Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea

1. Sistemul imun este organizat în : a. organe b. molecule c. celule d. antigeni a, b, c 2. Imunitatea se caracterizeazã prin: a. b. c. d. e. a,b,c,d 3. Indicaţi prin sãgeţi, relaţia dintre: 1. patogenii intracelulari 2. patogenii extracelulari 1-b, 2-a 4. Care este excepţia care nu aparţine de rãspunsul nespecific neimunologic: a. b. c. d. b 5. Indicaţi relaţia dintre tipurile de rãspuns imun specific şi definiţiile lor: 1. imunitate naturalã 2. imunitatea dobânditã 3. toleranţa imunã 4. imunitatea de protecţie 5. imunitatea antitumoralã a. un rãspuns neadecvat faţã de structurile proprii b. status de non-receptivitate, suţinut genetic c. o reacţie de sensibilitate faţã de anumite Ag sensibilizante d. capacitatea de a dezvolta un rãspuns imun e. capacitatea de a opri dezvoltarea unui proces barierele mecanice hipersensibilitatea barierele chimice barierele biologice a. rãspunsul imun umoral b. rãspunsul imun celular menţinea integritatea individualã proces activ de apãrare susţine homeostazia specificã susţine sensibilitatea specificã a organismului uman împotriva imunogenelor nu este codatã genetic

---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 6. hipersensibilitatea 7. autoimunitatea e-5, g-1, f-3, a-2, b-4, d-6, c-7 6. Indicaţi mecanismele diferitelor tipuri ale imunitãţii dobândite: 1. imunitatea naturalã activã 2. imunitatea naturalã specificã 3. imunitatea activã artificialã 4. imunitatea pasivã artificialã 1-c, 2-d, 3-a, 4-b 7. Microbiocenoza localã aparţine: a. tegumentului b. membranelor mucoase c. barierelor mecanice a, b 8. Urmãtoarele celule sunt celule fagocitare, cu o excepţie (care este ea?): a. b. c. d. e. d. 9. Gazda imunocopromisã se caracterizeazã prin: a. deficit în mecanismele normale de apãrare ale organismului b. dezvoltã infecţii severe şi recurente cu patogeni comuni ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca osteoclaste cellule Kupffer monocite eritrocite PMN a. prin vaccinare b. administrare de seruri imune (antitoxine) sau imunoglobuline specifice unui individ infectat c. antigenul intrã în organism şi induce sintezã de anticorpi specifici şi limfocite specializate d. transferul transplacentar de la mama imunizatã, la fãt neoplazic f. imunitatea specificã şi/sau imunitatea nespecificã care asigurã protecţie împotriva anumitor infecţii g. absenţa unei reactivitãţi specifice a ţεsutului limfoid împotriva anumitor antigene

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. frecvenţa crescutã la vârsta a 3-a. a, b 10. Sindroamele de imunodeficienţã pot fi cauzate de: a. b. c. d. e. deficienţe ale celulelor T deficienţe ale celulelor B deficienţe ale PMN eficienεţ ale sistemului Complement tulburãri de coagulare

a, b, c, d 11. Indicaţi structurile ce aparţin organelor limfoide: a. organe limfoide primare b. organe limfoide secundare 1. apendicele 2. timus 3. mãduva osoasã hematogenã 4. splina 5. ganglionii limfatici 6. plãcile Peyer

a – 2, 3 b – 1, 4, 5, 6 12. Urmãtoarele structuri sunt componente principale ale sistemului imun, cu o excepţie, care este aceasta? a. b. c. d. c. 13. Limfokinele sunt secretate de: a. b. c. d. monocite proteinele sistemului Complement macrofage limfocite T ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca organe limfoide celule mesageri secundari intracelulari mediatori solubili

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea d. 14. Mediatorii solubili sunt: a. b. c. d. e. f. Fagolizozomii polimorfonuclearelor neutrofile Imunogloblinele Limfocitele T Limfocitele B Proteinele sistemului Complement Monokinele

b, e, f, g 15. Monokinele sunt sintetizate de: a. b. c. d. b, c 16. Una din afirmaţiile referitoare la timus, este falsã, care dintre ele? a. are o structurã epitelialã primarã b. la specia umanã, atrofia timicã începe din copilãrie c. generarea de celuleT continuã şi în perioada adultã a individului b. 17. Daţi 2 exemple de MALT (Mucosal Associated Lymphoid Tissue): a……………………….………. b…………….…………………. la nivelul laminei propria şi ariilor submucosale ale tractului gastro-intestinal (Peyer’s patches) respirator, genitor-urinar, amigdalele 18. Splina şi ganglionii limfatici aparţin: ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca proteinele sistemului complement macrofage monocite limfocite T

Plachetele şi eritrocitele îmbãtrânite sunt distruse prin mecanism de: a. limfocite b. macrofage d. pulpa albã 2. celule B virgine c. este reprezentat de: a. respirator şi genitor-urinar. organelor limfoide primare b. pulpa roşie a. IgG b. granulocitele g. 20. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre: 1. Mecanismul efector major la nivel mucosal. celulele T şi B a. Patricia Ramona Maruşca .Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. secretat direct la nivelul suprafeţelor epiteliale de suprafaţã la nivel intestinal. macrofagele fagocitare b. celulele T c. pinocitozã ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. foliculi stimulaţi e. organelor limfoide secundare b 19. hemocatherezã c. Olivia Ligia Burta dr. plasmocitele 1–bd 2–acefg 21. Plachetele şi eritrocitele îmbãtrânite sunt distruse de: a. fagocitozã b. eritrocitele f. IgE b. IgAs c. 22.

d. 27. 23. Care dintre afirmaţiile care urmeazã sunt adevãrate? Zona paracorticalã a ganglionilor limfatici este formatã din: a. Cum mai sunt denumiţi ganglionii limfatici superficiali? ………………………… “ganglioni somatici” 26. Olivia Ligia Burta dr. au un diametru de 2-10 mm b. ganglionar b. Plachetele şi eritrocitele îmbãtrânite sunt distruse la nivel: a. Care din afirmaţiile urmãtoare este adevãratã? Ganglionii limfatici viscerali: a. c. 24. splenic c. 25. Patricia Ramona Maruşca celule T celuleB plasmocite şi macrofage celule interdigitate. Care din afirmaţiile urmãtoare este falsã? Ganglionii limfatici: a. ce expreseazã un nivel crescut de molecule ale clasei MCH II . d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. protejeazã suprafaţa tegumentarã a. protejeazã mucoasa de suprafaţã a tracturilor respirator. b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. a. digestiv şi genitourinar b. sunt localizaţi superficial c. timic b. sunt rotunzi sau ovalari c. au funcţie de filtru pentru anticorpi c.

c 30. Olivia Ligia Burta dr. monocite d. Activitatea mãduvei osoase hematogene. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţia dintre celulele fagocitare mononucleare şi organele de care aparţin: 1. granule secundare a. splina 4. medicaţie c. celule Kupffer c. iradiere a. Patricia Ramona Maruşca a. ficat 1 – c. lactoferina e. sânge 2.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 28. 4 – d. 500 granulocite/μl c. celule alveolare . 31. granulele primare 2. 50 granulocite/μl b. 150 granulocite/μl b. defensine 1–bce 2–ad 29. Un pacient prezintã o susceptibilitate crescutã la infecţii cu germeni oportunişti bacterieni. boalã b. proteine cationice d. 2 – e. când numãrul de granulocite funcţionale scade sub : a. b. celule Langerhans e. 5 – b ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. tegument 5. plãmâni 3. celule sinosoidale b. enzyme hidrolitice (lizozim) c. colagenazã b. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre: 1. 3 – a. poate fi supresatã prin: a.

Monocitele circulante: a. b. c. b. inflamaţia complexele antigen-anticorp limfokinele lizozomii celulele T sensibilizate nu sunt active al pH scãzut au o duratã de viatã mai lungã decât granulocitele au un nucleu în potcoavã conţin granulaţii azurofilice intracitoplasmatice a. Patricia Ramona Maruşca . c. 10 -18 µm b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 32. c. Diametrul monocitelor circulante este de : a. d. b. d. 34. Rolurile celulelor prezentatoare de antigen sunt: a. c. de a prezenta antigenele celulelor Th de a procesa antigenele 33. e ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. b. a. d. Olivia Ligia Burta dr. b. 18 – 28 µm a. c. d de a prelua antigenele de a prezenta antigenele celulelor B. c. 10 -28 µm c. d 35. e. “activatorii” macrofagelor sunt: a.

.% din totalul limfocitelor circulante 75% 39. celule T reglatoare 1.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 36. limfocitele B reprezintã ………………. Tc f. opsonizarea b. Studiul moleculelor de suprafaţã ale celulelor imune efectoare şi reglatoare este posibil. Ta 2. se definesc ca şi: ………………………………. “virgine” sau “naive” 38. utilizând: a. Th b. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile celulã – funcţie: 1. Td c. celule T efectoare a. Patricia Ramona Maruşca . d. 2 – a. microscopia opticã b. Tcs e. b. Celulele mature. 37. În periferie. f 40. e. Olivia Ligia Burta dr. c.. Ts d. limfocitele T reprezintã………………. În periferie.% din totalul limfocitelor circulante 5% ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. tehnologia anticorpilor monoclonali c. nestimulate din punct de vedere antigenic.

Limfocitele non-A non-B sunt: a. tratament medicamentos b. celule B 1–a 2–b 42. limfocitele non-A non –B reprezintã . b. celulele T şi B au aspect identic. sintetizeazã lizozim b. Patricia Ramona Maruşca cu o duratã de viaţã scurtã sunt capabile sã distrugã în câteva ore celula “ţintã” au pe suprafaţa lor receptori pentru Fab au markeri de suprafaţã comuni pentru linia mieloidã şi limfoidã . limfocite mari granulare b. Olivia Ligia Burta dr. au abilitatea de a distruge celule tumorale.c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. cum sunt: vârsta. suprafaţã netedã b. stresul. În microscopia opticã. afecţiunile cronice. se aflã sub influenţa anumitor factori.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 41. participã la reacţii immune antitumorale c. d 45. celule T 2. Celulele Natural Killer: a. prezintã vilozitãţi pe suprafaţa lor a. Celulele Natural Killer (NK) sunt celule: a. d. indicaţi relaţiile dintre ele: 1. a. celule infectate bacterian sau viral c.b 44. dieta. la microscopia electronicã apar detalii de diferenţiere.…% din totalul limfocitelor circulante 5% a. suprafaţã cu vilozitãţî (neregulatã) 43. În periferie. b. c.

Olivia Ligia Burta dr. Neutrofilele c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 46. Eozinofilele: a. sunt un grup de eritrocite b. b. celule Killer activate de limfokine b. c 49. In cursul deficienţelor imune: a. c 50. celule care posedã efecte antitumorale similare cu ale celulelor NK c. concentrarea fagocitelor circulante şi a moleculelor serice la nivelul situsului de agresiune b. celule care agreseazã şi lezioneazã paraziţii extracelulari c. celule care posedã efecte antivirale similare cu ale celulelor NK a. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt adevãrate? LAK: a. Patricia Ramona Maruşca . celulele K nu sunt influenţate de acest status imun b. b 48. c 47. Celulele B ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. sunt un grup de leucocite b. este reprezentatã de: a. Reacţiile inflamatorii sunt primordial reprezentate de: a. creşterea permeabilitãţii capilare locale c. Prima linie de apãrare celularã în cursul reacţiilor inflamatorii. Celulele CD4 b. funcţiile NK sunt inhibate (chiar anulate) c. migrare leucocitarã a. celulele NK şi K efectueazã acelaşi tip de acţiuni b.

a 54. penetrarea pereţilor endoteliali (datoritã vasodilataţiei locale) c. intervenţia stimulilor chemotactici b. Patricia Ramona Maruşca . Ordonaţi fazele migrãrii celulare înspre situsul inflamator: a. macrofage c. se va dezvolta local un infiltrat: a. c. doar cã sunt circulante a. eozinofilic b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea d. conţin un singur tip de mediator intranuclear (histamina) c. cu celule CD4 a. Câţiva dintre stimuli chemotactici implicaţi în migrarea celularã. cu eozinofile. Macrofagele b. sunt reprezentaţi de: a. d. bazofile. atrag leucocitele şi mediatorii solubili ai imunitãţii cãtre situsul de infecţie b. In cazul infestaţiilor parazitare.c 53. b. 52. f. C3a C5a Proteine de fazã acutã citokine Th Leucotriene ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. sunt similare funcţional cu celulele mastocitare. e. Bazofilele: a. b. Olivia Ligia Burta dr. ataşarea de celulele endoteliale c. 51.

sunt molecule de lipopolizaharide termo-rezistente b. dupã administrare i. Migrarea leucocitarã transendotelial. e 57. pânã la apariţia febrei c. c. f 55. încãrcarea electricã a celulelor ce interacţioneazã b. expresarea seturilor complementare ale moleculelor de adeziune atât pe suprafaţã leucocitarã cât şi pe cea endotelialã a. b. un pirogen endogen b. perioada de latenţã pânã la apariţia febrei este de câteva minute ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Endotoxinele: a. b 58. o proteinã termo-labilã c. dupã administrarea i. sunt reale? Febra: a. pânã la apariţia febrei a. depinde de: a. diferenţa de forţe hemodinamice în patul vascular c. Patricia Ramona Maruşca este cea mai obişnuitã manifestare sistemicã a rãspunsului de tip inflamator este semnul cardinal al inei boli infecţioase este sub influenţa centrului de reglare hipofizar este indusã de germeni piogeni este indusã de agenţi pirogeni. Olivia Ligia Burta dr. e. dupã administrarea i..v. urmeazã o perioadã de latenţã de 10-39 minute. d.v. b. b.v. dupã administrarea i. urmeazã o perioadã de latenţã de 60-90 minute. c 56.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. a. d. . Care din urmãtoarele afirmaţii despre reacţia de febrã. perioada de latenţã pânã la apariţia febrei este de 60-90 minute d.v. IL-1 este: a. b..

sã fie recunoscut ca ”non-self” b. b. b. sã fie un lipopolizaharid c. c 60. numãrul de epitopi a. d 59. sunt capabile sã inducã un rãspuns imun a. b. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt reale? Antigenele: a. d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. persistenţa moleculelor antigeice în organism b. structura chimicã c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. pe suprafaţa lui sã existe determinanţi antigenici (epitopi). sunt recunoscute ca şi non-self de cãtre organism c. sunt particule inerte sau vii b. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt false. Olivia Ligia Burta dr. c 61. producţia de anticorpi specifici este mai eficientã la o temperaturã mai mare a organismului c. proliferarea de celule T nu este foarte eficientã la temperaturi mai mari ale organismului a. Patricia Ramona Maruşca . despre intenţia de combatere a reacţiei febrile prin medicaţie? a. un antigen trebuie: a. c 62. Antigenicitatea depinde de: a. este dãunãtoare în cursul proceselor infecţioase b. care sã inducã antigenicitatea şi imunogenicitatea a. modul de inoculare a antigenului e. modul de prezentare a epitopilor pe suprafaţa celularã d. Pentru a avea capacitatea de a fi imunogen. c.

sunt capabile sã inducã un rãspuns imun. trebuie sã existe o cooperare intercelularã: între limfocitele T şi B” este: a. Care din afirmaţiile urmãtoare despre haptene. determinate de epitopii repetitivi ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. autoantigene e. doar când sunt legate de proteine cu rol de ”carrier” a. 65. în cazul antigeneleor proteice existã diferite tipuri de epitopi. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt adevãrate? Epitopii: a. antigene incomplete d. antigenele pot fi clasificate în: a. epitopii sunt repetitivi (unii dintre ei fiind dominanţi) a. antigene naturale b. c. sunt structuri antigenice complete c. iar în cazul moleculelor polizaharidice. numãrul lor este direct proporţional cu mãrimea moleculei antigenice d. d. Specificitatea antigenicã este: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 63. antigene de histocompatibilitate a. este un grup determinant antigenic b. se mai numeşte şi “ paratop ” c. b. Patricia Ramona Maruşca . determinatã de un singur grup antigenic c. c 64. au greutate molecularã mai micã de 10 kD b. antigene strãine c. Olivia Ligia Burta dr. sunt adevãrate? Haptenele: a. determinatã de întreaga moleculã b. In funcţie de structurã. d 66. adevãratã b. falsã a. Urmãtoarea afirmaţie: “pentru ca anticorpii sã fie sintetizaţi împotriva unei haptene. e 67.

alloantigene (izoAg) b. tipul I (antigenele care nu suferã nici o modificare molecularã) d. modul de acţiune al celulelor fagocitare de procesare a antigenelor a. clasele celulare ce pot fi activate de cãtre Antigene 3. Patricia Ramona Maruşca . b. peşti. existã şi la reptile. se gãsesc la specii diferite b. Familia de molecule ce aparţin fie toxinelor bacteriene sau produşilor codaţi de genele retrovirale. antigene autologe e. mamifere. timoindependente 1–adf 2–bh 3–ceg 70. organismul receptor ce recunoaşte structurile “ non-self ” 2. se numesc : a. Olivia Ligia Burta dr. Antigenele heterofile: a. c 69. tipul II (antigene depliate pentru evidenţierea epitopilor) f.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b 68. antigene timodependente c. sunt antigene specifice de organ a. alo antigene ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. xenoantigenele g. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile în clasificarea antigenelor: 1. bacterii etc d. se mai numesc antigene Forssman c. tipul III (antigene care trebuiesc divizate în fragmente de cãtre fagocite) h.

produşi codaţi de genele retrovirale b. Olivia Ligia Burta dr. 72. afecţiuni maligne. Yersinia enterocolitica. 73. SIDA c. aparţin de: a. Clostridium perfringens. 71. replicarea celulelor T ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. 60-80% c. este: a. Care este procentul celulelor T ce pot fi activate de o cantitate redusã de enterotoxinã A? a. Patricia Ramona Maruşca . superantigene c. produc toxina exfoliantã şi sindromul şocului toxic: a. prepararea vaccinului b. 75. sintezã de autoanticorpi b. c . Cel mai mare beneficiu din punct de vedere al activitãţii superantigenelor. antigene specifice celulare c. identificarea de noi tratamente pentru boli ca şi artrita. Care dintre germenii care urmeazã. Streptococcus pyogenes group A. este urmatã de: a. d. toxinele bacteriene b. Superantigenele limfocitelor mici. 10-40% b. 74.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. b. Acţiunea superantigenelor în organismul uman. c. 50-100% a. Staphylococcus aureus.

Recunoaşterea superantigenelor de cãtre celulele T. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre secreţia de citokine aflatã sub influenţa enterotoxinei stafilococice: 1. IL-2 b. 77. IL-4) ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. 78. hemolizã c. TCR-SAG-APC c. secreţie de anticorpi c. APC-SAG-MHCII a. Complexul trimolecular este compus din: a. celule CD4 naïve 2. IFN-γ şi alte citokine a. tipuri diferite de citokine (inclusive IFN-γ. moleculele clasei MCH II b. c 76. Care este cel mai important receptor celular pentru superantigenele bacteriene? a. începe cu : a. chemokine a. Patricia Ramona Maruşca . celule Th de memorie 1–a 2–b a. legarea de molecule ale MCH II c. 79. secreţia de IL-2. TCR-SAG-MCH II b. Olivia Ligia Burta dr. protease celulare c. migrarea leucocitelor b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b.

pot exista în diferite forme: a. Imunoglobulinele umane sunt prezente: a. In recunoaşterea antigenelor. Olivia Ligia Burta dr. care sunt acestea? a. Patricia Ramona Maruşca . proteine b. receptorii celulelor T c. lipopolizaharide d. c. pe suprafeţe mucoase a. glicoproteine c. ca şi molecule fixe pe suprafaţa receptorilor de pe celulele B şi celulele prezentatoare de antigen c. b. în ser b. b. d 83. în ţesuturi c. 82. receptorii celulelor B d. sunt implicate 2 tipuri moleculare. b 81. Plasmocitele sunt: ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. imunoglobulinele b. moleculele MCH II a. c. molecule libere în fluidele organismului a. d 84. Imunoglobulinele în organismul uman. molecule citofilice fixe d. în fluide exocrine d.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 80. ca şi complexe antigen-anticorp b. glucide b. Imunoglobulinele sunt: a.

conţinutul de carbohidraţi e. b. d. IgB. papainã f. Caracteristicile moleculelor de anticorpi sunt urmãtoarele: a. celule B c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. e. forma de bazã c. IgA. fixeazã componente ale sistemului Complement c. IgM acdeg 87. încãrcãtura electricã d. c. f. Olivia Ligia Burta dr. d. sunt sensibile la acţiunea diferitelor enzine : pepsinã. secvenţa AA ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Clasificarea imunoglobulinelor umane. b. mãrime b. se face în funcţie de : a. sunt sintetizate de celulele B a. IgF. IgD. Patricia Ramona Maruşca . IgG. celule T b. celule B transformate în celule sintetizatoare de anticorpi (prin stimulare antigenicã) c. c. g. utilizeazã paratopul pentru a putea reacţiona într-o manierã specificã cu antigenul d. sunt divizate în clase şi subclase b. e 86. IgE. activeazã procesele fagocitare e. 85. Clasele de imunoglobuline sunt urmãtoarele: a.

ε şi μ în funcţie de care se clasificã clasele de Ig a. toate Ig prezintã clase şi subclase ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. lanţul lung b. γ. are o regiune constantã (CL) şi o regiune variabliã (VL) ultima prezentând variaţie secvenţialã bdf 90. tinctorialitate acdef 88. la om existã variantele : γ. este comun la toate clasele şi subclasele de imunoglobuline d. este mai comun la toate clasele de Ig. Olivia Ligia Burta dr. 25. Marcaţi afirmaţiile corecte: a. este: a. are greutate molecularã de 250. Care afirmaţie este falsã? Lanţul “ H “ este: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea f. Forma clasicã a moleculei de anticorp.000 D c. capacitatea de recunoaştere şi de legare a situsurilor combinative g. c 91. lanţul uşor b. are greutate molecularã de aprox. litera “ L” d. 89.000-70. evidenţiatã prin cristalografie. litera “ k ” b.000 D c. litera “ Y” c. greutatea molecularã este de aproximativ 50. δ. existã 5 tipuri: α. litera “ H” b. k f. λ. decât lanţul “ H ” e. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt reale? Lanţul “k” este: a. Patricia Ramona Maruşca .000 D d.

c. Olivia Ligia Burta dr. doar în cazul clasei celei mai mari ca dimensiuni. Alegeţi rãspunsurile corecte: a. variaţie izotipicã regiunile a. clasa IgA posedã 2 subclase: IgA1 şi IgA2 (cu lanţurile grele α1 şi α2) b. IgG. b. γ3 şi γ4 (corespunzãtoare subclaselor IgG1. 94. Fc este implicat în activarea sistemului Complement d. α sau ε) a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. d 92. In cazul a 4 clase de imunoglobuline existã 3 domenii constante (CH1. IgM. fragmentul “Fc” este implicat în fixarea tisularã c. este o variaţie în cadrul domeniului variabil (în hipervariabile. IgG3 şi IgG4) d. b. în cazul clasei IgG. Patricia Ramona Maruşca IgA. imobilã f. de obicei pentru clonele individuale B) ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. exisţã 4 subclase : γ1. 93. regiunea balama este o regiune fixã. γ2. corect b. IgG2. d. IgD. . regiunea balama este flexibilã. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre : 1. e. c. CH2 şi CH3) . care este acea clasã? a. regiunea “balama” este situatã între domeniile CH1 şi CH2 e. numai 2 clase de Ig prezintã subclase c. permiţând procesul de adaptare a paratopului la epitop abcdf 95. fragmentul “Fab” este implicat în combinarea dintre antigen şi anticorp b. IgE. μ. incorect a. In fiecare moleculã de imunoglobulinã existã lanţuri uşoare identice (fie “ k ” fie ”λ”) şi 2 lanţuri grele (fie γ. existã 4 domenii constante.

Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Molecula IgM este: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 2. excluderea alelicã 1. Patricia Ramona Maruşca . 3. este clasa de imunoglobuline caracteristicã rãspunsului imun secundar f. cu structurã bimolecularã ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. 2. se referã la variaţiile genetice dintre indivizii aceleiaşi specii implicând diferite allele ale aceluiaşi locus (de exemplu varianta IgG3 nu existã la toţi indivizii speciei umane) 3. este clasa majorã de imunoglobuline serice normale d. variaţie idiotipicã 4. sunt implicaţi în ADCC (Antibody-Dependent Cellular Cytotoxicity) c. genele pentru variantele idiotipice sunt prezente la toţi membrii sãnãtoşi ai unei specii d. întâlnite de-a lungul vieţii) c. IgG-ul derivat din laptele matern. Care dintre urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Clasa IgG are urmãtoarele roluri: a. participã la reacţiile de neutralizare (ca anticorpi neutralizanţi) b. c d a b 96. Olivia Ligia Burta dr. traverseazã selectiv tractul gastro-intestinal bcdefg 97. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt corecte? Moleculele de IgG: a. este responsabilã de sinteza unui alotip unic (specific fiecãruia dintre miliardele de antigene. b. variaţie alotipicã b. nu au structurã tipicã b. d 98. activeazã proteinele sistemului Complement a. existã diferenţiere în subclase c. reprezintã 70-75% din rezervorul total de imunoglobuline serice e. traverseazã placenta şi stã la baza imunitãţii pasive a nou-nãscutului g. 4. participã la dezvoltarea memoriei celulare d.

posedã lanţuri α cu câte 2 domenii b. IgA2 ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Menţionaţi care variantã este greşitã: a. d 101. putând traversa bariera placentarã bcde 99. posedã un lanţ peptidic adiţional. Patricia Ramona Maruşca . 100. componentul secretor este secretat de celulele epiteliale d. care participã la polimerizarea moleculei c. precipitare şi activare a sistemului Complement c. Care din afirmaţiile urmãtoare nu sunt corecte? Molecula de IgM: a. scade capacitatea de aglutinare. IgA secretor este format din 2 unitãţi de IgA (cu un component secretor şi un lanţ “ J ” b. reprezintã 10% din rezervorul imunoglobulinelor serice a. cu structurã pentamolecularã d. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt false? Molecula de IgA: a. când se leagã de flagelii bacterieni. cu greutate molecularã mare. lanţul “ J ”. In ser existã predominant subclasa IgA: a. cu lanţuri μ ce posedã secvenţa lor proprie de AA c. reprezintã 10% din rezervorul de imunoglobuline serice f. capãtã un aspect de “timbru” b. componentul secretor este secretat de plasmocite c. posedã structurã de dublu-” Y ” daroritã lanţului “ J ” d. fiind secretat de celulele plasmocitare submucosale b 102. IgA1 b. Olivia Ligia Burta dr. structuratã în plus cu un domeniu constant e.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. b. lanţul “ J ” susţine configuraţia dimericã a moleculei de IgA. fragmentul C-terminal nu este capabil sã lege lanţul “J” pentru a forma molecule dimerice c.

reprezintã 1% din totalul imunglobulinelor serice b. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? IgE: a. Alegeţi rãspunsurile corecte despre clasa IgD: a. genitourinare) este : a. sunt implicate în imunitatea antihelminticã d. participã la imunitatea din bolile de tip alergic b. e. IgM. secreţii traheobronşice. b. d. IgA1 b. odatã îmbãtrânite. IgD. sunt molecule sintetizate sub control genetic strict b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a 103. Olivia Ligia Burta dr. In secreţii existã predominant subclasa: a. IgE. Patricia Ramona Maruşca . c. Clasa de imunoglobuline ce existã predominant în secreţiile seromucoase (salivã. colostru. IgA2 b 104. existã în cantitãţi mari în ser b. sunt molecule cu caracter citofilic c. moleculele sunt înlocuite cu molecule nou-formate ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. probabil interferã cu dezvoltarea memoriei celulare a. b 107. procesele lor de catabolism şi anabolism interferã c. IgG. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Imunoglobulinele: a. funcţioneazã ca şi receptori celulari ai celulelor B c. c. b 105. IgA. d 106.

reprezintã adiţia de componente de CH e. existã 3 grupe la specia umanã ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. intestinul subţire c. c 108. reprezintã procesul de “ comutare ” a sintezei de molecule de imunoglobuline a 109. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? a. reprezintã înlocuirea moleculelor îmbãtrânite de imunoglobuline cu molecule nou-sintetizate b. reprezintã polimerizarea şi secreţia de molecule de imunoglobuline f. Care dintre afirmaţiile urmãtoare sunt false? Anabolismul imunoglobulinelor: a. b. rinichi d. b 111. ficatul b. Care sunt cele mai probabile locuri de catabolism al moleculelor de imunoglobuline? a. reprezintã asamblarea moleculelor de imunoglobuline d. moleculele îmbãtrânite de imunoglobuline sunt îlocuite de molecule nouformate. catabolismul imunoglobulinelor depinde de: tipul clasei. în mod constant b. sunt localizaţi pe suprafaţa celulelor b. c 110. locul catabolismului c. viteza de sintezã molecularã. participã la fagocitozã c. procesele catabolice şi anabolice menţin homeostazia rãspunsului imun de tip umoral a. splinã a. Patricia Ramona Maruşca . Ce este adevãrat despre receptorii IgG? a. reprezintã sintezã de lanţuri polipeptidice c. elibereazã mediatori d.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. amplificã prezentarea antigenicã e. b.

transferul pasiv de ser imun sau hiperimun b. Câte tipuri de receptori existã pentru moleculele de IgE : a. trei b 114. utilizarea în diagnosticul de laborator c. c 115. NK şi unele celule T . c. urinare etc d. Toţi R-IgG sunt caracterizaţi de prezenţa de domenii extra-celulare. d 116. PMN.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. e 112. Fcγ-R III 1–b 2–a 3–c 113. anticorpii monoclonali: în identificarea anumitor antigene sau încercarea de a distruge celulele maligne a. Patricia Ramona Maruşca a. identificarea diferitelor clase şi subclase de imunoglobuline serice. douã c. d. c. distribuţia lor este: 1. pe macrofage. Fcγ-R II 3. Aplicaţiile clinice ale anticorpilor sunt: a. Fcγ-R I 2. de legare a antigenelor b. limfocitelor ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. pe celule mononucleare şi neutrofile b. de activarea a sistemului Complement a. Care sunt funcţiile efectoare ale moleculelor de imunoglobuline? a. de legare de alte molecule de anticorpi c. pe celule mononucleare c. b. Markerii şi receptorii celulari aparţin structurilor membranare ale: a. unul b. b. Olivia Ligia Burta dr.

se pot identifica prin utilizarea anticorpilor monoclonali e. antigenelor d. macrofagelor a. Markerii celulari: a. NK. au caracteristici morfologice. funcţionale şi antigenice b. translaţia şi transmiterea mesajelor înspre structurile interne celulare c. sunt implicaţi în cooperarea intercelularã în cursul rãspunsului imun b. sunt elemente de recunoaştere b. macrofage a. K. au fost identificaţi “CD” (Cluster Differentiation) pe celulele T. este un proces ireversibil b. c. b. pot fi expresaţi de-a lungul întregii vieţi celulare c. terapie medicamentoasã a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. B. d. anticorpilor c. e 119. este independentã de metabolismul celular e. reprezintã o alternanţã între expresarea şi lipsa expresãrii markerilor celulari de suprafaţã. pot fi expresaţi doar în anumite perioade ale dezvoltãrii celulare d. dacã sunt inactivaţi. permit primirea. Care din afirmaţii sunt false? Modularea markerilor: a. b 118. în diferite momente c. Patricia Ramona Maruşca . inducerea influenţei se poate face prin: terapie cu antiser. Care din afirmaţii sunt false? Markerii celulari: a. d 117. limita dintre markeri şi receptori este foarte labilã a. permit diferenţierea diferitelor tipuri celulare d. Olivia Ligia Burta dr. va urma o intensificarea a rãspunsului imun c. poate fi sub influenţa factorilor fiziologici şi patologici d. d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. au întotdeauna şi funcţie de receptor a 120. Care din afirmaţii sunt corecte? Markerii antigenici: a.

celule Th b. sunt formate în celule. În ceea ce priveşte funcţia subpopulaţiilor celulelor T. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţia dintre: 1. e 122. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt reale? Receptorii celulelor B (CR-B): a. recunosc anticorpii legaţi de suprafaţa celularã c. limiteazã atât rãspunsul imun celular cât şi umoral . sunt substanţe care se leagã de receptori b. celule cu funcţii reglatoare 2. amândouã funcţiile c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. bacterii c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Liganzii: a. recunosc antigenele din soluţii b. activeazã celulele B. Celulele Ts 3. pot fi componente eritrocitare. indicaţi cu sãgeţi şi identificaţi relaţia dintre: 1. Patricia Ramona Maruşca a. Tc şi Ts b. celule Tc c. refectului de grefã c. sunt implicate în distrugerea celulelor infectate viral celulelor tumorale. Celule Th 2. celulele Tc 1–a 2–c 3–b 124. în cursul proceselor de dezvoltare şi maturare celularã a. componente bacteriene. nu pot fi recunoscuţi de cãtre receptorii membranari e.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 121. sunt identificaţi în clase f. d. c 2–b 123. b. celule Ts 1 – a. aceasta poate fi divizatã. Olivia Ligia Burta dr. celule cu funcţii efectoare a.

când celulele B vin în contact cu antigenele. unul dintre receptori recunoaşte moleculele MCH d. au un rol important în transportul transmembranar şi transcelular pentru anumite imunoglobuline ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Care din afirmaţii sunt reale? Receptorii limfocitelor Th: a. legarea dintre Ag şi receptori. existã 2 tipuri de receptori ce recunosc antigenele b. cu modificãri ale citoscheletului c. fiecare limfocit B are aproximativ 105 molecule de receptori pentru un singur tip de epitop c. capãtul –NH2 formeazã situsul combinativ c. b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 125. c 128. sunt cu structurã dimericã b. Puneţi în ordine logicã urmãtoarele evenimente: Dupã recunoaşterea de cãtre receptori a antigenului. sunt structuri membranare c. c 126. capãtul –COOH este transmembranar a 129. producerea şi activarea unor mesageri secundari intracelulari b–c–a 127. Care din afirmaţii sunt false? Celulele T şi B: a. fiecare subclasã este programatã sã sintetizeze toate tipurile de subclase de imunoglobuline b. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt reale? Limfocitele B: a. aparţin moleculelor de imunoglobuline b. unul dintre receptori recunoaşte epitopul c. unul dintre receptori recunoaşte paratopul a. expresarea noilor receptori membranari b. Olivia Ligia Burta dr. Care din afirmaţii sunt reale? Receptorii FcR: a. Patricia Ramona Maruşca . urmãtoarea etapã este : a. se va dezvolta o clonã de plasmocite b.

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. b. b 132. sunt prezente pe acele celule ce se pot lega în mod specific de eritrocitele “ îmbrãcate ” cu IgG c 133. c 130. b. Patricia Ramona Maruşca a. de oobicei sunt prezente pe membranele celulare. expresaţi pe toate celulele hematopoietic (mai puţin pe eritrocite) c. FcγRIII 1–c 2–b 3–a 131. sunt implicate în legarea mediatorilor b. permite legarea proteinelor sistemului. sunt clasificate în familii. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Complementul: a. are o structurã proteo-glucidicã b. sunt expuse pe anumite suprafeţe limfocitare c. FcγRII 3. c. numãrul lor creşte dupã activarea celularã a. Arãtaţi legãtura dintre: 1. recunosc substanţe extrase din plante b. în funcţie de structura lor c. activarea componentelor este individualã c. expresaţi mai ales pe macrofage şi PMN. într-un numãr redus d. FcγRI 2. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Receptorii pentru mitogeni: a. Olivia Ligia Burta dr. b. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt reale? Citokinele: a. la un complex antigen-anticorp a. expresaţi pe suprafaţa a aproape tuturor tipurilor de celule . d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.

este condiţionatã de prezenţa moleculelor self ale clasei CMH II b. în medierea stingerii rãspunsurilor imune a. Este reacţie de reject un rãspuns imun datoritã incompatibilitãţii dintre structurile antigenice ale donorului şi acceptorului ? a. Olivia Ligia Burta dr. liza celulelor ţintã (prin utilizarea anticorpilor specifici) c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? a. cea mai importantã limfokinã implicatã în rejetul celular este IL-2 c. Care din urmãtoarele funcţii aparţin moleculelor clasei CMH III? a. c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. în recunoaşterea antigenicã c. b. interferã cu rejetul de grefã şi în apãrarea împotriva anomaliilor celulelor self b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 134. c 138. nu este condiţionatã de prezenţa moleculelor self ale clasei CMH II a 137. Prezentarea antigenului (cu funcţie de imunogen) de cãtre APC (Celulele prezentatoare de antigen) limfocitelor Th: a. da b. Care din rolurile urmãtoare aparţin moleculelor CMH? a. limfokinele nu sunt implicate în rejetul celular b. b. Patricia Ramona Maruşca . TNF β (limfotoxina) activeazã macrofagele b. opsonizarea d. în citoliza celulelor modificate d. degradarea anafilatoxinelor a. activarea enzimelor litice b. nu a 135. c 136.

e. interferoni g. factori de stimulare a coloniilor b. factori de creştere d. pot fi molecule proteice b. g ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. boli asociate .MHC 1–b 2–a 3–c 140. interleukine c. pot fi molecule lipoproteice c. Boli asociate HLA-B şi HLA-D 3. c. c. artropatii. boli hepatice cu deficienţe imune . inflamaţiei.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 139. sunt sintetizate de celule limfoide şi non-limfoide d. sinteza lor este stimulatã în cursul rãspunsului imun a. f. Familia citokinelor este divizatã în: a. afecţiuni endocrine. molecule CMH e. Olivia Ligia Burta dr. sunt mediatori ai imunitãţii. neurologice. diferenţiereii şi proliferãrii liniilor celulare b. greutatea molecularã este micã c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt reale? Citokinele: a. Indicaţi asocierea dintre deficienţele moleculelor CMH şi urmãtoarele afecţiuni: 1. chemokine a. TNF f. neurologice asociate HLA-B a. boli dermatologice. b. existã peste 35 tipuri de citokine c 142. d 141. Patricia Ramona Maruşca b. c. autoimune 2. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Citokinele: a.

IL-1 f. patogeni intracelulari. IL-10 c. IL-6 e. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Interleukinele: a. fibroblaşti 4. Th2. IL-11 j. celule endoteliale. celule Th1 activate. induc creşterea şi diferenţierea liniei eritrocitare c.IL-12 h. IL-8 i. monocite. macrofagele şi monocitele 1. celulele Th2 activate. celulele T-CD4+ activate (predominant) şi celulele T-CD8+ 2. sunt citokine cu activitãţi de mediere şi ajustare a rãspunsurilor imune b. Olivia Ligia Burta dr. IL-16 d. macrofage. celule endoteliale. activitatea lor este mediate de receptorii interleukinici d. 14 ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. IL-5 b. stroma timicã 5. celule timice stromale 9. existã peste 20 tipuri de interleukine b. limfocitele T activate (predominant). celule limfoide şi non-limfoide a. sub influenţa moleculelor de IgM 3. IL-2 k. lymfocite T 6. Patricia Ramona Maruşca . IL-7 g. monocite. celule epiteliale. d 144. Care tip de interleukinã este secretat de aceste celule/grupe celulare? 1.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 143. PMN. celule B mature 7. macrofage. IL-4. celule T 8. limfocite T 10.

Care din urmãtoarele citokine au rol proinflamator? a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 1-e 2-j 3 –a 4-d 5-f 11-c 6-h 7-b 8-i 9-g 10-k 145. d. f 146. Patricia Ramona Maruşca IL-1 IL-2 IL-6 IL-8 IL-10 TNF . Care sunt cele mai importante citokine imunoreglatoare? a. c. papainã c. Olivia Ligia Burta dr. d. f. b. limfotoxine a. c. IL-1 b. Care sunt cele 2 proteine ce compun TNF? a. IL-2 ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. c 147. a. caşectinã b. e.

IL-4 d. b. sunt sintetizate local. au receptori specific celulari d. mesagerii intracelulari sunt importanţi în stimularea CSF b. posedã structuri diferite c. Olivia Ligia Burta dr. au un catabolism rapid a. sunt codaţi de gene distincte e. c 151. sunt structuri biologice. d. IL-5 e. IL-10 a. b. c. macrofage a 149. stimuleazã chemotaxia c. limfocites B c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Prostaglandinele cu activitate imunoreglatoare: a. stimuleazã adeziunea neutrofilelor a. regleazã activitatea hematopoieticã b. d 150. Cele mai importante citokine imunoreglatoare sunt sintetizate de cãtre: a. sunt stimulaţi de limfocitele B a. limfocites T b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Factorii de Stimulare a Coloniilor (CSF): a. sintetizate de toate tipurile de ţesuturi şi celule. e 148. c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Patricia Ramona Maruşca . b. Care sunt efectele biologice ale CSF? a. în cantitãţi foarte mici c. care au suferit deja un procers de stimulare la nivelul membranei citoplasmatice b.

b 155. poate fi indusã de o multitudine de antigene c. Olivia Ligia Burta dr. se manifestã la primul contact cu antigenul a. 4. Câte reacţii de hipersensibilitate sunt descrise de Gell şi Coombs ? a. Patricia Ramona Maruşca 2. b. Care sunt cele douã tipuri de reacţii imune: a…………………… b…………………… a. este un rãspuns imun adaptativ exagerat b. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Hipersensibilitatea: a. Identificaţi care sunt relaţiile dintre: 1. 6 . reprezentatã de 5 tipuri diferite de rãspunsuri c 153. pânã la câteva zile pânã a deveni manifeste b. 3.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 152. c. necesitã multe ore. b 154. un rãspuns imun adaptativ neadecvat c. imediat b. întârziat 156. sunt în mare parte iniţializate de cãtre limfocitele T ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. d. reacţiile imediate a. Care din urmãtoarea afirmaţie este falsã? Hipersensibilitatea: a. cauzeazã întotdeauna reacţii inflamatoare b.

la câteva zile dupã cintactul cu un anume antigen (recunoscut ca şi alergen) a 158.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. nu implicã rãspunsul imun umoral d. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Atopia: a. înseamnã “schimbarea reactivitãţii” b. reacţii întârziate 1 – d. “ şansa ” de apariţie a alergiei la copii este peste 50% d. istoricul de alergie la un singur pãrinte. de obicei apare la un individ cu istoric familial b. b. dupã mai multe ore. Olivia Ligia Burta dr. Ce este fals? Alergia: a. b. eczema ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. este prezentarea clinicã a hipersensibilitãţii de tip I c. Atopia include: a. sunt iniţiate de participarea anticorpilor . este un termen introdus de Gell şi Coombs c. când ambii pãrinţi prezintã istoric de alergii. c 160. Patricia Ramona Maruşca e. imediat dupã al doilea contact cu un anume antigen (recunoscut ca alergen) b. a fost descrisã de Coca & Cooke c 159. e 2 – a. nu reprezintã un factor de risc pentru copii a. necesitã câteva minute sau ore pentru a deveni manifeste 2. Tipul I de hipersensibilitate apare: a. astmul b. dupã contactul cu un anume antigen (recunoscut ca alergen) c. c 157.

d. IgM ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. depinde de prezentarea alergenului de cãtre celulele clasei II MCH c. b. febra de fân e. urticaria a. prezenţa unei infecţii cronice. c. e IgG. b. o reacţie sistemicã a 164. e 161.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. statusul nutriţional al individului a. este activatã de cãtre celulele B d. va fi urmat de producţie de: a. c. nivelul de expunere la alergen b. Patricia Ramona Maruşca . ca afecţiune de bazã c. d. b 163. Care dintre urmãtorii factori non-genetici sunt implicaţi în alergie? a. Contactul iniţial al unui alergen cu suprafaţa mucoasã. b. alergie alimentarã d. o reacţie localã b. afecţiune acutã viralã d. este activatã de cãtre celulele T b. este: a. depinde de prezentarea alergenului de cãtre celulele prezentatoare de antigen e. c. depinde de cooperarea sintre celulele B şi celulele Th2 c. Ce este adevãrat despre producţia de IgE: a. Olivia Ligia Burta dr. d. IgE. IgG şi IgM. Producţia de imunoglobuline clasa IgE. d 162.

fragmentului Fab a 168. vor sensibiliza întâi celulele mastocitare local c. câteva ore b ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. vor sensibiliza întâi celulele mastocitare local c. Care este prima acţiune indusã de imunoglobuline în hipersensibilitatea tip I? a. câteva ore b. Mastocitele pot rãmâne sensibilizate de cãtre moleculele de IgE: a. câteva zile c. se vor lega întâi de receptorii specifici atât de pe mastocite cât şi de pe bazofile b. moleculele de IgE produse vor intra în torentul circulator b–c–a 167. moleculele de IgE produse vor intra în torentul circulator b 166. Molecula de IgE se leagã de celula mastocitarã. Timpul de înjumãtãţire a moleculelor libere de IgE este de: a. câteva luni c. prin intermediul : a. fragmentului Fc b. moleculele de IgE produse. Olivia Ligia Burta dr.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 165. se vor lega întâi de receptorii specifici atât de pe mastocite cât şi de pe bazofile b. moleculele de IgE produse. Puneţi într-o ordine logicã: a. câteva zile b. moleculele de IgE produse. moleculele de IgE produse. sãptãmâni b 169. Patricia Ramona Maruşca .

Nivelul seric al IgE este crescut în: a. FcεRI b. carcinoame a. Mediatorii din cursul reacţiilor inflamatorii tipice pentru hipersensibilitatea tip I. nu participã la degranularea celulelor mastocitare în reacţia de hipersensibilitate tip I c. infecţii virale c. sunt eliberate prin activarea mastocitelor de cãtre moleculele de IgE b. IgE este protejatã de distrucţia proteazelor serice. afecţiuni alergice b. sunt eliberaţi de cãtre: a. Fc a 171. sunt reprezentate predominant de IL-2 şi IL-4 c. neutrofile c. Patricia Ramona Maruşca . mastocite b. c 172. sunt anafilatoxine d. sunt active în degranularea celulelor mastocitare în reacţia de hipersensibilitate tip I b. sunt convertaze ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. de cãtre : a. infecţii parazitare d. plachete a 173. Fab c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 170. sunt reprezentate predominant de IL-1 şi IL-4 b 174. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt corecte? Citokinele eliberate în cursul reacţiei de hipersensibilitate tip I: a. Ce este adevãrat despre C3a şi C5a : a.

d. f. c. se poate dezvolta. miastenia gravis g. pemfigus b. afecteazã şi alte cellule: PMN. e 175. infecţiilor parazitare b. intravascular d. transfuzii de sânge incompatibile c. boala hemoliticã a nou-nãscutului e. în cursul: a. b. Leziunile ce apar în decursul reacţiei de hipersensibilitate tip II sunt : a. e. ocluzie vascularã c. Puneţi în ordine logicã ce apar în reacţia Arthus: a. restricţionate la celulele specifice şi ţesuturile care prezintã structurile antigenice b. necrozã a. Patricia Ramona Maruşca . b. Tipul II de hipersensibilitate. c 176. c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea e. sindromul Goodpasture f. Olivia Ligia Burta dr. Tipul II de hipersensibilitate este mediat de: a. d. capabile sã afecteze întregul organism a 177. infiltrare neutrofilicã localã şi aglomerãri de plachete. g 178. d IgE IgG IgG şi IgM IgG şi IgE ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. anemie hemoliticã autoimunã d. depozitarea complexelor imune la nivelul pereţilor vaselor b. macrofage a. plachete. c. c.

f. cauzeazã afecţiuni ce pot fi clasificate în: a. prin celule T a. pot fi transferatã de la un animal la altul. Reacţia de hipersensibilitate tip III. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre : a. Olivia Ligia Burta dr. inhalarea de material antigenic . proces autoimun 3. lupus sistemic g. reprezintã : a. 6 grupe b. 3 grupe c 180. cardita stafilococicã c. sunt necesare mai mult de 24 de ore c. apar dupã 12 ore d. hepatita viralã h. f 182. prin administrare de ser f. malaria f. g 2-c. c. poate fi transferatã de la un animal la altul. Patricia Ramona Maruşca 1. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Hipersensibilitatea tip IV: ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. h 3-d 181. d.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 179. plãmânul de fermier e. b. o reacţie imunã întârziatã b. Tipul IV de hipersensibilitate. artritã reumatoidã d. pânã la apariţie. poliomiozita 1-a. e. 2 grupe c. infecţie persistentã 2. leprã b. implicã reacţiile imune mediat celular e.

d 184. Patricia Ramona Maruşca . în aceastã reacţie sunt PMN e. d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. este cauzatã de persistenţa complexelor imune care vor produce în continuare formarea unor granuloame epiteliale d. cãruia i se administreazã subcutan o culturã filtratã de tuberculinã. Hipersensibilitatea de tip tuberculinic: a. b. a fost descrisã de cãtre Robert Koch b. este cauzatã de persistenţa complexelor imune care vor produce în continuare formarea unor granuloame epiteliale cu persistenţa în interiorul macrofagelor a microorganismelor patogene a. în concordanţã cu reacţiile ce se dezvoltã în momentul aplicãrii antigenului – direct pe tegument (epicutanat) sau infecţie intradermalã b. nu dezvoltã febrã d. b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. Hipersensibilitatea de tip granulomatos: a. Olivia Ligia Burta dr. este cauzatã de persistenţa în interiorul macrofagelor a microorganismelor patogene c. e 185. este cel mai important tip clinic de hipersensibilitate tip IV b. existã 2 variante. Hipersensibilitatea de contact: a. în aceastã reacţie sunt implicate macrofagele “armate” a. a fost descrisã de cãtre Robert Koch a. existã 3 variante. reacţia tegumentarã este utilizatã pentru testarea sensibilitãţii unui organism dupã conctacte (expuneri) anterioare c. este în mod primordial o reacţie epidermalã c. implicã celulele Langerhans locale e. în funcţie de reacţiile ce se dezvoltã în momentul aplicãrii antigenului – direct pe tegument (epicutanat) sau infecţie intradermalã b 183. c. un pacient cu tuberculozã. apare dupã contcatul cu o haptenã b.

Patricia Ramona Maruşca . c. f tuberculoza şi lepra Sarcoidoza. sunt: a. g. b. d. Boli cauzate de protozoare Schistosomiazã micoze boala Crohn boli virale ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Afecţiunile reprezentative pentru tipul IV de hipersensibilitate. a. c. d. Olivia Ligia Burta dr. b. f. e.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 186. e.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful