UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Valoarea adăugată europeană a proiectelor cu finanţare din partea Uniunii Europene
Autor: Lect. Univ. Drd. Marian COVLEA

2009

CUPRINS

Nr. crt. 1 Introducere 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Partea din lucrare

Pag. 3 6 6 8 13 13 16 17 17 20 24 35 36 52

Capitolul 1. Fundamentele managementului proiectelor 1.1. Conceptul de proiect 1.2. Ciclul de viaţă al unui proiect Capitolul 2. Principalele programe şi proiecte cu finanţare europeană în România Tipuri de proiecte cu finanţare UE în România. Asistenţa preaderare 2.2. Trei programe actuale Capitolul 3. Valoarea adăugată a proiectelor cu finanţare de la Uniunea Europeană Perfecţionările instituţionale şi politice aduse de Tratatul Constituţional de la Lisabona (2007) 3.2. Valoarea adăugată în sens economic şi contabil 3.3. Valoarea adăugată în sens european, cerută proiectelor cu finanţare de la Uniunea Europeană Concluzii Anexă: Propunere de proiect Edurroma Bibliografie
3.1.

2.1.

2

INTRODUCERE
Managementul proiectelor a apărut ca un instrument de planificare, coordonare, realizare şi control al activităţilor complexe din proiectele industriale, comerciale, sociale, culturale şi politice moderne. Orice activitate modernă este privită ca un proiect modern, cu un caracter complex, care impune o viziune nouă începând cu analiza necesităţilor proiectului şi terminând cu reutilizarea eficientă a rezultatelor proiectului. Presiunile sistemului globalizat economic şi politic concurenţial al lumii industrializate, competitivitatea dintre producători, un respect mai mare pentru valoarea, respectiv bunăstarea celor care formează forţa de muncă a proiectului şi implicit pentru costul acestei forţe de muncă au dus la dezvoltarea de noi tehnici de management de proiect. Primul care furnizează ceea ce clientul doreşte este câştigător şi va supravieţui în cadrul acestui sistem concurenţial. Soluţia este realizarea de proiecte performante cu un management de proiect performant. O afacere performantă înseamnă o investiţie într-un proiect performant, cu activităţi previzibile şi planificate. În acest caz, investiţia trebuie făcută cu parteneri care au activităţi previzibile pe o piaţă previzibilă, cu evaluarea şi minimizarea riscurilor. Principala caracteristică definitorie a unui proiect este noutatea sa. Un proiect este un pas în necunoscut, pândit de riscuri şi incertitudini. Nu există două proiecte perfect identice şi chiar un proiect care se repetă va fi de fiecare dată diferit într-unul sau mai multe din aspectele sale comerciale, administrative, sociale, politice sau fizice. În toate domeniile anumite proiecte s-au dovedit a fi eşecuri grave şi costisitoare. De aici a apărut necesitatea de a înţelege cum pot fi ameliorate cunoştinţele şi practica atunci când este vorba de conceperea sau dezvoltarea unui proiect. Managementul proiectului are drept obiectiv realizarea unui produs / serviciu care să corespundă necesităţilor exprimate întrucât nu se poate produce orice pentru a vinde, nu se vinde decât ceea ce clientul / utilizatorul doreşte. Necesităţile fiind definite de utilizatori, este indispensabil de a fi înţelese de realizatorul sau furnizorul produsului / serviciului, care trebuie să ţina cont, totodată şi de impactul pe care îl va avea produsul / serviciul asupra colectivităţii. Această lege este valabilă pentru toate tipurile de proiecte, oricare ar fi domeniul lor de aplicare. Pentru a atinge acest obiectiv, partenerii realizatori ai proiectului, care constituie un consortţu de proiect, furnizori ai produsului / serviciului, trebuie să gestioneze toţi parametrii 3

tehnici, economici, sociali, politici, culturali de care depinde realizarea proiectului, precum şi relaţiile dintre aceştia. Se are în vedere impactul asupra acţiunilor viitoare, mai ales asupra proceselor de productie şi de utilizare a produsului / serviciului. Accentul trebuie pus pe noţiunea de serviciu aşteptat de utilizator, produsul nefiind decât suportul acestuia. Astfel, satisfacţia este măsurată mai mult sub raportul serviciului oferit decât asupra produsului realizat în cadrul proiectului. Pentru ca noţiunea de calitate totală în cadrul proiectului să-şi păstreze sensul adevărat, trebuie avută în vedere importanţa relaţiilor client-utilizator, furnizor-client, furnizor-colectivitate, client-colectivitate, utilizator-colectivitate şi obligatoriu relaţia partener – partener în cadrul proiectului. Nerespectarea acestor relaţii duce la falimentul proiectului şi al structurii organizatorice din care fac parte partenerii proiectului. Managerul de proiect trebuie să aiba drept caracteristici definitorii competenţa profesională şi managerială, capacitatea de a lucra în echipă, pragmatismul, claritatea şi simplitatea în acţiuni, respectul faţă de client şi parteneri. Un manager performant este cel care face rost cel mai rapid de cea mai bună informaţie şi o utilizează în cel mai bun mod pentru realizarea obiectivelor proiectului. În scopul dominării consorţiului unui proiect sau a unei structuri organizatorice, unii manageri incompetenţi creeaza în mod deliberat şi rău intenţionat situaţii conflictuale artificiale precis direcţionate pentru dezbinarea membrilor structurii respective. Aceste acţiuni conduc la stapânirea structurii respective într-un mod forţat, despotic, dar conduc şi la falimentul dezastruos al acestei structuri. Proceduri tipice utilizate în acest caz de falimentare sunt: • • • • • • denigrarea competenţei unor persoane remarcabile profesional şi recunoscute în acest sens; supraestimarea competenţei unei persoane cu rezultate şi competenţe reale foarte slabe; acordarea de puteri decizionale unor persoane incompetente astfel încât deciziile lor sunt direcţionate şi conduse din exteriorul structurii; instalarea în funcţii de conducere a unor persoane fără experienţă şi competenţă profesională în detrimentul celor cu capacităţi reale şi dovedite; şantajul şi corupţia persoanelor / structurilor de conducere; crearea de activităţi / posturi fictive şi speciale în folosul anumitor persoane, dar în dezavantajul proiectului sau structurii organizatorice. 4

Înainte de a începe managementul unui proiect trebuie identificat foarte clar obiectivul acestuia. Nu există proiecte fără obiectiv. Mijlocul prin care este fixat obiectivul este specificaţia. Aceasta este definită ca expresia cuantificabilă a caracteristicilor la care trebuie să răspunda produsul / serviciul, fiind traducerea în limbajul specialistului a necesităţilor calitative şi cantitative furnizate de utilizator. În sens strict, specificaţia este un document care prescrie, în termeni tehnici, exigenţele pe care produsul realizat trebuie să le satisfacă. Specificaţia arată o solicitare actuală a unui client sau poate fi o previziune pentru potenţiali clienţi cuprinzând desene, modele, planuri, instrucţiuni ori o documentaţie scrisă care descrie obiectivul proiectului. În sfârşit, nu trebuie uitat că fiecare proiect are o filosofie şi nişte principii proprii, iar dacă proiectul este finanţat cu fonduri de la Uniunea Europeană, el este eligibil pentru finanţare numai dacă există garanţii că se va realiza valoare adăugată europeană, pentru ca banii contribuabililor să fie în mod eficient folosiţi din punct de vedere social şi comunitar, în primul rând. Lucrarea de faţă prezintă noţiunea de „valoare adăugată europeană” precum şi principiile fundamentale, ireductibile, care trebuie respectate, schimbând ceea ce este de schimbat, de către toţi cei care întocmesc proiecte prin care se solicită finanţare din partea Uniunii Europene, pentru a-şi asigura eligibilitatea, succesul şi autosustenabilitatea acestora.

5

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PROIECTELOR 1.1. Conceptul de proiect
Proiectul se defineşte ca un proces nerepetitiv care realizează o cantitate nouă, bine definită, în cadrul unor organizaţii specializate. Proiectul se caracterizează ca o acţiune unică, specifică, compusă dintr-o succesiune logică de activităţi componente coordonate şi controlate, cu caracter inovaţional de natură diferită, realizat într-o manieră organizată metodic şi progresiv, avînd constrângeri de timp, resurse şi cost, destinat obţinerii cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite. În anumite proiecte, obiectivele se pot perfecţiona şi, ca urmare, caracteristicile proiectului se definesc şi se adaptează progresiv pe parcursul desfaşurării proiectului. Un proiect individual poate face parte dintr-o structură de proiect mai amplă. Realizarea proiectului se face prin descompunerea lui în activităţi [dupa metoda „Work Breakdown Structure” (WBS)]. Activităţile (Work Elements) se grupează în mulţimi logice „Subprograme / Pachete de lucru” (Work Package – WPi) cu subdiviziunea fiecăruia în „Activităţi / Faze”. Fiecare activitate are următoarele caracteristici principale: • • • rol bine determinat; consumă resurse fizice şi umane în timp bine determinat; un moment de început şi un moment de încheiere. Proiectul se desfăşoară în cadrul unei organizaţii care se crează doar pe durata existenţei proiectului. Organizaţia nou creată se numeşte „consorţiu”. Performanţa consorţiului se măsoară în funcţie de adaptabilitatea lui la realizarea obiectivelor proiectului. Ceea ce are importanţă în cadrul consorţiului este viteza cu care angajaţii consorţiului îşi unesc abilităţile şi cunoştinţele pentru a găsi soluţiile la realizarea obiectivelor proiectului. O dată realizat un obiectiv al proiectului, membrii consorţiului formează noi structuri diferite pentru a realiza un nou obiectiv. Membrii consorţiului trebuie să aibă competenţe profesionale în domeniul problematicii obiectivelor de abordat. Un proiect terminat conduce la

6

desfiinţarea consorţiului proiectului respectiv şi regruparea membrilor consorţiului pentru noi proiecte. Flexibilitatea şi adaptabilitatea care caracterizează un consorţiu, permite permanent regruparea şi recombinarea resurselor umane, fizice şi informaţionale în scopul realizării obiectivelor. Membrii consorţiului fac parte din organizaţii de tip societăţi, întreprinderi etc. bine definite. Proiectele devin puncte de stabilitate, iar organizaţiile devin fluide şi gravitează în jurul proiectelor. Proiectele reprezintă modalitatea prin care organizaţiile se adaptează contextelor în schimbare, necesităţii unei pieţe profitabile de tip dinamic. Asfel, se poate presupune că un produs rezultat al unui proiect se poate concepe în Uniunea Europeană, se produce în Asia şi se vinde în SUA prin metode de e-commerce. În cazul în care proiectul se desfăşoară într-o singură societate / organizaţie, aceasta trebuie să aibă capacitatea de a stabili o legătură durabilă între proiectele pe care le derulează şi obiectivele sale operaţionale şi strategice. Consorţiul creat în cadrul proiectului este o organizaţie virtuală fără delimitări spaţiale în care membrii ei rezolvă o problemă comună, depun un efort comun, indiferent de dispunerea în spaţiu a oamenilor şi a resurselor. Se poate considera că realizarea unor obiective anumite se poate face doar în cadrul unor proiecte cu consorţii în care sunt reunite diviziuni ale unor anumite organizaţii sau organizaţii diferite. Consorţiul proiectului ca organizaţie virtuală nu are o structură organizaţională fixă, aceasta fiind înlocuită cu o reţea de puncte nodale, între care nu există conexiuni rigide. Organizaţia virtuală nu mai este compusă din departamente care lucrează fiecare pe diferite segmente ale unui proiect, ci proiectul este cel care impune structurarea pe noi departamente virtuale. Organizaţiile centrate pe proiect se pot confrunta, din aceasta cauză, cu fenomenul de redundanţă a activităţilor în cadrul diferitelor proiecte, dar sunt dispuse să accepte acest neajuns în favoarea eficienţei şi a calităţii pentru un anumit obiectiv.

7

1.2. Ciclul de viaţă al unui proiect
Propunerea şi lansarea unui proiect necesită, înainte de orice, cunoaşterea obiectivelor proiectului, modul de utilizare a rezultatelor proiectului pe întreaga lor durată de viaţă, ţinând cont de mediul extern al proiectului în care rezultatele vor putea fi situate. Realizarea unui proiect impune în primul rînd o interacţiune corectă între parametrii tehnico-economici ai acestuia şi o bună conexiune cu tehnologiile noi. Trebuie avute în vedere o bună analiză a vitezei de lucru în cadrul proiectului şi rapiditatea cu care se adoptă deciziile la momentele importante în timpul derulării proiectului. Ciclul de viaţă al unui proiect este definit ca perioada de timp în care are loc desfăşurarea proiectului, după cum urmează: marketing, elaborare propunere de proiect, câştigarea concursului de finanţare, cercetarea pentru realizarea tematică a proiectului, proiectarea pentru realizarea tematică a proiectului, producţia cu realizarea propriu-zisă a tematicii proiectului, evaluarea rezultatelor proiectului, comercializarea rezultatelor proiectului cu obţinerea de beneficii, reutilizarea şi reciclarea unor rezultate ale proiectului. Realizarea proiectului impune trecerea lui prin toate etapele ciclului de viaţă. Variante de realizare ale proiectului În cadrul realizării proiectului trebuie evitată confuzia dintre viteza de lucru şi rapiditatea cu care se adoptă deciziile. Pentru a evita aceasta confuzie este importantă detalierea proiectului în subprograme / pachete de lucru şi activităţi / faze cu studierea de la început, în fiecare activitate a diferite variante de realizare. Aceasta are drept scop găsirea variantei optime pentru realizarea proiectului în activitatea respectivă. Aceste variante trebuie să fie cel putin în numar de trei şi anume: – varianta normală; – varianta de risc; – varianta de retragere şi relansare. Metode şi instrumente pentru conducerea corectă a unui proiect Ţinând cont de ciclul de viaţă al unui proiect, se au în vedere următoarele metode şi instrumente tehnico-economice pentru conducerea corectă a unui proiect:

8

a) studiul de prefezabilitate şi fezabilitate al cărui obiectiv este transformarea cît mai bine a posibilelor nevoi ale utilizatorilor (valori calitative) în specificaţii de performanţă (valori calitative şi cantitative). b) conceptia şi dezvoltarea ce cuprind: – alocarea parametrilor de bază ai produsului (efecte sociale, culturale, politice, economice sau mărimi tehnice precum putere, fiabilitate, cost, greutate, volum…) având ca obiectiv verificarea şi împărţirea valorilor specificate între diferitele sale elemente constitutive (ansambluri, subansambluri, componente); – simulări şi calcule ale parametrilor medii şi de dispersie; – simulări şi calcule de fiabilitate; – simulări şi calcule ale costului global al proiectului. c) producţia ce are ca obiectiv realizarea fizică a produsului conform specificaţiilor stabilite. d) comercializarea ce cuprinde vânzarea, distribuţia şi instalarea produsului. e) utilizarea ale cărei obiective sunt: – măsurarea conformităţii cu specificaţiile prin măsurari pe teren ale tuturor parametrilor tehnicoeconomici simulaţi şi calculaţi în faza de concepţie şi dezvoltare; – măsura satisfacerii nevoilor prin anchete. Metode şi instrumente pentru gestiunea proiectului Pentru a asigura gestiunea proiectului, subprogramele / pachetele de lucru, activităţile / fazele şi evenimentele din cadrul unui proiect se definesc după cum urmează: a) Subprogramul / Pachetul de lucru delimitează un grup de activităţi bine definite într-o perioadă bine definită. Activităţile sunt / pot fi în interdependenţă; b) Activitatea / Faza este o perioadă de timp delimitată pe parcursul căreia proiectul avansează şi caracterizează evoluţia în timp a proiectului. Dacă o activitate / fază se opreşte, proiectul se poate, de asemenea, opri; c) Evenimentul este un moment în timpul căruia proiectul este oprit voluntar. Întreruperea de moment nu provoacă oprirea proiectului; el delimitează spaţiul ocupat la momentul considerat. Reprezinta momentul fixat de Managerul / Directorul de proiect pentru a măsura distanţa în raport cu obiectivul şi a decide continuarea sau nu a proiectului. Evenimentele corespund:

9

– şedinţelor de proiect care sunt analize profunde, cu dezbateri contradictorii, pentru a verifica fezabilitatea proiectului, aptitudinea societăţii de a realiza proiectul din punct de vedere uman, tehnic si economic; – şedinţelor de decizie, care reprezintă momentele de decizie privind continuarea sau oprirea proiectului, în funcţie de rezultatele obţinute în legătură cu: • • • • • direcţia impusă de proiect; precizia faţă de această direcţie, ţinând cont de faza de avansare; studiul necesar prevenirii prospective; realizarea conform obiectivului stabilit; studiul necesar prevenirii active.

– auditului extern ce stabileşte că starea proiectului este corectă sau că trebuie repusă în conformitate cu manualele şi procedurile luate ca referinţă. Ciclul de viaţă a unui proiect cuprinde următoarele etape: 1. Identificare, Analiză, Formulare; 2. Pregătire, Estimare (funcţie de criteriile stabilite), Asumare; 3. Implementare, Monitorizare, Raportare; 4. Evaluare finală. 1. Identificare, Analiză, Formulare Cuprinde următoarele: • • • • • • • • Stabilirea obiectivelor generale; Analiza situaţiei existente; Identificarea necesităţilor; Analiza necesităţilor; Stabilirea priorităţii acestor necesităţi; Decizia în privinţa oportunităţii proiectului; Definirea ideii proiectului; Consultarea cu potenţialii beneficiari. 2. Pregătire, Estimare (funcţie de criteriile stabilite), Asumare Cuprinde următoarele: 10

• • • • •

Specificarea obiectivelor şi rezultatelor; Identificarea resurselor necesare pentru proiect; Identificarea resurselor disponibile pentru proiect; Distribuţia proiectului pe activităţi; Conceperea formei finale şi planificarea proiectului. 3. Implementare, Monitorizare, Raportare Cuprinde următoarele:

A. Mobilizarea resurselor pentru fiecare sarcină şi obiectiv; B. Marketingul proiectului – comunicarea continuă cu comitetul decizional şi potentiali beneficiari (membrii echipei proiectului) privind: a. aşteptările acestora legate de proiect şi de evoluţia acestora în timpul implementării proiectului; b. furnizarea de informaţii despre dezvoltarea proiectului pe tot parcursul desfăşurării acestuia; c. adaptarea conceperii şi implementării proiectului în funcţie de aşteptările potenţialilor beneficiari. C. Monitorizare permanentă şi forme de raportare (oferă informaţia necesară unui management corespunzător); D. Identificarea problemelor; E. Identificarea eşecurilor şi soluţiilor care să conducă la eliminarea acestora (prin negociere, înlocuirea persoanelor responsabile, o evaluare independentă sau, în cazuri extreme, prin oprirea proiectului); Modificarea rezultatelor planificate şi a obiectivelor proiectului cu unele realizabile. 4. Evaluare finală Cuprinde următoarele: • Evaluarea îndeplinirii integrale de către contractor a sarcinilor încredinţate (se face de obicei de către o structură de evaluare independentă de contractor sau de autoritatea contractantă); • • Identificarea celor mai bune soluţii pentru proiecte viitoare pe baza experienţei câstigate; Identificarea resurselor necesare pentru viitor (se are în vedere corectarea aprecierii acestora în funcţie de suficienţa sau insuficienţa acestora în proiectul desfăşurat); 11

Identificarea necesităţilor pentru proiecte viitoare. În Figura nr. 1 se arată grafic principalele etape ale managementului unui proiect. Figura 1. Schema generală a managementului de proiecte

12

CAPITOLUL 2. PROGRAMELE ŞI PROIECTELE CU FINANŢARE EUROPEANĂ ÎN ROMÂNIA 2.1. Tipuri de proiecte cu finanţare UE în România. Asistenţa preaderare
Faţă de definiţia proiectului, prezentată la Capitolul 1, facem aici precizarea că un program cuprinde un pachet de proiecte coerente, din acelaşi domeniu, aşa cum se va întâlni mai departe în acest capitol. Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene oferită României poate fi împărţită în trei categorii: A. Fonduri – accesul la acestea presupune următorii paşi: • Lansarea publică a apelurilor de propuneri de proiecte (pe Internet: www.infoeuropa.ro) în

cadrul căreia sunt definite: grupuril-ţintă eligibile pentru finanţare (ONG, IMM, autorităţi locale etc.); termen limită şi locul unde se depun propunerile de proiecte; documente necesare (formulare, alte documente adiţionale, precum: plan de afaceri – pentru programele care sprijină dezvoltarea afacerilor, statut – pentru ONG-uri, etc.) • Evaluarea proiectelor depuse – în funcţie de criteriile publicate o dată cu lansarea apelurilor de propuneri (expertiza organizaţiei respective într-un domeniu anume, relevanţa proiectului pentru sectorul respectiv, analiza financiară, etc.) • • • Selecţia celor mai bune proiecte Anunţarea publică a proiectelor selectate Semnarea contractelor de finanţare.

B. Investiţii publice – categorie care include, în cea mai mare parte, proiecte mari de infrastructură pentru transport şi mediul înconjurator. Priorităţile de finanţare sunt stabilite împreună cu Guvernul României, iar proiectele sunt propuse de către autorităţile locale / centrale, regiile autonome, etc. din acest sector. Accesul la fondurile alocate pentru aceste proiecte constă în contractarea de servicii / lucrări necesare pentru implementarea proiectelor şi implică următorii paşi: 13

• • • •

anunţarea licitaţiei publice (în presa naţionala şi pe Internet: http://europa.eu.int/comm/scr/

tender_en.html) evaluarea ofertelor pentru lucrări publice / servicii selecţia celei mai bune oferte, atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar semnarea contractului pentru lucrări publice / servicii cu câştigătorul licitaţiei.

C. Sprijin instituţional direct – priorităţile de finanţare sunt stabilite în urma unui proces de negociere între Guvernul României şi Comisia Europeană. Sprijinul constă de obicei în asistenţă tehnică şi echipamente oferite instituţiilor publice beneficiare (ministere, agenţii, etc.), iar contractarea acestor activităţi urmează aceiaşi pasi mentionati la punctul B. Se pun în evidenţă următoarele programe, care au operat în perioada pre-aderării: I. PHARE PHARE (Polonia, Ungaria Asistenţă pentru Reconstrucţie Economică) este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democratică şi o economie de piaţă. Înfiinţat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria (primele două ţări în care s-a realizat trecerea de la regimul comunist la democraţie, de unde şi acronimul folosit), programul s-a extins treptat, incluzând în prezent 13 ţări partenere din regiune. Zece dintre aceste ţări, printre care şi România, au depus la vremea respectivă cererea de aderare la Uniunea Europeana. Ca urmare a acestor evoluţii, sfera de activitate a programului PHARE s-a lărgit, acesta adresându-se în prezent dezvoltarii economice pe termen lung şi investiţiilor necesare procesului de aderare. Programul se concentrează asupra a două aspecte: • • Dezvoltare instituţională, sprijinirea administraţiilor ţărilor candidate în implementarea

legislaţiei comunitare; Investiţii, sprijinirea ţărilor candidate în efortul de a-şi alinia industria şi infrastructura la Între 1990 şi 2000, România a beneficiat de peste 1,5 miliarde euro prin programul PHARE. Pentru perioada 2000–2006, sumele alocate prin PHARE s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro anual, România fiind cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia. În prezent, PHARE se concentreaza în România asupra a trei mari sectoare: dezvoltare regională, dezvoltare instituţională şi sprijinirea investiţiilor în vederea implementării legislaţiei comunitare. II. I S P A 14

standardele UE, prin mobilizarea investiţiilor solicitate.

ISPA (Instrumentul Structural de Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea ţărilor candidate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. ISPA oferă sprijin financiar pentru investiţii în domeniul transporturilor şi al protecţiei mediului, pentru a accelera procesul de armonizare a legislaţiei ţărilor candidate cu normele europene în aceste două sectoare. România a beneficiat de sume cuprinse între 240-270 milioane euro pe an, fiind cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia. În sectorul transporturilor, s-a acordat prioritate investiţiilor destinate integrării sistemului românesc de transport în cel al Uniunii Europene, precum şi viitoarei Reţele Transeuropene. De asemenea, se acordă o importanţă deosebită îmbunătăţirii legăturilor cu alte state candidate în domeniul transporturilor, precum şi îmbunătăţirii sistemului naţional de transport prin eliminarea structurilor lipsă. Principala prioritate a programului ISPA în domeniul protecţiei mediului este sprijinirea României în procesul de adoptare a legislaţiei europene. O atentie specială este acordată apei potabile, tratării apelor uzate şi evacuării reziduurilor menajere. III. SAPARD SAPARD (Asistenţa de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini ţările candidate în reforma structurală în sectorul agricol şi al dezvoltării rurale, precum şi în implementarea legislaţiei comunitare referitor la Politica Agricolă Comună şi a legislaţiei aferente. În perioada 2000-2006, România a primit 50 milioane euro anual, fiind cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia. La această sumă, se va adaugă contribuţia de 50 milioane euro a Guvernului României. SAPARD finanţează proiecte majore din domeniul agricol şi al dezvoltării rurale. România a identificat patru domenii care au fost finanţate cu prioritate în cadrul acestui program: • • • • îmbunătăţirea activităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi piscicole; dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; dezvoltarea economiei rurale (investiţii în companiile cu profil agricol; diversificare

economică; silvicultură); dezvoltarea resurselor umane (îmbunătăţirea formării profesionale; asistenţă tehnică, inclusiv studii menite să sprijine pregătirea şi monitorizarea programului, campanii de informare şi publicitate).

15

2.2. Trei programe actuale
2.2.1. Program specific Societatea informaţională – IST Acest program îşi propune să valorifice beneficiile societăţii informaţionale în Europa, atât prin accelerarea dezvoltării acesteia, cât şi prin asigurarea faptului că exigenţele persoanelor şi ale întreprinderilor sunt îndeplinite. Programul se concentrează atât asupra dezvoltării tehnologice a societăţii informaţionale cât şi asupra stabilirii unei comunicări strânse între cercetare şi politică, necesară pentru o societate informaţionala coerentă şi complexă. Este dotat cu un fond total de 2 miliarde euro. 2.2.2. Program specific Energie, Mediu şi Dezvoltare Durabilă – EESD Conţine două subprograme Mediu şi Energie. Programul îşi propune să contribuie la asigurarea unei dezvoltări durabile, concentrându-se asupra activităţilor cheie, esenţiale pentru bunăstarea socială şi competitivitatea economică la nivel european. Beneficiază de o sumă de 5 miliarde euro. 2.2.3. Program orizontal Îmbunătăţirea potenţialului uman de cercetare şi a bazei cunoştintelor socio-economice – IMPROVING Programul îşi propune: • să îmbunătăţească şi să dezvolte potenţialul de cunoştinte al cercetătorilor europeni, al

inginerilor şi tehnicienilor, printr-un sprijin sporit acordat instruirii, mobilităţii şi accesului la infrastructură; • sa mobilizeze si sa întareasca baza de cunostinte socio-economice, în vederea identificarii

tendintelor si cerintelor economice si sociale, atât actuale cât si viitoare, pentru a contribui la asigurarea competitivitatii UE si a calitatii vietii cetatenilor. Beneficiază de o finanţare de 6,5 miliarde euro. Aceste programe cu finanţare europeană au fost prezentate doar exemplificativ. Din păcate, după aderarea la UE de la 1 ianuarie 2007, România nu a beneficiat de nici o finanţare din partea UE, pentru nici un program sau proiect, pe diferite considerente, cel mai 16

important fiind acela că instituţiile, firmele şi organizaţiile non-guvernamentale nu sunt în stare să întocmească proiecte. Şi aceasta în condiţiile în care în aceşti 3 ani, România a plătit cotizaţii de peste 3,3 miliarde euro.

CAPITOLUL 3. VALOAREA ADĂUGATĂ A PROIECTELOR CU FINANŢARE DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ 3.1. Perfecţionările instituţionale şi politice aduse de Tratatul Constituţional de la Lisabona (2007)1
La 13 decembrie 2007, liderii Uniunii Europene au semnat Tratatul de la Lisabona, încheind astfel mai mulţi ani de negocieri pe tema aspectelor instituţionale. Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatele CE, în vigoare în prezent, fără a le înlocui. Tratatul va pune la dispoziţia Uniunii cadrul legal şi instrumentele juridice necesare pentru a face faţă provocărilor viitoare şi pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor. Noul Tratat Constituţional reprezintă o premiză favorabilă pentru: • Europă mai democratică şi mai transparentă, în care Parlamentul European şi parlamentele naţionale se bucură de un rol consolidat, în care cetăţenii au mai multe şanse de a fi ascultaţi şi care defineşte mai clar ce este de făcut la nivel european şi naţional şi de către cine. • Un rol consolidat pentru Parlamentul European: Parlamentul European, ales direct de către cetăţenii Uniunii Europene, va avea noi atribuţii privind legislaţia, bugetul Uniunii Europene şi acordurile internaţionale. Prin faptul că se va recurge mai des la procedura de co-decizie în cadrul elaborării politicilor europene, Parlamentul European se va afla pe o poziţie de egalitate cu Consiliul, care reprezintă statele membre, în ceea ce priveşte adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii Europene. • O mai mare implicare a parlamentelor naţionale: parlamentele naţionale vor participa într-o măsură mai mare la activităţile Uniunii Europene, în special datorită unui nou mecanism care le permite să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se pot obţine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarităţii). Alături de rolul consolidat al
1

Preluare, prelucrare, sistematizare şi parafrazare de pe: http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm

17

Parlamentului European, implicarea parlamentelor naţionale va conduce la consolidarea caracterului democratic şi la creşterea legitimităţii acţiunilor Uniunii. • • • • O voce mai puternică pentru cetăţeni: datorită iniţiativei cetăţenilor, un milion de cetăţeni din diferite state membre vor putea cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice. Cine şi ce face: relaţia dintre statele membre şi Uniunea Europeană va deveni mai clară odată cu clasificarea competenţelor. Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoaşte explicit, pentru prima dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune. O Europă mai eficientă, cu metode de lucru şi reguli de vot simplificate, cu instituţii eficiente şi moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, capabilă să acţioneze mai bine în domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de astăzi. • Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificată din Consiliu va fi extins la noi domenii politice, astfel încât procesul decizional să se desfăşoare mai rapid şi mai eficient. Începând din 2014, calcularea majorităţii calificate se va baza pe sistemul dublei majorităţi, a statelor membre şi a populaţiei, reflectând astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obţine atunci când o decizie este luată prin votul a 55% din statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia Uniunii. • Un cadru instituţional mai stabil şi mai eficient: Tratatul de la Lisabona creează funcţia de preşedinte al Consiliului European, ales pentru un mandat de doi ani şi jumătate, introduce o legătură directă între alegerea preşedintelui Comisiei şi rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispoziţii referitoare la viitoarea structură a Parlamentului European şi la reducerea numărului de comisari şi include reguli clare privind cooperarea consolidată şi dispoziţiile financiare. • O viaţă mai bună pentru europeni: Tratatul de la Lisabona ameliorează capacitatea UE de a acţiona în diverse domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de azi şi pentru cetăţenii săi precum libertatea, securitatea şi justiţia (combaterea terorismului sau lupta împotriva criminalităţii). Într-o anumită măsură, Tratatul se referă şi la alte domenii, printre care politica energetică, sănătatea publică, schimbările climatice, serviciile de interes general, cercetare, spaţiu, coeziune teritorială, politică comercială, ajutor umanitar, sport, turism şi cooperare administrativă.

18

O Europă a drepturilor, valorilor, libertăţii, solidarităţii şi siguranţei, care promovează valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate şi asigură o mai bună protecţie a cetăţenilor europeni.

Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specifică şi consolidează valorile şi obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite să servească drept punct de referinţă pentru cetăţenii europeni şi să arate ce anume are de oferit Europa partenerilor săi din întreaga lume.

Drepturile cetăţenilor şi Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona menţine drepturile existente şi introduce altele noi. În mod special, garantează libertăţile şi principiile înscrise în Carta drepturilor fundamentale şi conferă dispoziţiilor acesteia forţă juridică obligatorie. Se referă la drepturi civile, politice, economice şi sociale.

• •

Libertate pentru cetăţenii europeni: Tratatul de la Lisabona menţine şi consolidează cele „patru libertăţi”, precum şi libertatea politică, economică şi socială a cetăţenilor europeni. Solidaritate între statele membre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul că Uniunea şi statele membre acţionează împreună într-un spirit de solidaritate în cazul în care un stat membru este ţinta unui atac terorist sau victima unui dezastru natural sau provocat de mâna omului. De asemenea, se subliniază solidaritatea în domeniul sensibil al energiei.

Mai multă siguranţă pentru toţi: Uniunea va beneficia de o capacitate extinsă de acţiune în materie de libertate, securitate şi justiţie, ceea ce va aduce avantaje directe în ceea ce priveşte capacitatea Uniunii de a lupta împotriva criminalităţii şi terorismului. Noile prevederi în materie de protecţie civilă, ajutor umanitar şi sănătate publică au, de asemenea, obiectivul de a întări capacitatea Uniunii de a răspunde la ameninţările la adresa securităţii cetăţenilor europeni.

Europa ca actor pe scena internaţională – instrumentele de politică externă de care dispune Europa vor fi regrupate atât în ceea ce priveşte elaborarea, cât şi adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai clară în relaţiile cu partenerii săi din întreaga lume. Va utiliza forţa dobândită de Europa în domeniul economic, umanitar, politic şi diplomatic pentru a promova interesele şi valorile europene pe plan mondial, respectând, în acelaşi timp, interesele specifice ale statelor membre în domeniul afacerilor externe. Numirea unui Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de

19

securitate, care va fi şi unul din vicepreşedinţii Comisiei, va creşte impactul, coerenţa şi vizibilitatea acţiunii externe a UE.Noul Serviciu european pentru acţiune externă va oferi Înaltului Reprezentant sprijinul necesar. • Uniunea va avea o personalitate juridică unică, ceea ce îi va întări puterea de negociere determinând-o să fie mai eficientă pe plan mondial şi un partener mai vizibil pentru ţările terţe şi organizaţiile internaţionale. • Progresele în domeniul politicii europene de securitate şi apărare vor menţine unele modalităţi decizionale specifice, facilitând totodată o cooperare consolidată în cadrul unui grup mai mic de state membre.

3.2. Valoarea adăugată în sens economic şi contabil
În contabilitate şi finanţe, valoarea adăugată este unul dintre indicatorii semnificativi ai eficienţei activităţii întreprinderii. Prin conţinut, valoarea adăugată exprimă creşterea (plusul) de bogăţie care se obţine prin activitatea tehnico-productivă. Exprimând aportul întreprinderii în cadrul producţiei de bunuri şi servicii, valoarea adăugată permite aprecierea structurii şi metodelor de producţie ale întreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport între valoarea adăugată şi producţia corespunzătoare sau cifra de afaceri), precum şi dezvoltarea sau regresul activităţii întreprinderii. Cu ajutorul valorii adăugate pot fi construiţi o serie de indicatori de structură necesari pentru caracterizarea eficienţei factorilor de producţie (munca, capitalul). În analiza economico-financiară, valoarea adăugată prezintă interes ca indicator de performanţă economico-financiară. Valoarea adăugată (Qa) se poate determina prin trei metode: a) Metoda sintetică sau directă potrivit căreia, din producţia exerciţiului (Qe) se scad consumurile intermediare (M): Qa = Qe – M În cazul în care întreprinderea desfăşoară şi activitate de comerţ, valoarea adăugată totală se determină însumând diferenţa dintre valoarea producţiei exerciţiului şi consumurile intermediare, cu valoarea marjei comerciale (care reprezintă diferenţa dintre valoarea mărfurilor vândute şi costul acestora).

20

b) Metoda de repartiţie sau aditivă care are în vedere însumarea următoarelor 6 elemente: • • • • • • cheltuieli cu personalul salariat şi manageri; impozite şi taxe (exclusiv impozitul pe profit); amortizarea; provizioane; cheltuieli financiare (dobânzi, comisioane, dividende); rezultatul exploatării (profit sau pierdere).

Analiza valorii adăugate vizează dinamica acesteia, gradul de realizare a nivelului prevăzut şi explicarea modificării absolute, a schimbărilor intervenite în structura pe elemente, precum şi direcţiile de acţiune în viitor în vederea sporirii acesteia. Analiza valorii adăugate prezintă importanţă, întrucât ea furnizează informaţii cu privire la performanţele întreprinderii faţă de perioadele precedente, faţă de nivelul prevăzut, precum şi comparativ cu performanţele firmelor concurente. Din punct de vedere structural, sporirea valorii adăugate se explică astfel: − cheltuielile cu personalul salariat şi manageri trebuie să înregistreze o creştere ca sumă absolută, dar o scădere ca pondere, contribuind la sporirea valorii adăugate. Situaţia se apreciază ca fiind normală atunci când indicele cheltuielilor totale cu personalul salariat este inferior indicelui valorii producţiei. − amortizarea poate creşte ca urmare a sporirii valorii medii a activelor fixe (corporale) şi, respectiv, a modificărilor intervenite în structura acestora. Un asemenea fenomen trebuie să aibă loc în condiţiile în care indicele cheltuielilor cu amortizarea este inferior indicelui exerciţiului (IA< IQe), fapt ce cheltuielilor cu amortizarea la 1 leu producţie a exerciţiului. Pe baza valorii adăugate şi a elementelor sale structurale, pot fi construiţi anumiţi indicatori, cum ar fi: − gradul de integrare pe verticală = Valoarea adăugată Cifra de afaceri − contribuţia factorului uman la formarea valorii adăugate = Salarii + elemente aferente Valoarea adăugată se reflectă în diminuarea

21

− aportul activelor fixe = Amortizarea aferentă perioadei Valoarea adăugată Dacă primul indicator are o valoare care tinde spre unitate (1), înseamnă că în întreprindere există un grad ridicat de integrare. Pentru a aprecia eficienţa integrării indicatorul trebuie corelat cu rata cheltuielilor totale, cu rata rentabilităţii şi cu profitul. În acest context se poate aprecia dacă este eficient sau nu să se acţioneze în direcţia sporirii gradului de integrare pe verticală. Mărimea şi evoluţia celorlalţi indicatori furnizează informaţii cu privire la situaţia rentabilităţii potenţiale proprii, element important în strategiile de retehnologizare şi modernizare a întreprinderii (în acest scop, în activitatea practică se iau în considerare şi informaţiile asupra situaţiei firmelor concurente). Un alt aspect al studierii valorii adăugate se referă la analiza factorială, care permite punerea în evidenţă a factorilor care au determinat modificarea acesteia, precum şi direcţiile în care trebuie să se acţioneze în viitor. Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este următorul:  M Qa = Qe 1 −  Q e  Qe = valoarea producţiei exerciţiului M = cheltuielile cu materialele aferente producţiei exerciţiului γ = valoarea adăugată ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului Pornind de la acest model, se poate stabili următorul sistem factorial:
T Qe

  = Qe xγ , unde:  

∆Qa

wh
γ
gi

γi

22

unde: T = fondul total de timp de muncă (ore) wh = productivitatea medie orară gi = structura producţiei exerciţiului γ = valoarea medie adăugată ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului γi = valoarea adăugată ce revine la 1 leu producţie pe produs c) Metoda multiplicativă. Ca modele multiplicative, pentru analiza factorială a valorii adăugate, pot fi folosite: Qa = T ⋅ Qe Q a × = T × wh × γ T Qe Mf ′ Qe Qa × × = Mf × g × R × γ Mf Mf Qe Ac Qe Qa × × Ae Ac Qe

Qa = Mf ⋅ Qa = Ae × unde:

T = fondul de timp de muncă γ = valoarea medie adăugată ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului wh = productivitatea medie orară Mf = valoarea medie a activelor fixe Mf’ = valoarea medie a activelor fixe productive Ae = activele din exploatare Ac = activele circulante g = ponderea activelor fixe productive în totalul activelor fixe R = randamentul mediu al activelor fixe productive Evident că aceste modele multiplicative oferă posibilitatea evidenţierii unor rezerve existente în întreprindere, care, mobilizate în perioada următoare, pot determina sporirea valorii adăugate. Modificarea valorii adăugate se reflectă în toate performanţele economico-financiare ale întreprinderii, şi în special în: • • • suma profitului; rata rentabilităţii economice; rata rentabilităţii financiare; 23

• • •

eficienţa muncii (profit / salarii); eficienţa utilizării activelor; eficienţa utilizării imobilizărilor, etc. În economie se mai foloseşte o noţiune foarte semnificativă: Valoarea Adăugată

Economică (VAE sau EVA = Economic Value Added), care dă măsura adevăratei eficienţe şi rentabilităţi a investiţiei de capital în societatea comercială. Suma Valorii Adăugate Economice se calculează ca diferenţă între suma Profitului net (PN) şi suma reprezentând Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC)(cost credit + cost de oportunitate al capitalului propriu), iar rata ei ca diferenţă între Rata rentabilităţii financiare (%) şi rata Costului mediu ponderat al capitalului.

3.3. Valoarea adăugată europeană
3.3.1. O punere în temă Lucrarea de faţă prezintă noţiunea de „valoare adăugată europeană” precum şi principiile fundamentale, ireductibile, care trebuie respectate, schimbând ceea ce este de schimbat, de către toţi cei care întocmesc proiecte prin care se solicită finanţare din partea Uniunii Europene, pentru a-şi asigura eligibilitatea acestora. De asemenea, am încercat să demonstrăm că aceste principii îşi găsesc originea în valorile tradiţionale ale culturii şi civilizaţiei europene şi desigur în documentele fondatoare (tratatele constitutive) ale Uniunii Europene. Pentru înţelegerea acestei noţiuni noi în peisajul publicistic românesc (Valoarea adăugată europeană), sunt necesare unele cunoştinţe suplimentare legate de: 1. Spiritul şi valorile tradiţionale europene 2. Filosofia Uniunii Europene 3. Programe cu finanţare din partea Uniunii Europene 4. Principii de eligibilitate a proiectelor cu finanţare europeană 5. Solidaritate 6. Parteneriat transnaţional 7. Stakeholders.

24

3.3.2. Definirea valorii adăugate europene Orice abordare a problematicii proiectelor cu finanţare europeană trebuie să pornească, pe de o parte, de la o profundă înţelegere a spiritului, filosofiei, raţiunii de a fi şi obiectivelor Uniunii Europene, iar pe de altă parte, de la definiţia şi caracteristicile generale ale oricărui program precum şi ale managementului proiectelor. Am simţit că trebuie să clarific anumite aspecte văzând şi rata scăzută de utilizare a fondurilor europene de pre-aderare şi mai ales post-aderare de către beneficiarii din România datorită nerelevanţei temelor proiectelor propuse, necunoaşterii sau nerespectării criteriilor de evaluare şi eligibilitate sau chiar elaborării defectuoase a proiectelor respective. Ca o caracteristică specifică definitorie, proiectele cu finanţare europeană trebuie să îndeplinească obiective din politicile şi programele Uniunii Europene în condiţiile rezolvării unor probleme sociale comunitare prin „adăugarea de valoare europeană”:

Această caracteristică presupune rezolvarea tuturor problemelor comunitare (transnaţionale: generale sau regionale) prin consultare şi implicare activă a tuturor actorilor interesaţi (inclusiv prin co-finanţare), direct sau indirect (ţinând cont de interesele tuturor celor care ar putea fi afectaţi - Stakeholders) şi numai în spiritul dezvoltării democraţiei, solidarităţii, reducerii decalajelor între zone, regiuni şi grupuri sociale, egalităţii de şanse, toleranţei, eficienţei sociale (inclusiv economice, dar nu numai şi nu în primul rând economice), dezvoltării durabile, (auto)sustenabilităţii activităţilor finanţate, dezvoltării relaţiilor internaţionale şi parteneriatului multinaţional, creşterii influenţei şi puterii competitive a Uniunii Europene în lume, etc. indiferent dacă finanţarea este totală sau parţială, rambursabilă sau nerambursabilă. Chiar şi atunci când sunt finanţate programe şi proiecte pentru societăţile comerciale mici şi mijlocii (IMM), scopul principal nu este neapărat îmbogăţirea întreprinzătorilor respectivi, ci: - reducerea şomajului; - egalitatea de şanse pe piaţa muncii între diferitele grupuri sociale (tineri – vârstnici, bărbaţi – femei, localnici – imigranţi, majoritari – minoritari, etc.); - stabilizarea forţei de muncă şi reducerea migraţiilor; - creşterea nivelului de trai, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, ocrotirea demnităţii umane şi reducerea tensiunilor sociale; - dezvoltarea spiritului şi culturii antreprenoriale; - formarea, creşterea calificării sau reconversia forţei de muncă; - dezvoltarea infrastructurii locale; - încurajarea cooperării şi parteneriatului între diferite companii, organizaţii, instituţii, autorităţi, comunităţi şi grupuri sociale, în toate planurile (public – privat, nivel central – nivel local, economic – nonprofit, producţie – cercetare – învăţământ, etc.); - reducerea decalajelor economice şi sociale între zone şi regiuni, precum şi între UE şi SUA; 25

-

dezvoltarea unor servicii publice sau comunitare; valorificarea unor resurse locale; încurajarea unor activităţi sau meserii tradiţionale; susţinerea şi dezvoltarea ulterioară a activităţilor productive şi mijloace proprii, urmare know-how-ului transmis şi experienţei dobândite prin realizarea proiectului; protecţia mediului, etc.

Scopul este ca oamenii să înveţe să lucreze împreună, în pace, cinste, respect şi demnitate, să se autogestioneze, să trăiască bine şi să se dezvolte prin propriile eforturi, iar Uniunea Europeană să-şi consolideze poziţia pe plan mondial.

Observăm aici prevalenţa laturii sociale, comunitare asupra laturii economice şi individuale, specifică altor zone geo-politice (Statele Unite). Totuşi, această abordare socială şi comunitară, specifică spiritului european tradiţional, reprezintă o opţiune care câştigă tot mai mult teren în toate zonele globului, inclusiv în America de Nord, datorită problemelor sociale generate de sărăcie, migraţie, intoleranţă şi tulburări sociale, terorism, proastă guvernare, tensiuni politice, conflicte armate, crima organizată, catastrofe naturale, etc., după caz. De altfel, în ultima perioadă, o condiţie pentru eligibilitatea proiectelor în SUA, chiar ofertate de asociaţii private, este nivelul de „valoare adăugată pentru beneficiarii din SUA” ai proiectului respectiv (patronate, asociaţii profesionale, sindicate, ONG-uri, etc.). 3.3.3. Valorile europene şi rădăcinile acestora După preluarea Preşedinţiei prin rotaţie a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, cancelarul german Angela Dorothea Merkel a făcut mai multe declaraţii programatice (inclusiv la a 50-a aniversare a Uniunii Europene şi culminând cu declaraţia de la Berlin din 17 aprilie 2007) privind Uniunea Europeană, adoptarea Tratatului Constituţional al UE (care fusese respins prin referendum popular în Franţa şi Olanda în 2005) şi celelalte obiective majore ale Preşedinţiei germane a UE. Cu aceste ocazii ea a afirmat care sunt rădăcinile şi fundamentele Uniunii Europene şi ale valorilor acesteia, indicând în acest sens: Creştinismul; Filosofia antică clasică greacă; Renaşterea; Iluminismul.

26

Din aceste rădăcini derivă valorile europene pe care le prezentăm şi noi în sub-capitolul 3.3.5. Această abordare, care exclude influenţa civilizaţiilor precreştine (şi în special a celei celtice, dar şi traco-dace) şi a islamismului, a fost repetată şi confirmată şi de Papa Benedict al XVI-lea în anul 2007, ceea ce a declanşat vii proteste din partea reprezentanţilor islamici. 3.3.4. Alte forme ale valorii adăugate europene, pe exemplul valorii adaugate a cooperării transfrontaliere Valoarea europeană adaugată se naşte în ecest domeniu din faptul că, în lumina experienţei trecute, oamenii care convieţuiesc în regiunile de graniţă învecinate vor să coopereze şi, prin urmare, aduc o contribuţie valoroasă promovării păcii, libertăţii, securităţii şi drepturilor omului. • • Valoarea adăugată politică Aceasta implică o contributie substanţială a următoarelor elemente: dezvoltarea Europei şi a integrării europene; cunoaşterea şi înţelegerea dintre naţiuni, construirea încrederii reciproce; implementarea parteneriatelor şi a principiului subsidiarităţii; creşterea coeziunii economice şi sociale şi a cooperării dintre naţiuni; pregătirea aderării noilor state; utilizarea fondurilor UE în beneficiul coooperării transfrontaliere, prin intermediul programelor anuale, precum şi asigurarea co-finanţării regionale şi naţionale pe termen lung. Valoarea instituţională adăugată Ea presupune: implicarea activă a cetăţenilor, autorităţilor, grupărilor politice şi sociale, de ambele părţi ale graniţei; informaţii sigure privind vecinii (autorităţile regionale, partenerii sociali, etc.); cooperarea transfrontalieră pe termen lung între structuri capabile să lucreze în mod eficient; funcţionarea unui parteneriat pe linie orizontală şi verticală, în ciuda faptului că există structuri şi domenii diferite; primirea şi administarea de fonduri; proiectarea, implementarea şi finanţarea în comun a programelor şi proiectelor transfrontaliere. 27

Experienţa dobândită pe tot cuprinsul Europei demonstrează că implementarea şi realizarea programelor şi a proiectelor în comun se poate face numai dacă partenerii regionali şi locali deţin un rol important. • Valoarea adăugată socio-economică Ea devine vizibilă, deşi în moduri diferite, prin: mobilizarea potenţialului endogen, prin consolidarea autorităţilor regionale şi locale ca parteneri, iniţiatori ai cooperării transfrontaliere; participarea actorilor din sectorul economic şi cel social (de ex: camere de comerţ, asociaţii, companii, uniuni patronale, instituţii culturale şi sociale, organizaţii ecologiste, agenţii de turism, etc.); deschiderea pieţei muncii, armonizarea calificărilor profesionale; dezvoltarea suplimentară, de ex. în infrastructură, transporturi, turism, mediu, educaţie, cercetare şi cooperare între IMM-uri, de asemenea crearea mai multor locuri de muncă în aceste domenii; • îmbunătăţiri durabile în dezvoltarea planificării spaţiale şi în politica regională (inclusiv mediul); îmbunătăţirea infrastructurii transportului transfrontalier. Valoarea adăugată socio-culturală diseminarea repetată, durabilă, a informaţiei în legatură cu situaţia geografică, structurală, economică, socio-culturală şi istorică a regiunii transfrontaliere (inclusiv cu ajutorul massmedia); vizualizarea regiunii transfrontaliere cu ajutorul hărţilor, a publicaţiilor, materialelor şcolare, etc.; dezvoltarea unui grup de experţi dedicaţi (multiplicatori), cum ar fi: biserici, şcoli, instituţii de învăţământ pentru tineri şi adulţi, autorităţi, asociaţii culturale, biblioteci, muzee, etc.; şanse egale şi posibilitatea cunoaşterii limbii sau a dialectelor ţării vecine, ca urmare a comunicării şi a dezvoltării regionale transfrontaliere. În acest mod, cooperarea transfrontalieră devine un element constituent al dezvoltării regionale. Un mediu de lucru transfrontalier dedicat afacerilor precum şi atragerii şi utilizării fondurilor europene pentru dezvoltarea regională poate exista numai în contextul unei bune cooperări socio-culturale. 28

Aceasta este reflectată în:

3.3.5. Proiectele cu finanţare din partea Uniunii Europene ca părţi componente ale programelor prin care acestea se realizează • Uniunea Europeană. Politici comunitare, programe şi proiecte cu finanţare europeană Uniunea Europeană (UE) reprezintă un proiect de integrare europeană iniţiat în 1993, odată cu intrarea în vigoare a tratatului semnat la Maastricht (Olanda) în 1992 (Tratatul de instituire a Uniunii Europene) de mai multe state occidentale, cu scopul de a întări legăturile economice, sociale şi politice dintre statele participante, pentru a realiza o uniune tot mai strânsă între popoarele europene, precum şi de a întări poziţia Uniunii Europene, a Europei în general, pe plan mondial. Deşi a apărut recent pe scena internaţională, UE continuă de fapt cooperarea la nivel european iniţiată prin crearea, în anii ’50, a trei organizaţii internaţionale, constituite de Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda şi R.F. Germania : Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) în 1951; Comunitatea Economică Europeană (CEE, devenită în 1992 Comunitatea Europeană – CE) în anul 1957 (denumită şi Piaţa Comună); Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) în anul 1957. Organizarea UE a fost şi după 1992 perfecţionată, prin tratatele succesive de la Amsterdam (1997) şi Nisa (2001). În prezent, se află în dezbatere publică şi în curs de ratificare Tratatul Constituţional al Uniunii Europene, semnat la Lisabona în 13 decembrie 2007, care urmează să unifice şi să actualizeze toate tratatele de până acum. În toată această perioadă au aderat şi alte state europene, UE cuprinzând în acest moment (iunie 2009) 27 de state, urmare faptului că la 1 ianuarie 2007 au mai fost admise în UE România şi Bulgaria. În UE, încă de la negocierea şi perfectarea tratatelor fondatoare din 1951 şi 1957, s-au confruntat două concepţii principale:

29

-

supranaţionalismul, de esenţă federalistă, care caracterizează în cea mai mare măsură construcţia europeană, inspirat şi susţinut de Germania. Această variantă presupune renunţarea de către statele membre la o parte din prerogativele suveranităţii naţionale şi transferul corespunzător al puterii de decizie la nivelul organismelor comunitare.

-

o soluţie interguvernamentală, o formulă de cooperare între statele membre, cu păstrarea integrală a suveranităţii şi limitarea puterii de decizie a organismelor comunitare (Comisia şi Parlamentul European) şi votul prin unanimitate, promovată de Franţa.

Problema s-a rezolvat în anul 1965 prin „Compromisul de la Luxemburg”, când s-a hotărât ca adoptarea deciziilor prin vot cu majoritate calificată să se facă numai în situaţia în care interesele majore ale statelor membre nu sunt afectate, în toate celelalte cazuri deciziile luându-se cu unanimitate de voturi. Construcţia europeană s-a bazat încă de la început şi se dezvoltă în continuare pe pilonii spiritului, filosofiei şi valorilor tradiţionale europene, care sunt: solidaritate, într-ajutorare; cooperare; libertate; înţelegere şi toleranţă; umanism; egalitate; democraţie; cinste, corectitudine, moralitate; creativitate, unificare, vizionarism şi globalizare; eficienţa socială şi economică; spiritul de economie şi evitarea risipei; respectarea drepturilor omului; respectul faţă de natură şi protecţia mediului natural; creştinismul, credinţa în Dumnezeul cel Întreit; promovarea păcii.

Aceste valori impregnează şi procesul de stabilire a obiectivelor şi elaborare a politicilor comunitare, de ofertare a programelor europene şi de selectare a proiectelor care urmează a fi finanţate din fonduri europene, prin formule rambursabile sau nerambursabile. 30

Programele cu finanţare europeană şi managementul proiectelor Programele cu finanţare europeană sunt foarte diverse şi reprezintă modalitatea de

transpunere în practică a politicilor elaborate la nivelul Uniunii Europene (politici comunitare). Managementul proiectelor se poate caracteriza astfel: Reuneşte un ansamblu de procese dinamice care se desfăşoară într-un cadru bine definit în care se organizează necesare într-o manieră controlată şi structurată, cu scopul realizării unor obiective precis definite; Constă în planificarea, coordonarea, conducerea şi controlul proiectului pe durata ciclului de viaţă al acestuia astfel încât să se realizeze obiectivele proiectului în termenele, cu costurile şi de calitatea stabilite. Principalele cerinţe ale unui management de succes al proiectelor, sunt: a. obiectivele trebuie să fie clare, concise şi compatibile între ele; b. orientarea spre schimbare; c. multidisciplinaritate în ceea ce priveşte conţinutul şi maniera de tratare; d. caracter inovativ, creativ, original, inedit în ceea ce priveşte căutarea ideilor de proiect şi rezolvarea problemelor nou apărute; e. orientare spre control, respectarea finalităţii şi termenelor stabilite; f. orientare spre performanţă: îndeplinirea obiectivelor, atingerea parametrilor proiectaţi; g. flexibilitate în implementare. Prin natura sa, un proiect are următoarele caracteristici principale: cuprinde o activitate sau un număr de activităţi noi, specifice, conjugate, structurate metodic şi desfăşurate conform unui plan; are un obiectiv principal care trebuie atins şi rezultate anticipate (din acest obiectiv principal putând decurge şi unele obiective secundare); are o durată limitată în timp, în care trebuie realizat; are alocată o cantitate limitată de resurse; este evaluat la sfârşit; (ca un corolar al celor de mai sus) nu este o activitate perpetuă.

31

3.3.6. Caracteristici generale ale programelor europene Programele cu finanţare europeană, indiferent de scop şi domeniu, au următoarele caracteristici generale: 1. se desfăşoară pe o durată limitată în timp; 2. au alocate fonduri (resurse) limitate; 3. licitaţiile sunt modalitatea (principală) de atribuire; 4. au de îndeplinit obiective comunitare, rezultate din politicile elaborate la nivel comunitar, la nivelul întregii uniuni sau la nivel regional, mai puţin obiective naţionale; 5. au dimensiune transnaţională şi încurajează parteneriatele multi-naţionale; 6. se detaliază prin „măsuri”, care pot fi: proiecte pilot: grupează minimum trei organizaţii din trei ţări europene diferite, din care cel puţin una să fie membră a Uniunii Europene; reţele tematice: reţele structurate care permit cooperarea organizaţiilor dintr-un anumit domeniu la nivel european pe o anumită tematică; mobilităţi: proiecte prin care se asigură deplasarea unor grupuri socio-profesionale pentru scopuri de studiu, muncă, etc. într-o altă ţară, rezultate din cooperarea dintre doi parteneri, dintre care unul provine din Uniunea Europeană. 7. se adresează unor „grupuri ţintă” foarte bine definite; 8. au drept obiectiv (şi) dezvoltarea relaţiilor internaţionale, fiind deschise tuturor ţărilor membre ale UE, ţărilor aflate în faza de preaderare sau curs de aderare la UE, precum şi altor ţări (acestea din urmă nu primesc însă finanţare); 9. grupează instituţii participante cât mai diverse, în funcţie de obiectivele programului (sau proiectului, ca parte a programului) respectiv: întreprinderi mici şi mijlocii, organizaţii non-profit, universităţi, institute de cercetări, organe mass-media, autorităţi locale, comunităţi şi grupuri sociale, etc. Fondurile europene, de care poate beneficia şi România după 1 ianuarie 2007, se pot clasifica în: A. Fonduri structurale: finanţează programe. Se aplică în trei moduri complementare:

32

Obiective prioritare: dezvoltarea regiunilor rămase în urmă; reconversia economico socială a zonelor urbane, rurale sau dependente de pescuit; formarea şi reconversia profesională şi promovarea lucrătorilor pe piaţa muncii;

Iniţiative comunitare: cooperarea transfrontalieră şi interregională (INTERREG III), revitalizarea zonelor urbane aflate în criză (URBAN II), egalitatea pe piaţa forţei de muncă (EQUAL) sau dezvoltarea zonelor rurale (LEADER +);

Acţiuni (măsuri) inovatoare: permit încurajarea şi experimentarea noilor idei.

B. Fondurile de coeziune: finanţează proiecte punctuale, cum ar fi proiectul START-UP pentru IMM-uri. Până în prezent, România a beneficiat de finanţări pentru proiecte în cadrul programelor internaţionale destinate procesului de pre-aderare (PHARE pentru evoluţia către o societate democratică şi economie de piaţă; SAPARD pentru agricultură şi dezvoltare rurală; ISPA pentru politici de ajustare structurală a economiei), precum şi de alte finanţări în cadrul programelor de educaţie şi dezvoltare profesională (Leonardo da Vinci, Socrates, Connect, Youth, Alfa, etc.), ocuparea forţei de muncă şi facilitarea ocupării, relaţiile industriale, problematica socială şi de mediu, societatea informaţiei, cooperarea şi dezvoltarea, finanţarea microproiectelor (Fondul Europa), diversitatea lingvistică şi culturală, democraţia şi drepturile omului, pentru reforma administraţiei publice prin parteneriate durabile (GRASP), facilitarea pregătirii proiectelor (PPF), vizite şi schimburi, etc. 3.3.7. Principiile generale de eligibilitate a proiectelor cu finanţare europeană De respectarea acestor principii depinde succesul proiectului prezentat în cadrul selecţiei de oferte sau licitaţiei de obţinere a finanţării. Principiile, cerinţele obligatorii de eligibilitate la finanţare de către UE a proiectelor prezentate, sunt: 1. relevanţa proiectului, rezolvarea unor probleme comunitare (generale sau regionale), în primul rând sociale (egalitatea şanselor, inovarea tehnologică cu impact în societate, reducerea decalajelor între zone şi regiuni, precum şi între UE şi SUA şi întărirea poziţiei competitive faţă de China, Japonia, etc.), aflate în atenţia instituţiilor europene şi incluse în politicile şi programele europene;

33

2. abordarea unor teme de înalt nivel tehnic, tehnologic şi de perspectivă, rezolvarea inovatoare, creativă, oferirea unor soluţii originale în planul progresului şi eficienţei socialeconomice comunitare; 3. crearea de „valoare adăugată europeană”; 4. atribuirea finanţării în condiţii de competitivitate (selectare de oferte, licitaţie), după principiul „pisicilor în sac” (care se luptă între ele în sacul legat la gură, apoi iese din sac la deschiderea acestuia cea care a supravieţuit); 5. principiul adiţionalităţii: fondurile europene (în special cele structurale) nu se substituie eforturilor bugetare, ci se adaugă la acestea; 6. existenţa efortului propriu, co-finanţarea (10 – 30%); partea de contribuţie asigurată de beneficiarul finanţării poate fi în bani, în natură sau în muncă, sau poate fi asigurată de o instituţie a statului, sau de către o bancă, dar ea nu poate lipsi, deoarece astfel se creşte gradul de responsabilitate şi implicare a co-finanţatorilor beneficiari de proiect; este o variantă a principiului adiţionalităţii, aplicat pentru zona privată; 7. multi-parteneriatul activ transnaţional, solidaritatea şi cooperarea, implicarea tuturor factorilor (Stakeholders) beneficiari ai proiectului (afectaţi direct), informarea şi consultarea tuturor factorilor care pot fi afectaţi indirect; 8. diseminarea rezultatelor proiectului încă de la obţinerea primelor rezultate, astfel încât să beneficieze de ele cât mai largi categorii sociale, şi în primul rând grupul-ţintă; 9. fezabilitatea şi implementarea completă şi eficientă a proiectului; 10. viabilitatea şi auto-sustenabilitatea proiectului, perspectiva certă de a continua activitatea prin mijloace proprii şi după încetarea finanţării iniţiale. Desigur că la toate aceste condiţii obligatorii generale se adaugă elaborarea şi prezentarea în termen a unui proiect bine întocmit, care să satisfacă toate celelalte condiţii de calitate, de conţinut şi de formă, în acord cu cerinţele finanţatorului. 3.3.8. Concluzie de etapă Avem speranţa că modestul nostru demers a adus un plus de cunoaştere a noţiunii de „valoare adăugată europeană”, a principiilor de evaluare şi condiţiilor principale de eligibilitate a proiectelor întocmite de solicitanţii români, privaţi, instituţionali şi/sau aflaţi în parteneriat, astfel încât rata de succes a adjudecării finanţărilor de către proiectele depuse de către aceştia să crească

34

în mod semnificativ, iar decalajul dintre România şi ţările dezvoltate ale Europei să se reducă rapid şi ireversibil.

CONCLUZII
Prezenta lucrare, care are un scop declarat ştiinţific, dar şi aplicativ, încearcă să răspundă unor probleme din domeniul managementului proiectelor nationale / internationale şi tuturor celor care vor să propună sau să desfăşoare proiecte, cautând să satisfacă cerinţele absolut obligatorii unui om modern în cadrul unei ţări moderne, cu o economie şi politică capabile să facă faţă concurenţei tot mai dure la nivel globalizat. Cei care vor lua în considerare tematica abordată şi o vor aplica, vor avea cele mai mari şanse să facă parte dintre câştigătorii competiţiei economico-industriale globalizate. Vor creşte, de asemenea, şi performanţele structurii socio-economice, politice şi statale din care face parte furnizorul. Obţinerea acestor deziderate se face numai prin realizarea unor proiecte bine direcţionate, cu un management de proiect performant. Se spune că întreprinzătorii, activiştii, funcţionarii şi consultanţii români nu sunt în stare să întocmescă proiecte eligibile care să primească finanţare din partea UE. Poate este aşa. Dar ca să nu mai fie aşa, trebuie început cu începutul, cu valorile şi principiile care, dacă sunt respectate, pot face proiectele eligibile. Desigur că trebuie respectate şi toate celelalte reguli şi condiţii, despre care am amintit şi în această lucrare, arătând în Anexă şi o propunere completă de proiect de succes, care a primit finanţare în anul 2009, dar care se negociază de mai mulţi ani. Cu alte cuvinte, cu competenţă, speranţă şi răbdare, se poate. 35

Acesta trebuie să fie mesajul optimist al acestei lucrări, “valoarea ei adăugată” celei ştiinţifice.

ANEXĂ

PROPUNERE DE PROIECT
- Titlul proiectului :

Dezvoltarea învăţământului primar şi gimnazial în cadrul comunităţilor de rromi din judeţul Bacău
-

Acronimul proiectului : EDURROMA

- Aplicant:
Numele organizaţiei: Data înfiinţării: Adresă: Fundaţia VASILE POROJAN 16 iulie 1993 Bacău, str. Radu cel Frumos nr. 5, bl. 17, sc. 5, et. 1, ap. 65, judeţul Bacău Tipul organizaţiei: O.N.G. Administrator: Orlando Aligică Nr. membrilor: 45 Nivelul organizaţiei: Naţional

36

Telefon: 0234/45.77.21

Fax: 0234/45.77.22

E-mail: lider@vporojan.org

Numele conducătorului organizaţiei: Pardaillian Gabor Bugetul pe anul: 2009 Numele coordonatorului : Gheorghe Niculescu B.I. seria BH nr. 214936 Data: Semnătura: 3.05.2009 Total cheltuieli: 43.100 RON Total venituri: 43.100 RON

Adresă: Telefon: 0721/632.337 Bacău, str. Panselei nr. 7, bl. A34, sc. 6, et. 2, ap. E-mail: ghenicul@vporojan.org 82, Jud. Bacău

Sumarul Proiectului
1. Titlul proiectului: Dezvoltarea învăţământului primar şi secundar în cadrul comunităţilor de rromi din judeţul Bacău

37

2. Rezumatul proiectului: Acest proiect multianual îşi propune cuprinderea într-o formă de şcolarizare practic a întregii populaţii de etnie rromă de pînă la 40 de ani din judeţul Bacău, în număr de aproximativ 4.000 persoane, pentru ca fiecare individ să-şi însuşească cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile specifice primelor 8 clase de şcoală. Realizarea cu succes a obiectivelor acestui proiect va conduce la : 1. creşterea gradului de cultură şi educaţie a populaţiei-ţintă ; 2. creşterea gradului de civilizaţie, curăţenie şi igienă, reducerea ratei de morbiditate şi mortalitate, creşterea speranţei de viaţă; 3. creşterea şanselor de acces pe piaţa locală a muncii, creşterea veniturilor individuale şi pe familie; 4. reducerea ratei şomajului şi a ratei infracţionalităţii (furturi, tâlhării, cerşetorie, etc.). Mijloacele prin care se vor realiza în practică aceste deziderate sunt: 1. construirea a 10 noi şcoli şi 6 grădiniţe, modernizarea şi extinderea celorlalte 30 şcoli şi 15 grădiniţe existente în cele 20 de localităţi rurale locuite preponderent de rromi; 2. dotarea cu mijloace de învăţământ moderne a celor 40 de şcoli şi 21 de grădiniţe (mobilier, dotări laboratoare şi ateliere, aparate radio şi TV, sistem CCTV, computere şi software, cărţi, echipament sportiv, etc.) ; 3. formarea, redistribuirea şi/sau specializarea unui număr de 250 cadre didactice (educatori, învăţători, profesori); 4. difuzarea unor emisiuni la staţii de radio FM locale prin care să se popularizeze acest program. Durata acestui program este de 5 ani, după care se va autosusţine prin prestarea unor servicii de formare şi specializare profesională, în colaborare cu unităţile locale de învăţământ. 3. Localizarea proiectului: 20 de comune din judeţul Bacău, preponderent locuite de rromi 4. Bugetul total: 32.000.000 RON 6. Data începerii proiectului: 1.06.2009 5. Bugetul solicitat: 20.000.000 RON 7. Data finalizării proiectului: 1.06.2014

Conţinutul proiectului

P R O C E S E:

38

Pas 1 Analiza Stakeholders

Pas 2 Politica instituţională

Pas 3 Analiza problemei

Pas 4 Analiza obiectivelor

Pas 5 Alegerea strategiilor

Pas 6 Logica intervenţiei

M E T O D E:

1. Matricea strategiei Stakeholders

2. Analiza SWOT

3. Arborele problemelor

4. Arborele obiectivelor

5. Analiza fezabilităţii Analiza cost -beneficiu

6. Logframe

1. Obiectivul general: Sprijinirea Guvernului României în implementarea unei politici integrate plurianuale de dezvoltare regională, prin proiecte de investiţii în sectoarele prioritare, pentru a creşte potenţialul economic şi social al zonelor ţintă identificate, care se 39

confruntă cu restructurare industrială severă, şomaj, sărăcie, morbiditate, mortalitate şi o rată înaltă a infracţionalităţii, în conformitate cu prevederile Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi în strânsă corelare cu programul de dezvoltare instituţională, asigurat pentru elaborarea politicilor naţionale de coeziune economică şi socială – aliniate politicilor şi practicilor Uniunii Europene. 2. Obiective specifice (se regăsesc în tabelul de la pagina 12): 1. recenzarea, înmatricularea şi cuprinderea în învăţământul primar şi gimnazial a întregii populaţii de vârstă şcolară provenită din populaţia de etnie rromă, pentru absolvirea a 8 clase, eliminarea practic a abandonului şcolar şi sprijinirea procesului de învăţământ. Activităţi implicate de realizarea Obiectivului 1: (1) desfăşurarea unui recensământ local generalizat în toate comunităţile de rromi (util şi pentru Obiectivul nr. 2); (2) desfăşurarea unor anchete sociale în comunităţi (utilă şi pentru Obiectivul nr. 2); (3) formarea, redistribuirea şi/sau specializarea cadrelor didactice necesare; (4) difuzarea unor programe radio şi TV de promovare a proiectului; (5) eliberarea de certificate de naştere pentru toţi copiii de vârstă şcolară (care nu au certificate); (6) înmatricularea tuturor copiilor de vârstă şcolară; (7) desfăşurarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare în afara programului şcolar (în weekenduri, în vacanţe, etc.: consultaţii, meditaţii, excursii, vizite la muzee, participare la spectacole, activităţi sportive, etc.); (8) construirea şi dotarea completă a 10 şcoli şi 6 grădiniţe, modernizarea şi extinderea a 30 de şcoli şi 15 grădiniţe. 2. recenzarea şi cuprinderea într-o formă de alfabetizare a întregii populaţii adulte de etnie rromă neştiutoare de carte, pentru absolvirea a 8 clase şi obţinerea unor calificări în muncă Activităţi implicate de realizarea Obiectivului 2: (1) desfăşurarea unor anchete sociale în comunităţi; (2) realizarea unor tipărituri pentru promovarea proiectului; (3) eliberarea de acte de identitate pentru persoanele peste 14 ani; (4) desfăşurarea cursurilor de alfabetizare şi absolvire a 8 clase; (5) desfăşurarea în paralel a unor cursuri practice de învăţare a unor profesiuni (calificare). 3. crearea condiţiilor pentru continuarea studiilor liceale sau profesionale de către tinerii absolvenţi a 8 clase şi a celor profesionale de către adulţii alfabetizaţi, în vederea facilitării accesului acestora pe piaţa forţei de muncă şi a angajării lor efective în muncă. Activităţi implicate de realizarea Obiectivului 3: (1) acordarea de servicii de testare, consiliere psihologică şi orientare profesională; (2) contactarea agenţiilor locale şi firmelor de plasare, precum şi a societăţilor comerciale beneficiare locale, pentru organizarea de târguri de joburi periodice în vederea angajării absolvenţilor de 8 clase şi ai cursurilor de calificare profesională; 40

(3) acordarea de servicii de meditaţii, consultaţii şi asistenţă pentru admiterea în licee sau şcoli profesionale şi absolvirea cursurilor acestora. Elementele de noutate şi rezultatele aşteptate Acest proiect va produce o adevărată revoluţie (în sens pozitiv) în judeţul Bacău, ales ca judeţ – pilot din cauza numărului mare de rromi în general, şi a rromilor neştiutori de carte în special, în sensul că previzionăm că rezultatele vor fi spectaculoase, putând servi de model şi pentru alte zone ale ţării. Noutatea constă în mai multe aspecte: 1. amploarea mare a proiectului (cuprinderea exhaustivă a populaţiei – ţintă, peste 4.000 persoane, la nivelul unui judeţ); 2. sumele mari alocate proiectului: total 32.000.000 RON, din care 12.000.000 RON din fonduri interne (atrase în special din partea liderilor foarte bogaţi ai comunităţii de pe plan local) şi 20.000.000 RON (572.000 euro) din fonduri europene (programul PHARE); 3. buna colaborare instituţională cu autorităţile centrale (Guvernul României, Secretariatul de Stat pentru Minorităţi, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Sănătăţii), instituţii europene (Fondul PHARE – componenta de coeziune economică şi socială), autorităţile şi instituţiile judeţene şi locale şi instituţiile deconcentrate (Consiliul Judeţean, Prefectura, consiliile locale, primării, inspectoratele şcolare, de sănătate publică, al MAI, serviciile de evidenţă a populaţiei, şcoli, grădiniţe), societăţi comerciale, ONG şi persoane fizice în calitate de sponsori, institute de cercetări, instituţiile şi organele mass-media centrale şi locale (ziare, posturi de radio şi televiziune), precum şi comunităţile locale de rromi în calitate de grupuri-ţintă şi beneficiari. Rezultatele directe aşteptate după perioada de 5 ani de aplicare a proiectului în cadrul comunităţilor de rromi din judeţ, sunt: 1. lichidarea abandonului şcolar şi a analfabetismului; 2. reducerea cu 80% a ratei şomajului. Rezultatele indirecte aşteptate sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. reducerea cu 70% a ratei infracţionalităţii; creşterea cu 90% a ratei de luare în evidenţă a populaţiei rrome; creşterea veniturilor individuale şi pe fiecare familie, reducerea sărăciei; creşterea încasărilor la bugetele centrale şi locale din taxe, impozite şi contribuţii; pace socială, detensionarea relaţiilor cu autorităţile şi cu populaţia majoritară, creşterea încrederii reciproce şi a cooperării pe plan local; reducerea cu 60% a morbidităţii, cu 50% a mortalităţii şi creşterea speranţei de viaţă de la 42 la 50 de ani, într-o primă etapă; stabilizarea (sedentarizarea) populaţiei nomade; scăderea presiunii asupra bugetelor autorităţilor şi instituţiilor locale; constituirea într-un model şi pentru alte zone ale ţării cu populaţii şi probleme asemănătoare. 41

Grupul - ţintă • • • Grupul – ţintă este populaţia de etnie rromă de la 6 la 40 de ani din judeţ. Beneficiarii sunt instituţiile de învăţământ primar şi secundar din fiecare localitate şi toate comunităţile locale (direct sau indirect, după cum s-a arătat mai sus). Problema era prioritară pentru că sărăcia şi infracţionalitatea au generat tensiuni uriaşe în comunităţile locale atât în cadrul comunităţilor de rromi, cât şi între ei şi populaţia majoritară. • Estimăm că beneficiarii direcţi sunt peste 4.000 de persoane, iar indirecţi peste 100.000 persoane, luând în considerare şi perioada ulterioară, de autosusţinere a proiectului. Identificarea şi justificarea nevoii • Cum a fost identificată ideea proiectului?

Din mass-media, prin cercetări sociologice la faţa locului, prin vizite la faţa locului, întâlniri şi discuţii directe cu liderii comunităţilor şi prin documentare la instituţiile locale. • Descrieţi pe scurt problema/nevoia căreia i se adresează proiectul

Problema este abandonul şcolar, lipsa de alfabetizare şi cunoştinţe minime de cultură generală, lipsa documentelor de identitate personală, ceea ce a blocat accesul acestei populaţii la piaţa muncii chiar şi pentru muncile necalificate, sau la asistenţa medicală primară. De aici au decurs, în cascadă, alte consecinţe negative (şomaj, sărăcie, condiţii precare de viaţă, infracţionalitate, conflicte interetnice, boli, lipsă de şanse şi de orizont, etc.) • De ce este nevoie de acest proiect?

Este nevoie ca un ONG să ia această iniţiativă, în calitate de promotor şi coordonator de proiect, deoarece comunităţile locale rrome nu au cunoştinţele necesare, iar autorităţile locale nu au fondurile cerute de rezolvarea acestei probleme. • De ce a apărut această problemă/nevoie?

Problema aceasta a apărut din cauza specificului cultural şi de organizare sociala al acestei populaţii, pentru care ştiinţa de carte nu este o valoare, o prioritate absolută, şi de aici rămânerea relativă în urmă faţă de populaţia majoritară şi neadaptarea la realităţile sec. XXI. O atitudine culturală asemănătoare are această populaţie faţă de muncă, de populaţia majoritară, de autorităţi, de respectul legii, de credinţa în Dumnezeu, de plata impozitelor, de normele de igienă, etc. Toate aceste aspecte sunt clar revelate atât de studierea istoriei, fondului cultural 42

şi tradiţiilor acestei populaţii, cât şi de cercetările psiho-sociologice efectuate în adâncimea comunităţilor reale de rromi. • De când a apărut?

Problema este veche de 1.000 de ani, dar s-a acutizat după 1989. Dacă până în 1989 toată lumea fura cot la cot „de la stat” făcând chiar un titlu de glorie din asta, considerând că astfel duc o luptă de guerilla, un război civil subteran şi nedeclarat cu statul comunist care îi deposedase prin diferite mijloace de proprietăţile lor (naţionalizare, stabilizarea banilor, cooperativizare, demolarea locuinţelor, confiscări, etc.), nu la fel se pun problemele după 1989, când proprietatea privată şi-a reintrat în drepturi şi oamenii nu mai sunt dispuşi să suporte să plătească impozite pentru populaţii care nu pot şi/sau nu vor să înveţe, să muncească şi să se comporte civilizat; oamenii nu mai vor să fie furaţi, jefuiţi, tâlhăriţi, etc. de avutul lor obţinut prin muncă de nişte populaţii care nu respectă nici cele mai elementare norme de convieţuire socială. • Cine este afectat de această problemă (Stakeholders)?

De această realitate sunt afectaţi următorii Stakeholders: 1. comunităţile de rromi şi membrii lor; 2. membrii comunităţilor populaţiei majoritare; 3. autorităţile şi instituţiile centrale şi locale ale statului; 4. SC locale, pentru că nu au personal calificat 5. România în ansamblul ei, imaginea ei în lume (în special după evenimentele din Italia din anul 2008). • Cum sunt afectaţi?

Fiecare Stakeholder este afectat în mod diferit: 1. din lipsă de ştiinţă de carte, rromii nu se pot adapta societăţii postmoderne a sec. XXI, nu au acces pe piaţa muncii, sunt şomeri, săraci, au o stare de sănătate precară, au o speranţă redusă de viaţă, nu au condiţii normale de viaţă, sunt împinşi spre infracţionalitate, sunt dispreţuiţi şi marginalizaţi, etc.; 2. majoritarii suferă din pricina suplimentării impozitelor pe care trebuie să le plătească (atât pentru că minoritarii nu contribuie la bugetele locale, cât şi pentru a li se da acestora ajutoare sociale, etc.), din pricina infracţionalităţii, a tensiunilor intracomunitare, a pericolului de epidemii care pot izbucni oricând din aşezările de rromi, etc.; 3. autorităţile şi instituţiile statului au cheltuieli suplimentare şi un volum mai mare de muncă şi de probleme din cauza şomajului, sărăciei, infracţionalităţii, bolillor şi epidemiilor, tensiunilor interetnice, etc.; 4. SC de pe plan local nu au forţă de muncă calificată şi disciplinată, înregistrează fluctuaţii ale forţei de muncă, furturi, produse de proastă calitate, pierderi şi rebuturi, conflicte şi litigii, etc. 43

Analiza a grupurilor de interese (Stakeholders) Tabel Stakeholders (A - D) GRUPUL DE INTERESE
A. Comunităţile locale de rromi din jud. Bacău

DOMENIUL DE INTERES
Învăţământ Eliminare şomaj

CERINŢE PENTRU A AVEA MODUL DE SPRIJINUL LOR ÎN PROIECT PARTICIPARE
Atragerea, sensibilizarea, conştientizarea şi cointeresarea liderilor comunităţilor locale Sensibilizarea şi asigurarea sprijinului material pentru familiile copiilor şi tinerilor implicaţi în proiect Informare şi prezentare avantaje program pe termen scurt, mediu şi lung Participare efectivă Implicare directă

B. Membrii comunităţilor locale, populaţie majoritară C. Autorităţi şi instituţii locale

-

Eliminare şomaj Reducere infracţionalitate Creştere venituri bugetare Scădere cheltuieli bugetare Pace socială Munca salarizată Fiscalitate Bucuria efortului socialmente util

-

-

-

-

Prezentarea avantajelor majore pentru instituţii Dovada că proiectul e serios Prezentarea avantajelor Reducere impozite -

Cooperare Angajare salarizată în proiect Voluntariat Finanţare Sprijin logistic şi instituţional Sponsorizare Sprijin logistic Voluntariat

D. SC, ONG şi persoane fizice

-

Tabele Stakeholders A - D PARTICIPARE Nume Stakeholder: ETAPA PROIECTULUI ANALIZĂ PROIECTARE IMPLEMENTARE EVALUARE

A
DECIZIE SPRIJIN

X CONSILIERE X PARTENERIAT NEPARTICIPARE

X X

X X

X X

44

PARTICIPARE Nume Stakeholder:

ETAPA PROIECTULUI ANALIZĂ PROIECTARE IMPLEMENTARE EVALUARE

B
DECIZIE

X SPRIJIN X CONSILIERE X PARTENERIAT NEPARTICIPARE PARTICIPARE Nume Stakeholder: X X

X X X

X

C
DECIZIE

ANALIZĂ

ETAPA PROIECTULUI PROIECTARE IMPLEMENTARE

EVALUARE

X SPRIJIN X CONSILIERE X PARTENERIAT

X

X X

X X

X NEPARTICIPARE PARTICIPARE Nume Stakeholder: ETAPA PROIECTULUI PROIECTARE IMPLEMENTARE

ANALIZĂ

EVALUARE

D
DECIZIE SPRIJIN X CONSILIERE X PARTENERIAT X NEPARTICIPARE X X X

Tabelul Analiza SWOT a Proiectului 45

Puncte tari (S)
Fonduri mari alocate

Puncte slabe (W)
Cuplarea populaţiei majoritare Promovarea programului Lipsa investiţiilor productive în judeţ Numărul mare de analfabeţi Lipsa de conştientizare a rromilor Lipsa personalului calificat

Oportunităţi (O)

Sprijin instituţional puternic Cooperarea mass-media Sărăcia endemică Migrarea în străinătate Probleme create în străinătate

Ameninţări (T)

1. Doriţi să creaţi un parteneriat ? Da, cu autorităţile locale, institute de cercetări, organe mass-media şi cu alte SC şi ONG finanţatoare. 2. Ce alte experienţe de implicare în proiecte aţi avut ? Am mai participat la alte 5 proiecte similare în domeniile formării profesionale, egalităţii şanselor, protecţiei mediului, etc. Tabelul Matricea de conflict şi parteneriat a proiectului

Stakeholders A B C D
Impactul proiectului •

A
X 0 0 0

B
1 X 0

C
3 2 X -

D
1 3 X

Care este impactul proiectului asupra comunităţii : o Termen scurt: Alfabetizare, îmbunătăţirea activităţii de evidenţa populaţiei; o o Termen mediu: Reducere şomaj, reducere infracţionalitate, stabilizare populaţie nomadă ; Termen lung: Eliminare sărăcie, îmbunătăţire stare de sănătate, creştere nivel de viaţă şi civilizaţie, reducere semnificativă migraţie, creşterea încrederii reciproce între minoritari şi majoritari.

Sustenabilitatea proiectului • Cum veţi asigura continuitatea proiectului după ce finanţarea externă încetează? 46

Baza materială valoroasă rezultată şi personalul care a căpătat experienţă în lucrul cu populaţia rromă vor putea fi utilizaţi cu succes pentru alte activităţi de învăţământ, formare profesională, consiliere, documentare, informare, agrement – divertisment şi alte prestări servicii contra plată, pentru rromi sau pentru alte categorii de persoane. • Ce alte surse de finanţare puteţi folosi?

Asocieri şi parteneriate cu alte SC şi ONG, subvenţii de la autorităţile locale, contribuţii ale liderilor locali şi altor persoane fizice, etc. • Cât de multe fonduri poate să aducă fiecare dintre aceste surse?

Până la 50% din necesarul stabilit prin bugetele aferente fiecărui an post-proiect. • Cum veţi asigura implicarea comunităţii în procesul de luare a deciziilor?

Prin comisii mixte de analiză şi decizie, discuţii cu liderii locali, voturi electronice, minireferendumuri, etc. Evaluarea • Ce metode veţi folosi în timpul proiectului pentru a aduna informaţii legate de progresul şi succesul său?

Mărturii şi observaţii directe; situaţii şcolare; sondaje şi anchete sociologice; date şi situaţii obţinute de la autorităţi, etc. • Cum veţi măsura gradul de îndeplinire a obiectivelor pe care vi le-aţi propus?

Pe baza indicatorilor absoluţi şi relativi stabiliţi: număr de şcolarizaţi, număr de angajaţi, salariu mediu, venit pe familie, număr de cazuri de încălcare a legii, media de viaţă, numărul de cazuri de îmbolnăviri, numărul de conflicte inter-etnice, comparativ pe perioade (înainte şi după aplicarea proiectului, evoluţie de la un an la altul, etc.)

Planul de activităţi
Obiectivele specifice şi activităţile corespunzătoare presupuse de îndeplinirea acestora sunt cele prezentate la pagina 4 de mai sus. (Mii RON) Termen de realizare

Nr. crt.

Obiectivul / Activitatea

Perioada 47

Total resurse (RON)

Responsabil

1

Obiectivul 1 23.850 Ion Vasile Activitatea 1 1.06 – 31.07.2000 100 Activitatea 2 1.06 – 31.07.2009 100 Activitatea 3 1.06 – 31.08.2009 50 Activitatea 4 1.06.09 – 31.05.14 1.000 Activitatea 5 1.08 – 30.09.2009 50 Activitatea 6 1 – 15.09* 50 Activitatea 7 15.09.09 – 31.08.13 500 Activitatea 8 1.06.09 – 31.08.10 22.000 2 Obiectivul 2 4.000 Costi Marina Activitatea 1 1.06 – 31.07.2009 100 Activitatea 2 1.06.09 – 31.03.14 1.500 Activitatea 3 1.08 – 30.09.2009** 100 Activitatea 4 15.09.09 – 31.08.14 300 Activitatea 5 1.09.09 – 31.08.14 2.000 3 Obiectivul 3 4.150 Gh. Vişan Activitatea 1 1.09.069– 31.05.14 500 Activitatea 2 1.09.09 – 31.05.14 2.150 Activitatea 3 15.09.09 – 31.05.14 1.500 • *În fiecare an în perioada 2009 – 2014. • ** Şi ori de câte ori există persoane care împlinesc 14 ani. Vor fi subcontractate următoarele activităţi :

31.07.2009 31.07.2009 31.08.2009 permanent 30.09.2009 15.09* permanent 31.08.010 31.07.2009 trimestrial 30.09.2009** permanent permanent permanent semestrial permanent

1. de către un institut de cercetări psihosociologice : toate activităţile de efectuare a recensămintelor şi anchetelor sociale (1.1., 1.2, 2.1) ; 2. de către o firmă de construcţii : construirea, modernizarea şi extinderea de şcoli şi grădiniţe (1.8); 3. de către firme de testare, consiliere şi orientare profesională, organizare târguri de joburi, instruire şi plasare în muncă : toate activităţile pe acest profil (2.5, 3.1, 3.2) ; 4. de către o firmă de publicitate: activităţile de promovare prin mijloace audio-vizuale şi scrise (1.4, 2.2). Este de aşteptat din partea comunităţii locale locale să se implice total în acest proiect, indiferent dacă sunt instituţii (primăriile locale) sau persoane fizice aparţinând majoritarilor (beneficiarii indirecţi) sau minoritarilor (beneficiarii direcţi), având în vedere importanţa şi impactul pozitiv pe termen scurt, mediu şi lung asupra instituţiilor şi indivizilor, precum şi asupra comunităţii în ansamblul ei, după cum am arătat anterior (pagina 5). Următoarele grupuri se vor implica în mod special (direct, intens şi permanent): 1. liderii comunităţii rrome, cu autoritatea lor, cu bani şi cu logistică (transport, cazare, telecomunicaţii, etc.); 2. cadrele didactice, cu muncă voluntară şi cunoştinţe; 48

3. 4. 5. 6.

părinţii copiilor rromi, cu muncă voluntară, bani şi şi produse; tineretul aparţinând etniei majoritare, cu voluntariat şi cunoştinţe; ONG-uri de profil, cu muncă voluntară, fonduri şi logistică; societăţile comerciale, cu sponsorizări diverse.

B u g e t u l (Sumarul bugetului, în mii RON)
Elemente ale bugetului Salarii şi onorarii (salariu brut şi contribuţiile unităţii aferente)* : TOTAL - Coordonator proiect - Contabil - 26 consultanţi (pe domenii) - Secretară - 5 muncitori Echipamente şi software** - Echipament 1 - Echipament 2 - Pachet software 1 - Pachet software 2 Subcontractare activităţi (conform program de activităţi) Consumabile/materiale (va rugam includeti o listă de materiale necesare) Poştă şi comunicaţii - Telefon - E-mail şi Internet - Trimiteri poştale Publicaţii - Publicaţia 1 - Publicaţia 2 Cazare şi masă - Deplasări ale personalului sau consultanţilor - Alţi participanţi Transport - local - naţional Chirie şi utilităţi - chirie - utilităţi (curent, apă etc.) Total Bucăţi UM Ore de muncă 35 20 30 16,25 12 4.000 5.000 3.000 2.000 3 5 Mii km 1 O,5 20 10 227.000 5.000 3.000 140.000 4.000 25.000 4 1 1 1 1 83,75 10.000 32.000 24.000 6.000 80.000 70.000 14.000 60 4.800 175 60 4.200 65 300 14 4 5 3 2 26.800 10 10 5 4 1 102 72 30 100 90 10 77 70 7 87 58 29 32.000 62 15 3.700 1.100 Cost/ unitate (RON) Nr. de unităţi Costul total (mii RON) Suma ceruta (mii RON) Contribuţia solicitantului (mii RON)

7

7

% Bucăţi RON

16.000 7 7

10.800 3 3

Bucăţi

72

30

RON

70

30

75 50 25 20.000

12 8 4 12.000

-

49

Anexe:

- statutul (copie) solicitanţilor şi al partenerilor - înregistrarea juridică (copie) a solicitanţilor şi partenerilor - acorduri scrise din partea organizaţiilor/instituţiilor cu care se va colabora pe parcursul derulării proiectului; - CV-urile coordonatorilor de proiecte din organizaţiile aplicante şi din organizaţiile partenere - descrierea postului pentru poziţiile incluse în proiect - descrierea publicaţiilor ce sunt planificate ca parte din proiect - alte informaţii necesare pentru decizii legate de nevoile, planul de proiect, resursele existente şi cele necesare etc. Bibliografie proiect: 1. Amza, Tudor: Ţiganii, necunoscuţii de lângă noi, Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1996; 2. Androniceanu, Armenia (coordonator): Managementul proiectelor cu finanţare externă, Editura Universitară, Bucureşti, 2004; 3. Băcanu, M.: Ţiganii – minoritate naţională sau majoritate infracţională?, Editura Bravo Press, Bucureşti, 1996; 4. Fraser, Angus: Ţiganii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008; 5. Ministerul Integrării Europene: Programul PHARE 2002 – Ghidul solicitantului, Bucureşti, 2002; 6. Szuder, Andrei: Managementul proiectelor comunitare, suport de curs pentru programul de masterat, www.ctanm.pub.ro, 2006; 7. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coordonatori): Ţiganii, între ignorare şi îngrijorare, Editura Alternative, 1993.

Sumarul proiectului în limba engleză / Project Summary in English
50

1.Project title: The Development of Primary and Secondary Education in the Rroma Communities in Bacău County 2. Project summary:

This multi-year project intends to create the possibility to include in educational system the whole Rroma population of up to 40 years old in Bacău County, approximately 4,000 persons, aiming to help them graduate at least the secondary school. The achievement of this goal will lead to: 1. a dramatic increase of the educational and cultural level of the target population; 2. an increase of their living standard and personal hygiene condition, a decrease of their morbidity and mortality rate and a subsequent increase of their life expectancy (from 42 to 50 years till 2010 in the first stage of the project); 3. greater chances for an unlimited access to jobs, an increase of their revenues per person and per family; 4. a serious decrease of unemployment and major crime (thefts, burglary, beggary, robberies, assaults, homicides, etc.) rates; The methods and means that will be used to attain the above-mentioned results are: a. construction of 10 new schools and 6 new kindergartens, modernization and expansion of the other existing 30 schools and 15 kindergartens in the 20 townships inhabited mainly by the Rroma population; b. endowment of the 40 schools and 21 kindergartens with necessary new, modern equipment and study materials for all activities (furniture, radio and TV sets, CCTV systems, PC hardware and software, books, sports gear, etc.); c. formation, redistribution and / or specialization of 250 teaching staff (educators, school teachers, teachers) d. intensive promotion of this project by local FM radio and TV stations broadcasting; The duration of this project is 5 years and then this programme will be self-sustained by rendering vocational education and training services, in co-operation with the local schools.
3. Project location: 20 townships in Bacău County, ROMANIA 4. Total budget: 32,000,000 RON 5. Requested budget: 20,000,000 RON 6. Project start date: June 1, 2009 7. Project closure date: June 1, 2014 8. Project partners: role and contribution A. “Vasile Porojan” Foundation: promoter, general contractor and co-ordinator of the whole project; B. PHARE Programme: funding in cash and know-how; C. Local Townships and Rroma Communities: subsidies and sponsorship (funding in cash and

51

contributions in kind, including labour); D. Bacău County General Council: subsidies (funding in cash and in kind); E. Research institute, local companies, NGOs and natural persons: sponsorship (in cash and in kind).

BIBLIOGRAFIE
52

[1] Armenia ANDRONICEANU (coordonator) – Managementul proiectelor cu finanţare externă, Bucureşti, Editura Universitară, 2004. [2] Sunny BAKER, Kim BAKER, Michael G. CAMPBELL – Project Management, ediţia a treia, Editura Penguin Group, Indianapolis, IN - USA, 2003. [3] Marian COVLEA – Analiza-diagnostic economico-financiară, ediţia a doua, Editura Nomina Lex, Bucureşti, 2009. [4] Adrian DĂNEŢ – Managementul proiectelor, Braşov, Editura Disz Tipo, 2001. [5] Luciana-Alexandra GHICA – Enciclopedia Uniunii Europene, Bucureşti, Editura Meronia, 2006. [6] Dennis LOCK – Management de proiect, Bucureşti, Editura CODECS, 2000. [7] James K. MCCOLLUM, Cristian Silviu BĂNACU – Management de proiect. O abordare practică (ediţie bilingvă engleză – română), Bucureşti, Editura Universitară, 2005. [8] Constantin OPRAN, Sergiu STAN – Managementul proiectelor, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2008. [9] Andrei SZUDER – Managementul programelor comunitare, suport de curs pentru programele de master de Integrare Europeană, Bucureşti, www.ctanm.pub.ro, 2006. [10]Rodney J. TURNER, Stephen J. SIMISTER – Manual Gower de management de proiect, Editura CODECS, Bucureşti, 2004. [11]www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=IMPRESS&reference=20070117IPR02173&language=RO [12]www.expert-grup.org/?p=58 [13]www.europa.md/rom/anato/51

53

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.