Bibliografie Adler A., 1991, Cunoasterea omului , Bucuresti, Editura Stiintifica; Allport G.W.

, 1981, Structura si dinamica personalitatii, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica; Beck A.T., (1967), Pennsylvania Press; Depression. Causes and Treatment, Philadelphia, University of

Berger G., 1990, Traite practique d’analyse du caractere, 12 editions, Paris, Presse Universitaires de France; Berk L.E., Peterson A., 2001, Study Guide for Berk. Development Through the Lifespan, (2nd ed.), Boston, Allyn & Bacon; Cattell R.B., Dregger R.M., (eds.), 1997, Handbook of modern personality theory , Washington D.C., Hemisphere; Conger J.J., 1997, Adolescence and Youth: Psychological Development in a Charging World, (5th ed.), New York, Addison-Wesley Educational Publishers; Cosmovici A., 1970, Indrumator pentru aplicarea testului WISC adaptat la populatia romana Universitatea „Al. I. Cuza”, Iasi (lit.); Costa P.T. Jr., Widiger T.A. (eds.), 1990, Personality , Washington D.C., APA; Personality disorders and The Five Factor Model of ,

Devlin B., Feinber S.E., Resnick D.P., Roeder K. (eds.), 1997, Intellingence, genes, and success: Scientists respond to The Bell Curve , New York, Springer Verlag; Eagly A.H., Chaiken S., 1993, The psychology of attitudes , Fort Worth, TX, Hartcourt, Brace Jovanovich; Engler B., 1999, Personality Theories. An Introduction , (8 ed.), Boston, Houghton Mifflin th Comp.; Fazio R.H., Roskos-Ewoldsen D.R., 1994, Acting as well as we feel: When and how attitudes guide behavior, in S. Shavitt, T.C. Brock, (eds.), Persuasion , Boston, Allyn &Bacon, 71-93; Festinger L., 1954, A theory of social comparison processes, Human relations , 7, 117-140;

Filimon L., 2001, Psihologia educatiei , Oradea, Ed. Universitatii din Oradea; Fogarty R., Bellanca J., 1995, Multiple Intelligences: A Collection , Boston, Allyn & Bacon; Freud S., 1980, Introducere in psihanaliza. Prelegeri de Psihopatologia vietii cotidiene, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica; Friedman H.S., Schustack M.W., 2001, Reading in personality: Classic Theories and Modern Research , (2nd ed.), Boston, Allyn & Bacon;

Friedman H.S., Tucker J.S., Schwartz J.E., Tomlinson-Keasey C., Martin L.R., Wingart D.L., Criqui M.H., 1995, Psychosocial and behavioral predictors for longevity: The aging and death of the “termites”, American Psychologist , 69-78; Gardner H., 1983, Frames of mind: The theory of multiple intelligence, New York Basic Books; Goldhaber D.E., 2000, Theories of human development: integrative perspectives, Mountain View, CA, Mayfield; Goleman D., 1995, Emotional intelligence , New York, Bantam; Jung C.G., 1996, Personalitate si transfer , Ed. Teora, Bucuresti; Kluckholn C., Murray H.A., Schneider D.M., (eds.), 1953, Personality in Nature, Society and Culture , New York, Knopf; Kulcsar T., 1976, Testul Raven si variantele sale in Indrumator psihodiagnostic , vol. II, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca (lit.); Kulcsar T., 1980, Lectii practice de psihodiagnostic , Universitatea „Babes-Bolyai”, ClujNapoca (lit.); Le Senne R., 1989, Traite de caracterologie , Paris, Presses Universitaires de France; Margineanu N., 1944, Psihologia persoanei , Editura Regelui Ferdinand, Sibiu; Margineanu N., 1972, Conditia umana , Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica; Maslow A.H., 1970, Motivation and Personality , (2nd ed.), New York, Harper & Row; Molfese V.J., Molfese D.L. (eds.), 2000, lifespan , Mahwah, NJ, Erlbaum; Temperament and personality development across the

Neisser U. (ed.), 1998, The rising curve: Long-term gains in IQ and related measures, Washington D.C., American Psychological Association; Neisser U., et al.1996, Intelligence: Knows and unknowns, American Psychologist , 77-101; Opre A. (coord.), 2002, Noi tendinte in psihologia personalitatii. Modele teoretice, vol. I, ClujNapoca, Ed. ASCR; Piaget J., 1998, Psihologia inteligentei , Bucuresti, Editura Stiintifica; Plomin R., DeFries J.J., McClearn G.E., Rutter M., 1997, Behavioral Genetics: A Primer , (3rd ed.), New York, WH Freeman; Radu I., 1991, Introducere in psihologia contemporana , Cluj-Napoca, Editura Sincron; Richardson J.T.E., Caplan P.J., Crawford M., Hyde J.S. (eds.), 1997, human cognition , New York, Oxford University Press; Gender differences in

Ryckman R.M., 2000, Theories psychology of personality , Pacific Grove, CA, Broock/Cole;

Saarni C., 1993, Socializationof emotion, in M. Lewis, J. Haviland, (eds), of emotions ;

Handbook

Schultz, D., Schultz, S.E., 1994, Theories of Personality , (5th ed.), Pacific Grove, Brooks/Cole Publishing; Shavitt S., Brock T.C. (eds.), 1994, Persuasion , Boston, Allyn & Bacon; Sternberg R.J., 1995, For whom the bell curve tolls: A review of The Bell Curve, Psychological Science , 257-261; Sternberg R.J., 1997, The concept of intelligence and its role in lifelong learning and success, American Psychologist , 1030-1037; Sternberg R.J., Grigorenko E. (eds.), 1997, Intelligence, heredity, and environment , New York, Cambridge University Press; Sternberg R.J., Lubart T.I., 1996, Investing in creativity, American Psychologist, 677-688; Sternberg R.J., Williams W.M., 2002, Educational Psychology , Boston, Allyn & Bacon; Sternberg R.J., et al, 1995, Testing common sense, American Psychologist , 912-927; Tesser A., 1993, The importance of heritability in psychological research: The case of attitudes, Psychological Review , 100, 129-142; Thomas A, Chess S., 1989, Temperament and development, in G.A. Kohnstamm, J.E. Bates, M.K. Rothbart, (eds), Temperament in childhood , New York, Wiley; Triandis H.C., (1994), Culture and social behavior , New York, McGraw Hill; Williams W., Blythe T., Jin Li, White N., Sternberg R., Gardner H., 1996, Practical Intelligence for School , Boston, Allyn & Bacon; Zorgo, B., 1976, Temperamentul in Al. Rosca (red,), Didactica si Pedagogica; Psihologie generala , Bucuresti, Editura

Diversitatea umana

Cuvinte cheie: abilitati, aptitudini, autorealizare, cerebroton, ciclotim, ego, empatie, inconstient colectiv, inteligenta, personalitate, persuasiune, somatoton, schizotim, sentiment de inferioritate, temperament, teoria triarhica, The Big Five, trasaturi, visceroton Continut: 1. Ce este personalitatea 2. Modele teoretice ale personalitatii 3. Dimensiuni ale personalitatii: temperamentul, aptitudinile, caracterul 1. Ce este personalitatea? Termenul de personalitate se refera la fiinta umana ajunsa la o anumita etapa a vietii (spre sfarsitul adolescentei) cu conditia inscrierii sale in limitele normalitatii. Desi reperele sunt flexibile si difera de la o cultura la alta, exista anumiti invarianti de normalitate cu valabilitate transculturala: autonomie relativa in raporturile cu mediul, astfel incat, individul se poate ingriji singur, se poate organiza, conduce si administra, fara a necesita protectie si supervizare; capacitatea de anticipare si autocontrolul permit proiectarea, asumarea responsabila a deciziei, efort voluntar, initiativa, amanare, sau renuntare; integrarea activa intr-o comunitate, insusirea valorilor si a modului ei de viata; activitatile desfasurate de individ au relevanta sociala; Inscrierea conceptului de personalitate in rigorile unei definitii care sa intruneasca consensul majoritatii specialistilor, ramane inca o problema nesolutionata. Nici o incercare nu a intrunit acordul majoritatii teoreticienilor sau al specialistilor din domeniile practicii psihologice. Pare deci, de prisos enumerarea unora din modalitatile de definire, chiar daca apartin unor teoreticieni de valoare. Pot fi identificate cateva repere ce constituie preocupari comune privind consistenta si distinctivitatea: Insusirile reunite in conceptul de personalitate se caracterizeaza printr-o stabilitate relativa, reflectata in manifestarile noastre comportamentale, in atitudini, in modul nost ru de gandire. In diferite situatii de viata sau pe parcursul devenirii in timp, aceste insusiri asigura personalitatii continuitatea si identitatea . Exista dif erite explicatii privind stabilitatea sau consistenta: a) rezulta dintr-o cauzalitate interna de natura psihica; b) este data de similitudinea situatiilor de viata; c) este provocata sau atribuita de catre cercetatori. Proprietatea stabilitatii nu exclude aparitia unor manifestari noi, diferite sau chiar opuse in raport cu cele considerate stabile, dupa cum nu este exclusa modificarea unora din insusirile constante. Schimbarile pot fi rezultatul unor evenimente de exceptie pe care le traversam in decursul vietii avand o rezonanta psihica de mare amploare sau reprezinta consecintele unor procese de adaptare sau de invatare. Personalitatea nu se identifica cu intreaga viata psihica, in continutul careia intra fenomene, procese, stari pasagere, intamplatoare, nerelevante. Cand vorbim despre personalitate avem in vedere structuri psihice consistente , esentiale , ireductibile la un proces psihic. Pentru a intelege problematica atat de complexa a personalitatii, este necesar sa avem cunostinte despre sistemul psihic, despre

sa elaboram predictii despre comportamentul uman in general sau despre un anumit tip de personalitate. teoriile personalitatii organizeaza datele adunate din investigatia concreta. intr-o constructie care le da sens. privind conditiile sau contextul in care se va produce un anumit comportament.constituirea psihicului uman. intre care retinem: simplitatea . pe un numar mare de indivizi . Elaborate de distinsi reprezentanti ai psihologiei. limitate. aceste teorii ne vor ajuta sa ne cunoastem. Opiniile noastre despre natura umana (toti oamenii sunt egoisti / oamenii urmaresc numai propriile interese / profesorii sunt prea subiectivi in evaluare). cuprind toate informatiile relevante si ofera o mai buna. Ele sunt deci. conduc la noi ipoteze. schimbarile comportamentului. sa ne intelegem. sunt deschise la testare si revizuire. Formularea ipotezei constituie primul pas in organizarea si derularea cercetarii. Cele mai bune teorii sunt simple. Prin insusirile de personalitate. pot fi incadrati in anumite categorii sau tipologii . Evaluarea teoriei stiintifice uzeaza de mai multe criterii. teoria stiintifica este testata de mai multi cercetatori. sa ne acceptam si sa actionam spre un continuu „mai bine”. Fiecare are un program genetic specific si propria sa experienta de viata. Fiecare personalitate este purtatoarea unor insusiri general umane: vorbire. elegante si precise. O teorie stiintifica se bazeaza pe investigatia riguroasa a unui numar mare de persoane. intr-o ipoteza . Unicitatea nu exclude asemanarile pe baza carora oamenii pot fi grupati. In comparatie cu ele. comprehensivitatea . Modele teoretice Ce sunt teoriile personalitatii Teoriile personalitatii reprezinta un ansamblu structurat de concepte care permit sa descriem. Acestea iau forme sau continuturi diferite. pot fi evaluati si pe aceste temeiuri. numai in conditii de integrare sociala si comunicare lingvistica intr-un continuu proces de invatare. 2. pe parcursul scurtei sale istorii stiintifice. capacitatea noastra de intelegere. Teoriile personale se bazeaza pe observatia comportamentului celor cu care venim in contact. Ea se poate transforma ulterior. au la baza experienta personala. Teoriile personalitatii integreaza datele relevante despre natura umana. pot fi explicate manifestarile lor anterioare. propria sa traiectorie. a caror selectie respecta reguli determinate. oamenii se deosebesc intre ei. sa intelegem si mai mult. sa explicam. Nu avem cunostinte stiintifice suficiente. Din acestea rezulta unicitatea sau distinctivitatea. autoreglare si autocontrol etc. stimuleaza cercetarea. ne fac sa intelegem mai corect starea actuala si devenirea personalitatii. nu stapanim metodele de cunoastere si nu dispunem de abilitati adecvate. constiinta de sine si constiinta asupra lumii. imprecisa. generativitate . gandire. Explicarea poate fi initial vaga. la cea stiintifica. Teoriile stiintifice se deosebesc de parerile pe care fiecare din noi le avem despre personalitate. se poate interveni corectiv sau stimulativ. posibila dupa cum se stie. permitand trecerea de la cunoasterea comuna. Raspunzand la intrebarea Ce este personalitatea? . genereaza noi cercetari. mai adecvata intelegere. se poate anticipa comportamentul lor. o supozitie sau o predictie testabila.

De aceea. forme conflictuale. mai ales. Libidoul asimilat cu insasi pornirea originara a vietii. Instinctele vietii si cele ale mortii isi au locul la nivelul sinelui. cunostintele sau prietenii autorului. in mare parte. De aceea. preconstientul si inconstientul. se vor cunoaste mai bine. desi originea lor este . sa devina impartial. termenul de libido . SupraEul (SuperEgo). exista la nivelul sinelui. manifestarea energiei ce sta la baza vietii. cele morale. persoanele sau obiectele din afara noastra si lumea interioara). Constientul cuprinde: Ilustrata mai ales prin metoda clinica. se indreapta intotdeauna spre un obiect (propriul eu. isi vor intelege si tolera partenerii mai firesc decat pana acum. vom prezenta structura personalitatii ca interactiune a trei dimensiuni: temperamentul. care integreaza trei instante aflate si ele intr-un dinamism continuu generat de raporturile dintre ele si de necesitatea adaptarii la mediu. viata psihica a omului cuprinde constientul (constiinta). Sinele (Id) contine toate achizitiile filogenetice si reprezinta izvorul energiei instinctive a individului.stabiliti pe baze statistice precise . familie si alte persoane. Personalitatea insa este unica si indivizibila. Pentru o mai buna perspectiva analitica. fiind vorba de o problema atat de umana. In conduita se exprima toate nivelele. gradul lor de obiectivitate este incomparabil. Omul de stiinta nu ar trebui sa fie influentat de dorinte. instinctul mortii . este dificil sa se detaseze de propriul drum de viata. tendinta de reintoarcere la starea anorganica. Freud a relevat structura personalitatii. Normele sadite in el in primul rand. care ne dirijeaza actiunile. Obiectivitatea ramane pentru cei care au elaborat teorii ale personalitatii. reintoarcerea spre fazele anterioare ale vietii. In opozitie cu instinctul vietii sau libido. tinta intregului demers al cercetarii. temeri sau valori personale. superior. Astfel. vor gasi mai multe raspunsuri la intrebarea „Cine sunt eu?”. de catre parinti. existenta inconstientului n-a putut fi infirmata convingator de nici o metoda. Teorii de referinta Psihanaliza: S. nu pe rudele. imprimate in psihicul nostru din prima copilarie. Cele mai puternice conflicte sunt intre constiinta si inconstient. Eul (Ego). aptitudinile sau abilitatile si caracterul sau atitudinile. Ele nu cunosc si nici nu se supun normelor morale sau juridice. superego-ul este inconstient. iar manifestarile comportamentale o exprima in unitatea ei si nu pe compartimente. Intre cele trei nivele exista influente reciproce care iau de multe ori. La nivelul idului domina principiul placerii. sa accepte puncte de vedere ce se opun concluziilor formulate din situatiile experimentate direct. semnifica dorinta generala de placere sau iubirea in general si nu doar iubirea sexuala. devin forte interioare. Instinctele sunt porniri sau impulsuri irationale si inconstiente pe care trebuie sa le acceptam si sa le satisfacem. Dar. cea mai importanta. ce urmareste negarea sau distrugerea ei. Cele trei instante sunt: Sinele (Id). SupraEul (SuperEgo) reprezinta normele sociale. singura lor orientare este spre placere. Cunoscand esenta teoriei. Expresie a libidoului este nucleul sineului. actorii educatiei. dar rolul cel mai important in determinarea sa revine inconstientului. cei ce participa la activitatea educativa. Freud In conceptia lui Freud. aspiratii.

sa concilieze. cu persoane din zona lui de varsta. . de multe ori cu persoane celebre. sa armonizeze structuri aflate. intr-un etern conflict. cu parintele de acelasi sex. Ego-ul trebuie sa mentina echilibrul. joaca un rol decisiv in socializarea precipitata. imbracamintea. Eul (Ego) . De aceea. tinuta. in ultima instanta. intr-un ritm accelerat. Copilul se poate identifica in primii ani de scoala cu invatatorul sau profesorul. intrucat. principiul moralitatii. satisfacerea pornirilor libidinale trebuie canalizata prin tiparele sociale care sunt. in primul rand. manierele. Intre pornirile Sinelui si imperativele morale ale SupraEu-lui exista un conflict permanent. destinate sa asigure prin domnia legii un anumit grad de satisfacere a pornirilor tuturor celorlalti oameni. Aceasta se explica prin imitarea neconditionata a parintelui in ceea ce priveste vorbirea. al datoriei care guverneaza SupraEul este incompatibil cu placerea ce apare prin gratificarea instinctelor.exterioara. iar in perioada adolescentei. SupraEul este efectul procesului de socializare. Avand rol de intermediar intre Sine si SupraEu. intregul comportament social. Identificarea cu adultii. O socializare precipitata realista in familie este urmata de socializarea infaptuita in si prin celelalte institutii ale societatii. asa cum s-a vazut.

Figura 3. acceptata de constiinta. idei. dar nici nu poate reveni in constiinta. judeca si decide daca pornirile libidinale sau normele morale interiorizate pot fi implinite si cum pot fi armonizate cele doua forte pe baza compromisului. modalitati de gandire. etc. Asemenea SupraEului. Sacrificarea placerilor mici si trecatoare. iar conflictul dintre pornirea libidinala care nu poate fi stavilita sau SuperEgoul dominat de moralitate. nu se stinge odata ajunsa in inconstient. dictate de SuperEgo. nu le accepta.1. in inconstient se gasesc asemenea impulsuri sau dorinte refulate pe care cenzura constiintei. decat printr-un proces de travestire . realizabile in viitor. sursa a tensiunii. astfel. judecata si decizie. definitorie pentru Ego. Apoi. din experienta. abilitati. in conditiile integrarii individului intr-un mediu social. Relatia dintre structura psihicului si structura personalitatii (dupa Baron) La nivelul Eului se manifesta principiul realitatii . De aceea. Tulburarile psihice sunt considerate de Freud modalitati de travestire prin care pornirile libidinale refulate reapar in aria constiintei cautand mijloace de manifestare si satisfacere. Complexul ramane un conflict intrapsihic nesolutionat. Principiul realitatii serveste astfel realizarii principiului placerii desi uneori i se opune. De asemenea. prin termenul de complex se vizeaza pornirile libidinale refulate care isi cauta implinirea mai mult sau mai putin deghizat sau travestit. Eul rezulta din invatare. nu poate fi atenuat. in consecinta. la inlaturarea pornirii libidinale din perimetrul constiintei si mutarea ei in inconstient. pentru a asigura armonizarea cu SupraEul si identificarea situatiei reale optime de manifestare a pornirilor Sinelui. devine. pentru unele mai mari si de mai lunga durata. Procesul de formare vizeaza cunostinte. Trebuie mentionat ca exista momente si situatii in care Eul nu reuseste sa-si implineasca rolul. in prezent. sublimarea semnifica redirectionarea impulsului libidinal . Procesul se numeste refulare . temporar. conditiile si caile obiective de realizare. In contrast cu travestirea. cand preia aspectul exterior al altei tendinte. El analizeaza. Se recurge. Pornirea libidinala neacceptata si refulata. care vor fi temeiul functionarii constiente a Eului. si izvor al energiei actiunii. cauta mijloacele. deoarece vin in conflict cu principiile morale ale acestuia..

G. si sa fie conservatori in gandire si opinii. Jung propune opt tipuri psihologice. Inconstienul personal. si Inconstientul colectiv. Jung crede ca energia psihica a subiectului poate fi canalizata in exterior. prin interactiunea extraversiunii si introversiunii pe de o parte si a celor patru functii.spre o cale superioara. tind sa fie sociabili si efervescenti. sunt reactivi sub aspect emotional. El asigura coerenta. personalitatea totala. oarecum. . a extraversiunii si introversiunii . Tipul extravertit ganditor traieste strict in acord cu regulile societatii. in stare constienta. Multe creatii culturale de exceptie pot fi explicate prin procesul de sublimare. Ego lucreaza intr-un mod selectiv. Ego este mintea constienta. Atitudinea nedominanta ramane influenta oricum. dar numai una devine dominanta in personalitate. implicand deci. inspre lumea externa. doar o parte din stimulii la care suntem expusi. identitate si stabilitate in modul de percepere a lumii noastre si a propriei fiinte. sunt determinate de opozitia atitudinilor mentale. Din munca sa cu pacientii. de unde poate influenta comportamentul. bazate pe ceea ce el numeste. dar spre deosebire de aceasta. inspre sine insusi. Tind sa devina buni oameni de stiinta pentru ca tinta lor este in a invata despre lumea externa si folosirea unor legi logice pentru a o descrie si intelege. Pot sa fie perceputi ca rigizi si reci. admitand. Jung descopera patru functii ale sufletului: gandire. decat printre barbati. Acesti oameni se conformeaza valorilor traditionale si codurilor morale cu care au fost invatati. subiective. Sistemele majore sunt Egoul. artistice. Tipul extravertit sentimental tinde sa reprime modul de evaluare si judecata bazat pe gandire si sa fie foarte emotiv. sa fie obiectivi in toate aspectele vietii. sau in interior. Acesti oameni tind sa-si reprime sentimentele si emotiile. similara. sentiment. functii psihologice. Potrivit lui Jung. Cea mai mare parte a perceptiei constiente si reactiile la mediul inconjurator. admisa de constiinta. Nesatisfacerea pornirii libidinale il conduce pe individ sa-si descarce tensiunea intr-o activitate valorizata in cel mai inalt grad de societate: creatia de valori stiintifice. partea din suflet preocupata cu perceperea. isi fac usor prieteni. Jung In perspectiva lui Jung. sau sufletul este alcatuit din cateva sisteme distincte sau structuri care se pot influenta reciproc. exista tipuri diferite de introvertiti si extravertiti. simt si intuitie. celei originare. Jung. acceptul Eului si SupraEului. toti oamenii au capacitatea pentru amandoua atitudinile. Este perceperea a noi insine si este raspunzator pentru a duce la indeplinire activitatile normale ale vietii constiente. simtirea si amintirea. Aceste functii se refera la cai diferite si opuse de perceptie si intelegere a realitatii externe si lumii interne. El a dezvoltat distinctii aditionale printre oameni. si devine parte a inconstientului personal. gandirea. literare. etc. Jung credea ca acest tip este mai des gasit printre femei. Atitudinea dominanta tinde sa conduca comportamentul persoanei si constiinta. in realitate. isi da seama ca. Psihologia analitica: C. Sunt neobisnuit de sensibili la opiniile si asteptarile celorlalti.

aroganti si indiferenti. Tipul extravertit intuitiv gaseste succes in afaceri si politica. distanti. Majoritatea complexelor pe care Jung le-a detectat la pacientii sai. Acesti oameni sunt puternic orientati inspre lumea reala si sunt adaptabili la diferite tipuri de oameni si situatii schimbatoare. Acesti oameni sunt capabili de emotii adanci. candva. Par misteriosi si inaccesibili si tind sa fie tacuti. un complex de perfectiune sau invatare poate conduce o persoana sa lucreze din greu la dezvoltarea unui anumit talent . Odata ce un complex este format. Un complex este un miez sau un tipar de emotii. Tipul introvertit intuitiv se bazeaza intens pe intuitie. Tipul introvertit sentimental isi reprima gandurile rationale. prefera sa aiba de-a face cu abstractiuni si teorii. nu mai este sub control constient. si pus inapoi. tind sa-si reprime intuitia. sa treaca de la o idee sau de la o aventura la alta. modesti si copilarosi. Jung a scris: „O persoana nu are un complex. Acesti oameni privesc majoritatea activitatilor umane cu bunavointa si amuzament. Tot felul de experiente sunt inmagazinate intr-un cabinet de dosare al inconstientului personal. si se cere un mic efort mintal sa fie scos ceva afara. si sa ia decizii. complexul arata cum persoana percepe lumea. sa fie examinat pentru o vreme. Tind de asemenea. senzitivii. in relatiile interpersonale. dar alti oameni pot foarte usor sa observe efectele. si este in dificultate in comunicarea ideilor sale. tind sa fie deschisi. insemnand ca el sau ea este preocupat de acea tema in punctul in care influenteaza comportamentul (actiuni in sfera politica. Considerati ciudati si excentrici. De exemplu. in cautarea de noi experiente. Pe masura ce avem mai multe dosare din experienta in inconstientul personal. s-ar putea sa spunem ca o persoana are un complex despre putere sau statut. Nu sunt capabili de introspectie. complexe . nu pe sentimente si au putine judecati practice. complexul il are pe el”. si detasat de lumea de fiecare zi. sunt corecte. Ceilalti ii vad ca fiind incapatanati. au dificultati in adaptarea la viata de zi cu zi. oricum. Deosebit de preocupati de intimitate. dar evita sa se exteriorizeze. Nu au consideratie prea mare pentru sentimentele si gandirea celorlalti. exprimandu-se in arta sau muzica. uneori. abilitati dezvoltate sa exploateze oportunitatile. in conducerea unui autovehicul). erau inofensive si doar in parte responsabile de starea lor neurotica. sa fie schimbatori. Tipul introvertit ganditor nu se intelege prea bine cu altii. De exemplu. au o mare capacitate de a se bucura de viata. pot sa-i influenteze pe altii sa se realizeze si sa se implineasca. Acesti oameni se concentreaza pe gandire. si se concentreaza pentru a se intelege pe ei insisi. amintiri. Ei sunt vizionari si visatori cu ochii deschisi. complexele pot fi folositoare. mai mult decat pe ceilalti. Indreptand gandurile si comportamentul pe cai diferite. Acesti oameni sunt atrasi de idei noi si tind sa fie creativi. unde va ramane pana data viitoare cand va fi cerut de situatia curenta. Persoana cu un complex nu este constienta de influenta lui. neinteresati de lucrurile practice. distanti. Inconstientul personal este similar cu conceptia lui Freud despre preconstient. Deciziile lor. perceptii si dorinte organizate in jurul un ei teme. dar poate patrunde si interfera cu constientul. In mod estetic. bazati mai mult pe presimtiri decat pe reflectii. a fost constient. incepem sa le grupam in ceea ce Jung a numit. Tipul introvertit senzitiv pare pasiv.Tipul extravertit senzitiv se concentreaza asupra placerii si fericirii. si prea putin intelesi de ceilalti. astfel incat oamenii de acest tip au putin contact cu realitatea. este un rezervor de material care. Oricum. calm. el a observat ca.

arhetipurile s-au imprimat in sufletul nost ru. la orice fiinta umana. copil. Constient de puterea mai mare a parintilor si de inutilitatea incercarii de a se opune sau de a provoca aceasta forta. Trecutul nost ru primitiv devine baza sufletului uman. putere si batranul intelept. mostenire a speciei aflata in inconstientul colectiv. fiind forta motivatoare a comportamentului. neajutorare si dependenta fata de adulti. este cel mai neobisnuit si mai controversat aspect al sistemului personalitatii. ea nu are o determinare genetica. Jung crede ca originea complexelor se afla nu doar in copilarie sau in experienta de adult. Astfel sentimentele de inferioritate sunt iminente. Aceasta mostenire este data la fiecare generatie noua. este faptul ca au un caracter . Sunt multe astfel de imagini ale experientelor universale – tot asa cum sunt multe experiente comune. Adler Abordarea pe care insusi autorul a numit-o psihologia individului . Aceste arhetipuri majore includ persoana. Cateva din acestea sunt mai mult dezvoltate decat altele si influenteaza sufletul mai consistent. umbra si sinele . La Jung. Unele arhetipuri pe care Jung le propune sunt exprimate in conceptele de erou. fiind exprimat doar in visurile si fanteziile noastre. mama. Teoria sa a fost elaborata pornind de la sentimentul de inferioritate. intregul catalog evolutionar este transmis fiecaruia dintre noi. tipul uman colectiv. repetat in creierul fiecarei fiinte. inmagazineaza experientele speciei umane si preumane in inconstientul colectiv. o functie a mediului social. experientele universale – acelea care sunt reprezentate. Oricum. pentru critici. ci si in experienta ancestrala. Cel mai adanc si mai putin accesibil nivel al sufletului. inainte sa-si releve continutul. inconstientului colectiv . este cel mai bizar. ca specie. moarte. anima si animus. directionand si influentand comportamentul actual. Experientele vechi aflate in constientul colectiv se manifesta prin imagini pe care Jung le-a numit arhetipuri. un arhetip este o predispozitie care asteapta un eveniment actual din viata. Nu putem vedea un arhetip asa cum putem vedea imaginea unui eveniment trecut sau a unei persoane din propria viata. Psihologia individului: A. tot asa cum fiecare din noi acumuleaza si inregistreaza toate experientele personale in inconstientul personal. Inconstientul colectiv este depozitul experientelor ancestrale care controleaza personalitatea. ci reprezinta mai degraba. se concentreaza asupra unicitatii fiecarei persoane si neaga universalitatea determinarilor instinctuale. dar mai important. Mai mult.sau la realzarea unor proiecte. Arhetipurile . Dumnezeu. acelasi la toti copiii: vulnerabilitate. Desi aceasta experienta initiala de inferioritate se aplica la toti indivizii. tot asa. relativ neschimbate la fiecare generatie – devin parte a personalitatii noastre. Adler a crezut ca sentimentul general de inferioritate este intotdeauna prezent. a conflictelor si a experientelor timpurii. Jung a crezut ca. Arhetipurile nu sunt amintiri complet dezvoltate. Inconstienul colectiv contine o abundenta de experiente. copilul dezvolta sentimentul de inferioritate in raport cu oamenii mari si puternici din jurul lui. Fiind repetate in trairea generatiilor care succed.

nu se va lupta pentru perfectiune. Stilul de viata este invatat in cadrul interactiunilor sociale care au loc in primii ani de viata. incat este foarte greu sa ne schimbam dupa aceea. Aceasta implica o parere exagerata despre abilitatile si realizarile cuiva. comportamente si obisnuinte. Termenul provine din cuvantul latinesc care inseamna „a completa”. modul in care interpretam aceste influente . Fiecare incercam sa realizam aceasta tendinta in mod diferit. in schimb. In ambele cazuri. datorita rasfatului sau datorita neglijarii. deoarece reprezinta motivatia de a lupta din greu pentru a creste si a se dezvolta. datorita inferioritatii organice. Atunci cand o persoana devine incapabila sa compenseze sentimentele de inferioritate. de a ne completa sau de a deveni intregi. El nu vorbea despre superioritate in sensul obisnuit al cuvantului si nici nu o raporta la complexul de superioritate. se va simti neajutorat si incapabil de a face fata cerintelor vietii: nu se va lupta pentru a realiza o dezvoltare normala. In consecinta va dezvolta un complex de inferioritate: isi va forma o parere proasta despre el insusi. dar incercam sa ajungem la acest scop prin comportamente specifice. ajungand in situatia de a nu-si putea depasi sentimentele de inferioritate. Noi dezvoltam un tipar unic de insusiri. nu creste si nici nu se dezvolta normal. Indiferent de sursa complexului. persoanele care au complexe de superioritate se evidentiaza prin autolaudare. Sa presupunem ca un copil. o persoana poate avea tendinta de supracompensare si sa dezvolte. Alta persoana din aceeasi categorie s-ar putea sa simta o astfel de nevoie si sa faca tot posibilul sa devina extrem de plina de succes. se dezvolta complexele de inferioritate. Superioritatea este scopul suprem inspre care noi tindem. Un complex de inferioritate poate porni in copilarie. nici o tendinta aroganta sau dominatoare sau vreo opinie exagerata asupra propriilor abilitati si realizari. din punctul de vedere al lui Adler. poate fi superioritatea sau perfectiunea.necesar. Adler a descris notiunea de lupta pentru superioritate ca si un fapt de viata fundamental. Scopul suprem pentru fiecare. pe care Adler l-a numit caracter distinct sau stil de viata . nici mediul nu ne ofera o explicatie completa a dezvoltarii personalitatii. care oricum traieste la fel ca toti ceilalti sentimente de inferioritate. Adler a sugerat ca tindem spre superioritate printr-un efort de a ne perfectiona pe noi insine si anume acela. Adler a definit aceasta conditie ca si inabilitatea de a rezolva problemele vietii si a descoperit asemenea complexe in copilaria multor adulti pe care i-a tratat. complex de superioritate . ceea ce Adler a denumit. Adler a sustinut ca nici ereditatea. O astfel de persoana se poate simti satisfacuta si superioara in interior si nu simte nevoia sa-si demonstreze superioritatea prin realizari. stilul de viata este atat de bine cristalizat pana la varsta de 4 sau 5 ani. egoism si tendinta de a-i denigra pe altii. naivitate. Lupta pentru superioritate nu este o incercare de a fi mai bun decat altcineva. Adler vorba despre tendinta catre perfectiune. astfel incat.

De fapt. Skinner nu a oferit o teorie a personalitatii. Primul tip exprima o atitudine dominanta sau de conducere si are o constiinta sociala redusa. pe oameni. Desi nou nascutii au aceeasi parinti si locuiesc in aceeasi casa. Aceste trei tipuri nu sunt pregatite pentru a se confrunta cu problemele vietii zilnice. 3) tipul care evita . nu face nici o incercare de a se confrunta cu problemele vietii. 4) tipul folositor din punct de vedere social . dependenti de droguri sau recurg la suicid. Adler s-a opus in general la clasificarea rigida sau la tipizarea oamenilor in acest mod. Cei mai putini virulenti devin alcoolici. delincventi sau psihopati. Tipul folositor din punct de vedere social . Tipul care asteapta sau care primeste – cel pe care Adler l-a considerat cel mai comun. evitand sa se angajeze in activitati.F. El a propus patru stiluri de viata pe care oamenii le adopta pentru a se confrunta cu aceste probleme: 1) tipul dominant . este ideea ca ordinea nasterii este o influenta sociala majora in copilarie. reciproc exclusive. Tipul care evita . O astfel de persoana se comporta cu foarte putin respect fata de ceilalti. pot crea conditii diferentiate care influenteaza devenirea personalitatii. El i-a facut atenti pe terapeuti sa evite greseala de a-i include. coopereaza cu altii si se comporta in concordanta cu nevoile lor. 2) tipul care realizeaza . in mod fortat. atacandu-se pe ei insisi. Teorii comportamentale (behavioriste): B. F. asteapta sa primeasca satisfactii de la alti oameni si astfel. care sa poate fi poate fi pusa in contact si comparata cu alte teorii. Evitand dificultatile. Adler a descris cateva probleme cu care ne confruntam toti. in aceste categorii. ei nu au mediul social identic. Astfel de persoane pot face fata problemelor intr-un tipar bine dezvoltat de interesul social. din care ne cream stilul de viata.formeaza baza pentru construirea creativa a atitudinii noastre fata de viata. Skinner B. Cei mai extremi din aceasta categorie ii ataca pe ceilalti si devin sadici. . Una din contributiile cele mai important e ale lui Adler. cred ca ii ranesc pe altii. Ei duc lipsa de ceea ce Adler a numit „interes social”. probleme legate de ocupatii si probleme de tin de dragoste. Faptul ca esti mai mare sau mai mic. si le-a grupat in trei categorii: problemele care implica comportamentul nostru fata de altii. doar cu scopul de a invata sau de a preda. sa se manifeste. decat de unul din fratii tai si faptul ca esti expus la anumite atitudini. Ei nu sunt in stare sa coopereze cu alti oameni si acest razboi dintre stilul lor de viata si lumea reala rezulta intr-un comportament anormal. afirmand ca a propus cele patru stiluri de viata. el nu a elaborat o teorie si nici cercetarile lui nu se ocupa in mod specific de personalitate. ale parintilor. persoana respectiva evita orice posibilitate de esec. diferite. devine dependent de ei. manifestat in nevroze si psihoze. cel mai obisnuit.

Acesta inseamna o acceptare exclusiva a raspunsurilor unui subiect si nimic mai mult. cateodata mai bine decat oamenii. Desi ideile sale cu privire la comportament au fost aplicate fiintelor umane. Skinner a observat ca diferenta consta in grad si nu in mod. nu exista nimic in noi care poate fi invocat spre a explica comportamentul nostru in termeni stiintifici. subnormale sau supranormale. Skinner nu a ales ca subiecti persoane normale. cunoasterea si abordarea umanista a personalitatii.Munca lui Skinner este o incercare de a justifica intreg comportament ul – nu ceea ce alti teoreticieni numesc personalitate – si a realiza aceasta in termeni reali si descriptivi. In dezbaterea relatiei persoana – situatie Skinner e in mod clar de partea mediului sau a situatiei. Nu este necesar sa se caute in interiorul organismului un fel de activitate. De asemenea el a sustinut ca astfel de pretinse forte indrumatoare interne nu sunt reale si nu au valoare pentru stiinta.desigur – intr-un stil mai sofisticat. El credea ca procesele . Unii au optat doar pentru cei mai buni si cei mai stralucitori oameni. durata vietii. dar se deosebesc nu doar prin subiect. Pentru Skinner fiintele umane sunt organisme goale. Un alt aspect prin care Skinner s-a deosebit de alti teoreticieni este tipul de subiect pe care acesta l-a studiat. Spiritul revolutiei behavioriste a lui Watson in psihologie l-a influentat pe tanarul Skinner si a fost dezvoltat in studiile acestuia asupra comportamentului . Se poate observa ca aceasta conceptie se potriveste cu behaviorismul sustinut de John B. Raspunsul la stimuli este ceea ce animalele fac foarte bine. Skinner a aplicat acelasi rationament proceselor psihice care nu sunt observabile in mod deschis si astfel nu au nici o relevanta pentru stiinta. motivele si fortele care dirijeaza dezvoltarea noastra si comportamentul nostru isi au originea in interiorul fiecaruia dintre noi. In opinia lor cauzele. El sustinea ca „Interiorul organismelor este irelevant fie ca loc al proceselor psihice. Argumentul sau este ca psihologia este stiinta comportamentului. Altii au insistat ca numai indivizii normali ar trebui studiati. Skinner nu a facut niciodata referinta la starile interne pentru a justifica comportamentul. majoritatea teoreticienilor cauta indicii in interiorul persoanei. Spre deosebire de acestia. ci si prin metodologie si scopuri. fie ca loc al activitatilor mentale”. cercetarea care a condus la dezvoltarea teoriei sale behavioriste a fost creata prin studii avand ca subiecti sobolani si porumbei. manipula si masura in laborator. In explicarea naturii personalitatii. El sustine ca influentele subconstientului. ci doar pentru conceptiile filozofice sau teologice despre suflet. studiul a ceea ce face un organism. asemenea celor a lui Watson sunt antiteza dintre trasaturile psiho-analitice. Skinner sustinea ca psihologii trebuie sa limiteze cercetarile lor la ceea ce ei pot vedea. Cum putem invata despre personalitatea umana de la porumbei? Interesul ui Skinner era raspunsul la stimuli si nu ceea ce un subiect uman relateaza despre experientele sale din copilarie sau sentimentele pe care le are la maturitate. mecanismele de aparare si alte forte interioare nu pot fi vazute si de aceea nu isi gasesc locul in psihologia stiintifica. Unii teoreticieni au ales persoane tulburate emotional ca centru al studiului lor. Watson. Lucrarile lui Skinner. „Nu poti obtine rezultate stand si cugetand la lumea interioara” a spus Skinner unei persoane care ii lua un interviu si a adaugat „As vrea sa spun acelor oameni: intoarceti-va la lucrurile reale!”.

Spre deosebire de Skinner. care sa nu fie relevante vietii de fiecare zi. Mai degraba noi deliberam constient si luam o decizie. termen ce indica rolul observarii comportamentului altor persoane in procesul de invatare. Teoria lui este bazata pe o cercetare riguroasa de laborator cu subiecti umani normali aflati in interactiuni . institutii corectionale si spitale. iar cele mai elementare procese trebuie studiate primele. Teoriile invatarii sociale: A. Bandura presupune ca noi putem sa ne ghidam si sa ne adaptam comportamentul nostru. El accentueaza rolul observarii altei persoane ca un inteles al invatarii si considera ca invatarea este mediata de procesele noastre cognitive. acesta fiind mai simplu. Bandura prezinta o forma mai putin extrema a comportamentului. in schimb. Bandura. ori intre comportament si intaritor cum a propus Skinner. in interactiune cu altii. asemenea lui B. J. totusi noi putem realiza reintarirea prin observarea comportamentului altor persoane si a consecintelor acestor comportamente. decat sa reproducem acel comportament. F. decat Skinner. Bandura l-a criticat pe Skinner datorita accentului pus de acesta pe studiul animalelor in calitate de subiecti. sustinand ca acesta se formeaza si se modifica intr-un context social. Bandura nu propune o regula care sa combata existenta influentei variabilelor interne. insa similitudinea dint re ei inceteaza aici.fundamentale la oameni si animale sunt similare. Tehnica sa de modificare a comportamentului este folosita intr-o varietate de locuri. O alta trasatura a conceptiei despre invatarea observationala este tratarea specifica a proceselor interne. chiar daca noi nu le-am experimentat direct. Nu exista nici o legatura directa intre stimul si raspuns. Autorul afirma ca nu poate accepta informatii din experimente care nu contin interactiuni sociale. afirma despre comportament ca acesta se invata. El crede ca procesele cognitive sau ale gandirii pot influenta invatarea observationala. mai degraba decat prin intarire directa. vizualizand si imaginandu-ne consecintele. Deoarece o stiinta trebuie sa evolueze de la simplu la complex. Pentru a invata din exemple si intarire indirecta noi trebuie sa fim capabili sa anticipam si sa apreciem consecintele comportamentului pe care il observam la altii. este cea mai distinctiva trasatura a teoriei lui Bandura. Metodologia sa este aplicata si astazi in cadrul clinicilor pentru a trata psihoze si retardarea mintala. Rotter Albert Bandura. iar acesta este constituit de procesele cognitive. afaceri. Chiar daca Bandura considera ca invatarea este rezultatul intaririi. exista un mecanism mijlocitor intre cele doua. caci putini oameni exista in izolare sociala. Aceasta centrare pe invatare prin observare sau prin exemple. In conceptia lui se vorbeste si despre invatare observationala. Proiectul lui Skinner a avut aplicatii practice extinse. Noi nu copiem automat comportamentele pe care vedem ca ceilalti oameni le manifesta. Chiar daca noi ne intarim comportamentul prin actiuni intreprinse de noi insine. Conceptia lui Bandura se prezinta ca un mod de abordare a comportamentului prin prisma sociala. Skinner. afirmand necesitatea studiului omului ca subiect. incluzand scoli. Skinner a ales sa studieze comportamentul animal. el accentueaza si faptul ca virtual toate formele de comportament pot fi invatate in absenta experientei directe de intarire.

Rotter si cei care i-au urmat au studiat subiectii umani concentrandu-se asupra persoanelor normale. acesta fiind crezul lui si anume ca noi ne educam comportamentul mai cu seama prin experientele noastre sociale. deoarece noi suntem motivati sa tindem catre gradul maxim de intarire pozitiva si pentru evitarea pedepsei. Situatiile exterioare conduc. Allport Pe parcursul unei cariere ce a durat mai mult de patru decenii. Julian Rotter urmareste atat interiorul cat si exteriorul organismului. Intarirea exterioara este importanta in sistemul lui Rotter dar eficacitatea intaririi depinde de abilitatile noastre cognitive (cognisociabile). Rotter se pare ca a fost prima persoana care a folosit termenul de teorie a educatiei sociale. El crede ca o astfel de cercetare asigura putin mai mult decat un punct de pornire pentru a intelege comportamentul uman. Deoarece fiecare dintre noii functioneaza intr-un context psihologic unic. El a facut din studiul personalitatii un domeniu academic respectat al psihologiei stiintifice prin utilizarea unor metode formalizate de cercetare. derivand direct din laborator si nu din clinica. iar nu cu sobolani asezati separat in cate o cusca sau cu nevrotici pe canapele. mult mai complex. Noi plasam valori diferite pe diferite intarituri si le judecam valoarea relativa in situatii variate. El sugereaza ca noi ne remarcam ca fiinte constiente. Teoria lui este bazata pe experimente riguroase si bine controlate. Gordon Allport a devenit unul din cei mai provocatori si generativi psihologi ce studiaza personalitatea. prin . o intaritura data ar putea sa nu aiba aceeasi valoare sau importanta pentru noii toti.sociale. capabile de a ne influenta experientele si de a lua decizii care ne reglementeaza vietile. In cercetarea din care si-a dezvoltat teoria educatiei sociale. La fel ca si Albert Bandura. Rotter a descris personalitatea ca fiind interactiunea dintre indivizi si ambianta semnificativa a acestora. Astfel. abordarea lui Rotter asupra personalitatii incearca sa integreze doua orientari in cadrul cercetarii personalitatii: teoriile cognitive si teoriile de intarire. la comportamentul nostru. El face referire la lucrarea sa ca la o teorie a studierii (educatiei) sociale a personalitatii. Comportamentul nostru mai este influentat de cativa factori. El a inceput sa scrie despre aceasta in 1947 si a tiparit in 1954 lucrarea „Educatia Sociala” si „Psihologia clinica”. intarirea exterioara si procesele cognitive interioare pentru a exprima comportamentul. de asemenea. unii psihologi spunand ca Rotter a conceput (cognitivizat) psihologia comportamentului (behaviorismul). izolati de experientele sociale si sustine abordarea lui Skinner despre raspunsurile subiectilor animali la stimuli simpli. Astfel. Teorii ale trasaturilor: G. Noi avem o speranta subiectiva a urmarii (consecintei) comportamentului nostru in termenii intaririi cei va urma. mai ales copii si studenti de colegiu. Rotter acorda atentie preferintei lui Skinner’s pentru studierea indivizilor solitari. procesele noastre cognitive interioare sunt vitale in determinarea impactului experientelor noastre sociale psihice exterioare. Noi estimam probabilitatea ca actiunea sau comportarea noastra intr-un anumit mod va duce la o intarire specifica si noi ne ghidam comportamentul in consecinta. Rotter trateaza procesele cognitive mai extins decat Bandura.

formand o unitate. Allport intelege ca. impreuna cu functionalitatea trupului. o recunoastere a unicitatii. Materialele nefinisate includ fizicul. Allport declara ca suntem produsul ereditatii si al mediului inconjurator. este o personalitate unica. inteligenta si temperamentul. ca pentru a studia personalitatea. adultul opereaza la un alt nivel. ci fiecare persoana este. o imagine distincta a naturii personalitatii. nu este chinuita de experienta trecutului. mai mult decat in inconstient si in prezent si in viitor. despartita de trecutul sau. mai psihologica. exceptand cazul gemenilor identici. la feluriti stimuli. asadar. intr-un anumit sens. care ghideaza comportamentul. inseamna ca tot ceea ce credem si facem este caracteristic sau tipic noua. predispozitii de a raspunde in acelasi fel sau in mod similar. Allport sustine ca toate fatetele personalitatii activeaza sau directioneaza comportamente si ganduri specifice. nici intru totul biologica. Nu exista o continuitate a personalitatii intre copilarie si viata de adult. ca personalitatea nu este nici total mentala. Prin organizare dinamica . Trasaturile sunt cai constiente si rezistente de reactie la aspectele stimulilor din mediul nostru inconjurator. Allport concluzioneaza. nu se mai dezvolta cea anterioara. de asemenea. Allport rezuma caracteristicile trasaturilor ca fiind urmatoarele: . In acest fel. mai mult decat in trecut. Exista un numar infinit de posibile combinatii de gene. Psihofiziologice inseamna ca personalitatea este alcatuita din minte. Trasaturile reprezinta caracteristici sau calitati interne. Comportamentul copilului este condus de dorinte primitive si reflexe. iar sansa ca inzestrarea genetica sa fie duplicata in altcineva este. a doua. Astfel. este o crestere organizata. fluctuatia si intensitatea dispozitiilor. Combinatia noastra individuala de gene interactioneaza cu mediul inconjurator si nu exista doua persoane – nici macar locuind in aceeasi casa – care sa aiba exact acelasi mediu. formeaza baza personalitatii care este responsabila pentru marea parte a unicitatii noastre. iar functionalitatea adultului. Mai tarziu. Fundalul genetic si materialele nefinisat e. desi personalitatea se schimba in mod constant si creste ( dinamica ). fiecare persoana este. O persoana nu este doar distincta de celelalte. cu accent in constient. Ereditatea furnizeaza personalitatii materiale nefinisate. Ca sa sustina accentul pe unicitatea personalitatilor individuale. Rezultatul inevitabil. Avem deci. Prima este mai biologica in natura ei. doua personalitati: una pentru copilarie si una pentru viata de adult. Allport revede cincizeci de definitii ale personalitatii inainte sa o ofere pe a sa: „Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psiho-fiziologice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic” (1981). care sunt modelate (largite sau limitate) de conditiile mediului nostru inconjurator. Prin determina . mai mult decat a generalitatii sau asemanarii si o concentrare asupra normalului. Temperamentul implica tonusul emotional general al unei persoane influentat de stimularea. ci o combinare intre cele doua. mai mult decat asupra anormalului. Allport invoca variabilele personale si situationale. Allport considera personalitatea ca fiind discreta sau discontinua. Exista. In cartea sa „Structura si dinamica personalitatii”. nu aleatorie. psihologia trebuie sa porneasca de la fiecare caz individual. prea mica pentru a fi luata in considerare.rigoarea investigatiei si prin constructia teoretica.

specifice unei persoane si definesc caracterul sau. De aceea. compatimirea si cinismul. chiar daca reprezinta caracteristici diferite. Trasaturile individuale sunt unice. Ele nu sunt construite teoretic sau nu sunt etichete create numai pentru a explica comportamentul. prin observarea comportamentului in timp. de la cinci la zece trasaturi care stau la baza comportamentului. ca ajunge sa domine comportamentul. cardinale si centrale. Este atat de puternica. interactioneaza cu acestia. Trasaturile comune sunt distribuite unui numar de oameni cum ar fi membrii unei culturi. De exemplu. 5) Trasaturile variaza in functie de situatii. de asemenea. ci ne motiveaza sa cautam stimulii adecvati. generand astfel. Deoarece confuzia poate reiesi din faptul ca numim ambele fenomene trasaturi. El numeste trasaturile comune ca fiind trasaturi si cele individuale. Allport credea ca problema centrala pentru orice teorie a personalitatii este modul in care este explicat conceptul de motivatie. in orice situatie. Pot include. ca apar simultan in comportamentul unei anumite persoane. cum spunea Allport. ca fiind dispozitii personale. in general. dar sunt si trasaturi asemanatoare si sunt observate frecvent. Trasaturile secundare pot fi deduse doar de un prieten apropiat. sunt ale trasaturilor secundare. Trasaturile comune se pot schimba in timp. doua categorii de trasaturi: trasaturi individuale si trasaturi comune. central si secundar. El critica abordarile (cum este cea a lui Freud) care se concentreaza pe inconstient si pe fortele irationale in detrimentul constientului si rationalului si sustine ca intentiile constiente sunt parte esentiala a . o preferinta pentru un anumit tip de muzica sau un anumit tip de mancare. care sunt mai putin consistent e si mai putin semnificative decat celelalte trasaturi. Trasaturile noastre individuale sau dispozitiile personale nu au aceeasi intensitate si semnificatie.1) Trasaturile de personalitate sunt reale si exista in fiecare din noi. Cele mai putine influente ale trasaturilor individuale. de exemplu. Trasaturile centrale sunt tipuri de caracteristici pe care noi le mentionam cand scriem o scrisoare de recomandare. Allport a revizuit terminologia. Toata lumea dispune. cu mediul. Allport ne-a dat exemple ca: agresiunea. 2) Trasaturile determina sau cauzeaza comportamentul. putem deduce existenta unor trasaturi din coerenta si consistenta raspunsurilor unei persoane la aceiasi stimuli sau stimuli similari. anumite raspunsuri. 4) Trasaturile sunt inrudite. ca o “pasiune conducatoare”. Ele nu se nasc doar din anumiti stimuli. Accentul pe impactul prezentului este esenta conceptiei sale asupra motivatiei. recunoaste influenta proceselor cognitive – planurile noastre constiente si intentionate. nu dispun de ea. O trasatura cardinala este atat de pervasiva si atat de dominatoare. ceea ce denota existenta unei organizari ierarhice. Allport propune pentru prima data. odata cu standardele sociale si valorile culturale. agresiunea si ostilitatea sunt distincte. Allport. Allport propune trei tipuri: cardinal. Nu toti au o pasiune conducatoare si chiar si cei ce o au. ele se pot suprapune. insa. ca atinge aproape toate aspectele din viata cuiva. de cateva trasaturi centrale. 3) Trasaturile pot fi demonstrate empiric. De exemplu sovinismul si sadismul.

se intelege ca motivele adultului matur. unicitatea fiecarei persoane. dificultatea descrierii personalitatii dat fiind dinamismul sau. altele sunt mai reduse la aceeasi persoana. Cea mai importanta contributie a lui Murray asupra teoriei personalitatii este folosirea conceptului de nevoi pentru explicarea motivatiei si directiei comportamentului. ci de la studiul intensiv al oamenilor normali. iar altii nu vor experimenta niciodata unele din ele. El a derivat conceptul de nevoi nu de la experienta personala sau intuitie. Munca lui de mari proportii asupra motivatiei. ca foamea sau setea. mai mult decat de trecut. Ordinea se poate schimba pe parcursul vietii. spre cresterea tensiunii. umilire. respingere. ajutorare. dezvoltarea continua pe tot parcursul vietii a personalitatii. Desi ramanem inruditi. manifestare. fie din evenimente din mediu.personalitatii. Nevoile dau nastere la un nivel de tensiune pe care organismul tinde sa-l reduca prin actiune. sex. iar unele sunt in opozitie cu altele. aparare. El sugereaza ca termenul de personalitate este un construct ipotetic ce ajuta la intelegerea comportamentului. Nu fiecare persoana are toate aceste nevoi. a evita umilirea. Ego. au fost facute cateva modificari. Murray a divizat personalitatea in trei parti folosind termenii Freudieni Id. de fortele care l-au motivat la inceputul vietii. Cercetarea lui Murray l-a facut sa formuleze o lista cu 20 de nevoi. orientarea actiunii spre reducerea tensiunii dar si spre amplificarea. ca ceea ce dorim si telurile pentru care luptam sunt esentiale pentru intelegerea comportamentului nostru prezent. Allport a incercat sa explice prezentul in termeni de viitor. Ele energizeaza si orienteaza comportamentul in directia adecvata. Nevoile se grupeaza in primare si secundare in functie de geneza lor si in reactive sau proactive in functie de relatia obiectele. De atunci. nu mai suntem dependenti functional de ei. agresiune. Murray Murray foloseste fenomenul de personologie pentru a denumi preocuparea sistematica a psihologiei dedicata personalitatii. afiliere. care formeaza esenta teoriei sale cu privire la personalitate. lucrarea de fata prezinta nevoile majore din sistem. nu ne ghideaza viata. Prin conceptul lui Allport de autonomie functionala . sanatos afectiv. sau de la studierea unor cazuri de pacienti cu tulburari emotionale. nu sunt legate functional de experienta lui trecuta. . Principiile personologiei se refera la: dependenta proceselor mentale si a comportamentului de procesele neurofiziologice. Personologia: H. sensibilitate. cedare. Unele nevoi sunt in concordanta cu alte nevoi. cand ne maturizam. realizare. La fel ca si Freud. Prezentam in continuare nevoile din sistemul lui Murray: dominare. Nevoile pot lua nastere fie din procesele interne. ingrijire. distractie. autonomie. a generat una dintre cele mai elaborate si vaste clasificari a nevoilor in psihologie. intelegere. Astfel. dar conceptele lui nu sunt ceea ce Freud si-a imaginat. unele au caracter prioritar. devenim independenti de parintii nostri. nu ne mai controleaza. ordine. Similar. opunere. ferirea de rau. Unii oameni pot experimenta toate nevoile in timpul unei vieti. Super Ego.

Murray nu a crezut ca acest conflict este inevitabil. Exista in sistemul lui Murray si conditii favorizante pentru aparitia conflictul intre Id si Super Ego. Astfel. nu mai este servitorul Idului. SuperEgoul trebuie sa incerce sa contrazica doar impulsurile neacceptate social. dincolo de interactiunea parinte-copil. SuperEgoul nu este intr-un conflict constant cu acesta. inabusite. Cattell Utilizarea unor complicate tehnici psihometrice pentru analiza personalitatii. In acord cu Freud. Alti factori care modeleaza SuperEgoul sunt grupurile. el functioneaza si pentru a determina cand. Murray accentueaza importanta influentelor sociale asupra personalitatii. Trasaturi rezultate din analiza factoriala: R. Pentru ca Idul contine atat forte bune cat si rele. reflectand o mai mare complexitate a experientelor noastre. Spre deosebire de Freud. crede Cattell. De asemenea. pe masura ce imbatranim. Aceasta poate fi exprimata prin . SuperEgoul nu este cristalizat definitiv la varsta de 5 ani. a stat la baza elaborarii unei teorii care asigura intelegerea insusirilor si trasaturilor ca rezultante ale interactiunii ereditate-mediu. Un Ego puternic poate media efectiv intre cele doua. Idul contine impulsuri primitive amorale si dorinte lascive pe care si Freud le-a descris. De aceea. poate. sa existam cu ea. ci de asemenea si s-o hraneasca organizand si directionand expresia impulsurilor acceptate ale Idului.Murray a sugerat ca Idul este depozit al tuturor tendintelor impulsive innascute. si functioneaza nu numai sa inabuseasca placerea. Cattell a incercat sa defineasca personalitatea in urmatorii termeni: personalitatea este ceea ce permite predictia in legatura cu ceea ce va face persoana intr-o situatie data. Egoul constient. lasa personalitatea pe campul de lupta. integra aceste doua aspecte ale personalitatii asa incat. Murray extinde formularea Ego-ului lui Freud. In timp. ceea ce dorim noi sa facem (Id) este in armonie cu ce crede societatea ca ar trebui sa facem (SuperEgo). ci continua sa se dezvolte pe parcursul vietii. planifica cursul actiunii. Puterea sau intensitatea Idului variaza intre indivizi. Substanta Superegoului este impusa copiilor la o varsta frageda de catre parinti si alte figuri autoritare. totusi. Astfel. dupa ale caror reguli ajungem sa evaluam si sa judecam comportamentul nostru si a celorlalti. dar un Ego slab paraseste. Ego-ul este mult mai activ. problema controlului si directionarea fortelor Idului nu este aceeasi pentru toti oamenii. Definitia. pentru ca unii din noi avem energia Idului mai mare si trebuie sa facem fata. de asemenea. el a definit SuperEgoul ca si internalizarea normelor si valorilor culturale. Murray a deviat de la ideile freudiene permitand. Fortele bune nu trebuie sa fie ascunse. SuperEgoul se dezvolta pana ajunge Ego ideal care ne asigura teluri pe o raza mare de actiune. scopuri pentru care sa ne luptam. asigura energia si directia comportamentului si este preocupat de motivare. trebuie sa coreleze doua concepte incluse in studiul comportamentului: persoana si situatia stimul. unde si cum o nevoie acceptata poate fi exprimata si satisfacuta. Conform lui Murray. Egoul este arbitrul intre Id si SuperEgo poate sa accepte si sa ajute. mitologia si literatura. facand loc influentelor modelatoare ale factorilor de mediu. propunandu-i functia de organizator al comportamentului.

S formula . in diferite activitati. O trasatura comuna este acea trasatura posedata de toata lumea la un anumit rang. Trasaturile aptitudinale determina eficienta in munca. Descrierea lui despre trasaturi a derivat din analiza factoriala. O mai mare importanta o au trasaturile sursa . ele sunt mai putin stabile si permanente. Pentru ca trasaturile de suprafata sunt compuse din mai multe elemente. In timp ce raspunsul si stimulul se pot determina cu precizie in cadrul studiului experimental. corelate una cu cealalta. extroversiunea si sociabilitatea sunt exemple de trasaturi comune. au fost determinate de o singura sursa. mai putin importante in intelegerea personalitatii. dar unii oameni le au la un grad mai ridicat decat altii. Conform originii. Argumentul lui Cattell de a sugera ca trasaturile comune sunt universale. actionam. Aceste trasaturi afecteaza modul in care ne purtam. Trasaturile structurale sunt isi au . Trasaturile de suprafata sunt caracteristici ale personalitatii. ce ofera o imagine de sinteza asupra subiectului in starea lui actuala si baza predictiilor privind comportamentul. Trasaturile temperamentale descriu stilul general si tonul emotional al comportamentului – de exemplu cum ne afirmam. si reactionam la situatii. Inteligenta este o trasatura aptitudinala. trasaturi temperamentale si trasaturi dinamice sau energetice . permanenti. raspunsul ( R ) este in functie de persoana ( P ) si de stimul ( S ). Cattell a clasificat trasaturile dupa mai multe criterii: 1. interesele si ambitiile noastre. se reflecta in interesele si atitudinile noast re. trasaturile sursa sunt clasificate ca oricare altele: trasaturi structurale si trasaturile formelor-ambiante .( ) R = f P . Trasaturile unice sunt aparent particulare. Fiecare are aceste trasaturi. persoana ramane factorul ce necesita o intensa si continua cercetare. Ei de asemenea difera. Trasaturile sursa sunt factori individuali. Inteligenta. Trasaturile dinamice sau energetice sunt fortele conducatoare ale comportamentului nostru si definesc motivatiile. cel putin in cadrul aceleiasi culturi. Oamenii difera prin faptul ca poseda sau detin diferite valori sau gradatii ale acestor trasaturi comune. datorita trasaturilor unice pe care le au. si deci. 2. Intelegerea structurii si functionarii personalitatii va fi facilitata de analiza trasaturilor. Cattell a definit trasaturile ca unitati structurale relativ permanente ale personalitatii. el a facut distinctie intre trasaturile comune si trasaturile unice . Al doilea criteriu de clasificare imparte trasaturile in: trasaturi aptitudinale . este acela ca. dar nu in moduri identice. Al treilea criteriu de clasificare a trasaturilor in trasaturi de suprafata versus trasaturi sursa – este in functie de stabilitatea si permanenta lor. In primul rand. dar care nu constituie un factor de personalitate pentru ca ele nu sunt determinate sau nu. acele aspecte ale personalitatii impartasite si de alti cativa oameni. relevati in cadrul analizei factoriale. toti oamenii au un potential ereditar similar si sunt subiecti ai unei presiuni sociale similare. cat suntem de comozi sau cat de iritati suntem. Fiecare trasatura sursa genereaza un anumit aspect al comportamentului. factorii unitari ai personalitatii care sunt mult mai stabili si. nivelul nostru de inteligenta va ajuta determinarea procentului de realizare a scopului. 3.

Cattell a folosit termenul „erg” pentru a distinge conceptul de instinct de cel de dobandire. religia. McCrae In cautarea dimensiunilor cheie ale personalitatii utilizand aceeasi tehnica a analizei factoriale au fost identificate urmatoarele cinci: extraversiunea. atractia. constiinciozitatea. baza motivatiei care directioneaza comportamentul spre un scop specific. sexul. emotiile si comportamentul spre o anumita persoana. dar nu sunt neaparat. Definitia lui Cattell este larga. sentimentele la randul lor sunt subordonate erg-urilor. incluzand toate emotiile noastre sau actiunile spre un obiect sau situatie. pasiunile. . Analiza factoriala efectuata de Cattell a identificat 11 erg-uri: curiozitatea. dezgustul. Trebuie notat. elemente subventionate sau subordonate altora. supunere. gregarismul. protectia. nu face referire exclusiva la o opinie pentru sau impotriva a ceva. care inseamna ca deriva din influente sociale si fizice externe. Exista doua tipuri de trasaturi: erg-uri si sentimente . Sentimentele care rezulta din invatare. pot sa nu ramana cum au fost invatate sau pot sa dispara. inteles traditional. care inseamna sursa. Atitudinile sunt subordonate sentimentelor. ocupatia. Erg-urile si sentimentele motiveaza amandoua comportamentul.originea in conditiile biologice. Aceste structuri sunt sursa de energie innascuta pentru tot comportamentul. The Big Five: P. ereditare. Cuvantul „ erg ” vine din cuvantul grecesc „ergan”. obiect sau eveniment. De exemplu. o importanta problema. Trasaturile formelor-ambiante provin din influentele sociale si psihice din mediul nost ru de viata. un sentiment este o trasatura forma-ambianta. Cattell a definit trasaturile energetice sau dinamice ca fiind acele trasaturi care sunt corelate cu motivatia. pentru ca este un erg este o structura permanenta a personalitatii. Costa si R. afirmarea de sine In timp ce erg-ul este structural o trasatura sursa. furia. ca fiecare sentiment este subordonat unuia sau mai multor erg-uri. care. agreabilitatea. ca si natiunea. deschiderea la experienta. dar exista o diferenta vitala intre ele. foamea. stabilitatea emotionala. Cattell a definit atitudinile ca fiind alcatuite din interesele. consumul de alcool poate cauza comportamente ca si nepasare. neglijenta. Analiza factoriala va releva care din aceste caracteristici sunt trasaturi sursa. controversata in multele teorii ale personalitatii si a demonstrat ca o teorie a personalitatii care nu reuseste sa explice motivatia este incompleta. energie. Cand aplica termenul. control redus al comportamentului. Trasaturile energetice (erg-uri si sentimente) si atitudinile sunt legata printr-o sudare . interactiunea dintre variabilele personale si cele relationale. securitatea. inseamna ca in interiorul personalitatii sunt ierarhii. poate creste mai puternic sau mai slab. dar nu poate disparea.R. Cattell recunoscand astfel si aici. Sentimentul este un model al atitudinilor invatate care se focalizeaza pe un aspect important asupra vietii unei persoane. prin cuvantul „atitudine” in psihologie.

adaptabilitatea sociala. se refera la calitatile emotionale ale personalitatii si la comportamentul social. Psihologia umanista: A. controlul emotional. releva prezenta acestor cinci dimensiuni. reactivitatea. puterea realizarii. comportamentele prin care ele sunt satisfacute se . sociabilitat ea. Acestea coreleaza si cu succesul social. ambitia. cultura. se refera la capacitatea de orientare a personalitatii catre exterior. Desi teoria nu este pe deplin confirmata. motivand ca numai asa se poate stabili intinderea potentialului uman. asa cum rezulta din lista de trasaturi prezentata in tabelul 3. modul de implicare in actiune. Deschiderea la experienta . Maslow Fondatorul umanismului in psihologie si-a construit teoria pe baza studierii celor mai valorosi reprezentanti ai speciei uman e.1. arata caracteristicile emotionale si eventualele dificultati emotionale ale personalitatii. responsabilitatea. intelectul. Desi trebuintele sunt instinctive. inteligenta. argumentand ca acestea sunt utilizate pentru autodescriere de catre exponentii diferitelor culturi iar descrierile subiectilor in urma contactului la prima vedere sau a unor interactiuni scurte intre straini ca si cele provenite de la persoane care-i cunosc pe subiecti.Tabel 3. dezvoltarea si realizarea deplina a potentialului de care dispune. curiozitatea intelectuala. dragostea. mai ales apare in descrieri extraversiunea si constiinciozitatea. Agreabilitatea . Extraversiunea . Pentru explicarea personalitatii. The Big Five Cele cinci dimensiuni au caracter polar. nivelul socializarii. autocontrolul. activitati. Maslow propune un sistem ierarhic al trebuintelor innascute care activeaza si directioneaza comportamentul uman. mult studii accepta ca dimensiuni de baza ale personalitatii. Concluzia la care a ajuns in demersul sau. programe. vizeaza modul de raportare la sarcini. atractia interpersonala. subtilitatea se refera la functiile intelectuale ale personalitatii. sociabilitat e si ambitie.1. Stabilit atea emotionala . Constiinciozitatea . amabilitatea. este ca fiecare om se naste cu anumite nevoi ce determina cresterea.

oamenii care au postit pentru credinta lor. Caracteristicile generale ale trebuintelor sunt prezentate de Maslow. 40% nevoi de stima. ei insisi. pot sa-si satisfaca nevoia de autorealizare. Dispunerea trebuintelor intr-o ierarhie (figura 3. persoanele religioase care au abandonat bunurile lumesti pentru a implini un juramant de saracie. Aceasta duce la multumire. De exemplu. in acelasi timp. cu atat mai mare este puterea. 50% nevoi de apartenenta si dragoste. astfel: cu cat nevoia este mai joasa in ierarhie. cat si psihologic. Esecul de a satisface o nevoie mai inalta. Nevoile mai inalte sunt mai slabe. o eficienta biologica sporita. increzatori si valorosi. ci la un moment dat. in timp ce-si pastreaza nevoile lor de baza la nivele reduse de gratificatie. satisfacerea nevoilor mai inalte este productiva si benefica. 70% nevoi de securitate. iar nevoia de autorealizare se dezvolta la varsta mijlocie. Comportamentul uman nu este stimulat de toate aceste trebuinte. uneori si-au sacrificat chiar viata. numai daca se simt mai intai. Maslow le-a numit nevoi de crestere . de aceea. numai o trebuinta este dominanta. asa cum face esecul de a satisface o nevoie mai joasa. si au negat astfel nevoile fiziologice si de siguranta. pentru o cauza. Gratificarea nevoilor inalte presupune circumstante externe mai favorabile. inainte ca urmatoarea trebuinta sa devina importanta in ierarhie. artistii isi pot periclita sanatatea si confortul de dragul operei. In mod similar. cu prioritate. . nevoile de apartenenta si stima se dezvolta in adolescenta. Maslow a numit nevoile joase. nevoile fiziologice si de securitate se manifesta in primul an de viata. nu produce o criza. atat biologic. asigura o viata mai lunga. depinde de cele care au fost deja satisfacute.2) sugereaza ca cele aflate la baza trebuie sa fie cel putin partial satisfacute. nevoi de deficit sau esecul de a le satisface produce dificultati care se amplifica in timp. Maslow remarca mai multe exceptii: oamenii dedicati unui ideal au sacrificat totul in mod intentionat. potentialul si prioritatea sa. pentru ca nevoile mai inalte sunt mai putin necesare supravietuirii. Care din ele are influenta cea mai mare. crezand ca. 10% nevoi de autorealizare. Desi ierarhia nevoilor se aplica celor mai multi. Din acest motiv. o nevoie nu poate fi satisfacuta pe deplin. Maslow sugereaza un procentaj al satisfacerii fiecarei nevoi de-a lungul ierarhiei pe baza unui caz ipotetic: 85% nevoi fiziologice. nevoile mai inalte apar mai tarziu in cursul vietii. difera de la o persoana la alta. desi nevoile mai inalte sunt mai putin necesare supravietuirii. gratificarea lor poate fi amanata. inainte ca cele de la un nivel mai inalt sa devina influente. Ei sunt obsedati de dorinta de a gasi mancare si nu de ceea ar putea gandi altii despre ei. nevoile de apartenenta si dragoste pot fi satisfacute. oamenii flamanzi nu vor simti nici un stimul pentru a-si satisface nevoia de prestigiu social.invata. ele contribuie totusi la supravietuirea si mai ales la dezvoltarea individului. sunt motivati de nevoile aflate mai spre varful piramidei. fericire si la un sens al implinirii. Satisfacerea lor conduce la o mai buna stare de sanatate. Numai atunci cand oamenii au hrana suficienta. O inversare mai obisnuita in ierarhie apare la acei oameni care acorda importanta mai mare nevoii de stima de sine decat dragostei.

Maslow propune o lista de metanevoi care sunt considerate nevoi de crestere. sa lupte pentru un obiect specific. ce va satisface o nevoie de reechilibrare. Maslow propune deci. Oamenii care-si satisfac nevoia de autorealizare. inaintea declansarii controverselor pe tema persoana situatie . personale in determinarea comportamentului.2. ei nu cauta sa reduca tensiunea. o viziune interactionista asupra devenirii personalitatii si a comportamentului uman. trebuintele innascute si variabilele situationale sau trasaturile lumii externe. Esecul de a le satisface este daunator. stari de a fi. Cercetarile lui Maslow asupra celor mai buni reprezentanti ai umanitatii. care impiedica persoanele sa se exprime. sunt preocupati de implinirea potentialului lor si de intelegerea si cunoasterea mediului. In starea de metamotivatie. au stat la . multe din efectele unei situatii de viata sunt o functie a acestor perceptii.Figura 3. astfel. Pornind de aici. comportamentul uman este determinat de ambele variabile. utilizand conceptul de metamotivatie . Mai degraba. dincolo de lupta pentru ceva. depinde in mare masura. decat scopuri specifice. In concluzie. Intrucat Maslow continua studiul sau despre persoanele autorealizate. prin diverse experiente solicitante. sa-si foloseasca si sa-si implineasca potentialul. Cei ce se autorealizeaza. de modul in care ne percepem si de modul in care intelegem situatia in care ne aflam. Piramida trebuintelor a lui Maslow Maslow a accentuat rolul variabilelor innascute. sa le amplifice. ca si esecul in satisfacerea altor nevoi si produce un fel de metapatologie . telul lor este sa imbogateasca si sa largeasca aria preocuparilor. Maslow a subliniat ca suntem responsabili de crearea sau de constructia mediului social si fizic in care functionam. astfel incat. ajunge la concluzia ca acestea difera in functie de motivatia lor esentiala. sa satisfaca o deficienta. functioneaza la un nivel. Metanevoile sunt mai degraba. intrucat toate acestea au fost implinite. el dezvolta o teorie motivationala care sa explice autorealizarea. Impactul situatiilor in care ne gasim. dar a recunoscut in acelasi timp si rolul variabilelor situationale. spre care evolueaza persoanele ce se autorealizeaza. Nevoile ierarhizate se exprima in comportament in cadrul relatiilor cu oamenii si cu evenimentele din mediul de viata.

contrazice autorealizarea. fara limite. interferand usor sau fiind inhibata de alte presiuni. pentru a-si fundamenta concluziile referitoare la caracteristicile persoanelor autorealizate. nu putem astepta cu pasivitate ca autorealizarea si desavarsirea sa se produca de la sine. a precizat importanta satisfacerii nevoilor fiziologice si de securitate in primii ani de viata. disciplina si autocontrol. inabusiti in cresterea si in exprimarea activitatilor necesare pentru autorealizare. noului. de asemenea. Teoria cuprinde urmatoarele elemente explicative: triada . Autorealizarea cere curaj. cu atat este mai slaba. nevoia de autorealizare ramane neimplinita. in loc sa cauti solicitari noi. conditiile economice precare pot determina dificultati in satisfacerea nevoilor fiziologice si de securitate si intrucat nevoile de la baza piramidei trebuie sa fie satisfacute cu prioritate. Desi nu a gasit multi oameni pe care sa-i considere autorealizati – a estimat ca persoanele autorealizate reprezinta un procent sau chiar mai putin din populatie – a studiat totusi. Maslow avertizand. Fara dragoste parentala. un numar suficient dintre acestia. Maslow subliniaza ca dragostea acordata copilului. Educatia inadecvata si practicile gresite de crestere a copilului. Suntem simultan.T. conceptia lui Beck (1967. Comportamentul opus si excesiva libertate acordata de parinti. firesc intrebarea: de ce nu toti oamenii ajung la realizare deplina? De ce mai putin de un procent din populatie ajunge la aceasta stare? Un motiv al nerealizarii este acela ca. este conditia esentiala a autorealizarii. fiind cea mai inalta nevoie. dar adesea. teama are intaietate. Daca nevoia de autorealizare este innascuta si prin urmare. deci. stimulati dar si infricosati si chiar amenintati de posibilitatile noastre crescande. cu cat este mai inalta o nevoie in ierarhie. renunta la comportamentele si atitudinile familiare. pot fi de asemenea daunatoare sau periculoase. Beck Intemeiata pe experienta clinica. nu trebuie invatata. 1988) se bazeaza pe ipoteza ca persoanele depresive interpreteaza evenimentele intr-un mod distorsionat. La un nivel mai scazut. Poate parea usor si precaut sa accepti viata asa cum este. se pune. neintemeiat informational. autorealizarea are forta cea mai redusa. conduce spre anxietate si insecuritate. Persoanele care se autorealizeaza se testeaza si se solicita de catre ele insele. pot. Teorii cognitiv-comportamentale: A. ca prea mult libertate in copilarie. De asemenea. factori de opozitie se pot gasi si in realitate: un mediu emotional ostil sau respingator ce poate crea dificultati nu numai in satisfacerea nevoilor de dragoste si stima ci si in satisfacerea nevoilor de autorealizare. se expun in mod intentionat. Un alt motiv care poate determina esecul autorealizarii se refera la temerile si dubiile in legatura cu abilitatile noastre. abandoneaza obisnuintele si slujbele sigure. Chiar si atunci cand nevoile joase au fost implinite. Daca se ajunge la exagerare in protejarea copiilor carora nu li se permite manifestarea unor comportamente noi sau le este ingradita actiunea de explorare a unor noi idei sau conduite. De asemenea. iar aceste premise nu confirma si nu sustin interpretarea. zadarnicind satisfacerea nevoilor de aparare si ordine.baza teoriei sale despre personalitatea deplin realizata. este dificil ca adultul sa se autorealizeze. securitate si stima in copilarie. atunci ei vor ajunge inhibati ca adulti. Procesul cere efort.

se refera la modul in care individul se percepe ca fiind indezirabil social. la lume si la viitor. ca tipice. apar atat de rapid. incat. gandire dihotomizanta. si identificarea esecului in toate planurile activitatii. abstractizarea selectiva a evenimentelor negative dintr-o multitudine de informatii si ignorarea altor caracteristici importante. aparitia automata a gandurilor negative. Viitorul este pus sub semnul unui esec permanent. supragen eralizarea continand interpretarea unor experiente precedente singulare. Beck subliniaza ca trasaturile negative ale triadei cognitive explica majoritatea simptomelor ce caracterizeaza sindromul depresiv. devin dificil de constientizat. Triada negativa este responsabila pentru predispozitia individului spre devalorizarea competentei personale. numite schemate depresogene. sunt de durata mult mai mare si sunt mult mai usor de recunoscut. deosebit de solicitant.3. Gandurile negative de autoinf rangere corelate cu viziunea despre sine apar fara o reflectare si fara o analiza intemeiata a situatiilor percepute de subiect ca amenintatoare. absolutizanta („totul sau . de autoinfrangere si autodistrugere. viziunea negativa asupra propriei persoane. Modelul cognitiv al depresiei Distorsiunile cognitive in perceptia si procesarea informatiei cuprind: inferente arbitrare a unor consecinte negative. Primul element al triadei negative. Mediul este perceput ca fiind incarcat cu probleme si obstacole de netrecut. de calitati. emotiile negative ce le insotesc.cognitiva negativa referitoare la sine. Fiind apropiate de normele fundamentale ale vietii. gandurile negative sunt acceptate necritic si de multe ori. asumptii fundamentale distorsionate. deficient fizic sau moral. lipsit de merite. distorsiuni cognitive in perceptia si procesarea informatiei. In schimb. Figura 3.

in ritmul vorbirii. 3. care sunt utilizate sa dea sens noilor experiente. cum ar fi pierderea locului de munca pentru cei din prima categorie. Beck arata ca schematele latente depresogene pot fi intalnite la doua categorii de indivizi: la cei autonomi. noi date. Sheldon. de stagnare si regres. ipoteza vulnerabilitatii relatiei schemata-eveniment . sa faciliteze rememorarile si sa guverneze comportamentul. schematele se pot activa cu usurinta si devin preponderente atunci cand subiectul percepe un eveniment sau o situatie ca fiind amenintatoare. respectiv. pentru ceilalti. diminuarea reusitei si amplificarea pierderii. Yela. in fata situatiilor stresante). Asumptiile fundamentale disfunctionale sau auto(sch ematele) disfunctionale reprezinta structuri cognitiv emotionale. cu ritmuri diferite. dar cu nevoi de autorealizare foarte inalte si acute si cu standarde de autoexigenta similare sau la cei dependenti. Desi raman in afara campului constiintei. Schematele se achizitioneaza in copilarie. rezultand cele patru portrete temperamentale cunoscute: sangvinic. a . in capacitatea de efort. in tinuta si miscari. Evitam termenul de maturizare care sugereaza infaptuirea unui program prestabilit genetic. ruperea unei relatii semnificative. prin ipoteza activarii diferentiale (dispozitia depresiva creste accesibilitatea cognitiilor negative si diminueaza accesibilitatea cognitiilor pozitive). al scrierii. Insusirile ce apartin temperamentului pot fi remarcate si in activitatile educative. sociotropi cu necesitati puternice de apropiere si securitate in relatiile interpersonale. cu momente de ascensiune. cu asimetrii intre drumul in sus si drumul in jos. insotite de explicarea deosebirilor temperamentale. in rezistenta la suprasarcini sau la stimuli supraadaugati. J. schemata depresogena este activata de prezenta unui eveniment congruent schematei. coleric. Mecanismul prin care schematele latente disfunctionale sunt activate. Exista mai multe descrieri si clasificari ale temperamentelor. cat si in reconstructia sa ulterioara. a fost explicat pe baza ipotezei vulnerabilitatii schematei (posibilitatea existentei unui stil cognitiv negativ la indivizi care nu sunt depresivi pe moment. Dimensiuni ale personalitatii Temperamentul Ce este temperamentul? Termenul dezvoltare umana se refera la drumul de viata al fiintei umane. mai ales. dispozitia emotionala si motivatia persoanei si au drept consecinta negativa. preferinte si distorsiuni atat in constructia initiala a unei experiente. cu schimbari imperceptibile ce alterneaza cu salturi spectaculoase. reprezentari organizate ale experientei anterioare. Schematele includ cunoasterea si credintele. derulat secvential in conditii fizice obisnuite. Pavlov si descendentii sai. introducerea de tendinte si directii. flegmatic si melancolic. Jung. Schematele lor se activeaza la stresori relevanti. in conduita emotionala. etc. Eysenck. personalizare. Cercetarile empirice sustin prima ipoteza. M.nimic”). in puterea de munca din perioadele suprasolicitante ale sesiunilor de examene. incepand cu Hyppocrates si ajungand pana in epoca noast ra: Kretschmer. Cea mai cunoscuta clasificare si descriere a temperamentelor porneste de la Hyppocrates. dar ii face vulnerabili. La aceasta au fost adaugate in timp.

alternanta intre activism impetuos si perioade de delasare. treptat. cugetat in tot ceea ce face. tablou comportamental sarac in manifestari. volum redus al activitatii (nu poate duce suprasarcini). tendinta spre impulsivitate. pedanterie. sensibilitate ridicata. capacitate de lucru indelungata. sentimente durabile. dificultatile de adaptare le compenseaza prin inchidere in sine (refugiu in plan imaginar). Ca atare. depinde de influentele exercitate asupra temperamentului de sistemul atitudinilor si de abilitatile persoanei. de specificul situatiei in care se afla persoana sau de starea sa actuala. in orientarea spre diferite scoli si meserii trebuie sa se tina seama si de . inclinatii spre rutina. stereotipuri. suporta fara criza insuccesele. dispozitie stenica. puternic afectat de insuccese. Temperament sangvinic : hiperreactiv pe plan motor. Temperament coleric : reactivitate motorie accentuata. Temperament melancolic : hipotonie. echilibru emotional. Incercarea de a incadra un anumit subiect intr-un tip temperamental este dificila si nu lipsita de erori in rememorarea si interpretarea faptelor. la fiecare temperament arata ca fiecare poate prezenta atat insusiri avantajoase. de distorsiunile sau constructiile memoriei. emotii intense dar sentimente superficiale. se „decompenseaza” mai usor in situatii critice. dependenta in conditii de grup.caror descriere o prezentam (dupa Radu. procese afective intense. intrucat. procese afective cu adanci rezonante. etalarea rapida a posibilitatilor. resimte nevoia de variatie in decor si in activitate. nestapanire de sine. in mod deosebit. cat si caracteristici nefavorabile. rabdare. multe cazuri de inadaptare scolara sau profesionala sunt cauzate de necorespondenta. Temperament flegmatic : calm. energic. dar calitativ comparabil cu al celorlalti. se schimbarile intervenite pe parcursul timpului. sentimente de durata. capabil de munci de finete si actiuni de migala cu pretul epuizarii mai rapide. 1991). neinarmat pentru lupta in imprejurari mai grele ale vietii. placerea de a opune rezistenta. incapabil sa desfasoare munci de migala. isi mentine rezistenta si echilibrul psihic in situatii dificile. explozii emotionale. neretinut. tendinta de dominare in grup. Prezenta in aceeasi masura atat a aspectelor pozitive. prudenta exagerata in situatii noi. lentoare in miscari si limbaj. dintre particularitatile dinamico-energetice si natura activitatii. Luarea in considerare a aspectelor dinamico-energetice este absolut necesara in procesul instructiv educativ ca si in orice activitate umana. cu o expresivitate manifesta. tempoul activitatii lent. Este importanta colectarea datelor privind comportamentul subiectului in situatii de viata cu grade diferite de dificultate si noutate. agitatie. randament progresiv. comunicativa. fire deschisa. tempo rapid in activitate. de starile emotionale sau de stereotipuri. angajare usoara in activitate. toleranta. uneori agresiune. reactivitate emotionala redusa. adaptabilitate ridicata. chiar discordanta. decizie rapida. refuzul schimbarilor le compenseaza prin capacitate de munca indelungata si tenace. Exprimarea in conduita a celor doua aspecte contradictorii la indivizi diferiti sau la acelasi subiect in situatii si in momente de timp diferite. de uitare. inclinatie spre stari de alarma si exagerare. capacitate de lucru redusa in conditii de suprasolicitare. Procesul de colectare si interpretare este marcat de schematele cognitive. intr-o sarcina isi etaleaza rapid posibilitatile. cat si a celor negative. slaba rezistenta neuropsihica. de cele intelectuale. capabil de munca de migala. abundenta expresiei verbale. fire deschisa. activism crescut.

4. In activitatile sociale care necesita contacte cu publicul. Procesele si insusirile psihice au la baza programe la nivelul SNC in care se traduce informatia genetica purtata de ADN. calmul. ia lucrurile prea usor. un coleric trebuie sa aiba posibilitatea de a-i conduce pe altii. In perioadele de examene . corespondenta dintre tipul de SN si temperament nu semnifica identitate intrucat prima este o notiune fiziologica. iar a doua psihologica. Cele trei criterii reprezinta de fapt. Colericul se poate baza pe puterea sa de munca. activitati diversificate. prin tipul de ANS. nu simple dihotomii. un melancolic ar face fata mai greu. nu-si face griji. iar rezistenta sa neuropsihica este mai redusa. nu are incredere. Asocierea dintre tipurile de ANS si cele patru temperamente clasice este sintetizata in figura 3. fiecare tip poate sa-si valorifice aspectele avantajoase. munca dupa sabloane ii sunt nefavorabile. lucrari). activitati cu caracter stereotip. reactivitatea prea puternica. are putere de munca.dominantele temperamentale. intr-un mediu linistit. Un melancolic. dar se plictiseste prea repede. se pregateste superficial. sa lucreze in salturi sau dezordonat. rabdarea ar fi in avantajul unui flegmatic. Pavlov si colaboratorii sai au stabilit existenta unei corespondente intre tipurile de activitate nervoasa superioara (ANS) avand la baza cele doua procese nervoase fundamentale. pe disponibilitatea de a infrunta sarcini dificile. decat in conditii de independenta. unui sangvinic i s-ar potrivi. Tipul de SNC fiind determinat ereditar. tendinta de exagerare sau cautarea conflictelor il fac adesea sa abandoneze. dar impulsivitatea. nu aprofundeaza. De exemplu. Perseverenta. indirect insa. acorda importanta normelor stabilite de profesori (frecventa. de a fi in competitii. Insusirile SNC (sistem nervos central) se exprima in modurile de manifestare externa. poate fi constiincios. in schimb va prefera sa lucreze mau mult singur. Componenta genetica actioneaza mediat asupra psihicului prin intermediul SN. de a risca. Sangvinicul este increzator si optimist. unui flegmatic . in comportament. se recomanda un tip sangvinic. dar ii este teama de esec. dimensiuni bipolare. se pierde in situatii critice. apoi pe oameni. nu se concentreaza. echilibrul. mai ales. Intre gena si comportament se interpune mediul si istoria individuala. In aceste conditii. reactivitatea intarziata. adaptabilitatea mai redusa. temperamentul reprezinta exteriorizarea in conduita a tipului de ANS. pune accent pe calitate. excitatia si inhibitia si temperamentele clasice. se pregateste din timp. Desigur. inseamna ca si temperamentul se afla sub incidenta determinarii genetice. bibliografie. . sa provoace mania profesorilor. dar ritmul lent. capacitatea de munca. cu multe elemente noi. Modele explicative privind temperamentul Temperamentul si tipul de sistem nervos Pe baza experimentelor efectuate initial pe animale. dar poate avea probleme din cauza celor negative. un melancolic ar functiona mai bine daca i s-ar prescrie reguli. pe energia sa.

deci si cel al SN. la poli are o frecventa rara.4. Relatia dintre tipul de ANS si temperament Biotipologiile Cu termenul generic de biotipologii sau cu cel de tipologii constitutionale sunt denumite acele teorii care asociaza unui tip de constitutie somatica.Deci. Pe aceeasi dimensiune se vor intalni gradatii intermediare. un anumit portret psihologic. in realitate tipul pur. tipologia lui Kretschmer se poate sintetiza in tabelul 3. In esenta. ceea ce imprima anumite particularitati ANS (exista deci puncte comune intre acest model explicativ si cel elaborat de Pavlov). structura psihica si boala psihica . Kretschimer. Relatia dintre biotip. Pe baza acestei corelatii a elaborat o tipologie valabila si la oamenii sanatosi. Figura 3.2: Tabelul 3. Cercetarile ulterioare din domeniul fiziologiei si biochimiei au aratat ca structura corporala este in stransa legatura cu particularitatile individuale ale metabolismului. ale proceselor endocrine. El a pornit de la constatarea ca majoritatea schizofrenicilor pe care ii trata aveau o constitutie astenica si majoritatea celor ce sufereau de psihoza circulara (maniaco-depresivii) aveau constitutia picnica. Primul care a reusit sa incadreze problema tipologiei constitutionale in coordonatele psihologiei a fost medicul psihiatru E. cu intreg chimismul organismului.2. aflat la extreme.

sociofobie. sociofilie. Cerebrotonul : miscari retinute. maini si picioare lungi si subtiri. competitivitate. Principalele trasaturi ale celor trei temperamente se prezinta astfel: Viscerotonul . placerea de a manca in comun. voce neretinuta. avand toracele si musculatura bine dezvoltate. meticulozitate dusa uneori pana la pedanterie. Tipul constitutional ectomorf rezulta din predominanta in faza embrionara a ectodermului si se caracterizeaza printr-o constitutie corporala astenica. orientat spre activitati ce tin de copilarie. maini si picioare mai scurte. meditatie. interiorizare. placerea riscului. evaluari. Tipul somatic endomorf este determinat de predominarea endodermului si se caracterizeaza prin dezvoltarea accentuata a viscerilor. corelate intre ele in cele din urma rezulta mai multe categorii de . Aspectul corporal tinand de simptomatica stabila. nevoia de efort fizic. Sheldon a elaborat o alta tipologie constitutionala avand drept criteriu relatia dintre cele trei straturi embrionare. tipul picnic se caracterizeaza printr-o silueta de statura mijlocie. inclinatie catre concesii si compromisuri. dorinta de aventura fizica. orientare spre activitati ce tin de tinerete. abdomenul si toracele bine dezvoltate. exces ponderal. spirit mai practic. duritate in maniere. somn adanc. Tipul astenic se caracterizeaza printr-o dezvoltare preponderent verticala. claustrofobie. de a avea putere. Tipul atletic este bine proportionat fizic. cu o oarecare valoare predictiva in determinarea profilului psihologic. dorinta de confort fizic. la necaz simte nevoia de singuratate. Controlul experimental al tipologiei lui Kretschmer a aratat legatura dintre profilul psihologic si cel somatic este mai evidenta pentru cazurile patologice. somn nelinistit. evitarea zgomotului. incredere in sine. curaj si combativitate fizica. manifestari energice. capacitate de a stabili usor contacte. agorafobie. Corespondentul lui in plan temperamental este cerebrotonul . Somatotonul : asertiune in tinuta si miscari. la necaz simte nevoia de contact social. chestionare. prelucrate apoi statistic. caracterul dominant al unuia fata de celelalte. greutatea inferioara celei normale in raport cu inaltimea sa.Ca aspect fizic. poate sugera directia cercetarilor in investigatia psihologica. optimism. toleranta.J. spontaneitate in gesturi si vorbire. la necaz simte nevoia de actiune. orientat spre activitati ce tin de fazele finale ale vietii. trairi afective stenice. amabilitate nediscriminatorie. tendinta de a domina. gatul scurt. fata plina. sistem osteo-muscular firav. W. tendinta de izolare. voce retinuta. hiperatentie. sesizabila direct prin observatie. comunicativ. caracter relaxat al tinutei si miscarilor. Tipul intermediar se defineste prin inclinatia spre activitati ce reclama un mare volum de miscari si un mare consum de energie. Tipul mezomorf este determinat de predominarea mezodermului si poate fi caracterizat prin dezvoltarea mai accentuata a sistemului osteomuscular. Tipologia constitutionala poate fi utilizata ca punct de plecare. autoapreciere realista. Sub aspect psihologic ii corespunde viscerotonul . echilibru emotional. Ciclotimul (picnicul) are urmatoarele caracteristici: vioiciune. umor. agresiune. Eysenck Aplicand metoda analizei factoriale (probe. un acut simt al onoarei. Schizot imul prezinta trasaturi contrare: inclinatie spre abstractizare. H. dar si o anumita superficialitate in relatiile sociale. mobilitat e. mai degraba scund si indesat. corpul alungit si slab. manifestari de ambitie ce ascund adesea un complex de inferioritate. discretie in domeniul afectiv. Lui ii corespunde ca tip de temperament somatonul . introversiune. indiferenta spartana la durere. predomina orizontala. incordare mintala. sensibilitatea pentru forma exterioara a relatiilor dintre oameni. teste. Teoria factoriala a lui H.

stabilitatea. prezentate in lucrarile de specialitate. tipul temperamental pe baza criteriilor comportamentale prezentate in tabelul 3. dezechilibrul emotiv (W-). instabilitatea. Prima este identica cu cea relevata de C. La polul negativ al acestei dimensiuni gasim neuroticismul. Jung. iar la cel pozitiv (W+): integrare.G. stapanirea de sine. iar a doua aproape echivalenta cu factorul Will evidentiat prin analiza factoriala de Spearman si Webb si reprezentand integrarea. controlul.3. Una dintre ele.factori cu grade diferite de generalitate). Identificarea temperamentului Pentru cunoasterea tipului temperamental se poate utiliza observatia si autoobservarea comportamentului in situatii cu diferite grade de dificultate si noutate. ne sugereaza ca putem determina tipul dominant de ANS si corespunzator. autocontrolul.3. Exista mai multe grile de observatie. autorul a identificat doua dimensiuni temperamentale fundamentale: dimensiunea extraversiune-introversiune si dimensiunea stabilitate-instabilitat e emotionala. Tabelul 3. forta eului. Exprimarea tipului de ANS in comportament (dupa Radu) .

mijloacele cu care actioneaza sau cu care lucreaza oamenii. Dezvoltarea inegala a abilitatilor permite orientarea spre activitati pentru care prezentam nivele mai inalte. insusirile gandirii. timpul de reactie. probabil pentru a elimina acceptiunea restrictiva. calitatile memoriei. Aceste instrumente exista in general la fiecare. corelarea acestora cu potentialul creativ constituie o preocupare perena a cercetarii psihologice. parcurgerea tuturor treptelor sistemului de invatamant. Nivelul intelectual mediu permite o adaptare corespunzatoare la exigentele scolii. au grade diferite de dezvoltare. originale. sa ne gandim la relatia dintre inteligenta si activitatea scolara. Ce sunt aptitudinile? Aptitudinile reprezinta latura sau aspectul instrumental-operational al personalitatii. aptitudinile asigura realizarea activitatilor la parametri optimi de calitate si volum. insusirile imaginatiei. stereotipe. cu mai multa indrumare si control. In majoritatea lucrarilor de specialitate. termenul de aptitudine vizeaza numai nivele superioare ale insusirilor. In procesul activitatii. in diferite tipuri de activitate. dexteritatea digitala. Ei vor fi educati in forme institutionale mai simple. desigur cu efort. volumul redus al memoriei poate fi suplinit de capacitatea de a stabili noi conexiuni. sansele succesului. de exemplu. la acelasi nivel de dezvoltare. acuitatea si discriminarea senzoriala. atentia. exista posibilitatea manifestarilor creatoare. cercetarea aptitudinilor. Cei situati sub limita.termenul de aptitudini a fost inlocuit cu cel de abilitati. In acelasi timp. spiritul de observatie. flexibilitatea corporala. activitatea se desfasoara in conditii de dependenta si in forme mult simplificate. de aceea nivelul eficientei activitatii este diferit de la o persoana la alta. exista posibilitatea compensarii abilitatilor. depinde de prezenta mai multor abilitati si ca o anumita abilitate se regaseste ca si conditie a reusitei. desfasurate pe parcursul unor perioade mai lungi de timp. Insusirile pe care le putem numi aptitudini sau abilitati. In cunoasterea comuna si in unele forme ale cunoasterii stiintifice. mai rudimentare la altii. uneltele. forta fizica etc. persoanele cu dizabilitati intelectuale nu vor face fata cerintelor scolii obisnuite. face ca activitatea sa se desfasoare cu eforturi reduse si sa se obtina succese. dexteritatea manuala. dominand aspectele repetitive.Aptitudinile Identificarea si stimularea aptitudinilor exprima masura eficientei activitatilor scolare. cu alte cuvinte. calitatile limbajului. Identificarea aptitudinilor se realizeaza pe baza urmatoarelor repere: . mai performante la unii. dar randamentul lor este diferit. Cel putin in limitele foarte generoase ale normalului. in special a inteligentei. Peste acest nivel. oricat ar fi de simpla. Se poate constata ca reusita unei actiuni. Sub limita. Un nivel superior. In termenul de abilitati se includ: inteligenta. sporind astfel. Pentru a ilustra ideea. Nici un om nu poseda insusiri instrumental-operationale situate toate. Un asemenea grad de dezvoltare face posibila reusita unei activitati cu eforturi reduse si la cote de performanta superioare mediei.

abilitatile: de intelegere a ideilor complexe. Pentru o definitie de lucru. randamentul in solutionarea noilor sarcini. propun em pe baza unor recente asertiuni ale expertilor sa intelegem prin inteligenta. Toate sarcinile cognitive impuse de . Factorul g. de limbaj . atentia acordata in cercetarea psihologica. considera ca performantele in toate sarcinile cognitive depind de un factor general primar. sau preocuparile privind evaluarea nivelului intelectual si predictia asupra evolutiei intelectuale. naturii. Sunt si astazi actuale preocuparile legate de influentele mostenirii genetice sau de consecintele stimularilor ambientale. de memorie . Inteligenta Consideram inteligenta ca aptitudine generala care asigura adaptarea eficienta la imprejurari de viata dificile. de a angajare in diferite forme de solutionare a problemelor. mai ales de cele cognitive. de perceptie . prezenti numai in anumite tipuri de sarcini. intamplatoare.nivelul performantei. Nu este. succesul in activitatile sociale. sau corelatia dintre nivelul actual al inteligentei si reusita in diferite tipuri de activitati. de depasire a obstacolele cu succes. eficienta insusirii unei activitati noi. in conceptia lui Spearman reprezinta inteligenta. dar se serveste de acestea. originii sau formelor inteligentei. succesul in cariera sau in relatiile interpersonale. Evaluarea inteligentei altora sau autoevaluarea inteligentei este o preocupare prioritara pentru ca ea este implicata in toate aspectele comportamentului: reusita in activitatea scolara. iar absenta realizarilor exceptionale la varsta copilariei nu reprezinta un fundament temeinic pentru o predictie negativa. genereaza controverse. manifestarea timpurie la cote inalte de realizare. de adaptare eficienta la mediu. de invatare din experienta. la activitati problematice pentru care nu dispunem de solutii elaborate. Inteligenta nu este un proces psihic. prezent in toate (denumit factorul g) si de unul sau mai multi factori particulari. al caror efect in practica educationala nu poate fi neglijat. depasirea celorlalti. este esenta int eligentei. Fiecare modalitate de identificare prezinta inevitabile riscuri. de imaginatie . a functiilor psihice spre o structura cognitiva unitara si dinamica. deci. pentru a infaptui adaptarea: de gandire . diferita de la un individ. asemenea altor probleme ale psihologiei. Studii asupra inteligentei Cercetarea inteligentei in unitate cu preocuparile legate de evaluarea si masurarea ei. Spearman (1927). Realizarea conduitei inteligente presupune convergenta proceselor. Capacitatea de a anticipa solutiile posibile pe baza restructurarii permanente a conduitelor invatate. De exemplu. la altul. nivelul reusitei este conditionat si de intensitatea motivatiei.

Thurstone (1938). face distinctie intre inteligenta de tip A si cea de tip B. iar nivelul inteligentei B. considera inteligenta din perspectiva echilibrului dinamic. Gardner (1983). in combinarea inedita a unor aspecte. Inteligenta de tip A nu poate fi masurata prin nici una din metodele de care dispune psihologia. unii vor fi mai buni la literatura. la limbi straine. elaboreaza pe baza unor studii efectuate de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. altele mai scazute. Aceste abilitati opereaza mai mult sau mai putin independent. mai accesibil evaluarii psihometrice. nu reprezinta un indicator relevant al inteligentei innascute. raman. Hebb (1972). completeaza viziunea multifactoriala a inteligentei cu urmatoarele componente: inteligenta muzicala – abilitatea de a reproduce o piesa muzicala dupa prima auditie. numerica – viteza si corectitudinea operarii cu numere. Sternberg (1995-1997). in care se impletesc procesele de asimilare (introducerea noilor date in schemele mentale elaborate pe baza celor existente) si acomodare (restructurarea cadrelor mentale in functie de noile achizitii). se vor remarca in domenii in care informatia este decisiva pentru situatia data.scoala. in aceeasi masura sau a celor slabi la toate disciplinele scolare. inteligenta kinestezica corporala – adecvarea si precizia miscarilor in functie de situatia concreta. Cei ce poseda un grad ridicat al acestei dimensiuni. ceea ce ar explica existenta unor elevi sau studenti buni la toate materiile. implica abilitatea de a gandi critic si analitic. in probe ce masoara potentialul academic si sa fie foarte buni elevi. Prima se refera la posibilitatile innascute ale dezvoltarii mentale. de a opera cu notiuni. Activitatea inteligenta. solicita acelasi factor. la acelasi subiect. Unele componente se afla la nivele ridicate. Piaget (1998). Ca atare. aceiasi elevi care exceleaza la unele discipline scolare. iar a doua reprezinta nivelul efectiv al inteligentei ca rezultat al interactiunii dintre inteligenta de tip A si influentele modelatoare ale mediului. spatiala – abilitatea de reprezentare tridimensionala a obiectelor. inteligenta interpersonala – abilitatea de a intelege alte persoane si de a te intelege bine cu altii. studenti. Teoria analizeaza trei tipuri de baza ale inteligentei umane: Inteligenta componentiala sau analitica . la filosofie. manifestata prin cunoastere. altii la algebra ori la geometrie ori la desen tehnic. crede ca inteligenta este compusa din mai multe abilitati primare: verbala – intelegerea cuvintelor si a semnificatiei ideilor. teoria triarhica a inteligentei . concepte. dau rezultate mediocre sau scazute la altele. Nivelul ei inalt ii face pe cei in cauza sa exceleze in activitati scolare. . in schimb. definitii si idei abstracte. cercetatori sau profesori universitari. intelegere si inventie isi schimba continutul si structura de la o varsta la alta. Inteligenta creativa sau experimentala se refera la abilitatea de a formula idei noi. proprietatile functionale generale ale procesului adaptativ.

furie. de trairile lor actuale. pe care autorii testelor il considera reprezentativ pentru a exprima inteligenta.I. de a negocia solutii pentru probleme interpersonale complicate Aceste componente sunt importante pentru succesul personal si constituie factori de diferentiere int erindividuala. a ideilor abstracte si operatii cu acestea. Asemenea cunostinte pot fi exprimate verbal mai greu. constientizarea emotiilor. Fiind componentele de baza ale inteligentei practice. rezultand un etalon numit conventional. se fac o serie de transformari. Ceea ce se poate masura este un esantion de comportament. mai semnificative. Inteligenta contextuala sau practica este esentiala in situatiile cotidiene. Inteligenta emotionala – Goleman (1995) Inteligenta emotionala consta intr-un grup de trasaturi sau abilitati legate de latura emotionala a vietii: cunoasterea propriilor stari emotionale. deschizatorilor de drumuri. reprezinta abilitatea de a descifra expresiile emotionale sau limbajul nonverbal ca prima modalitate de comunicare a trairilor afective. a formulelor. in solutionarea problemelor vietii de fiecare zi. de a forma cu usurinta relatii cu alti oameni. de a renunta la micile premii sau laude de moment. Este foart e importanta in multe imprejurari de viata pentru ca nu putem sa ne relationam eficient cu altii. a teoriilor. ori a gandurilor legate de trairile afective. La acest etalon se vor raporta rezultatele persoanelor ce vor fi ulterior testate si astfel. abilitatea de a amana recompensa. formale care implica memorarea definitiilor. comparabil ca predictor al succesului in cariera cu anii de scoala sau cu experienta in activitate. recunoasterea emotiilor altor persoane. Ele difera de cele scolare. controlul relatiilor interpersonale se refera la abilitatea de a coordona eforturile oamenilor cu care subiectul intra in interactiune. depresie. iar comunicarea lor este dificila. vor putea fi incadrate intr-un anumit nivel al inteligentei. Aceste cunostinte tacite sunt utile in practica. . ele sunt achizitii sau valori pentru cel in cauza. academice. uneori imposibila. Abilitatea de a solutiona acest tip de probleme inseamna operarea cu asa numitele cunostinte tacite . sau IQ dupa initialele termenului in limba engleza (Intelligence Quotient). fara a avea indicii legate de sentimentele. dirijarea emotiilor sau autocontrolul emotiilor. Pe baza rezultatelor numerice obtinute in etapele de validare a testului. Inteligenta creativa este specifica marilor genii din domeniul stiintei sau marilor inventatori. pentru a obtine mai tarziu. altele. ajutandu-i pe oameni sa-si atinga scopurile. motivarea Eului reprezinta abilitatea de a ne motiva pentru a duce la bun sfarsit activitati grele sau activitati ce necesita timp indelungat. a entuziasmului pana la terminarea activitatii. Cunostintele tacite sunt orientate spre actiune. cum ar fi Freud in psihologie. coeficient de inteligenta C. reglarea intensitatii emotiilor si a dispozitiilor negative: anxietate. cunostintele tacite reprezinta un predictor relevant al succesului in viata.in procesele de imbinare a unor elemente neobisnuite. pastrarea optimismului. Masurarea inteligentei Se stie ca inteligenta nu poate fi masurata in stare pura.

din memorie). Spre exemplu. Pentru a depasi limitele variantelor Binet. memoriei intuitive (desenarea unor figuri geometrice. unii se adreseaza mai mult.C. daca se situeaza in jur de 100. al caror IQ depaseste 130. intelegerea. adaptare sociala..I. in acelasi timp.. Exista variante ale probei care se aplica in functie de criteriul varstei: W. nevoia utilizarii unei metode obiective care sa identifice copiii cu retard mental. Testul Binet-Simon a fost adaptat in multe tari. altii memoriei verbale de scurta durata (repetarea unor propozitii) sau memoriei mecanice imediate (repetarea unor cifre).Rezultatul obtinut la testele de inteligenta corelat cu varsta cronologica a subiectului permite calcularea coeficientului de inteligenta. Wechsler a elaborat si construit seturi de itemi nonverbali. sub aspect social si emotional au nivele reduse de reusita. In practica.I. Din cei 87 itemi conceputi pentru diagnosticarea inteligentei predominant verbale. Wechsler Adult Intelligence Scale (Scala Inteligentei pentru Adulti.A. Retardul mental se stabileste prin valorificarea a cel putin doua surse de date: rezultatele la testele de inteligenta si modul de functionare in diferite activitati.S. Scara Metrica a Inteligentei. fie ca sunt retardati sau normali. supradotatii. identificarea frazelor absurde). reprezentarea spatiala etc. adaptata de Terman. experimenteaza in general nivele inalte al reusitei la nivel academic. Binet-Simon . cunostintele extrascolare. incat. valoarea IQ este semnificativa pentru a identifica mai ales persoanele aflate la extremele scalei inteligentei: cei cu retard mintal sau supradotatii. nu pot avea valoare predictiva semnificativa pentru toate activitatile umane. pentru determinarea nivelului inteligentei printr-un scor unic. Exista itemi care implica gandirea (stabilirea asemanarilor si a deosebirilor.S. proba a fost dezvoltata pentru a masura variatia inteligentei tuturor copiilor intre 3 si 15 ani sau diferentele intelectuale existente intre copii. iar a doua. adaptare generala la mediu. memoriei logice (repetarea unor probleme). Ulterior. (distingerea figurilor geometrice). rezultatele obtinute prin aplicarea unor asemenea probe saturate in factorul verbal. conform carora. obtinand scoruri separate la cele doua componente ale inteligentei. in SUA se utilizeaza varianta Binet-Standford. a stat ideea ca nivelul inteligentei copilului creste in fiecare an. Wechsler Intelligence Scale for Children. incat. Spre exemplu. raportat la persoanele de varsta lui. nici unui copil sa nu-i fie familiari. nivelul veniturilor. cea verbala si cea nonverbala. (Scala Inteligentei pentru Copii. La baza alcatuirii scalei Binet-Simon. Aceste cercetari vin in contradictie cu datele simtului comun. Scalele Wechsler . atat de uzuali. sa fie atat de neobisnuiti. La inceputul secolului. capacitatii perceptive. statut ocupational. Wechsler). Variantelor Binet li se reproseaza faptul ca sunt in primul rand verbale. longevitate. orice copil sa fi avut contact cu ei. Persoanele supradotate. Wechsler) care se . spiritul de observatie. el devenind capabil sa rezolve probleme din ce in ce mai dificile si sa-si imbogateasca. stare de sanatate. se apreciaza un nivel normal (mediu) al inteligentei. W. Ca atare. Valoarea IQ ne da indicii asupra nivelului inteligentei subiectului. D. credintele comune. i-a determinat pe Alfred Binet si pe Thedore Simon sa construiasca o proba alcatuita din doua categorii de itemi: prima categorie.

Acesta trebuie identificat dintr-o serie de figuri particulare asezate sub model. Acest calcul este necesar. se stie. Scara verbala cuprinde probe de vocabular. subprobele cuprinse in fiecare test sunt aranjate in ordinea dificultatii lor crescande. din care trebuie sa aleaga. un test care masoara rapiditatea psihomotorie generala si coordonarea psihomotorie. sa fie aplicabile la toate varstele si in toate mediile socioculturale.S. Mentionam ca la W.aplica intre 5 si 15 ani precum si o varianta pentru copiii cuprinsi intre 4 ani si 6 ani si jumatate. reproducerea unor modele bidimensionale prin manevrarea cuburilor colorate. intelegere. descoperirea principiilor care stau la baza aranjarii figurii in interiorul acesteia si evaluarea gradului de corespondenta a celor 6 sau 8 figuri.A. de intelegere. randamentele la probele inconstante (memorarea cifrelor. deoarece. aranjarea imaginilor. Rezultatele dau posibilitatea determinarii IQ verbal. sugerata de analiza factoriala. Matricile progresive colorate sunt destinate examinarii copiilor intre 5 si 11 ani si batranilor de peste 65 ani. masurand performantele lor se pot trage concluzii privind nivelul acesteia. se calculeaza. Pentru a raspunde necesitatii de masurare fidela si sensibila a inteligentei generale in cazul persoanelor cu inzestrare superioara si pentru a le diferentia corect. Matricile progresive Raven . un indice al deteriorarii mentale. iar scara de performanta contine teste de completare a imaginilor lacunare. La probele constante (testele de cunostinte. care exprima in procente. Unele probe par a fi relevante pentru diagnosticul tulburarilor de invatare. o configuratie. Scalele Wechsler se bucura de cea mai larga utilizare in categoria testelor individuale de inteligenta. exista functii mentale care raman relativ constante. a existentei unor functii mentale saturate in inteligenta generala. Spre deosebire de scara Binet-Simon. stabilirea asemanarilor. de aritmetica. rapiditatea si coordonarea psihomotorie) ar fi in scadere pe masura cresterii varstei. dupa stabilirea nivelului intelectual si a structurii functionale a inteligentei. ceea ce presupune intelegerea de catre subiect a structurii modelului. de asamblare a obiectelor) performantele ar releva nivelul inteligentei din perioada ei maxima si ar fi relativ stabile. Matricile progresive standard sunt astfel elaborate incat sa acopere nivele variate ale abilitatilor mentale. spre deosebire de scalele Wechsler sau de scalele Binet. Testul Matricile Progresive Raven are caracter omogen. . Elaborarea testului a pornit de la premisa.I. Daca deteriorarea mentala semnalizata pe baza probelor Wechsler este prea mare in raport cu grupul de varsta. proba cuburilor. pe masura inaintarii in varsta si functii care se deterioreaza. aranjarea de imagini in functie de recunoasterea relatiilor dintre elemente si in final. din care lipseste un element. aritmetica.. gradul declinului mintal al subiectului. Testele sunt alcatuite din imagini structurate. a unui IQ total. IQ de performanta si apoi. Raven a creat Matricile progresive avansate care pot fi aplicate dupa varsta de 11 ani. poate fi vorba de stare patologica.

5. a caror cunoastere a facut mai multe progrese. este destul de controversata.Figura 3. atitudinile trebuie sa aiba o anumita consistenta. nivelul reusitei este foarte sensibil la factorul varsta. Valorile se vor dispune si la nivelul individului intr-o ierarhie unica. idealuri. In raport cu subiectul. atitudinea poate fi analizata sub aspectul orientarii axiologice – scopuri. La persoanele cuprinse intre 35-60 ani. in general. publicata in 1993. In aceasta acceptiune. ne vom referi la atitudini. la universul sau social si la propria fiinta. la acele trasaturi ale personalitatii care semnifica modul de raportare a subiectului la lumea sa. a existentei si a consistentei lor in timp si situatii. caracterul ca ansamblul atitudinilor carora li se poate atasa o evaluare morala. Pentru a intra in structura personalitatii. valorile si normele morale exista in societate. Avand in vedere ca problema trasaturilor. Caracterul Termenul de caracter se refera. Una sustine ca atitudin ea este o . Item din matricile progresive Raven Performanta subiectilor permite fixarea lor intr-unul din nivelele inteligentei. urmand a fi interiorizate pe parcursul dezvoltarii. valori – si sub aspect energetic – capacitatea de efort voluntar a subiectului pusa in valoare pentru a realiza in comportament aceste componente motivationale. Cota totala poate fi interpretata in termeni de IQ pe baza unor tabele care dau marimea acestuia in functie de cota bruta si de varsta cronologica a subiectului. Eagly si Chaiken retin doua orientari in definirea atitudinilor. IQ se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie. nazuinte. Vom considera deci. intrucat. in imprejurari diferite si in timp. In lucrarea consacrata Psihologia atitudinilor . comparativ cu cea a trasaturilor. Ele sunt cunoscute ca modalitati de raportare la o clasa sau categorie de obiecte. Ce sunt atitudinile? Definirea atitudinilor se realizeaza in mai multe moduri.

combinatie a unor reactii afective. negativa sau mixta. curaj. (c) fata de activitate (exigenta. legat de un obiect si nu la comportament in general. (d) fata de cultura (deschidere.6. dragoste. Atitudinea deci. toleranta. o evaluare a obiectului pe baza unor elemente ale experientei anterioare. In functie de obiectul orientarii. acordul. harnicie. Imi place. a credintelor. interesul lor de a actiona in consens cu atitudinile. atitudinile pot fi grupate in: (a) atitudini fata de propria fiinta (incredere. principialitate. interes fata de creatia de valori). o a doua abordare sustine ca aceasta inconsistenta a comportamentelor psihice si a reactiilor externe. Nivelul de corespondenta intre atitudini si comportament are valori semnificative. autoapreciere). pozitiva. altercentrism). altruism. modestie. comportamentale si cognitive fata de un anumit obiect. atitudinea este: (a) o reactie afectiva consistenta (sentimente. perseverenta). responsabilitate. seriozitate. detest. Legatura dintre atitudini si comportament In mod obisnuit. (c) o reactie cognitiva . mandrie. pretuirea valorilor. numai pentru o singura componenta. admir. simpatie. In masura in care oamenii isi pierd increderea in capacitatea de a-si controla reactiile externe. numai atunci cand atitudinea se raporteaza la un comportament specific imediat. . Relatiile dintre atitudini si comportament sunt ilustrate in figura 3. Conformismul. responsabilitate. (e) fata de mediu (grija. numai in corelatie cu normele subiective . atitudinile determina comportamentul numai atunci cand anticipam ca vom avea control asupra acestuia. cea afectiva . etnocentrism. Cercetarile. recunostinta. ca trebuie sa aparem constanti cu noi insine in ochii altora. obedienta ne fac sa credem ca trebuie sa ne comportam intr-un anumit mod. (b) fata de altii (acceptare. arata ca intre atitudini si comportament exista o corespondenta mai redusa. constiinciozitat e. (f) fata de spatiul socio-cultural. se diminueaza. permite utilizarea termenului de atitudine. in legatura cu un obiect. sinceritate. (b) o predispozitie comportamentala sau o tendinta de a actiona intr-un anumit fel. promovarea valorilor. In al treilea rand. ca trebuie sa actionam conform uzantelor sociale. ideilor sau imaginilor relevante. sarguinta. ca oamenii tind sa se comporte in raport cu atitudinile. reprezinta evaluarea pozitiva sau negativa a unui obiect. orgoliu. se considera ca atitudinile influenteaza comportamentul. demnitate. iubesc. sunt cuvinte prin care oamenii isi exprima atitudinile. de apartenenta (pretuire. Atitudinile reprezinta factori determinanti ai comportamentului. cu modul in care subiectul percepe opiniile altora despre ceea ce ar trebui sa faca. exprimata printr-un anumit nivel de intensitate. urasc. Avand in vedere ca nu intotdeauna gandurile si sentimentele sunt asociate si nu in mod obligatoriu ele ghideaza comportamentul. prietenie. in schimb. imi displace. in raport cu acel obiect. incredere. aparare si conservare). empatie). emotii). In acord cu aceasta abordare. generozitate.

s-au format prin experiente personale . pe baza informatiilor de care dispun. se considera ca taria atitudinilor depinde de factori psihologici . Construirea atitudinilor Formarea atitudinilor . Explicatii ale acestei deosebiri in forta modelatoare a atitudinilor putem gasi intr-o ipoteza provocatoare. In al doilea rand. Cele mai semnificative atitudini sunt cele care: (a) afecteaza in mod direct realizarile si interesele personale. (c) se raporteaza la prietenii apropiati. sustinandu-se prin analogie. religioase. Se mai adauga asemanarile insusirilor somatice. de tendinta oamenilor de a crede in necesitatea consistentei cu atitudinile lor. atunci cand sunt bine documentati si de a actiona in consecinta. Cercetarile arata ca legatura dint re taria atitudinii si comportament depinde de mai multi factori. la familie. Un al treilea factor este accesibilitatea inalta a atitudinilor puternice de a fi constientizate . la grupul social din care fac parte indivizii. Argumentele aduse se refera la gradul mult mai mare de asemanare intre atitudinile gemenilor monovitelini. conform careia. se constata ca atitudinile mai stabile si cu valoare predictiva mai mare pentru comportament ul individului. fata de atitudinile gemenilor bivitelini sau ale fratilor obisnuiti crescuti impreuna. de a putea fi mai rapid si mai usor aduse la lumina constiintei. Pe de alta parte. sunt mai rezistente la schimbare.Figura 3. (b) sunt adanc legate de valori morale. Atitudinile ce rezulta din propria invatare.6. In primul rand. filosofice. indiferent daca au crescut separat sau impreuna. politice. predispozitia biologica a atitudinilor puternice. ale abilitatilor senzoriale si cognitive. atitudinile puternice au radacini genetice . ale temperamentului si ale trasaturilor de personalitate. Legatura dintre atitudini si comportament Nu toate atitudinile au aceeasi putere in determinarea comportamentului. toate avand suport genetic. unele au o influenta mai mare altele sunt mai putin semnificative.

de regulile sau restrictiile comportamentului. acestea nu pot fi analizate decat asa cum functioneaza. explicatiilor referitoare la comportamentul copilului. etc. cel putin sub aspectul exterior. vom expune cateva concluzii despre persuasiune: Expertii sunt mai persuasivi decat nonexpertii. Ele sunt oferite de persoanele de referinta. acestea ajung la o anumita consistenta. politicienii si cei care ii slujesc. imitarea modelelor. O modalitate adesea utilizata in mediile educationale. Parintii si profesorii. recompensa sau pedeapsa in raport cu faptele de conduita. Uneori. Formarea atitudinilor se realizeaza in perioada copilariei. Procesul se realizeaza treptat. invatare observationala. depinde de insusirile sursei. inainte de nastere pe fondul receptivitatii copilului la incarcatura informationala si afectiva a mediului. Schimbarea atitudinilor Schimbarea atitudinilor este un proces care afecteaza toti oamenii. Procesul de invatare poate avea loc pe baza tuturor tipurilor invatarii: conditionare clasica. mesajul. de recunoasterea si aprecierea calitatilor sale de catre tinta.Procesul de constituire a atitudinilor este in ultima instanta un proces de invatare. Sintetizand rezultatele cercetarilor. Exista multe persoane care-si propun sa realizeze aceste schimbari. comparativ cu . comportamental. procesarea informatiei legata de normele de conduita. sugestia . deoarece. este comunicarea persuasiva. subiectul ia contact cu anumite patternuri comportamentale. subiectul insusi vrea sa se schimbe. de care este atasat si cu care i-ar placea sa se asemene sau cu care se identifica. de pozitia in raport cu tinta. indiferent daca aceste persoane ii prezinta in mod intentionat sau nu. conditionare operanta. vanzatorii. decodificarea mesajului si integrarea in universul cognitiv si afectiv al subiectului. avand si functii inhibitorii premeditate. Calitatea de expert este un raport intre sursa si tinta. reprezentantii bisericilor au aceeasi preocupare: schimbarea atitudinilor. adica impreuna. Sintetizandu-le principiile. ulterior. Sursele atractive sunt mai eficiente in schimbarea atitudinilor. inca din primele zile de viata. tinta. vom incerca o prezentare sintetica a conditiilor ce trebuie intrunite in procesul de formare a atitudinilor: formularea de catre adult a regulilor . argumentele specialistilor sunt mai credibile decat ale celor aflati in afara domeniului. tiparul lor comportamental. cu unele modele de conduita. De exemplu. decat de parinte. cerintelor. Influenta universului social se exercita chiar mai devreme. iar spre sfarsitul adolescentei. dar si de initiere si derulare voluntara a actiunilor. urmeaza mai degraba programul lectiilor facut de invatator. adultul incepe dresajul copilului. avand puternice radacini in copilaria timpurie. care ii plac. controlul si evaluarea manifestarilor externe. exersarea sau aplicarea in propriul comportament a regulilor. prin interiorizarea normelor si mai tarziu a valorilor se va constitui autocontrolul . un copil in primele clase. in conditiile integrarii intr-un mediu social. Efectele persuasiunii depind de cel putin trei elemente: sursa. supunerea la anumite reguli.

nu credem si chiar refuzam sa fim influentati de acele persoane care vizeaza acest lucru. dispozitia pozitiva a oamenilor ii face mai receptivi la persuasiune.7. Persuasiunea este mai semnificativa prin asocierea mesajului cu emotii puternice ale auditoriului. sunt adesea mai persuasivi decat cei ce vorbesc mai rar. acelasi lucru se poate vedea in activitatile comerciale. Mesajul subliminal nu produce schimbari semnificative ale atitudinilor. atributele sursei sunt mai putin importante decat mesajul. Gradul de implicare a auditoriului in procesul schimbarii: cand tinta prezinta un nivel inalt al implicarii personale. este mai eficient sa se adopte doua abordari. iar cei cu nevoi cognitive mai . dispar. copiii se raporteaza la un profesor pe care-l percep ca fiind atractiv. ramanand in schimb. Similaritatea sursei cu tinta. adica sa se prezinte si argumente si contraargumente . Oamenii care vorbesc rapid . in reclame. Efectele credibilitatii sursei se risipesc in timp . conteaza mai mult atributele sursei. Emotiile pozitive faciliteaza schimbarea atitudinilor: starea de bine. cei cu inalta monitorizare a sinelui sunt influentati mai ales de tendinta de a face impresie. mesajul transmis. fata de mesajele ce par a fi emise cu scopul exclusiv al schimbarii. favorizeaza persuasiunea. Inducerea fricii de consecintele negative ale atitudinilor actuale poate duce la schimbarea acestora. In general. Figura 3. De exemplu. iar cand implicarea personala este scazuta. acordandu-i mai multa incredere decat unuia neatragator. in campaniile electorale. de a afisa o imagine atractiva. este adesea mai eficient in acest sens. Cand auditoriul poseda atitudini contrare celor ce trebuie formate. Caile persuasiunii Persoanele cu nevoi cognitive inalte sunt mai sensibile la taria argumentelor. Mesajul care nu pare a fi destinat schimbarii atitudinilor. in mod explicit.cele neatractive.

ritm cardiac. cu mai multe puncte. oamenii nu sunt dispusi sa admita sau sa recunoasca propriile esecuri. prin electroencefalografie (EEG) – informatii legate de tipul de unde cerebrale – poat e de asemenea. nici fata de ei insisi. doua cai ale persuasiunii: calea centrala si calea periferica. asa cum isi controleaza si propria descriere sau autoevaluare. o reprezinta observarea comportamentului . mesajul trebuie sa se raporteze la valorile auditoriului. Scorul total este derivat din insumarea raspunsurilor la itemi. Retinand problemele pe care le implica metoda observatiei trebuie sa mai adaugam ca oamenii isi monitorizeaza comportamentul. putandu-si astfel.reduse sunt mai sensibili la continutul emotional al mesajului si la caracteristicile sursei. Metoda autoevaluarii este directa si deschisa. opinii sau prejudecati. cat de mult agreeaza sau nu. De fiecare data. Identificarea atitudinilor Cea mai usoara cale de evaluare a atitudinilor este aceea de a-i intreba pe oameni in mod direct. O alta cale de a descoperi atitudinile. Studierea atitudinilor pe baza reactiilor corporale involuntare . Intre cele mai cunoscute. rezultatul masurarii trebuie interpretat cu multa precautie. Prin inregistrarea variatiilor electromiografiei (EMG) faciale corelata cu natura mesajului se pot aduce corectii informatiilor dobandite prin metodele anterioare. dar nu ai naturii pozitive ori negative ai atitudinii. indiferent de procedura. de multe ori. raspunsul poate fi influentat de context. masurarea bazata pe autoevaluare. contribui la masurarea atitudinilor. cand nu se afla in proximitatea spatio-temporala a acesteia sau daca foloseste asanumita tehnica a inocularii. sunt scalele Likert. Rezistenta la mesajul persuasiv se realizeaza atunci cand tinta este prevenita asupra intentiilor de persuasiune. pentru a face o buna impresie. atitudinile sunt prea complexe pentru a fi masurate astfel. construi contraargumente. intrucat. dilatarea pupilelor ofera numai indicatori ai intensitatii. Pentru a depasi aceasta problema. Pentru a fi persuasiv. insa. deoarece. Masurarea nivelului general al activarii. . se utilizeaza chestionare cu itemi multipli cunoscute sub denumirea de scale de atitudini . respiratie. uneori. Se stie ca. pleaca de la supozitia ca subiectii isi exprima opiniile adevarate. a arousalului nu poate diferentia intre atitudinea pozitiva si cea negativa. cand reuseste sa denigreze valoarea sursei. de circumstante. Se diferentiaza in acest sens. Inregistrarea activitatii electrice a creierului. cat de puternic este acordul sau dezacordul lor cu fiecare formulare. Tehnica acestor scale consta in a prezenta subiectilor enunturi legate de obiectul atitudinii si de a le cere sa indice pe o scala. de exprimarea sau de formularea intrebarii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful