Citate si cugetări > °

din lumea întreagă
Lydia Constanţa Ciucă Constantin lonescu Boeru

pretam Olăr$tt
BUCUREŞTI 2005
>4t
tî «SX i '*,i>jî

PRIETENII CĂRŢII CP"5&-47* ISBN 973-573-1^1-2

"• '

LUMEA LATINA

Locuţiuni latine curente Ab imo pectore — din adâncul pieptului; din răsputeri ab initio — de la început, din primul moment ab Urbe condita — de la întemeierea oraşului (Roma) acta est fabula — piesa a fost jucată ad personam — la persoană ad maiorem Dei gloriam — spre mai mare glorie a lui Dumnezeu s ad rem — la obiect ,.', ad vocem — apropo de a fortiori — cu atât mai mult ad calaendas graecas — la calendele greceşti age, si quid agis! — dacă faci ceva, atunci fă-o! ;", alea jacta est! — soarta a decis! alma mater — mama care ne hrăneşte; Universitatea alter.ego — alt eu amantes, amentes — îndrăgostiţi, nebuni amicus generis humani — prietenul neamului omenesc Anno Domini — în anul Domnului a priori — din cele anterioare; înainte de o constatare directă; din capul locului ars longa, vita brevis — deprinderea unei profesiuni necesită mult timp, viaţa e scurtă ars poetica — arta poeziei ,; ;i 6 CUGETĂRI Şl CITATE audaces fortuna iuvat — pe curajoşi îi ajută norocul audiatur et altera pars — să fie ascultată şi cealaltă parte aurea mediocritas — nepreţuita cale de mijloc; oamenii de rând auri sacra fames! — blestemata foame de aur! aut Caesar, aut nihil — sau Cezar, sau nimic (totul sau nimic) ave, Caesar, morituri te salutant — să trăieşti, Caesar, (împărate), cei ce vor muri te salută bene merenti — celui ce merită bis dat qui cito dat — dă de două ori cel ce dă repede bona fides — bună credinţă ' caput mundi — capitala lumii (Roma) carmen seculare — cântul secolului; fig. poezia, tiilereţii ' captatio benevolentiae — câştigarea bunăvoinţei " *; cârpe diem — bucură-te de ziua de azi! casus belii — motiv de război cave canem — păzeşte-te de câine! cave ne cadas! — păzeştete să nu cazi! cedant arma togae! — armele să facă loc togei (războiul să facă loc păcii) citius, altius, fortius! — mai repede, mai sus, mai tare! consensus omnium — acordul tuturor

consilio manuque — cu mintea (cu sfatul) şi cu : braţele l* coram populo — în faţa poporului credo — cred ' ''f confiteor — mărturisesc ' cuique suum — fiecăruia, ce este al său"" DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 7 cui bono? — (cine a avut interes?) la ce bun? cum grano salis — (cu un grăunte de sare) adăugând ceva de la noi curriculum vitae — durata vieţii; biografie Decebalus per Scorilo — Decebal prin Scorilus »v x. de facto / de jure — de fapt / de drept de mortuis nil nisi bene — despre morţi, nimic, decât bine Jde profundis — din adâncuri; din adâncul inimii de propaganda fide — pentru propagarea credinţei a de visu — cu proprii ochi >, Deus ex machina — Zeul din maşină 4 divide et impera — dezbină şi stăpâneşte! ti dies irae — ziua mâniei doctor honoris causa — doctor în semn de cinstire .' do ut des — dau ca să-mi dai dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum — mă îndoiesc; deci cuget; cuget, deci exist dura lex şed lex — aspră e legea, dar e lege! >,./,,
'".:. \'?" i;'

ecce homo — iată omul eiusdem farinae — din aceeaşi făină; de aceeaşi valoare ergo — deci errare humanum est, perseverare diabolicum — a greşi este omenesc, a persevera este diabolic est modus in rebus — este o măsură în lucruri ex abrupto — brusc, pe nepregătite : ex aequo — la egalitate ex cathedra — de la catedră excelsior! — mai sus! 't exempla docent — exemplele instruiesc 8 CUGETĂRI SI CITATE exempli gratia (e.g.) — pentru exemplificare exceptis excipiendis — exceptând ce este de exceptat exit — iese ex libris meis — din cărţile mele ex nihilo nihil — din nimic nu se creează nimic ex voto — după făgăduinţă (obiect de cult donat conform promisiunii făcute într-o rugăciune) faber est suac quisque fortunae — fiecare este făuritorul soartei sale A» fac totum — fă totul ferro et igne — prin sabie si foc , • ,41 festina lente! — grăbeşte-te încet! > t fiat lux! — să se facă lumină! , < ^ filipque — si de la fiul finis coronat opus — sfârşitul încoronează opera r fluctuat nec mergitur — pluteşte, nu se scufundă fugit irreparabile tempus — timpul neîndurător fuge gaudeamus igitur — să ne bucurăm, deci genus irritabile vatum — tagma supărăcioasă a poeţilor grammatici certant et adhuc sub iudica lis est — specialiştii (gramaticii) se ceartă şi procesul este .... încă în curs de soluţionare
D

jtiabeas corpus — să ai corp
1) lege votată de parlamentul englez la 26 mai 1679,$ pentru a garanta libertatea individuală a cetăţeanului} împotriva arestărilor abuzive. : . ,..,.

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ . habemus papara! — avem papă!

s* ,

m r

habcnt sua fata libelli — cărţile au destinul lor hic et nune — aici şi acum 'n hic iacet... — aici se odihneşte... hodie mini, cras tibi — azi mie, mâine ţie homo faber — omul făurar; meşteşugar homo ludens — omul care se joacă homo sapiens — omul raţional homo homini lupus — omul este un lup pentru om honores mutant mores — onorurile schimbă mora-vurile horribile dictu! — îngrozitor de spus! ,s,l id est (i.e.) — aceasta înseamnă || ignorabimus — nu vom şti J; ignoratio elenchi — nesocotirea subiectului -M imago mundi — imaginea lumii ;vv .-/'Şţ-T in articulo morţiş —- în clipa morţii ,'iP? ;,H:,IS in cauda venenum — în coadă stă veninul or j './Sii,! incipiam — voi începe : &-i, 'ru-'? incognito — fără să fie cunoscut :^îb.j;«n£.:n in extenso — pe larg in extremis — în ultimele momente, când nu se mai poate altfel in hoc signo vinces — în acest semn vei învinge r in illo tempore — în acea vreme >;.0 ;; : in mediaş res — în mijlocul lucrurilor : in pectore — în suflet f? in situ — pe locul (unde s-au găsit) >ft intelligenti pauca — celui inteligent îi ajung puţini cuvinte (f in vino veritas — în vin este adevărul i|t in vitro — în (sticlă) laborator, în eprubetă ,.....t. :v.,<.«i||.

10
CUGETĂRI SI CITATE in vivo — pe viu (pe organismul viu) ,! ipse feci — eu însumi am făcut -i ipso facto — prin aceasta (prin însuşi faptul) ifi is fecit cui prodest — acela a făptuit căruia îi foloseşte ius deliberandi — dreptul de a delibera f! ius gentium — dreptul popoarelor "; ius primae noctis — dreptul primei nopţi .1 ius primum occupantis — dreptul primului ocupant f labor improbus vincit omnia — munca dârză învinge toate lapsus linguae — neatenţie m vorbire î0yff, licenţia poetica — libertate poetică loco citato (loc.cit.) — în locul citat anterior ;>.» h|
':'4 '

magister ludi — învăţătorul şcolii magna cum laude — cu mare laudă mânu militari — prin forţa armelor mânu propria — cu propria sa mână mare nostrum — marea noastră înaintea porcilor mater dolorosa — mama îndurerată mea culpa — din vina mea memento — ţine minte memento mori — aminteste-ţi că vei muri!

-f .- ' 4 : ; : ! margaritas ante porcos — mărgăritare
H

:î -u mens sana in corpore sano — minte

'U. a . post factum — după faptă >.. pe jos.) — în lucrarea citată ora pro nobis — roagă-te pentru noi! O tempora! O mores! — Ce vremuri! Ce moravuri! panem et circenses — pâine si jocuri de circ pars pro toto — partea în locul întregului >...? nil admirări — să nu te miri de nimic .. ci pentru viaţă învăţăm i« •'»>:> ' A'*"..'•''• ! pater patriae — părintele patriei ..u i :& pater incertus — paternitate nesigură (.sănătoasă în corp sănătos miserere — îndură-te! mixtum compositum — lucru amestecat modus vivendi — mod de a trăi acţiona mortua est! — a murit! motu proprio — din proprie iniţiativă DIN LUMEA ÎNTREAGĂ i . ' ' •' ' -fe * 12 CUGETĂRI Şl CITATE nosce te ipsum — cunoaşte-te pe tine însuţi omnia mea mecum porto — port cu mine toate ale mele omnia tempus habent — toate la timpul lor opere citato (op. nevrând . ^i'-j nomen est omen — numele este prevestire nomina odiosa — (nume odioase) nu e cazul.... superior tuturor nec plus ultra — şi nu mai mult dincolo. noii me tangere! — nu mă atinge! .•$... . cum mergeau apostolii perpetuum mobile — în mişcare perpetuă "n persona non grata — persoană neagreată *. . nu cantitate non olet — nu miroase non omnia possumus omnes — nu toate le putem toţi.•> nft)fi pax vobiscum — pacea cu voi! per aspera ad astra — pe căi anevoioase. . nolens volens — vrând.. unic nemo propheta in patria sua — nimeni nu-i profet în ţara sa ne quid nimis! — nimic prea mult! nervus rerum gerendarum — (nervul lucrurilor ce sunt de făcut) motorul oricărei acţiuni. neîntrecut.cit. către stele per fâs et nefas — pe cale îngăduită şi neîngăduită per pedes (apostolorum) — cu piciorele (apostolilor). pater familias — tatăl familiei . şed vitae discimus — nu pentru şcoală. fiecare cu priceperea lui non omnis moriar — nu voi muri în întregime non scholae../' si 11 l schimbând ce este de schimbat turpia — cele naturale nu sunt mutatis mutandis -naturalia non sunt ruşinoase nec pluribus impar — şi nu mai multor (sori) neegal..vj modus operandi — mod de a iv .. calitate. banii nota bene — notează bine ne sutor supra crepidam — (să nu judece cizmarul dincolo de sandală).' .?:•:'. numi face plăcere să le pronunţ numele non bis in idem — nu judeca de două ori aceeaşi faptă non decet — nu se cuvine non multa şed multum — nu multe...v ..<:>. ci mult. nu te băga unde nu te pricepi ne varietur — să nu fie schimbat nihil sine Deo — nimic fără Dumnezeu -.

) fără nici o schimbare între timp .fţţi/g...«„..j /. TI lăudăm ? tempus edax rerum — timpul care distruge tot terra incognita — pământ necunoscut • tertium non datur — a treia (ipoteză) nu există testis unus.„j..„ .... Dumnezeul nostru.. para bellum — dacă vrei pace. .!. . a şterge cu buretele trecutul tale quale — aşa cum este tarde venientibus ossa — celor veniţi târziu..•.. sic transit gloria mundi — aşa trece gloria lumii sic volo — aşa vreau similia similibus curantur — cele care sunt asemănătoare se vindecă cu cele asemănătoare (principiul medicinei homeopatice) sine ira et studio — fără ură şi părtinire sine qua non — fără de care nu se poate si vis pacem.f... pentru propriile interese -s. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 13 quod licet Jovi non licet bovi — ce este îngăduit lui Jupiter nu-i este îngăduit unui bou quo non ascendet? (quo non ascendam?)-' unde nu va urca? ....•..Jii:/. nu vorbe! restitutio in integrum — restabilire în întregime ridendo câştigat mores — râzând se înfrânează moravurile sancta sanctorum — cel mai sfânt dintre lucrurile sfinte semper idem — mereu acelaşi semper in motu — mereu în mişcare . repetiţie est mater studiorum — repetarea este mama studiilor res..) — cât este necesar qui pro quo — cineva drept altcineva. — (în starea în care.. se înlătură şi efectul sub specie aeternitatis — sub aspectul veşniciei..> quo vadis? — unde mergi? ... non verba! — fapte..^ ^^t^ ^.• . recipe (rp.. !..». în veci sui generis — în felul său susţine et abstine! — rabdă şi stăpâneste-te! tabula rasa — (tablă ştearsă)......) — primeşte (la reţetele farmaceutice) repetatur! — să se repete! '••.i . pregăteşte războiul stătu quo......s„.. ... 14 CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGA 15 status in stătu — stat în stat stricto sensu — în sens strict sublata causa..) — ceea ce era de demonstrat .post festum — după sărbătoare <«: pro domo (sua) — (pentru casa sa).s:.*• rara avis (in terris) — pasăre rară (pe pământ) ...>•:». sic erat in fatis — aşa era (scris) în soartă .d. . prosit — să fie de bine s quantum satis (q.:.... oasele "f Te Deum laudamus — pe Tine.(.e.. quousque tandem? — până când? .s..'.. confuzie între persoane quidam — un oarecare quod erat demonstrandum (q. primus inter pares — primul între egali .. testis nullus — un sigur martor e .«. tollitur effectus — fiind înlăturată cauza. (iJ .

floreat! — trăiască. vox Dei Dumnezeu vulgo — în popor 16 CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 17 ' : '\ Citate Plaut j 254 .184 Î. am învins verba volant scripta manent — cuvintele zboară. mi fiii? — şi tu. ultima descoperire urbi et orbi — oraşului (Romei) şi lumii ut pictura poesis — ca pictura. crescat. vidi. i T . Bătrâneţe. (Persanul) .H.159 î. crească şi înflorească! vocea poporului. Om sunt şi nimic din ceea ce este omenesc nu- . Satana! — mergi înapoi.<s Ennius 239 . (Mostellaria) Zvonurile perfide sunt nemuritoare. după bunul lui plac. tu care ştii să înduioşezi ihirriile'vsi. venkea ta tot reprezintă un necaz destul de mare! Pacuvius 220 . A nu-1 considera pe Eros cel mai mare dintre zei. Homo suin: humani nihil a me alienum puto. piei. sănătos sau bolnav.H. Y Necazurile vin mult mai repede decât realizarea dorinţelor.169 î. fiul meu? ubi bene ibi patria — unde-i bine. NlKfexistă învingător fără mărturiskea celui învins*. Thule (numire consacrată în antichitate pentru cea mai îndepărtată regiune din nord). dovedeşte prostie sau lipsă totală de experienţă: pentru că el poate. localitate depărtată de centrele urbane. " fr( * *U l Wj ?*" Elocinţă.H. am văzut. nu abuza ut supra — ca mai sus vade mecum — hai cu mine vade retro. diavole! vae soli — vai de cel singur! vae victis — vai de cei învinşi! -!'' vale! — rămâi sănătos! vanitas vanitatum — deşertăciunea deşertăciunilor veni. să stăpâneşti lumea! ""' Terenţiu 194 . există şi atunci când socotim că au dispărut.166 Î. chiar dacă nu ai aduce nici un neajuns. Cecilius 220 . Satano!.H. să-1 facă pe om nebun sau înţelept. vocea lui viva vox — viu grai vox populi. poezia fe i'ti. Ei.egal cu nici un martor Theatrum mundi — Teatrul lumii timeo Danaos et dona ferentes — mă tem de greci chiar când aduc daruri tu quoque. scrisul rămâne veto! — mă opun! via sacra — calea sfântă vis comica — forţa comică vis maior — forţa majoră vitam impendere vero — a consacra viaţa adevărului vivat. viei — am ajuns. non abuti — foloseşte.H. acolo este patria ultima Thule — cea din urmă.130 Î.

H./::.121 î. eu susţin că e îndârjire.43 Î. cei ce nesocotesc prietenia îi smulg lumii soarele. . al doilea apără frumuseţea păcii. nimeni nu e stăpân. oratorului iscusit.. (Pentru Murena) Publius Syrus 85 .. numai să se teamă de mine! (Atreu) Tu pretinzi că e încăpăţânare.H. celălalt.H. Măreţia lui Pompei se datoreşte nu numai calităţilor sale. (Carmina) Un soţ prea înflăcărat o şi înşeală pe soţia lui. cealaltă ţine de ignoranţă.57 î.. ci şi viciilor noastre..'&) Nu ştiai că în seara aceasta Lucullus ia masa la Lucullus'? ' !i . .. pe viaţa sa.:' (Catilinare) Kfci.54 î. (Mirmidonii) ! Caius Gracchus . Nu mai putem spune nimic. .*>. una e aliata curajului. (Călăul lui însuşi) îngăduinţa favorizează prietenia. sinceritatea naşte ura. ».:•• itaism. (Despre prietenie) Până -<?lnd' ai să abuzezi de răbdarea noastră. ..K^:. (Termeni extremi de bine şi de rău) t Două talente conferă omului cea mai înaltă demnitate: unul aparţine generalului.'"!f .H. 154 . (Jocuri tainice) Urăsc şi iubesc.. (Maxime) >:•. Catilina? iS -i. Onoranţi pe cei necinstiţi sunt dezonoraţi oamenii cinstiţii' "! (Censorilor) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 19 ..-•. 18 CUGETĂRI Şl CITATE Să mă urască. totul a fost spus înaintea noastră..mi este străin. Viaţa lui Lucullus) • >• * -. ..H.. (Plutarh.43 î. primul înlătură primejdiile războiului.)• K .. Obişnuinţa e a doua natură.<. >r catul K Scrie pe vânt sau pe apa cascadei ce spune iubitului cea care-1 iubeşte. JLucius Licinius Lucullus '"' " 106 . (Despre conducerea lui Pompei) După părerea mea. Câte capete atâtea păreri..: 87 . (Eunucul) Atotputernic e destinul. ' -1" Cicero '•"' -^ 106 . •.. dar îmi dau seama că-i aşa şi este un chin. . Vă întrebaţi cum se poate aşa ceva? Nu ştiu.^V. deoarece zeii nemuritori nu ne puteau dărui ceva mai bun şi mai gingaş. • .

(Ibid. mai târziu sau mai devreme.H. Necazurile mele. .!!î>.' . nici ploaia care macină.H.) { A: ' . >l*'<: Dacă vei alunga natura cu furca..•'''"''"'' " Titus Livius 64 sau 59 .18 d. E preferabil să stârneşti invidie. . am vrut să le înec în vin: durerea mea a prefăcut băutura în lacrimi. Nimic nu-1 poate clinti. (Bucolicele) " Frumuseţea adaugă mai mult farmec virtuţii.H.. 20 CUGETĂRI Şl CITATE . (Eneida) \ ' Fiule. Dragostea le învinge pe toate. ea tot va reveni.H. fie pe uscat. . (Carmina) Forţa neînsoţită de inteligenţă se prăbuşeşte sub propria ei greutate. nici vântul nestăvilit. Ovidius l 43 Î.'. Ştiind ce înseamnă nefericirea. Si nici şirul nesfârşit de ani care DIN LUMEA ÎNTREAGA 21 vor veni sau secole care se vor scurge. Frumuseţea nu e veşnică. .) Alergăm după fericire până departe.10 î. Mânia este o scurtă nebunie. (Ibid.8'î. ! Femeia castă este cea pe care nu a vrut-o nimeni. fie <pe mare. truda care nu înşeală. i iV. (Ibid. îţi las moştenire virtutea. s. decât milă. Alţii te vor învăţa ce este fericirea. Fericit cel ce a putut să afle răspuns la toate problemele vieţii. taurul. . cu coarnele. ştiu cum să-i ajut pe cei nefericiţi.Prietenia care a încetat nici nu începuse. Horatiu • •••••• rwfo 65 . (Georgice) i^ f .••.. O parte din mine (creaţia mea poetică) nu va muri.''''' Lupul atacă cu colţii. şansa e efemeră: moartea pune capăt fiecăruia. Tu ştii să învingi. Am ridicat un monument mai durabil decât bron(Ode) Opera mea este un monument mai înalt decât piramidele faraonilor şi mai trainic decât unul de bronz. -dar fericirea e aici.. Hanibal.> > •. . dar nu ştii să profiţi de victoria ta.H.) Vergilius ' ' 70-19 Î.15 'î. zul. > •. 22 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 23 Properţiu ' 49 .H. aproape.

) &si< Manilius ) sec. ci şi natura imită arta.. (Tristele) Cât timp vei fi fericit.. (Ponticele) Mai întâi câştigă-i dragostea. Un învăţat poartă asupra sa bogăţiile sale.. mai temi când nu mai nădăjduieşti.-'. toată 24 CUGETĂRI SI CITATE viaţa te-ai preocupat de cu totul altceva decât de ceea ce ar fi trebuiţi (Ibid.".. dar pe vreme cu nouri vei rămâne singur. (Amores) cu eîe. >.. . adevărat. ' (Ibid..nici soldat. Acestea sunt atribute ale tinereţii. "• !. nici amorezat. pentru că sunt Leu.W • ' (Astronomice) Vespasian 9-70..65 Nu te.) < • Oricd'. dar aşa trebuie. aniijilu au miros. (Arta de a iubi) Bătrânului nu-i sade bine.• . (Metamorfoze) .L'--'.) Nu numai arta imită natura. i *.. . Apa e mai bună băută direct de la izvor.care-1 schimbăm când devine supărător. (Satiricon) Ce pot face legite acolo unde nu. (Scrisoare lui Lucilius) :• •Stif. este mai greu. abia pe urmă fă-i ^cadouri.'.'. Petronius t 65 Prietenie: un nume frumos pe ...virtute1 se bazează pe măsură. .M 7.(Iubirile) Văd pe cele mai bune şi le aprob.) Trăind în limitele impuse de soartă.: îţi petreci cea mai mare parte a vieţii făcând ce nu trebuie.H. îţi asiguri liniştea şi mulţumirea.50 Mie mi se cuvine prima porţie.noi' âe schimbăm odată ' <v'" '*<* {'<>< (Metamorfoze) Nu îndrăznesc să prezint ca merite ale mele neamul din care mă trag si faptele strămoşilor. I • . Seneca -3i&.. u .Ne^ purtăm ca şi cum am trăi veşnic dar niciodată trăim. când artistul o întrece.domneşte decât puterea banilor? .„„. vei număra mulţi prieteni. . dar le urmez pe cele mai rele. .> ţ 4 îH ..' se scMmbă^i' . iar o bună parte a ei. . (Ibid.. jt. nefăcând nimic. (Metamorfoze) Fedru 15 Î.. . .) ' (. (Ibid..

.. Să-ţi spui dis-de-dimineaţă: voi întâlni un indiscret. (Istoria naturală) . (Ibid. (Deviza.) A trăi: e prea târziu ca să începi de azi. . pictorului grec Apelles) Să nu judece. dar nu "şi firea'.:. un viclean. Marţial 40 . <• " Consacră-ti.. Cei mai mari învăţaţi nu sunt oamenii cei mai înţelepţi. indiferent de provenienţa lor. r. . cel înţelept a început de ieri.' * 1 "î'4 * ' (Vespasian) Marc Aureliu 121 . (Povestiri din Canterbury.125 (Satire) (Ibid..) Vulpea îşi schimbă părul.!(.. 55 .) DIN LUMP\. aprox. .". Cel ce locuieşte pretutindeni nu locuieşte nicăieri.140 Banii miros frumos. 26 CUGETĂRI S! CITATE Juvenal .-|ără o linie. Şi ce oare ar putea fi mai bun Decât femeia bună? Răspunsul e: nimic.) Edmund Spencer 1552 . _"' ' (Ibid. Tacitus < • i-'j (€ r: ii i 55-120 ^ Aleasă fericire a vremurilor când ti se îngăduie să gândeşti ce vrei şi să spui ce gândeşti.. urî neobrăzat. (ibid-) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 25 Pliniu cel Bătrân 23 . de vrei să fii iubit.r.180 .. un invidios. 1387).104 Iubeşte.1599 Si plăcerea dureroasă se transformă în durere plăcută.iÎNTREAGĂ 27 MAREA BRITANIE "» Geoffroy Chaucer 1340 .'. ' • . . un egoist. ' " ?. viaţa adevărului.1400 Ce oare e mai bun decât înţelepciunea? Femeia. cizmarul dincolo de sandală. .• •»• (Ibid. (Cugetări) A acţiona în coniuâv-dar nu si a gândi în comun. • .79 Nt<li»!Q"Zi. • ^ Suetoniu 69 .

servitori ai reputaţiei lor şi servitori ai problemelor lor.) A alege momentul înseamnă a câştiga timp. 1624) . " i ». (fbid) . . Priveşte-n inima. 1589) . chiar de-ar fi făcute din aur? (Ibid. (Ibid.). • . . (Astrophel .1596). nu să studiez ca să trăiesc.s7 Stetla. (Ibid. Lectura dă omului plenitudine. şi pentru bătrâni.).). . Dar mai de preţ ca amândouă .1626 Cunoaşterea este prin ea însăşi putere.. (Ibid. Copiii îndulcesc grijile. Francis Bacon 1561 . (Ibkl. dar fac nenorocirile mai amare. Unele cărţi sunt făcute pentru a fi gustate.) Soţiile sunt pentru tineri. .). precizie. 1605) ŞO CUGETĂRI Şl CITATE r Orice filozofie morală bună nu este altceva decât o slujitoare a religiei. CUGETĂRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 29 Şir Philip Sidney 1554-1586 Om prost! mi-a spus atuncea Muza. . Christopher Marlowe . . (Despre demnitate şi dezvoltarea ştiinţelor. (Ibid. De ce şi-ar iubi un om lanţurile. Este cuvântul ce ţi-ai dat.v'. Onoarea-i mai de preţ ca banii. 1 597) Puţină filozofie duce spiritul omenesc la ateism. (Ibid. şi un mic număr sunt făcute pentru a fi mestecate si digerate. pentru oamenii între două vârste tovarăşe de viaţă. altele pentru a fi înghiţite. menajere! (Ibid. (Ibid.) Speranţa este un prânz bun. (Ibid) Oamenii care au funcţii înalte sunt de trei ori servitori: servitori ai guvernului sau ai statului. şi scrie. (Ibid.) Cea mai de preţ parte a frumuseţii este cea pe care un tablou n-o poate reda. vorbirea. (Evreul 'din 'Malta. 159] J Iubeşte cu adevărat cel ce tremură cînd îşi mărturiseşte dragostea. lubirea-i mai de preţ ca viaţa. dar o cină rea.»sV.(Regina zânelor.': (Meditaţii religioase. 1591 .) Aş fi vrut să trăiesc ca să studiez.). 1654 . *.(fţ. "" s * i t. siguranţă si scrisul. . f : .ţi. (Apophtegme. (Memorial of Access) Tăcerea este virtutea nebunilor. . clar aprofundarea filozofiei îl duce spre religie.1593 Consider religia ca pe o jucărie de copil şi cred că nu există alt păcat în afară de neştiinţă. amante.v. Cel ce se străduie să se răzbune îşi păstrează rănile deschise.

1594 .'•'. ••.acesta-i adevărul -în inimi nu o poartă.. --'•••''. 1599) Oamenii câteodată stăpânesc al lor destin. ci mai curând în ochi. 1606) Ben Jonson . (Mult zgomot pentru nimic. totul depinde de gândirea noastră..1595) Cântăriţi jurăminte cu jurăminte şi veţi cântări neantul.^.i1' ' ' Verile scurte sunt adesea primăveri timpurii. Nimic nu-i bun sau rău în sine. (Cum vă 'place. (Volpone. 75SBP . Gunoiul doar pe el se-acceptă. 32 CUGETĂRI Şl CITATE A fi sau a nu fi: aceasta-i întrebarea.) Rămâne pe veci mirosul de sânge: toate parfu-murile Arabici nu vor putea să cureţe această mânută..... (Ibid. (RichardWI-. ' . .. cei ce-s tineri.'••-*'.) înţelepciune. 1572 . *• (Regele Lear. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 31 Regatul meu pentru un cal! (Ibid.:. bunătate Celor abjecţi le par abjecte. -'^^'i . Vina../. 1596) Cel mai bun crainic al bucuriei este tăcerea. 1605) John Donne 1573 . Fereşte-te să intri în ceartă.1616 •• -*»*1 & * if>-. Cine vrea în grabă s-aprindă un foc.. 1599) Orice sclav are în mână . (Julius Caesar. iar vocea la puţini. nu-i în astre Că noi suntem sclavi."»t. capelele ar fi biserici şi bordeiele palate.?•. Restul e tăcere. 1564 . . Arma de-a zdrobi robia. 1595) Dacă ar fi tot atât de uşor să faci cât este de a şti să faci. Să dai la toţi urechea.1631 "-»'* . Este ceva putre<î în Danemarca. ' (Macbeth.-..1637 .î >. întâi foloseşte aşchii mai subţiri.) Iubirea.. 1606) Slabă dragoste-i aceia ce se poate măsura! •> (Antoniu si Cleopatra. 1666) DIN LUMEA ÎNTREAGA 33 Sunt sătul de orori. (Romeo şi Julieta.': Viciile sunt ca animalele care se îngraşă până ce sunt bune pentru abator.'..'.j':>. (Visul unei nopţi de vară.. Aş fi prea puţin fericit dacă aş putea spune cât sunt. (Neguţătorul din Veneţia.. dar intrat Comportă-te ca ceilalţi de tine să se teamă. 1598) Frumuseţea îl atrage mai mult pe hoţ decât aurul.. Brutus. cin noi. (Ibid.7593.•: \ William Shakespeare f **'• i('.

1677) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 35 John Locke " '""'' 1632 . (împărtăşanii) i i v. /. ci pentru că este necesară.•. (1644) Lenevia este mama filozofiei. Doar succesul îndreptăţeşte crimele.••Marea este la lei de adâncă pe vreme calmă. (Predici) John Webster 1575 .. ca şi pe furtună. 1 \\ '" '"' ' (Di'icurxurr (Discursuri) ' ' John Dryden : 1631 . o parte a întregului.-W. când îşi alege oamenii ce-1 vor servi..-.••. nu-i pasă de părerile lor. 1690) Virtutea este în general aprobată nu pentru că este înnăscută. » <• >• *" (Diavolul alb. Samuel Butler .-•.1704 :" Natura nu face nimic în zadar sau în scopuri fără importanţă. /• . îi preferăm Q. este suficient. fiecare om este o parte a continentului.. (Eseu filozofic privind înţelegerea umană. cin&feaută perle trebuie să se scufunde până în adânc. ('•.'/' '•'-«vi1 % . Cel ce-a-nvins prin forţă . 1608 . (Ibid. Cei care sunt de acord cu o părere o numesc părere..• ^. 1667) i. de sine stătătoare. UnuLrs&tjokelrept. caM firele de pai.. „ £j j.«*. decât să fii servitor în rai. (Paradisul pierdut. •.J$B$$.'*>'. .1624 Nu există o tortură mai nemărginită pentru om ca propriile gânduri..''.Nici un om nu este o insulă.. (Medalia) . t'v'ih(Totul pentru Dragoste. 1612 . plutesc la suprafeţă.1674 E mai bine să domneşti în iad. '.^ i /\ şi-a învins duşmanul »tOi»tti Uuq-^K. nedreaptă.y. separată.'•#•''. doar pe jumătate.. ' '• .) . iar cuvintele doar Vânt. (Hudibras) ..«.'Jilpsurile.) CUGETĂRI SI CITATE ! John Milton -? (S Vv " ^.1680 Vw^ t Jurămintele sunt doar cuvinte.(*<-.•.:.*:•!-. (Ibid.juj .•'.:.. o numesc erezie.1658 Statului.'''•'• . Dacă vor să-i fie credincioşi şi să-1 servească.1700 • • • •! '••••'• '•. 1612) Thomas Hobbes 1588 ..1679 ' ' f r<vf Oliver Cromwell 1599 . cei care nu sunt de acord cu ea.

.' .::„ o Cuvântul a fost dat muritorilor de rând pentru a-şi transmite gândurile. 1759) Patriotismul este ultimul refugiu al unui ticălos.. 37 (Ibid. dar celibatul nu aduce nici o plăcere. (Scrisoare. şi ceea ce le provoacă.) Cel ce laudă pe toată lumea nu laudă pe nimeni. (în Boswell. • m 'tift («vor» . o voi face în intervalul dintre două pasiuni. (Tratat de optică.. 1687) i Daniel Defoe 1660 . _. 1704) 36 CUGETĂRI SI CITATE îmi închipui că am fost un băieţel care s-a jucat pe plajă. Frumuseţea lucrurilor există în sufletul celui care le admkă. (Ibid.:.f (•.>:. 1777) .^'vr. >.) Samuel Johnson :. o scoică mai fină. Viaţa lui Samuel Johnson) \ Este de preferat ca unii să fie nefericiţi decât ca nimeni să nu fie fericit.1727 Ordinea care domneşte în lucrurile materiale arată în mod suficient că au fost create de o voinţă plină de inteligenţă. în timp ce marele ocean al adevărurilor îşi etala în fata lui misterul. (Robinson Crusoe..<_ .!•• 1634 . Oju .. (Predică.. (Călătorie sentimentală în Franţa şi în Italia.--af. >.'. 3!i."•.pkfiin ' David Hume f„ m. (Eseuri..1768 Sunt ferm convins că dacă vreodată voi săvârşi o faptă josnică. (OM.. 1719) Cel mai înalt grad al înţelepciunii umane este să ştii să-ţi adaptezi caracterul împrejurărilor şi să-ţi păstrezi sufletul calm.•. (. ivj'tJîiJJTi Robert South !•:• •.1731 Teama de pericol este de o mie de ori mai îngrozitoare decât pericolul prezent. sunt pivoţii pe care se rotesc toate pasiunile noastre. (Principii matematice ale filozofiei naturale. v.<. şi neliniştea pe care ne-o provoacă previziunea răului este mai de nesuportat decât răul însuşi..i?84 Căsătoria aduce nenumărate suferinţe. • .• ' •' 1642 .. în ciuda furtunilor din afară.. (Rasselas. cum s-ar întâmpla dacă egalitatea ar fi generală. care a găsit o piatră mai bine lustruită.:.. 1676) Isaac Newton ••".:•.'" •T ''• ' J1"' .:: -iiate. V-'^ (Ibid. 1769) Şir William Blackestone 1723 .J..'':''' . '• .1780 Este de preferat să scape zece vinovaţi decât să sufere un nevinovat. :•'- .1776 BJIW..« u. . iar înţelepţilor pentru a şi le ascunde.) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Iadul este pavat cu intenţii bune.1716 .) lj.Plăcerea şi durerea. HÎI'ilJU-.' 1709 . 1711 . binele şi răul. 1752) Laurence Sterne 1713 . cultura.

ce este o minciună? Adevărul mascat.1850 Nefericirea noastră adevărată Nu-i dată de ce fură anii Ci de ce lasă-n urma lor.1817 . dacă nu pentru a-i distra pe vecini şi pentru a râde de ei la rândul nostru.) Există o limită peste care răbdarea excesivă încetează de a mai fi o virtute..1822 . '! •• . (Ibid.' (Jj (Gânduri despre Revoluţia din Frqţţta. (Cugetare) Legea şi dreptatea sunt două lucruri pe care Dumnezeu le-a unit. Superstiţia este religia sufletelor slabe. »ts (Aforism) «. 1812 1818) Şi în fond. .'" ib. 1819) aMii sunt lampa lui Aladin.. (Fântâna) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 39 . dar este teribil de neplăcut. lord Byron 1788 . îto^.) Tiranilor le lipsesc rareori pretextele...) George Cordon. Pentru ce suntem pe lume..1797 A inova nu înseamnă a reforma.' • J >"l t . ( ).. (Starea actuală a ţării) . şi din care nici unul nu este mai bun sau mai rău... (Ibid. .(Comentariu asupra legilor Angliei) CUGETĂil SI CITAfiB Edmund Burke 1729 . (Mândrie si prejudecată. Dragoste. J(^ 1771 .1824 . (Scrisori) Cei care au mult de nădăjduit şi nimic de pierdut vor fi întotdeauna periculoşi. şi moartea nu este 40 CUGETĂRI SI CITATE decât fumul întunecat în care i se va stinge flacăra.vise! Vise inutile şi rele. (Rătăcirile lui Ghilde Harold.1845 Nu-i nici''d ruşine să fii sărac..^. Percy Bysshe Shelley 1792 . ambiţie. Jane Austen 1775 . dar pe care omul le-a despărţit. avariţie ... .k!. (Ibid. ... 179$) William Wordsworth 1770 . t . pentru că întotdeauna nu este altceva decât un meteor sub nume diferite.) (Don Juan. 1813) Charles Caleb Colton 1780 -1832 i Imitaţia este cea mai sinceră măgulire. pasiune. >! •i'Sydney Smith . ! : ' (Ibid.

1903 Ceea ce. '1 "' (Apărarea poeziei. (Discurs. meseria este o artă şi arta o filozofie.* Herbert Spencer 1820 .1861 La Paris./r-r. Vântule. 1865) Elisabeth Barett Browning 1806 . ?. dacă Iarna se apropie.1889 Ceea ce-1 înnobilează pe om nu este acţiunea. determină părerile. . sunt sentimentele şi nu facultăţile intelectuale. nu vine din afară. 1821) George Borrow 1803 . ci dorinţa sa.a|i f celor mai bune si mai fericite suflete. 1855) Toate lucrurile bune care există sunt fructele originalităţii.1873 Robert Browning 1812 . \ 'f (Paracelsius) O oarecare doză de prostie este necesară pentru a fi bun soldat. (Aurora Leich. ai mei erau preoţi în templul lui Solo-mon.1848) CUGETĂRI SI CITAtE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 43 Adevărul este în noi.f George Meredith * 4 : v în dragoste. până la urmă. (Scrisoare) {'?''. sunt evreu şi când strămoşii foarte onorabilului meu adversar erau brute sălbatice într-o insulă DIN LUMEA ÎNTREAGA 41 necunoscută.1881 3f Traducerea este în cel mai bun caz un ecou.•• (Biblia în spaniolă) ygj\/ Benjamin Disraeli f. (Bâlciul deşertăciunilor.. (Libertatea) William Makepeace Thackeray 1811 . p (Social status) t.r 1828 . Primăvara poate fi departe în spatele ei? (Rabbe) Poezia este amintirea celor mai bune şi mai fericite 'diţ|)Q. 1879) JM . (Bărbaţi si femei. nu există un dezastru mai mare decât moartea imaginaţiei. !: :} .(' O. nici un om în încurcătură nu e complet cinstit.' 1804-1881 Da. 1835) Asasinatul n-a schimbat niciodată istoria lumii. 1855) John Stuart Mill 1806 . 1847 ..1863 Ca regulă generală. (Răspuns irlandezului O'Connel. ' (Egoistul.1909 "-'Vi v. Thomas Hardy .

. 1893) Ce este un cinic? Este omul care ştie preţul tuturor lucrurilor. (Ibid. (Calea pe care merg toţi pământenii. cu excepţia geniului. W.. (Erewhon. (întoarcerea în ţara natală.. ne îndeplinesc (Soţul ideal.) Nu cunosc nici o excepţie de la această regulă: este mai puţin costisitor să cumperi lapte decât să ai o vacă.e. El iartă tot. dar care nu cunoaşte valoarea niciunuia..>\> Şir Arthur Conan Doyle 1859 .1939 . (Ibid. 1872) Adevărul este ca religia: nu are decât doi duşmani: prea mult şi prea puţin. -.1894 Politica este poate singura meserie pentru care se crede că nu este necesară nici o pregătire. (Carnete) CUGETĂRI ŞMDITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 45 Oscar Wilde 1856 .) "i . femeile din curiozitate: şi unii si alţii sunt decepţionaţi. H. 1895) Publicul este deosebit de tolerant.) Când zeii vor să ne pedepsească.1930 .. (Virginibus Puerisque) { Samuel Butler 1835 . ci în ceea ce a vrut să facă. (Ibid. 1903) Viaţa este arta de a trage concluzii suficiente din premize insuficiente. 1891) Experienţa este numele pe care fiecare îl dă propriilor greşeli. (Cugetare) Mai bine să fii prost decât mort. Havelock Ellis 1859 . 1923) Ţara făgăduinţei este întotdeauna în partea cealaltă a desertului. (Tess d'Urberville. (Evantaiul doamnei Windermere.1840 . 1891) " Robert Louis Stevenson 1850 . ' ' ' (Ibid..) Un lucru nu este în mod obligatoriu adevărat pentru că un om a murit pentru el. 1878) Adevărata poveste a unei vieţi nu se găseşte în ce a făcut. (Portretul Mr.1928 Apostolii care reuşesc sunt cei care răspândesc o doctrină pe care mulţimile o percep de câtva timp fără a putea s-o formulez.) Cărţile pe care lumea le consideră imorale sunt cele care îi arată propria josnicie. cu atât ea moare pentru a lăsa loc alteia.) Cu cât o civilizaţie progresează mai repede.1902 Tăcerea este o virtute care ne face plăcuţi semenilor noştri. 1891) Bărbaţii se căsătoresc din oboseală. (Dansul vieţii. (Ibid.1900 Singura modalitate de a te elibera de ispită este să-i cedezi. G (Criticul ca un artist) Nu existat ţalt păcat în afară de prostie.. (Ibid. (Portretul lui Dorian Gray.

Unde nu este imaginaţie nu este nici groază. (Studiu în roşu, 1887) Când aţi eliminat imposibilul, ceea ce rămâne, chiar improbabil, trebuie să fie adevărul. (Semnul celor patru, 1889) îmi cunoaşteţi metoda; ea se bazează pe observarea nimicurilor. (Misterul din valea Boscombe, 1889)
*»>':.

4§:
CUGETĂRI SI CITATE DINI LUMEAiÎNTREAGĂ

ii; Mediocritatea nu cunoaşte nimic care să-i fie superior, dar talentul recunoaşte imediat geniul. ,. t,V,'v • (Valea groazei, 1915) *-•'' Şir James Barrie t; 1860 - 1937 De fiecare dată când un copil spune: "Nu cred în zâne", există undeva o mică zână <Băre moare. (Peter Pan, 1904) «H.O. « Rudyard Kipling

iv

1865

- 1936

'

''

Primul prost, venit, poate să scrie; primul prost, venit, din doi, poate face critică literară. (Amintiri, 1937) Cuvintele sunt cel mai puternic drog folosit de umanitate. . (Discurs, 1923) Stanley Baldwin 1867 - 1947 s Arnold Bennett 1867 - 1931
vl

:} Prefer să fiu un oportunist şi să plutesc, decât să m|î înec cu principiile mele în jurul gâtului. (atribuit) Ziariştii spun ceva deşi ştiu că nu este adevărat, în speranţa că repetându-1 destul de mult timp, va deveni adevărat. (Titlul, 1918) John Galsworthy 1867 - 1933 Ideea fixă, care a dus la mai multe crime decât toate celelalte dereglări ale firii omeneşti, nu este niciodată mai de temut decât atunci când îşi pune masca dragostei. (De închinat, 1921) Bertrand Russel < ; 1872 - 1970 Dacă spuneţi oamenilor că fericirea este o treaba simplă, vă vor purta pică întotdeauna. (Autobiografie) Ceea ce oamenii doresc de fapt, nu este cunoaşterea, ci certitudinea. (The Listener, 1964) CUGETĂRI ŞI-CIŢATE Gilbert Keith Chesterton 1874 - 1936 Fiecare vorbeşte de opinia publică, înţelegând prin aceasta opinia publică mai puţin opinia sa. (Eretici, 1912) Soldatul de meserie capătă o putere din ce în ce mai mare pe măsură ce curajul unei colectivităţi scade. (Ibid.) .... Orice cuvânt din argou este o metaforă şi orice j&taforă este poezie. (Apărarea argoului)
y î>

,,, Oamenii care cred cu adevărat în ei înşişi se află t6ti în azile de nebuni. •!

(Ortodoxie, 1908) Şir Winston Churchill 1874 - 1965
•> i *» i .

J

• • v,

, i.,

N-am altceva de oferit decât sânge, muncă, lacrimi si sudoare. (Discurs, 1940) Personal, eu sunt mereu gata să învăţ, deşi nu-mi place întotdeauna să mi se dea lecţii. (în Tfie Observer, 1952) Lord William Beveridge 1879 - 1963 DIN LUMf A ÎNTREAGĂ Somerset Maugham i v 1874 - 1965 Ceea ce este întotdeauna comod în principii este că poţi oricând să le sacrifici dacă este necesar. (Cercul) Doar dragostea si arta fac viata suportabilă. (Robii, 1915) Oamenii vă cer o critică, deşi ei nu aşteaptă decât complimente. (Cugetare) Banul este ca un al şaselea simţ, neapărat necesar la folosirea totală a celorlalte cinci. (Ibid.) în lupta contra individului, societatea are trei arme: legea, opinia publică şi conştiinţa.

•••<;

(Ibid.)

Râcâiţi suprafaţa unui pesimist şi veţi găsi, adesea, dedesubt, un apărător al privilegiilor. (în The Observer, 1943) ' Virginia Woolf 1883 - 1941 Fiecare îşi ţinea trecutul închis în el, ca o carte ştiută pe dinafară, carte căreia prietenii nu-i citeau decât titlul. (Camera lui Jacob, 1922) Nu stricăm lucrurile vorbind despre ele? (Plimbare la far, 1927) Clement Attlee 1883 - 1967 Democraţia nu este doar legea majorităţii, ci legea majorităţii care respecta cum trebuie dreptul minorităţilor. (Discurs, 1945) David Herbert Lawrence 1885 - 1930 Somnul este şi mai odihnitor, orice ar zice igienistii, atunci când este împărtăşit cu fiinţa iubită. (Amanţi şi 'fii, 1913) Obscenitatea apare atunci când sufletul dispreţuieşte şi se teme de trup, dacă trupul dispreţuieşte sufletul şi i se opune. '(Amantul daamnei Chatterley, prefaţă, 1928) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 51 îmi place ideea (...) că dragostea nu este decât o formă de conversaţie în care cuvintele acţionează în loc să fie rostite. (Ibid.) Thomas Stearns Eliot > i! 1888 - 1965 s;Din păcate, apar momente în care violenţa este singura modalitate prin care se poate asigura

dreptatea socială. (Asasinat într-o catedrală, 1917) Aldous Huxley 1894 - 1963 De unde ştiţi că pământul nu este altceva decât infernul altei planete? (Contrapunct, 1928) Parodiile şi caricaturile sunt cele mai ascuţite critici. (Ibid.) Pe măsură ce se micşorează libertatea economică şi politică, libertatea sexuală are tendinţa să se mărească, în compensaţie. (Cea mai bună dintre lumi, 1932) Orice descoperire a ştiinţei pure este potenţial subversivă; orice ştiinţă trebuie uneori să fie tratată ca un duşman virtual. •A kw,>, wV\ ..• . (Ibid.) 52 CUGETĂRI SI CITATE Civilizaţia nu are nici cea mai mică nevoie de nobleţe sau eroism. Lucrurile acestea sunt simptomele incapacităţii politice. (Ibid.) Fericirea nu este niciodată grandioasă. (Ibid.) Cu cât planurile unui politician sunt mai oribile, cu atât devine, în general mai emfatică nobleţea limbajului său. (Eminenţa cenuşie, 1945) Faptele nu înseamnă că nu există, dacă noi nu le ştim. (Ibid.)

Robert Graves 1895 - 1985
,,. Poezia nu este o ştiinţă, este un act de credinţă. (Apropo de poezia engleză) George Orwell i, 1903 - 1950 Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele. (Ferma animalelor, 1946) Poate că într-o zi ne vom da seama că alimentele conservate sunt arme mai ucigaşe decât mitralierele. (The Road io Wigam Pier, 1937) Graham Greene 1904 - 1991 Să crezi că o fiinţă nu suferă pentru că ochii ei nu exprimă nimic, este o greşeală uşor de săvârşit. ' (Puterea şi Gloria, 1940) Suferinţa este mai rea în întuneric; nu-ţi poţi fixa ochii pe nimic. (Fondul problemei, 1948) Arthur Koestler ' ':• '•'..' •^••••V 1905 - 1983 Maturitatea maselor constă în capacitatea de a-şi cunoaşte propriile interese. (Zero şi Infinitul, 1940) George Mikes ' '. ... 1912 . , ,.,.„.^,,*, Ceea ce englezii caută mai ales în străinătate este să întâlnească oameni. Oameni, adică, bineînţeles, englezi de calitate care locuiesc în casa sau pe strada vecină. (Cum poate fi cineva englez?) i CUGETĂRI,ŞM£!TI$i

(. neantul? "P < ' <f. -j Ce-şi deschide-a ei corolă . închisoare are fereastra ei.1919 în viaţă.-1870 . (în Voci." •' Cântăreţul Omul pe pământ Nu-i decât o floare: Doar o scurtă vreme îi bucură ochii Flori de primăvară.. Si poate pentru tine -• 'V' ^ . Atunci m-a cuprins o spaimă.1959 într-o zi..) să fii numai statuia care se trezeşte în lumea aceasta-n care totul este mort. oceanul care se numeşte astfel: REALITATE. (Ierburile lui Tarahumara) Alfonso Reyes 1889 . 1969) Cu cât un personaj are mai multă putere. Amândoi au sânge Roşu. r ' >'' ' Suntem atât. s:i Pierre Osenet uî 1908 Copil negru.1950 (. 1924) (. Imn Fiinţei supteme '. răsuflare de-animal ciudat. .) aceasta nelinişte atât de generoasă ce dă întreaga frumuseţe neobişnuită. obligatoriu ambiguă. m-am gândit: "Eu trăiesc". ru Mexicul spaniol Amado Nervo . '. somnul e singura lume ce-o avem..Lindsay Anderson 1923 .. Nu existăm. 1977) MARTINICA i»r • t: t Gilbert Gratiant 1895 : Orice. Hayman) John Berger 1926 De gheaţă e tristeţea atunci când crezi că nu va reveni căldura niciodată. (Ifigenia crudă. MEXIC Epoca aztecă nahuatl Imnul lui Atamalcualoyan Inima îmi e o floare v. deschizându-mi pleoapele r. i.) Robert Boit 1924 . Toţi artiştii sunt mincinoşi îndrăgostiţi de adevăr.j( j. căci veghea ne-aruncă într-o amăgire comună. (In Convorbiri cu R. Si domneşte-n miez de noapte.1994 •t Orice operă .... . cu atât el devine caricatură. s-v\ ' (DM. .de artă este în mod . ( \t şi plângând. (în Jeune Cinema. copil alb. (Nocturnă de dragoste) Jose Gorostiza "' . Xavier Villaurrutia 1903 ..) eu. în orice dimineaţă mă trezesc înlănţuită de trunchiul care-i Eul meu..

«i Eu ştiujţcă sunt viu . (Comedia dragostei.dar ai fost giruetă! ? ^ • '--'P' •jş. (Moarte jură sfârşit) Jaime Torres Bodet Eu nu te-acuz. Sigrid Undset . Numai ce ai pierdut E câştig pe totdeauna.^ .tt între două parantezele. 1867) CUGETĂRI SISTATE în doi.^s . 1 'ţi j)1 . Kielland 1849 .1906 'i Dragosteaîfste o loterie: dacă vrei să câştigi. fA^ew De//iz) ''(Siguranţă.'* i( «U > s\ ^ \ ..1924 Prietenii sunt o specie josnică. (Ibiel. 1862) Spicul de grâu pe care grindina îndoielii 1-a doborât nu mai poate să se ridice şi să se onduleze la adierea vieţii. acolo unde doi duşmani.1901 . că tu m-ai înşelat.'. Undeva. (Paul Lange şi Tora Parsberg) Alexander L.1973 *! "f f-»"' '« 'Jtl>* '' " 'Moartea are gustul de ţărână Iar spaima. (Un duşman al poporului.-ţţ _. gustul de venin. este adevărat. 1896) UV. ia un bilet. mi-aştept venirea. (Oameni obosiţi) Răbdarea este o virtute de mic burghez. tbt. credinţă. adevărul trebuie să aştepte momentul în care cineva va avea nevoie de el. (Arta de a fi fericit) Henrik Ibsen 1828 . (Peer Gynt.) ' Omul cel mai puternic din lumea întreagă. DIN*. în ziua victoriei? (înainte) în politică. să ştii că nu ai dat nimic.' Cine va mai număra luptele pierdute... Bjornstjerne Bjornson 1832 .) (Ibid. Nu sunt buni decât la două lucruri: să mănânce împreună cu noi şi să ia un aer trist în faţa mormântului nostru. este cel care-i cel mai singur. •.. (Jean-Gabriel Borkman. ar fi la strâmtoare.1845 Când vântul succesului suflă mult prea tare mai dă jos din pânze.'. i) 1»V*' (Bătălia de la Waterloo) f Arne Garborg . 1851 . (Ibid. ' Eu te credeam busolă . dar nu şi viaţa.) Dacă-'âi dat. 1959) NORVEGIA Henrik Wergeland 1808 .? Octavio Paz 1914 Dincolo de mine însumi.1910 •'' *' i.1906 Un cămin se găseşte acolo unde este loc pentru cinci.to wU'wvfo'' .'N M . nici un versant nu-i prea abrupt. 1882) Am impresia să sunt un Napoleon schilodit în prima bătălie.

1959 •'•'• -Femeia poate iubi pe cel ce-i nebun şi-nşeală pe Cei ee-s cu minte. 1667) Constantyn Huygens t. (Ibid.• 1886 ."iîo3Q 4*8.1679 Când victoria este imposibilă. (Ibid.-rt. poate pentru că este cea mai greu de pus în practică. e zadarnic să mai lupţi.•««n ai» «iîO.ff » Joost Van den Vondel 1587 . F ' (Ibid..•:„•'.-. 1653) Viaţa este un vis. (Idei.'i ''•« (Etica) ^64 --CUGETĂRI SI CITATE v Bucuria este trecerea omului de la o mai mică la o mai mare desăvârşire.1949 Olaf Bull 1883 .) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ . (în şcoala vieţii) i. virtuţii. •'•. 1865) Oamenii descoperă întotdeauna mijloacele de a demonstra că cele mai dure legi sunt mult prea bune pentru ei.1687 Se pierde uşor calea. ca amorul. (Sysbreght van Aemstel.1882 . A. (întoarcere în viitor) Orice femeie este o cupă minunată dar vinul dragostei rămâne acelaşi permanent.1887 Orice virtute are surori adulterine care dezonorează familia. (Ibid.) Nu există măcar un singur individ care n-ar putea fi considerat drept criminal dacă şi-ar permite ce-si permite statul. dar a visa nu înseamnă a trăi.) Multatuli •' 1820 . (Hojwijck. ci chiar . (Ibid.uiY (Ibid.) Ura este tristeţea însoţită de ideea unei cauze exterioare. (Fuga unui poet) CUGETĂIRhŞU©ITA?lîB Herman Wildenwey v6v. ••• :. depiM nu este preţuţ.-.v 1596 .ttoo . căutând prea multe drumuri.1677 Fericirea. .1933 Răbdarea este o virtute calomniată. 1623) Baruch Spinoza 1632 . (Zungchin. (Epigrame. 1637) Neliniştea tresare la freamătul frunzei. (Cugetare) Unii iubesc florile şi animalele deoarece nu sunt în stare să se înţeleagă cu aproapele lor.) Nimic n-a fost atât de des descrfs' rămânând atât de puţin cunoscut.) Tristeţea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mică desăvârşire.

războiul este un spectacol frumos pentru cei care nu-i cunosc cauzele şi sensul. 1853 . (A trăi în focul morţii. (Nu..) Ideea care se înţelege imediat. (Chemare la luptă a ultimului încă împotriva . (Contraanchetă. 1933) •'•• • Jan Gommert Elburg ' i-*-''.. 1972) ' Simon Vinkenoog ' ' ' ':. •.. 1934) i Eddy Du Perron 1899 .• Ceea ce sunt nu este o pregătire pentru ceea ce voi fi. Dacă se trezeşte.Două jumătăţi de adevăr nu fac un adevăr. iulie 1880) (Ibid. 65 Vincent van Gogh . (Interviu.1932 Soarele este de acord să treacă şi prin ferestrele mici. : 1919 • sî Omul abia ştie ce e omul Poetul ştie tot despre nimic. în Mici poeme profane. (Micul Jean. (Ibid. Mai rămâne doar problema de a şti descoperi...1861 E liber. noi dispărem pentru totdeauna. 1969) CUGETĂRI ŞMCITATE Tupac Amaru ~ Ţăranule.ţ! - / Cine-o va (Mic interior neo-olandez. (Scrisoare către fratele său Theo.. (Amintirile unui prostuţ.1890 Departe de ţara.-.1906) Arthur van Schendel 1874 . (Ibid.1946 Singura prietenie de preţ este cea care s-a născut fără motiv. . 1885 . ... 1861) 66 CUGETĂRI ŞTCITATB Frederick Van Eeden X. (Un vagabond îndrăgostit. fericit şi înţelept Acel ce-a căpătat curajul De-a spune: nu. 1905) în adevăr..". stăpânul nu-ţi va mai mânca sărăcia... Petrus Augustus Genestet 1829 .v i : 1860 . decât de ceea ce ni se întâmplă. adesea nu merită să fie înţeleasă.-"'" '•••••'• .(Trident.1940 Ideologia nu este de temut decât atunci când se bazează pe ură. dor de ţara tablourilor. PERU 1928 iiwi '*>l>.) Tristeţea şi bucuria depind mai mult de ceea ce suntem.. 1860) Poezia-şi are locul peste tot.. 1960) DIN LUMEA î|irREAGĂ Gerard Kornelis Van Het Reve 1923 Dumnezeu ne visează. mi-e adesea. ' \ * yv.) Iluziile pierdute sunt adevăruri descoperite.

nopţile lui sunt liniştite şi zilele trec fără zbucium. (Bătăi de tobe pentru Rancas.GUJGETĂRr Şl .1529 Cel care vara la umbră se-aşează . decât o căprioară pentru stăpân. Jan Kochanowski 1530 . Prefer să prind un şoarece pentru mine. Un scriitor nu-şi alege temele. (Ogarul si Pisica. (Sticletele si Mierla. iepurele a fost mâncat de câini. (Strămoşii. (Balade şi Romanţe) Cine nu ştie ce-i dragostea trăieşte fericit. "u decât o lună întreagă toamna. (Lui Narcis orgoliosul) DIN LUMPA'lNirREAGĂ Ignacy Krasicki 1735 .1765 Pentru cei care sunt siguri Nu există drum greşit. 1828) 72- . (Romancierul şi demonii săi.spaniolilor.1823) Este sfânt pe pământ. (Oraşul de fier) Manuel Scorza 1928 .1584 Femeia de-i cinstită e-a soţului podoabă şi temelia casei. (Cel leneş în iarnă va suferi) Elzbieta Druzbaca 1695 . Iarna de foame va suferi. (Conrad Wallenrod. 1821 . în Fabule) Mai bine să te cerţi în libertate. ' Iar cel pe care sudoarea nu-1 înspăimântă în linişte pâinea el si-o va mânca. decât să te înţelegi după gratii.1855 ' ' '" '• ' E mai preţioasă o clipă în aprilie. 1971) el.'CITAT'E POLONIA Biernat de Lublin 1465 . 1970) Mărio Vargas Llosa 1936 A scrie romane înseamnă un act de rebeliune contra realităţii. cel care a ştiut să se împrietenească cu sfinţii. contra creaţiei DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 69 lui Dumnezeu care este realitatea. contra lui Dumnezeu. temele îl aleg pe . . în Fabule). în Fabule) Adam Mickievicz 1798 .1983 •: în Peru sunt două feluri de probleme: cele care nu se rezolvă niciodată si cele care se rezolvă singure. în casa lui tihnită.1934 Un oraş nu preţuieşte mai mult decât o grădină de trandafiri.1801 Deşi era înconjurat de prieteni buni. 1780) Jose Santos Chocano 1875 . . (Prietenii..

) Henryk Sienkiewicz ' ' 1846 . Inimile pângărite de crima n-au teamă de crimă. • HH t T' Zygmunt Krasinski 1812 .1912 în magazin a intrat ziua.'" ••• Boleslav Prus l ' :. (Ibid. Omul care se vinde valorează şi mai puţin decât cel ce ucide.1859 •> Sângele ţi se urcă la cap datorită tinereţii . • (Ibid. Ollendorff.CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Cel mai nefericit din toţi este cel care nu mai iubeşte şi nu poate uita c-a iubit. (Fără dogmă) Fiecare are dreptul să ceară ce i se cuvine.1939 Nu există omenire. ' ' . ceea ce nu se transformă în fapte. singurulxslient care nu 1-a decepţionat pe negustor.l :. 1847 . este să ucizi dragostea.. ' (Ibid.) Se fac multe crime în lume. 1834) Juliusz Slowacki 1809 .) Stanislaw Ignacy Witkiewicz .. ' ' (Opere complete) >J Cyprian Norwid 1821 . cu atât o solicităm celor din jur.tu nu ştii să-1 stăpâneşti şi numeşti asta entuziasm. (Cărţile naţiunii şi ale pelerinilor polonezi. cea mai mare. se transmite. tu te asemeni cu sănătatea. wJ •A) (Păpuşa) 74 CUGETĂRI Şl CITATE Cel care are puterea în mâinile sale are lumea la picioare. Valoarea ta o ştie doar cel ce te-a pierdut. (Pan Tadeusz. (Ibid. există doar bipede la fel de diferite între ele cum diferă elefanţii de girafe. f». (Resemnare) Fii indulgent cu alţii şi sever cu tine. .::>:. (Adio toamnei) ir-'* Credeţi că scăpaţi de probleme plecând în călătorie — si ele vor pleca după voi. lasă si ceva din inima lui. (Ibid. ' (Prietenilor 'ruşi) Ţara mea. dar. 1885 .'x.' . se moşteneşte în cuvânt.) Ciudată firea omenească: cu cât avem mai puţină înclinaţie spre martiraj.) /. (Ibid. 1901) Oriunde omul a muncit.1883 Eşti poet sau vei deveni? sau treci drept poet? (Stigmatul) Cuvântul este testamentul Faptei. : .1916 Sufletul omului este ca albina care-şi culege mierea chiar din amărăciunea florilor. (Familia Polaniecki..1849 Un leac amar este întotdeauna salvator.) Cel ce cere să i se radă barba să nu se supere dacă-i zgâriat. 1832) ' "Blestem asupra popoarelor care-şi ucid profeţii. poate.

moare.) Este foarte periculos să trăieşti. Viaţa? N-are importanţă. 1933) DIN LUMEA ÎNTREAGA A trai.) : ••'.r • • '. nu trebuie sa scrieţi cu cerneală. Dar ce mai rămâne oamenilor? (Ibid.) Memoria (. (Ibid.) 11 .) ' < ' /h > ' i'til ti ix-„»'J<5 L/1 .»• » i Jan Brzechwa 1900 .. (Scrisori către doamna Z.-. invariabil. decât excesul de sentimente. Scriitori. . (Bagheta) Disperarea este un fel de mâncare care revine.) Atunci când toata lumea cânta la unison. Cine trăieşte. (Ibid.1966. Totul este să învingi.Tadeusz Rozewicz i.'"V IIJ Moartea? N-are importanţă. pe masa noastră.. (Ferdydurke. 1919 . Dar nu cu sângele altora. cuvintele n-au importantă. ci cu sânge. 1937) Cel mai bun leac pentru suferinţele noastre este nefericirea altuia.) Adolf Rudnicki 1912 "" '"•'" Este mai uşor de suportat lipsa..-«ţ! . 1969 Fiecare poartă fericirea-n el. ' ' ' (Ibid. . (Cugetări nepieptănate) Daţi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu şi Cezarului ce este al Cezarului. (Ibid. (Ibid.) Jaroslav Iwaszkiewicz 1894 Este o mare greşeală să nu-ţi dai seama de pro-pria-ţi fericire.1966 Blestemaţi fie dictatorii care au crezut că nu sunt dictatori. ' • (Ibid. /.) CUGETĂRI Şl Stanislaw Jerzy Lee 1909 . Chiar si masochiştii fac mărturisiri complete când feîlfit torturaţi.. ' (Pe baricadele^ Varşoviei) Witold Gombrowicz 1904 -. i"î l DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Kazimierz Brandys 1916 Tradiţia este suma valorilor învechite... (Domnişoarele din Wilko. aceasta ia prea mult timp oamenilor.) înseamnă ceva mai periculos decât imaginaţia.(Ibid. . Din recunoştinţă.

>v.1. Alţii mor. (Paznicul cirezilor) Poetul poate simula.'••#. El simulează-atât de bine Că simulează chiar durerea. (. Francisco de Sa de Miranda / 1481 .• 1894 . (Poeme lirice.AV. MS Florbela Espanca > r .x. nici n-a plecat: doar Greşeala s-a schimbat.»î962) 78 t' ' . Durerea pe care-n adevăr o simte. "" Am văzut că-mbătrânisem.>r '•'" Frumuseţea-şi-ntinde rădăcinile-n noaptea ce cade neatinsă dintr-o altă zi. Fernando Pessoa 1888 .1930 Cine ne-a dat ochi pentru a vedea stelele şi nu ne-a dat şi mâini pentru a le atinge? (A iubi) • t? '.4. . atât de schimbătoare. Oh! Lucruri fără rost. > 80 CUGETĂRI si CITAŞI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Antonio de Navarro 1902 Faţă-n faţă cu-a mea soartă Eu sunt cel ce ţes urzeala De filigran în muzica tăcerii ce mă mistuie. (Interregn) .'^ Să fiu poet nu-i din ambiţii ' E r i i 1 x" •' *>• " S^ /'* -un lei al meu de a li singur. (Tutungerie) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 79 Când am vrut să îmi scot masca O lipisem de obraz. . ' PORTUGALIA •••:> «fcT=. (Crăciun) Patria mea este limba portugheză. (Sonet) Un rege slab slăbeşte poporul cel mai puternic. există vreun suflet ce s-ar încrede-n voi? (Sonet) Luis de Camoens 1525 .1580 • Cu cât mai mult tu mă jigneşti Cu-atât eu te iubesc.1558 '. Autopsihografie) Un zeu se naşte. (Ibid. (Impre^ati!ă@tietiviffiţi. în oglindă. nici dorinţe '" '..) N-am nici ambiţii.*.1935 în totul am dat greş s)v Dar cum n-aveam ambiţii Probabil acest tot să nu fi fost nimic.împresurat de-activităţi Ce nu pot aştepta Uitasem că ar trebui Să mai şi mor. Adevărul nici n-a venit. (Poem al mării) Alberto de Lacerda 1928 • • ' . (Lusiadele) 1 . /: Când am scos-o.

) Don Quichotte a luat morile de vânt drept uriaşi. 1908) 82 CUGETĂRI Şl CITATE Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta.1917 Ai un bloc de marmură: dacă-1 foloseşti pentru a-mi face caricatura.•^ţ în tot atâtea clipe. trebuie să fie şi o posibilitate. S-a schimbat boierul. fij 1 ri. Răul se face fire. (Ibid." (Boul şi viţelul.C:* în prezent le-avem pe toate." (Câinele şi căţelul. ci legătura care le uneşte. Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă şi socoate.) Acolo unde există o necesitate. Fabule) După suferiri multe inima se-mpietreşte Lanţul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu.>< De-atâta străinătate. Fabule) "Adevărat vorbeam Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei. Pomi Luceafărul.. oamenii obişnuiţi îi iau pe uriaşi drept mori de vânt. simţirea amorţeşte Si trăiesc în durere ca-n elementul meu. (Doina) (Glossa) i . -:.* Viitorul şi trecutul . (Anul 1840) Titu Maiorescu 1840 .. că mănânci trânteală. Că voi egalitate. în cer a lui aripe .*> Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială Primit în casă dacă vrei să fii. o .1889 De la Nistru pan' la Tisa '•»:•• Tot românu plânsu-mi-s-a ^Kj-s Că nu mai poate străbate £. • :'iVr.1885 "Ba să-ţi cauţi treabă.•-. Tot ce-a fost ori o să fie î. (Dragostea tăcută) ROMÂNIA : Grigore Alexandrescu 1810 . (Ibid.(Omagiu lui Piero della Francesca) Herberto Helder 1930 In fiecare femeie există o moarte tăcută. Creşteau j ş-i.) Mihai Eminescu 1850 . nu e cum îl ştii.|h •. în ce vei mai putea putea sculpta o Mmervă? (în Articole critice. ' (Ibid..•. Sunt a filei două feţe. dar nu pentru căţei.'i i . Vede-n capăt începutul Cine ştie să le-nveţe. «.ţj Si căi de mii de ani treceau.

Parc-am murit de mult. (tn Convorbiri literare.. şi anume în punctele. (Cu mâine zilele-ţi adăogi..f'-''' • ' Ion Luca Caragiale 1852 .. Am zis. Ca şi când n-ar fi viaţa-mi. .. dar lipseşte cu desăvârşire. Cu mâine zilele-ţi adăogi. (Melancolie) Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo.şi râd de câte-ascult Ca de dureri străine?. putem zice.... 1880) între o insectă care trăieşte doar o zi la umbra unei piramide egiptene şi această piramidă. daţi-mi voie: ori să se revizuiască. 7 Un sunet de clopot în orele sfinte. ca şi când n-aş fi fost. Si ai cu toate astea-n faţă De-a pururi ziua cea de azi.(Luceafărul) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 83 O.cui ce-i aduce? . Vino somn .. ' (Scrisoarea a III-a) . esenţiale." ' ' (Ibid. (Câteva păreri.) "Dacă n-o mai plăti nimenea bir. 1896) "Industria română e admirabilă. care este diferenţa cea mai mare? Mărimea? Grosimea? Soliditatea materială? Categoric nu.> . Ţepeş doamne... • ... n-a fost a mea şi nu e a voastră. Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe. Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Sa-i împărţi în două cete: în smintiţi si în mişei...Poezie-sărăcie! (Cugetările sărmanului Dionis) Făclie de veghe pe umezi morminte." (Conu Leonida faţă cu reacţiunea) i vrf Barbu Delavrancea 1858 .. soro.. domnule.) Si când gândesc la viaţa-mi..1912 Vrei să cunoşti lucrurile? Priveşte-le de aproape.. (Mortua est).. (Apus de soare. Din această. Diferenţa cea mai mare este că insecta trăieşte şi piramida nu. că Moldova n-a fost a strămoşilor mei. Pentru mine e totuna: De-o petrece-ncă cu mâţe şi cu pureci şi cu luna. Cu ieri viaţa ta o scazi . el ce griji are? Pentru ce-1 avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme. Astfel ai trecut de-al lumii hotar. Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni. de unde or să aibă cetăţenii leafă?" "Treaba statului. Or de nu .1918 s Bogdane. primesc! dar să nu se schimbe nimica. Un vis ce îşi moaie aripa-n amar." (O scrisoare pierdută) "Din două una. Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost De-mi ţin la el urechea . Vrei să le iubeşti? Priveste-le de departe..u i. ori să nu se revizuiască. 84 CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 85 Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni! . turcii sunt mai credincioşi ca creştinii cuvântului dat. dilemă nu puteţi ieşi. ca punând mâna pe ei. îmi pare că ea cură încet repovestită de o străină gură. .. e sublimă..ori vino moarte... act HI) . Cum nu vii tu. ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor. acopere-mi fiinţa-mi cu-a ta mută armonie.

cei bum si cel'răi Prostii aparţin doar uneia: eea..ar fi putut fi rău si n-a fost..J'. (Noi vrem pământ.) Adevărul este ca apa riSge.jB'J :.... :r Şi-n al ei haos recad. lacomi.Alexandru Vlahuţă 1858 . ritmul.găsit( alt -drum spre adevăr decât greşeala. Dormi iubito.. Nici să plâng.) V >M' "•>. La ce-am mai plânge pe-adormiţii întru Domnul? (Dormi în pace) Humă nemaiîncălzită de simţiri şi de idei! Nu de moarte mă cutremur.-. La ce foloseşte oare talentul când nu ai Nimic de spus? Sunt incapabil să pictez pur şi simplu. Un prost nu spune lucruri inteligente. N-am venit să-ţi tulbur somnul..>fi.). » ' ' *.'.. •.. s-asvârl în soare Nenumăraţii stropi de viaţă. .j .>s>g ii.-. ' Garabet Ibrăileanu » .fi r. 1911) Mulţi cred că pot iubi umanjţatea fără a iubi o singură fiinţă umană. ._.U: 1871 1936 . '(Din prag. .. (în amurg. dar cât de rar.-. . :*. :»£are !fa£e rău doar dinţilor stricaţi. ci de veşnicia ei. nu o iubeşti cu adevărat.19'18 Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos « • Din case. rupţi din valu-i. :t^j i-rt/^'-iîî •:'•'• (ibid. Căci.î. dar un om inteligent spune multe prostii.iV' 86 CUGETĂRI şi UN LUMEA ÎNTREAGĂ 87 George Coşbuc '.?• ^iWraj i.-'..'.) Până acum oamenii n-ăls'.' ' ». ' Ne-aţi scos şi morţii din mormânt •'• O pentru morţi si-al lor prinos '' Noi vrem pământ. se-agaţă. 1866 . '#*< (Ibid.) Omul cu adevărat bun esti'dto'dŞ%âfŞ.jf. ..•. . (Ibid. 1930) Când poţi spune de ce iubeşti o femeie.Vin:v» 1 : •ţ.1"™'"' (Ibid.îcu. decantate. .) Oamenii inteligenţi se împart în dpuă pategoni. trecută prin filtrul gândirii.. când moare Clipa de care. (Cugetări. (Ibid. i '•:•:> s-v •' •'•'• Theodor Pallady 1871 .1956 Opera de artă este expresia unei emoţii analizate. fără să am ceva de exprimat.) •J mb . dormi în pace. este uşor să nu faci păcate.& .'.. (Privind viaţa. Frumuseţea.1940 "' Când nu trăieşti.a răilor \' •'.) CUGETĂRI ŞK'O .. m ^... goi în ger şi-n vânt. (Ibid) >i > i t< Nicolae lorga "•> 1871 . armonia sunt pentru mine un 'popas... .1919 ' .'atogrb&n i.^#v£Wjj..

. . Cu pădure. . orânduie-mi cărarea! •ju r M». (Ibid. 1925) Priviţi lucrurile până le vedeţi. rit. pornind de mână.. cu eleşteu^.1944 Tu crezi c-a fost iubire-adevărată.4in rugă»să iasă-ntinerit... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie. (Doliu) Iubirea ta să fie asemeni unui. . Tot căutând un vreasc de rost . cu jivini?. Vă alint în taină..• r Cobor Si-apoi dispar. j.. cu ploaia şi cu vântul. Vi (Catalogul expoziţiei din New-York. ..) Tudor Arghezi (!j. munceşte ca un sclav.1957 t*'. (Romanţă apocrifă) Şi se făcu lumină!. cum aş vorbi c-un frate întors rănit din lupta cu zilele de ieri (. ceea ce este greu este să fim în stare să le facem. Şi-n negură se-mbracă zarea. . Cântecele mele... . Mă-nalţ.) (De vorbă cu mine însumi) •f Răsar.. Dar ce anume-a fost. Si nu mai sunt acum.. Şi iată-te stăpână pe cei ce-aveau să fie stăpâni pe-ntreg pământul.1938 în drum mi se desfac prăpăstii. .. Eu în genunchi spre tine caut: Părinte. Octavian Goga 1881 . 1880 . Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată. în care toate doar au fost. v' ' (Ibid. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Ion Minulescu 141 " ' '' 1881 . Şi-apusul meu e totuşi răsărit. cu izvoare. (Romanţa soarelui) Păreri de rău. '" Lucrurile nu sunt greu de făcut... . (Celei care pleacă) Vorbesc cu mine însumi.. .. cei mai aproape de Dumnezeu le-au văzut..) Creează ca Dumnezeu.1967 Gândirea mea se pierde-n fum . 90 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 91 Si iată-te-mpreună cu ei. păreri de rău Ecouri stinse apocrife Si totuşi pline de ecou Voi sunteţi negrele tarife Pe care moartea le-afişează în propriul meu cavou. '('..Constantin Brâncuşi 1876 . cu vii. (Cântecele mele) . (Strofe pentru lumină) ' •' '.. într-aste drumuri fără drum. ţ (Rugăciune) Eu vă chem din visuri Vă cobor din stele. comandă ca u?1 rege. ca să-i deprinzi cu focul. Vrei tu să fii pământul meu Cu semănături. 'Ca sufleţujt. ..

(Ibid.\. Case de fier în case de zid Si porţile grele se-nchid. .' Isus e piatra. totdeauna lângă noi — izvor limpede şi mut totdeauna lângă noi — nesfârşire de lut. . (Ibid.) CUGETĂRI Şl DIN 93 Azi Pământul întreg e trupul său. 1965) Talentul nu este o profesie. veşnicie. ^Arfci i Acolo unde nu "este lupta. doarme ea. de-atunci îmi pare lumea şi mai tristă Viaţa-i melodie funerară.4 . (în Viata românească. (Tulburarea apelor) Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. Cu ce supremă ironie. poate.. v.' > <••> <b k.(Ibid. pentru că începe să se bazeze pe adeziunea publicului care se numeşte succes.. Isus e muntele. Arăţi în fund un cimitir. (Ibid. .cimitir Al tinereţii mele în lume m-ai dat în vâltorile grele c < Atât de blazat. (Elogii pentru libertate. '*.. . '•" <..) Făcându-i diavolului concesia să discuţi cu el.1965 O cauză bine apărată este o cauză dreaptă.. (Ibid.1957 Imensitate. Pe când eu tremur în delir.. nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să-i dăm un sens. poţi să fii sigur că te învinge în dialectică si te convinge. 1919) Un copil vroia să scoată un peşte din apă ca să nu se înece.) O idee poate fi mare fără a fi şi adevărată. (Către cititori) George Călinescu 1899 .. Oraşul doarme ud în umezeala grea Prin zidurile astea.) )J Când lipseşte critica. '•<:.) \.. (Liceu) Vai.(. (Marş funebru) Lucian Blaga 1895 . (Ibid. .) Faptul că orice viaţă de pe pământ se termină prin moarte nu dovedeşte că moartea este scopul vieţii.Gheorghe Bacovia 1881 . (Ibid.. (Pietre pentru un monument. 1927) Talentul arată tristeţea. nu există geniu. arta decade.1961 După ce am descoperit că viaţa nu are nici un sens. (PSMs) Hi (Nocturnă)^ Liceu.) .

sinceritatea devine mută.v.. (Cugetare.1823 Legile ne sunt sfinte «. . (Ibid.L y^"£ •'"!{• 4»v.1986 Libertatea absolută se câştigă prin dragoste. * 'i (Ar trebui) DINMUMEAfîNlîREAGĂ si unele ţări din fosta URSS Denis Fonvizin 1745 .) Omul nu este propriul lui prezent. ' (Istoria statului rus. 1816) 96 CUGEttRI Şl CITATE Ivan Krîlov . alungând fiara şi demonul. nu lecţii. . 1937) De la omul de ştiinţă. începând cu incapacitatea de a crede în propria noastră divinitate. (Fragmentarium) Când nu mai crezi în Paradis.. (Intrusul.' . '" ' ** Mircea Eliade 1907 .) .) Dumnezeu a exploatat toate complexele noastre de inferioritate.Alexandru Philippide 1900 Optimismul'este o formă superioară a egoismului.-'.1980 t'.. lucrurile ar trebui distruse şi ridicate la rang de probleme. (De Caelo. M '.. (Ibid. 1937) Sfinţii trăiesc în flăcări. 1968) i. ' Nikolai Karamzin 1766 ..''i' v' ' Vi.*.. (Ibul. (Ibid.: Ar trebui să ne naştem bătrâni.) Constantin Noica • ''' ""j5'" ' într-un fel.) CUGETĂRI'ŞLCIŢAIE Emil M. Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume.. i. Căci doar dragostea îl eliberează pe om de natura sa.. adică de la cel cu spirit activ. (Lacrimi si sfinţi. Cioran 1911 . . Ana Blandiana . El este propriul său viitor. . Omul este o divinitate înlănţuită de puterea împrejurărilor. (Ibid.1826 Istoria este mai ranchiunoasă decât oamenii.1792 Acolo unde încep demnităţile. '..' . Dar cei ce le aplică nu sunt deloc grăbiţi. filozoful primeşte dovezi. • "« ' (1782) Vassili Kapnist 1758 .. începi să crezi în spiritism.] Să venim înţelepţi. înţelepţii alături de ele. Marin Preda 1922 ... J970) V.1995 • Limita fiecărei dureri este o durere mai mare..

1837 Am de.) Aş fi fericit să servesc. 1824) Chiar şi în minciună. Philippide Dar clipele frumoase de-atuncea. $erWţjfcă' fie muţi nevoie. ani ai primăverii. (Leul şi Pantera) Ce ne place la un tânăr t La bătrân ne supără.' Cine dă la timp. Dar treaba pân-la urmă s-o faci să iasă bine! (Muzicienii) Orice amic pe care duşmanu-1 recomandă Nu este niciodată amicul necesar. ceea ce flfa 1 dezj|Ustă este să fiu aservit. unde sunt? Nădejdea tinereţii şi tihna ce-a pierit. (Scrisoare) j. dă de două ori. grădinile. (O. al lacrimei avânt? O. 1833) Un savant fără talent seamănă cu un biet catâr care a rupt în bucăţi şi a înghiţit Coranul pentru a se pătrunde de spiritul lui Mahomed.1844 Bârfeşte rău castelul. să păstrezi măsura. stăpânul. Este de ajuns un dicţionar pentru a conţine toate cuvintele. ' Cel mai mult trebuie să ne temem de mânia stăpânilor. fericit cel ce a ştiut să se maturizeze la timp! (Evgneni Oneghin. e un furt De la cel sărac ce are cu adevărat nevoie. dar pe şoptite: Zadarnic se pretinde Că o privighetoare „Mjî Va scoate triluri dulei i LUMEA ÎNTREAGA Atuncea când pisica O ţine într-o gheară. Dar nici sus în cer nu este dreptate! (Mozart şi Salieri. (Pisica şi Privighetoarea) Alexandr Griboiedov 1795 . Acela ce văzut-a doar curţile de păsări.m nm cu De-aceea de popoare mult timp v'o (Leul şi lupul) «98 CUGETĂRI Şl CITATE In veacul meu cel crâncen slăvit-am libertatea Si mila pentru cel lovit V (Cioplit-am. Când te apuci de-o treabă poţi bea dacă tu vrei. ani ai primăverii în care am visat) trad.) ] '' 'sri' •'*'' Alexandr Puskin 1799 . Dar gândirii îi trebuie infinitul. 1830) Fericit cel ce a fost tânăr în tinereţea sa. Dând pomană cui nu-i cazul.1769 . M. (Prea multă minte strică. Vă spun. siguranţă departe. « (Articol) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 99 . Un om inteligent nu poate să nu fie un pungaş.1829 Limbile ascuţite sunt mai de temut decât revolverele. (Porcul) Eu cam aşa aş zice: să bei nu e nimic. trad. nu cu mâna.'. Si flacăra din suflet. /". un monument). '• ' (Ibid. Virgil Teodorescu Toţi spun: "Nu există dreptate pe pământ". (Ibid. vă chem necontenit. ca si de simpatia lor.

*Sl '.) Mai contagioasă decât ciuma.. (Ibid.. Diversitatea este viaţă. -. dar nu-i vor ierta niciodată o carte dăunătoare.!'"" .) în poezie.1876 f ' :. mai bine e să ai prieteni. 1847) înţelegerea greşită a adevărului nu înlătură adevărul. (Ibid. cauza va fi salvată.1870 Nu-i suficient să descoperi o ţară în care totul merge şi mai rău. 1869) '". 1858) 100 CUGETĂRI SI CITATE Există o artă . Lermontov.1841 . (Suflete moarte. (Oblomov. •«• . f (La malul celălalt. 1842) Uniformitatea este moarte. (Un erou al timpului nostru.. »• " (Ibid. (Ibid. altfel.:"""*' ll': •" ' 1812 . dacă nu este alimentată.) Vissarion Bielinski 1811 . Mihail Bakunin '" "' ' 1814 .1852 " Ce contează comorile! Decât bani îngrămădiţi.1 :? (Cugetare) . . 1847 .arta cuvântului . decât viaţa însăşi. 1848) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 101 Iertăm întotdeauna ceea ce înţelegem.Cine a strâns o dată pumnul.1874 Nu este rin bun soldat cel ce nu visezfeă să devină general. 1840) Dragostea este ca focul.care nu are limite: poezia. a spus un înţelept. (Scrisoare lui Gogol.. luaţi-vă ca sprijin primele voastre impulsuri de umanitate. nu 1-ar mai deschide. . (Libertatea) Mihail Lermontov 1814 .1848 Cititorii sunt întotdeauna gata să-i ierte unui scriitor o carte proastă.) Când porniţi pe drumul anevoios al maturităţii.> <• -t MJ Este mai valoroasă o clipă de viaţă adevărată decât i trăiţi într-o tăcere de moarte. (Scrisori din Franţa si Italia. (Scrisoare surorii sale Tatiana.*. spaima se transmite într-o clipită. Alexandr Herzen i.1891 >'i Nu supliciul este groaznic ci pregătirea lui. . n-o să le mai regăsiţi. (Ibid.»«'. viaţa este mai adevărat viaţă.. (Prăpastia. se stinge.1852) Acolo unde cuvântul este ocrotit. pentru a dovedi că ce se întâmplă aici este perfect.) Alexandr Pogosski 1816 . 1840) Nikolai Gogol ••V. -• 1809 . (Poezia lui M.. 1842) Ivan Gonciarov 1812 .

. Dacă pe cuşca unui elefant vezi scris "bivol" să nu-ti crezi ochilor.) O fi bine.ea) Kozma Prutkov (Alexis Tolstoi.) Unghiile şi părul sunt date oamenilor pentru a avea o ocupaţie permanentă. (Ibid. învinge-te pe tine însuţi.. .1884) Mulţi oameni sunt consideraţi rău intenţionaţi doar pentru că nu cunosc părerile care plac superiorilor lor. impui respectul celorlalţi. ' 'Uit Dacă vroită înViiigl^umea toată.î* Patrii ksfy acolo unde suntem ij»'!V( i (De. .c ' ' (Ibid. 1821 . 1817 . este uneori foarte plăcut să spargi ceva.1881 O fiinţă care se obişnuieşte cu toate este. (Ibid.. (Ibid. (Umiliţi şi obidiţi. 1864) O greşeală originală valorează poate mai mult decât un adevăr banal. cea mai bună definiţie a omului. (Părinţi şi copii.1869) ||« .1883 Cei mai mari poeţi contemporani sunt americanii care vor tăia istmul Panama şi promit să monteze un telegraf peste ocean.) . 1862) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Milă fără orgolii n-o au decât femeile. cred.) Este mai uşor să nemulţumeşti cea mai mare parte a oamenilor decât s-o mulţumeşti. totdeauna se va uita în direcţia pădurii. dar hoţul şi mai devreme.. ^ (însemnările din subterană. 1865) Fii sigur că nu când a descoperit America.. 1869) Fiodor Dostoevski 1821 .. 1847) Degeaba dăm de mâncare lupului. 1870) 104 CUGETĂRI SI CITATE .. Primul pas al copilului este primul pas spre moarte.jj V H .. Alexis Jemciujnikov. (Crimă si Pedeapsă. . (Ermolai şi Morăriţa) Un bun chimist este de douăzeci de ori mai folositor decât cel mai bun poet.) 102 CUGETĂRI Şl CITATE Chiar si stridia are duşmani. ci când a fost pe punctul de a o descoperi. (Amintiri din casa morţilor. •. (Ibid. (Cugetări şi aforisme) Cocoşul se scoală devreme.) încurajarea este la fel de necesară scriitorului genial aşa cum este colofoniul necesar arcuşului virtuosului. 1861) Dragostea trece şi nepotrivirea rămâne.) '."V (Ibid. (Ibid. (Idiotul. (Demonii. (Scrisoare către doamna Viardot.tr Ivan Turgheniev 1818 . (Abandonata. 1830 ...1875. 1868 . Vladimir Jemciujnikov.spărţir. 1861) Respectându-te pe tine însuţi. a fost fericit Columb.1908. o fi rău.

recurgerea la fatalism este absolut necesară. îl face pe om feroce si dur.•*' •-:. :'. (Ibid. (Ana Karenina. (Ibid.) Nu pot exista divergenţe când este vorba de sfântul adevăr.) Plecând de la libertatea nelimitată se ajunge la despotismul nelimitat. (Ibid.1910 Orice reformă impusă prin violenţă nu va îndrepta răul: înţelepciunea nu are nevoie de violentă. J873) A nu te minuna de nimic este mai prostesc decât să te minunezi de orice. adesea.) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 105 Mai curând pacea. (Carnetele demonilor) în teorie îţi poţi iubi aproapele chiar de departe: de aproape este ca si imposibil. . Şi cu cât avem necazuri Mai aproape-i Dumnezeu! (Stelele noaptea) Lev Tolstoi . cel puţin o dată pe lună.. A nu te minuna de nimic este aproape acelaşi lucru cu a nu respecta nimic. (Război şi Pace. 1865 . mai curând. (Ibid. poate criminalul n-ar fi fost vinovat. (Ibid. munceşte.1877) Pentru a alunga ideea morţii. se consideră imbecil. cruzimea oamenilor cu cea a animalelor sălbatice.' 1828 ././• .) Nimic n-a servit mai mult despotismul ca ştiinţele şi talentele. (Ibid. mergi la vânătoare. '(Fraţii Karamazov. după părerea mea. ' (Ibid. familiile nefericite sunt nefericite fiecare în felul ei. încât. al căror sens ne scapă.• --.) Tristeţea pură este la fel de imposibilă ca bucuria pură.1897 Să nu zici: "Cupa e plină! Totu-n lume-i odios!" Căci cu cât noaptea-i mai neagră Stelele sunt mai frumoase.) Robia femeii este atât de veche.) 106 CUGETĂRI Şl CITATE Familiile fericite se aseamănă toate. este cel care. (1877) Apollon Maikov 1821 .. nu suntem în stare să înţelegem prăpastia legală care o desparte de noi. . (Ibid. •» ^v. (Jurnalul unui scriitor. comparaţia este jignitoare pentru acestea din urmă..Purul adevăr este întotdeauna de necrezut.. Iar un imbecil este incapabil să respecte ceva. si nu războiuî.1869) în faţa unor fenomene istorice fără sens sau. (Ibid.1880) Dacă judecătorul era drept.) Cel mai inteligent din toţi.) Marile opere de artă sunt mari pentru că sunt accesibile şi pe înţelesul tuturor. uneori. 1875 . o pace prea lungă.) Se compară. (Ibid. 1879 . caută să te distrezi.

nu va putea fi stăpân. 1899) Nikolai Lesskov 1831 . 1885) Anton Cehov .*. W (Ibid. •.. ..-se dau. 1896) *< '••'. 1888) A scrie (pentru critici).1904 " H> Originalitatea unui autor depinde mai puţin de stilul său decât de felul de a gândi. 1888) kl< (t ( i. (Blocnotes) '"• Un om bun se ruşinează si în iată unui câine. Treabă zadarnică! E ca şi cum ai pune un om răcit să miroasă o floare. armonie. 1842 . un veteran va vorbi numai de război.• • 1860 .<* jj 1863 . . dar ce este cinstea nimeni nu ştie. 1900) Un câine flămând n-are încredere decât în carne. 1887) Cine nu ştie să fie servitor. (Scrisori. nu fă absolut nimic. .'>> ft'/' B). (Ibid. ci aşa cum o vezi în vis.1921 Libertăţile nu. <'• 4 > (Ibid.. 1938 •' Nu trebuie să simulezi că exprimi ceea ce nu poţi exprima.(Ce este arta? 1898) Unicul ţel al tribunalelor este să menţină societatea în starea sa actuală.. se iau.) «v Dacă vrei să ai puţin timp. 1888) Oricare ar fi subiectul conversaţiei. ' Nici un motiv nu poate justifica minciuna. . .1895 Cel mai bun mijloc de a-ţi iubi din nou patria este să o părăseşti pentru un timp. 1889) Concizia este sora talentului... (Scrisori.-. (învierea. nu căutaţi în ea bere.) Viaţa nu trebuie arătată aşa cum este.. 1872) DIN LUMEA--MTREAGĂ 107 Piotr Kropotkin . (Ibid.) Mai bine să mori din cauza unui imbecil. (Ibid.-. decât să fii linguşit de el. (Cuvintele unui revoltat. "•"''"" ..) (?•••• ' ' ' ' Konstantin Stanislavski . (Scrisori. (Scrisoare.esţe o acţiune necinstită. (Pescăruşul.) (Viaţa mea în artă) .«. Ştim £pţi cg.V>'Arta este ordine.*•. (Ibid. :u . (Scrisoare. (Scrisori.) 1:08 CUGETĂRI SI CITATE 109 Dacă vi se dă o calea.»<. (Scrisoare lui Pisemsky.

) Poţi înşela pe toată lumea. (MM de noapte. dreptul nostru este de a avea "emoţii".. (Ibid..) Oamenii caută mereu. .Nu există roluri mici. (Taina sfântă a dragostei) Vsevolod Meyerhold 1874 .1953 Gelozia este lipsa de respect faţă de persoana pe care o iubeşti. -"• ' (Vassa Jeleznova) ifo CUGETĂRI SI CITATE Oamenii n-ar păcătui dacă Dumnezeu n-ar îngădui păcatul. (Ibid. aşa cum poate s-o facă un sărac. (Copiii soarelui. . minciuna arată mai bine ca adevărul ce se petrece în suflet..) Omul se naşte pentru ca într-o zi să se nască un om mai bun.1966 . 1905) Când eşti puternic. (Ibid. . Restul nu-i decât literatură. trebuie să fii bun. (Teatrul teatral) Teatrul are o particularitate surprinzătoare: un actor talentat întâlneşte întotdeauna un spectator inteligent. vor să găsească mai binele. 1902) Conştiinţa. ' (Ibid.) Ivan Bunin 1870 .1921 Arta este presentimentul adevărului. (Ibid. (Vagabonzii. în propriile tale forte. (Ibid.) Maxim Gorki 1868 .) Pentru un artist. doi ori doi fac trei sau cinci: depinde de intensitatea dramatică. ' ' (Ibid. Dar fiecare artist înţelege simplicitatea în felul său. libertatea este la fel de necesară ca talentul şi inteligenţa.) 1 " Nikolai Evreinov 1879 .1936 Uneori.) Alexandr Blok 1880 . există doar actori netalentati. (Invenţii teatrale) DIN LUMEA ÎNTREAGA Conform eticii mele teatrale. doar cei puternici au nevoie de ea.1934 Credea în străluciri de aur Si razele de soare 1-au ucis. 1907) Anna Ahmatova 1889 . (Prietenilor mei.u>. 1906) Niciodată un bogat nu se bucură din toată inima. 1892 . (Ibid. ' (Barbarii. dar adevărul nu. A nu respecta tradiţia este tot tradiţie.1953 Pe scenă. datoria noastră este de a le crea.1942 Esenţialul în artă este simplicitatea. Andrei Biely 1880 .1897) A avea talent înseamnă să ai încredere în tine.

Defunctul le detesta.1960 (Poeme.1940 Hârtia scrisă arde greu.) V •'•••.) Revoluţiile durează săptămâni. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 115 Serghei Esenin 1895 . l .. fanatici cu ochelari de cal. (Ibid.' ' Mihail Bulgakov i„ „ju 1891 . Boris Pasternak 1890 . cine va scrie Aceste versuri?. 1930) '. (Ibid. timp de zeci şi sute de ani. Eu mor. (Doctor Jivago.Cum să trăiesc cu o povara Ce îndrăznim să-i spunem muză (. (Nu regret nimic. nici nu chem. (Când va fi frumos) Omul este făcut să trăiască şi nu pentru a se pregăti să trăiască.şi Margareta) Ilya Ehrenburg 1891 . 1957) Cu cât iubim mai mult." Barca dragostei S-a fărâmat de viata obişnuită. (Ultima scrisoare. '.."'i"''V •' '• (Maestrul ... < Cum se spune "Cazul e închis. cu atât vedem o victimă în obiectul adoraţiei noastre. genii mediocre. Totul va trece ca petalele merilor albi. apoi. Cin's-anime 112 .) Mă zgâlţâie mai rău ca febra Si-apoi întregul an stă mută. ci oamenii care fac această ordine. Ce niciodată nu vor cânta.1925 .CUGETĂRI SI CIT/W E Cuvintele ce vi le-aş spune. y <c Cuprins de aurul asfinţitului Nu-mi voi mai regăsi vreodată tinereţea. nu-i nimeni vinovat. ci şi o participare activă.' '" ' "'î* ' il..) Revoluţiile produc oameni de acţiune.1967 Literatura nu schimbă ordinea stabilită.) Artistul vede ceea ce nu mai există sau ce n-a existat încă în realitate.-. nici nu plâng. Dacă eu mor. ani.1930 Tuturor. Si fără bârfe. (în întâmpinarea lui Cehov) Arta cere nu numai observarea vieţii. (Un scriitor în Revoluţie) Vladimir Maiakovski 1893 . este adorat ca ceva sfânt acel spirit de mediocritate care le-a provocat. Celebritatea nu-i frumoasă Şi nu e ceea ce ne-nalţă. 1921) .^'. '•""•' ' '""':"' jir Eu nu regret nimic. (Ibid. (Ibid.

1937 >.-/-. Evgheni Evtusenko . Şi judecata îşi urmează de decenii cursul Şi nimeni nu-ntrevede sfârşitu-i când va fi.) Mihail Şolohov f. . El este.}' (Ibid..1940) Alexandr Tvardovski 1910 .•W'?.'.) . suportă mai uşor căpăstrul. (Trei minute de adevăr) .' "" 1897 . (Primul cerc.<' Mergând la moarte. Ramon Llull ' ' . .. (Blocnotes) Pofta vine stând la coadă." : t . (Pqem) " Vl H Us Alexandr Soljeniţîn "1918 Cel pe care 1-aţi lipsit de toate nu mai este în puterea voastră. <. • SPANIA ..-• .. ' (Cartea adevăratei dragoste. 1575) Nu te lăsa şi luptă ca omul curajos. 1955 . Pericolul cel mare e cel aflat în spaimă. . DIN LUMEA-ÎNTREAGĂ Juan Ruiz 1290 . din nou. (Cartea cu o mie de proverbe) Cum ce nu ştii e mult mai mult decât ce ştii.1458 Cine iubeşte cu adevărat nu uită niciodată.1350 Când catârca a dus samarul.-. confort.. pedepsindu-te vei şti să-i pedepseşti pe ceilalţi.-* v CUGETĂRI \ vp .'.':/'< ». Pentru nepăsător. (Contele Lucanor. (Pe Donul liniştit. Să faci întotdeauna servici contra serviciu. din contră. Viaţa impune oamenilor legile sale.1349 Păstrează în nenorocire speranţa şi credinţa.?.î>/(.:i'ttt!<:-: vţ •. (Ibid. Dar toţi suntem la fel de responsabili. nu fă vreun sacrificiu.ijlnigo Lopez de Mendoza 1398 .1315 .. ' ./ " 1235 ..] . Cu vecinul tău să nu vorbeşti nici de soţia ta şi nici de-a lui.„. «blfe ţff taiv . Pedepseşte-te. 1905 -' 1978 (.) Există totuşi o diferenţă între noi: tu te plictiseşti cu mine si eu mă plictisesc fără tine. Orice sărac găseşte un mai sărman ca el. :-t 1933 ' '. . nu vorbi mult! • . care nu sunt kârtse nicăieri*. De tatăl nostrual tuturor. . <..1971 De-atâta timp copiii au devenit părinţi.>""iv ' ' " Spune-mi ce citeşti şi eu îţi voi spune cui i-ai furat cartea.iif r .1964) . (Ibid. însă spunând doar trei minute adevărul! Doar trei minute! Ce contează că te ucid apoi. 1928 .• (Ibid. complet liber. 1343).) ' Don Juan Manuel 1282 . uitând de linişte.

-. când mă uit la (Exerciţii spirituale) Carol Quintul 1500 . si o greşeală să crezi totul. LUMEA ÎNTREAGĂ 121 ..) Luis de Leon 1527 ..1558 Norocul este ca femeile: se dăruie tinereţii şi dispreţuieşte părul alb. dar n-ar fi în stare să fie primari într-un sat.1588 Unii cred că ceilalţi greşesc drumul dacă nu-1 urmează pe al lor. (Don Quijote. >..1591 A fi împăcat cu tine însuţi este cel mai bun mijloc de a începe să fii împăcat cu ceilalţi. Antonio de Guevara 1481 . 1605 . 16 XII 1552) Ludovic de Granada 1504 . (Dispreţ pentru curte şi laudă pentru sat. ' (Celestina.1541 E cu păcat să nu crezi.1616 E mai rău să fii dezonorat decât mort. i. 1617) . neîncredere multă! (Ibid.1545 Câţi nu deţin la curte funcţii înalte. O adevărată căinţă este cea mai bună doctorie contra bolilor sufletului. ]9 (Ibid-) Omul nu trebuie să facă glume cu sufletul său. (După nereuşita asediului oraşului Metz. (Cartea vieţii. 120 CUGETĂRII CITATE Pana este limba sufletului.1614 (?) Cea mai bună apărare contra insultelor este să le dispreţuieşti. si mai rău.Fernando de Rojas 1465 . (Muncile lui Persiles si Sigismunda.) Munca oboseşte chiar măgarii. şi. chibzuinţă multă şi la o politeţe exagerată.1615) Fiecare este cum 1-a lăsat Dumnezeu. (Numele lui Hristos. (Ibid.. 1561) DINVIMIA ÎNTREAGĂ Miguel de Cervantes 1547 . adesea. 1539) cer! CUGETĂRI SISTATE Sfântul Ignaţiu de Loyola Cât de josnic îmi pare pământul. 1499) Este învins doar cel ce crede că este.1582 Este o bucurie pentru mine să aud bătând orologiul: s-a mai scurs o oră din viaţa mea şi mă cred mai aproape de clipa când îl voi vedea pe Dumnezeu. (Guzman d'Alfarache) La un dar mare. (Ghidul păcătoşilor) ' Sfânta Tereza d'Avila •v?w 1515 . 1583) Mateo Aleman 1547 .

' '& 1601 . ' " 1600 ..-••> >•>'••• . mu (Cugetare) CUGETĂRI Şh Juan Ruiz de Alarcon l> 1581 . ^egrete tţecutul. . 1621) '. (Cugetare) Cine/...1635 Cine nu cunoaşte iubirea.1644 Si ceea ce-i frumos n-a fost niciodată egal cu ce-i măreţ. l. Un ţânţar supără de obicei mai mult decât ocroteşte un vultur. (Marea Cenobie) Păstrându-mi neutralitatea Eu mă condamn să umblu singur. r t?*' .) . (Dacă femeile erau oarbe!) Nerecunoscătorul scrie binele în apă şi răul în piatră. (Piepturile favorizate) .1624 Bolnavul este mai recunoscător doctoriei care-1 vindecă decât sfatului care-1 fereşte de boală. sunt şi stăpânul lumii.îs©"-preocupă să. 1618) Felix Lope de Vega 1562 . dar cine nu iubeşte cum trebuie.' "" (Ibid.1645 Delincvenţii fac mai puţin rău decât un judecător nepriceput.1639 ...v! Baltasar Gracian 'Uut:. '(Ibid.-A-.Răzbunările pedepsesc. (Cântec) * ' ' ii Luis Velez de Guevara 1579 . înspăimântă sălbăticiunile. *' . .) Vicente Espinel 1550 . ' 1662) . dar nu înlătură greşelile.<i u. ''•"*•" (Viaţa scutierului Marcos de Obregon. pierde prezentul şi pune în pericol viitorul. Francisco de Quevedo 1580 . Î626) Nu e mult de la resemnare la ipocrizie. (Povestea vieţii lui Buscon. (Casa cu două intrări trebuie păzită zi si noapte. '-••• (Politica lui Dumnezeu si conducerea lui Hristos.1681 Eu sunt o mică lume şi de aceea spun că dacă-mi jŞunt stăpânul. Pedro Calderon de la Barca . 1617 . Legile în mâna regilor ' ^ 1 care le fac. nici duşman. trăieşte în mijlocul sălbăticiunilor. . sunt de ceară. 1652) l. .i.Cei umili şi cei puternici sunt egali în timp ce dorm. • i.1626) Cel care-şi schimbă locul fără a-şi schimba viaţa şi obiceiurile nu-şi va îmbunătăţi nici9dată condiţia.1658 ' l Primul' Steltnli al inculturii este presupunerea că ştie ceva. (Să domneşti după moarte. Fiind neutru nu pot fi Nici bun prieten. (Al doilea Scipion) Şansele care se pierd -i Sunt cele mai mari neşanse. (Frumoasa Esther.

) Cârja Timpului face mai multă treabă decât măciu-ca lui Hercule.1741) Tăcerea este sanctuarul prudentei. ca şi cedrul din Liban.1782 f . creşte şi se întăreşte în luptă cu furtuna'. . dar înainte de a le spune. (Ibid. trebuie gândit mult timp.1842 < Iluziile pierdute > * sunt. (Ibid. vai! frunze căzute din arborele inimii.) Leacul răului constă uneori să uiţi răul şi să uiţi leacul. va fi curând şi al celorlalţi. (El Criticon. Patriotismul rău înţeles. în loc de a fi virtute. Nu există profesor care să nu poată fi elev.1853 f J Un soldat este un sclav în uniformă. devine un defect ridicol. 1809 .' >' (Omul cinstit. (Ibid.. (Omul de la curte) Cel ce va fi propriul lui stăpân. 1 \\ ^ Juan Donoso Cortes K. 1768) Jose de Espronceda 1808 . (Ibid. (Articole de moravuri) '' r ' ' Geniul.. (Scrisori marocane. . :. i -j • Binele trebuie să fie mereu la modă. 1840) •r f1 '. căci ei se înţeleg. (Discurs. (Studentul din Salanmnca. (Lecturi spaniole) Fericiţi cei ce tac. .) Este trist când te gândeşti că printre numeroşii oameni care şi-au imortalizat numele în paginile istoriei noastre. 4|i: Bemto Jeronimo Feijoo 1676 .-.1764 Toţi cei ce ştiu puţin vor să arate pretutindeni ceea ce ştiu.) Da şi nu se pot spune foarte repede. numărul celor care au acţionat pentru înflorirea ei este atât de mic.1837 E mai uşor să negi lucrurile. trăieşte pe vârfuri. (Teatru critic. 1849) Mariano Jose de Larra 1809 . 1644) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 123 . decât să te informezi despre ele. (Ibid.) O parte a lumii râde de cealaltă şi una şi cealaltă râd de nebunia lor comună. 1651) 184 CUGETĂRI SI -CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 125 Jose Cadalso 1741 . i Juan Valera 1827 1905 . 1726 .

1938 .'J DlN LUMEA ÎNTREAGĂ 127 . '. (Despre sentimentul tragic al vieţii. ea este contradicţie. uneori. 1Ş99) Marcelino Menendez Y Pelayo 1856 . (Fiul lui Polichinelle) .1912 Ce păcat că mor când îmi rămâne atât de mult de citit! . (Filozofia modei) Lecţiile vieţii1 ne învaţă că. Benito Perez Galdos 1843 . (Scrisori literare către o femeie) •. • "• ""'* '.. viaţa este o tragedie şi o luptă veşnică fără victorie şi fără speranţa unei victorii. »îi J.<'•'. l • !. i.'«i* •!&•••'>: .''/.. dar numai ei singuri compensează faptul că nu suntem. (Trandafiri de toamnă.. singura noastră constantă. cu mâna altuia.B/'l !•' i ! i'jhii't M-f rf«"v n M n CUGETĂRI ŞlvCfTATE .. *• Angel Ganivet 1862 . (Scrisoare. (Omagiu teatrului spaniol.1870 (Cuvântul) (Articol) . când ai lângă tine pe cineva căruia să i-o spui. 1913) Filozofia şi religia sunt rivale şi din această cauză au nevoie una de alta..": */ Arta unui prinţ constă în a face binele. personal şi răul. (După masă) Goliciunea.1936 Nu trăim decât din contradicţii şi pentru contradicţii.) Jacinto Benavente .el. (Fortunata şi Jacinta.1954 " " !-: Disciplina constă în faptul că un imbecil se face ascultat de oameni mai inteligenţi ca el. (Ibid. 1897) 'Orizontul este în ochi şi nu în realitate. 1905) Ironia este o tristeţe care nu poate plânge şi atunci surâde. 1886) Un om prost nu este în stare să facă vreodată în viaţa sa prostiile pe care le fac uneori naţiunile conduse de sute de oameni de talent. '. pentru a fi bun. trebuie să încetezi de a rM fi cinstit.1920 Lipsa de siguranţă.Gustavo Adolfo Bequer 1836 . (însemnări) Banii nu ne pot face fericiţi. ţ • -. 1895) Miguel de Unamuno " 1864 .f >^ > "• . (Cucerirea regatului Maya.* |j n : • -J» 1866 . 1905) Duşmanul începe să devină periculos când începe să aibă dreptate.XÎ )'!. ' Nlife nimic mai trist decât tristeţea unui om ves. este sinceritatea trupului: o probitate pe care nu toată lurflBa o poate avea.. Singurătatea este foarte frumoasă.1898 &w*-. (Bucuria căpitanului Ribot. (Episoade naţionale: Trafalgar) CUGETĂRI Armando Palacio Valdes 1853 .<>)*.

(Intrusul.%8&li 1881-1973 "*-$• •Am fost surprins de folosirea abuzivă a cuvântului evoluţie. Antonio Machado 1875 . Ieri am visat că îl vedeam Pe Dumnezeu şi că-i vorbeam. fără nici o iluzie. şi am visat că-s ascultat. cant. Apoi visam că am visat. (Marele vârtej al lumii) Manuel Machado . un semizeu. -pii. :•-.1956 Armata nu trebuie să fie decât braţul naţiunii. prin parfumul lor intens şi scurta lor dujată. La mine. (Discuţie cu Marius de Zayas. (Proverbe şi cântece) Feriţi-vă de autodidacţi. eu sunt.DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Vicente Blasco Ibanez 1867 . . (In portocali.. „. Arta care nu este în prezent. (Discuţie cu Christian Zervos. 1904) Pio Baroja 1872 .1939 Luaţi seama: o inimă solitară nu este-o inimă.) Ricardo Leon 1877 .. >eu găsesc. nu va fi nici în viitor. când nu este cu un centimetru sub porc. 1923) i. 1935) jEu.• . h wv«*i (Scoală sofiştilor. (Ibid. J. deoarece zeii propriu-zişi nu muncesc.1928 Pasiunile artistului sunt asemenea florilor. 1913) Omul: un milimetru peste maimuţă. (Cugetare) '/ti în fiecare simţ sunt celelalte cinci.1958 Poemul trebuie să fie ca o stea. nici viitor. Cine învaţă o nouă limbă câştigă un nou suflet. nu al unei divinităţi perfecte. un tablou este un ansamblu de distrugeri. --.. 1910) 130 CUGETĂRI Juan Ramon Jimenez 1881 ..1943 Plictiseala este expresia supremă a indiferenţei. 1900) Mila este mijlocul de a întreţine sărăcia. (Oleandri) Să aibă viaţa grijă să mă omoare pentru că eu n-am grijă s-o trăiesc! .. 1936) Cultul vostru pentru muncă să fie cultul lui Her-cule.. nici trecut. niciodată capul. ' . .:«> (A doua Antologie poetică.> '•• ' 1874 . '(Caietele M Juan Ramon Jimenez) Pablo Picasso *::: M''.. de a o provoca şi de a o face durabilă. mai ales când se laudă că sunt! (Juan de Mairena. în artă. Eu nu evoluez.â'r. în Caietele Artei. Nu există. (Ucenicul conspirator. 1923) Un tablou este un ansamblu de acumulări.. .1947 -r Idealul meu? Să dorm.. . care este o lume şi pare un diamant..

aceasta-i Poezia. (Dialogurile pasiunii meditative) Este îndeajuns să priveşti un lucru cu atenţie pentru ca el să devină interesant... (Greguerias.. 1914) Poezia este astăzi algebra superioară a metafore(Dezunuinizarea artei.i) .1949 Romanul este arta de a crea un om.>:|»<ŞŞ?1-'.i»<" .. 1947) Jose Ortega Y Gasset 1883 . (Reflecţiile lui Quijote.•>•.. (Noul glosar. (U-turn-it. care este graba.„„. (Ibid. .. ci cei care au căzut în luptă vrând să realizeze isprăvi neobişnuite şi supraomeneşti.. 1925) Stilul seamănă cu unghiile: este mai uşor să-1 ai strălucitor decât curat. care este o virtute..1972 " Istoria trebuie să menţină viaţa în viaţă.1954 Patria poate acorda mai multă încredere unui critic care munceşte decât unui entuziast care vociferează. (Biografie şi Roman. .(Studiu de femeie) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 131 Eugenio d'Ors 1882 .• Vicente Aleixandre .1960 ' ' Marii eroi nu sunt cei care au învins.. 1944) Gerardo Diego 1896 A crea ceea ce niciodată nu vom vedea. (Poezie spaniolă) ' • . 1888 .: . o bucurie diabolică.. Benjamin Jarnes . s-au apucat să picteze ideile.1951 Poeţii pot fi definiţi ca fiinţe care ştiu cel mai bine să spună ce-i doare. 1946) Ramon Gomez de la Serna ... este contradicţia pe care o conţine.: Singura bucurie a oamenilor căsătoriţi este să participe la căsătoria altora. 1917) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ v Pedro Salinas 1892 . în Revista de las Indias. (Apreciere şi Apărare a limbajului. 1891 . 1954) Gregorio Maranon 1887 . 1925) în loc să picteze lucruri.1955 Ceea ce face dintr-o problemă o problemă.. îşi generează viciul. . bogota.. biografia este arta de a-1 reînvia. (El Greco şi Toledo) Rapiditatea. (Realitatea Spaniei.v.1963 .) 132 CUGETĂRI SI CITATE Amerigo Castiro 1885 .

(Pace si Armonie. eşti cu atât mai mult al meu cu cât eşti mai departe.'!.. cine nu iubeşte dacă s-a născut? . (Unei moarte) Federico Garcia Lorca <TH ». în Ca cel ce aşteaptă zorile.H... Max Aub 1902 . i 1898 . (1936) Pământul este probabilul paradis pierdut.• x1899 .. în Ca cel ce aşteaptă zorile. * . cei ce-şi povestesc viaţa. 1947) Trebuie să ne bucurăm de clipă..v». cei ce n-au ce povesti.) Promisiunea izvoarelor.1981 Cât de mici îmi sunt mâinile faţă de tot ce-a vrut viaţa să-mi dea. (Ibid.1972 (Mare) Există trei categorii de oameni: a. ca şi cum ar dura mereu. doar marea o îndeplineşte..•. 1965) Camillo Jose Cela 1916 Mint cei ce vor să disimuleze viaţa cu masca nebună a literaturii. b. cei ce n-o povestesc. (Sfera. putem încă spera..•*. (Balade si Zicale basce. . folosesc mult timp.sau diavolului .1991 Atâta timp cât pe pământ va exista un om care să cânte...) *' " ' Ramon Sender 1902 . care-1 face pe poet? (Ruinele. (Stupul. 1960) CUGETĂRI Şl CITATE . (Ibid. în Norii.1963 Pământ natal. de ce ne-ai dat setea de eternitate. înseamnă să găseşti viaţa ta în toţi ceilalţi. c. (Povesti sigure. **. răi. (Unui viitor poet.sunt şi datorită tehnicii şi muncii. să iubeşti. (în Darmangeat) Teatrul este poezia ce se desprinde din carte şi devine omenească. (Introducere la opera completă.. (Convorbire despre teatru. (Pământ natal. 1951) Omul este victima pe care zeii o oferă pentru îmbunarea timpului nesătul si niciodată binevoitor. 1947) Gabriel Celaya 1911 . 1953) A fi poet. nimeni nu poate să-i repare. 1965) Oamenii sunt ca ceasornicele: buni.1936 -n & -&O Dacă-i adevărat că sunt poet datorită lui Dumnezeu .• Să iubeşti. 1936) 134 CUGETĂRI SI CITATE Toate lucrurile au misterul lor şi poezia este misterul tuturor lucrurilor. 1940) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 135 O. Doamne! Tu care ne-ai făcut muritori.1984 •-. 1951) Luis Cernuda ^ '' ' 1902 .

•. Trebuie să ne salvăm de timp. este un stimulent de a-1 scrie pe următorul. 1961) Ana Măria Matute 1926 ( Oare unde se duc copiii care nu mor? (Sărbătoare în nord-vest.1718 < Pasiunea este o febră a mintii care ne lasă istoviţi. 1952). (Cântecul pâinii.) Jose Angel Valenţe 1929 Dacă descoperi claritatea. (Roadele singurătăţii. (Ibid. pasiuhectf'Vietif.1979 . fi> (Spania.1631 Cine nu munceşte nu va avea ce să mănânce. pentru o adevărată viată. 1960) Jesus Lopez Pacheco 1930 Cuvântul pâine e o-mpuscatura Când îl pronunţă-o gură-nfometată. Ochii mei vor vorbi chiar dacă buzele mele vor tăcea.:t i •"•' ' '•' Căpitan John Smith 1580 . 1922 „„„ . ' • - Blas de Otero •'*. 1957) . (Cer pacea şi cuvântul. (Despre poezie. nu ne-nţeleg. 1693) . 1955) Jose Hierro -. m Antologia consultată a poeziei spaniole. vreau s-o ştiţi. îl ucide.t f Poeţi.Cei ce ne-aud... 1608) William Penn 1644 . ţ Fiecare poem este un eşec şi. căruia i se fură doar câteva minute pe zi. prieteni. 1954) 1 l ' ift'ţM!< Wj'l i 'î|l!Nt LUMEA ÎNTREAGĂ v '' ! " Jose Manuel Caballero Bonald 1926 Ce tribunal oare-ar putea să scoată putregaiul din Istorie. * iar cei ce ne-ar putea-nţelege n-au timp să ne asculte. deznădăjduit.Timpul în lupta sa cu omul se distrează cu el şi când se plictiseşte. . '/ (ţ. ' •' Nu-i necesară. prin asta. /CUGETĂRI SI CITAft '"' ''"'' '"' STATELE UNITE '• .. (Jamestown. (Poeme lui Lazor. s-o bei până la zaţ. (Rolul corului. arta noastră . 1953) Timp gol. Eugenio de Nora 1923 .'* 1916 . . (Timpul. 1958) .

.. j. câinele credincios şi banii în pungă — iată trei prieteni statornici.1758) Nepăsarea aduce mai multe prejudicii decât incultura.) '"sunt. pe cât posibil.'MrîKtf.) A face paradă de ceva e şi fals.. (Ibid.) Nimeni nu predică mai bine decât furnica.1799 . 1818) tft'i»...) Ca să fii apreciat în arta conversaţiei. ' (Ibid.i..) Dacă există căsătorie fără dragoste.) ' Cei lipsiţi de judecată dau mese bogate unde mănâncă cei înţelepţi. să fii modest. (Ibid. (Sfaturi copiilor săi. isteţimea celorlalţi. •• -/.) Un plugar care stă drept e mai demn de respectul nostru decât un nobil în genunchi.. 1699) Jonathan Edwards 1703 .) Soţia devotată. încercaţi să-i luaţi cu împrumut. :urg.. (Ibid.1790 La douăzeci de ani domină voinţa.. la patruzeci. există întotdeauna o cauză... .) 110 CUGETĂRI SI CITATE Dacă toată bogăţia unui om se află în mintea sa. fără a te remarca prin deşteptăciune. având o religie. şi costisitor. mintea. . (Autobiografie.... să asculţi mult. (Ibid. (Ibid. "t iun. . el seamănă cu jumătatea desperecheată a unor foarfeci. (Ibid. (Almanahul Bietului Richard.0. puţini oameni rezistă celui dare oferă mai mult. (Ibid. 1732 . (Ibid. (Ibid. la treizeci. dacă nu ar avea-o? DJN'JSMM'EA ÎNTREAGĂ George Washington . . Creditorii au memorie mai bună decât debitorii. *'* >.i. ' (Ibid. 1723) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 13§ Benjamin Franklin 1706 . ' (Ibid..) Celibatarul nu are valoarea pe care o dobândeşte prin căsătorie..) Femeile.:jş: •-. (Ibid. [e răi. (Scrisoare) . < • Oricât de virtuoşi ar fi. 1733 . U .) Trei mutări fac cât un incendiu. subliniind.'. raţiunea.A . s? . (Jurnal.ar fi.-„ „ n.. si ea nu are glas. (Ibid.Decât să aperi cu agresivitate o singură credinţă mai bine nu apar ţii nici uneia.) . în schimb.. nimeni nu va putea să i-o fure.1758 •"" Nimic nu e întâmplător.) Dacă vreţi să aflaţi valoarea banilor. Etalarea este si amăgitoare si costisitoare. jocul şi înşelăciunea micşorează averea si sporesc nevoile. atunci există si dragoste fără căsătorie. trebuie să admiri puţin. băutura.

1817) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 143 Andrew Jackson . Philip Freneau 1752 ..Fiţi politicoşi cu toată lumea. 1767 .) . 1778) James Monroe 1758 . nu este decât un rău necesar. (Discurs inaugural. 1783) Thomas Jefferson ' 1743 .1826 A se revolta împotriva tiraniei înseamnă a se supune lui Dumnezeu.-. (Vârsta înţelepciunii) ' "v CUGETĂRI SI CITATE Virtutea nu este ereditară.: A urî înseamnă a te pedepsi singur. . (Drepturile omului.1842 Credinţa este dragostea transformată în năzuinţă.1845 Cerul nu va fi pentru mine un rai dacă iiU. ci de a da oamenilor posibilitatea să o caute.. cu puţini. v-.. • <« (Note asupra parabolelor. dacă este imperfectă este un rău care nu poate fi îndurat. 1845) . . (Jurnalele Crizei. --\ -': . dar intimi. indiferenţa o distruge în mod inevitabil.. fj . (Ibid. (Ibid. (Poeme.1832 (Discurs) Moartea nu este nimic mai mult decât o schimbare veşnică. Hosea Ballou •«( 1771 . Channing 1780 . 1792) Patria mea e lumea întreagă.1831 Onoarea naţională reprezintă o proprietate naţională de cea mai mare valoare.1809 Calomnia este o patimă ciudată. Thomas Paine 1737 . chiar dacă atinge perfecţiunea. (Bunul simţ) Preţuim prea puţin ceea ce obţinem prea uşor. fraţii mei sunt toţi oamenii. (Casa nopţii.) O formă de guvernământ.1852 . alegeti-i cu grijă înainte de a vă încrede în ei. fâ (Ibid. Timpul converteşte mai bine decât raţiunea. (Predică.) Sublimul şi ridicolul se apropie atât de mult încât nu se pot disocia. încercarea de a o înlătura o face să trăiască. 1843) Scopul guvernului nu este cel de a oferi fericirea. (Deviză) Toată puterea aparţine poporului.f0 voi găsi acolo pe soţia mea. o j • dar aleget fj . J8$$) William E..

<r i Ei ne dau porumbul. negrule. >.1859 Şcolile'jeprezintă liniile de apărare ale republicii. 146 CUGETĂRI Şl CITATE . Dacă nu aş fi primit." ' Tatăl nostru. î i l ' jl. Noi oferim spuma. Noi cernem făina. 1868) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Secolul XIX Negru: La angajare.. nu aş fi avut nimic. James Fenimore Cooper 1789 . .1852 Părerile care se schimbă se justifică deseori când provin din împrejurările care s-au schimbat. facă-se voia Ta.1836 Fii dârz când ştii că ai dreptate. decât dintr-un volum întreg cu caracter biografic.1888 Egoiştii nu ştiu să stea de vorbă cu cineva. după cum îmi respect mama: nu le-as atinge nici măcar cu o floare.Dintr-o anecdotă aflăm mult mai mult despre un om.1882 Influenţa morală a naturii asupra unui om consta Zicale ale negrilor Noi cultivăm grâul. cei din urmă.'V'Yt. T • '. Si ei spun: "Asta-i bun pentru tine. ei vorbesc doar cu ei înşişi. (1844) Amos Bronson Alcott 1799 .1851 (Deviză) în numele principiilor importante se fac deseori nedreptăţi în cazurile particulare.. 1835) M44 CUGETĂRI Şl CITATE David Crockett 1786 . 1 Ei ne lasă drojdia. (Egalitatea americană) William Cullen Bryant 1794 . ' Omul alb îmi datorează unsprezece dar îmi plăteşte şapte.. «*. Vie împărăţia Ta. cei dintâi. (Discurs. iu (Tablete. Ei ne dau tarata.. (Thoreau. (1829) Horace Mann 1796 . care eşti în ceruri. 1873) Daniel Webster 1782 .1878 Elocvenţa este poezia prozei. La dare afară. Respect munca. Ralph Waldo Emerson 1803 .

(Ibid. (Filozofia compoziţiei. 1856) Pierderea unui duşman nu compensează pe aceea DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 149 a unui prieten. 1841) Nu devine scriitor cel ce se bizuie numai pe talent.în adevărul pe care-1 conţine şi-1 comunică. f . (Scrisoare.."-< *>V• . (Eseuri. numai o dată. (Poeme. (Povestiri. •: (Puterea cuvintelor) U. ai învăţat mai mult decât în zece ani de studiu. care a rupt monotonia epocii voastre. (Jurnal.'-. iar cea de-a treia să le asculte. asemenea frunzelor unui pom.' : ?--:':i* 1809 . 1867) Dacă. pe hârtie. pe care o oferă pescarului stânca neclintită. (Discurs) Henry Wadsworth Longfellow 1807 . :y>:. vreodată. extravagant. Stagnarea este mai cumplită decât moartea. 1846) « Fericirea nu constă în ştiinţa propriu-zisă. la o masă. mângâierile au rostul lor.G Edgar Allan Poe 1809 . 1914) ÎNTREAGĂ Nathaniel Hawthorne 1804 . (Discurs. opera trebuie să reprezinte OMUL. Pentru unii reprezintă mai mult decât crezi.1849 Definiţia pe care o dau Poeziei cuvintelor este Crearea ritmică a Frumuseţii. (Ibid. CUGETRI Şl .) E posibil ca două persoane să stea de vorbă. bătută de valuri? (Natura. • ':':" •• 'w ' Un buletin de vot este mai puternic decât un glonte. să nu mai citească vreodată un poem sau să privească un tablou. ci în dobândirea ei.1882 Dă ce ai. ea mai înseamnă şi corupţie.) Virtutea omenească are nevoie de campioni şi de martiri. dragostea se stinge din rădăcină. 1860) William Gilmore Simms 1806 . Bunul gust este cel care o apreciază.. ai stat de vorbă cu un înţelept. Va putea cineva.1865 '•• . 1862) Nu schimbaţi calul când vă aflaţi în mijlocul râului. (Despre prietenie. AbraKam Lincoln .) Ghinionul gânditorului constă în faptul că toate calităţile sale nepreţuite există.1864 în dragoste.-' . dar e cu totul imposibil ca trei persoane să participe la o conversaţie sinceră şi serioasă. 1842) Singura cale de a avea prieteni este de a fi tu însuti un prieten bun. să aprecieze valoarea lecţiei de curaj şi trăinicie. Fără ele. .1870 Refuzul de a acţiona este mai dăunător decât săvârşirea unei greşeli în cadrul unei acţiuni. (Ibid. 1836) Bucuraţi-vă că aţi înfăptuit ceva neobişnuit. 1837) Cine nu descoperă în poezie sau în tablouri ceva mai mult decât ceea ce a înfăţişat artistul. (Fauna de marmură..

dar peştilor le va fi mult mai rău. (Autobiografie. 1885) Richard Henry Dana 1815 . (Ibid. deseori. (Discurs) Margaret Fuller 1810 . (O voce din teuga din faţă. j (Neascultarea civilă. a o duce greu.* ' Henry David Thoreau 1817 . 1840) T Frederick Douglass 1817 . 1870) •''•-''' 150 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 151 Cinicul nu vede calităţile unui om dar îi descoperă imediat defectele.1895 Cei care susţin că vor libertate dezaprobând tulburările sunt asemenea ţăranului care ar dori să-şi strângă recolta fără a fi arat ogorul. (1865) James Freeraan Clarke 1810 .1888 ' • \' i . (Femeia în secolul XIX. : ---i Diferenţa dintre un politician şi un om de stat constă în faptul că primul se gândeşte la următoarea alegere.'. 1864) . A. a muri în chinuri şi apoi a merge în iad. (Coliba M Moş Toma.1882 A munci. (Evoluţie şi religie.1896 > . 1852) Henry Ward Beecher 1813 .1894 Dacă am arunca la fundul mării toate doctoriile pe care le folosim. H . iar cel de-al doilea. 1881) H'.1850 Femeia care poate trăi fără sprijinul unui protector se va căsători cu multă demnitate. Sclavul devine un tiran îndată ce coate să o facă.(Discurs.1862 Să fim mai întâi oameni şi abia după aceea supuşii unei ocârmuiri.) îşi vor da oare seama oamenii că politica nu-i totuna cu morala şi că ea se ocupă numai de ceea ce . (Proverbe. la următoarea generaţie. logica unei minţi pline de bun simt. 1840) Harriet Beecher-Stowe 1811 .(Discurs.i f Şir OHver Wendell Holmes 1809 . 1849) Opresorul nu îşi dă seama de gravitatea opresiunii cât timp este tolerată de cel oprimat. ar fi din cale afară de greu de îndurat.Clasele ignorante sunt clasele periculoase. sunt convins că nouă ne-ar fi mult * sf mai bine. oprimate.1887 583 . 1860) Nebunia este.

1851) Unde se găseşte ultimul port de unde nu vom mai ridica ancora? (Ibid. în maioritatea cazurilor. 1849) ' . (Ibid.1891 : Natura dă tuturor posibilitatea de a face ceva: cel care doreşte să scrie şi nu poate. dar dacă izbuteşti să ţii în frâu rechinul din fiinţa ta. 1846) trop..) Civilizaţia se deosebeşte' de barbarie sau reprezintă un stadiu avansat al ei? • (Israel Potter.1892 în univers nu există ceva mai divin decât omul. a auzi. 1841) Mintea şi mâinile iscusite dovedesc experienţa lor. (Prefaţă. 1872) A vedea. a pipăi sunt tot atâtea minuni. muşchiul nu are niciodată o greutate 6gală cu a creierului. Grant 1822 . deoarece.. (Walden. (Ibid. (Bigelow Papers. Inima nu are experienţă. vei fi un înger. (Bluza marinărească albă.) Dacă eşti scriitor. bineînţeles. (Ibid. dar cine arată veşnicia? (Ibid. (Typee. fiecare parte. 1849) A fi filozof înseamnă a rezolva unele probleme ale vieţii nu numai în teorie. (Ibid. (Ibid.) Pendula arată clipa. 1833) Sunetul pompei care scârţâie este tot atât de necesar ca si muzica sferelor. deoarece toţi îngerii nu sunt decât rechini foarte bine stăpâniţi. ' (O fabulă pentru critici. 1852) James Russell Lowell 1819 .1885 . aşa sunt. (Jurnal. ci si în practică. 1855) Walt Whitman 1819 . 1849) Eşti şi tu un rechin. Totul se rezumă la cultul fiinţei umane.) Tot ce se referă la război este o palmă dată bunului simţ. nu este nici de partea noastră. Dacă natura nu este împotriva noastră. 1842) Poezia nu reprezintă altceva decât echilibrul mental al vorbirii. 1848) 152 CUGETĂRI SI CITATE LUMEA'INTREAGĂ 153 în balanţa sorţii. Adolescentul dezamăgit este cel mai mare mizan(Ibid. 1854) Există un singur remediu pentru dragoste: a iubi mai mult.1891 „.este oportun? (Sclavia în Massachussetts.. scrie ca şi când zilele ţi-ar fi numărate. (Moby Dick.) Ulysses S. fiecare particulă din făptura mea este o minune. Herman Melville 1819 . devine critic.

(Aventurile lui Huckleberry Finri. Când sunteţi foarte mânios. conopida este o varză care a frecventat universitatea. înjuraţi.1919 Problema fundamentală a epocii noastre este buna gospodărire a bogăţiilor. (Lumina zilei. (Ibid. minciunile sfinte şi statisticile.1910 Munca înseamnă ceea ce eşti silit să faci. (Discurs inaugural. 1884) Pentru a reuşi în viaţă aveţi nevoie doar de ignoranţă şi de încredere. Piersica era odinioară un sâmbure amar. Tot secretul este educaţia. 1894) Dacă aveţi o îndoială.1918 •»•'" ş Cunoaşterea firii omeneşti reprezintă începutul şi sfârşitul educaţiei politice. fără a fi câtuşi de puţin mânios.) Există trei feluri de minciuni: minciunile. 1869) Andrew Carnegie 1835 . (Scrisoare) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 155 O operă clasică este o carte pe care toată lumea doreşte să o fi citit. pFoată ziua înjur. (De-a lungul ecuatorului. 1889) 154 CUGETĂRI Mark Twain 1835 . (Dedicaţie. vei face plăcere unora si vei produce uimire altora. (Educaţia mea. cei care se trudesc să-i afle intriga vor fi executaţi. astfel încât raporturile dintre bogaţi şi săraci să fie armonioase. 1876) Cei ce vor încerca să găsească vreo noimă în această povestire vor fi urmăriţi. 1897) Să nu credeţi cumva că sunt furios pentru că înjur. (Evanghelia Bogăţiei. (Carnete) John Burroughs 1837 .Nu cunosc o cale mai bună pentru anularea legilor prost întocmite decât aceea de a cere stricta lor aplicare. (Aventurile lui Tom Sawyer. număraţi până la patru. spuneţi adevărul.1921 E mai uşor să crezi decât să negi. 1890) Henry Adams 1838 . jocul. 1886) Când sunteţi mânios.) r Pudoarea a apărut odată cu veşmântul. cei ce caută să-i descopere un tâlc moralizator vor fi surghiuniţi. (Ibid. 1906) 156 CUGETĂRI SI CITATE Sfera de cunoştinţe a lui Seneca a fost întregită când a aflat că un prieten ajuns la . (Wilson. dar pe care nimeni nu vrea să o citească. Spiritul afirmă în mod firesc. (Autobiografie) A da dovadă de o bună educaţie înseamnă a nu da în vileag buna părere pe care o avem despre noi şi părerea destul de proastă pe care o avem despre ceilalţi. tot ce faci de bunăvoie. (Aforism) Procedează întotdeauna corect.

ea explică Ignorantei natura Necunoscutului.) A raţiona: a cântări şansele pe cântarul dorinţei.1910 'x.) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 157 Muncă: un proces prin care A măreşte proprietatea lui B. (Ibid. Erudiţie: praful căzut dintr-o carte într-un craniu (Ibid. (Ibid.) Căsătorie: comunitate alcătuită dintr-un stăpân.) 31 r William Graham Sumner 1840 . (Ibid. Patru motive îndeamnă oamenii la activitate socială: foamea.) gol./.) . reconsiderat şi îndreptat. (Despre război.putere însemna un prieten mai puţin. (Ibid.1913 l' Admiraţie: manieră politicoasă de a recunoaşte că cineva ne seamănă.) îs. ' Filozofie: drum care pleacă de nicăieri şi nu duce la nimic. (Ibid. 1903) William James '%. 1911) Pisălogul: cel care vorbeşte în loc să vă asculte.) Antipatie: sentimentul pe care ni-1 inspiră prietenul unui prieten. (Ibid. (Ibid. frica de putere.) Citat: repetarea eronată a cuvintelor altuia. (Ibid. (Ibid. o stăpână şi doi sclavi. prefăcută în Virtute. 1907) Ambrose Bierce 1842 .. (Dicţionarul diavolului. • uiv'«u. dragostea. Toleranţa religioasă este un fel de lipsă de credinţă.) Răbdare: formă minoră a disperării.) 158 CUGETĂRI Şl CITATE Politica înseamnă cârmuirea treburilor obşteşti în folosul persoanelor particulare. (Ibid.> ••. Religia este fiica Speranţei şi a Fricii.) . 5 (Ibid.) Politeţe: cea mai acceptabilă formă a ipocriziei.) Persecuţia este foarte logică. Cuvinte citate eronat. vanitatea. (Pragmatismul. (Ibid. totul se rezumă la două persoane.1910 si» Opoziţia dintre oamenii care au şi cei ce sunt a 'existat dintotdeauna. : : v (Ibid. î .v. 1842 . (Ibid.) Un sfânt este un păcătos mort.

Căsătoria este relaţia dintre un bărbat şi o femeie în care independenţa este egală.: . dependenţa. (Aforism) Theodore Roosevelt 1858 . p. 1897) Booker T. (Autobiografie. Arta şi America.1952 Naşterea şi moartea nu pot fi remediate dar ne putem bucura de ceea ce le desparte. (1901) Georges Santayana 11 1863 . 1876 . 'i Louis Anspacher s V.»o2/K:îi^". şi ţinând în mână un ciomag. 1935) Stephen Crane ".1915 Ştiu că importanţa reuşitei se evidenţiază mai puţiri prin poziţia socială dobândită.1945 -. (Interviu. Washington 1856 . 1940) Arta este mierea sufletului. reciprocă. 1941) -n •wi!>':.. veţi ajunge departe./ "' "• *'•"•-• 1871 . şi obligaţia.1919 ^ \ Vorbind cu blândeţe... cu copiii noştri. (Autobiografia unui negru.sff|rK> Sherwood Anderson ?.J ţl ' Henry James Jfe 1843 .f»»iuq Sunt legi înăuntrul legilor: legi care-şi bat joc de legi.'£ •: H'C .».1938 Prima jumătate a vieţii ne-o irosim cu părinţii. 1901) '\ DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Clarence Darrow 1857 . (Viaţa raţiunii. 1878 .'i' «^••' Dacă ar trebui să definesc religia. pentru ca fostele iubite sunt cele pe care le-am îngropat de vii. iar pjp a doua. r< 0ri'e@2: păcat este rodul unei colaborai^' ''!. 1906) u Edgar Lee Masters 1869 . adevărata ei valoare o dau dificultăţile care au trebuit înlăturate pentru a o obţine.•:• • ot. ' 1871 .1950 Iubitele care ies din viaţa noastră sunt mai patetice decât cele moarte. mutuală.. adunată pe aripile nefericirii şi ale trudei. (Scrisoare.* (Moarte!® şi cojfilMl Theodore Dreiser .. (Scrisori) ' ". aş spune că este un bandaj inventat de om ca să-şi ocrotească sufletul rănit.1920 "' întrecem rasele europene pentru că suntem mai liberi decât ele să alegem formele de civilizaţie care nu ne aparţin. (Viaţa. .iKÎ .1941 >rcr.1900 /..1947 .

t ' ' (Canto LXXI) Dlfik LiaMBAVÎNTREAGĂ " Arta museţea. 1926) i Singurul lucru de care trebuie să ne temem este însăşi Teama. (Discurs.DIN LUMEA ÎNTREAGĂ .. ' (ABC-ul lecturii. Henry Louis Menken 1880 .1951 Publicitatea reprezintă un factor economic preţios pentru că este cel mai ieftin mod de a vinde produse.) Criticul nepriceput se recunoaşte după felul în care începe să vorbească despre poet în loc să discute despre poem. 1925) Marcus Garvey ' 1887 . (Filozofie şi Păreri..'„. l ' . 1919) E nobil să mori pentru o idee.. atât la 18 cât si la 48 de ani.1953 Vieţile noastre nu sunt decât interludii lipsite de importanţă în marile jocuri electrice ale lui Dumnezeu.. (Discurs.1972 Nu există nici un motiv ca unui om să-i placă aceeaşi carte.1'. (Prejudecăţi. (Ibid. '''*'"" ' '' ^ Franklin Delano Roosevelt 1882 .c. Dar cât de nobil ar fi ca oamenii să-şi dea viaţa pentru idei adevărate! (Prejudecăţi. Alan Locke 1886 . .1956 Marii artişti nu sunt niciodată puritani şi sunt chiar Bareori respectabili. (Ibid.) Ceea ce iubeşti cu adevărat rămâne. . Ceea ce iubeşti cu adevărat nu-ti va fi luat. 1933) 102 Sinclair Lewis 1885 . 1923) Eugene O'Neill 1888 . 1939) U-. 1934) Un om nu poate înţelege profunzimea unei cărţi înainte de a fi văzut şi a fi trăit cel puţin o parte din conţinutul ei..1967 Oriţte ştiinţă începe ca o filozofie şi sfârşeşte ca o (Istoria filozofiei. Restul nu-i decât scorie. ' (Noul Negru. 1927) £i^f'. Ezra Loomis Pound f 1885 ..1945 Un reacţionar este un somnambul care merge de-a îndărătelea. .1940 întâmplarea nu a realizat niciodată speranţele unui popor care suferă. (Ibid. îndeosebi când ele nu fac doi bani.1954 să descopere si să dezvăluie frude prejudicii si de caricatură. Tatăl Nostru.) Will Durant 1885 . m Faceţi ceva şi dacă nu merge încercaţi altceva. -.

1971 Singurul element care poate înlocui ^dependenţa 166 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGA 167 faţă de trecut este dependenţa faţă de viitor. 1917) Scriitorul corect este arhitectul Istoriei. Dintre toate primejdiile. este şi femeia faţă de bărbat. : . 1938) Am plâns pentru că nu puteam iubi.1946 Creşteţi cât mai repede şi veţi fi răsplătiţi. 1934) Louis Bromfîeld 1896 . pentru că nu ne interesa nimic... trăiam degeaba. 1934) William Faulkner .„ 1893 . 1892 . Curtis 1891 Frauda este omagiul pe care forţa îl aduce raţiunii.(Straniu interludiu. 1928) Ceea ce este noaptea. (în Noul Negru. cea mai mare este subestimarea duşmanului. (Mrs.. (Culegere) Charles P. Diamantele sunt cei mai buni prieteni ai unei ffîmei.rvji!(!i. Rogers 1892 Jazul este revolta emoţiei împotriva reprimării. nu credeam în nimic. .1956 Hi Deseori e preferabil să fii foarte activ decât să gândeşti prea intens. (O carte foarte obişnuită. liberi ca bărcile pierdute în larg. (In toate ţările. 1943) John Dos Passos 1896 .) Hervey AHen 1889 .. (împărăteasa Chinei) Anita Loos .) Joel A. (Iniţierea unui om. 1916) Nu am atâta încredere în firea omenească încât să fiu anarhist.1984 . 1933) Christopher Morley 1890 . 1925) t* Fred AHen 1894 . 1925) DM LUMEA WnfREAGĂ *y* •'" Pearl Buck .. Singura perioadă în care se trăieşte din plin este de la 30 la 60 ani. '1957) Vinovăţia şi păcatul sunt spaime ale trecutului.1957 ' M'i» ''t. adevărata reuşită a unui om: să poată trăi aşa cum doreşte. (Contra literaturii americane. faţă de zi.. (Ibid.»«»î>*r.. : (Manejul uitării. Parkington. (Interviu.i Unica.<!•''«.1956 Publicitatea constă în optzeci şi cinci la sută confuzie şi cinsprezece la sută comision."('>. (Anthony Adverse. pentru că suntem liberi. ţ (Bărbaţii preferă blondele. (Ibid.1973 tî .

.'.) Adla'i Stevenson ' 1900 . 1956) DIN LUM'itf ÎNTREAGĂ . 1926) înţelepciunea bătrânilor. .... (Şi soarele se scoală. ce 1 plicticos ar fi dacă nu ar fi aşa. aţi încercat vreodată să le cumpăraţi fără bani? (Versuri dure. (Ibid. atunci să-i mulţumim clipei prezente.) i"\ '.•• I: v îmi puteţi spune exact cât rău se ascunde sub aparenta răului? (Ibid...'«V4« Ernest Hemingway 1898 .•. 1952) Ogden Nash 1902 Multe lucruri nu pot fi obţinute datorită banilor... în proporţie de nouăzeci si nouă la sută. Minciuna a fost combătută de adevăr.•.'. Chiar ce nu a făcut. Un om căruia îi e foame nu e un om liber.. (Lumină de august. . . e nevoie de muncă. 1932) Se spune că omul este în stare să îndure orice.' . ci chiar si înainte de a şti ce înseamnă.. 1958) \U...n Suprema înţelepciune este de a avea vise destul de măreţe pentru a nu le pierde din vedere când le urmărim.. nici "de acum înainte".:•. o mare eroare. (Pentru cine sună clopotul. 1957) Trebuie să te opui corupţiei nu numai atunci când o constaţi.. ' (Adio arme.1968 Epoca pe care o trăim e plină de primejdii.. iar cei care nu pot . ... 1929) El se socotea slujitorul involuntar al fatalităţii în care credea că nu crede. 1 (Un american la New York şi la Paris. ^ William O.. (Interviu. (Sartoris..) te^kă slsot* 'w. Ei nu devin mai înţelepţi ci mai prudenţi.1961 Camera avea acel aspect dezordonat pe care-1 creează numai cei care au avut întotdeauna servitori. :: 1897 - 1962 . nici "pentru 168 CUGETĂRI SI CITATE restul vieţii noastre". 1929) Dacă nu există "pentru multă vreme".1965 t < .şi suferă destul din cauza aceasta . (Neînvinsul.. si există doar "acum".'vţ\ . 1938) Pentru a fi mare. (Ibid. 1931) John Steinbeck ?R '•" i 1902 ..scriu. Douglas '' "•'"• 1898 Ideile dăunătoare pot fi combătute cu ajutorul altor idei.* . (Ibid. Chiar ideea că nu poate îndura mai mult. (Discurs.:•.) Cei care pot acţionează. (Interviu. ei bine.'••..>. 1940) Acum — ciudat cuvânt pentru a exprima lumea întreagă si o viată întreagă.

Stein. dar când e vorba doar să vorbim unul cu altul. 1944). Trebuie să le corelăm cu faptele.1960 Facem minuni când e vorba de a produce maşini sau de a le vinde. totul merge înainte.. (Jurnal.1973 ! ' O fi fost liber? O fi fost fericit? întrebarea e absurdă: dacă ar fi fost ceva în neregulă. Iată adevărata înţelepciune. (Scrisoare lui G. . avem impresia că va trăi veşnic. dar nu s-a pus DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 171 întrebarea cuvenită sau nu i s-a adresat persoanei cuvenite şi răspunsul se lasă aşteptat. 1958) Pentru europeni. Medicii buni nu-şi urăsc pacienţii. dar să nu faci ce fac eu. ne e frică si punem mâna pe revolvere. 1945) Peter De Vries îT .. (Frumoasa America. ' 1910 Proba finală a atotputerniciei divine este că Dumnezeu nu are nevoie să existe ca să ne salveze (Reverendul Andrew Mackerel. (Baby Doll. atunci ei rătăcesc puţin şi apoi se duc. (întrebarea) Richard Wright 1908 . (Ibid. Wystan Hugh Auden >' •'f ' 1907 .1989 •>' » ' Europa este clişeul incomplet al cărui pozitiv este America. . s-ar fi ştiut. pentru americani este un hazard. viaţa este o carieră. Ei merg în derivă un timp şi apoi. ni f f' James T. 1962) Oamenii vin pe lume fără să ştie încotro se vor îndrepta şi ce vor face . 1956) Ura e un sentiment care nu poate exista decât când lipseşte orice înţelegere.. Farrell 1904 ..1977 Când cunoaştem un om prin opera sa.. Tenessee Williams 1914 .) . 1964) John Ciardi .. dispar.Anai's Nin 1903 . 1958) i= ş Mary Mc Carthy »* 1912 .. (Interviu. E uşor să pui o întrebare grea. cu siguranţă! (Necunoscutul) . 1933) Viaţa noastră este în mare parte alcătuită din vise. Oare totul rămâne încremenit pentru că întârzie răspunsul? Nici vorbă.1979 Fă ce îţi spun. aşa cum aştepţi când se pune o întrebare şi se aşteaptă ca cineva să răspundă. (Orfeu în Infern.1983 Aşteptam ceva care ar putea da un sens vieţii. (Jurnal... Nici o fiinţă nu trăieşte destul de mult ca să fie luată în serios.. aşteptam.

1948) Edward Albee 1928 Dacă le privim pe femei ca pe nişte mame. dai' ce să faci cu deşteptăciunea/cum să o foloseşti? '„ >wm> 'ui (Diavoli) Joseph Heller 1923 Am găsit în sfârşit ce doream să devin mai târziu.«H s'-î '(Note despre o s DIN'» imMIEA 4$TREAGĂ 173 Joyce Carol Oates 1938 Lumea o^oredea deşteaptă.v 1916 La urma urmei un sălbatic nu este decât un organism uman care nu a primit suficiente veşti de l? rasa umană. se află în ţara în care frumuseţea. fi Moartea înseamnă cunoaşterea răspunsului . pe portoricani. Gregory Corso 1930 Este un răspuns la toate si nu am nevoie să cunosc răspunsurile. (Discurs inaugural. (Patriotism şi Religie. 1965) . întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţara (voastră). Femeile nu se bucură nici măcar de respectul pe care-1 produce frica. Kennedy 1917 . (Toalete pentru femei. asta-i poezie. asta-i bucurie. A căuta un răspuns. (în Saturday Review. Chiar dacă lumea îi urăşte pe negri. Luciditatea este punctul de întâlnire dintre conştiinţă şi senzualitate. 1959) John F. unde adevărul e cunoscut şi virtutea îngăduită.1963 Nu întrebaţi ce poate să facă ţara (voastră) pentru voi. vom încerca în mod inevitabil un sentiment de vinovăţie care poate genera ceva care seamănă cu ura.1887 Patria. pentru că e sfântă si trebuie iubită şi apărată. (Cealaltă Americă: sărăcia în Statele Unite) Marilyn French Soţii sau prostituate. un băieţel. femeile formează clasa socială cea mai dispreţuită din America. şi ne culcăm cu ele. binele şi bunătatea sunt respectate. (Interviu. (Cei goi şi cei morţi. 1977) Adrien Rouquette 1813 . înseamnă a ţine de o cultură radical diferită de cea care domină societatea normală. pe cei din rasa galbenă. 1838) TURCIA . totuşi se teme puţin de ei. 1960) 172 > CUGETĂRI \ŞI> CITATE t •:•' »••<» :-„•> ' "••' Norman Mailer 1923 ' Rolul firesc al omului din secolul XX este neliniştea. (Panică) Michael Harrington A fi sărac înseamnă a te simţi străin în propria ţară. A şti că există un răspuns.

inima fără de ea seamănă c-o piatră neagră. o creatura.1794 •:'Dragostea este izvorul întregii vieţi.1888 Dacă a trăi pe pământ înseamnă să te târăşti în noroi. Tu ştii al cui e rândul? (Moartea) Dragostea e ca un soare. . A te preda este problema. neamul omenesc naţiunea mea.'măgarul rămâne măgar. . Să nu trăieşti pentru-a muri.1600 Este fatal când piatra aruncată de mâna Timpului atinge cupa vieţii.1963 Problema nu-i să fii captiv H.j<i. (Elegie la moartea lui Soliman Magnificul) CUGETĂRI Şl CITATE Ziya Paşa 1825 . " i/. Tevfik Fikret 1867 ..V. (Alfabetul lumii) Totul trece. s Namik Kemal 1840 . »!/- iitf-. preferă să rămâi sub pământ.fi «3 w ~„ „ . . Ci tu să mori pentru-a trăi."! «Ifti 'J * -<)< î -/K î t. (Discuţie consacrată celor două principii.(islamică si modernă) Yunus Emre sec. î^ i' Iii UCRAINA " ' • ' »"" VvV Grigori Skovoroda 1722 . dispreţuind viaţa.M ' .\tf } S ' '» '?. _ i'\ ' t V. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Cavidan Tumercan Ceea ce rămâne din toate călătoriile este un parfum de trandafir ofilit. totul te va părăsi. (Călătorie) K HJ f î v*Htf V \ .. De cate ori trece armata învingătoare^ ^y Un nor însângerat umbreşte Nazim Hikmet 1902 . Pământul este patria mea. .1915 .«t I^. Vezi moartea rătăcind în marea ei livadă în care stăpâneşte numai capriciul ei.'-^». (Dragostea este soare) Bakî 1526 . XIV Eu te iert.^j. dar dragostea nu trece niciodată. ' (l.Î. y .« . Din cauza Creatorului tău. în afară de lucrurile iubite care sunt în tine.1838 Unde sunt eroi şi dragoste de ţară.1880 Chiar de poartă un samar brodat cu aur. J 772) Ivan Kotliarevski 1769 .

. 1857) Mihailo Drahomanov 1841 .'v:*vJ'. 1894 . "* ' (Stăpânul de piatră.1956 'l.1910 Să zugrăvim viaţa aşa cum este.) DIN LUMEA 'ÎNTREAGĂ 179 Taras Şevcenko 1814 . să nu spui că-ţi aparţine. Alexandr Dovjenko . •.'«H : '. (Eu) ./*«.v .Wtl2)..x>v. Oleg Olici 1907 . «»¥''"> 4 . ' . . (Jurnalul.. (Caucazul. 1845) Este lat şi bătut drumul pe care se iese din rai. . (Cuvântul ucrainian. 1892) '•fi\-V\: XVlV'"' CUGETĂRII .<" > .<*''!. 1939) Evgheni Sverstiuk 1928 Puterea nelimitată îi corupe atât pe cei supuşi.1963 i Sunt numeroşi cei ce-mi seamănă?' ţij*'eli^ totuşi.. rămân unic.)!.1944 Succesul unei opere literare nu-i confirmă întotdeauna valoarea.1963) UNGARIA Janos Apâczai Csere . 1945) . 1970) Vasyl Symonenko 1935 . (Eneida travestită. dar numai întunecate.1895 . cu culori întunecate si luminoase.•' (Carnet. 1878) .. (Catedrala. Ivan Franko 1856 .niciodată.•• •/. dar cel care ne duce acolo este o potecă îngustă şi plină de spini. . (Jurnal.? '. Doar scopurile înalte formează caracterele mari. (Ibid. şi nu murdare.1913 Drepturile fără obligaţii înseamnă anarhie.iPenteu p cauză curată sunt necesare mâini curate. '". (Parenetikon. 1962 .. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Nu este nimic mai groaznic decât o putere nemărginită în mâinile unei fiinţe mărginite. cât şi pe cei ce o deţin.Armata duşmană nu poate rezista Si pieptu-i mai puternic ca tunurile toate. (Noi şi copiii noştri.* î*.1861 Sufletul nostru nu poate muri.©1IÂC-B Lesia Ukrainka 1871 .' .. libertatea nu moare . /TT 31 O-7O l (Hromada. 1897) Boris Krintcenko 1863 . 1798) Cât nu ai un lucru-n mână. .1916 Cine vrea să fie în relaţii bune cu toţi va pierde repede sensul drumului drept.

cu atât simţi nevoia să foloseşti mijloace bine chibzuite să te exprimi mai simplu. 1861) Sândor Petofi . .1945 Cu cât te maturizezi. 1962) Imre Madâch 1823 . ce este important! (Tragedia omului.1884 Economia va rămâne principala ştiinţă atâta timp cât nu vom reuşi să ne hrănim cu aer şi cu vânt. s.1849 Disperarea este o himeră şi asta o face atât de asemănătoare cu speranţa. ' ' Nii poţi "cădea mai jos decât pe pământ.. /. Frigyes Karinthy 1887 . se aseamănă cu cei ce nu s-au născut niciodată.1864 Un secol sau o zi? Este acelaşi lucru DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 183 Atingeţi scopul.1938 (Rapsodie) . ^ o-â .. (în Enciclopedia ungară. Mihâly Babits '* ' Ah! ce bine-ar fi Azi de-aş fi surd ca Dumnezeu! (Fortissimo) Ce este o părere? O limită impusă sieşi. 1847) Franz Liszt 1811 . : •'.1941 t.1625 .. în braţele mamei. va fi pe punctul de a domni şi în politică. /.-. orice prunc e frumos. 1961) Mihâly Tancsics 1799 .• . 1847) Erno Osvât 1877 .1886 Iubeşte poporul. (Şapte bani) 184 Bart6k 1881 . . iată.1936 ^ t ţ ti * MV ' -' -'^ 1883 .1942 Zeii au făcut foarte bine decretând că şi săracii vor putea râde în hohote.1929 Nu citesc niciodată un manuscris de faţă cu autorul lui. .« 1823 . (Speranţa) Când poporul va domni în poezie. (Note asupra revistei Occident) Zsigmond Moricz 1879 .1659 Cei ce-au murit neştiuţi. . (Scrisoare. Budapesta.. (Fiul lui Virgil Timar.. evită mulţimea. (Independenţa Huniei.. p?0! • . (în Baumgarten. 1922) Dezso Kosztolânyi K r J1 ' 1885 . fără fapte demne de a fi amintite. .

1958) Attilo Jozsef 1905 . în sfârşit..'at Lâszlo Szabo 1905 *' Doar îndoielile ne cresc cu vârsta.'. . ci şi cu ceea ce gândeşte în timp ce sapă şi răstoarnă pământul. nu primea sfat de la zei decât atunci când nu-i venea nimic altceva în minte. să moară! (Abisuri.ji . femeia şi femeia.1937 Oamenii care nu ştiu să se joace mă înspăimântă. Gâbor Thurzo 1912 Era ca cei mai mulţi oameni. 1949) '. bărbatul.-. amândoi doresc lucruri diferite: bărbatul. s-a hotărât.'^^^'/ !900 Omul face un câmp rodnic nu numai cu sapa şi cazmaua.sf.T."t ««• fi/VC Cum ar putea bărbatul şi femeia să se înţeleagă? în fond.n1 ' '. .1943 Mă indignez. -. (Capillaria) LUMEA ÎNTREAGĂ 185 l Eu nu glumesc niciodată cu umorul.V:WW«. Sandor Marai i'i «M. (Plimbare m jurul casei..:"•..* . (Călătorie în jurul craniului meu) Milân Fiirst 1888 . nu şi certitu-diriile.1967 Ce orizonturi se deschid în faţa celui care.-•. '' " ni »i' t. (Jurnal.. V" (Călătorie de iarnă. (Poeme) . 1966) . în mod serios. :!'¥>:. 1967) •JL Ivan Mandy 1918 Omul trebuie să-şi descopere propriile legi şi abia după aceea poate încerca să întreprindă ceva. 1956) 186 CUGETĂRI l CITATE \»"< Gyorgy Balint 1906 . «•> -' (Zeiţa se îmbarcă.. deci exist.

' .. (Ibid. Doan Thi Diem ''*u '* ' 1 *'' -'V 1705 . ' i*</s * / J\ Le Thanh Tong 1442 . wv Nimeni nu-i poate învăţa pe alţii să se elibereze dacă n-au început prin a se elibera pe sine.-.) 188 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ • f V)!.. inW"\ ' (Pădure şi agricultură) Simon Bolivar 1783 . 189 iar eu aici voi fi doar apa ce nu te poate-ajunge... ..1901 . t MJ) u ..' '. să contesteze . (La întretăierea a trei lumi.' ^ . să protesteze. (Nostalgia războinicilor) mvjvi vsw^.ă vei fi norul dus de vânt. 1362) Trinh Thanh 1413 .' ' .:/•/..1497 Când apare necazul..1390 La ce-ar servi ca să citeşti trei mii de cărţi Când cel albit nu-i demn de-a fi iubit de oameni? (Poem. M J'"» v * Eu'ii-aş fi crezut vreodată j...î l '>< CUPRINS T '' . Să se revolte.#kU H>* i'»'1' •' '^t< »• -il 1" ' i'li '"> ° . .1964 -.1463 Pentru acgăzdui un om de litere. nu-i necesară o casă mare.. (Lamentarea soţiei războinicului) VIETNAM Tran Nguyen Dan 1320 .1830 Cei trei mari naivi de pe pământ au fost lisus Hristos.1748 Cao Ba Quat 1809 .1853 Toată viaţa m-am înclinat numai în faţa florilor de prun. '''1 .. (Puţin înainte de moarte) Mariano Picon Sălaş .1865 i libertatea? Locuieşte la ţară.. 1959) Doar o operă mare şi dezinteresată supravieţuieşte oniului când cenuşa lui s-a risipit.>' Ferenc Sânta '.'likS.de asta sunt în stare cei ce au o bună părere despre ei. (Al cincilea sigiliu) DIN LUMEA ÎNTREAGA 187 VENEZUELA Andres Bello 1781 . 190 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 191 • j»i . 1927 . .... .' •-. Don Quijote şi eu. ziua durează cât trei toamne.

......78 ROMÂNIA ..............................................63 PERU .... 95 SPANIA .............................................................. 55 i J..................................................... 188 ....................................................................................................................................... 68 POLONIA ....... 175 UCRAINA ....................5 MAREA BRTTANIE ............................................................................................. 25 MARTINICA .......................................................................................... 138 TURCIA .........116 STATELE UNITE......................................................................... 56 NORVEGIA .................81 RUSIA .......................................... MEXIC ..............................................................70 PORTUGALIA ...................................................................... 59 OLANDA ........................................................................................................ 178 UNGARIA ..........................LUMEA LATINA ................... 182 VENEZUELA ........................................................................................................ 187 VIETNAM.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful