Simptomele subiective reprezentate

de durere gi senzatii de arsurd sunt intAlnite

adevdrate; un stadiu mai avansat este cel ulcerativ, in care apar leziunile de necrozd

mai ales in timpul

tisulard;

in

unele cazuri se ajurtge

la

perioadelor

de

exacerbare, dar zonele eritematoase pot sd persiste pe toate durata purtarii protezei. Diagnosticul pa:itiv se pune pe baza testelor clasice gi examenului prin imunofluorescentd.

distractii profunde de tesuturi, cu fenomene gangrenoase. Tratamentul afectiunilor generale care predispun ia stomatopatii protetice este de

a

competenta medicului
generald.

de

medicind protetice,

-

Tratamentul afectiunii constd in: refacerea lucrdrii protetice;
mentinerea igienei orale riguroase; cldtiri orale cu solulie de Clorhexidini;

in cazul unei stornatopatii

toaleta riguroasd a protezei; indepdrtarea protezelor in timpul noplii. in concluzie, stomatitele sunt procese

medicul stomatolog va trebui sd aclioneze etiologic functie formele anatomoclinice descrise pentru a elimina toti factorii iritativi, trjaumatici etc., ce sunt

in

de

imputabili execu[iei protezelor

gi

inflamatorii
putAnd

ale mucoasei cavitSlii

orale

modificdrilor survenite in timp, atAt la nivelul bazei protezelor. marginilor lor, cAt gi ia nivel ocluzal. De o deosebitd importanta in succesul terapeutic dupa indepdrtarea factorilor cauzali este rigurozitatea gi ritmicitatea igienei protezei (altfel existAnd

provocate de foarte multe cauze (infectioase, toxice, iritative, alergice, nutri{ionale). stomatite, leziunile anatomo-patologicer se manifestd in mai

fi

in

-

-

multe stadii, afecfiunea putdnd sd opreascd la unul din ele, in functie

se

riscul reinfectdrii mucoasei via protezd,
datoritd supravietuirii microorganismelor in porii 169inii), alternarea unor pauze in purtarea protezelor gi uneori gi un tratament medicamentos stabilit in colaborare cu

de

gravitate 9i de tratament. Primul stadiu este cel eritematos, caracterizat de hiperemie;

apoi apare stadiul exudativ
false membrane sau cu

cu

degenerescenta epiteliald, exsudatie cu
membrane

medicul dermatolog, mai ales pentru
cauzele rebele la tratament.

't
{i
I I I

I
l\

i:

601

fatd. familialS.4. Candidoza cronicd atroficd (stomatita de proteza) apare la vechii purtdtori de proteze mobile totale. Stomatita de proteza asociata cu depozite de Candida albicans [www.hivdent. 10. Cultura de Candida albicans fwvvw. presiunea O negativd creatd sub proteza maxilard exclude anticorpii salivari. sindroame - asociate. localizate (oral. botit. posibild explicatie este aceea ce.3. w i s c. ed u] 600 .a.org- in aceastd regiune. Caracteristic pentru aceastd formd clinicd este predilectia pentru mucoasa palatind. scalp. fapt care favorizeazd inmultirea gi cregterea microorganismului (fig. 10. c. bota n y. unghii). de altfel prezenli Fig. b. 10.3.4). Fig. 10.

Candidoza acutd: a. hipoparatiroidism. atroficS. imunologice dobAndite (leucemii.deficiente dupd constructia unei alte lucrdri protetice. Regresia completd apare intotdeauna (candidoza muco-putanatd cronicd familiali. aparitia ei fiind intotdeauna legatd de prezenla unor factori locali sau generali preexistenti care favorizeazd dezvoltarea o - microorganismului. iritalii locale cronice cjatorate protezelor mobile incorect adap:ate. prin migcdrile verticale gi orizontale exagerate. finAnd seama de potentialul de malignizare. endocrinopatie candidozd). reactia inflamatorie scade in intensitate imbundtdtind astfel situatia clinicd. transplante de mdduvd osoasd. dar gi prin repartizarea inegald a presiunilor provoacd. Candida albicans se gdsegte la nivelul in stare saprofitd la 3. albicans. Forme muco-cutanate: 599 . 2. sindromul SIDA). . chimioterapie. intAlnindu-se forme acute gi cronice cu diferite grade de severitate. displaziiorale epiteliale (congenitale sau dobAndite). hipertrofica/hiperplazicd. vArstnici). examenul histologic se impune de fiecare data.particulard de hiperplazie epitelio-conjunctiva este creasta gingivald balantd datoratd acliunii iritative pielungite a protezelor totale cu stabilitate precard care. al cdrui principal rep rezentant este Candida I 1. concluzie. ln Din punct de vedere clinic manifestdrile sunt variate. limfoame. resorblia crestei edentate gi. pe de altd parte. b. proliferarea epitelio-conjunctiv6. aproximativ 50% din populatie. pe de parte. b. cavitdtii orale -+ Candidoza cronicd:atroficd. noii situatii clinice sau vechea lucrare protetica este rebazatd pentru a se obline o retentie gi o stabilitate adecvatS. modificdri importa:rte ale florei Examenul anatomo-patologic al hiperplaziei epitelio-conjunctive aratd cd nu existd modificiri la nivelul componentei osoase. a. gi anume: igiena orald deficitara. pseudomembranoasd. O formd Candidoza orald este o afec[iune rard. maladia Addison) . Tratamentul fhiperplaziei inflamatorii constd in excizia chirurgicald. dupd care constructia proteticd este refdcutd conform microbiene orale dup5 administrarea de antibiotice (in special a celor cu spectru - larg de actiune). sindromul. Candidoza cronicd atroficd Gtomatita de protezd) O este: clasificare a candidozelor orale Candidoza rirald este o infectie f rata ' :i piodusd de levur{ din genul Candida. tulburdri endocrine (diabet zaharal. leziunea nu mai recidiveazd. vArsta (nou ndscut. deficienle imunologice congenitale Dacd proteza totald este refdcutd sau recondilionata.

Fig. ca o consecinld a imperfecliunilor bazale. 10. Rogeata mucoasei este intensd gi localizatd strict la nivelul contactului cu proteza (fig. neechilibrate. gi exceptional lingual. cu aspect neted sau granular gi dureroasS. gi R. Se considerd ce diagnosticul este pozitiv cAnd apar gi leziuni de vecinetate sau cutanate..2).:Z ..2.M. tumefiatS.face sd dispard leziunile. pot fi hiperplazii unice.':1. Echilibrarea ocluzald corectd . Apar sub formd de franjuri. convingerea pacientului cd este necesar sd se prezinte periodic la control. in cazurile simple. siabilirea indicatiilor privind igiena sistematicd a protezei. Alergia la monomerul rezidual ce determind frictiuni intre fala mucozall a protezei gi cAmpul protetic: leziunile apar de reguld la distantd de sediul contactului prematur qi la prima vedere par inexplicabile. iar la nivel maxilar apar in dreptul vestibulului (fig. dar mai ales a celor de nature ocluzalS care conduc la traumatisme de micd intensitate dar cronice Fig. leziunile se vindecd ?n aproximativ 7-1 4 zile.1. 1 0. Stomatopatiile tardive traumatice se datoreazd dispersdrii nerationale a forlelor pe cAmpul protetic. B. vitaminoterapie (A. leziunile elementare sunt de la eritem la vezicule gi ulceratii. C). la nivelul felei vestibulare. ale unor proteze vechi.1).rc . un tratament profilactic care consti in: tratamentul indicat instituie afecliunilor generale. '.C. iritante. in atard de conceperea gi executarea ireprogabila a protezei este Hiperplaziile epitelio-conjunctive sunt rezultatul reactional fata de iritaliile cronice exercitate de marginile neregulate. Din punct de vedere clinic. cdnd testul de contact este pozitiv gi eozinofilia prezentd. ..'j :. H ip e rp I azi a epite Ii o -co nj u nctivd : o protezare mobilizabild pe un teren deficitar.'. eliminarea alimentelor picante.mai ales realizarea coincidenlei intre l. largi.:':. :a. 10. '. in cazul tuturor situaliilor cAnd se face Tratamentul primar al acestor leziuni trebuie bine direclionat pe eliminarea materialului agresor. Mucoasa de sub proteza mobild devine rogie. Hiperplazie epitelioconjunctivd datoratd marginilor neadaptdrii marginale a protezei totale . situate la nivel mandibular. iritative. sd se uneori tdioase. 1 0. bifide sau multiple..

Hipertrofiile Leziuni maligne: Consistenfa durd. Stomatopatiile protetice tardive cu caracter alergic sunt greu de diagnosticat.. Abseniadiskeratozei. biopsie etc. chiar du16. Pacientul va 11 instruit cum sd intrelind igiena corectd a prolezei. cAt gi imperfectiunilor de ordin ocluzal. Fdrd miros. mai ales in cele din grupa B. in cazul in care prin examen clinic existS suspiciunea unei leziuni maligne. epulide sau chiar epitelioame. Ulceratiile bazale tardive se datoreazd Adenopatie moderatd gi inconstantd. La examenul ' obiectiv al fundurilor de sac se observd formatiuni tumorale alungite in formi de burelet cu localizare variat6.avitaminoze. Halend fetidd prezentd. - Frecventdiskeralozd.ur. marginile indurate. Maifrecvert in zona canind la maxilar in regiuneil. Aceste leziuni imbracd uneori forme clinice ce pretind intervenlii chirurgicale. Iinii americane. afectiuni hepatice (hepaiitd cronicd gi cirozd hepaticd): afectiuni rgnale cronice. Flord micrpbiand abundentS.BURKET a alcdtuit un tablou comparativ al semnelor clinice prin care se diferentiazd cele doud tipuri de leziuni: zona respectivd (scurtarea marginilor prea lungi sau trangante gi cdptugirea partiala). Semnele' obiective in general lipsesc. Totale: Reacliile tardive totale datorate bolilor generale apar in general in: .). Bazale: - Leziuni de decubit: Tumefactia tinde sd fie edematoasd sau fermd cAnd este mai veche. fetid. utilizarii cronice a adezivilor in $bderea ameliordrii mentinerii protezei etc. Localizare la orice nivel. datorate aspiraliei provocate de o camerd cu vid. diabet. 597 . Se manifestd prin forme anatomopatologice diferite: papiloame. Flord microbiand moderatd. gi hiperplaziile bazale tardive cele mai frecvente sunt hiperplaziile papilare ale palatului. Tabloul clinic nu este alarmant. mai ales unor dizarmonii ocluzale sau margini iritante rezultate din folieri. Leziunilq ltardive chimico-toxice pot fi datorate defergenlilor folosili pentru igienizarea Qiotezei. Adenopatie relativ constantS. iar relatiile ocluzale vor fi perfectate. Hiperplaziile marginale se datoresc actiunii iritative in timp a marginilor protezei. gi Leziunile eritemato-congestive se datoreazd porozitdtilor protezei 9i igienei necorespunzdtoare. Tratamentul constd in excizia formatiunii tumorale urmatd de biopsie gi modificarea protezeiin - anemii. dar are un caracter trenant. este imperios necesar sd se recurgd la examene complementare (citodiagnostic.anterioard la mandibula.J r"*urd de vid.

Aceastd tehnicd este departe de a fi erfectd in sensul cd reducerea din acrilat nu se face cu destuld precizie. Se manifestd clinic prin eroziuni cu caracter traumatic ale mucoasei de sub baza protezei.clorhexidind digluconat 'iguroasd ). in principiu se vor evita cdptugirile directe 9i in consecinld se va prefera metoda indirectd. urmatd de lustruire (dacii este cazul). .2%). Tr. urmelor de anilini de pe nucoasd.J Totale: Se declangeazd datorite structurii chimice a protezelor. uneori gi a mucoasei jugale. Mai trebuie spus cd rtilizarea creionului de anilind pentru reperarea leziunilor nu este lipsita de rocivitate: anilina fiind un toxic celular ingreuneazd vindecarea. ulceratiile marginale tardive pot fi acoperite de false membrane. Se pare cd aceasti reaclie este mai putin gi in mod exceptional un rdspuns alergic. Proteza se lustruiegte apoi perfect. odatd retuqul terminat. Bazale: tranchilizante. colutorii cu fenergan 100 mg qi glicerind 30 g)' Pe cale generald se pot administra aptihistaminice dacd se binuiegte o reactie alergicd. labiale gi chiar a comisurilor' Pacientii se plAng de durerivii de tip arsurd' Exceplional manifestdrile de tip alergic pot imbraca un f tuOto. 9i mai degrabd un sd se facd un diagnostic diferential cu leziunile maligne care pot apdrea la nivelul mucoasei bucale. Local se recomandd spdlaturi cu solulii antiseptice slabe (cloramind 3o/oo. care se Pot suprainfecta. cAt gi indepirtarea Clinic se manifestd prin hiperemia intregului cAmp protetic.atamentul este identic cu cel al leziunilor marginale' a ai infunddrii protezelor purtate timp I {i Y indelungat. Reacliile imediate bazale sunt lonsecutive unei realiziri inadecvate a fetei nterne a protezei (porozitatii. Se asociazd 9i tn tratament antiinflamator (aplicare de Plak-out Gel . rugozitdti trangante la limita zonelor de foliere etc') Reactiile tardive Marginale: Ulceratiile de decubit se datoresc sau configuraliei neregulate a cAmpului atrofiei cAmpului protetic consecutive protetic (exostoze). de veritabil Soc anafilactic. Spre deosebire de cele imediate. ceea ^e uneori determind pe practician sd autopolimerizabil prin metoda directd 9i sunt incrimina[i in special doi factori: pe de o parte excesul de monomer liber gi pe de altd parte temperatura degajatd in timpul il reacliei exoterme de prizd a acrilatului' :ducd din marginea protezei mai mult decAt este necesar. a Tratamentul constd in suprimarea imediatd a protezei. datoritd rdspuns la agentul care aciioneazd direct chimico-toxic. Este necesar t t\ . De aceea se ecomandd marcarea zonei perilezionale 9i . vitaminoterapie etc. permanganat de potasiu 17o. moment in care poate apdrea gi adenopatia. APar mai ales duPd cdptugirea Protezelor cu acrilat lptului cd ulceralia este insotitd 9i de rJnorTrefle congestive perilezionale.ru a ulceratiei in sine.oe proteze gi reducerea din protezd la acel ivel. Se manifestd clinic prin ulceralii inso[ite sau nu de edem.

leziuni Tratamentul constd in depistarea .hiperplazii.in dreptul trenurilor gi nedegajate. al debutului manifestdrilor clinice.iritalii chimicotoxice. .ulceratii de decubit. Din acest punct de vedere.hipertrofii gi hiperplazii. rJar mai ales in functie de pragul de perceptip a teritoriului de sub protezd.totale: . Durerea variazd de la jend pAnd la durere violenta ?n functie de profunzimea gi intinderea leziunii.tulburdri vasculare. . brideloi' chimicotoxice. Reac[iitardive: s .alergice 9i t A posterioard. mai ales in zona ei . Durerea este insotita de tulburdri functionale masticatorii. leziunilor.ulceratii bazale tardive. bazale gi tatale. contrareperarea lor topograficd 595 . a sistematizare: rezultat urmdtoarea 1. .bazale: . . tehnologii necorespunzdtoare in laborator. datoritd dificultalilor de delimitare exactd a limitei cAmpului protetic la acest nivel. dar mai frecvent cu u afectatd.eroziuni la insertia - linia oblicd internd.bazale: ' .eroziuni in situ.eroziuni in sill. eritemato-congestive. . respectiv dacd acestea sunt localizate la periferie. de deglutitie gi uneori JinAnd seama totodatd de agentul generator sau favorizant gi mecanismul de actiune precum gi de tipul de regiune clinica de sialoree.totale: ce reflectd boli generale.iritalii traumatice. . . Reaclii imediate: rmdtoarele local izdri : . . ll/ .r. tn interiorul bazei sau pe intreaga suprafatd a conformarea improprie a marginiior protezei. fonatorii.marginale: . Adenopatia poate fi prezenti cAnd leziunea se suprainfecteazS.alergii: . Clinic ele se prezintd ca zone congestive limitate insofite sau nu de ulceralii. se poate vorbi de reactii imediate gi respectiv I tardive. consecin!5 a gregelilor de amprentare sau a unei.ii 2. protezei.marginale: . . in al doilea rdnd clasificarea !ine seama de topografia leziunilor. - in dreptul crestei zigomato-alveolare. Aplicarea acestui al doilea criteriu a condus la o subdivizare a reactiilor mucoasei in marginale.stomatopatiilor protetice care line seama de un ansamblu de factori determinanli 9i favorizanli ce pot duce la aparilia unei astfel de afectdri gi iau in consideratie atAt aspectul anatomoclinic al leziunii cAt gi momentul aparitiei in raport cu durata purtdrii protezei. Eroziunile pot apdrea in orice zond de la marginea protezei. la zonaAh datoritd gravdrii exagerate. . durerii gi de tipul de neuro-vegetativd activitate a pacientului. in primul rAnd stomatopatiile au fost clasificate in func{ie de momentul aparifiei semnelor clinice fa!5 de momentul aplicdrii Reactiile imediate Marginale: Eroziunile in situ sunt provocate de protezei.

titrul ridicat al anticorpilor seriei anti-Candida albicans. cAt gi rdspunsul 1981) argumenteazd cd patogenia stomato'patiilor protetice se poate datora mai multor factori ce aclioneazi concomitent gi ca atare este deosebit de complexS.TEORII ETIOPATOGENICE interdependentd dintre factorii generali gi locali poate fi extrem de diferit. daiS fiind complexitatea reacfiilor mucozale ce pot avea legdtura cu tratamentul protetic. incercat diferite sistematizdrii lor. gi colab. in primul rAnd este incriminat monomerul acrilic. criterii in vederea Dentara din Bucuregti ENE 1. Destul de disputati in literatura de specialitate. colorant). aceastd teorie susline cd mucoasa bucald rdspunde stomatopatiilor protetice. care sustine cd stomatopatiiie sunt declangate de dezechilibrul fac5 diferenta intre o iritatie locald mecanicd gi o reactie alergicd. favorabil la A terapia specifici FORMELE CLINICE - anti-Candida sunt dovezi clare ale acestei etiolc$ii in unele cazuri. NyeUlST traumelor provocate de subliniazd cd. majoritatea autorilor coreleazd acest dezechilibru cu existenta porozitd{ilor din acri lat care Teoria i fragiiitifii i oferi conditii optime de capilare dezvoltare ncriminea zd f acldrul vascular modificat pentru germeni. intervenit in microbiocenoza bucald la purtitorii de proteze acrilice. Teoria bactpriotoxicd. (1981) citeazd mai multe teorii.. etiologia stomatopatiilor protetice. cavitatii bucale. Numdrul de colonii crescut al acestor levuri. El nu a gdsit decdt un singur caz de alergie veritabild la acrilat in cele 248 de cazuri pe care le-a studiat. EREMIA gi colab. Teoria mecano-traumatici. este greu sd se protezele - prelucrate gi adaptate necorespunzdtor. motiv pentru care nu existd un Modul de dar aceste aspecte nu sunt incd - suficient elucidate. apoi coloranlii etc. IONITA S. Teoria interdependenfei gi interconditionirii factorilor (EREM tA. chiar dacd s-au facut teste de alergie (teste de contact). Teoria chimicotoxicd considerd cd I anumite dfemente chimice i1 sau Formele clinice ale stomatopatiilor protetice fiind extrem de variate. WALKER gi colab. mai ales cAnd se produce gi degradarea acrilatului. s-au substante diiri materialul acrilic ar avea un rol toxic asupra structurilor. au propus ?ncd din 1973 o clasificare a in Clinica de Proteticd 594 . dintre care mentiondm urmdtoarele: uneori printr-o reac[ie Referitor de hipersensibilitate fa!5 de componentele - acrilatului (mcnomer. (1982) accentueazd rolul patogen al Candidei albicans in - sub actiunea factorilor locali gi generali. consens ?n privinla etiopatogeniei Teoria alergicd.. conform cdreia inflama[ia cronicd a mucoasei purtdtorilor de proteze s-ar datora la iaceasta.

STOMATOPATIILOR lmperfectiunile de executie a protezei. a piesei ETIOLOGIA PROTETICE Pot cAt gi f. - AutocurStirea.ictori locali. arterioscleroza. Pe de I o parte. datoritd atrofiei glandeloq salivare: 2. particularitS{ile terenu!ui adiacent protezei. cAt gi prin scddereq fluxului salivar. Microporozitalile acrilatului care oferd conditii optime germenilor.Boflle generale care ar crea premise pentru aparilia unor stomatopatii sunt: diabetul zaharal. de dezvoltare a lgiena necorespunzdtoare protetice. 1. insuficienta . bolile Cauzele ocluzale care pot interveili printr-un mecanism de instabilizare I protezei (rnicrotraumatisme) sau prin suprasolicitarea cAmpului protetic subiacent. - Cregterea temperaturii locale sub placa acrilicd. vasculare. fi incriminati atAt factori generali. Din interferen{a acestor doi factori pot rezulta afectiuni ale mucoasei bucale.CAPITOLUL 10 $TOMIIOPAIII lE PRIITTTIGT 1A TIII]ITITUI TI|TA1 Starea de sindtate a mucoasei in relalia protezd .cAmp protetic reprezintd o problemd care depinde in principal de doi factori: - inaintarei: in vArstd diminua atAt reactivitatea generala cdt gi cea locald. care diminua atAt prin acoperirea cAmpului protetic. lua{i FPctorii generali care trebuie lr in conqlderatie sunt: . t datoritd fortelor necorespunzdtoare ca mdrime. Purtarea timp indelungat a unor proteze necorespunzdtoare. proteza care $tabilegte un contact de lungd duratd gi acoperd zone intinse de mucoasd Factorii locali care ar contribui includ: putea la aparitia unei stomatopatii prin intermediul cdrora se transmit presiuni fata de care mucoasa nu este adaptatd filogenetic. Pe de altd parte. ceea ce cuce la scdderea posibilitd[ilor de apdrare gi adaptare. hemopatiile. renalS cronicd etc. care pentru a fi etichetate drept stomatopatii protetice trebuie sd poatd ?l puse in legdturd cauzald cu proteza gi eventual chiar demonstratd leodtura de la cauzd la efect. directie sau duratS.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful