g x tal

-l

GEASURILE
DEDI]IAI]ITEA PLEGARI SUFTETULUI

= lr E tal at, = E

p[nnAilT DE PE

-

Arhimandrit SERAFIM ALEXIEV

VIIt'TA DE DUPA MOARTE

CEASURILE DE DINAINTEA PLECARII SUFLETULUI

DE PEPAHAAruT
Traduceredin limba bulgari de Gheorghifi Ciocioi

CEASURILE

HOTARATOenn
DE DINAINTEA MORTII
Redactor: Elena Marinescu

"i$i

Coperta: Mona Velciov Traducerea a fost flcutd dupi originalul in limba bulgari: Arhimandrit Serafim Aleksiev, Besediza jiaota sled iiaota, Ceasttreta, Edi' tura Sf. Apostol gi Evanghelist Luca, Sofia, 2005.

invititorul

cel ticut

itindViefile Sfin[ilor,ne minunim de ribdarea mucenicilor, de nevointelepreacuviogilor- plrinti gi maici -, de tiria sfinfilor mirturisitori gi de nizuinfa tuturor celor pliculi iuiDumnezeu cdtreviala ceavegnicd.cdtrelumea de dincolo.Cine i-a indrumat, oare,pe ei c5treinfelepciune: cum si triiascd, cum si se comporte, cum si nu se lepedede Dumnezeu gi sd-gi mAntuiascd sufletele lor in toate imprejuririle - fie prielnice, fie neprielnice?Ei au avut - dupi Hristos, Invilitorul dumnezeiesc cel Preainalt(Mt. 23,8), gi dupd inv5litorii gi propovdduitorii rAnduifi de Duhul SfAnt(Fapte20,28;Evr.13,7) - inci un alt invifitor tdcut, carevorbegtemai minunat chiar decAtcei mai renumiti oratori de pe pimAnt. Acest

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTtr CEASTIRILE

invitdtor este moartea. Pliculii lui Dumnezeu au avut-o pururea inaintea ochilor.Ea le-a fostindrumdtoare' Ea i-a deprins cu ceamai buni, cu cea mai dreapti gi cu cea mai sfAntd vietuire. Tot ea poate sd fie gi invildtorul nostru. Nu intAmplitor Fericitul Augustin- a spus: ,,Moartea sd fie inviJitorul vostru!"l &fi"citul Ieronim 9inea intotdeauna in chilia lui un craqig, ca si-i aduci arninte de sfArgitul vie$i. pimAntegti. Iar despre minunatul plicut al lui Dumnezeu 1e.1gschide lq l3ey, citim: r4gnahul-_P_qrleqi9 gi-a pregdtit el un sicriu ca, D_"e {nl.ll_t re i-a devenit un insofitor nedespirfit de chilie. StAnd lAngd el, sfAntul vorbea cu inlelepciune desprezidirnicia yiefii, despre venirea pe neaqteptate a mor$i gi despre faptul cd sufletul, dupi ce pleaci din trup va striluci ca un soare gi cu mirare va privi temnila cea plini de duhoare pe care a p-gfdsit-q pe care intr-atAta a iubit-o gi de careintr-atAta s-a ingrijit in timpul viefii sale pimAntegti."
lAutorul citeazi dinSfinlii Pirinfi, folosin4 in general,edifii rusegti ale operelor acestora. Pentru a ugura lectura cirfii, notele de subsol vor apirea numai in cazul lucririlor mai pulin cunoscutecititorului de la noi (n.tr.).

,,Nu vom gregf-scrieSfantul DimitriSal.Roslourlui daci numim nnoartea cdciea vor"firvdfdtora toati lumgarr, futuror begte celordin lume:"Vei muri vei muri! Iflu-ueipdeafuglde-moarte la trupul ee cu niclun &ip! I4"aminte mp-rtin sicriuqia,sculti.cuatenSe zace ce-fi spune!Adu-S aqinle de moarte, casdnrr pdcdtuiegti de moarte!>" In grele pdcate a'cdzut odinioard Fgraoopotrivnicul lui Dumnezeu. El nu a vrut sd ingdduie poporului lui Israelsi iasi din Egipt, insd, chiar gi fdrd si doreascd una ca asta,l-a lisat sd plece.Cine l-a induplecatpe acest crud impdrat? Cine i-a inmuiat inima impietritd?Cine l-aindrumat sd-islope israelifi?Moarteap_rurF bozeascd

cilqi+tii-l4scgtr dn:gint" uciside

ingeri intr-o singuri noapte. Moartea a fostinvdlitorullui! Plin 4e c[lzime afost $i Saul, dar, cAnd a auzit de la Prorocul Samuil prevestirea ceade moarte: Mhine tu gi fiii tdi aeli muril, a cdzutimediat la pimAnt gi a plAns cu amar.Cine l-ainvdlat pe acest pdcdtos plin de mAndrie gi de cutezanti cdtre smereniegi citre fricd? Moartea i-a fost lui invdfitor!
LYezil Regi 2$ 19 - trad. slavoni.
I

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTtr CEASTJRILE

S-aimbolnivit impiratul Iezechia. $i iatd a venit la el-Isaiaprorocul cel dumnezeiescAi i-a spus: Vei muri! $i cu fa{a la peretegi a s-a intors lezechia pl6ns cu nmar (IV Regi 20, 1-3). Cine l-a invifat pe el o asemeneafrAngere a inimii gi rugdciunea cea umilitoare? CuvAntul cel prorocesc:Vei muri! Moartea a fostinvSlitorul lui! Moartea, acest invi!5tor al intregii lumi, intrecAnd toate popoarele gi toate agezirile, intrd in fiecare cafiecarefamilie gi proposd,cerceteazd vdduiegte pretutindenea despre zddirnicia viefii pimAntegti. Unde se flaccimitire, acolo se inalli totodati o gcoali duhovniceasci, in careucenicii vii, iar dascilii sunt cei ripo-aunt-cer cei vii, careinvali de la .safi. Eerice_de c-eiadormiti! Ei nu vor avea parte de moartea ceade a doua (vezi Apoc.Z1', 8), ci-ci.moarteaii invafd cum si triiascd, pentru a mogteni Viala de dupd viafi. Sfand Dimitrie al Rostovqlui ne-a lisat o scurti convorbire intre impiratul slujitor al diavolului Pausanias gedea gi filosoful Simonide. Pausanias pe tronul lui cel scump, imbricat in haine strilucitoare gi plin de mAndrie.

lnaintea lui se afl4 imbricat modest, infeleptul Simonide. StdpAnul i s-a adresatoaspetelui sdu: ,,Spune-mi ceva din filosofia ta care si fie folositor pentru mine, cevala care si iau aminte!" Filosoful i-a rdspuns:,,impirate, adu-fi aminte cd egti om muritor!" La prima vedere acestrdspuns nu confine nimic deosebit,dar, in realitate, este plin de o infelepciune fdrd margini. Prin el, filosoful i-a propus impdratului doud lucruri inlelepte gi de cea mai mare importanld, pu care."SfAntut Dimitrie al Ros_tovuluile subliniazd astfel: ,,Primul - lmpirate, adu-fi aminte cd eqti om, nu Dumnezeu. Tu ai fost ndscut asemenea tuturor celorlalfi oameni, gi nu in chip osebit. Tu ai acelagitrup cum au to$ oamenii, gi nu un trup aparte. Trupul tdu nu este din argint, din aur ori de vreo alti piatri prefioasi, ci din aceeagi fdrAnd, din aceeagi putrejune gi duhoare, ca gi trupul celorlalfi oameni. Adu-fi aminte de aceasta gi nu te mAndri! Cel de-al doilea lucru - impdrate, adu-F aminte cd egti muritor gi ci nu vei trii vegnic! Astizi gezi pe tronul tdu, iar mAine vei fi in mormAnt. AstAzi stai in slavd,iar mAine vei fi firAni. Astdzi 11

10

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTtr

stai intr-un palat strilucitor, iar mAine vei fi intr-o groapd intunecoasi. Astdzi egtiimbricat in purpuri impdriteascd, iar mAine - in giulgiu de ingropare. Astizi egti bogat, mAine insi, mort fiind, nimic nu va mai fi al tiu.,.Astdzi tofi stau cinstindu-te pe tine, iar mAine vei fi singur in adAncul pdmAntului. Astizi tofi te asculti, iar mAinenimeni nu varnai lua amintg la tine cici cine asculti pe cel mort gi cui poate si porunceasci cel care a murit? Astizi tu egti infricoqdtor pentru to$, iar mAine cine se va teme de tine, cel lipsit de suflare?Prin urrnare, adu-fi aminte, impdrate, cd egti om gi cd eqti muritor!" $i, astfef Simonide l-a invdfat pe Pausaniascea mai importanti lecf,e - lectia smereniei inaintea morfii." Firi glas la prima vedere,moartea, care cutreieri neincetat lumea gi bate la fiecarepoarti, in fiecarezi strigi, in fiecare zi invafi, in fiecare zi mustri. Dar cine sd ia aminte la in,telepciunea de pe pemAnt, oPregei? ,,C-il.5toruLre te-te - griiegte moartea. Opregte-tegi ia aminte. CAtde trecitoare sunt toate! CAt e de scurti gi cAt e de ingelitoare aceasti lume. Trebuie oare si iubesti 12

in chip smintitor ceeace astddeste,iar mAine nu mai este?Trebuie oare si-fi legi inimacu patimi -de-c-ele care, precrrm.oumhrS, pier de indati ce soare.le viefii ap-une? Sjngur Dumnezzu este ve$qiq$i,neschimb5,:tor! Cdtre El indreaptS"$ pagii-giip rrei atinge-scopul vie$i!" La acestelecfii despre moarte au devenit sensibili cei mai mari gAnditori gi creatori. Acegtia le-au impirtigit contemporanilor lor - ca pe o descoperiredumnezeiasci - h tulburdtoare proze gi in duioase versuri. Marele poet Iordan Stubell a scrisinainte de moarte, in acestspirif una dintre celemai scurte gi mai infelepte poezii, intitulati,,SAmbita morfllor"2: Fdrd-ncetare, prin phclagreardzbate Un glasdeclopotdin smeritaturld, Oricinenif, pentru o clipd,frate, Aminte ia Ia ceiplecalidin turmd... sd-[i pese, sd te doard: $i, tn genunchi, O,fie-Ieldrhnapreaugoard! Iar, sus,cfrnd f-aor Ia cereascapoartd, Preainalte, Tu ii iartd! Stapilne
tP.oet bulgar (1897-L952). Poeziile sale, destinate,in principal, copiilor, i-au adus popularitateain literaturade la sud de Dunirein Bulgaria, Macedonia, Setbia (n.tr.). 2VeziCalendarul,,Detskaviara".

13

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

HOTARAToARE DEDINAINTEAMoRTII CEASURILE

Pecalea ta strdind,tngeldtoare, nu uita! DoarDumnezeu e aegnic, gtie oare, cine-l $i ziua,ceasul, vomPleca? un grku ne ca spic de Chnd Moarteaesteunindrumdtor de neinlocuit. Cu toate cd pune capdt viefii oricirui lucru, ga ne invald totugi clrm sd trdim. Odinioari, Zenon a intrebat cum si-qi trdiascdmai bine viagi a primit infricogdtorul rispuns: !a a ,,Intreabd-i pe cei morfi!" Minunat adevdr! Si intrebi cum sd trdiegti nu pe cei care o duc bine pe pdmAng ci pe cei care au incetat sd mai triiascd lume! $i ce-arputea si spuin aceastd ni cei fdri de glas?Ar putea oare si ne invele cei a ciror limbd a amulit gi ale cirorbuze suntinlepenite? Pot gi inci cum - numai noi si avem o inimi inleleaptd qi sd ascultdm la tainica goaptda morfii! C-eldintAi lucru pe care morfii ni-l spun este, dupd cuvintele SfAntului Dimitrie al Rostoyulf+L urmitorul: ,,O, oamenilor, odinioari Am.fost gi noi ceeace suntefi voi acum;insdindati"givoi vefi fi ceea ce suntem noi acum! Voi trdili in voie, mAncafi, befi, vi veselifi... Inaintea voastrd gi noi am triit in acest chip, dar acum ne afldm in mormAntul cel 1,4

mAncarea, strAmt. U._+dgsgle unde esunde bdutura sunt te veseliile gi desfdtdrile lumegti?De toate acestea noi suntem lipsifi. Tot astfel gi voi vd veli lipsi curAnd de ele!" $ffnfii"au.inv6tal mereu de lia.cei rnorfl. Ei i-au indrumat gi pe ucenicii lor si ia de la acegti-a pilde de-ribdare-rd*tuoasi. de ticere gi smerenie. Un stare! l-a invifat astfel pe ucenicul siu: -Mergi la cimitir gi ocdregte-i pe cei morfi!" Ucenicul s-a dus. CAnd s-a intors, staretul l-a intrebat ,,Ji-au rdspuns ceva mortii?" ,,N-au zis nimic" - a spus tAnirul ucenic. ,,intoarce-te acum din nou acolo gi laudd-i!" -i-a spus stareful.Uceniculaimplinit ^ qi acestlucru. Inapoindu-se, l-a intrebat stareful: ,,Ce fi-au rispuns mortii cAndi-ai ldudat?",,Nu mi-au rispuns nimic" - l-a incredinlat ucenicul. ,,$i tu si fii asemenea lor - a incheiat stareful. Daci te ocdregte cineva,taci precum un mort! Dacd te laudd, de ase- , menea sd taci! Astfel te vei deprinde cu virtutile de cdpeteni€_.smereniagi rlbdarea." Noi putem si auzim glasul celor mor! din paginile Sfintei Scripturi. Ei ne griiesc de acolo: Cefolos ne-aadus 15

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

HO]XRATOARE DEDINAINTEAMORTtr CEASURILE

9i toatd trufia? La ce ne-aushtiit bogd{ia acestea au trecutcaumbrfl€i fala ei? Toate Au trecnre seduce peaciincolo. cao aeste mareain' rdzbate cnre cut lafel cu corabia gia cdrei urmdin apdnu poli s-o aolburatd ei, in miilocul gi nici trecerea mai gdsegti cezboardinaerEi aalurilor;saucapasdrea cdci nu lasdnici un semn; a cdreicdldtorie gi desugor afrntulcel cu aripile ea,bdtilnd picilndu-Icu aakntulpornirii, igi taiecale nipenelor, iar dupdaceea prin miEcarea mic nu mai aratdpe undea trecut;sau la spreloculinsetnzboard care fel cu sdgeata setmprespintecat carel-a nat,iar aerulpe gtii i-afost care po[i mai sd und la locAinu gi am ndscut urmn.Totagagi not ne-am cu aia[at...] (Intel.t 8-13). isprdait Unii vor replica: Viala omeneascd nu trece fird urmd. Mai cu seamdoamenii mari au ldsat urme de neqters pe acestpimAnt. Numele marilor poeF gi scriito{ cAntdre$ 9i filosofi, al oamenilor de gtiinli gi al inventatori1or,al sculptorilor gi al artigtilor sePomenescdin vremurile cele de demult pAnd in zilele noastre. Acegtia vor fi pomenifi in veac. Numai oamenilor care nu cunosc adevirurile credinlei le esteingiduit sd cugete astfel. Noui insd, celor care '1.6

credemin dumnezeiegtileprorociri gi suntem convingi ci la ce-ade-a Doua Venire a lui Hristos toate cele de pe gise v-o:topi, noi, capdmAntv.o.rarde re agteptim qn cer nou gi un p_dmAnt nou intru care va impirifi dreptatea (vezi II Ptr. 3,13), nu putem si ne impotrivim acestor prorociri scripturistice cum cd tot ceea ce este rod al lucririi omului pe pimAnt va pie.+ ri. Lnaintc-a toati strilucirea .veSniciei gtiinlelor gi cuceririlor tehnice ale oamenilor qeva stinge gi totul se va ruina, agacum s-a prdbugit fumul Babel, ca un monument vrednic de plAns al mAndriei omenegti. Existi totugi ceva care nu va pieri. Acestea su4t faptele noastre - fie bune, fie rele. Acestea sunt lucririle noastre, cuvintele noastre, gAndurile noastre, simfdmintele noastre, dorin!ele, dupX care vom fi judecaS. . E adevirat ci trecutul se va gterge firi intoarcere, iqrsi cele fdcute*de noi, bune sau rele, in acest trecut nu se vor pierde. Tg1p;4 care s-a scurs gi nu ne-a aparfinut se va duce pentru totdeauna din mAinile noastre, insd acesla are o importanli hotirAtoare asupra stdrii noastre gi mai cu seami 17

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

DEDTNATNTEA csesuRrls HoTARAToARE MoRTrr

asupra viitorului nostru vegnic.Zilele scurseau zidit viafa noastrdde acum. Cele petrecute de noi odatd au alcituit chipul nostru duhovnicesc. Anii scurgi fird intoarcere au.creat obiceobiceiurile noastrecelerele. $i aceste iuri rele ne tin pand acum in puterea 1or gi vor alcdtui qtAreanoastri vegnicf,.daci noi nu vom depune eforturi intense ca sd le dezrdddcinim prin faptele celebune, opuse lor. LuAnd aminte la acestea,trecutul se aratd in strAnsi legdturi cu starea noastrdprezentdgi viitoare. Dacd trecufuI nu mai este al nostru, roadele lui cele amare sunt ale noastre.Omul care a fost befiv in trecut poarti leziunile alcoolului gi in prezent gi le va purta gi in viitor. Un zgArcit in trecut, boali a dacd nu s-a lecuit de aceastd sa, va continua si fie strAns legat de iubirea de arginti gi acum, gi dupi ce va plecadin aceastiviafi. Un om plin d.edesfrAnarein trecutul sdu rdmAne plin de voluptate qi acum, qi astfel va intra el gi in vegnicie daci nu o va rupe cu pdcatul prin mulfime de rugeciuni gi prin post aspru. Trecutul nu mai este,iati, al nostru, insi faptele cele rele sdvArgitede noi 18

mai demult sunt, din nefericire, ale noastre.Ele sunt amarnicul nostru capital. El a fost pdstrat gi ne va mustra in ziua ]udecdfii. Omul moare gi Jagd totul pe pdmAnt,insd faptele lui il insolesc(veziApoc.'/-.4,'1,3). Daci aceste fapte au fost bune, eleii vor aducebucurie fdrd margini. Dar, dacd au fost rele ii vor crea un iad chinuitor. Prezentul e al nostru - vor spune mul$. Da - rdspundemnoi -, insd pentru cesi ne liuddm ctr prezenfi;| cAnd intr-o singuri clipd seprefacein trecut gi iesedin stdpAnirea noastri? De indatd ce pronunfdm cuvAntul ,,prezen{', acestadeja s-a prefdcut cu desivArgire in kecut. Prin urrnare, aEa-numitul ,,ptezent" estedoar rrnmic punct prin careviitorul se unegtecu trecuful. Iatd de ce tfeluie sd luim aminte cu inlelepciune la orice clipd prezentd: cu ce o umplem - cu bine ori cu riu. Viitorul, ca un vifor indepirtat, se ndpustegteneincetat asupra noastrd, intriin inimile noastre,gi prin voia noastrd preface prezentul in picat ori in virtute, gi se ascundein congtiinlele noastre,ca sd iasi de acolo ca pArAg ori ca apirdtor al nostru la infricogdtoarea Iudecatda lui Hristos. 19

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTtr CEASURILE

Moartea ne invald si dobAndim o inimi infeleaptd (vezi Ps. 89, 10-14), ca si gtim cum sd folosim vremea scurtdde acum; cdci orice clipi trecdtoare nu se mai intoarcevreodatd.Iar clipele, dupd Fericitul Augustin, sunt ,,simAnlavegniciei"! Sd-iintrebdm pe cei morfi intru pdgi ei igi vor deschidebuzele infe-cate, penite gi ne vor spune ci pentru clipele pierdute in sivArgireabinelui au pierit. Si-i intrebep ti pq cei mAntuifi cum au ajuns in Impirifia cerurilor, gi ei ne vor rispunde: ,,Am mogtenit vegnica desfdtare mulpmiti faptului cd ne-am folosit de milostivirea lui Dumnezeu revirsatd asupra noastrd gi de harul Lui gi am umplut clipele viefii noastre cu rugdciune, cu dreptate, cu smereniegi cu pocdinfd." Cine s-a nevoit neincetat cdtre bucuriile gi desfitirile neingiduite, acela va vedeala moartea saci nu a cipitat nici un fel de simlimAnt citre desfeterile cele duhovnicegti gi de aceea Fe va simfi in veac instrdinat de ele. in necaIar eel ce gtie si se veseleascd sufletul, astfel zurile sale, lecuindu-gi acelava dobAndi mare gi neasemuiti simpre citre vegniceledesfdtiri pe ca-

re Dumnezeu le va arita plin de dirnicie in cealalti lume. Unii cregtini, lelyAnd aminte la invdfdturile morfii, in loc s5-gi umple fiecare clipi a viefii lor cu binele gi si foloseasci in acest chip prezentul cu infelepciune, doresc cu strdqnicie sd-gicunoasci viitorul. p-umnezeu nu ne-a dat insi posibilitateade a pdtrunde in el. Daci ne-ar fi fost folositoare, cunoagtereaviitorului ne-ar fi fost descoperiti. Dumnezeu ne-a ascuns insi viitorul din doui pricini de cipetenie: 1) pentru a nu i:rtoarce luarea noastri_aminte de la problemele celeiute trecitoare ale prezentului, care hotdrisc starea noastri vegnicd gi 2) p"entru-a. nu deznndnjdui mai dinainte de mulfimea necazurilor noastre din viitorul apropja!. ori mai indepdrtat gi pentru a.nu ne intoarce prin nehotirArea noastri de la medicamentelecele mAntuitoare, aflate in Pronia lui Dumnezeu, la cogmarurile noastre pierzdtoare de suflet. Dacd am fi vdzut dintr-odatd = in chip consistent - toate chinurile gi neplicerile carene stauinainte, ne-am fi descurajaf iar unii chiar am fi deznddijduit. Dar acum, dAndu-ne Dumnezeu in fi-

20

21

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

CEASURILE HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTtr

ecarezi cdteputin din celeamare,dupd cum putem sd ducem, Pe misura puterilor noastre (vezi I Cor. L0, 1'3), agaflrm se dd un medicament, aceasta lucreazd- prin credinfd, nidejde 9i rdbdare din partea noastri - ca un minunat medicament ce lecuiegtesufletele noastre Penfu viafa vegnici. Mulli oameni se aratd nemulPmif, Ei i seimpo. de Pronia dumnezeiascd. gtie cu orice pre! ce trivesc gi dorescsi ii agteaptd,iar, pentru ci Dumnezeu se nu le descoperilor viitorul, acegtia indreapti cdtre garlatani,care le -ghicesc": descAntitor'1,cei ce se ocuPi cu chirommtia astrologi,,,clatvilzdtori", ghicitori in cafeaori care ,,dau" ei seindepirteain cirfi. Prin aceasta zd de datoria cregtindaritatd lor limpede - de a trii cu credinfd in Pronia lui Dumnezeu - gi. -in loc sd aibd ca igyifitor moartea ce le sti, firi doar gi poate, inainte, ei igi aleg invilitori ingeldtori. SfAnta Bisericd ne invali ci aceia care merg la descAntdtorigi la ghicibunivoie sub puterea tori se agaz6,de diavolului gi 1qflg1rggqi imPreund, prin superstifiile lor, ca si se implineasci,,prorocirile" puterilor infune-

ricului. Aceastainseamni cd oamenii sgp--usti$ogiigi aEag ei ir,rgig!asupra lgrrdul, prin superstiSilein care cred. Cand,,prorocirile" descAntdtorilor, legate de soarta omului, ag,jmplinesc p"r,rn i{lg.err!6 diavole4sc-i, aceastase petrecedln cauzafaptului ci omulsuperstiflos nu esteinggidit de_har,cade influenla diarg p94le_q4:l.fq_reascf, voleasci. Qlqygt"l-hgpo'a_ * le adggd vitimare credinciogilor adevdrafi, deoareceei suntintdriF in credinta cd v-"iitorul se afld in mAinile lui Dumnezeu.gi ci diavolul nici nu gtie acestviitor, ruci {ttupoate sd-l schimbe. Cel ce este superstipos gi ii consultd io.orice chip.diavolese pe slujitorii diavolilor,

ri.grr 3$ggls.up_Ta sa riul de care seteme. de pildd,de superCondus,
stilia ci existi zile rele, purtAnd, chipurile, nefericirea (ca ziua de vineri) gi numere ,,fatale" (precum numdrul 1.3), omul superstiSos nu va furdrizni si faci cevain ziua de 13 a lunii ori vinerea.D-ta-y-qtgl se folosegtede aceastd.superstifie"alui gi tp-cmai-atunciii provoaci vitimare, ca si-l intireasci in aceasti superstifie. V.rdjmaqul mdntuirii noastre lLu poate sd facd pe nimeni cu adevdrat fericig el poate doar

23

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

CEASIJRILE HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTtr

sd vatime. Cel ce fuge de superstifie se indepdrteazdde influenla diavolului.@.!o"ate i"le gg.le as"ed* .Pecarc-konia-durnnsaei trimitg aPIJrPie Uca_luirnanlgire. Cerostaresi gtim daci ne vomimbolnivi ori d:aclvom fi sindtogipe viitor, nFjolosim 9i de boali, fafi cregtini..Ee

aqn-qezeg-ne-as-eqnde-vr:to-21.ca permanerll4 treji.insd sdneqeRFn4.in diayo_lul_ngi$_alqlE-![:!o_de_ac.epe.ri" g_r_$_ si-neslihdnsg;easSil -c-a *g piardd. SfinFiPlisuti lui nrrrrtne-Er-.rur gi;au -s:au-ingriiogat !.gfeplul cA_"+" viitoruL CiiSg-gI$duiL$A sune"scut
foloseascdfiecargclinf prezenti pentru a face voia DgFnului. Pilda lor EebuiS-gtpjlrnel-n.Singi.in loc si ne conducemdupi@ in privinla viitorului nostru, mai bine sd ne conducem dupi sfatul de aur al, SfAntului Marcu Ascetul. care ne invati: ,,Roasi-te sd nu te aiunsi ispidrep"tate;,iar nu ca pe ceva strdin" -

{Cs.sinaate Pe.lg}l$s!gl1e? -sufletului"nostru?! Ce rost are sd mi se descopered,Lq3-11oi fl logat ori sirac,

ce$!--$J4i3-Peq eind-.afit--bogiFa, qi-mi*iarOastUenl, @[ eg mdjo-

tggesc de b-ami mei inh-un s eri cArtesc$i hulese p"e-D-umnezeu-in

.rdne-aceasta !a; iar_.dacd +gfnegte-p eaJibd-a-ta (a.drgi'p_runte 'p"e -buni firiierArartici poa&ocrLharb:$ie

$reciamea?t roqtaresi mi sespund C,e djnau,fe cAnilManbrilcegimetdii-maPasc, @-nsllegsi-s3-mai
c$rnti primejdie - pFcaful - ne,.im-

poalesdne prgqg-arA nstlqet4lgi-"gdrel Piardi"da@v&'Priin casdnu-infigli geoheati si adrugati, - ne previnein chip isnilgML"25-L1) npostot tar SfantU Domnul. limpede Ierpvscrie:@iEi
el vafagi de la aaL(Iae-6 7).

Asffef din ispita nedoriti de ti._HIg. !e_va rod i vi rtlr fpa ggA*mel"-.d-o_gtd-ge ilina ta. E de-ajuns sd gtim doar un singurlucru:@i luilumne-zeuilr-yl+-lasca-vremelnicdse-dobAndeqte^ viafa, cea vegnicd. $i atunci omul poate sd spuni:

iltr .un thr- i u,. nfl.at:am.cheia

hnldwunu
Dupdtrecut nicicum nu mnisuspin 25

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

csAsuRTLs HoTARAToARE DEDINAINTEA MoRTtr

- nu lin, Nici aiitorul a-l iscodi asupr d-i n-au areunii' frnireCdcistdp doaril strfrngtnmfrinicu Prezentul strdgnicie -intr-insul aia{a $i ca-ntr+tnaas measescurse, curdlie Suntzdlogitgrddinii mele gipdcatul am a smulge. Neghina nicicumnu mai aisez. " Cutezdtor ' seminle" aegnice simplu, seamdn, Ci cealeargd doarun crez: in ctipele '. preasfinte. Rodiriledin rai cele Prin urmare, rnoarlea ne-irua$i si fip*snexiF, nu mAndri; se SngJlini gi nu de superstilie nebu*gedintit

Mqatea g5tejnvAffg,,Gg,,3. inF:_ lu-oricine" se folose$lepciunii! br,sd

!@Trebuie-si

4ecluhovnicescnu_bagdde seamdin-

spre?ntelepciune casdprifii aplecat mesJi,inyile$:i.de la ea.Sgt-."!

* B dile-tant-in ale artei a vizitat odati o vestiti expozifie. Dar, pentru ci nu ia plicut nici micar un tablou, i--aimpdrtigit tristefea sa unui artist cunoscuf care se afla acolo. - Expozifia este destul de plictisi toare, a mirfurisit el. Artistul i-a rdspuns: - Q, d_aciag puteasi"fi imprumut ochii mei!

.Eoarte. ts:ltrgqnsaescusdin

Sgr, ruLsi*lenerrim; gi-treig"gr+L r#"nrr-+zrdd^[ideidejntotdeauna'"gi 4gi!$j se-clutdnnudoar.-desfiterile viafd, Ci.EAJe$bdEBSt€e din aceastd
cele amare cu cretlinF in f)rtmnpootti ht,n al*incelerlinurmd sXEtim si ne

'9g&rdi,asgrngegeriiart-e;"creatoare,
ne confruntdm gi noi ?nviafd cu ispite giintdmpliri in privinfa morfi, fdri caacestea sgglaseae.apirat pJInpIgsie duheix-nif easei pria addncileinv5D-qmnerei?sSa F@e. ace$jgifirnd al.inlelepeisnii Eronie divine nu ne umple deuimire. Si cAt

qgrdnsrudoar-de 3tirile viegur deqf
Si de scFrhele t+"teia,

luAnd amintp

qaieseidl@cati
la necazuri,i ar cold gg--q-el -mai-adesea
nefaangile,Pet""-ttt clr t; sc

a ,ece

adcseoridesfitiri. 26

g putut s; llldrn ochii unui sffult. de L Pddi ochii Sfantului Apo ca si vedem prin ei intAmpldrile din
j'

27

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTtr CEASURILE

viala noastri. Atunci am fi spus im-

0: 9r: .P* preuni cu Apoatolul. "te.alr*lutil dnice nusuntare t:mirilepLeffiit-dLeawn,

r.
iii

(Rom' tta deseoperl de mdrirea.care.ni.se

AS9!3se,-v@ci lui Drtpnezeu intru toafe - 9i pen--* pent il conduce tru bine - Pentru ci acesta cdtre vegnicul bine, iar pentru rdu pentru cd acestail izbiveqte de veqnicul riu. O-mulnu trebuie sd-L huleasci pe Bunul Dumnezeu Pentru faPtul mgnes-grija Lui cea .d q1t,-ved-e.ps plind de milostivire pentru el. Ci trebuie si fie recunoscitor Ziditorului 9i pentrubinefacerile Lui, 9i pentru ispi-zdld cd iele prin care trece, co.nqtienti pot sd-l ridice adeseoricitre acestea maturitatea duhovniceasci. CAt de multe sunt dumnezeieqtile binefaceri! Cum de nu mulgumim oare pentru ele in fiecare zi Proniatorului? El,ne-a dat viafa-gi sfAntaEi dreapta credinfi! El neaiutf,in faptele noastre bineplicule- Lui qi in pizirea poruncilor Lui mAntuitoare! El sdvAr--npaqFi feqegte in fiecareclipi as-upr-a lurite binefaceri! Elneiarti picatele gi ne di vreme de pociin!6! Dupd atAtea

g-dderi ale noastrein pdcaf Elne.pricumilostivirejn comuniu_eStelari$l. Fl+ewarune cu SineprinrugiJcfumeJ si asupranoastri prin Sfintele.Taine harul Sducel mAntuitor!El voiegtesd ne fac5. pdrtagi la fericirea raiului, a qi.cazilo&"la ImpdrdfieiSalecereqti, qu fericire Elrrmple *i aeu_m_. aseastd inimile noastreprin-Sf6nta desfdtare
knpi*iganie, indeajuns fiind pentru aceastapocdinfa cea plinl de.frAngere ainimii gi Spovedaniade"dinaintea ei - ca si fim curnfifi pentru intAmpinarea cerescului preainalt Oaspete! l$si*!re!*gie_pd:r*mul$1nigl_Ui-pgmnezeu-gi pen8u-sdnitate, pentru Paza vieEii noastre, pentru restabilirea din primejdioase boli, pentru izbAnzile noastre, p3ntru -dumnez_e_iaqea€rijd pent$--c9t ap-ropi"aF-ai nostri cAt 9i pentru qrice milosfivire *a"LUl-,thutd q!-4g5tfurtd, soeotind aici gi necazurile,viefii, oricAt de infricogltor ar suna aceasta.Spre o asffel de preain4ltd.-recunogtin{dne povipieqte pe noi {gptul-Jov prin cuvintele: Dacd am primit dela Dumnezeu cele bune, nu vom primi oareEipe celerele?(Iov 2, L0). Dar, psLFu cgi mai mulF, qare*ur ,iau aminte la inlelepciunea cuvAntului
+ - ..

28

29

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

cEASURILE H TIARAToARE DEDINAINTEAMoRTT

lui Dumnezeu gi lainvdl[mintele legate de moarte, intAmPldrile rele gi nenorocirile viefli sgnt stirlde ogreutateSi de odeznid$de de nedescris.Ei iar prin aceasta inctunli gi cArtesc, s-e lgapnfli fsloslrldin suferintd pe careil are in vedere ZiditoruLcAnd le ingidulstrLep$tde ie pe ele. Pgntrtr,gre-gdnul nimic dincele sivArgitede dumne_Qg; zeiascaPronie nu esteirtAmpldtor. suPortati cu g[fulare e Neizb-And-a o Tare iz.lAndi pent$S-t, - B*oale petrecutd fird de.cArti"eaduce vegnicdtdmdduire suflehrlui. - Re"eunoetnfa ardtati in pierderile cele grele esteo puternici lovituri impgq!-v-a diavolului gi o imbogiFre duhovniceasci in Dumnezeu. Mu l F @d a e e ste axiome moral-spirituale, qi, fiindintru totul Uilnqianle$ti,nuP-oJ si as.cultg-qu luare-aminte invdtiturile initirilelepte ale mor$i. I=Cgat|dg-d*e-qf lc*gg6nJeEn, ei sPun: ,,Nu ne vorbi$ despre cer! Daci existd acolo viafd ori dacinu existd,nu se gtie.DaS-nebani gi desfitdri pimAntegti, ca sdneindulcim cu bunitdfile de aici!..." Eluinfele&cAt de nedreaptd le e cugetarea. EEri..Dumnezeu existd oare o desfd-

tare adevintil? Nu, ci doar o-vremel-

{i.Qilb9sga+icafulgi,careseplitegte prin_inevitabilepitimirigi aici,gi dincolo. Bang__ql_bggifilg*4q-l -f.ee_pe_sm fericit. Ctt-banipoli sd-!icumperi hrani, dar ru$i dorinlade hrani; qedidar nu gi o trainici sdndtaCasrente, te; un.palmoale, nu insd gi un somn linigti! o*casd frumoasi, nu insi gi o congtiinfi curati. C* bani poli s6-S faci unmormAnt plicut la vedere insi numai clr-virfi4tipof si-!i cumperi un loc in rai! Celede Mu-l@ sunt sf,4ftinle_m,o,rEi. cdpetenie pot si se constihriein adevlrate ,,rapoarte",dupd minunataformulare dati lor de citre SfantulDimiFg al-BCIrovulur: ,,1. Quule, adu:ti,am-ilte intotdezuna.de-moarte,de e0t_ de s_eiugrb_algl in aceastd este-orice-lucru lume gi nici_ c6nd nu te vei lega in chip nebunesc de lucrurilede acum...Adud aminte ci dup{moarle existi o altd via$, o alti existenfi!... 2. Np uita-infricogdtoarea gi qutre: judecdmurdtoarea taSgderc ir-raintea fii lui Hristos, unde impirat gi voievod, ostaggi cetdfean, bogat Ei sirac - tofi"vor.fi cercetafiJaJel,firl nici o 31

30

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

CEASURTLE HorAnAroann DEDINAINTEAMoRTIT

pdrtinire. Nimlc*acgtpnu va fi ldsat ie.e c"t.etaregi pedeapsi.tn lmpdrdlia cerurilorng ya intranimic p6ngn(Apoc.21',27). rit gi spurcat 3. Lpinte de a sosivremeamorfi, pentru pdcat! q!S""in -shi&se*vXzut Mg${l*"gti pa,fteletale trupeqti pril $ti:flee.ta, ca sdviezi inainteaDom.,, a,rn.ttl indepg-gea4i igiqa ""f"i penpimAnteascd, ta de orice-.patimi al SfAntuluiDuh gi tru a te facesdlaq a putea,atuncicAndvei muri, si sp,ui cu,nidelde tare in mAntuireata Gagata Dumnezeule, este inimamea, la este (Ps.56, 10). inimamea! a. inainte de a sosii;rviereaceade qb$te strdduiegte-te s14fl sd_.invii _e_!ul tfugo"rtin pdcatgiin patimi, caastfel qitepdtimirea atingAnd4epicdtuirea. inainteaDomnusi viezi intotdeauna lui. {.tunci, inv!4! cg*fublrl nu te vei mai teme de vremelnicamoarte trupeasci,ci chiar o vei dori, ca sdfii intotdeauna cu Domnul... 5. NU*Lu-pliae pofta trupeasc5, lici de frumusefeacea vremelnicd. Adu.S aminte cd toate acestea sunt cd ariceppjta trupeaspref qi.Ser.rlfg+ a ci*qasteiagreururegi toatddesfdtare ducecdtreceleamare... trupeascd 32

6. NU_SUgeta ci moartea e departe, cd nu vei muri in curAnd, ci inchipuie-Ji cd ea e deja foarteaproape de*tt UetSSSgealgg$llstd la ridicin-a vje.giitale.fudeeata-e,s_te aproape,chiarin p-rag.SJStLul este inaintea ochilor tIi. ,Pen-rqg|I este gata si te inghiti, oriunde ai merge. I& tejfrgela cd doar alfii moq,iar tu nu vei muri! Cine.este oruul ca sd trdiascdgi sd nu aaddmoar-

(Ps.88, tea? 4n - gf4r,,e€t9j_t?Itlll irII-

.. seyap-e_E9ge dne!. Fi.cu

p*irat David. Prorocii au murif patriarhii, apostolii au muri! mucenicii, preacuviogii au murit, tofl sfinfii au murit... Tqficei care au exis_tat-:zreodatd au murit. Vei rdmAne.p-are. doar tu? Nu fi nebun gi orb! Ceea-c*e*.t'ezj ci sg intAmpla- -cg. nqg1ggit alg!*egeasJa_

7. Ipfiecare zi, in fiecare ceas fii pregdtit ed-.msri!... N-icicandsi nu fii ffud, gnjd, pentru cd in ceasul in care nu gAndegtiva veni Fiul Ornului (Mt. 24, M)... Mo.arteae asemeneaunui fur gi unui tAlhar: d+tlci cAnd n-o aqtgpti, atunci poatg si se apropie.,detine... Aceluia care a voit sd-gimdreascd jitnilele sale i s-a spus: Nebune!in aceastd noapte aor cerede la tine sufletul tdu. $i celece ai pregdtitale cui aorfi? 33

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

adundcomori Agaseintimpldcu celce-Ei in Dumnezeu ?mbogd[egts siegigi Al! Qe (Lc.12,20-21). 8. .P-sntnr-qgi*bgrf .:noartea-n+t e llgJiu, ci doar ugurare din suferin!e gi unire duhovniceascd gi"?mpreund-viefuire cu Domnul... UP mare rdu pentru*ggflgt este a trii o via!6 in &at, o*viafXtrupeascd' Sia rdbda siluiri din partea patimilor. Nu te teme de moarte! fregdteqtqte doar s-o inta: tAmpini pe ea cud,lit de p-icatel-e le!... Daed.il iubegti pe Domnul din tqelf,-mima ta singur-vei incepe s-o doregti. l$u te teryrg-dg-q19*lrtea-Btci doar stiruitor te pizeqte de _peaqqfl pdcat gi de indepirtarea de Dumnemai zsu. Cici eu nu qtiu U:t*+Jt*S-bq lega in.chjp mare decAtacela-dc""aJe picdtos dS-satimi gi de a te instriina de Dumnezeu... igqe chip e vegnica moarte? tnstriinare intru totul de puq4nezeu. Ce este -viafa?Unire de!" sdvArgiti cu Dum[e-*zeu Ce om plin de simfire, ascultAnd aceste minunate cugetiri desPre moarte, nu se va infricoga gi nu va incepe de aici inainte si moarh picatului, ca si viefuiasci vegnic ca rob al dumnezeiegtii dreptifi (Rom. 6, 18)? 34

il

Adu-fi aminte de moarte!

a intrebarea: cine este vrednic si senumeasciinfelept?, SfAntul IsaacSirul a rdspuns astfel: ,,Acela care a inleles cu adevdrat cH viala de acum are hotar. Acesta cu siguranld poate si agezehotar gi picatelor sale." in aceastaconsti, dupi marele sfAnt sirian, intelepciunea: sd iei aminte mai dinainte la moarte gi, inainte ca ea sd puni capit picatelor tale, sd gtii sd o rupi cu ele. tn acestduh SfAntul Antonie cel Mare sfituiegte: ,,intotdeauna adu-fi aminte de iegirea ta din trup gi nu uita de vegnica osAndd!Dacd vei implini aceasta,nu vei pdcdtui in veac. Cugeti iniuntrul tdu gi spune-fi: ,.Eu nu voi mai trdi zilume.o ln fiecaua de astdziin aceastd re zi cugetdcd aceasta esteultima ta zi pe pimAnt - gi te vei pizi de picate... 35

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

ceasunnn HorenAroens DEDTNAINTEA MoRTtr

Vai celor lipsifi de bucurie (care triiescintru lenevie), cici sfArgitullor este aproape gi nu au pe nimeni care si le ajute,gi nici nddejdede mAntuire." Moartea este infricogdtoare pentru cei picitogl, pentm ci ei igi zidesc fericirea nu pe piaka ceaneclintiti a credinlei in Hristos, ci pe nisipul cel migcdtor al ingeldrilor in aceastdvremelnici viafi. Prin moarte ei pierd totul. ,,Pentruoricine triiegte necurat - scrie Sfantul IsaacSirul- este scumpi via!a cea vremelnicd... Frica de moarte il cuprinde pe acel om care este condamnat de congtiinfasa.Dar cel ce are buni mdrturie a congtiinfei sale,acela in acelagichip primegte gi moartea, gi viafa." Cei drepli intAmpini moartea firi nici un fel de teami. Marii sfinfl se bucuri de aceastagi chiar o prefuiescmai mult decAtviafa. Ei nu mai au pentru ce sd se teami de moarte, cdci ea de nimic nu-i lipsegte,ci le dd lor, dintr-odatd, toate aceleala care au ndzuit in viala de acum. RupAnd-o cu toate legiturile picitoase gi chiar cu cele mai scumpe lucruri din aceastd lume, ei nu incearcd nici un fel de pirere de rdu cd le-au pirisit pe pemant, cdci moartea le deschideporf,le 36

comorilor celor vegnice, pe careei incd de aici le-au adunat pentru cer (Mt. 6, 19-21).Pentru ei moartea nu este silrricd,pentru ci nu-i impinge in intunecateleinchisori ale iadului, ci esteo binefdcdtoarecare scoatesufletele lor din temnila lumii pimAntegti, ceaplini de pdcate,ca sd slavosloveascivegniclui Dumnezeu in ceq,aga cum se spune in rugiciunea Psalmistului: Scoate din temni[dsufletul meu,ca sd.Iaude numele Tdu, Doamne (Ps.'1,47, Prin moartea n| drepEilor se are in vedere dorita impdriFe a dreptdFi, unde in comuniune cu sfinFi gi sub luminarea Sfantului Duh acegtia iqi vor sdtura sfAntalor foame de sfinfenie (vezi Mt. t 6). Cand SfAntul Serafim de Sarov o pregdtea pe minunata pushrici Elena Martunova spre apropiata gi de neinldturat moarte gi cAnd a auzitde la ea cuvintele: ,,Mi tem de moarte, pirinte!", el i-a rispuns in acestchip: ,,De ce si ne temem de moarte, bucuria mea? Pentru noi acolo va fi doar vegnicd desfitaret" Neinfricogdtoarepentru cei drepfi, moartea este infiordtoare pentru cei pdcdtogi, intrucAt ei au luat aminte doar la lumea aceasta. Iatd cd viata 37r

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEAsuRrLE HorAnAroelr DEDTNAINTEA MoRTtr

deja a trecut, rimAnAnd doar unele amintiri care dor ale trdirilor imbitdtoare.Unde sunt zilele de mai inainte, cAnd cel iubitor al viefii pdmAntegtia mAncatpAni la sdturare a biut pAnd pAla a-qiiegi din minli qi a desfrAnat Unde sunt nd la vdtdmaresufleteasci? acele ceasuri nechibzuite cAnd el rAdea pAni la legingi igi aveacugetul legat doar de veseliaviefii? Unde sunt acele companii pl5cute, in care fiecare ndzuia si-i intreaci pe comesenii lui prin haz lipsit de judecatd,adumbrindu-i pe alfii cu nesocotitaindrdzneali de a pdcdtui?S-au dus fdrd intoarcerefurtunile din senin ale tinere!ii. Au pierit companiile celepldcute. Nu mai sunt prietenii de mai inainte. Unii au murit, alfii s-au dus departe. $i iati cd pdcdtosula rdmas singur in pustia gi neputinla sa. Insd infricogdtor este ci el nici acum nu ia aminte ci toate celepdmAnteqtisunt degerticiune. Cuprins de patimile salegi imbdtrAnit inainte de vreme, nu are nici un fel de impuls cdtreviafa duhovniceascdqi pocdin!6. Sufletul lui, lipsit de credin!6, zacein visare. Inima sa estelipsitd de vlagX,zdrobitd.Urechile lui sunt surde la CuvAntullui Dum38

nezeu.A ajunso umbri de om. E mort incd din viafd. Esteingropat de nelegiuirile salegi afundat caintr-un mormAnt de propriile lui pdcate.Daci ii vorbegti despre Dumnezeu, despre suflet, despre viala vegnici, el te privegtecu nepdsare, aducAndu-gi aminte de desfdtareaviefii de mai inainte; iegit pentru pufini vreme din intunericul lui crunf va zice:,,Nu-mi spune basme!Ceeacetrdiegteomulin aceasti lume, aceastaeste realitatea.Cealaltd lume e purd fantezie!..."Nici un fel de lucru nu-lva atinge ca si sepociiascX.Un astfel de om cugetd asemeneaunui nebun gi singur igi atrage vegnicapieire. + .. i Incovoiafi de picaf unii ca aceqtia igi pervertescsufletul pe de-a-ntregul 9i igi intuneci mintea. Ei nu mai pot si vadd lucrurile din punct de vedere duho'rnicesc, deoarece s-au prefdcut in trup gi au pierdutorice duhorrnicie. Eu am avut un astfel de prieten, care a murit - Dumnezeu s5-l ierte! - 9i c5ruia ii spusesemodati cd omul nu trebuie sd trdiascd aliturea de drum, cd existi moarte! El a rAs atunci gi mi-a rdspunsintr-un mod cu totul neagteptatpentru mine: ,Iocmai pentru 39

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

cresunns Ho$F"AToARE DEDINAINTEAMoRTT

f,i

ci existd moarte omul trebuie <si triiascd" cAt poate!" Eu m-am infiorat de aceastd dialectici contradictorie a gAndirii salegi i-am spus:,,Dacdomul o afld igi pierde logica dumnezeiascd diavoleasci!" pe^cea In aceasti stare infricogdtoare cad mulfi pentru faptul cd in anii tinerefii au innebunit de buni voie gi nu s-au gAndit nicicum la moarte, la intAlnirea flr Dumnezeu gi la infricoqdtoarea Judecati a lui Hristos. De aceea,ceasul lor de pe urmd ii afld nepregitili gi ii ia pe nesimfite in impdrdf,a intunericului de dincolo. Altfel gi-ar fi rAnduit ei viala dacd ar fi fost interesa$ inci din anii tineregii de soarta care ii agteaptdin vegnicie.Dacd ar fi citit CuvAntul lui Dumnezerr, ar fi intAlnit acolo adevirurile dumnezeiegti, care zdrobesc congtiinla gi pizesc voia de pdcatelecapitale. Acolo ar fi citit astfel de cuvinte:Pdmilntegtigitnpdtnhnt (Fac.3, "19). te aeiintoarce Omul ndscut din femeie arepuline zile de trdit, dnr se saturdde necazuri.Ca gifloarea,eI creggi ca umbraelfuge gi e te gi seaeEtejegte Moarteapdcdfdrd duratri (Iov 14,'1.-2). Lepddatogilor este utmplitd (Ps.33,20). tevapedEsigi rdutatea reata decredinld 40

ta te ua mustra(Ier.2, 19\. $i uor merge acegtia aegnicd, [pdcdtogii] la osfrndd iar dreplii la aia[d aegnicd (Mt.25, 46). Adu-li amintecd monrtea nu zdbovegte (Is. Sir. 14,12) gi multe altele. Cel ce ainvdlat din tinerefe CuvAntul lui Dumnezeu gi avut dorinfa de a-l implini, acela se pizegte de vegnica pieire, cici e atras spre pomenirea mortii, iar pomenirea mortii e ma^ . r +' re infelepciune. Intrebat de un sofist care este esenfafilosofiei, Sfantul Vasile cel Mare a rispuns: ,,Esenfafilosofiei estepomenirea morfii." intr-un Cuohnt rostit la ingropnrea unui tfrndr, Arhiepiscopul Dimitrie al Hersonului gi al Odesseia spus:,,intr-adevir, nu e ugor si ajungi sd-f aduci aminte in permanen!5 de moarte, gi aceasta la vArsta la care te pregitegti doar pentru viali gi cAnd gdndegti in chip firesc la cele ce te agteapte- in acei ani cAnd pufndtatea viefii noastre se pierde in intunericul indepdrtat al viitorului nostru, ce pare fdrd de sfAr.. v r git. + Insd... vedem noi ingine cd moartea nu ia aminte nici la vArsta noastrd, nici la anii nogt4 cdinfricogdtorul glas al lui Dumnezeu ii atinge pe to$ ca un fur in noapte, in ziua in care nu 41,

ARHTMANDRIT SERAFIMALEXIEV

csasup.ns HorAnAroenE DEDTNATNTEAMoRTII

te agtepfigi in ceasulpe carenu-l cunogti." Pentru el, fericit e cel care cugeti la moarte inci din anii tinerefiiAcest gAnd, luminat de credinfa in Hristos qi in inviere, nu-l prefacepe om intr-un intunecat pesimist, ci intr-un inlelept luminat. il inalld cdtre cer, il izbivegte din intunericul iadului gi ii face cumpdtatedesfitirile lui pdmAntegti,stropindu-le cu desfitarea triirilor duhovniceqti. Pomenireamorfii e un chiP de a Privi asupra rostului vief,i. Hristos a deschis ochii orbului din nagtere,ungAndu-i cu tine Gn 9, 6). Omul caremoare ce altcevainchipuie daci nu tina firAn4 dupi cuvintele cele dumnezeiegti (Fac.3, 19).Ia din aceasti tind gi unge cu ea ochii tei duho'rnicegti gi indatd vei vedeaci totceeaceexistdinaceasti lume e degerticiunea degerticiunilor. AvAnd in vedere mAntuitoarea pomenire a morfii in chip neincetat, Sfinlii Pirinfi au cugetat intotdeauna asupra sfArgituluiviefii pimAntegti gi au sfdtuit gi pe alFi sd faci asemenea lor. Ava Isaia, de pildi, scrie:,,Moartea si fie in fiecare zi inaintea ochilor vogtri!... O singuri griji sd vd nelinigteascd- cum vefi iegi din trup, cum 42

veti trecede puterileintunericului, care vd vorintAmpinain vdzduh, gi cum vefi stainaintealui Dumnezeuin acea infricogdtoarezi a Judecifii, cAnd fiecare igi va primi risplata pentru toate faptele, cuvintele Ei gAndurile sale. CAcitoatesunt goalegi descoperite pentru ochiiCeluiin fala Cdruianoi aomda socoteald (vezi Evr. 4,13)." Iar SfAntulIsaacSirul ii sfituiegte gi pe cei betrani, gi pe cei tineri: ,,CAndte agezisd dormi spune asffel de cuvinte patului tiu: "in aceasti noapte poate cd te vei prefacein mormAnt al meu. Nu gtiu dacd nu cumva, chiar in aceastd noapte,in locul vremelnicului somn, mi voi afunda in somnul cel vegnic al - continui SfAnmorf,i.> Pentru aceasta tul Isaac-, pand ce ai picioare mergi gi te ostenegte pentru Dumnezeu, hainte de a te lega legdtura mor,tii, din care nu poF si te mai slobozegti... CatA vreme ai ochi, umple-i de lacrimi, inainte de a seumple ei de fdr6ni... Omule, pune-ti dari in inima ta cd urmeazd sdpleci de aici, gi neincetatspune-fi: "Iatd, cel trimis sd md chemee deja la ugi. De ce stau?Trebuie si md pregdtescde strimutarea in vegnicie,de unde nu mai estenici o intoarcerelr"

43

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

HorAnAroenr DEDTNATNTEA CEASURTLE MoRTrr

Dupi SfAntulIsaacSirul orice adevdrati lucrare duhovniceascdce duce citre vegnicagi fericita viafd incepe cu pomenirea mortii. Ca binepldcuti lui Dumnezeu gi mAntuitoare de suesteprivitd cu o uri ieqiflet, aceasta eI td din comun de satana9i de aceea ndzuiegtecu toate puterile si-l indepdrteze pe om de la ea. DuPi cuvintele aceluiagisfAnt pirinte, daci i-ar fi fost cu putinli diavolului, ,,el i-ar fi dat omului putere asupra intregii lumi, doar-doar si gteargddin mintea lui pomenireamortii... Cici el, vicleanul,gtie ci daci acestgAnd aPare in om, mintea lui nu va mai fi linuti de cele de pe PimAnt, de vicleniile lui diavolegti, de inqeliri 9i de intunecirile lui... gi nu va mai putea si-l vatdme pe om." Prin gAndul la moarte SfAntul Isaac inlelege nu pomenirea obignuiti, superficiali, cum ci noi vom muri cAndva,ci plindtatea nevoinlei duhovnicegti,numiti,,pomenirea morfii",la carenevoinli omul cade ,,in stareaunei nespusegi cutremuritoare uimiri". Prima Pomenire e lucru firesc pentru om, iar cea de-a doua e contemplareduhorrniceascd 9i minunat dar.,,Aceastd contemPlare
M

esteimbricatd in gAnduri luminoase. Cel ce o dobAndegte nu se tulburd de vicleniile acesteilumi, nici nu seva lega de celeale trupului." ,,Nu te teme de moarte - ne spune SfAnful Isaac-, cici Dumnezev a pregitit totul ca sd fii indlfat mai presusde ea!" Dupi SfAntul Ioan Scdrarul ,,pomenirea morfii e moarte de fiecare zi, iar inchipuirea pirisirii acestei viefi este schimbarein fiecareceas... Teama de moarte e lucrare a firii noastre trupegti, fiind izvorAti din neascultare (de Dumnezeu- n.n.).Iar cutremurarea pricinuitd de pomenirea morfii e semn al picatelor necurd$te." ,,Agacum pAineae mai de trebuindecAt toate celelaltealimente, con!X tinui SfAntul Ioan Scirarul, tot astfel gi pomenirea morfii e mai de trebuinfd decAtorice altd osteneali duhovniceasci. Aceastane indeamnd citre iubirea de ostenealdduhovniceascd gi mai cu seami citre dorirea de a suferi ociri..., cdtre neincetatarugdciune gi pazi a mintii." ,,incercate acela carein fiecarezi agteapti moartea sa. SfAnte acelacarein fiecareceaso doregtepe ea... Totuginu orice dorire a morfii estede ldudat. Sunt felurili oa45

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

CEASIJ'RILE HorAnAtoanE DEDTNAINTEA MoRTTI

meni: unii care,ca urmare a obiceiurilor lor silnice de a cidea in picate, voiescsl moard (casdnu pdcituiascd mai mult -n.n.); existdgi alli oameni, carenu voiescsd sepociiasci gi cheami moarteadin deznidejde. Existi gi o alti categorie,care din mAndrie se socotescpe sine lipsili de patimi 9i cugeti cd nu se tem de moarte. Mai apoi existi gi sfinfii, care,mAnali de lucrarea SfAntului Duh, inseteazdsd iasd din aceastdviafd." ,,Cei ce doregte neincetat sI aibi in mintea sa inchipuirea morlii gi a judecdfii lui Dumnezeu gi se impitimegte de grijile gi degertdciunile celelumegti, acela seaseamindomului carevoiegtesd inoate gi si bati din palme in acelagi ti*p." ,,Nu e cu putinfd oamenilor si petreacdintru evlavie fie gi doar o socotesc cd aceazi singurl zi, dacd.nu ar fi ultima din viala lor." ,lkebuie sd se gtie ci pomenirea morfii, ca gi orice alt bun duhovnicescin general,e un dar de la Dumnezeu. $i iatd mdrfurie pentru aceasta:adeseatrecAnd pe lAngdcimitir noi nu plAngem,nici nu ne jelim, iar in alte dili, chiar gi fdrd sd vedem morminte, ajungem intru umilinld." 46

Dupd pldculii lui Dumnezes, pomenirea morfii e cel mai bun sfdtuitor al omului. Fericitul Mitropolit $tefan de Reazana scrisdesprepomenirea mortii cd ,,aceasta estedegteptare din visul lenevirii duhovnicegtigi imboldirea de a dirui milostenii gi de a qi alte fapte bune; aceasta sdvArgi este smerire a mAndriei,imblAnzire a mAniei, stingerea flicirii celeidiavolegti a patimii trupegti, smerire a nesdtulei pofte de arginti gi, pe scurt spus, z5bali a oricirei neiegiuiri." Nimic nu-l intelepfegte pe om intr-atAt, precum necontenita pomenire a morfii. Sfantul Ioan cel Milostiv s-a shiduit si nu uite nicicAndde moartea sa gi a rAnduit supuqilorlui sd i se facd sicriu de ingropare fird s5-l termine gi la fiecaremare praznicsi vind la el gi sd-i spuni inaintea tuturor celor prezenti: ,,Sicriul tbu, stipAne, incd nu e gata.Poruncegte ca si-l termindm, cdcimoarteavine ca un fur, gi tu nu gtii cAndva veni ea!" Astfel, marele plicut al lui Dumnezeu a linutin mintea lui pomenirea morFi gi s-apregitit pentru iegireadin aceastiviafd. SfAntulDimitrie al Rostovului spune cd gi neamurile au aiuns la ma47

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HorenAroans

DEDTNAINTEA MoRTII

re infelepciune prin pomenirea morFi.Aga, de pildd, lui Ptolemeu,impiratul Egiptului (la a cdrui poruncd a fost tradusi SfAntaScripturi in limii plicea sd faci ospelefasba greacd), tuoase,la careporunceasd i se aduci aminte gi de moarte. Cum se petrecea una ca asta?SfAntulDimitrie o descrie cAt se poate de plastic: Xdd - sPune el - cum din belgugse agazi vaselecu mAncare la masa cea imPirdteascd. Ci insuqi impiratul sti la masi, una nu mi minuneazi. insd mi ca aceasta izbegtefaptul cd vdd un blid mare, gi un craniu... Ce si insemin el agezat Cine ne asta?E oare pentru mAncare? minAnciinsd oasegoale? $i de cAndo acel crafi murit omul?... Vdd agezat niu chiar inaintea impdratului, qi unul dintre slujitorii sii, cu mare glas, ii spune: <Ia aminte, impdrate! $i tu vei ajunge asdel!" Lu6nd aminte la aceast4 impdratul suspind qi-gi smeregte gAndurile.Apoi, uitand, el incepe iarigi si se veseleasci. $i iatd unul dintre supugi ii aratd din nou impdratului acelagi craniu gi-i spune: <Ia aminte, impdrate! $i tu vei ajunge astfel!> $i, din nou suspinAnd,impiratul igi smeel veregtegAndurile. Astfel amestecd 48

selia sa cu pomenirea mortii. O, iubire de infelepciune! O, minunati filosofie! - rostegteSfantul Dimitrie *, impiratul invati de la cei morti ce si faci gi cum si-gi rAnduiasci viafa sa!" La pigAni, pomenirea morlii a condus la pesimism, in vreme ce la cregtini conduce la credinta cea strilucitoare in nemurire. Moartea i-a fulburat pe pigAni, chiar gi pe cei mai neinlelepfi dintre acegtia.Adevdrafli urmitori ai lui Hristos nu incearcdinsd nici o teami inaintea ei, ci doar o mAngAietoare gi dulce nidejde cd eaii va duce indati la dulcele MAntuitor. ,,Omul cel duhovnicesc agteapti moartea cu bucurie, pregdtit gi cu mare dragoste, gi nu se teme de ea spune minunatul Sfinlit Mucenic Sadoc, episcopul pergilor. Pentru omul cel trupesc ceasul morfi este infricogitor, groaznic. Oamenii plini de fapte bune inseteazi dupi moarte, ca sd primeascdvegnicaviati, iar cei plini de lenevire gi nepdsitori se ascund de moarte. Cei ce-L iubesc pe Dumnezeu merg la El, iar cei ceiubesclumea se gAndescsi rdmAndin lume. Primii pdrdsesctrupul lor ca si intre in vegnica desfdtare gi veselie, iar ceilalfl 49

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEAST.JRTLE HorAnAroene DEDTNATNTEA MoRTU

doresc si rimAni in lumea necazurilor gi suspinelor." Din citatul anterior nu reieseinsd ci pomenirea morfii ar presupune si fim lipsifi de griji in privinta sindtifii gi a susfinerii viefii. Si-!i aduci aminte de moarte nu inseamni si afli cu un ceas mai devreme cd ai si Pirisegti aceasti lume. Via[a e un dar al lui Dumnezelr, care trebuie sd fie folosit spre slava Lui qi pentru mAntuirea noastrd. Biserica a previzut f.elurite rugdciuni pentru sindtate 9i le ureazd.fiilor sii ani indelungafi, luci omul e dator cru prin care se aratd' lui, dar sd se tngrijeascdde sXndtatea ci in timp si-gi aminteasci in acelagi cele din urmi il agteapti moartea 9i ci viala gi moarteasunt in puterealui Dumnezeu. Dupi minunatul ProPoviduitor Mitropolitul Filaret al Moscovei, cugetarea la moarte este legatd de frica gi intristarea doar pentru nedesivArgireanoastr6.Pentru cel care este cuprins de dragoste de Dumnezeu, cugetareala moarte esteplind de nidejde, plind de desfdtare.Aceasta o puterea lui Dumnezeu gi sdvArgesc harul in om. Prin urmare, Putem sd 50

cugetdm la moarte fdrd tulburare; iar a cugeta la moarte este de trebuinfd. Dreptarul bunei-cuviinfe duhovnicegti ne indeamnd spre aceasta. Noi ne strdduim si prevedem in viafa noastrd eventualeleintAmpldri viitoare gi sd ne pregitim pentru intAmpinarea lor. Oamenii infelepfi, degi sdraci, isi chivernisescmijloacele astfel, incAt sd poatd sd intAmpine pe viitor mulfime de ispite, boli gi alte intAmpldri nefericite. Lucritorul pdmAntului cugeti vara la cele din iarn6, ca prin roadele strAnsein vard sd umple sdricia din iarnd. Tot astfel gi fiecare credinciostrebuie sd se ingrijeascdgi sdnu disprefuiasci vara viefii, ci sd se pregiteascd la timpul potrivit pentru iama morfir, semdnAndin ogorul vieceabund pe caresecelii salesdmAnfa rdtorii ingerii o vor aduna in jihrilele ceregti(vezi Mt. 13,30,39). Oamenii iqi ingiduie adeseasd fie plini de nepisare gi neinlelepti in via!d, spunAndu-gicu ugurinfd cd nu trebuie sd ne otrdvim putindtatea desf6tirilor cu neincetatul gAnd al morfii. S:a dovedit insd cd 4i$plggllea_ggggtatiila-moarte e cea mai" $?t€*oJravi p,entru_yja{d. D"edei i zgpJarc toate ne51

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXiEV

CEASIrT{ILE HorAnAroeng DEDINAINTEAMoRTII

toateriutifile, toatepicatele cazlJrrle, careapar intre oameni.Adeseorii-am auzit pe oameni ci-gi spun la ingroparea unui apropiat de-al 1or,adumde o inlelepciulrifi pe neagteptate e viafa! ne careii lumineazd:,,Iatd e-e. Iq!r!-sg jnebeie in-mormAnt' Un loc de doi metri! Pentru ce atunci existi acestecerturi intre noi? Pentru ce ne otrivim cu zavistia,nesifietateagi neCAt aic-i! incetatavraibi? ToaleriamAn de bine am fi trdit daci ne-am fi gAndit la moarte!" in acestchip, g!r141,9i adevirul: oamenii obisnuiti recunosc ne otrdvegte la moarte ci ng gAndul vrala, ci tocmai pe dos, datoriti fapne tului c5-g!ldmde moarte noi in-qine qqfuam yiata! G-Andulla-moarreestede neapirarAnduti trebuinli pentru inleleaptaire a vielii noastre, a-S9191--v1e4glnii-a fost, de aseqe-€f a_qg_l,efy_gpllce; menea, de trebuinli gi lui Ada-nr in pdzirea viefuirii lui. in rai fdri primejdie.@tal5murit aceastafoarte limpede, spunAnd: ,,Dumnezeul-a fXcut Pe om desivArqit, vrednic intru totul de desdvArgitul pe el in raiul desCreator; l-a agezat roada pomului viei-a dat fitirilor, 52

tii spre nestriciciune; !,a preveni,tsi nu guste din pomul cunoaqteriibinelui gi rdului. insd aceasta nu a fost de ajuns.Viefuitorul in rai era in primejdie. Pentru pd.zirea lui trebuia si fie agezat un paznic infricogitor - gug,eaeimAnla moarte.in ziuain care !4r-ea ca din el, aei muri (vezi Fac.2, 17)- a spus Domnul. Viafa in rai a fost fdri de primejdie cdti vreme a fost ingriditd cu gAndul la moarte, dar, indatd ce ucigagul de oameni cel dintru inceput l-a indepdrtat cu viclenia sa pe om de la gAndul la moarte: Nu ueti mtri!(Fac. 3, 4), ela-intinai prinp.icat viefuirea in rai. 5f,.4e_minunimde m are-a i4!e Iep ciunea LuiD-_umnezeu gi si n9 inJ{cogdm_de, ! nebu-njanoastrd nuhul cel plln de -Sr,zavJstie carea fost afundat in moarte (adici in vegnicul chin - n.n.), pfin lepddarea Dumnezeu, a_euge_t-at s-q.de s41ip"ricinuiasei gi omului-noartea. Dumnezel1. a prevdzut insi gi aceasta. Uneltirea in privinta mortii, carein intenfia vrdjmaguluia fost vitdmitoare, Dumnezeu a preficut-o pentru om intr-o armd de pazd,gi de mAntuire. Omul cautdinsi sd se indepirteze de cugetareala moarte ddruiti lui de Dumne53

ii I
,l

!

il

'iil'

lil

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

csAsuRILs FrorARAroARe DEDINAINTEA MoRTII

zeu, pentru a-gi oferi o clipd de satisfacfe a simfurilot.ElizbAndeqtesi se izbiveascdde gAndul la moarte 9i cade cu adevirat in moarte.'. Aga cum inq-4!ntf14p-l-at "euAd4m, age-egt4-se

tam"pl,Ain-chrrp-3resc si cu noi, 4eQarece suntem mqgtenitori dupd fire ai te ingrddegtiinsi cu lui Adam... D,acd infeleaptacugetare-.Ia,.moadeca 9i cu u-n paznig-,indriznet aceastdcugetare te va ajuta sd te Pdzegti de moarte, daci nu Pe de-a-ntregul, intrucAt, . e.a-ajntrat prin inc;tcarea tui in lume, micar.prin tot ceea-ce-"face rqoartea i-nfrieo-gdtoare 9i adledtoare de necazuri... Dat. dacd disprefuiegti gAndul morlii gi incepi si alegi doar simfirea cea mulgumitoare, in cele din urmd, in locul fricii de gAndul morlii, te vei izbifdri.doar gi poate de infioririle morfii celei lucrdtoanu doar in privinfa truIe, gi aceasta, pului, care e mai degrabdo umbri a morfii,cjgf inp*rr-vinla*eeie.1-de-adoua vegnice, ryrsrti, a -Mldubgyllqe$!, gifocul nu se lor nu moare undeuiermele stinge(Mc. 9, 44)...in tot cefaci adu:li aaintqd*esfkrEitultdu-- sPt''reinfelep' gi trl_p-Ii:r-ae"evlavie nq vei pdcdttti (Is. Sir. 7,38)- Daci intr-adeniciodatd 54

vir iei aminte la sfArgitul tiu in toate lucririle tale adici in tot ceeace gAndegti, vorbeqti gi sdvArgegti, tu te vei gAndi la moarte gi prin urmare la invierea ceade dupi ea, la Judecatd, la vegnica osAndd,la vegnicafericire. $i daci in acest chip cugeti mai dinainte gi incerci in lumina vegniciei fiecare gAnd al tiu, fiecare dorinld, intenlie mijlocire, actiune, lucru, atunci credinla gi harul nu-ti vor da fie oare mai multd putere spre pazi gi mAntuire, oricAt ar fi puterea picafului de smintitoare qi de pierzdtoare?Nu se vor gterge oare incAntarea picituirii, mulpmirea, dacd le ageziimpotrivi urmirile - grozdvia putreziciunii, riul miros al acesteia,viermele gi morgiin celedinurmi viermemAntul...., le cel neadormit din iad? Tlufia _celui qen@gr{inile,celuiiUbitcr: -deatgtp.U_i"tinsgcu -s-ete sd

li -se-a-ra: dasd" ryrp-eapgiltg__"p{ 91?bi. ti doj metri_depamAntcu i:rdati "care
vo*r.mirginidorinlelelor?... Celoc s_g el-pal[srjioqia.!_l-e_c1114_!9!_d9_-r!r-r_!9nu
s-Lt-$tiJrge inaintea prrterii focului nestinsal gheenei?... Ierusalimul a cdzut. Prorocul Ieremia gadedeasupradirAmdturilor lui gi 55

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

crasunrls HorARAroARs DEDTNATNTEA MoRTrr

cugetecu pl6ns amar la pricinile cdderii lui. Ce pricind a descoperitprorocul pentru necazulcare a cuprins lerusalimu l ? A ce e a cn @rul lui. adicFla sfArgitullul(vezi PlAngeri L, g).C.andoamenii"t' *",i.Flep-

ii.e,ra qp_q{gtd, -nesput saLugb-a -de
tisfacfia sa era mai cu seamdde a profgrq qgyrqte,nqruE4gte i-mpotriva Bissricii_gi a "sfinglor. Chiar.gi4e_soga sa, obi$rruitf, crlJqdli-{qA_lgi a itg{o49a.Aceast4igi.a.stupaadeseaurechile deginu era nespusde credincioasd. Vremea a trecut, iar morarul a devenit din ce*i_n-sslmai pe-ryertit, mai afundat*in cinismul.siu. Cu toate acestea, sdnd_talea-_l.ui .erafoarte bund. Nu ghiacee-aceea.-boali. CAnd cineva ii pomeneade DumnezelJ,el mdrturiseacu indrdzneald cdii e mult mai bine si trdiascdfdrd Dumnezeu. Dar a venit sfAr$itulindelungii rdbdfuLa-lulDumneeeu. Totul-a inceput cu c,evap-e-de"=a-ntregul"Lip*q$ "dg*llrtpp-rtante.Pe-.c6ndse afla la lucru, la g-or_ile una d!,n. pe ne"p,a-le...rngfalUl ag"teptate, rdnit lamn_d€gtrt S-a cu un gbisct-as€ufit. Tdietura nu era mare gi nimeni nu i-a dat vreo importanfd. Morarul gi-a legat degetul cu o cArpd care ii era la indemAnS, continuAndu-gimunca. intreaga searda fost ocupat cu lucruri importante gi nu i-a pdsat nicicum de rand. Qrngngala a sh$tBltemice dureri in jurul r5nii, i4.s.itreburi care nu suportau amAna57

gruLAri, D-unnnezeu es ca-qe-gg9!914,
lc-vsstegte-viitorul prin intAmpldri incutremuritoare !" spdimAntdtoare, Existi nnutte pitde infrico$-t-o-qre l @,ca re a u tri ci it in pdcat. Unii ca acegtia,p*entr-11

-au eandi Arpituu-o--l t -la-qf -aumunu-s
#

V-ialalor a rit in infiordtgare--q-h!11gri. fost poate intr-un anume fel o comedie, insi"deznoddm6ntul a fost intotdeaunatragic. Se povestegtedesPre rrn narecal's morar bogat, carea triit la sfArgitulsecolului al XIXlea ci a,fostun,hulitor de Dumnezeu firi de minte, caretaeducalsi*s-sgiiisdi "in-acelag duh. Spre bucuria lui dar-in realitatespre+efuricireajui -,-hogdtiaiicregteade la un an l a a l tu l .@i q cd de .in rnAnrlriasaa uitatpe d-e-:a,ntregul Inima ii era zdvorAtdmesu"flehrl"sdu. reu fa!6 de cei sdraci.Alfattpentrusine insuElgi"adevenit unuldintre-eeimai invergunagi rrcenici-ai-L[amonei. 56

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HoralAroanr

DEDTNAITITEA MoRTII

re l-au oprit si le acorde o atenlie mai serioasi. Sgtia.lui l-a legat cu cevade la deget o prin casi, iltgi a. ot-s-e-rvat a pus-o pe gAnduri. c.arg rlAn{tgie- Si mergemla doctor!i-a propus ea. i-a intors insi vorba cu ciM-.orarul nismul siu caracteristie.in batjocuri: - E-i*ncddevreme casLfiuluat-in s--diavoir,tuneri c ii-sU$.mai"de- f-sl.-q lului aici. insi durerile s-au intelit inS-eara medicul. tr-atAt, cd a trebuit si c-heme, qi l-a sfituit Acesta.a.curifat infecfia pe bolnav si meargi de indatd la spital, fiind nevoie sd i se taie degetul ori poate chiar mAna.NeluAndseanpla srrf erinti, morarul* pJrl$r*€i$pJg, -nu eap .neafl eac trct"uiesi-i-se-taiunAn a- L- a expediat pe doctor gi a-chemat4desc4nJilo--a-re-euns$ cuJe--o. vind ecdtoanoapte , ry din pgpor -- "9419 i-n!1_gga, grcdifuai3. pus compresecu plantg le, ins[ nici un leac nu i-a ajutat. Au incefrrf rlrrreri atAtalemuri, cd in zori morarul striga el tnsugi si-l ducd urgent la spital. A fost dus indati la clinica chirurgical5 a Universitdlii din ci inOdessa. P"fgf ep-o*ti]*all*c*glstatat ci in Andeas f e-cJi 3-iaeepuqe--qA-seidsp58

intreg organismul gi_cd era inutil si i se,maiamputezemAna. Purerile erau din ce in ce mai groaznice. Morarul i-a rugat pe profesori si-l salveze,fdgdduind o mare rdsplatd celui care l-ar fi tdmdduit, insa a agzit rdspunsul: - $tiinta e nefrr'fincicraside*acnm iqarntein a mai air''tacu ceva... lUri=a ProPus sd cheryre o9-gg4 tul, insd ea rdspuns-Ia_aeeasta bolnavul a inceput-"si spund-"-h$1e-jnfi,srdtoare--la-ad*esa-lt*iDurnnezeu. Moartea lui a fost infric , bpgli s-a innegrit pe de-a-ntregul. Ochii i-s:au-ump:ut"de"sAnge. Mgfe5ql a fls-t*cuprins-dedrrreri dp iad in paful s-du,firi-str=gl afle niei -nrdcar pentru o s,ecundi linigte4 gr, in toatd aceastd vremg, il blestemape Dumnezeu gi p! cei apropiafi. Cgp:tin-isainte de mie-r' I n of'ti i muribundul s_-a. "linigtiL d-arctun-ci cAnd-ceasorniculdin peretgabitutor ale@p epaznisochii gi cuinfiicq$:S_4ingg. p*U!s6se lupte n' :nAinile" sr-vrdipaqi nestFuuli, scolAnd lipete infiordtoare. In-gcle din urmi, fata i,s-a acopeegia fdrd suflare pe patul siu. Acea Lemqs 59

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

crasunnr Hor[n AroanEDEDTNATNTEA MoRTtr

grimasd i s-aintipirit pe.Shipgqun fel c5, asfeljn€!_Alle€ pecete sarani Ugtt glfig_asqpglil_guq,qafr4srd ca si [ul-u]fl4o€e-ze-Be-eer-apropra$..TnrErl cefui necredincios a inceput si se i:rdatd dupi ce gi-a dat desc"omp.rrni duhul, incSf dimineala autrebuit si-l agezeintr.unsicriude zinc Ai si-i pund imediat capacul. este CU adeyd{at,moarteapdcdtogilor Ps. 33,20)l clryplitd (v.ezi, Daci atAt de infricogitoare este despirfirea celui necredincios de aceastdviafi, cu cAt mai mult este mai infricogitoare intrarea lui in lumea de dincolo, cea intunecati! !gigcopul Ioan al Smolenskul$i volb_g_gte as$eldespre-gigitssul care {!g v9!99: pociiasci: tgs-dse ,,PAed3i!ieQ[Iig, gt...$@ci te vei vedee.ep..'g,um ar f ost. Riultiule :ra im1pi11&e-ar4ro= pria ta ndzuinti,ir+ainte,qnde eld.Fingile-rc$€if,@ ig_comuniune -qu+utc nle intune ricu_lui.Pe aceastdcale nEvet puFa J,riqi Si te opre$tr,nici si te intorci. In vecii vecilor vej qUfe-fidin indrici{ea prop.$ului tiu ffu, care nu:S va m_aida de aglrm nici o nddejde sprg binegi nu 60

regiqng-4* H_qlglsk. in aproape, gase sdptimAni au fost diq_tl_use*11,0 bisp_ figi. lntr-unul din satele plasei Tot4?Qev,s&_exrsta_ s jue_ric,i ortp{_o2qir. Munqd.orii polonezi angajafi si o ilemolez e au hotirA t sagejnb glg,.-*q1_si dpbAndeasci mai rnullorraj. Aceaita le-a intunecat gi mai mult _min$ls+iei auinceputs5+rofaneze sfAnful locag. U-nul dintre ei s-a urcat pe SfAnta sg, a,arunealla+5mAnt SfAfttaEvanghelie, .a cdlcat in piqioare antimisul qi a azvArlit pe jos chivotul cu,sfntele Daryri. p-i_t@lele uscate din SfAnt_ mAnt. Muncitorii care se aflau u.olo au-i4c.e.B,ut cu batiocurisile calce in picioare.

tg v.a!qs3s_e linigte in tine niai tre_l_?i in acelmediu riu, Cafev_a_tl*uip.rternic decAttine, cqlg: inconiura !e_v4 ve,911ic-q$9-*11a-shinuif Argit.', d-rddesf Cutremurdtoareeste gi urmdtoa_ rea in€lqplereltrata anului 8, i@aa?nceput distrugerea_ Qisericiloroitodoxu air,

IJgl drnbe*Gipr_o-farqtgri s-?_qitiratpeturli.@a. S-nO@aU-o, aduneeat+e-neaSteptate giimprzuni ereacfoutde-pe turld.
61

ARHIMANDRIT SEI{AFIMALEXIEV

cEASURILE noranAroaRE DEDTNAINTEA MoRTII

\4uncitorii careau alergatsi-l ajuteau avutpartede_o,p-ri;gel|gte-i:rf:t,q-o-qetpaina$ajgl de-are. Prietenul lor c-izr''se ea. supra crucii. iqqat-pelgatlEUeLP-eminute nefericitulprofaDupi cAteva r mr rit in rhinuri de nedescris. n41q1a Dupd aceasti intAmPlare a fost greu sise mai aflei:r regiuneaHolmsk nuncitori benevoli pentru distrugeLe; bisericilor ortodoxe. Autoritifile in acest au fost nevoite sd foloseascd scoppuqciriagi. Sunt nenumdrate asemeneacazJrr care mirturisesc desprefaptul ci picatul il ucide pe picitos. D-umnezeu mbdd indeiung insd dupa o vrerne/ pentru zidirea celor dimprejur, poate ca tofi si ia aminte. si gi pedepseascd, i,4qi oq!4u pu@!ee,qe!-or 11qcqg_d agacum le place ne hotar existenteilor, ultom s-A spunX, ei-deschide4eal-pripagini.a ngmqritoareilor existenma pentru ei incepe fe. p*p,4ggl_rn9!q9nt, ceamai intristdtoaredramd - infricoAndrei cel SfAntul gdtoarea vegnicie... @s-aconvinsde personal,printr-o vedere drJaceasta morli a hovniceascda i4f_fiqpqdtoarei cuiva care nu s-a pociit. Odatd, mergAnd pe strdzileConstantinopolului, 62

el a intAlnit o mare procesiunede inmormAntare. Era purtat pe ultimul drum un rdp*p_f,at_bogag p.ornit cf,tre v_egnicele locaguri. Dupi mort mergea mullime de oameni cu lumAniri aprinsein mAini, ceeace fdceaca procesiuneasi fie gi mai intristitoare.-$i s.au--d-eschis,afunci di ii 4Unoqreceti ar.9|anQ_biAndlei gi a vd.zute[gg!:.q-ripe care nimeni dintre cei din jur n1r Bute4 Ei le vadil-deas]rpr? sicriului in care zdcea mor-

tul *elgg.j"

lglru. Ei,ingAnau Bisericii cu strigite: ,,-{_{gar lui! Amar lui!" si rispQn-de_au ceva precum Cecare mergeau in dr-Ul4 _d-gaq_qg{A_c*glg,1 jurul mortului. U-nii sdreaugi rAdeau fdrd rugine.A.lfii litrau precum cAinii. Alfii grohiiau ca porcii. Alqii il stropeau pe cel riposat cu_oapi murdard. Iar allii biteau din palme,tropdiau din picioareqi strigau cdtrepreofii care cAntau:,,I!igJ!Ul dintre voi nu va lumina!..." \re_dea Andrei a pornit cu convoSf,antul iul cdtre mormAnt. lg_€ld lngrgrpllu 4o5qgl, Elfo[tl !-a_uillqt pe -iglgqrul slu pazitor gi, bdgAnd de seami cX p-l64ge cu amar,l-a intrebat: 63

tngl$*e 4e*d_""{Zd"h cAntarea slujitorilor

li
I

I
l

I
i

r

ll

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURILE r rorAnAroeRE DEDTNATNTEA MoRTU

- De ce plAngi atAt?Nu am vdzut si fie plAnscinevaastfel. ingerul l-a ldmurit: - Eg am-fo1t iBgerul PfuslPt al cemgrit, dar diavolul l-a pierlu,i=gafg Ad-ut.Pentru aceasta PlAng' - D.arcareau fost pdcatele lui? a intrebat SfAntulAndrei. - igi voi spune,i-a rispuns ingerul. al impi.{gest om a.fost un apr'o-p,lal ratului. Toati viala lui a picitr"rit nespreadesfrAnat, pus: a fost desfrAnat, de ariubitor nemilostiv ingeldtor, ginfi, pomenitor de riu, cilcitor al jurdmAntului gi in multe alte asemenea i-a pigubit material, chipuri. Pe-mulgi Peunii-i a ueis 9i mufte.lgfl etq--!e-ejn!s! cq picate-l-ejuicelemurdare. Dar gi perrtru el.Mgg$ea a venit secerigul La-aflat-uepocait +i Pe-ntU-rnglflmea pegatelor--saledemonil"Iau- ripit... sunt cuprins de o aqa Pentru aceasta greaamdriciune! D-upi despdrlirealui de inger, S-fAntul Andrei insugi a plAnscu amar Pentnl+ieirea in picate a bogatului mort.
--

borau pe pimAnt, iar.al[i se inillau la*qer, ducAndcu ei sufletele cregtinilor mAntuiti. Ei gi-aoprit privireaasupga a doi ingeri careduceauun suflet in rai. _La-_vamadesfr6ndrii ingerii au fostoprifi de mai rnulli demoni mAniogi carestrigau: - Acest suflet e al nostru! Cum indriznifi voi sd-l ducefi spre cer? - Prin cene dovedifi cd e al vostru? au intrebat ingerii. Demonii au rdspuns: - El a greqit,pAnf,ln ultimul ceag, gi rtu dgar in chip firesc, cfSrjmpgtrlg de aceasta, a_9t_osA-nd_itpe Jirii- In afar6, aprop-iajii-sii+ta:nurit -f6rd p ocdinfd. - Nu vd credem,au rdspunsingerii, il rrgmintreba pe"lrge+rl_lqipizitgr. Ingerul a spus: Intr-adevit, multe a pdcdtuit acestsuflet,insd de_cAnds_a imbolndvit a inceput s5,.se-ciiasca, sd plAng5 gi s_a:$_ ci p dcatele. Dumnemlrtr.UiE-eas zeul-a iertat pe el. SlavdJudecdfiiSale celeidrepte! $i acel suflet a fost dus in rai, spre ruginareademonilor. Dupi aceast4 sfAntul a vi-zgt un alt su,fl-et, dus-de asemeneade firgeri. Demonii strigau in urma lui:

in bisetulNifan. Odatd, rugAndu-se ricd, qgJtrls-a deschisdeasupralui qi el a vizut mulft19 de ingeri - unii co-

t

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEAsuRrLE HorAnAroann DEDTNAINTEA MoRTrr

- Unde mergefi cu acest suflet? Acestaa fost iubitor de-arginf,. desfrAnat, a fdcut necazurimultora, fura... .. + rnger[ r-auraspuns: - $linucd a sivArgit unele ca acestea, dar a,pldns,a susBinaLs-drndrtLrrisit, a dat.milostenie-gi pentru aceast4-Dumnezeui-aiertat lui toate. -D?r, daci gi acest,suflet estevrednic de milostivirea lui Dumnezeu qtrigau demonii, p.l-irud-efurie :, atunci luali pe picitogii din intreaga lume! Iar noi pentru ce si ne mai trudim? le-au -rispuns: -Ing-erii - Tofi picdtogii cne,-_Et qaf flrrisesc vor Eg-$Eel$tesi4*Jacried pica-Le-ls pJimijextan dupS-milostivirea h'i Dgmneaeu, iar pg cei cprreFor firi pociinli, pggce+tia_Dumne u ii va

to_ase Dumnezeule,cd nu l-ai ldsat in mAi_nile vrdjmagului,ci l-ai izbdvit pe el de iad!" "_ Nu dupd multl vreme s-a ardtat un at! -s*u!et, pe care demonii il_duceau de,a dreptul in iad. Acesta era al unui mb pe -carestdpAnul lui il muncise,-crunt-craJoame gi_cuinfricogare. Iar el, aglqlyo_lnd_sd rabde chinul hloldit de diavolilpat o frAnghie &tutulsAu-mergea departe gi plAngea cu amar ci acela care ar fi. putut, cU:dhrrlarea-sa, Sdfie.un -s-fAnt mUC_e, nie, punAndu-Ei capit zilelor mergea fl e sdlig 4eJa-vremetniceae.sn*sa+La lsrhinruijn eeleveEaice,r.ardemqtii

ssand...
l&e!.og.Iga priveligte a fost plind de lumini gi de desfitare. i-WU dgseau--flJ,fle$tunui cregtin cu viafd curati, ia.durdtor-cu^ceisdraci gi plin dgfgbge cdtre toti oamenii. D-monii cel drept $i scrA $nea r d in elin+i-mai-dcde,,par-

4taaratd@ic@; elne,inconioard fdri ca noi si.o zdrim, dar sflntilor inainte-vdzitori li se dqzvdluie. Cei vii plAng nemAngAiafila iegirea din casda trupulli lipsit de viald al celui adormit gi nici nrr se gAnrtesc la ne_srr-flpnllrri yrcdnicdepl,inri.care _caaul

t"'@i

egteqrlji alti

t-

ple4ddeaici&riA4ar!4isire eilEra
-iatd ceea cear
67

ingeri, care au intAmpinat cu cAntdri s@it:,,Slavi Jie, Hris66

@Da,MXrturifi@a

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HoranAroelE

DEDINAINTEAMoRTII

te i -aiu te c-e fi-pu tut s,5Iui ldp osat ! A-qe-s dorri Sfinte*Iainesunt cele mai mari subinefaceri pentru el. Elejz*brflAesc gi de fletul d*in putelea demonilor inplgaana lor plini de obrdznicie. si ggq {i4ge noi cauti si-i ajute prin acestemAntuitoareTaine bolnavului care moare? I)&!:sta!t in jrrrul celui qare;6eni:x*u;i gi ne mirdm cu ce si ajutim la ugurareachinuriior Iui hzice,@ciacelsur qi hotd flgt-arenevoiei:} acelceas nu atAt de medicade"?*]tearcere far.F,. qrente,cA!_d,e nu atAt de Spovedanie, hrand, c4ld9!Ia$e_I{np ert49ede. :Fii4du-n*teamd si nu-l infricoqdm pe bolnav prin chemareapreotului, noi cu if-p1lSjgsr i-nfiorare la in-tAhei+ea dema&ii. PaZurdU*.chipurile, liniqtea aici,@ideceamai infricogdtoare,de cea mai grea nelinigtea lui pe cealalti lume... r CAt bine i-am fi fdcut bolnavului .aflat pe patul morfii daci, qq=csmp[Umire caHear-,nlini de grijd, l*11r ; f, convins si€elgA$udseascd gi -Ee-Ee limpa{&asce! P:rn marturbuea plind de.-fianggrsainimii inaintea duieltate de hovniculuu pafafel-e*-s--u4t D;imnezeu $i demcnii rdmAn ingelafi
68

in nddejdile lor de a rdpi sufletul care sedespartede trup. PJinirca Preacinstitului Tfqp_gia_Prea_sfAntului SAnge' ale lui Hristos irgne"departe de acesta. Efguindrdanesc nici mdcar sa€e qE[gIllc de cel adormit in care qtr.ilugffIruIMdntuitorului Hristos. cq$te sursdplini de increde- *.* $tim dintr-_o re urmitoareaintAmplare:un om inteligent a murit de o boald grea.Rdticit multd vreme de la credinte, afqsl_qfAtuit de cei aj casei inainte de moartesi

qi s-Lse s€slsygd_ea$se irnpd_rtdrcasci*,Sprebucuria celor apropiafi, el s-a invoit pe datd. S€pvsdaniahri a fost qligcSloare. Iar, dupi ce preotul a plecat, ftA_"adrc-.gal fiicei sale, aritAnd citre lampa careil.veghea:-I&anbr a-e_ea lUrrlini? Asa simt cd strilucegte acum, dupd-mdrfurisire, pdcitosul meu su-

fl et! Segl"e Ln:r_mai eL@&sf0rpilul viglircLe amcunoscut adevirul!" atAt de multe suflete? DuPgSe*r
lor, pe care_p*U_l1rirezeu tru pdcatele le 911aprin pociin!5, R!ry1_qupe4{ng din prteinanepoceinH@. Iar pricind pentrunepocdinfd qUnimandna"iuhi. cjnste. rea*.de pufina,sredint5,-neere69 pd cum am inleles din vedenia SfAnSlUfNifon, acesteapier nu atAt pen-

I

ARI'IIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURTLE HoranAroenr DEDINATNTEA MoRTrr

intry sine, PuFna-qdbga"@iilea indif erenta getarc-b-moade qi nqb.urntq[g"4.g fu-ip. umnezeu 9i vegJSdS.cat4 Dacd acelacarea picSqicelq.chinuri. tuit incepe sXcugetesr-temei bjlAlg de plAns a.,rultetutuisau, daci,jnfi ecaqg;4iia aminte la moarte, else-vasmeri seva pocdiSise va mAnh.ri. ig tul iqt"fglg-dqel-gel--4l-ep!4l 9i Dumsufletele ce]or c-a19, -s---au-pocdit. ns?euii primegtenu doar pe sfinfi, care au ajuns sX-giinfrAngi patimile, ci care nu pot si gi pe p-aedtogii-smerigi, lui Dumnezeu deaducinimic altce'u'a catlacrimile lor de pocdinli amard' Pilduitoarein acestsensesteurmigatitajn -Pr-o.l toareaintAmplare, pay-et - Be despfeUn tAlhar rlin Tracia, care a -ficut -mtrlHme de firidelegi pe vremeai@gMaYu-chie. Acest criminal era cunoscut Pentru cruzimea sa.intr-atAt era de puternic gi de iscusit,ci nimeni nu a putut si-l prindi. Lmpiratul a aflat despre el 9i i:a trimis prin o-ameniisii crucea sa/ tAnduind si i se sPuni sd nu se teamd, cici-el, caimpdrat, ii va ierta toate -faptelehucel-erele, dacd se pocdieg. !9... TAlharula fost migcatde aceasta, a venit la impira-t gi a cdzut la picioa70

rele lui, mdrturisindu-gipicatele. Dupi cAtev-a_.zi1e s-a imbo_lnivit glav gi a inceput s6,zacd, intr-o stare firi de

nidejde. a v_a2!i" yiil$gAgiprn_a.
- CUc-o$dtp. a:eaJudecati. Aceasta l=& tremurat. Simfind ci sfArgitulii este aproape,el a inceput sd se roage fierbinte gi sd strige: ,,StdpAne, Doamne! A"ta-cum-ai mAntuit_Tu mai inainte pe tAlharul de pe ctt'ce, ara.td gi acum milosti,vire-a__Ta eatre,mine! !_rim ggte pJAnsulmeu de pe patul de moarte! Pat udat cu lacrimile mele! Mai mult nu cere de la mine, cjcr jn mine nu ve_r_a_fla"orruicbun! Am ajuns la apusul viefii. Fird denumir sunt riutifile mele! tns6, agacumai primit plAnsul SfAntului Apostol Petru, tot astfel primegle9i aceEt plAnsal meu!" $u plAngAndneincetat gi ciindu-se de picatele sale,tAlharul igi gtergeacu o ndframi ochii umezi. Intr-q 3gCA[egi3-dat_el clipi, cel*914i in vA-rdghul. In-aceeagi sti dintre r4edicli impdratului a avut .un vis: r-nyltime de demoni_jnfuneg[i s:aq epropia_! d_ep?tu-ltAlharului. gi $neau_tn-arriinizapise pe care erau scrisepicatele lui. Apoi doi.mirurnafi ingeri au adus o balanfi. Dernggiiju 71

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILEHoTARAToARE DE DINAINTEA MoRTII

gi dintr-odatd acestas-a lisat mult in jos, iarceldlalt talger s-a ridicat. - Nu-e.njmic3ici, pe caresd-l agezdm in talgerul cel gol? s-au intrebat ingerii. Unul a spus: - ee-am putea av ea?'\bia-au-t-re cut z5r€_zr\e de cAnd s-a lisat de ucideri. QaI Poateafldm qev?! CglXlaltinger a aflat ndfraqr.AudAta de lec-rimile tAlharului gia sPus: -latd, aqeasta estendframaudatd"-de in-talgerul gol 12gI!m!le luil S-oagezdm gijrlp:culi,cu ea giiubirea de oame-ni afutDumnezeu - qi sdvedem ce va fi! Dacdau ficut aceasta, indatd niframa a,atamatgreu, iar cealalti parte a balanfei s-afdcut ugoari gi s-aindlfat. Iar ingerii au strigat intr-un glas: - Altuit -a biruit- du-m-nezeiasca iubire de oameni! gufletul tdlharului/ au porS-i,luAnd nit cu el, iar demonii au fugit ruqinap. La aceastd vedere medicul s-a trezit, s,a dus in camera tAlharuiui gi a constatat ci acesta a murit. Il-Ja{a oehilor s-distdtea ndframa udati-de mulfimea lacrimilor... Medicul a luat ndframa gi s-a dus cu ea la impdrat. 72

tAlharului p,eapezat -q1lal&elPasat-ele

- !4pdrate, a spus el, s_a*4d111.s_laua t]Il Dumne-€u, cd sub sceptrul tdu un m-aretAlhar s-a mAntuit! Aceasti minunatd povestirene pune pe gAnduri. T6lhaf, ucigag crimi_ nal - si ajungdin rai?! Om plin de picategi de patimi sdseafle printre sfin_ ,tii ajungiacolo prin nepdtimire?Cum e cu putintd?! E cu putinfi, dacd tAl_ harul gi-a sfinfit cele zecezile scurse inainte de moarte cu gAndul la moarte g_i s-a pocdit din.inimd.Sunerenle a vddit in chip minunat tn suf.tetul l,ui t_oatevirtufile #ingilor. fuienia _ aqeaslaeqte-fdcdtoarea de minuni a mAntuirii! Sfintii Pdrinti au invdtat cd,,smerenja"chiardaci arli azuArlitdin iad, se pAni la cer". Aceastane esv-a.i-nf,lfa te descoperitd de ins.ugiMAntuitorul, Care a spus: Oricineseinalldpe sinese aa smeri,iw cel ce:se,sftLere,tg_p_e sinese aatndlla(Lc. 18,14). In acelagiduh, Preacuviosul Teognost scrie: ,,Ji se va descopericeva infiordtor gi plin de bucurie, iar fu nu te minunezi! Qhiar daci nu atingi nep-dimirea din cauza pdcatelor tale tiranice,presupunec-o afli prin intAmpinareamorlii cu adAnculsimtdmAnt 73

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

d smereniei qi -tu, nu mai Pulin ca pentru nepitimire, vei fi ripit in nori (I Tes.4,17).Comoaranepdtimiriie alinsi- piatra cituiti din t-oate-rdrb.rfile, neprqtuiti a smerqlrjel, -emai seump5 Ea este de-ajuns decAttoate acestea. aceluiacare a dobAndit-onu doar ca .si capetemilostivirea lui Dumnezeu, ci gi ducereaimpreund cu cei aieqiin cimara de nunti a impXrd[ieiLui." Concluziaar fi urmltoarea: Adu ti smeagrinte dc.moarte, pocdieqte-te, gi te vei mAntui! regte-te

III

Cele patru ispite principale ale omului din ceasul de dinaintea mortii ,

n cartea SfAntului Proroc Iezef I chiel citim cuvintele Domnului: Dacddreptulse aa abate de la dreptatea sagi aatncepe sdfacdnelegiuire, va muri pentru aceasta. De asemenea, dacdnelegittitul s-a?ntors dela nelegiuirea sagi a inceputsdfacdjudecatd penEi dreptate, tru aceasta el aa trdi (Ie2.33,13-19). Omul e schimbdtor.El poate sd devini din pdcdtos drept qi din drept picitos. Aceastatrebuie si ne-o aducem aminte fiecaredintre noi, carene socotim drepfi, ca sd nu ne bazdm pe faptele noastre bune, cdci pot intr-o zi sd ne piardd. Tot astfel,nici cei pdcdtoginu trebuie sd deznddijduiascd din pricina pdcatelor1or, cdcicu aiuto-

-'ta-

.

-

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILEI]OTARAToARE DE DINAINTEA MoRTII

rul lui Dumnezeu pot sd se pociiasci qi sd fie primifi in impirilia lui Duminnezeu. Taisia a fost o desfrAnatd, si, intoarsi de SfAntulIoan Colov pe caleaceadreapt5,a lisat toate- 9i casa desfrAndrii,9i bogifia ceanedrept adunatd - ;i a Pornit cu hotirAre dupi preacuviosulspre o ministire, ca si-gi mAntuiascdacolo sufletul' Dar, mai inainte de a ajunge la sfAntaministire, Dumnezeu a Primit-o in Impirilia cerurilor, cu toate ci nu trecuse nici micar o zi de la Pociinla sa' Aceasta a vddit-o Printr-o minune dreptul stare! care a vdzut sufletul ei dus de ingeri intru slavi... Iuda Isca.rioteanul a fost la inceput un bun ucenic al lui Hristos 9i a primit cu ceilalli apostoli darul facerii de minuni (Mt' 10,1-8),insd mai apoi s-aficut viclean gi a ajunspAndacoloci L-a vAndut pe siu invifitor! dumnezeiescul Qgg!-trebuie si ia aminte asuPra qi sd nu por-gt sgry qg1gzvl{leasci gregitd.Dar, dacd s-a 4949clpe-o-cale afundat in pdcate,lu trebuie sd dezgadajduiasce.Qugefarealui trebuie si fie ocupatdintotdeauna cu un lucru: cum si o ruPi mai degrabi cu trecutul lui picitos gi sd se pocdiasci. ,,in 76

vei fi aflaf in aceleavei fi judec-e qg,le cat" - gldsuiegte o sentinld a Sfinlilor Pdrinfi, amintind de cuvintele Domnului. lisate noui de SfAntul Proroc Iezechiel.
a

Intreaga noastri viati este o lup-

!L Nii Eebure sd luptim cu rlemopdni-Ia_ nii -qiqll pdcatele moarte.Qg
mai de seamdgi mai hotirA E - dqpe cuvintele SfAntului Nicodim Aghioritul - ne asteastdjn_ceasul morfii. egkesa5!_e iq a_qea clipa, acelanu se-va-mai putea ridica. Nu vi minunafi de aceasta!- continud sfAntul. Dacl.dqmanul a indriznit se se apropie, ta sfAr-li'tulzi_lelorlui pimAnteg-tt "de Dumnezeu, Care e fdFiu pdcat, dUpd-c-sm-a-mdrhrrisit gi Do-mnul: U_US-llWyitqrul ace I4s,u stgilufti gi el 41tale nimic in Mine (In 14. 30). atunci cu atAtmai mult noate asc{ asupra sd indrizne4s_ci sd-n-6ydle 1o4stri, a cglor peqdtqp, tn-s,Sfgl$l vlglir -+pastre!TAlcuind cuvintele celui de-al gaptelea Psalm:Ca nu cumaa sd rdpeascd [vrijmagul] sufletulmeu ca un leu, nefiind cine sd md izbdaeas(Ps.7,2), cd,nici cinesdmd mkntuiascd SfAntul Vasile cel Mare scrie cd pAni $! cei mai neobosifi luptdtori, carein77
rL:i4q&t. .*ry*

ARFIIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURTLE HorenAroens

DEDINATNTEA MoRTTI

viafd arr h'Ftat neinceiat cu t_fe_agalo: *Inonii,.fugina ae cursetelor, 9i au

ternic s{ po_arte gi sd-l infrAngi lup-!q-

pe vraimag. O:egeryt_pamdntegtl fug
de cugetarea la moarte,ca sd nu-gi reteze bucuriile gi desfitirile simfurilor gi sd nu le schimbeprin amintirea morfii. Drn_egegstip-auZa le sporegte qi li se mdregtedin ce in ce mai mult legdfuracu bunitifile acestei lumi... De aceea,c_4nd gO$ege__vremea despdr$rii de aceastd viali gi de toatelucrurile iubite gi de desfitiri, qlSe_ghlse ingrijorgaz6 $i nglg_f3lA-ds."qfArgit, qeinfi-p.ad.Qa sd aduci roade cugetarea ta la moarte, trcfuigSa-tijnehiprri c4-te afli pe-.petuldelnoafie, cd egti cuprins ds "frXmAqtirile$i chinrrrilg 4e_dinainte de noarte, sd-!i inchipui cAt mai viu agelgjgpilg alg 1.-ldjnaguluicar eatunci@ i Sajd3minte la acele gAnrl"d-+i*imdestul--deputer{gi care v*Or-fi.-ahrnci niqe,sas-i le indepdrtezi." P-g@ r""t, dupi qfand Nicodim

lg-sfarailgt ata!-irrrpslllYa*llde-rilor, yIgIlLt"r sJ--pupulgersedr, -daeA-nu
se afli in qi-cqvapdcitos.Agla in care-Le-afl-dgfiga+pgle, gri semne ale p:acatului vor fi retin4, ialaceia in rlu sc-deseeper4,simicdin acescar-e nici o ptinieneali gi tre-c-q-fd1-d !ge_y-ot vorafla-odihna in H:istos. Daci astfel stau lucrurile, omul trebuie mai

sase-prggat-e39eAsf,jni1,t?j4e.t-oate te$ptnepeaaulmortii,ca s5-ltreacd
cu bine. Intrcaga-via{d trebuie si sluje-ap TuJe vei -ardp-a -Age-s-tergregaU*. ta bine preg5"titpentru acel ceas(Laga !-l intreaga"-ta.viafd vremehicd ce t!:a lo*sldiruitd tehrP{Lcu&drha{ie, cu vtAmatii mantuirii tale. Daed at d9bAniljJ in- timp-ul vie,tii tale 4sp4r4gii lea biugurintd cu,:ru ldi, v-_e!_p{mr*c,u -morpi.,,Penchiar.-in-ceasul -ruinlei la tru acest scop, ia,a.min-t-e_adeseori im gr-g4rte .sfatuiegteSfAntul r{ghioritul lncbdprrin-du-fitoa,tecel-ecare*_qe.-v*af p*e_tl-q9-e-ahmci.D*a-clvei face astfel, aeckeas nu te va mira gi nu te va infrico$a... S-ufletUljdu :recupungdg !e4md se va ardta malpu78

,q.gni*itul,p$"gipm
primejdioasejgg$e la carene supun 4emoniiin ceasulmortii: 1)_negta!grrytsleil_gedllfa, z)-dcznddeide4-,3) tA, 4) feluritele-redcnriSi slal-a"-degar infitiFdri diavole$tiin carese prezinti vrdjmagii, casi neiFsele.
79

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE rtotanAroenE DEDTNAINTEA MoRTrr

Llr NESTATORNICIAIN CREDINTA. Ctati"f,rilein credinldsunt lucruri obignuitela inceputul viefii duhovnicegti,dar iatd ci ele apar gi inaintea sfArgituluiviefii. Ceeace nu au reugit demonii la inceput se sXdobAndeasci la sfArgit. striduiesc si dobAndeasci iln-exp.e;i ri n ti au cu!g-s-g!-t Sfi n ti i=Pd nivillaiale fuhurilal rele, enti aceste .6::--;=v caresg,aman@dreptq!-necredindjnF or! qhiar,-de-a 1a gi,,felurite inchipuiri"-impotriva c-{edj$ei.Desigur, aceste,,inchipuiri" sunt lipsite de temei, cici altfel oriceom cu mintea zdravdnd,nu ar fi crezut in Dumnezeu qi in nemurirea sufletului siu. insd, i.traintca-mintiicare se stinge, aceste,,inchipuiri" pline de tdrie pot dintr-odati, sub influenti pe-om. sd-l nelinigteascd diavoleasci., eegebuie-qajaq-dsull atunci pentru a nu cidea in cursele celui viclean? Slantul_NiCgdlpsfituiegte:,,Nu int{a rl_digpgcu diavolul, cladu$.aminte de-eredrnfairr-ascleaasupra cdrora gi spune-i lui cu sfada-neel niv_{Jegte dln f a.Fp_4tlo_{,-lrrer, dumerire : "Pret_ minciunii! Nu vreau Q4tane,-tatd.alsi te ascult! !$gtgt-eagn-a am crezut gi meu tot suflgtul in toate acecred din 80

leain carecredegi maicamea - SfAnta Bisericd.," l)IlnpAlalgalu"eatq se crede,nu din oarecare inchipuiri, ci pentru cd DumnezeucelNei:rgeldtor ne poruncegte si credemastfel,gi nu altfel,egnjncazrrl impotriva dgt ceamai putefnic oni r. dgm lo Elcau td,s_a f ep1enejnd oielg dar tu stai impotriva lor cu p!!gd.tatea creanpi ev llgg. Ei voiesc sa dobAndeascd zulgle {LpgfleFdui--tAu, im p i ngAnd u=te AJUP i_nnecredinfd.Tu insi smulge-te din bralele lor, strieand cdtreDumnezeul gi Ficitorul tdu: Cred,Donmne! Ajutd necredinleimele(}l4c,9-rlp!Cugetd cAtde amaresunt roadelenecredinfei in timpul viefii gi cAt de mulfi picdtogi au fost inghiliti vreme de veacuri pentru aceasta.In acelceas_-hota.r_Alsr prinde-te d=g__CJe.dinla ca de o ancord mAntuitoare!PierzAndvremelnica viali prin puterea legii celei obgtegti, ia aminte _si n9 pie14igi vegnicaviafd, mai cu seamddjrr-vina ta! Neffedinciosul_- i-4amipfg! - fard doar_ 9i poate va pieri. Ca si pricinuiasci una ca aceasta, aduce necredin@ful ta. A&rturi 49l_ecreqlnli, el adaugdgi inputinarea sufteteasc5,ngdbdercA 81

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

ceAsuRrlu FIoTARAToARE DEDINAINTEAMoRTII

ca sdne mAntuim"' .@m, priExistd destulepilde tn aceastd vinfi, c,um ci cet care iEi Pezegt dbtg-s+in-:ri+a, acela nu o nierde qici tnatntea morfii , 9i, dimPotrive, cel carein timpul viefii nus:astrdduit-sX-gi-rrrnsolirLeze-credinta acela cggjurinte+oatesi o niardi i

si -trebuie cArtirea. si De toateaeestea >--

mo4ii' le ispitiri din-eea-sul - Una din cunoqtinlelemele foarte apropiate, cunoscuti de tofi ca o cregtini cu multi credinfi, s-a ingrijit intreaga ei viafi de mentinerea*gi aprinderea-credintei sale. Cu aceasti credinfd a murit. CAnd am cercetat-o acasi, cu cAtevazile inainte de moarte, zilcea,lipsitd de puteri. tndati ce rrr-a vdzut, un zAmbet blAnd i-a aPdrut pe fa!i. Sebucura.tn ochii ei ardea focul credinfei. Era bohavd-dscancer qi-chiar-daci is=a-ascuns-aceasta,ea ii este.-aproaPe. simtear5.-sfAr$itul - Ce mai facefi? am intrebat-o cu glas liniqtit. -@Lmi'a rippu-nS-S"a-cu un glas $i rnai lini€tit. Pot si resprr,dar acum doud zile mi-a fost foarte riu. Md sufocam,abia respiram. Credeamcd mi duc... Doar de

fiul meu imi este mili, ci s-a intristat pentru mine. Toati noaptea a stat la cdpdtAiulmeu. El md vedea cd sufdr gi m-a intrebat: ,,Maml,, cum te simfi? Ai dureri?" Iar e1), ca sd nuJ.tulbur, i-am spus: ,,Sunt mai biner" Seara, cAnd a terminat lucrul, a venit si md vadd. Eu_md"prefdcsam_c_d _dorm 9i l-am vizut, fdrd,si md observe, cum stitea lAngi u$d, p.urtAnd-u-side_grij d, gi cum^lgi4.tergea lacri^mile. Mi:am spus in mintea mea: ,,Multq4_escuJi eTie"*D-oa menea fiu!" $i am continuat sd md prefac cd dorm, insi "rlureril,enu mi ldsaudelocin pace. - $i vd rugafi? am intrebat-o. - Nu mai pot... din cauzaslibiciunii nu..mai sunt in st-a,r-e_pi_gtmiresc cuvinfele rug[ciunii$i le pierrl firu|. - Atunci spuneF in inirrlicea mai qSqff$ rugeqiune: ..Doam te-md!"... A_mcitit de curAndce, dace qlneJ[a spune din toati inima ac

Qlqrti-rygasrun-e,D*:ugnrcuiqsbip
@deindati din cer:

,,ftl.,i",i"ttut"i-Fi""ift"p4_q_t_"_l_"i't

In ochiibolnaveis-auivit lacrimile. - Dar er-tredin;facum stafi?Aveli indoieli?Vedetisdnu vi tulbure dia83

82

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HorxnAroans DEDINAINTEA MoRTtr

v-olul cu necredinta ori cu impufinarea credinfei! - Qdnd lmi .vrn-a-s,emenea--i.spite, mi-a rdspuns ea, lmi-aduc-amintede ugadle-binefacexi alc -Lui Du-m,nezeu mea gi impulinarea credindin y-!-a!a lei piere. - Spunefi mereu * amIuga@=-au-

I-qanGuri d-eAur: vintele-Sffufirlsi. i-Dgnn-e-zqUJ*e--nEgtoate!" ,,S-lava--l-tf
4EinecuvAn f afi pe Dumne?9_!l*Sl-p9, pentr.u-bucurii, Sipentru :reeazuri tru bucurii ci v-au inilfat la Dumnezeu, iat pentru necazuri, cd prin acestea sporifi in viala duhorrniceascd. Atrrnci_vetifi cr' ?ngerii!E_t -S.la"v,Oslov-es-c lui.Dumne-z..gu leincetat gi se 4fld purur-eaimpqeiurq-l Lui. $i dumneavoastri vi vefi siliglui printre ei dacd impreund cu ei 11sldvili pe Dumnezeu pentru toate, chia-r,giPentru duLeri.. . Denganii, aceste-chiPurijntue insufl i necred inta in Dumnez-e-U$ilebuni' suPunsrea f 46 delpia-Lui -cea" Ei.ne f ac sd cArtim. in-s-d-dunne.avoasEageasUvi+i ?nrru toate.p-eDumne-ingeril.ror. z,eU*givelrli-asemenea - Ce frumos imi vorbifi! s-a aritat inea migcatd.Am€diA si nu c6rtese, 84

tffiisfiri -, p€und-e--am f_os-t_p_e*sand
eram sinihasd*gi-spun mereu:,,Slavd " -if _laudpe Ziditor. Dar Tig_Lqam-+p! acum voi adduga gi acestecuvinte pe caremi le:ati spus;,,,S-l-4y.a lUiDumpppgntru toate!" Fie ca ele sd md in-ge-u tireascd afunci cAndvin durerile! -Da, ele vd vorintiri! Cu siguranfd,

si dumneavoastri mi intdriti si mai mult in ribdare. - ?a*ndafil am_i{cenh.raL"eu. Pentru{4klarg D-umnezeuaJdgirl ui t mAnu.rire. - O ce cuvinte mAngAietoare!CAt de minunate sunt toate acestea! Si=mi de.a*Dumnezeu-si rabgpanA b sf6rgiLt*M=am" gAncli t acl esea. l,a-moarte. .. $i, stAnd aga, durerile mi se potolesc, atAta mI minunez gi md bucur! C-ugdndgl meu inconjur natura,.rn.d pl$ p:rn acele locuri - bi qi

+ DrrmLe'aegJnsusr v_i_ ca -d a_.puteri _ -va

sa-Jdhrla,t vdzAndu-vi cAt li suntefi de.credincioasd.Dacd vd lisafi pradd nscredin{ei, ce folos? Din aceasta vd vor trece oare durerile? Nu! Ye'E-. - de-_spdrfireade ayea doar-xdfue Dumnezeu gi-:legn-ieapieire, a-SUfl evegnicul chin al demonilor... HJui, D.umnezeuve iubegte mult. Pd&hoa85

ARHMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURTLE sorAnAroenE DEDTNATNTEA MoRru

sr+fletul9i la trupului, El yi lecuiegte_ ingrijegte Birinte$te de mAntuirea S-e t-. ucrati imp"euna cU dumneavoasfrd. ToEl prin rihda"ea dumneavoastrd. tul se va sfArgiin curAnd gi va incepe ceavegnicd! desfdtarea - O, de m-ar invrednici Dumnezeu a cldtinat ea din cap.Cred de aceasta! in toatecelepe caremi le spunefi,insi Sunt o mi simt nespusde nevrednicd. p i ci to a si !... - Pentru ribdarea dumneavoastri Dumnezeu vd va da danrlmAnhririi. AseaEla nu este lucrarea noas-trlri darul lui f)rrmne-eu.insi Dumnezeu di acestminunat dar doaracelora cade a fi virre, P@lor nevrede-cqtesc e&dalari, re-q tq.e€l-Ai t'1isi. SfAntul.IoanGuri de Aur spune pe sine limpede: .Cel ce se socotegte e nevredni-c..." cd e vrednic,aeela -Dar cum viimpicali acum cu nora dumneavoastrd? am intrebat-o dupd o scurti tdcere. - Bine, a spus ea. O iubesc. Mi-e t-.o f oarte dragd.Mai inainte am=osandi ?nsin earnea pentr.uunele-nedesiv6rgiri ale ei, insd acum imi pare rdu de aceasta. CAnd am vrut sd-i cer iertare gi i-am spus:,,Iarti-md pentru toate 86

cu cAte!i-am gregit",ea mi-a rdspuns: ,,Cu nimic nu mi-ai gregit. Iarti-mi tu!", gi astfelavem pacegi dragoste. - Iati pentru ce-i atAt de frumoasd atmosfera la dumneavoastrd,am remarcat eu. f)umneavoastrd*igll4ti gi aveti-dragos.te, iar acolo unde eqlg dragoste, acolo_este D-umnezeu.Oare nu a spus MAntuitorul Hristos: Uade suntdoisautreiadunatitn numele Meu, aqqlq sqtA!-gi_Eu_in mijlocullor (Mt.-tQ, 20).Nu in zadara spusin numele Meul care e rur-mele luj_Dumnezeu ne $i descoperiSfantuttoan feotognl cAnd qcrie;_pumue,zeuJr!,e-91!ire, (I ln L q. Sd fie dragosteintre dumneavoastrd gi nora dumneavoastrd,sd vi iertafi, sd credeli in Dumnezeu, sd. vd rugati Lui, gi El va fi intotdeaunain mijlocul dumneavoastri! Cand am incheiat convorbirea,cuprins.deemof,e am.stmfrt atAtapace $i afifa hrrnrriein suflef cagi cAndagfi iegit din bisericd,de la SfAntaLiturghie. Dupd cAtevazile acel suflet prea bun gi pitimitor a plecat in pace la Dumnezeu... OfZNAnElnfn. r'.2.; .4 ,doua ispiin ceasut morlii prin care vrijmati 87

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEAsuRrLE HorAnAroans DEDTNATNTEA MoRTII

gul incearce qa-ne.-doboarc egtg=itlfrinenumdratelor la pomenirea .qgsarea noastre p dcate.,,Ntlpu!-e-ry94*ttg99n f dri acea!!5 -!nftiesgale'._gne-@ttul Nicodim Aghioritul -, insi ea trebuie si fie tnmuiate qr-aiu-totgl*cre@area-Pd-cag9!91 tre prin-moarteap'e-Cnrce'aM Ann o-as hritorultri Hristos. Iuceto$andaceast{ credinfa v-rdjmaqul a-duca-lgt misuri, noa.*re pAni la o a-s-emenea cg-*qe +e-ia otice nid-ejde de mAntuire qtn-e*atunci astfel int'r-o deznidejde firi de margini. Atunci tg*Plggategtemai dinainje - ne sfdtuiegtedu- Edrespingi bs:rnicufscriltqrdhonit aqea$A-nivaljrc sr--deg-crrmgAndeI te eup-treluie, l4-aPropiereata de porsi$+;strezi cAt mai bine til_e_m-or!ii, steagul biruinlei - grycea-lli$ris!9s, adiqL-crediofaceaiare in puterea a -rnorfii D omnului raseu-mpdr5-toare de toate grdb.espe Cruce... Ini-a-inte

teJ.

e-

i -(ci ci d eidi t -e-sleJuerarea-raiimaqulu Hristos, propoviduind-smgenia, nu a propoviduit nicicAnd deznidejdea - n.n.)gi_nu germeni fireqti din pomenirea pdcatelor noastre.O asemenea pomenire aduce de obicei smerenia,
88

flQngereainimii gi pdrerea sinceri de rdg cd am intristat pe-nreptul gi,intrutotmil,osti,vjllDumnezeu. Aceastd pomenire conduceintr-adevdr la fricd, insd aceajricd nu stinge nddeidea ingitostlvi"et t"l u. Ea lasi locul naCEnii-tarnice cd ne vom mAntui qiinfrAngeorice simldmAntde respingere.$tiind aceste4vei fi de acord ce, dacd pomenirea pd_c4-telor tale te sugrumi gi te azvArle in deznidejde, 4ceasta esteinspiratd de_dlaVO_$I. vei dobAndi putemica $tiind aceasta, nddejdechiar gi in deznddejde. Iar ea va izgoni deznddejdea." ,,Nigiq|nil-gq_ne SJAntul Ioan de Kronstadt - ns-deznddAifoi de milostrvirea-lui Dumnezeu. De oricAte picate te-ai fi legat prin diavoleascd isjlinlaqlapitire, roagi-te 4m toAti Bate la deidea cd-vei p,rimi_in-du_tare! pq{Elc-lulagiviriilui-Dumn€Z€u - gi ele fi se.v"or-deschide!" Acelora carecllugglinli deznidAiduiescpoate sd le ajute gi gAndul,e:qprimat de Sfi"t;igxrh ,ti,cd,rgslgde \o+*d gre$i, plezintd diavolul picatulra ? nein_semnat gi-de- nebigat in pg_ESJ{a s.gamd, mai ales pentru marea indurare a lui Dumnezeu, iar dupd cAde-k+*?_ 89

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEAsuRrLE HorAnAroanE DEDTNATNTEA MoRTIT

re ZUglgveilg acelasipacat -caggJel@ foarte qrav g ni-I piezlntapeDumnecrscoprrl de ru.gafiindneindur;rtor, u:l gd_q$*e"*ee] p-i-c-ilos-lad eznidej de. Eericitacelcregtincare,aflatinainpicitur, nussinvoie$te tea iwite*i-de,a. in cg-ug-u{infdf4 49e-6-t-4."+edaj@ind indurarcajulf)umnezeu, duedndu:Sr gAxdultajad, in care neintArziat il va trage pdcatul sdu, dacd el nu se pocdiegte; acestgAnd ilJereqte de cdd-ere. Uaf5grcqegte-deroi,e ori fdrd de voie, adewdratulcregtio oricAt s-ar necdji ci a amirAt gi L-a mAniat Pe Dumnezeu, nu cade pradi-deznE deidii,{i-le smeresteadAnsgi-$i spune:,,-Hfig[Qg-a venit qamantUi?sse pdcito$i cum sunt eu. Ce folos la cer P--qttru-qr,rinedaei-"d"e-zn-dd"6iduresc?Sezeu va*bucura dqar-satana, i 4r *D-9143e $c-va-iaaista- $Lmai mult. Atunci sd md ridic qi,sd*ma-jntgr-eJ*i}L*JtuZi4ltgful -meu. El e dragostea. Nu*mi cd-ma1a respinge... Slgf El a spUE pl4mnezeu rebucuriesefacgfutgeJiloty !p1i (v+zi aLe7te s w&sego^c pen-tr u un pdcdto L,c-15,1A)." a expriSjantutJoanCt'r; ae. mat minunaful gAnd cd nu intr-atAt pgsatut ne vatdmd, cAt deznddeidga.
--t -r.{

Ea este, dupd cuvintele sale, cel-mai iqfrieagdfqleeJ*mal pi erzdtor+5 c6g cdci, dacd AeznAA;tOue+ti din-impuinimir, iti inchizi tu insuti pe finarea_ Yg!ruclgpoartamantuirli.Dar,dacd 4U*deznddaiduie*i nici chiar atuaci cAnd te vezi pdcitosul ce! mai neindreptag clle-.strdduiegti ca dupi fiecarecdderea ta si te ridici si nizuie$ti iarisirnhe-s"Anadre exlsjd+qntmli:

"ry-nedeids-cLrler-aunge_la_D-qll{rgP,rcnialonrl p-oe!es4:gl1i!1l_E .zl-u. jlUa-Urmdtoarec.elemai neasteptarcgi mai prielnice condilii pentru mAntuirea ta - moarfea 1r*[U-i apropiat, care te va cutremura gi te va intoarce de la p dcatele tale, p;[gggt ep3r-gySfil_gi aiungerea-int:o-sirdcie*-lucre care te va smeri, prigoana pentru cr d, care te va apropia in a-L iubi pe Mantuitorul, qboald grea,.c-are tg va arunca ink-o pocdintifird margini, gi attele a_Ser-nenea. Pe_ntru aceasta, neQtiind ce ne va aduce ziua de mAine,n_u-trebuie

rytsfudsa deznadijduim. p"4rq4qi@ insee$na_pieite. Ea
conduce chiar pAni in.-adAnculpicaJului gi.l face pe pdcitos si nu se mai I.t. c"'; deAur ridice.LUpe SJ6ntul aez-nddeideaeste c"ea-mai-+udesricd 91
ffi_;

90

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HoTARAToARE DEDINAINTEAMoRTII

?rmi a diavoluhri impotriva noastrd. ,,Noi il vom bucura nu intr-atAt cAnd cu seamdcanildezpicituim, cit-"m.ai nidaiduim." $i, p€ de alti parte, g[deidea,cfo$-4rr-gstg legatdde increderea in sine, ci de-smedtapocdinti, e o armd puternici impotriva-diav"ohrlui. SfAntul Isaac Sirul sfituieqte 9t pe o-mul aflat in c[derea cea mai-ad6ncd Pdrintelui cee nu ults de-rhagos-tea atrtnci cAnd s-a afundat resc, chiar $i in eele mai deznddijduito-a1e-,picate. El trebuie in ciuda tuturor, sd se si,,8i, cAnd esteinfrAnt, baeeasp"re-bin€ sise--ridice iardgi la-fuptd cu potrivnicji sAi gi inJiecare zi slpun6-d-ia-no-u

Prin deznddejdealor, mulfi cregtilri nrareaJe_rtfd a_-luiHrirtqs Ssoc_qggsc

dc-pe-Golgota. $r_pr!nnedeidea lsr

si fsdir{pralg_gi teqrelie_ardir!! 3stfel lume, cf,pinilaiegirea luidin aceasli
cuvAnt: luAnd aminte l-q pro_rocescul cdci, mea, Nu tebucurademine,ardjmaEa pu da,ed cad,tn!;991 (uezi Mih. Z 8)". C*el cenuintrerupe lupta cu picatele salegi mai cu seamdcu piqabrldezaideidii pene la moartea sa, acelanici moarte nu se va ldpg patul s"irr.d-g sapradi demonilor,Qare il imf;n&.;trejeznideide, gi le va spune: ,,Sunt creQtiru aqaci sut_allui Hristos.Pel#--'---tnt,ce si dez4-idijduiesc?Hristog mie!" Furit pentru cei asemenea

crareaSa ceanesp gLmdntu-itoare. O, rice crestin adevAr+ degindpidit in ultimele sale zile din viald deggn-ale deznddejdii, trebudunJe-,grele ie sd spund,:,,Ip!i, gr-n deja. Nu 1r-rgri-! voi mqi pulea si pdcdtuiesc.Daci-mi sfArgesc. viata ?ndezn5deide, ?C9s_ta*va fi- ultimul 5i cel nnalvi"tAm^l[crr_pieat al meu. D_e ce, si nu pleq dq aici cqps: clinfi $i crr nirteide, ca,re pot sd mi mAnfuiascd?Nu s-a spus oare c6,nddejdea nu ruEineazd (Rom.5,5\?' ,,Aggeglijidgide qarej_4treqe_. e_{ic"9 a!!i_nid eida-Jupd_cuviff eleSf An@-il-afundd p,9.._Cfedincios in contemplarea dumnezeiegfii induritri gi -el-alunci_ 'narea mq!!im.e a pecatetgr salein afundul_aees-tej induriri cu credinfd_tare cqDlumnezeuvrg,a= Siqfl 4g@4, Pi nu Pieireanoastr5." Iatd ce ruqdciune recomande Sfan-

tslNisadim c,e]ur-sare_Blcaei_de pe pd"mAnt pi pe caigBitit4e4p-=rl1adgjde,
relt-ag{ 99_!ein neputinfa de a o citi el

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cgAsuRrLr HoTARAToARE DEDTNAINTEA MoRTII

.ln gur, cs1.eplgptelllrcbxr-e sa-i:e-citSggg?Aqgpeldi :,, T)oamne-am-multe-Pttsini sd md lem ci voi fi osAndit Asp[dregtatea Ia gi ci md vei lePimele. Dar gi.mai da pentru.pdcatgle mare-infuizneali am-sa nedejduicgc iAierlarc, pentru .nemirginita indurare, in .Hri_s*t-p-s sus" Ri qcump drdtoru l ".Ii gi-MAntuitorul nostru. Pentru aceasta" rog.. ,ti-mi pe, mi n e, sirmanf, f iphrri-.a,Ja in vecii vecilor! Cu -toca si Te sldvesc tul mi las in b1aleleTale! Fd.eu-mine Ta! Cici Tu egtisindup-dmil,o"stivirea ggzul SHPan-al "vietii melel" --- La mijlocul veacului trecut, la SfAntul Munte s-_a !_evot_qL_qlare.pdca: tos. El a venit aici ca si-gi rdscumpere mullimea nelegiuirilor gi eri-rnelor sdvArgitein anii tinerefli. DobAndind incetul cu incetul daruI_Umj-Lil4e-L s-a ciit gi a plAns neincetat. Se teme_a de moartea necrulitoare gi de cele care-l agteptaula vdmi. Uneori chiar a fost cuprins de deznddejde pentru mAntuirea sa. insi, dupd-cea foslpovi.fllit de un.duh-ovnicincercat, a inleles in mod limca ag_d.egnadeide e"ste gi a inceput si se pede dS la-.dem-oJ1i ilnp otriveascdinsulldrllor intunecate. 94

Illre*qqre 4i-s-astriduit si aprindi in inima sa ladejea qd Dumnezeu ii va ierta nelegiuirile sdvArgite cAndvain lume gi ci ii va primi pocdinfa. Dupi un timp 9-a_imb_o,l1dyi! g1ay. {f-unci a scrisun}iletpi adesea, in timPul zilei,jlcltea. Aceastai-a dat osebita q-sardie in zilele de pe urmd ale vietii sale.$i curAnd a adormit in pace. Pe c.Andse pregiteau sd-l ingroape ar.Lgggft4qel lilet. Peel era scris;-Nd: dgiduies-e in-mila lu-i Dumqezeu gi in jertfa de pe Cruce a MAntuitorului.g esteJudecitorulmeu, ia_1nuvoi, demoni vrednici de plAns! iaa!4!g4 Lu-i 4IIl picituit, inaintea Lui md voi cii, iar voi nu avefi nici o pdrtdqie cu mine, demoni vicleni! Plecali de la mine gi duceF-vdla satana,stipAnitorul vostru!" Pentru toF a fost limpede cd acest suflet picdtos a Frimit v.egn-i.gA_r-n-antuire pentru pgcqilla lui, gniti cu p*uternicanidejde in Dumnezeu. deznideislii se a-s-g1nd Wicinite ig ngl[sare ori. .cu_ {!g qgvinle,b-negriia noastigentru mAntuire. AceastA negdie deschide porfile sufletului spre-cqle mai cqmplite pdcate.CAnd el se umple cu acestea nu mai vede 95

+..

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURILE HoraRAroenE DEDINATNTEA MoRTII

cum poate se se mAntuiasci gi deznddijduiegte. Cdce-yiefuiestcjrneqhiar -dacd-nuair+"n1qla p,dsale, 49V' nAfuide, scjnstrdineazi, fhr6'doar 9i p-oate,de Dumnezeu. $i, dac6-moartga il afli in lnskdinarea de Dumnezeu, h-Icplsalea f.afd de credinfd gi rniilr-tuire,elva pteriinveac. De aceea si se pizeascdde orice crestintrg!_u1e prirn-ejdloasanepurtare de g4d pentru mAntuire. Astlzi, la qreplinii care pleacX din lume nu se intAlnegte.-at6-L-de a_ceastd dggdeznidefdea,cAto nepisarendnElg,se, avAnd ca-pricini negrUapen-ardtatd intreaga viafd. ..trrr--firantuke, Mu$i oamenllrer nu in deznidejde,

. D*ezci lq-indt&$S_b"tAde-credi4JA
q{qta 4fundale Oideidea_pfesup-une cregtinismului,care la 3n adevdr,urile cei indiferenfi nu seintAlnegte. Ea presupune de asemeneaq*sensihilitate a-songtiintei, mai mare ori mai mic5. Cre0tinu I lumina t -c_hiard pjedto s, a_ci_ noatemai usor sd se runi de stdp6nila lim-anul rea de-nXdpjrliigi si aju^ngd gr-fu1lqi p_qc.Attlgi toare.Insi jndif erende U! fale de,credinld eq!9_!$ap3b_1.i gi piere firi si fi crrnQsctrlin p-ocdinfd v{e11[anq_me fel= { gznidej dea. 96

ExistS.el-uniiseEtini care cad in cele opuse deznidejdii adAnci - ittr-o gdeidefdri-denisud' Ei igi spun cu ugurinfi: ,,Esteadevirat, suntem pdcdtogi!Insi Dumnezeu este milostiv. El negregit ne va iertat" Astfel de oameni trebuie si gtie cX frddejdea aelugetati e-la fel de vdtimitoare ca $i deznideide-a. Ei. trebuie si ia aminte ci mAnfuirea, care se afld i4gr.eteana gi nA-deidea in Dumne-de D-rrr.r-rnezzu zeu, se sivArseste cu fricd si cutremur (uSnli]rp.2,!). Aceste doud-simEiri omul atAt de increde.reainsiB,izesc ng, cAtgi de deznidejde. ercgtinul trebuie !!t9t{e*4.unasase-mi+te in tre fri ci si nidejde, astfel cd, atunci cAndil infricogeazd deznidejdea, sd cauteindati intdrire duhorrniceascd in ni-dejdea in Dumnezeu; qi,pe de cealalti parte, daci ajunge btr-q slebltg:l+unEqi qi lini$tire de-sine,si se pdzeascd de nepq4Alea_degijd,qfgg!_1-1d ci pieirea ii plini agtg4ptdps-Lo-fl cei de tristete. $i astfel, ftica nu trebuie sd duci la deznddejde,dar nici lq{-ej.{s-anu trebuie si conduci la nepdsare. 3. SLAVA DE$ARTA. Egte-_a treia ispiti:rieleand, diavoleasci, in ceasul 97

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURILE noralAtoanE

DE DTNAINTEA MoRTII

mortii. Poate omul si nu aibi picate grele, care s5-l conduci la deznddejde.Poatechiar sd aibi mulfime de in f,apte bune pe care si le socoteasci aceleclipe hotlrAtoareale despirfirii fapte viati. DAf dad aceste de aceastd bune sunt unite cu slavadegarti qi cu m_u!!-umlrea de sine, un astfel de om gi tocmai cAndel se sopjere, aceasta mAntuit. -cotegte ereqtinului-f rehsis sf,-i fi e -lim p ede Il mAntuiesc ge .mAntuie$te-sufle-Lul. pe el ng doar faptele sale, ci_qt_hggl lui Dumne-err gi indlrareacea duu'rrevdrsate bogat asuprai-n-i4-94qi4scd, dupd cum Insugi Domryrl-o-r-smerite, nul a mdrturisit prin cuvintele: Spre .. .. ; unii cnaceqtia lmi indrept priuiren Mea: sp"re-.cei smedf| cu duhul umilit pi care tremwrd la cuartntul Meu! (Is.66,2). Faptele nesfintite__de,,-harul lui Dqqrnezeu, deg|paf+lalute Lui, devin pq.lq11'4i_q_e_-_qqlui Preainalt. Da_ cd urqiivul cu care se -sdvArgesc sunt gi deqertdciunea dorinfa de slavi, el_e igi pierdjnsr';irea de a ajuta mAntuirii sufleteqti. Dumnezeu celormhndri le std intpotriad(Iac. 4, 6). El nu primegtenicirugiciunih lor, ruci milosteniile lor, nici posturile lor, nici cu-

rilia lor, nici orice alti fapti bund sdvArgitd la-aritare (vezi. Mt. 6, 1-18). {Aflseul a pierdut toate faptele sale bune pentru cd s-a.!"audat in biserj,cd c,u acestea.El a subliniat cu mulqumire de sine in rugdciunilelui cd nu e picdtos ca alli oameni gi a scosin evidenfd plin_de .mullumire cinstea, dreptateagi curitia lui (Lc. 78,1.7-14). IJtsi toate aceste insugiri ale lui, cAtgi faptelesalebune - postul, milostenia qi celelalte - o:au_ofilit qi_ar:_devenit precum legumele ffi, de toamni ndpdditede bruma slavei degarte. Tragsdia-celui cuprins de s-l-a"v-a-d-elarJd constdin urmitorul fapt: cAnd sine cugetdcd e cel cend.ddjduiegte.in buru acela-e-rdu inaintea lui Dumnezeu; cAndsocotegte cd sdvArgegte fapte pldcute lui Dumnezeu gi prin ele se inalli inaintea Celui Preainalt,tpsmai invinov-ifegte adAnc Ai se atunci el s_e pribugegte in mod hotdrAt. ,,Binele" lui se prefacepentru el in rdu. Qrkt nep-glryJfu-pe stneseuasmeri, iar celce s9,EaffiEls-pt-sJne se aa indl{a (Lc. 18, 1a).laca"tosulatragemAnia lui Dumnezeu pftn relele-sale*.nepocaite, cel - prin ardtarea plin de slavd degartd

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURTLE noranAroenE DEDTNAINTEA MoRTrr

bune ale sale, ce se descompun c_elor din pr,icinamucegaiului slavei deqarte ce le-a cuprins. viaf d omulaloslplin Dacdin-treaga de slavi de$arti qi nu s-a striduit si se indepirteze de acestpdcat al siu, continui acela si pe patul de moartesg,,flgoqupat de simlimintele degarte ale iubirii de sine. El vrea qi atunci cAnd se afl5 indureri gi in pitimiri safre-ldudat pentru una ori pentru alta din insuqirile lui bune. Nesitul de la4e, eltrgeteazi 9i duPd moartea sa slfie mirit gi poate ci in inchipuirea sa igi zugrivegte un astfel de tablou cum va fi plAnsgi preaslivit in cuvinte deasupramormAntului. - Se povestegte despreun rob al patimii slavei degarteci atunci cAnd a ajuns la sfArgitulzilelor sale pimAntegti a strAnspe cei apropiali ai sdi gi le-a spus:,,$titi cAtde multe laude am nu fiadunat in viafa mea. $i aceasta ri temei. Am fost membru al Asociafiei de ajutorare a orfanilor, am fost participant activ in Grupa de lupti cu criminalitatea juvenild. Am dat ajutor qi Asociafieiorbilor. Am cheltuit o mare sumd de bani pentru repararea bisericii noastre.Am organizat o co100

lectdpentru zidirea unei sili de clasi la $coalagimnaziali. Am gi alte merite pe plan obgtesc, pe care acum nu am puterea sI le enumir. Pentru toate acestea am primit medalii, cruci gi stele.Luafi aminte ca ele sd fie la ingropareamea agezate la cdpitAi pentru zidirea celor tineri! ingrijifi-vn si fie gi muzica! Vreau ca totul si fie o jale plini de sdrbitoare. $i sd nu uitafi - s.i-mi ridicafi monument falnic la mormAntul meu, cu inscrisul pe care vi l-am lisat!" GAndifi oare cd acestsuflet cuprins de slavi degartd, risipindu-qi toatecele bune ale salein nesdtulaiubire de slavi, va primi ceva pentru aceasta dincolo? Ori mai degrabd va auzi qi el acolo grelele cuvinte ale dreptului Avraam: Fiule, adu-li amintecd ai primit celebuneale talein uiafata (Lc.-1,6, 25).Pentru acegtia MAntuitorul a spus ci nu au la ce si se agteptein viala vegnici, cdci ei au primit inci de aici plata lor (vezii[l4t.6,2). SSnfii Pdrinti s-au luptat pAnd la sAngec@ SgEeI!!.Ei au dus o_asp:e-yta!6ie-pociinfi, iar -unii dintre ei - dupi @lhuiasfantului Ioan Sca: rarul -, cAndau simtit ci sfAroitulli se 101

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURTLE norAn AroanE DEDTNATNTEA MoRTII

apropie,le-au pozuneit-eel,o-rapropinu-i cinsteascLcu-moarte ai lor s,5 alr_ elleneascX, qisile'azvArle-trupurile, p_rsgn trupurile animalelor moarte, io-reu ori si le lase sd fie sfAgiatede intr-uo aauinsetate de sAnge, fi-arele -nreloc. lat6, asemenea oameni, care in -s.au pedeps-itpe adAncuLsme-rcniei ei, vor primi dincolo cea mai mare in vedere tppil*-sjarisplati. Aw-And vei-dc$arfein ceasurilede dinaintea t fantut wlcoai''.r Ag r'ngrtii, S. sfdtuiegtecu infelepciune:,,Nicicerf,-d, msrfi,u au d ar p1ej-cg-ggg[_ in-ecas-ul sd:F -intorei-luarea:aminte ineddui . asryra ta ori asupra vredniciilor tale, aje!-sd"ard,timulfumireade sine gi de faptele.tale,chiar dacd ai fi intrecut in virtute pe tofi sfinfii. intreaga ta multrm-Ug*qa fie i:rdreptati citre DumIl{{ejdsieffe doar in ?ndurartrezgu. r-*eaLui$iin-Pdtimidl'+A{antuitorului Hristos; ca-sd te mAntui, intru toate smere$te-te Pe fine in ochii Lili-pane pe urmi! pala suflareacejr_ mai_decd seintAmpld si-ti vini in minte.ylee' o.alegsl_q_&p$_!g!j_!a, cugeti ci

,tr"pdn intotdeau!iS, .u tu... Sefii cuprins
1,02

na de ltica cea mAnhritoare, mirhrrisild cincer ci toate strdduinfele tale, silintele gi nevoinlele gfi fost zada_rry-c9--Ql-nerqd-lto@ i gi daed*-El-:ru-ar fi fost-inpreuSal-e ni-lucrdtor. Intru aceastdbundvoire plind de milostivire a lui Dumnezeu agazi-fi ori_ce nXdeidea ta." CAt de potrivnice acestor sfaturi intelepte sunt faptele cregtinului cuprins de slavddegarti! El socotegte ca pentru faptele sale sd primeasci impdrdFa cerurilor. Cuget-6: daci nu eu, cel care merit, cine altul e vrednic si ,A ^ intre in rai? + acestoringeldri Lmpotrirza de*sine au stat cu multi rAvnd Sfinlii Pfuinfi. Astfel, de pildi, SfAntul MargrAscetut ii mus-trdaspru pe cei_carglreliLd si primeasci impirdfia celurilor ca pe o risplati a ostenelilor lor. El scrie despreasemenealriimi$: binele gi cautd ris,,Cel ce sdvArgegte platd #jeSte nu lui Dumnezeu, s.i plqeegi dqgne." Doar_e@ gr_rejsca rg-r rob al lui DumnezeuE_i_ge 9r97,zA simle ca,un vegnicdatomiclui, acela , .+ v4 pqm1-l_npdrifia cerurilor, gi aceasta nu ca,risplati, ci ca dumnezeiesc

acest dar.$gb!-niind. adevdrcvanghe103

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURTLE HorAlAroenr DE rrEAMoRTrr :NAr
. O'\.. ' i.4,.

Uc,9fA+tulMarcu scrie:,,Domnul, voind sd ne arate, pe de-o parte, Sa-aqce poruncd este odatorie, lar,.psde jnfiere-"-efte- ddru ic-e,fl -qd f-td p ?r!9,_ prin SAngeleSiu, spune: td oamen-Llor Cir,rl-p4tfaceJoate celeporuncitevoud, pentru sluginetrebnic& sdzice[i: Suntem cg eramiglqLi.sdfurem cd-w- fqpul_ceeq

le de moarte sunt vgdggiile €e -C-aLe diavoJqlle aratd ca qijn$ele gipa cAgtige suflqtul carepleacdde aici. in acest chip sunt mulf,mea vedeniilor celor care au trecut prin moarte cliniei.J&dSniile pot sd fieinsi nu doan-de-la diawol, ci "gide"laD"-gmnczeu. ee[1ga- cU un gsop bun inalt,trrm*rte vggfq&Li

(LSJZ:O) aeaqee? iloPdrdfiaceru= a faptelorsdvArgi4lor nu-e-rdsplatd
te, ci dar din partea StipAnului - dar p regdtit p _e_n_!ry'rot ij ee-i credincio gi." L;1 aceastaEebqi_e_ si luXm ar,rinte incd din viati, ca alunci cAnd vi-ne ceasul mortii si nu ne afle cuprinsi
r-:

sj ridca$c4saspseJeascil s-alnengAie, sa-aducdintdrire.Igr le trimi- dia*v.qlul
te cu qlc-le-apgl de e insela ggg _qgqp damiceaeaeiai, ce duc spre nepurtare qg.g$je, ce sunt aduc_itoare de_degfra-

cg-gsqrul de a v-dl5ma .SArc":gandde, o4ide a aducqdsz*Aadea. mai Qgle
lgportante5emgg.dupd care pot fi recunoscute vsdeoiile tunnigedg_EteEits$tgtsdcului sunt u rm itoarele : a) daci-omul pleacddin aceastilume fAfA sd.5-e pocdiascd, nespovedit, picdtos, si are doar vedenii mAngAietoare, e limpede ci acestea nu pot sd fie de la Dumnezeu. Lafel sunt.vedeniile oamenilor pdcitogi care, trecAnd prin moarte clinicd, mirfurisesc ci au vdzut acolo d,oarlucruri luminoase gi pline de bucurie/ careii agteapti; b) dacdcel caremoare s-a,eylden!iat" prin slavi degartd gi prin mdn-

i iea ostenelilor eltp.; hlunecilin nref,r,r sale pimAntegti gi a realizdrilor sale, acela[veac@ tru - care s-a ostenit. Prin urmare, trate, d"acd v-oieqtisd vegnicd b i nele piZ35'tr ca_ p-es!-,a-g{_!ci tiu, trece-l pe seamalui Dum&ezeu gi in *milp.-sli:rr:el$-gil ,y_a" socoti &!a, pentru tine...
-.-\

slavddegarti! Ce.lce 4e-yaldmdto-a.rea p.l-ea-ca aceastd viald Qli4_ulg41a r - - - " - - - - * 4din "

-l#

L-LN EDENIILE $I INFATISARILE DIAVOLE$TI.tlna di. @ei_pg_ mei{oeqg,$ptlg_ drn_cee9dg9,_dinaln104

drie oitu a_dsrasldsiret" aici ni.ci*cA105

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

ctesunrls

HoTARAToARE DEDINAINTEAMoRTU

_[5| d" putin aceslvjq$si credeci ese sigurcd de vedeniisfinte, te_vrednic vedeniile sunt o-eulsf,'a-celui-:ridean pe-ntruvitdmareaderuitiva a sufletului sdu; c) daci vedenia arati lueiuu +odaci religioaseclare,dacd jryli rd-ti-cjri
pe de-a-ntreagul rispAnde$te..pdguhitoare invd!5turi ingeldtoaregi eresuri, ea este, de asemenea,4glqgl taU.D-e acestesdrirrii de d-insalode feluritelor mormAnt.se ,leagi AgXtarea duhu-ri, cneqatg de meaiumuri, cAtgi
).

Domnul, Care voieqtesi mAntuiasci sufletul picitosului ql in acestscop, celechinurl _nu ii-in.l'fli- fricd de wp$ni Elmile vedenii care sd ziddmiceascd pociinga gi rAnduiala tocmai cAnd sunt celemai de trebuinti,Sisi acestea prin aritiri pldcute g6nnu stArnegte -deprti gisrrAndrie ale d$dlg, de-,slav.d celui aflat pe patul de moarte girdci nu tqtdrc$te ritdcirile gi eresurile prin insuflareaideilor strdinegi chiar ale vrijmagilor dreptei credinle mAntuitoare. Qar de ce oare f)rrmne-eu ii ingtduire-diavolului si ne arate vedenii? or cineresmerit 9i Ca sd rale 1,06

qrng-$AldIu, cine e infelept qi<inelipsit de judecatd. tJryg-egg$igr li s-au arXtat-demoni,incredintAndu-i pe ei, .gsip"urile ci sunt ingeri. insi infeleplii robi ai lui Hristos, ig_clh-duhov-nicesc,dupd cum erau obignuifi, i;gg iqd_epdrtat prin-Emerite c-uvi:rte:,*Nu suntgrednic sLvi-d-in gerL' $i_&mofdcut nevdzuli pe datd. nii s--au *C^elSelgj"_S_f"pul viefii sgjg{eletrricit cu sm.e"fgria gi in toati vremea s-a inarmat cu pimlsmAnhil_:rsrredardtirin$ieisale acelai1depdr"teaze lg-dgrqonilor pe patul l+d-de,rnoarte gi prin aceasta igi sporegteplata in ceruri. Iar cel cea iuhitAF riellil,l"itrt.t @eYlav-ia lui, acelaisi atrage sinzur rSpltete cliAyglesli inainte de a-gi da ultima suflare. Nu tofi credinclogii au

q.rylevdi ralii credinciogi, tuAnd-aminte la pdcatele lor, se pocdiesc sincer gi astfel capiti mAntuire. V@asegi-ingelitoare algdgmenilpr s11nt ob-_iq4g!tg lnaggtea morfii pentru acei creaincl re s-au ocupat cu astfel de."lucrurj_i0lcg4ln_tnOpul:agtii. Acela care atunci cAnd este sindtos lgJupte -cudasadesartd, pe_pafu-l de_fnoarte nici E 1,07

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURTLE HoranAroant

oE DINATNTEA MoRTTI

&lr.poate si lupte imp-otriva acesteia $i-oi:rce-cu"el pe lumea cealaltd..-Tot celce astfelgic@i: incd din timpul vielii lgJgJggglns, 9emAngAiecu lgel? li in ceasuln'-l-o-rtii ,ele.De aceea,gAti vre4e nu a _4j-un-s la,scaunul de judecati qi se afli inci pe caleavielii pdmAntegti(vezi Mt. 5, trebuie. sd se inarmeze 25), cgeQ"tinul c!.Engcre:riaimpotriva celorvArAJede des"oni in sufle-h,rl-siu, fdld-Ei cadi y,,,y:--:1 .-K'---;;-::-;---l'1' cspqg! triirile pg5fu F,ryelirii de sine). lui mistice de dinainte de moarte l-au invdlaf chipurile, lucruri frumoase... ci s.atatsa_ne.jnftire$ge na-aleargi stiruitor cu groaznicul siu chip-gide obiceine

gi pieirealui. Iar dacd el,$ p4gub-!1ea vederea duhurilor, aratdincfedrahfe qg_aglsa, neindoielnic va3jn$e-

gsya4-pcectluit14t...l. tNeindsrebic
p'rd-to-arei pscelqa-_ttf, yi tim iri .dphoynice$ti,prin careadesea se pierde posibilitatea de infueptare gi mAntuire." De acee4cu multd dreptategriiegte SfAntul Nicodir+ Aghi cAnd, , plin de grljd,it sfatulSEls pe toli cei carg, pe patul de moege, sunt ispititi de : tgt _fel*lde diayalsgti si spuni "edenii astfel t5p1flarului : .ilirp- su*vred$eginjl_tu.9ricul tiu! EUsunt tg"de-plAns, nevrednic {e vedenii gi de descoperiri. U3primi e de trebuin!5 - nemirgin.itAmilostivire a Domnului mpu Iisus Hri stos, cAt gi.gl&aciu^!le_Q!, r4lilqcirile stipAnei noastre Ndscdtoarea

la-redeit@ cu fzu.mp-aseinsulldri tn tnger elinsugl [...] sepreface Ig cesi
al luminii (II Cor. "1."1.,-1.4). Sfintii Pdrinti, care s-au pizit de vedenii. ne previn si pe noi in privin$JAnhrlloanGuri de Arrr, !a acestora. de pildi, scrie: ,,Psntru noi rul--mai egntde trebuinfi v,edeniile [...] pentru cdin locul tuturor semnelorr,!gSs!s-deajq!-s si+&uracredinta." Igff a"t1tllgna.ti@pnei4i4ovneprevine:

nfilor." deDumnezeu-$lele-Uluro-r*sfi
Scriitorul aghiorit spune mai departe: ,,CJriardace g_gepare.cd anumite ser-_rlrre vidite sunt vedenii bineficitoare trimise de Dumn€:z€rr,4jgijt ci afun{6lg it, aminti_re-a Fevredniciei qi nimicniciei tale! Ng*te_lg!ft.e ci in
-i

acest caz -

acest fel Il vei sc{rbi pe Dumnezelr,

acedg[n-6iB -s"i!0tidd]Jhsri, ,,e:ne--ve
la cu uSullnti poate sdfie ingelat, spre 108

p-lm!6mintele cd_qi pgqty EJ. noastre smeritenicicAndnu pot si fie nepld109

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cute. -n Dace acelevedenii sunt de tre-

bqi$A_le$ru "@34si

tine, D^umnezeu-Se nu.fljrechizi IV

inaintealor-ochii. . . Acela Care disg1orsmerili-har nu-l va lua pe acestade la celesivArgitein smerenie..."

Cu enumerare-aeelgr.-pafiu-puncinsd dete de mai sushu . ^ - am epuizaO as.criere
-x^vr

@.!!tpetuyangastrii@alFi..Els-e
pentru "vitdmareanoastrd -f-o.lpseslli {s-gelg-g!$3st
cu[2lingijn-via{i. .$cq'Pulh'i e canoi

Mirturii despreviafa de dupi moartegi despreadevirul credinfeiortodoxe. Prevestiridespreceasul mor,tii

q&uirniryacag-si@etue*
drpt@daiba

ineva a griiL ,Q,Andte.ailiscut. tu ai nlAns.oe cAndcei din

c@d.,,Deaceea trebuie - ne spune S.li"tul Nicoaglei -ceasul -de_4_1pni d-in--,-!rrgjgge m,arih'fte, giJ!ejl]!!@ tTllssiva cgl*olmar puternice p"atmi ale noas. qfe/cE-bi&AFe si intrim in luPt4 cu eJs,easa-h:nfrangem gi-si ne-curdca sd ne facemmai ugoa!i1n_{9.".e1e, in ceasul de pe urri biruinfa noastrd in fiecare mi, carepoatesi soseasci peglgl_n"sfs4s9lt4lgi_9m : clipd. . . lorphnd ii Iyl.ergi t.. I Ejbfud ?Upotriaa (I RegiL5,18)! geistfrrpi

jgrul_liu au zAmbit.triieSteagffefe, si z4mbeEti efulg_ggndmorr, sXp_oti

!'1' i$sp-ce-allu {iuiurelles-pEng

Bine spus,insd greu de indeplinit! Cine e in stare si zAmbeasci in fa!a propriei morfi - doar cregtinii desdvArgifi!Dar cAfi sunt ei la numir? Foartepufini! Astfel au fost apostolii, mucenicii/ preacuviogii, mirturisitorii, doctorii cei firi de arginfi gi sfinlii prosldvifi de Domnul cu viala gi cu faptele lor. Ei nu doar cd nu s-au temut de despdrlirea de aceasti lume, insi, dupi cum am vizut chiar au
l Tihomirov, Vecinaia liaot, Beseda 1.

111

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURILE HorAnAroane DEDTNAINTEA MoRTu

Pavel, dorit-o pe ea. Sfa11tu] Apro-sfol. celorlalfi apostoli, a nlzuit asemenea citre viafa de dincolo, p€fltru cd avea intru totul u!"-,c-uget hun (Evr. 13, 18). El scrie filipenilor: Dorescsd md descu Hrispart de trup Ei sdfiu impreund e cu mult mai bine(Filip. tos,gi aceasta 7, 23). Sfantul Ma"ct' ft".ull, acest mare nevoitor,'a salutat moartea ca pe un izbivitor din ostenelilepimAnLa tegti,cdci atunci amulescpdcatele. fel, gi sfintii-muceqiei-au preferat si moard pentru Hristos, gi aceastacu bucurie, cici au fost incredinfali ci vor mogtenipe lumea cealalti o viald mai buni. Tol-mai-mulF-cre+tini, pe bund dreptale-s--aurutremurat gi 9e cutremuri- inaintea morfii. Aceasta e de inteles. cici constientizareaodcafulgj gi nepregitirea il qhinuiepg ellpl credincios. El trebuie,_f,q_cigrea .fie c4 nu vrea, si_sedespartdjeaceasti yiati, dar cum se va prezenta ina-i-ntea Ziditorului? eeva risp:r:rde pentru picatele sale?Ce parte va mogteni el acolo?Iatd, aceste gAnduri tulburitoare nascteamade moarte.
t Sf. Marcu Tracul sau Sf. Marcu al Atenei (+400), pomenit pe data de 5 aprilie.

Iioiau_@re om in clipa morfii. Ac-easta eg-tg o

llarclainn.S.@eZeur4futu-ri"eseedatunci--€elpzetq5i
constiintele adgr!l!t_e_S4.fnai adi4c. Se arati inaialga_vedegi - -c_onptiln-

tet aninfbi-inlrnecate, vin_in -minteanoastrigi@

[bil5rile incep una dupd alta sd iasi la suprafald din ad6ncimile ineon$rientrrluiomenesc. Cel eafe -moare dintr-orl atd.,iA_azuqte in sine fotul,clar,atdlde -exgct, +i-vsde gglq nleiadatdnuavlz-u-t pAni atunci.

te. intAmnli

Ij!-rcde_ncbsa1l-lc tinere[i-iryclinfe
gi*faptelelui de*m+ine mdrhrriile ruginoase,imaginile necurate, fetele cu care a pdcituif privelistile_plg_e_{_e te.a fifit, oapgeffi pe*caprXcatpe c-are i t, vr ctimele pc_c are Lq-"_nelg_r:axeedj dreptdfit+i aItele-ase.m-e.Ilea. $i, ceea i c-e_qs Lgrnai mportant Jedg_ed-a+utut sd o ruFi cutoate-acestepicatein timpt'l vietii, cu ajutorul Tainei Mirfurisirii. lisate de Hristos, inai4lea (vezi In 20, 22-23), b4-g-hp-radcului
sd.,vai!, -nu aldcut trna ca acp^cta -*fie

t
i .i
ti

{

j

i

nestiviliti spre pdcaf dlrratrac$ia-lui @fisdin:u+inea csginSelitoare. Iar acum se arati cd,
113

712

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEAsuRrLE HorAnAroeRu DEDTNATNTEA MoRTrr

in nerAnduialaviefii, nici o schimbare nu mai este cu putinfi. eeke-moare s-eJaa-rdtai-ntr-o dip-d -Ziditeruh"ri apa cum eg!e,nu dupd fdlarnicele prefuiri ---' a-lglingugitorilor, gi dupa conSfrinfa lgi ngsgg@. Ce va risPunde?''. mar$fintu pldcufi lui Dum turisesccdin acelceasal mglgii seara1f,inaintea sufletelor ing;emEidemopii. P_re,ze,n!a celor de pe urmi g-!!]ple gi-grpazd.Q oaquflgtul d-e*-cutte--uttl[ gei recare mAngAiereii-adrr:inge{i b-uni,-:renrtiSe-tapele. Ia,acea clipi, @ilPrimegteomul poc5dS.-la con$tiinta sa qufelr_ta-Prin inp..gi.dg la faptele salelune/ as-cunlor pJt4 smetenie. se dupi sdvArgirea a aseultarea ribdare+ ier Atunc-i.. insrrltelor, neogandlreaaproapelui car9-ne-a.greqit,rug3telunilecdtre-Dumin ryVev, milosteniile c5.tre-eei21UaF suferinli gi qhief-gg4 mai micd t4pti, gi acomfritrmiriisib-U11e e _4ragostei va$tti isrurrlele lui Hristo,sajutd -cel $algg!! sufletului. Aiutaldeinggri,

tele ftebuie sd meargi.sd dea rdspuns pe-tlgq f aplelg_ _lor. Ele_pp.l-si'strige insd in aceaclipd hotirA-du.pd-aiutor, toare rtimgoilu li se-arati, ctc_r_b,ratele demonilor rii le !i:r in puterea]or. A triit cAndvaun tiran plin de cru.zime.in statul siu, ceeacevoia, aceea fdcea.lncdlcAnd orice dreptate gi lege, pe unii ii trimitea in surghiun, pe alfii ii arunca in inchisoare, iar altora le rdpea averile. $i nimeni nu indrdznea si-i spuni ceva, cdci orice incercare de impotrivire le ficea starea gi mai rea. Iatd insd cd a venit qi sfArgitul acestuiimpirat plin de rdutate.Sg agtuin-aganie+e patul-rle moarte. $i au:lopit demonii si-iia sufletul. $i el ii izgoneacubrafele sale.Acegtiaseardtau insd fdri de rugine. I-a blestemat siplece delafula fui, igr e1.ilgdlutau cu buzelelorjnfi,oritoare gi-i strigau: -.Ejti-alnoqlrqLEtti al nojtn'r!" El le-a poruncit sd piriseasci palatul lui, iar e$gq.s_pus plini de rdutate: deaunagl vei merge cu noil - Eu*suntimpdrat! a scrAgnitfurios tiranul.

- Acum$jl_fei patesr_penqgjg!-

ildrepleff te Mantui*treb-qe-!a-se

torul. Iar suflelelo-rplinede4atimi 9i iubitoare de-picat lisgaratd-duhu-rile gelg-rele, vdmi.Ori94qafi_e_UprtileIa suflecAtn-ar dori, oricAts-arretrage,
1.1.4

-S,@e!in-

totdeauna ai fost astfel! i-au intors ei rdspunsul. 115

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

csAsuRrlg HoTARAToARE DEDTNATNTEA MoRTrr

- \u sunt obignuit sd fiu contrazis! - D-a,nici norrXrtu-neglace sd ne sd ,-J:lr azicL llugile noastre--treb"qlc - Plecalide aici! a strigat el. - Itai cu noi! i-au poruncit ei. $i, legAndu-l*cu-lanfuri,il trigeau 4upd ei, ca sd:l aduci inaintea groazdcului -impdrat (Iov 18, 14). Abia etunci a.intelesel ci nu a fost in realii elg!EpAn!!g:, ci rob al rdutdtii s al nevizufilor lui stipAni demonii Fiecaredintre noi poate si fie imBdrat,dacd poruncegtepatimilor, dacd nu se supune demonilor ispititori gi dacd sdvArgegte voia lui Dumnezeu. Atunci, dacd vine moartea, duhurile cele rele nu vor mai avea putere asupralui, gi el va fi in staresi le steaimpotrivd. tn gad-arili inchipuie-onlukd-e cine stie ce.sellrtale apimdntului. Inaintea atotnuterniciei mortii. el. cel va chirci asemenearrnrri pgtglrtic, s-e viprme $i va ml'ri... Un scriitor spune: ,,Viafa noastri atArnd intru toful de-celemirunte. Crn:pa iqi deschide adAnculinfunecat la fiecarepas de pe calea viefii. l{oartea este un vrijmag ,i+universal. Impirafi $i stifrAnitori pu+ -

suputAledsrd"cni:el 4i se

t-emici se sunrrn acestui seceritor intunegatsuloasa Jui. invifalii gi cei mai bu4i me_disise_lugtLtndrdzneli silu ingiduie celor strdine sd intre in nici un rezultat! palat." F,nre Sufletul repe_din _EUp_c-a *qd intre unii se @.inzad.ar fericescla gAndul ci dincolo nu este nimic. Asemeneaoameni se ingali amarnic. Mii, mdioanc sunt mdr .trdileSiiovezite sd existi viafd dupi moarte. {pp3ppjglare laqUlie igi are-rdposafii-sdl care, la moarte_a -lor, fiind in denlind cunostintd.au vorbit in chip firesc cg cei lor, gi cu rudele lor plecate q4_ai inai4te de ei pe lumea cealaltil. ,,IatA, virr Md cheami!" - goptesc tata qi_b_:r-nica! nu putini din cu ultimeblorputeri cei care mor. pnii Esljlggn, elg*Ldsculqgri, iryelq!.i mHrturiqeqc_.intr-un eet ci existdviatd duni moarte. Deosebitde grditoaretr legituri cu pe aceastaeste@lare, caream auzit-o personalde la doctorita

$rh"""y ."u -"i in vArstip*ffia

Eil

Bulgaria.Ea a mersodat5,in noiembrie impreund cu prietena sa1956,acasd, Raina B. Popova-, de profesie socio1og.Ne-a povestit urmitoarele: 117

1,1.6

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

crasunng HorAnAroARE DEDINATNTEA MoRTrr

,,D0rlos,llRozenkampt un rus ort-odoxgi profesor la Universitateadin Sofia, a fost bun prieten cu doctorul Nikolai Mihailovici Popov, tot rus gi profesor de psihiatrie la Sofia.Se inrudiser5, astfel ci fiul lui Popov s-a cisdtorit cu fiica profesorului Rozenkampf. Cei doi profesori lineau mult unul la celdlalt. Pe patul de moarte, doctorul Rozenkampf vorbea in deplini cunogtinfi cu doctorul Popov, care venise in vizitl,, gi cu doctorul Ianigevski, de profesor de boli nervoase. asemenea f)eodatXel a schimbat tema discufiei gi le-a spus:

-

dild cq nu existi o alti lume. - De unde afi tras aceastd concluzie? aintrebat doctorul Popov. Rozenkam pf i- a replicat: P-rofesorul - IaLe, 4.9Efs,nqi_s.l5m de--vo$e. D_glqe aypastri staflin faf a mea*jar eg-qtau intr-nsinaintea dumneavoasnu vgg!g!!gtrX. inql 4umng_evgqstrd avoastrd. qi_taEu insi vid. Aco_lorun! nna-m3 meu. am cunoscut tdl QA!_{e_puJin cd nu credinta noastri. sAndindu-ne -

eet-

Pdrinlii doctorului Rozenkampf muriser;--demult. In deplind cunogtit ti elsdtbutseaji vedea ci-au venit"casi=f ia la ei. Nu dupi multi vreme el gi-adat duhul..." Mulfi, ascultAndasemeneaistorisiri, mdrturisesc:,,Acestea sunt halucinalii dinaintea morfii!" Cum putem insd si numim halucinafii ceeace un om afirmi cu deplini cunogtinfd?! in afard, de aceasta,dacd ar fi vorba de unul, douX ori trei cazuri de vedenii inainte de moarte, s-ar putea manifestain privinta lor o indreptiliti necredin!5. Insd cAnd-sste vorba de-deaceasta nu poate respinse se-ardtiri, 89 cu un simplu gest al mAinii. Este mor s5 ne mintiin exclus-caceicare qea-sul in care ei pleaci dint+e-noi. ip Etarcajqr_dgrdmas-bun, orice riticire cugeta.td din partea lor estepe deplin exclusi. Ei. intr-adevdr, vljf sgys pe carevor sd-limpirtigeasci cu noi. ceea cevdd ,,Igrsdnoi dc-cerr1J-y3dg1n ei?", seintreabdunii. Rdspunsulnostru ceea,ce vfo[g!*4qggtg4e este:deoarece incAt si noatd fi vdzut cu naturi hzicd.,
< I_

existi o alti !ume.bsfeASXtgle!
118

ochir.ci@e. CAnd.S:fegErt_&orqe-Elisel a fost vestitde slugalui plini de infricogare
119

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURTLE HoTARAToARE DEDINAINTEAMoRTtr

a{tile de "din-toals+ 94 sun-tjgc*o*dsrcJi vraimaqd,el$l-s:a-cutr€murat e"ltr-re" de pufio ci a spus:.Nu--te le-me, cAtugi suntmult r4ai' edci.sgiJage-spn!-eg-Ni qut-lF_4:ecat caresunt cu ei!" Linig_cgi tea lui veneade acoloci eJvedeacu gshii sei duhovnice$,!g_r_eggl 4nungi.qare tg*plln-qu*cai. -de-foc", trimigi br "degcr-ia-atuior.ir1-locsd o ldmureascimai mult pe slugasaci enefireascd oricef rici, e!s-a,rUg3!,,"DognqChiilui sdv"add!" Sluga, nS,deqqhi4-e intr-o clipitd, a-v+fgJ_"dgboYntggEle cu pulin mai gi a vdzutac_e1.-eq_p-e_c_4re (vezi IV Regi 6, inainte 5rule v.gdea 1,5-17). Astfel gi noi, acumnu credem,
deoarece @ochii.-cei

fobgvnieegtt, insd vom crede cd existd vjatd dupd moarte cjnd notjlpllg 4e-y9!ilifla-pe pah'l rle moarte gf'ni srrfletelor noassS'qor.deschicile-ochii tre. Dar nu. va-fi oare atunci pentru no-i.mult prea tir ziu?! Existe cazuri cend, in ultimele zile ale instraindrii de pimAnt a omului, Dumnszeu deschideochii celor c-izuF ca si-cunoasci @!5, glevdrul, casLr-ru-piari-ei+i-apropiafii lgl Ua-eaztipic in legdturd cu aceasta esteredat de urmitoarea intAmplare. 120

Dora Zapreanova,ndscuti la Burgas, dar miritatd la Sofia, m-a vizita_t pe5_aprilie !956_qimi-a povestit urmdtoarele:,,In urmd cu saseluni am pierdut-o pe mama. E=a-.tfdia Ja BurEe-s "g"rerao-loartelunf, cregtind. De la ea am inv5lat slcrerlem, simergem si ne imp,irtS$im gi toate l-a.b-"isericd, c-elelalte. Ayeam@,care ardtau uq*fanati,sm" iegt din comun. Nu gtiu ce i:au ficut ele mamel cd in scurti vreme au_reugitsi,ojneuree in la ei. Maryreje-le-lorqi si o .<botezeo ma a devenit exactca ele. Mergea regulat la adunarealor gi se agita pentru ei. $apte-ani betu$.pe-muchie a fost prizonierd la aceastdgrupare - chiar pAni la moartea ei. In multe rAnduri am incercal:roi sd- o_convirrgem,sd renunfe,darin zadar.in celqdin urmd + Drtl4ez"q__L4ssgr_ e_1ntcle€!il-o.. S-a imbolndvit de cirozi. A cdzut la pat. MAulbsrpicioarele i-au ajuns atAtde slabe,d-e parcf,erau nigte be{e.Sdrac4 a petrecut-in aceastare gravi aproape zeceluni. ilr.fesarelateb[ti .adveltis-

qea_Ieqtigngejf tel_e _vcneausd,:iertea eEj lin sAmbdta.plecu* e 1.entd. 121, ,

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEASURTLE HgffilqroAJig

DEDTNAINTEA MoRTII

Mama seapropiain chip vidit de sfArgit. Qhinurile erau destul de mari' Nu putea sd se migte nicicum. Tot corpul era plin de sudoare,ca 9i fllm ar fi fost stropiti cu apd. MAinile ii atArnaunede parci erau frAnte. miqcate, in celedin urynd,a,edzu-tinstarede incongtien$. tnjur de1-5 zile s-a chinuit sufletul ei gi n-a putut sd moari' Am plecatde la Sofiala Burgas,si-mi iau rdmasbun de la ea,insi mama nu erain stare niei sd vsrbeascd,nici sd minAnce.Doar din cAndin cAnddeschideaochii, gi din aceastaintelegeam cd vrea ap6. Tos,vedeamcAlse chinuie.jnsi nimenlnu pul-ea"pd:i ajute-qu I@leul, gtiind:cl-mai bine stac-qya. rg1 ei qi*qh$eryandu-iagonia nesfArqIe, gA-glk-at:"Unde ge-mai ascunde su@!"''r -Nclam-sim-!it ca .1]I-ee D-ununez-e-u;ru ggge -intAmpli $t-c-d yrea si-! ia-sslfleful. !a singuri ne-a gi.pd, cu dg-tmartu$e -deEpte-accaota, a,s-tlig4t, clleya 4ile inainte sd,::ncard, qigcAndu-giputin degetelede la mAinq:ma q-enile inlep enite: <Vin -J-blp -e-

YJEi?"

pfatul rudelor noastream cheL._-4 donenmat douX fem-gl-F.1tr4n+-mace

ce-.-c-1lrce${e i: il i$-ryg*ce$ 9{9L!e
122

ind foarte rAvnitoare intru dreapta credintA. Ep- i-au adus mameijeena rins eandela4i au*ap \taigi DgJfui, enlu. Lry iegirea sufletului. Una din adventiste ajntrat in -acel-momett $i.a .fjcut ! Ea nstruos: " Ce f aeefi? Un_pgalLdgl*rl_Lo igi dd sufletul, iar voi ii citili felurite rugiciuni pe careea nu le vrea gi nu le recunoagte! ItfSetali!2:Macedonencelej.:au.ni, nu evrei; $tinq*clUr_r qet_aSee$a gor-A a-f -'3 los-t, -c"ry$f, a-rrqasffe naellg_doxi !" Adve_ntista a plecat qlq fu11e*d-e*iad. Ziua urmdtoare, simb dtd dimineata mama-+i=a-revcnit-pe-+eag+eptate @igiacerutsi o ridicdm, ca sdminAnce.Afunci ne-a uimit. - Mamd, mi recunosti? am intrebat-o eu. - Cum sd nu te recunosc,egti fiica mea! Eu am incercat si o inveselesc,cum fdceaminainte, iar ea mi-a rispuns: - intotdeauna ai fost veseld.Tu egti in staregi pe o moarti sd o faci sdrAdi. - Mamd, de ce ai petrecut atAt de mult in inconstienld?Ai visat? am intrebat-o. 123

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEAST.JRILE HorAnAroane DEDTNATNTEA MoRTTI

- Mergeam,ritXceam,rdtdceam. - Cum riticeai? Nrr, l:ai vdzut pe teta? - Nu! - Dar pe cine aivdzut? - Pg_ qe4g._pg_sglgli_91-Pe alte aplqpiale glrreaugqlit. -Dar, mamd, pentru ce te chinuiai atAt? - Q y*oif,u g-tifi:trupul-$eU e atAt ! dq b A_qlte!a! -debqu.!-Lu+ Lin-b d-taie - Cine te-abitut? --Bpmngl. in discufie: Soramea s-a amestecat - Dar Domnul e bun! El esteiubire! Cum poate si te bati? - Ah, atdta-m-a-bi-u:Lmi-e truPul am o mare vini. z$gbit, c.aci Atunci am intrebat-o: - DacdL-aivilzut pe Domnul, n-ai v-reasi chemim preotul? - D-a,-. . Vreau"-si--mi i*rpdrtdgesc! Trimitefi dupi preot!... $i iardgia cizutir:r ripire. Dupi o vreme a voit si o spdlim gi t: o pieptinim, ca-:ane-curatila Sf6nla tmpdrtdganie. Pe la ora 10 au venit celedoui adca si-i citeasci lecfiunea de ve,rytiste sAmbita, dar marna, dintr-odat5, pe la jumitatea lecfiunii a strigat: 124

-MlngA{rtt!
Adventisteleau spus: - Baba Jivka e in incongtienfd,nu gtie ce spune.Nu-i dafi atenfie! D_upipulind vreme a sosit preotul parohiei, pirintele Vasile Kirgev, gi in fafa celor doui adventistei-a spus mamei: - Babolivko, m-ai chematsd te impirt5gesc.Eq gtiq insi _cd tu ai trccut la adventiqti gi pentru aceasta, !!rye pu pot sd t_e_impdrde_gi, !u te_tgpezi tigesc. Vrei si vii inapoi. l_acredinfa npastri? Te lep-ezi de adventi;ti? - Ogd&pAa! Vreau sd trec din nou la dreaptacredinfd!a.spusea. - $tii, babo Jivko, pilda cu oaia cea pierduti pentru care MAntuitorul Hristos a venit pe pimAnt? Da ori ba? Mar4a a dat din cap in semn cd o cunoagte. Atunci preotul i-a spus: -IncA o dati vfeau se a i d e ritdcirea_ad ventiste? - D_a, a rispuns ea-M;_Jepid! -Atqlefnehi&f,-te! nrltr-oaata nfama care nu putea ilaintg de-aceasta si-qimigte_mAna a fecut semnut crucii aqa_eum se cuvine. Noi-am izhucnit in lacrimi in fafa 125

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HOTARATOARE DEDINAINTEAMORTII

S9slei-minuni.Apoi pirintele Vasile a intrebat-o: -Babo Ii-v-ko-maiaiweun Plcat de mdrturisit? -Acesta@t oa-l-pqe g g-s1ndu-se. ! a_qpu!-eg.-Utfu dgrta care pAni @tiste, dintr-odatdau in aceaclipi tdcuserd, stdeal-sudni-gla preot: - VeSdard-s-P-uxs inaintealui Dumintr-un astcici afi constrAns-o rrezelJ, de credinfel de momentsi selepede Eaacumnu gtieceface! !a noastrd! La aceasta preotul a rispuns: - E in deplind cunosti$sistisgai

Ldbinesepi. Igt-d[!9ega_49-to.ate. inBace! sati-o
PlecAnd, ele ne-au ameninlat pe noi. Dar soramea mi-a spus: - Daci suntem vinovate, sd ne dea in judecati. D. upe ce a impertnsi ma p.ArinteleVasile a flffid

-=:r=#

l;:

lr il
r ; ii
I

surulo-4aBaasPus:

-Acum nu gtim ce si mai credem. - l{]l p:rnt-doui Biserici, a rlspuns mama. Oo*""t U*t Ei g. u " "rigg gi na.Sa credetiin U. Eu am intrebat-o: - Mami- ai vdzut ceva? Existi Dumnezeu? -_Existe.Sisedetit Ageqlea-au-fostrrltimele ei <uv*rt_e.Dupd aceea a cdzut din nou in inconstienld gi astfel a petrecutintreaduminicd. Lury 3 octombrie E4 Z.i_,Qe 1955,a murit." Ce vor spune scepticii despre acele intAmpliri minunate, cAnd cei care mor igi anunfi in auzul futuror data exacti a morfii, uneori chiar gi ziua gi ceasul?Cei apropiafi ai lor pot si socoteasci gi aceastdprevestire ca halucinaFe a bolnavilor. Dar daci ei mor in ziua gi ceasul prevestite, cine va indrizni sd socoteasciaceastd preimpliniti vestire ca rod al unei inchipuiri bolnave? \@[tgfSfisti_le-a fost
.

- O cAtmA rim$e ugurati! S:lega md sugruam.Preotul m-a slobo"it"de
-:t-

e@!Acummd simt mult mai uguratd! Sorameai-a spusmamei:
126

fnAntesc. z-eg._ i, a primit c.qlalgyazile inainte de moarte o pre*ves[rc_de la tatd!-lui riposat: aminte data de l9l" gi el, in,,Adu-fi I 127

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

csAsuRrleHoTARAToARE DEDTNAINTEA MoRTrr

tr-adevir, a luat aminte la aceadati. A slujit chiar in aceazi qi a riposat pe data de L9 noiembrie 1867- duBf, ce -se slujise-singur SfAnta I' imnirtisise. - Qumnezeq dd ggesldc$ep,eliri gtditoare gi cre$tinilor obis;nuiti,ca si se intdreasci prin aceastain credinti eu d!-gl3pJoPialii]or. Multe sunt a-tAt prevestiri. intAmpldrile cu asemenea

la mAnd,eane-a spus,lainceput linigtif iar dupd aceea mai puternic, astfel catofi-s.o.auzim: - In aceastd noapte mama voastrd Lrl ylp"leqa._Nuvd necdjif,!Rugdciun-eaatAt I voqstr{, cAt gi a celor mai ap-ropiap_qere au rdposat a fogt.a,scultatd. intrutotbunul gi milostivul Dumnezeu ilqt va prelungi

rMggi ant
$i, intr-adevir, ea a inceput si setndrepte,spre mareamirare a noastrd,a celor careo iubeam, gi spre gi mai marea mirare a medicilor gi a profesori-

adAnc -rug*s -4 q-i,, Ele-aiuleg+ldui*ad

cazuri: la-:ine. Iat[ trei-aqgmenea \ - Bunul meu prieten Liubciov Ghermanov mi-a povestit urmitoarele despre moartea mamei sale, o- cregLind Luminati cum rar i1i este dat si intAlnegti. mamamea, anului 1959, ,,LasfArqitul Aleksandra,ainceput sdsuferede o insuficienld cardiaci acutd. Stareaei era deznidijduitoare. Aceastaera pdrerea medicilor careo tratau - unii dintre cei mai renumifi profesori ai nogtri, specialigti ir boli de inimi. Dupd o consultafie, ei gi-au aritat indoiala ci va mai trecede noapteaurmdtoare. Ne-am adunat in jurul patului ei gi ne agteptamla tot ceeace estemai riu. Fiind de felul ei vorblreald., dar neputAnd si-gi ridice nici degetelede 128

lor... ExAet-pestelrci-ani s-auimplinit ce19 ptey,estite de eagi noi am triit
cqa_pqi_44l_e noastri elurerein c-asa iubita noastri rnami s-a despirtit de noi pentru celevegnice." Una dintre cunogtinlele mele mi-a p ovesti t d espreeo_lfl_siu u rmdto area intAmplareiegitddin comun: - Bi-rbafuL-mer:,*]fuisto Mihailov, sufereade o boali gravd de inimi. A petrecutun an gi opt luni nemigcaf la pat. Apoi s-atdmdduit insd nu pe deplin. O zi sdnitos, doud zile bolnav. Aga a dus-o o vreme, pAnd ce,in cele din urmd, dincauza unei bronhopneumonii, a cdzut definitiv la pat. Azd129

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

CEASURILE HorAnAroenr DEDINATNTEA MoRTU

cut zeceluni gi nu s-a mai ridicat. A s:fferlt-nnulti@tit rigrp otri vaLd&,rgqezeu. DpEr*a-pie dut-toateaverea, rod--a-40'de ani de el nu acizut"in deznddejde osferre-ali, $i tot timp-ul spunea:"Mulfumescu=Ti

sdndtos, in fiecarezi seduceasdseroage la biserisf, . Postqa-intotdeaunatoate at ;i poshrrile, se_lmpdrt5gea-regut sf4tuia: "Fird nndrEriste nu se ia iJQpdrtqganiac@-

gAlogi. dacatcizi grfuri_este Nu_4pat
picaf ci.qiorice cuvAntrdu qi gAndrig

Eg.D__o-roe!"

V-!a!alui a fost o cununi de faPte vreme amJost bogali el a b-gne.CAt5. dat in stAngagi in dreapta mulli bani familiilor sdrace.La unii muncitori le-a ficut chiar case.La allii le-a fost nag de cununie gi le-a diruit cu aceast5.ocazieobiectele cele mai de trebuinfd intr-o casi noud - magindde spdlat, aragaz gi altele. Eu-mi*sa*pEram qs€ori de-d'imieialulj-f,rd-nici-o-soc otealS*ins ce fac te$ cat de importan euJoAlteori imi spunea:,.Ceeace ies,@ry-$ a i q ste i 4 puterea ta, ci a lui Dumnezeu.Nu te
-_

S.Psss!.@
4pinte delqgelta9erye.,foarSostea raAnga tusPru: insrcaga--sig;mani @,djeeasta faPte bune a$sfllladdPe zi. $i cAte
le ficea vecinilor gi rudelor!...

P,raanicut Sfinler,_MaSi M,a __l_-a
.grav bolnav. Zilcea nemigcat. ?fl.at. Starea lui era dezniddjduitoare. jn quloqtinfd, el a"qh-e-m,at copidep--li"ni irilloate rudeniile, gggfle;eltalg Am plAns nemAngAiati la cd"dgJa-ei. pdtAiul lui vreme de un ceasgi m-am rugat si nu rdmAn singurd. DuO-d. un tigrp el gi-a adunat puterile gi dinmi-a spus: <r"Cu-la_crimile tr-s_d_atdr !alg{ng-intorci de pe caleavegniciei.NJI ypi nurtacum. A ae Stan taMiid la prAnz. la ora-12.Trimite un dar $4igli,Domnului!" 131

'ce

l:ai*dat. Daci vreodati se intoarce bine, dacdnu seintoarce- gi mai bine. gq!4 _{-eD-ul14cz9ugl_e"" noi." Nu a fost foarte invifaf 4eLAYgao filosofie de viati sitglgApi 9i o gindirc-pfaetic5. La aceastase adduga r4a-r"u lui"eligiozitate. CAti vreme a fost 1 30

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cEAstrRrLE HorAnAroenE DEDTNATNTEA MoRTtr

Eu am trimis un+ter€4{-la Birygica S-f,nteiPa:asehsva.Intre timp el qi-a revenit putiru insd tot la pat a rimas. intr-o zi ne-am adunat in jurul patului siu fiul nostru, doud prietene ale mele gi cu mine. Discutam. Birbatul meu:pr,i"veacitre Perete $Ldintr-odald a spus:

-&sle'.@!

- Da, trandafirii din gridini sunt foarte frumogi, a consimtit fiul nostru, insd el a replicat: r - -NtLgerbcse-,de tra+daftrii noqtri.

It4Se*A@sunt

nnultsa1-fr-uJLosi.

n Pe tot timpul bolii el a fost pe deI pt" conqtient. i&-48-ds-dtte!4tea camgtot privea intr-un [morlii l'--'l1gi. L-am intrebat: - Ce tot privegti acolo?

el. \!4_ao:jrcli, 4 rdepuns Crrmsunt? frumo-gi. Fp_afte Vreausd-ivdd qi eu,i-am spus. rds,punsul. Acunuupp$, a*v-.e-ni-t sd moari, s.---.a--mdrturisit L+a-ifrte trei zile qi p:etppdrtdgit, in -lr.!_0_mele. gi pAine {Andu-i, la dorinla lui, doar cafea.AtAtsle aspnr a pos,tif-inainte viepAndla sfArgitul de lfr_rpA1t-n$anie fii sale.
1.32

-

ta_M"age*Micd, m-a rugat sd chem preotul ca s5-iciteasca-@ Bd$re{rugiciunile de dinainteaiEirii sufletsJui). Pirintele Gheorghi Sokolov i-a citit vreme de un-ceasr-iar soful meu, in toatd aceasti vreme,_.a:imas neclintit. S:An€at dinjqfsugetul. . . m . . sufletul. !e-$gscre,$ra -dat De-a-tuncieu cred gi mai mult ci existi - in afari de viafa noastri pdm Anteasci - $i-sEtAfu !09_gi.-D:rmnezer.r"-gi,ingeri. Cdci, daci nu ar fi fost D-umnezeugi viald dupi moarte, de unde ar fi putut soful meu sd gtie cu aJA ta preci -i e-ziua $i .ceasul*qfirSitului sdu, gi;-ceastacu o luni inainte si se intSrnple?!..." tg=lqufle-earcse-pg-v-*e-9-tgff -e-ssm-en_ea riposafi -i{r_tamp_ldri d.espre lPrqPiati. S.-imgo-n Radev scrie despre verilui primard, Ana, o foarte buni $oara credincioasXgi o evlavioasd cregtini ortodoxi, urmdtoarele:,,Doidintre fiii ei erau deja cdsitorifi gi aveau copii; cel de-al treilea era inAmerica. Ea suferea mult pentru el gi l-a tot agteptat sdvind ca si se cisitoreascd.$i s-ain133

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

cgesunrlu HoTARAToARE DEDINATNTEA MoRTII

tors el, s-a cdsdtorit,qi in celedin urtni. ea i:a spus: ..M:amlUgalla Dxmce am c€rut. nc_zclt€l_E1_ry[-a dat-qe-ea Acum trebuiq_s-a_$Cfg Ia EL Mi chealnd!> Er-aacum foarte.slabi qi arareori se ridica din pat. Intr-o zi de praznic, a vrut si oimbricim in hainele ei de nurorilor salele-a spus: Pagti.Ejllo-r.gi +, " Imbrdcatlvisi-voi-in-haineJrumoastali de vorbi bucuse, Qt4li-lg-glasd, gi rogi eu mi voi uita la voi. A-"venit sl6nft-ul meu dar:nimalnea e plina dc!*u-eurie.,invreme ce ei se adunaseri gi vorbeau in sufragerie, ea-gi:@
tr , '

dat srrflehrl in nace."

-

Impotriva unor asemeneacazuri de prevestire a zilei gi ceasuluimorfii - se pot aducemulte mdrturii. Orice tigdduire a unor asemeneacazuri e insi fdrd obiect gi conducecitre primejdioaseurmiri, cici in"cerciril,edea c-$-tina, c.redinfane clatind,in realitate, obiceiurile. Iar qloravurile cldtinatene clatini starea.Cine pierde din aceasta? Noi, care negdm nenumiratele intAmpldri de prevestire a morfii. Bine a spus un5*c_q1iEry duhovnicesc: ,,DaqAtrate_se_SU&!(cu credinfd in viala de dupi moarte - n.r.), am cea mai miDar, cd pierderegi cel mai mare cAqtig. 134

@,amcelmaimic gi ceamai mare pierdere." cAgtig Problema morlii a tulburat gi tulburd pe toli oamenii -in toate vremurile. Ea a preoflrpat chiar qi cele mai vestite minfi, edei_ulg.a$ea_estesoarta f,e"sirui om. Nu poF sd o indepdrtezi cu un ugor semn al mAinii, fird sd-!i pese,gi si mdrfurisegti: ,,Vreausi triiesc!Nu md intereseazimoartea!"Cd vrei si triiegti, una ca aceasta estelimpede; dgr, p*err!ry*cg Vgl qLqn, tr.ebuie sd cuge9i la_mo_arte -qdetrale-v-alnvdineAt si mogtenegti fa si triie$ti astf_el ue$nica-gifericita"viafd! Prin uffnare, drept e si spui: ,lreau si triiesc Ai pentru astamd inteiesezde moarte!" Poateoareunominfelept si spund: ,Vreau si respir, dar aerul nu mi intereseazdl." Cum sd nu te intereseze aeDacd rul?! vrei si respiri trebuie si te ingrijegti si ai aer curat, sdnitos. Altfel, daci respiri aer otrdvit, vei muri. Tot astfel, daci vrei sd trdiegti vegnic, trebuie si-li,asigurii:rci de aici, de pe pdmAnf @c, earesingur poate sd-!i aducd vegnica fericire.

lubrc@ad-e.dincolo.
Dacd ai respirat aici neincetat vapo135

ARHIMANDRIT SERAFIM ALEXIEV

CEASIJ.RILE HoTARATOARE DE DINAINTEA MoRTII

rii otrivifi ai picatului, tu, fdrd doar gi poate,vei intra in iad gi vei respira acolo veqnicii vapori de foc ai gheenei. Dar, dacl pirdsegti la timp vaporii pdcatelorgi ii dai voie in cdmdru!a strfletului tiu aerului curat al havei mogteniraiul, rului dumnezeiesc, cu vegnicelesale miresme. Trebulg-sn ludm-aminte cdggo,er!-easl-inseamnd nefiintd, qr doar o trecerede lal4iilla yremelniceh viata Prin urmare, e limpede cAt de nedrept procedeazi aceiacare cu buni gtiinld fug de gAndul la moarte. Prin ei nu pot s-o indepirteze, deaceasta oareceea se apropie in fiecareminut, nefinAnd seamade faptul cd ne gdndim ori nu ne gAndim la ea.Cum putem si luptim impotriva morfii noastre? Intr-un singur fel: si triim astfel, incAt sd mogtenim viala cea fericiti, vegnicd, figdduitd de Mdntuitorul. Aceasta inseamni si ne-ingrijirn de mdnf,rirea sufletelor noastre, c-rez?4d

Cdci, nselln!!ut.o9.$luuea-sdlsglui.
dupd cum bine a spus Lla"ton,..de s,t1gJlecd ingrijegtedoaggqela9419 fle!,s_e e.ls$elerorit=or". O. a eSc Sgi pAnd "m"ereu incealalt5, acum celedesprg,lumea 136

!q -a lrecqt suh tdcerg "intru-totul Qd adevirul despreviafa veqnici. Dupd ce ne-a descoperit-ope ea in SfAnta Scripfuri, agacum am vdzuf El ne-a dezviluit-o perfnanent, in hecarezi, casd menfin5.-in-nol credinta- vie-ci moartea nu estesfArgitulviefii, -cffl1gi adevdrate. Toate c.gp*!gl -yrs[r____cgJ intAmpldrile descrise pAni aici vin sd ne convingi cd existi Dumnezeu, ci qmul are un suflet nemuritor, ci Ugrturisteanrtodoxd este adeviratd gi cd prin moartea sa omul merge cu trupul in mormAnf iar cuduhul_sau !pr-D_umnezeu: Unii, spre vegnicagi fericita viafd, iar algii - la osAndd(vezi In 5,29). Aceastane face sd cugetim mai profund asgpqaproblemei viefii giamorfii.@ U!gJ. Fie cd vrem, fie ci nu vrem, credem ori nu credem - tqli cd!d_to_{g veqnicie. Prez_entarea-,noastrd C_?_q_e_ qs-r-Uqlgl inetllea _D nejnl itu de_ !S_ _e"! apropie de rat. QiBele care zboard,ne aceasti intAlnire inevitabil5. Iar ca sd fugi de Dumnezeu, la urma urmelor, este imposibil, cd-qi FJS$e=pmniprszent. Qriunde te-ai indrepta, tot pe El il intAlnegti,tot de El vei da (vezi Ps.138,7-1,0). 137

ARHIMANDRITSERAFMALEXIEV

crasuru.s HoTARAToARE DEDTNATNTEA MoRTtr

Int in trenul vietii si cildtonm. Zilele triite lunile gi anii sunt kilometrii scurgi din calea viefli. Nu ne vom afla vegnic in acesttrert q_va trebul inevitabil - mai devreme ori mai tArziu -, si coborAm la gara de destinaSefiecaredintre noi.

evisti -doardoui-iegiri: In-aeeast5gari.. raiufsi"iadul. in fiecarezi mii de oanoastre$i toF trelgeni mor pg_planeta Uuiesaseintameasca ru rle cn' -i mp, cafetgJlqebgz4_?_t3nfl_ ceeLqg dusefigsarqfo-bagaiul siu - picate ori vrtluf . Nsi-nexmptem-bagaielerie$i, de obicei,nu cu faptebune, cu-egocicu nele@: ql!1andrig cu ism.-cuiubire rle sin-e, desfranareinvidie, ur5, h i liri. iurlmintp, menie," po@€menea.Dgcd oalgl e-az,v-drlit de-la;lre prm flggetoateacesd@eire, te3,giigi va umplgpA#jglqeu cu fagte apqoa!gne: clrdpgaste gi cumild d-e pg19. cu lacplni*-crrfrdngceainirnii gi eg ngbefaterugacitxd*1a-Durrnezeu, a$ryci,lnreru!-pe4lpa coadg_gindg-l peSelge$e_hgr_s'!4 a_ viltuSloa !! va dgq_": pqa-Ie_eeelep_a$ t$$ dorite pIl ca1g ie_intriin rai.
138

+.

Qel care 4gs:asditinsi_de pdeatele-sale qi gi-a ingrdmddit din ce in ce mai mult cu ele bagajelede cildtorie, celcare a rye'e-pecaleacealargb a picatelor $i a viciilOr, acelava fi condus de cdtre demonul care-linsolegtecitre intristitoarea iegire cu inscrisul cel rdl): ,,iad". Intrarea cea strAmtd a raiului conduce citre vastele gi nevdzutele frumuseli ale impirisei ceruriloq, iar porlile largi ale iadului conduc spre lntunecatele temnile ale vegnicelor chinuri!

sA ruAvl AMINTE!

Noti biografici

utorul acesteicirfl, Arhimandritul SerafimAlexiev estebinecunoscut cititorilor ortodocAi din Bulgaia. Niscutin anul 1912intr-ofamilie sdrac5, dar evlavioasd, el a absolvit Seminarul Teologicdin Sofia.Mai apoi este admis la Facultatea de Teologe,continuAndu-gi dupi aceeastudiile in Elvefia. In anul 1940intri in monahism. Un rol hotdrAtorin viafa lui l-a avut prietenia cu vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Serafim Sobolev (+1950), fur careafld un povifuitor fdrd seamdnin ale credinlei gi vieFi duho'rnicegti. + In viafa gi activitateacreatoarea Arhimandritului Serafim se disting trei perioade. Prima (pAni 1960)cAnd,in ciuda condipilor vitrege, desfiqoard o neobositd activitate pastorala line predici gi omilii pline de haq,scriebroguri gi poezii pe teme moral-duhov14L

ARHMANDRIT

SERAFM ALEXIEV

nicegti. Din aceastdperioadd dateazd qi noastrd culegerile de omilii Nddeidea - dintre cele mai cdnoastrd Dragostea utate cirfl ale sale. in a doua perioaArhimandritul Serafim de (1950-1959), - deja doctorin TeologieDogmatici al Academiei de Teologiedin Sofia- publicd o serie de studil rodul unei trude teologiceneistovite.A treia perioa1969cAnd, din di debuteazdin au,::lul pricina unui dezacord de principiu cu privire la reforma calendarului din Bulgaria gi din cavzapoliticii pro-ecumenice in care era antrenatd Biserica Ortodoxi Bulgard,estenevoit sd pdrdAcademia Teologicd.In aceastd seascd perioadd,Arhimandritul Serafim scrie o noui seriede cdrfi cu con$nut teologic gi duho',rnicesc,printre care:RttgdRudedupdmoarte, noastrd,lfia{a ciunea SfdntuluiEfremSirul gi altele, gdciunea precum gi ultima sa carte-testament: o criticdproecumenismulOrtodoxiagi fundd a erezieiecrrmeniste. Arhimandritul Serafim a trecut la De Domnul pe data de13126.01.1993. la el ne-au rdmas,ca o prelioasi mogtenire, cirfle gi pilda sa de via!6 monahali plind de rAvni gi jertfd de sine, inchinatd pe deplin slujirii Ortodoxiei. 't 42

Cuprins

Ceasurile hotiritoare de dinaintea morlii I. invildtorulcelticut .......7

II. Adu-[ aminte de moarte!. . . . . .35 patru ispite principale ale III. Cele omului din ceasulde dinaintea morlii .....75 IV. Mirturii despre-viafaderlrrf i m.oartegi dggpreadevirul crerlintei prtodoxe. Prevestiri despre ceasul morFi ....111 N o t d b i o g r a f i.c d ......140

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful