+ +n= 2 2n 2 2 n2 .2. deci C 3n . inând cont c pavarea este simetric . R1. Presupunem c nici un num r nu este p trat perfect => ( ) k n a. .S-2. Fiecare pereche de participan i a jucat exact o dat i nu au fost rezultate egale.î. Num rul participan ilor este 9. Raportul dintre num rul victoriilor ob inute de fete.S-1. Numerele dintre cele dou p trate perfecte sunt în num r de k²-(k-1)²+1-2= =2k-2 numere =>contradic ie. imposibil efectuarea unei pav ri simetrice ca mai sus. Se consider un dreptunghi de dimensiuni1x n. ele fiind cel pu in S-S+2n-1+1=2n numere i 2k-2<2n.3. cele dou dale din mijloc având aceea i culoare Cazul II n=2k+1 vom discuta modalit ile de pavare în func ie de dala din mijloc spre dreapta.2.S-2n+1 sumele formate cu elementele mul imii A din care ori nu scoatem nici un element. ori un element.

4·3·2 ²=3·2 posibilit i.7. Deci suma unghiurilor sale este mai mic decât k·90º+(n-k)·180º.2. b) 1 2 3 4 n 4 posibilit i 3 posibilit i 2 posibilit i Total.48 - . Care este num rul maxim de unghiuri ascu ite pe care le poate avea un poligon convex cu n laturi? Rezolvare Consider m c poligonul are k unghiuri ascu ite.S se determine num rul de diagonale ale unui patrulater convex cu n laturi.2. Deci r mâne de rezolvat ecua ia C 4 n = deoarece intersec ia a dou diagonale în interiorul Poligoanele c utate sunt pentagoanele convexe. 2 n( n 3) 2 Num rul punctelor date = patrulaterului convex reprezint intersec ia diagonalelor în patrulaterul convex determinat de 4 vârfuri ale poligonului corespunz toare celor dou diagonale i reciproc 4 vârfuri ale poligonului determin dou diagonale care se intersecteaz în interiorul poligonului. Pe de alt parte suma unghiurilor unui poligon cu n laturi C 4 = n n( n 3) .n 4 2 (n-1)(n-2)=12 n=5 . Care sunt poligoanele convexe care au proprietatea: num rul diagonalelor lor este egal cu num rul punctelor de intersec ie ale acestor diagonale situate în interiorul poligonului i nu exist trei diagonale concurente în interiorul poligonului? Rezolvare Num rul diagonalelor = C 2 = n n( n 1) 2 n n( n 3) . R1.k+1 k+2 k+3 4 posibilit i 2k+1 3 posibilit i Total. Rezolvare Num rul de diagonale = num rul de segmente determinate de cele n vârfuri din care scoatem cele n laturi R1.5. R1.2.6. conform regulii produsului 4·3k posibilit i.

R D Q N C .este egal cu (n-2)·180º. Rezolvare A P B Se iau mijloacele laturilor p tratului ca în figur .49 - Conform principiului lui Dirichlet. S se arate c tuturor punctelor din plan le este asociat acela i num r.2.8.2.E alese arbitrar.triunghiuri echilaterale cu centrul 0 => a + c + e = b + f + d. O este centrul hexagonului regulat X A B F O C E D R1. D(d). de la ele pornind construc ia.e. C(c). A(a). X(x) unde {X}=AF BC ACE i BDF . S se arate c putem alege 3 dintre acestea s fie vârfurile unui triunghi cu aria cel mult egal cu 1/8. Fiec rui punct din plan i se asociaz un num r real astfel încât num rul asociat centrului cercului înscris într-un triunghi s fie egal cu media aritmetic a numerelor asociate vârfurilor triunghiului. XBF i XAC au acelea i centru pentru cercurile înscrise datorit simetriei fa de dreapta OX. cel pu in 3 se afl într-un p trat mic. Rezolvare Fie ABCDEF hexagon regulat D. B(b). E(e). În interiorul unui p trat de latur 1 se consider 9 puncte. Deci (n-2)·180º< k·90º+(n-k)·180º => k<4 => k=3 num rul maxim (vezi cazul unui triunghi ascu itunghic).9. oricare ar fi acesta.d. . R1. x + b + f = x + a + c => b + f = a + c => d = e q. D i E fiind alese arbitrar.

A[EFG]=A[FES]+A[ESG]= h1 SE 2 h2 SE 2 SE (h1 h2 ) 2 1 1 2 2 = 1 q.d. I. X-a . D.M. erb nescu Olimpiade balcanice pentru juniori. erdean. FF =h GG =h 1 2 2 8 Bibliografie Manual cls.A F G G S F E P M R Ducem ES || MR (cazul când una din laturile triunghiului este paralel cu o latur a p tratului sau inclus în ea este trivial).Ganga-Editura Math Press 2003 Probleme de teoria numerelor i combinatoric pentru juniori.L.50 - .Ganga-Editura Math Press Probleme elementare de matematic -M.e.Brânzei. V.D.Panaitopol. erdean .

.51 - .

.52 - .

53 - ..

.54 - .

.55 - .

56 - ..

57 - ..

58 - ..

59 - ..

.60 - .

61 - ..

62 - ..

.63 - .

.64 - .

.65 - .

66 - ..

67 - ..

68 - ..

69 - ..

70 - ..

71 - ..

.72 - .

.73 - .

.74 - .

.75 - .

.76 - .

77 - ..

.78 - .

.79 - .

80 - ..

.81 - .

.82 - .

.83 - .

.84 - .

85 - ..

86 - ..

.87 - .

.88 - .

.89 - .

.90 - .

.91 - .

92 - ..

93 - ..

.94 - .

95 - ..

96 - ..

.97 - .

98 - ..

99 - ..

- 100 -

- 101 -

- 102 -

.103 - .

104 - ..

.105 - .

.106 - .

107 - ..

.108 - .