ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL AL CHELTUIELILOR

Coordonator: Caloian Florin Student: Bratu Marius-Dan

Grupa 642, Seria A, An 3
1

CUPRINS

Etapele misunii de audit financiar-contabil privind cheltuielile:

Etapele misunii de audit financiar-contabil privind cheltuielile: ................................................................. 2 I. II. Prezentarea cadrului legislative normative privind misiunea de audit .................................................. 3 Prezentarea obiectivelor misiunii de audit ............................................................................................ 3

III. Sistemul de documente primare şi fluxul lor informaţional.................................................................. 6 IV. Monografie contabilă ............................................................................................................................ 7 V. Aplicarea procedeelor şi tehnicilor de audit financiar contabil........................................................... 11

VI. Riscul în auditul financiar contabil ..................................................................................................... 15 VII. Prezentarea probelor de audit .............................................................................................................. 16 VIII. Importanţa relativă a pragului de semnificaţie şi a riscului de erori ................................................... 20 IX. Exprimarea opiniei de audit ................................................................................................................ 22 X. Raportul de audit ................................................................................................................................. 23

2

Reguli de evaluare. fără omisiuni si nu există operaţiuni contabilizate de mai multe ori. Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal privind cheltuielile deductibile. Se certifică faptul că procedura de inventariere a fost facută potrivit legii. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit       II. Sunt verificate cu atenţie procedurile utilizate de întreprindere pentru recunoaşterea cheltuielilor implicate în desfăşurarea activităţii. text valabil pentru anul 2012. IAS 23 “Costul îndatorării”. Verificarea integrităţii înregistrărilor contabile Acest obiectiv are în vedere ca toate operaţiunile privind cheltuielile să fie înregistrate corect şi integral în contabilitate.3 “Venituri din salarii”. Sectiunea 8. 31/1990.publicat în Monitorul Oficial. Sectiune 6-Prevederi referitoare la elemente din contul de profit şi pierdere. aparţin şi sunt în numele firmei. 3. Legea societăţilor comerciale nr. prevăzut în OMFP 3055/2009. Cap. 2. II. Respectarea principiului independenţei exerciţiului Se vor identifica eventuale erori determinate de nerespecatrea principiului independenţei exerciţiului. nedeductibile şi cu deductibilitate limitata. Verificarea realităţii înregistrărilor Se va urmari ca toate elementele de cheltuieli înregistrate în contabilitate să fie justificabile şi verificabile şi corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau alte procedee. că toate operaţiunile reflectate în documente justificative corespunzătoare sunt evidenţiate în contabilitate.Funcţiunea conturilor de cheltuieli. 1. se verifică dacă toate operaţiunile efectuate. Partea I nr.2 “Calculul impozitului pe profit”. actualizat cu mijloace informative: Titlul II Cap. în care sunt angajate cheltuieli. de închirieri. Titlul III Cap. conform căruia cheltuielile şi veniturile vor avea un efect direct asupra bilanţului şi asupra rezultatului. Legea contabilităţii nr. Prezentarea cadrului legislative normative privind misiunea de audit Cadrul legislativ-normativ privind misiunea de auditare a cheltuielilor efectuate în cadrul unei societăţi cuprinde:  Legea 571/ 2003 coroborată cu HG44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare.I. 82/1991. cum ar fi contracte de prestări servicii. 766 din 10/11/2009: Cap VII. 3 . corespunzător perioadei în care au fost angajate. IAS 36 “Deprecierea activelor”. Ordin nr. De asemenea. 3055 din 29/10/2009 .

4 . reprezintă adesea informaţii foarte importante. Verificarea cheltuielilor angajate Cheltuielile rezultate din activitatea comercială sau cheltuieli de regie care nu au fost decontate până la sfârşitul exerciţiului financiar vor genera angajamente. Examinarea facturilor primite şi a plăţilor făcute după sfârşitul exerciţiului financiar ar trebui să indice dacă există plăţi efectuate sau care urmează a fi efectuate în exerciţiul următor. Verificarea corectei înregistrări a cumpărărilor aferente exerciţiului financiar auditat şi prezentarea lor corectă cu ajutorul conturilor anuale. să reflecte realitatea modelării tranzacţiilor. care trebuie să fie complete. acordarea avantajelor în natură). 7. se vor verifica contractele de muncă. Controlul conturilor de cheltuieli. Activitatea de audit trebuie să se concentreze pe verificarea cerinţei ca toate angajamentele – toate datoriile – să fie reflectate în contabilitate. Revizuirea alocării cheltuielilor de regie IAS 2 „Stocuri” stabileşte că un procent din cheltuielile de regie normale trebuie inclus în costuri.4. Din acest motiv auditorul va verfica asocierile între conturilor de cheltuieli şi va urmări ca acestea să fie unele justificate. însă aferente exerciţiului financiar auditat. cărţile de muncă. Prin acest obiectiv se doreşte verificarea contabilizării corespunzătoare şi a calculului corect a deducerilor fiscale privind activitatea salariaţilor (acordarea concediului medical. calculul corespunzător al salariului brut şi al celui net. Obiectivul vizează respectarea funcţiei de debitare a conturilor de cheltuieli prin cumpărări şi respectiv creditarea acestora prin contul de rezultat. 8. care trebuie să fie complete. Verificarea respectării funcţionalităţii conturilor Conturile de cheltuielile sunt conturi care funcţionează ca şi orice alt cont de activ şi se închide/creditează prin contul de rezultat. 5. Se va verifica dacă s-au inclus şi se analizează corect toate cheltuielile reale. Astfel. iar totalul cheltuielilor de regie ale perioadei subevaluate şi profitul supraevaluat. precise şi să nu fie subdimensionate. în special cele referitoare la impozitul pe salarii şi la asigurările şi protecţia socială. Cumpărarile şi cheltuielile aferente reprezintă informaţii extrem de importante. Sintetizarea tuturor cheltuielilor cu personalul Cheltuielile cu personalul. 6. precise şi să nu fie subdimensionate. concediului de odihnă. 9. Volumul activităţii trebuie luat în considerare – un volum scăzut poate însemna că au fost alocate contractelor cheltuieli de regie excesive şi că astfel producţia în curs este supraevaluată. înregistrarea cheltuielilor de protocol. Verificarea unui eşantion al înregistrărilor cheltuielilor cu personalul Auditorul trebuie să se convingă că nu există salariaţi fictivi. Cheltuielile de regie totale ale contractului sau cele de producţie trebuie alocate contractelor în curs de desfăşurare într-o manieră echilibrată.

5 .10. Verificarea tipurilor de împrumuturi contractate: împrumuturi generale vs împrumuturi speciale. Verificarea înregistrărilor contabile privind cheltuiala cu impozitul pe profit Prin acest obiectiv. 12. Verificarea contabilizării cheltuielilor cu amortizarea Amortizarea activelor imobilizate se calculează şi se înregistrează pe baza planului de amortizare sau a fişelor mijloacelor fixe. se va efectua inventarierea generală a patrimoniului şi se va observa dacă valoarea de inventar este egală cu valoarea rămasă de amortizat. Se va verifica corecitudinea calculului cheltuielilor cu amortizarea şi compararea politicii de amortizare din exerciţiul curent cu cea din anii anteriori. la bugetul asigurărilor pentru sănătate şi la alte bugete similar: . Verificarea corectitudinii contribuţiilor firmei la bugetul asigurărilor sociale.verificarea corectitudinii în calcularea penalităţilor. în caz contrar se va realiza o regularizare a cheltuielilor cu amortizarea. contabilizarea acestora.verificarea modului de efectuare a vărsămintelor. Se va verifica modul de stabilire a cheltuielilor capitalizabile. Verificarea metodei de amortizare contabilă şi a celei fiscale şi înregistrarea corectă a impozitelor amânate – potrivit Codului Fiscal art 24 "Deducerea amortizării".verificarea corectitudinii calculelor pentru aceste contribuţii. Verificarea contabilizării cheltuielilor în avans Acest obiectiv se referă la verificarea înregistrărilor ce vizează cheltuielile în avans (contul 471) şi transferarea la cheltuieli curente a cotei scadente a cheltuielilor înregistrate în avans. întreruperea capitalizării şi data încetării capitalizării. data începerii capitalizării. auditul îşi propune verificarea declaraţiilor trimestriale şi anuale şi de asemenea verificarea existenţei deducerilor directe asupra cheltuielii cu impozitul pe profit (sponsorizări). imobilizări corporale). 13. 11. . Verificarea contabilizării cheltuielilor cu dobânzile plătite în sensul capitalizării cheltuielilor cu dobânzile angajate pentru realizarea unei investiţii (imobilizări necorporale. La închiderea exerciţiului financiar. 14. .

Declaraţiile de impozit pe profit. împrumuturi. ) Ştat de salarii. modul cum sunt corectate erorile. Fişe de gestiune. se va avea în vedere verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă a documentelor.      Aceste documente servesc ca documente pentru confirmarea primirii. Bonurile fiscale. Chitanţe. Registrul jurnal. dacă formularele sunt utilizate conform numerelor de ordin şi seriilor. Declaraţiile privind salariile. verificarea documentelor cu regim special. 6 . Bonuri de comandă. dacă se întocmesc la timp şi conţin toate elementele. vânzarecumpărare. etc. şi anume:         toate înregistrările contabile să aibă documente legale. Sistemul de documente primare şi fluxul lor informaţional Printre documentele primare vizate a fi verificate pentru stabilirea fluxului informaţional privind celtuielile. se numără:           Facturi fiscale de achiziţii. Jurnalele pentru cumpărări. dacă documentele centralizatoare cuprind operaţiuni de aceeaşi natură şi din aceeaşi perioadă de gestiune dacă bonurile de consum sunt aprobate de persoane împuternicite.  Contracte încheiate cu terţii ( prestări servicii. Notele de intrare-recepţie. Balanţa de verificare. ca documente justificative privind încasarea sumelor de la client şi pentru determinarea volumului serviciilor prestate şi a materialelor consumate.III. închiriere. Jurnalele pentru vânzări. dacă documentele aparţin entităţii auditate. Registrul inventar. Pentru a asigura credibilitatea informaţiilor obţinute în urma analizei acestor documente. Bonurile de consum.

Sistemul informaţional al cheltuielilor IV.000 lei. iar jumătate după finalizarea lucrării.2012.11.10. în valoare de 2.plata în avans a serviciilor de reparaţii: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1. Pe data de 01.000 lei 7 .10.240 lei  01. la 5 zile de la primirea facturii.2012 se înregistrează o factură de reparaţii pentru sediul societăţii. Monografie contabilă 1.2012 – înregistrarea facturii de reparaţii: % = 401 “Furnizori” “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 611 2. Jumătate din sumă a fost platită în avans pe 27.2012 .  27.480 lei 2.11. TVA 24%.

000 lei  10.2012 – plata avansurilor acordate personalului: 425 “Avansuri acordate personalului” = 5311 “Casa în lei” 2.000 lei 8 .11.560 lei o Contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0.2012 – înregistrarea cheltuielilor salariale: 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal salarii datorate” 7.002 lei 425 “Avansuri acordate personalui” 2.240 lei 4312 “Contribuţii ale personalului la asigurări sociale” 788 lei 4314 “Contribuţii ale angajaţilor pentru CASS” 412 lei 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 38 lei 444 “Impozit pe salarii” 1.5% = 412 lei o Impozit salarii (16%) = 1. odată cu salariile şi diferenţele de salarii ce trebuiau plătite.25% =19 lei Reţinerile din salarii personalului au fost : o CAS salariaţi 10.1 “Contribuţia unităţii pentru pentru asigurări sociale de sănătate” indemnizaţii şi concedii” 64 lei 6452 “Contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj” = 4371. Pe 10.1 “Contribuţia unităţii pentru 19 lei garantarea creanţelor salariale”  10.11. 11.11. ţinând cont de avansurile acordate. Taxele suportate de societate au fost: o CAS suportat de societate 20.560 lei 6453 “Contribuţii ale angajatorului = 4313 “Contribuţii ale angajatorului 390 lei pentru asigurări sociale de sănătate” pentru asigurări sociale de sănătate” 6452 “Contribuţia unităţii la ajutorul = 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” de somaj” 6451 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale” 38 lei = 4311.2012.500 lei 6451 “Contribuţia unităţii la = 4311 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale” asigurări sociale” 1.5% = 38 lei o CASS suportată de societate 5.11.1 “Contribuţia unităţii pentru accidente de munca şi boli profesionale” 38 lei 6453 “Contribuţii ale angajatorului = 4313.5% = 38 lei o Contribuţia pentru garantarea creanţelor salariale 0.  01.11.85% = 64 lei o Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 0. 2012 – înregistrarea reţinerilor salariale: 421“Personal salarii datorate”=% 4. “TVA deductibilă” 4426 06.2012 se înregistrează salariile în sumă brută de 7.500 lei reprezentând remuneraţia salariaţilor angajaţi prin contract individual de munca.2% = 390 lei o Contribuţia pentru indemnizaţii şi concedii 0.240 lei 480 lei 2.8% = 1.5% = 788 lei o Contribuţia la fondul de şomaj 0.002 lei Datoriile către bugetul de stat se plătesc prin ordin de plată în data de 20.5% = 38 lei o CASS salariaţi 5.2012 – plata diferenţei de pe factură: 401“Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.

5 lei colaboratori”  30.838. la trei zile de la primirea facturii.  13/08/2012.000 lei  Se înregistrează cheltuiala cu chiria pentru perioada septembrie-octombrie 621 “Cheltuieli cu = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4.se primeşte factura de chirie în avans: % = 401 “Furnizori” 25.000 lei 621 “Cheltuieli cu colaboratori” 4.11.032.11. inclusiv TVA 24%.000 lei.285 lei 4311 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale” 1.000 lei.853.  17/11/2012 – înregistrarea facturii de mărfuri şi a reducerilor acordate: % = % 22.25 x 2 = 8. Pe 17/11/2012 societatea vinde mărfuri în valoare de 20.2012 – se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii noiembrie 612 “Cheltuieli cu chirii” = 471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032.2 lei “Casa în lei” 5311 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 18.064.2012 – plata salariilor şi a datoriilor către stat: % = 5121”Conturi la bănci în lei” 4.1“Contribuţia unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale” 38 lei 4312 “Contribuţii ale angajaţilor la asigurări sociale” 788 lei 4313 “Contribuţii ale angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate” 390 lei 4313.129.430 lei 9 .12. 20.032.  15/11/2012 – primirea facturii de la Vodafone SA % = 4011 “Furnizori” 906 lei 605 “Cheltuieli cu energia şi apa” 730.71 lei  13/08/2012 – se plăteşte factura de chirie 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 25.25 lei 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 16.25 lei  31. pentru care acordă un rabat de 5% şi un scont pentru încasarea imdiată de 3%.2012.032. Plata facturii se efectuează prin ordin de plată. TVA 24%.002 lei 421 “Personal salarii datorate” = 5311 “Casa în lei” 3. Factura se plăteşte printr-un ordin de plată. inclusiv TVA. în valoare de 25.se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii decembrie 612 “Cheltuieli cu chirii” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 4.64 lei 4427 “TVA Colectată” 175.36 lei  18/11/2012 – plata furnizorului prin ordin de plată 4011 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 906 lei 4.1 “Contribuţia unităţii pentru garantarea creanţelor salariale” 19 lei 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 38 lei 444 “Impozit pe salarii” 1.1“Contribuţia unităţii pentru concedii şi indemnizaţii” 64 lei 4314 “Contribuţii ale angajaţilor pentru CASS” 412 lei 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 38 lei 4371. Pe data de 13/08/2012 se primeşte factura de chirie pentru sediul social în avans pentru o perioadă de 5 luni.560 lei 4311.04 lei 4426 “TVA Deductibilă” 4. Pe data de 15/11/2012 se înregistrează factura de telecomunicaţii furnizată de Vodafone SA în sumă de 906 lei.25 lei 5.260 lei 3.

6581“Despăgubiri.000 × 20 % = 240.2 lei 6. rata dobânzii 20 %.000 lei. Pe data de 20/11/2008 în urma unui control financiar se primeşte o amendă în valoare de 15.2012 cheltuielile privind dobânzile pentru exerciţiul 2012: 1. Pe data de 31.12.2009 s-a achiziţionat clădirea în care societatea îşi desfăşoară în prezent activitatea la o valoarea de 168.000 × 20% = 240.116 lei 75.000 lei pe termen lung” 7. Pe 25/11/201 societate achiziţionează o linie tehnologică pentru producţie.000 lei.000 lei 162 “Credite bancare pe termen lung” 600.12.plata primei rate din împrumut: % = 5121 “Conturi la bănci în lei” 840.000 lei 8.216 lei 9.12.000 lei. mutarea şi restaurarea amplasamentului în valoare de 30.000 lei. 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4111 „Clienţi” 60.000 lei.000 lei. cheltuieli cu transportul 2.  31. Cheltuielile legate de achiziţie sunt: costul de achiziţie al utilajului 50. ca urmare a reducerilor de valoare de pe piaţa imobiliară. Întreprinderea contractează la 01.06. iar la 31.200.000 lei  31.11. cheltuieli cu dobânzi la linia de credit 16.000 lei. cheltuieli cu proiectul de amplasare 5. în două rate anuale de 600.000 lei.000 lei.423.  31/12/2010: cheltuielile de plată privind dobânzile pentru exerciţiul 2010: 1. iar creanţa faţă de el.500 lei. durata de rambursare 2 ani.000 lei pe termen lung”  01/06/2012 . cheltuieli cu montarea liniei 1.000 lei: 666 “Cheltuieli privind dobânzile”=1682“Dobânzi aferente creditelor bancare 240.000 lei.2012. valoarea justă fiind de 120.2010 clădirea a fost reevaluată. Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei va efectua cheltuieli cu demontarea.4427 “TVA Colectată” 4. fiind definitiv pierdută.900 lei 18. În data de 31. în valoare de 60. amenzi şi penalităţi” =448“Alte datorii faţă de bugetul statului” 15.12.000 lei. înregistrând o apreciere de 5. aceasta înregistrează o pierdere de valoare în urma reevaluării. Metoda de amortizare este cea liniară.400 lei.200. 666 “Cheltuieli privind dobânzile”=1682“Dobânzi aferente creditelor bancare 240.2009: achiziţia clădirii 10 . % = 404 “Furnizori” 2131 “Echipamente tehnologice” 4426 “TVA Deductibilă” 94.2012 se primeşte hotărârea de judecată prin care se anunţa că unul dintre clienţi este în faliment.000 lei nu poate fi recuperată.000 lei 10.200. iar durata de utilitate este de 20 de ani.000 lei 448 “Alte dat faţă de bugetul statului ” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 15.000 lei pentru nerespectarea şi neîntocmirea la timp a unor documente fiscale şi se plăteşte pe baza unui ordin de plată.2010 un credit bancar pe termen lung în sumă de 1. taxe vamale 1.000 lei 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 240. La 31.12.

2010: înregistrarea plusului din reevaluare: 212 “Construcţii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 5.663 lei amortizarea imobilizarilor” 31.12.2010: anularea amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor”= 212“Construcţii” 8.12.2012: anularea amortizării cumulate 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212 “Construcţii” 8.12.000 lei 4426 “TVA Deductibilă” 40.320 lei 212 “Construcţii” 168. cât şi poziţia acesteia pe piaţa pe care activează ca agent economic. utilizând scrisoarea de angajament.400 lei 31.2010: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.400 lei amortizarea imobilizarilor” 31. auditorul informează firma auditată asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit.663 lei 31. În cadrul acestui procedeu.937 lei V.2012: înregistrarea deprecierii: % = 212 “Construcţii” 30. Auditorul va fi atent asupra proiectelor entităţii care ar avea un efect semnificativ asupra solvabilităţii generale şi la termen a firmei.000 lei 31. după modelul următor: Scrisoare de angajament Către Consiliul de Administraţie sau reprezentanţilor adecvaţi ai conducerii la vârf: 11 .000 lei 6813 “Cheltuieli din exploatare privind deprecierea imobilizărilor” 25.12.937 lei 105 “Rezerve din reevaluare” 5.2012: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8. Aplicarea procedeelor şi tehnicilor de audit financiar contabil P1.12.      % = 404 “Furnzori” 208. Studiul general prealabil – Scrisoarea de angajament Auditorul analizează pe ansamblu situaţia economică a societăţii.12.320 lei 31.

plus cheltuieli ce vor fi decontate pe măsură ce vor fi efectuate. 12 .. estimăm că vă putem oferi o scrisoare separată privind orice carenţă semnificativă a sistemului contabil şi de control intern care ne atrage atenţia.L. pe bază de teste.. există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite. se calculează pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament. Pro Audit S. Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi exemplarul ataşat acestei scrisori pentru a ne arăta că scrisoarea este conformă cu înţelegerea dumneavoastră privind acordurile pentru angajarea noastră în auditul situaţiilor financiare. Onorariul nostru. Aceasta include menţinerea înregistrărilor contabile adecvate şi controlul intern.2012.. Numele şi funcţia Data P2..C. Un audit include examinarea. un audit include evaluarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor semnificative efectuate de către conducere. documentaţii şi alte informaţii care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Datorită caracteristicii de test şi a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil şi de control intern. incluzând prezentarea adecvată a acestora.. Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor financiare. selectarea şi aplicarea politicilor contabile şi supravegherea siguranţei activelor societăţii. Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori. precum şi al contului de profit şi pierdere şi situaţiei fluxurilor de numerar pentru exerciţiul financiar care se încheie la această dată.Dumneavoastră aţi cerut ca noi să efectuăm auditul bilanţului societăţii SERVPROD S.12. la data 31. S. Ratele orare cerute de personal variază în funcţie de gradul de responsabilitate implicat şi de experienţa şi aptitudinile necesare... Pe lângă raportul nostru asupra situaţiilor financiare.. Suntem încântaţi să vă confirmăm acceptarea acestui angajament prin conţinutul acestei scrisori. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisă privind declaraţiile făcute nouă în legătură cu auditul.. schimbată sau înlocuită. cu scopul de a obţine un grad satisfăcător de certificare că situaţiile financiare nu conţin denaturări semnificative. care va fi plătit pe măsură ce ne desfăşurăm activitatea. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastră asupra situaţiilor financiare. Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră şi credem că aceasta ne va pune la dispoziţie orice înregistrări. a dovezilor privind valorile şi prezentările de informaţii din situaţiile financiare. Noi ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu Standardele Internaţionale d e Audit (sau cu referire la practici sau standarde naţionale relevante).. cu excepţia cazurilor când va fi încheiată... Acele standarde cer ca noi să planificăm şi să efectuăm auditul. precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare..A. este a conducerii societăţii. De asemenea. S-a luat la cunoştinţă în numele societăţii SERVPROD SA de către (semnătura) . Controlul documentar contabil  controlul cronologic – presupune verificarea facturilor de vânzare şi a celor de cumpărări în ordinea calendaristică a emiterii lor.R.

cantitativă şi valorică. Fiind un volum mare de facturi. exceptând cele 152 de facturi aparţinând topului eşantionului. Auditorul verifică dacă toate recepţiile au condus la contabilizarea facturilor respective.  Se realizează ordonarea descrescătoare a facturilor. P3. auditorul poate opta pentru verificarea întregului volum de documente existente în cadrul firmei sau să selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care să genereze un rezultat final corect în ceea ce priveşte evaluarea situaţiei firmei auditate. În cazul de faţă.000 facturi / 12 luni = 833 facturi/lună).  Se determină marimea eşantionului statistic utilizând un procent semnificativ. se alege aplicarea unui procent de 24%. în medie. controlul încrucişat – constă în confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumpărător cu exemplarul 2 aflat la vânzător şi verificarea acestora. exemplu: observarea directă de către auditor a inventarierii stocurilor de către personalul entităţii auditate. verificarea se va face prin aplicarea controlului prin sondaj. controlul reciproc . după valoare. analiza contabilă – se referă la verificarea respectării corespondenţei conturilor utilizate în cadrul înregistrărilor contabile. controlul sistematic . în medie. un volum de 10.  Selectarea facturilor aleatoare alese din rândul celor ce nu au fost luate în considerare în topul eşantionului se va face după aprecierea auditorului. În cazul de faţă. Aceasta înseamnă înregistrarea. 13   . Întreprinderea auditată în cazul de faţă înregistrează. folosind sondajul nestatistic bazat pe experienţa sa profesională. a unui număr de 833 de facturi lunar.  Pe baza eşantionului statistic. se determină topul acestuia prin aplicarea procentului de 76% din valoarea eşantionului.prin intermediul acestui procedeu este verificată corespondenţa dintre informaţiile aferente Registrului Jurnal şi cele apărute în fişele sintetice ale conturilor. În cazul de faţă se va alege aleator dintr-un număr de 200 – 152 = 48 de facturi.vizează verificarea informaţiilor înscrise pe facturi cu cele prevăzute în notele de intrare recepţie. determinat anterior (10. Eşantionul statistic va avea valoarea de 833 x 24% = 200 facturi. Controlul faptic Controlul faptic realizat prin: inventariere . calculul matematic – constă în verificarea acurateţii şi corectitudinii înregistrărilor contabile şi a elementelor valorice care apar în documentele financiar-contabile. observare directă – constă în urmărirea unui proces sau a unei proceduri care este efectuată de alţii. în funcţie de natura elementelor avute în vedere în procesul de auditare. topul eşantionului statistic înregistrează valoarea de 76% x 200 = 152 facturi.000 facturi în decursul unui exerciţiu financiar. Controlul total şi prin sondaj Având în vedere numărul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate. P4.      controlul invers cronologic .urmărind verificarea facturilor de achiziţie în ordinea inversă a emiterii lor. Tehnica aplicării controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape:  Se determină volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit. În cazul de faţă. numărul de facturi este de 833. Echipa de audit poate realiza un sondaj asupra valorilor.

 analiza de laborator . numar. EXTRAS DE CONT In conformitate cu art.800 lei Documentul (felul. SERVPROD S.2012 Fact nr.000 19.A Sediul Social Aleea Prevederii. prin confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori şi cele de clienţi. sector 3. 8 din Legea Contabilitatii nr.C DANIEL IMPORT-EXPORT S. data) Explicatii Suma (ron) Fact nr. S. NORC J40/5546/1995 TELEFON 021-326-43-50 NR. 11A. nr. 1113/02.800 11.09.A .SUCURSALA PIATA UNIRII 21 . Sector 3.11. 82/1991 privind inventarierea generala a patrimoniului. 980/22. Nr.ce apare în cazul necesităţii apelării la specialişti pentru efectuarea analizei. 1300/24. localitate) B-dul Dimitrie Cantemir. respectiv conturile de datorii şi cele de creanţe. . va facem cunoscut ca la data de 31/12/2012 figurati in evidentele noastre contabile cu un sold debitor de 55. Confirmările externe Constă în răspunsul la o investigaţie pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările contabile. nr 3. de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului J40/8842/2006 Sediul(strada. Nr.12. Bucuresti CUI RO80909119 .2012 Fact nr. CATRE SC. Cod de identificare fiscala RO54621318 .2012 Servicii intermediere Servicii intermediere Servicii intermediere 25. Bucuresti Telefon 021-323-48-84 Cont RO53RBRD0000ON531620 Banca BRD. P5.000 14 .

Conducatorul unitatii. c) urmeaza sa efectuam plata intr-un termen de 10zile . adică riscul apariţiei unor erori semnificative în soldul unui cont sau într-o clasă de tranzacţii şi neprevenirea sau nedetectarea la timp a acestora de către sistemele contabile şi de control intern. Obiectiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse in nota explicativa anexata. de control şi de nedetectare. Întreprinderea auditată în cazul de faţă prezintă un risc de control de 17 %. fie individual. VI. implementării şi menţinerii controlului intern. fiind independent de auditul sistemului financiar. fie cumulată cu alte denaturări. riscul inerent în evaluarea întreprinderii înregistrează o valoare de 20 %.Va rugam sa analizati soldul cu inregistrarile pe care le detineti si sa completati formularul de mai jos.. adică posibilitatea ca unele elemente să cunoască o denaturare ce poate fi semnificativă. Riscul în auditul financiar contabil Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie de audit neadecvată.A Confirmam prezentul extras de cont penreu suma de 55. care poate fi semnificativă.A are ca principal furnizor firma DANIEL IMPORT-EXPORT S.. având în vedere ca s-a efectuat auditarea utilizând controlul prin sondaj prin intermediul unui procent de 24% din volumul documentelor. Prezentul extras de cont tine loc de conciliere conform procedurii arbitrale. În cazul de faţă. Riscul inerent există în permanenţă.din……….01.800 lei . Riscul de control se manifestă ca o funcţie a eficacităţii proiectării. adică riscul ca procedurile de fond ale auditorilor să nu detecteze o eroare semnificativă care există în soldul unui cont sau într-o clasă de tranzacţii.  Riscul inerent (RI). financiar-contabil Unitatea debitoare SC SERVPROD SA Conducatorul compartimentului Nr de inregistrare 1 din 12. pentru achitarea caruia (se va completa dupa caz): a) am depus la banca ordinul de plata nr………. nivelul riscului va fi mai ridicat decât în cazul efectuării auditării utilizând controlul total sau al auditării folosind un procent mai mare în stabilirea eşantionului statistic. b) am depus la Oficiul Postal nr………mandatul postal nr………. atunci cand situaţiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ. iar in cazul in care constatati ca sunt prezente diferente. În cazul de fatţă. presupunând că nu au existat controale aferente.  Riscul de control (RC). Riscul de audit poate fi împărţit pe trei componente: riscul inerent.A . De exemplu susceptibilitatea unui sold de cont sau a unei clase de tranzacţii de a conţine erori semnificative.2012 Catre DANIEL IMPORT-EXPORT S. Riscul de nedetectare este strâns legat de natura.A pentru a se verifica soldurile externe cu contabilitatea societăţii auditate. sa anexati nota explicativa cuprinzand obiectiile dumneavoastra.  Riscul de nedetectare (RN). fie în cazul în care este izolată.din…………. momentul şi întinderea procedurilor pe care auditorul le stabileşte pentru a 15 . fie cumulat cu alte denaturări. Astfel se cere o fişă a clientului DANIEL IMPORT-EXPORT S. Societatea SERVPROD S.

s-a utlilzat un cont de cheltuieli greşit. acceptabil.1 s-a folosit contul “Furnizori” pentru înregistrarea avansului plătit pentru factura de reparaţii. în valoare de 906 lei. Contul corect pe care trebuie înregistrată factura de telecomunicaţii este 626 “Cheltuieli cu servicii poştale şi telecomunicaţii” b) Articolul contabil corectat:  15/11/2012 – primirea facturii de la Vodafone SA % = 4011 “Furnizori” 906 lei 730.reduce riscul de audit la un nivel scăzut. TVA inclus. A fost utilizat contul 605 “Cheltuieli cu energia şi apa”. astfel.2012 . RI RC RN RA 20% 27% 25% 1. Contul ce ar fi trebuit folosit pentru înregistrarea plăţii avansului este contul 4092 “Furnizori debitori de servicii” deoarece încă nu s-a primit factura. În urma analizei acestor trei tipuri de riscuri se va efectua calculul unui risc total de audit. pe baza valorilor înregistrate de aceşti indicatori. astfel: Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare. b) Articolul contabil corectat:  27.240 lei Proba 2: a) Pentru înregistrarea facturii de telecomunicaţii furnizată de Vodafone SA în data de 15/11/2012. în situaţia în care încă nu s-a primit factura de la furnizor. riscul de nedetectare înregistrează o valoare de 25%.35% VII.64 lei 626 “Cheltuieli cu servicii poştale şi telecomuncaţii” 16 . iar contul de tva trebuia sa fie “TVA Deductibilă”. Prezentarea probelor de audit Proba 1: a) La înregistrarea nr. iar lucrările de reparaţii nu au început la data efectuării plăţii. nu “TVA Colectată”. reprezentând.plata în avans a serviciilor de reparaţii: 4092 “Furnizori debitori de servicii” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1. impropriu pentru natura cheltuielii respective. În ceea ce priveşte întreprinderea auditată în cazul de faţă.10. o funcţie a eficacităţii unei proceduri de audit şi a aplicării de către auditor a respectivei proceduri.

000 lei.12.04 lei 4426 “TVA Deductibilă” 4.000 lei.032. Societatea a înregistrat reducerile acordate de furnizor conform IAS.032.01. În urma recalculării dobânzii aceasta se împarte astfel pe perioade: o 01.200.838.25 lei Proba 4: a) Pe 17/11/2012 societatea vinde mărfuri în valoare de 20.2 lei sconturile acordate” Proba 5: a) La punctul 6 întreprinderea contractează la 01.2010: 1.000 X 20% X 6/12 = 120.000 lei.000 lei  Se înregistrează cheltuiala cu chiria pentru perioada septembrie-octombrie 612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.032. nerespectîndu-se principiul independentei exerciţiilor .25 lei 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 16.000 X 20% X 6/12 = 120. b) Articolul contabil corectat este:  17/11/2012 – înregistrarea facturii de mărfuri şi a reducerilor primite 23.71 lei  13/08/2012 – se plăteşte factura de chirie 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 25. durata de rambursare 2 ani.se recunoaste cheltuiala cu chiria aferentă lunii decembrie 612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4.2 lei % = % 23.000 lei 612 “Cheltuieli cu chirii” 4. în valoare de 25. în România sconturile acordate clienţilor se înregistrează pe un cont separate de cheltuieli.200. pentru care acordă un rabat de 5% şi un scont pentru încasarea imdiată de 3%.25x2 = 8.000 lei 570.5 lei  30.2012-30. rata dobânzii 20 %.064.2010 un credit bancar pe termen lung în sumă de 1.2012: 1.2010-31.853.2012 – se recunoaşte cheltuiala cu chiria aferentă lunii noiembrie 612“Cheltuieli cu chirii”=471“Cheltuieli înregistrate în avans” 4. inclusiv TVA 24%.2010.06.2 lei 22.12. În această situaţie conform OMFP 3055/2009.36 lei Proba 3: a) Pe data de 13/08/2012 se primeşte factura de chirie pentru sediul social în avans pentru o perioadă de 5 luni. corect fiind înregistrarea dobânzii doar pentru perioada 01.423.129.se primeşte factura de chirie în avans % = 401 “Furnizori” 25.06.2 lei 5311 “Casa în lei” 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 19. în două rate anuale de 600. Aceaşi situaţie poate fi constatată şi în anul 2012.0 lei 667 “Cheltuieli privind 4427 “TVA Colectată” 4. şi anume 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”.000 lei o 01. Pentru înregistrarea acestei facturi s-a utilizat în mod necorespunzător pentru recunoaşterea cheltuielilor contul 621 “Cheltuieli cu colaboratori”.2012.06.25 lei  31.12.000 lei. Contul corect pe care se înregistrează cheltuiala cu chiria este 612 “Cheltuieli cu chirii”.200.4426 “TVA Deductibilă” 175.11.423. Din înregistrările analizate se constată că dobânda aferentă împrumutului a fost înregistrată eronat. b) Articole contabile corectat este:  13/08/2012. Astfel la sfârşitul primului an a fost înregistrată dobânda pentru un an întreg.032.423.000 lei 17 .06.2010-31. TVA 24%.

900 lei 4426 “TVA Deductibilă” 18.000 X 20% X 6/12 = 60.000 X 20% X 6/12 = 60.2012 – înregistrarea pierderii de creanţă 654 „Perderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4118 „Clienţi incerţi” 60. nu 480.000 lei: 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 60.000 lei 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 120.11.000 lei o 01.2012 societatea a înregistrat pierderea unei creanţe client prin diminuare directă a contului 4111 “Clienţi”.000 lei 1682 “Dobânzi aferente creditelor 240. Clientul respectiv ar fi trebuit transferat în momentul constatării probabilitătii de neîncasare la clienţi incerţi şi recunoscută o depreciere.200. b) Articole contabile corectate:  31.900 lei.o 01.11. cel corect fiind de 105. iar ulterior deprecierea ar fi trebuit anulată şi recunoscută pierderea.000 lei.000 lei bancare pe termen lung” 30/06/2012 .000 lei bancare pe termen lung” 01/06/2012 – înregistrarea dobânzii datorate pentru perioada 01/01/2012-30/06/2012 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor 120.06.2012: 600.07.116 lei 2131 “Echpamente tehnologice” 105.000 x 20% x 6/12 = 120.2012: 600.  31/12/2010: cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul 2010: 1. pe 25/11/2012 societate a omis capitalizarea cheltuielilor cu demontarea echipamentului în costul de achiziţie al liniei tehnologice. Dobânda totală datorată de societatea auditată fiind de 360. b) Articole contabile corectate:  25. în acelaşi timp cu diminuarea contului “Clienţi incerţi”.11.000 lei 162 “Credite bancare pe termen lung” 600.000 lei Din calculele anterioare rezultă ca întreaga sumă recunoscută ca şi dobândă a fost calculată greşit.2012 cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul 2012: 600.2012 – achizitia liniei thenologice: % = 404 “Frunizori de imobilizări” 124. Astfel costul de achiziţie recunoscut a fost de doar 75.01.000 × 20 % x 6/12 = 60.12.2012-31.000 lei bancare pe termen lung” 31.000 lei.2012-30.plata primei rate din împrumut: % = 5121 “Conturi la bănci în lei” 840. Înregistrarea pierderilor de creanţe se realizează diminuând contul 4118 “Clienţi incertţi”.000 lei bancare pe termen lung”    Proba 6: a) În momentul achiziţiei liniei tehnologice pentru producţie.900 lei.216 lei Proba 7: a) Pe 31.000 lei Proba 8: 18 .12.

000 lei.000 lei 4426 “TVA Deductibilă” 40.2009: achiziţia clădirii % = 404 “Furnizor de imobilizări” 208.2012: înregistrarea deprecierii: % = 212 “Construcţii” 35.937 lei ajustările pentru deprecierea imobilizărilor” Proba 9: a) În urma aplicării controlului prin sondaj.12. şi nu 25.2012: anularea amortizării cumulate 2812 “Amortizarea construcţiilor” = 212 “Construcţii” 8.937 lei 105 “Rezerve din reevaluare” 5.12.000 lei  31. iar catităţile respective nu au fost descărcate din gestiune.000 lei 4427 “TVA Colectată” 19.12. în cele aproximativ 200 de facturi analizate s-a constatat ca facturile 103 şi 199.2009.320 lei  31.2012: înregistrarea facturilor de vânzare 4111 “Clienţi” = % 99.12.2010: înregistrarea amortizării 6811“Cheltuieli din exploatare = 2812“Amortizarea construcţiilor” 8. b) Articole contabile corectate:  31.12.12.663 lei  31.937 lei.12.12. Suma corectă privind deprecierea este de 35.400 lei privind amortizarea”  31.320 lei 212 “Construcţii” 168.937 lei. Cheltuiala calculată şi 19 .a) În momentul reevaluarii clădirii achiziţionate pe 31.2010: anularea amortizării 2812 “Amortizarea construcţiilor”= 212“Construcţii” 8.400 lei  31.200 lei  31. Este vorba de omisiunea descărcarii din gestiune a unor mărfuri în valoare de 55. iar cea înregistrată pe cheltuieli ar fi trebuit sa fie 30. cheltuiala privind deprecierea activelor imobilizate a fost calculată eronat.2012: înregistrarea amortizării 6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcţiilor” 8.000 lei 6813 “Cheltuieli de exploatare privind 30. b) Articole contabile corectate:  31.663 lei amortizarea imobilizarilor”  31.2010: înregistrarea plusului din reevaluare: 212 “Construcţii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 5.000 lei Proba 10: a) Ca urmare a erorilor identificate anterior concluzionăm că şi impozitul pe profit a fost calculat greşit.200 lei 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 80.12. deşi există fizic în dosarul perioadei respective. nefiind luate în calcul toate cheluielile cu sumele corecte.937 lei. deci nu au fost recunoscute veniturile facturate.2012: descărcarea din gestiune a mărfurilor 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 55.12. ele nu au fost înregistrate în program.000 lei şi de înregistrarea unui venit de 80.

38% 1.09% 0.35% 87. ceea ce înseamnă că este o probă nesemnificativă. precum cifra de afaceri. b) Articole contabile corectate:  31.12% 0.00% 6.40% 1. La baza stabilirii nivelului semnificaţiei acceptabil.50% 5.2012: corectarea impozitului pe profit 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit/venit” (3.33% 66. Valoare (lei) 1240 Ponderea în CA 0.23% Ponderea în PB 1. Astfel.00% 0.01% 4.000 lei va trebui corectată cu 3.27% 5. dacă valoarea raportului depăşeşte pragul de 5% aceasta este considerată semnificativă.67% 5.240 lei.12.înregistrată pentru impozitul pe profit în valoare de 10.00% 0. Importanţa relativă a pragului de semnificaţie şi a riscului de erori Pragul de semnificaţie depinde de dimensiunea elementelor apreciate în circumstanţele omiterii sau prezentărilor eronate.000 lei Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Proba 8 Proba 9 Proba 10 Valoare (lei) 1240 906 4032.56% 61.33% Analiza probelor de audit: Proba 1: Valoarea erorii detectate este de 1.25 18430 480000 30000 60000 5000 55000 3000 Ponderea în CA 0.84% 48.16% 0.48% 533.48% 20.91% 0.30% Ponderea în AT 0.000 lei  Totalul activelor: 550.000 lei) VIII. Valorile indicatorilor calitativi la nivelul socităţii auditate sunt:  Cifra de afaceri: 1.50% 0.23% 0. În urma raportării valorii probelor cuantificabile la valoarea indicatorilor de calitate se poate determina dacă proba respectivă este sau nu semnificativă.33% 33. în urma efectuării corecţiilor corespunzătoare. au stat indicatorii de calitate din situaţiile financiare ale societăţii.12% Ponderea în AT 0.73% 3.000. ponderea în oricare din valoarea celor trei indicatori valorici este inferioară pragului de semnificaţie acceptabil de 5%.000 lei.000 lei  Rezultatul exerciţiului: 90.38% 20 Proba 1 .55% Ponderea în PB 1. în cazul erorilor detectate pentru întreprinderea auditată.11% 3.91% 10.00% 3. total active şi rezultatul brut al exerciţ iului.45% 10.

ponderea în profitul brut este de 18. Valoare (lei) 4032.27% Ponderea în PB 533. deci proba nu este semnifiativă.25 lei generează o pondere în valoarea cifrei de afacei de 4.Proba 2: Eroarea detectată este de 906 lei.48%.45% Ponderea în PB 33.000=0.000= 4.73% Ponderea în PB 4. Ponderea in CA 0. În cazul acestei probe ponderea în valoarea celor trei indicatori valorici este inferioară pragului de 5%.000 lei.16% Ponderea in PB 1.032. Proba 4 Valoare (lei) 18430 Ponderea în CA 1.73%.84% Ponderea în AT 3.01% Proba 2 Valoare (lei) 906 Proba 3: Valoarea cheltuielilor înregistrate eronat este de 4.00% Ponderea în AT 87.33% Proba 5 Proba 6: Eroarea înregistrează o valoare de 30.25/90.4%.33% Proba 6 21 .25/550.00% Ponderea în AT 5.430 lei. Valoarea depăşeşte pragul de 5%.25/1.000. şi va avea o importanţă ridicată în exprimarea opiniei de audit. ceea ce înseamnă că această probă va fi încadrată ca fiind semnificativă.032.000/1. Ponderea acestei probe în total cifra de afaceri are o valoare mai mica decât pragul de semnificaţie acceptabil. în valoarea activelor total de 4.000 lei.45%.000 lei = 5.430/90. ceea ce înseamnă că această probă va fi încadrată ca fiind semnificativă. Valoare (lei) 480000 Ponderea în CA 48. ceea ce înseamnă că proba este nesemnificativă. ponderea în total active fiind de 30.032.000 lei = 20. generând o pondere de 480.25 Ponderea în CA 0.000/550. iar în valoarea profitului brut 4. Valoarea depăşeşte pragul de 5%.40% Ponderea în AT 0. valoarea ce depăşeşte pragului acceptabil de 5%.48%. Valoare (lei) 30000 Ponderea în CA 3.09% Ponderea in AT 0. şi va avea o importanţă ridicată în exprimarea opiniei de audit. de 5 %.000= 48% din cifra de afaceri. astfel probă va fi considerată semnificativă.48% Proba 3 Proba 4: Eroarea înregistrată are o valoare de 18.35% Ponderea în PB 20.48% Proba 5: Eroarea are o valoare de 480.000.000 = 0.032.

50% Ponderea în AT 0. Valoarea depăşeşte pragul de 5%.000= 5.56% Proba 8 Proba 9: Valoarea acestei erori este de 55.000/90.91% Ponderea în PB 66.000 lei. 4 a condus la reflectarea incorectă a sconturilor acordate în situaţiile financiare. apreciindu-se.30% Ponderea în AT 0.000.000 lei. 22 .00% Ponderea în PB 61. deşi ar fi trebuit recunoscută doar 120. deteminând un venit aferent mărfurilor vândute mai mic şi cheltuieli mai mari.3 %. ca fiind o probă semnificativă. 5 determină prezentarea eronată a situaţiilor financiare ale întreprinderii prin repartizarea necorespunzătoare a cheltuielilor cu dobânda între cele două exerciţii financiare şi prin creşterea cheltuielilor cu dobânda cu 120.000. Valoare (lei) 5000 Ponderea în CA 0. aceasta a afectat situaţiile financiare ale societăţii.91% Ponderea în PB 5.56 %.55% Ponderea în PB 3. având o pondere în cifra de afaceri de 55.000 lei. motiv pentru care nu este considerată o probă semnificativă. astfel proba va fi considerată de către auditor ca fiind semnificativă. Valoare (lei) Proba 10 IX. Acestă valoare depăşeşte pragul de 5%.000/1. Aceata valoare depăşeşte pragul de 5%. deşi eroarea nu a avut efect asupra cheltuielilor. având o pondere în profitul brut este de 5.000 lei.000. ponderea în cifra de afaceri fiind de 60. Proba nr. Valoare (lei) 55000 Ponderea în CA 5.000 lei.11% Proba 9 Proba 10: Valoarea acestei erori este de 3. Valoare (lei) 60000 Ponderea în CA 6. deci.5 %. având o pondere în cifra de afaceri de 3. ceea ce a denaturant rezultatul exerciţiului şi impozitul pe profit datorat. iar în anul 2012 s-a recunoscut tot 240.000/1.000= 0.00% Ponderea în AT 10. 3000 Ponderea în CA 0. Astfel în anul 2010 a fost recunoscută cheltuiala în suma de 240.000= 5. Acestă valoare nu depăşeşte pragul de 5%.50% Ponderea în AT 10.000 lei.Proba 7: Eroarea înregistreaza o valoare de 60.000/1.000 lei. în nici unul din cazurile de raportare la cei trei indicatori valorici.000 lei.000 lei = 6%.33% Exprimarea opiniei de audit În urma analizării probelor obţinute reiese că proba nr.67% Proba 7 Proba 8: Valoarea acestei erori este de 5. ceea ce înseamnă că este o probă semnificativă. iar în această situaţie.

mutarea şi restaurarea amplasamentului în valoare de 30.. 6 cheltuiala cu demontarea. Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în baza auditului efectuat. 9 a cauzat erori considerate semnificative în determinarea rezultatului exerciţiului. formate din bilanţ.000 lei. în acelaşi timp cu diminuarea contului de “Clienţi incerţi”. Responsabilitatea pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare în conformitate cu Reglementările contabile aplicabile revine conducerii societăţii. selectarea şi aplicarea de politici contabile adecvate. X. contul de profit şi pierdere. 7 recunoaşterea unei pierderi faţă de clientul respectiv a fost înregistrată ca o diminuare directă a contului 4111 “Clienţi”. Omiterea descărcării din gestiune a mărfurilor facturate şi a veniturilor generate de vânzarea acestora a determinat erori în calculul impozitului pe profit şi a rezultatului contabil. Prin urmare. a probelor de audit ce susţin sumele şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare.2012. precum şi cu reglementările legislative naţionale. Potrivit probei nr. Un audit include examinarea. ceea ce ar determina diminuarea rezultatului exerciţiului. pe baza de teste. nu a fost capitalizată la costul de achiziţie al echipamentului. iar ulterior deprecierea ar fi trebuit anulată şi recunoscută pierderea.000 lei. fapt ce se reflectă în pasivele societăţii. 8 a condus la erori semnificative la calculul rezultatului contabil şi totodata şi la calculul impozitului pe profit.000 lei.12. Astfel rezultatul societăţii nu a fost afectat de deprecierea creanţei respective. aceasta fiind susţinută de probele semnificative prezentate mai sus. Toate aceste probe. Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Audit.A. fiind recunoscută ca o cheltuială a perioadei. situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative la situaţiile financiare anuale la data de 31. Procedurile de audit selectate depind 23 . conform căreia situaţiile financiare nu conţin denaturări semnificative. semnificative au impact direct asupra impozitul declarat şi înregistrat pentru anul curent şi pentru anii anteriori.000 lei mai puţin. Clientul respectiv ar fi trebuit transferat în momentul constatării probabilităţii de neîncasare la clienţi incerţi şi recunoscută o depreciere. întocmite în conformitate cu OMFP 3055/2009. determinând recunoaşterea unei cheltuieli privind deprecierea activelor care are o influenţă în contul de profit şi pierdere cu 5. implementarea şi menţinerea unui sistem de control intern adecvat pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a unor situaţii financiare care să nu conţină anomalii semnificative. Proba nr. situaţia modificarilor capitalului propriu. Aceste Standarde cer planificarea şi efectuarea auditului în scopul obţinerii unei certificări rezonabile. cu impact şi asupra capitalurilor societăţii. Potrivit probei nr. şi realizarea de estimări contabile rezonabile pentru circumstanţele existente. generând astfel prezentarea greşită a rezultatului financiar cu o diminuare de 120. având în vedere că valoarea de intrare a liniei tehnologice nu include şi aceste cheltuieli. Raportul de audit RAPORTUL AUDITORILOR INDEPENDENŢI CĂTRE ACŢIONARII SC SERVPROD S. se va acorda opinia cu rezerve. În plus acest fapt poate determina şi calculul eronat al amortizării. datorate erorilor sau fraudei.82/1991 cu modificările şi completările ulterioare. Proba nr. care nu este calculat corespunzător. afectând imaginea fidelă a stiuaţiilor financiare.A Am auditat situaţiile financiare ale SC SERVPROD S. Legea contabilităţii nr.suma corectă ce ar fi trebuit înregistrată fiind de 180. Această responsabilitate include: proiectarea.

de asemenea. În respectiva de evaluare a riscurilor. evaluarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor făcute de către conducere. propunem următoarele:  achiziţionarea unui program legislativ în domeniul fiscal  creşterea nivelului de pregătire al personalului  îmbunătăţirea calităţii funcţiei de control intern  reducerea presiunilor financiare şi de raportare din cadrul entităţii. în conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate şi normele naţionale. inclusiv evaluarea riscurilor ca situaţiile financiare să prezinte anomalii semnificative datorate erorilor sau fraudei. Un audit include.R. În opinia noastră situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă. a poziţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 2012 şi a rezultatelor din exploatare. potrivit probei nr. sub toate aspectele semnificative. 8. a omis înregistrarea unor facturi şi a descărcării din gestiune a mărfurilor vândute. fapt ce a generat proba de audit 10. 6. Considerãm ca probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a forma o bază pentru opinia noastră de audit. potrivit probei nr. pentru anul încheiat. auditorul analizează sistemul de control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare ale societăţii. a reevaluat în mod eronat cladirea deţinută.de raţionamentul profesional al auditorului. 9 şi capitalizarea cheltuielilor cu demontarea. fapt pentru care apreciem că situaţiile financiare ale societăţii cuprind denaturări ale imaginii fidele în prezentarea informaţiilor din situaţiile financiar-contabile.C Pro Audit S.2012 AUDITOR S. Aceste probe de audit au fost considerate semnificative. cu scopul de a proiecta proceduri de audit adecvate în circumstanţele date. dar nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societăţii. mutarea şi restaurarea liniei tehnologice. potrivit probei nr. 24 . deoarece societatea a calculat şi înregistrat eronat cheltuiala cu dobânda pentru creditul bancar. Data raportului: 31. potrivit probei nr.L.12. Opinia acordată este una cu rezerve. precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. care constă în declararea şi înregistrarea unor impozite pe profit eronate. 5. Întrucât opinia noastră este una cu rezerve.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful