Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război - rezumat Subiectul romanului Romanul incepe cu prezentarea lui Stefan Gheorghidiu

, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei. in acest prim capitol, intitulat "La Piatra Craiului, in munte", autorul se refera cu o ironie usturatoare la incompetenta sistemului de aparare militara a tarii, in preajma primului razboi mondial. Desi frontul se intindea pe zece-cincisprezece kilometri de frontiera, armata romana "fortificase" trei sute de metri cu "niste santulete ca pentru scurgere de apa", pe care "zece porci tiganesti, cu boturi puternice" le-ar fi ramat intr-o jumatate de zi. Ca sa nu fie demascata tactica militara atat de bine gandita si atat de eficienta, trenurile "nu circulau decat cu perdelele trase, sau, daca nu erau perdele, cu geamurile manjite de vopsea alba, iar de la Sinaia, pe fiecare culoar, erau santinele cu baioneta la arma". Despre aceste "transee-jucarii" se vorbea cu mandrie si respect in toata tara, in Parlament si in presa. Instructia pe care o executau ofiterii si soldatii este prezentata cu o ironie necrutatoare, fiind asemanata cu "jocurile de copii din mahalaua Oborului, cand ne imparteam in romani si turci, si navaleam urland-unii intr-altii". in Parlamentul tarii se vorbea cu elocinta despre buna pregatire a cadrelor militare si de dotarea acestora cu armamentul necesar, armata fiind gata de razboi, "pana la ultimul nasture, pana la ultimul cartus". Concentrarea lui in armata, ca sublocotenent la infanterie, constituie pentru Gheorghidiu "o lunga deznadejde". Discutia celor paisprezece ofiteri adunati "in odaita scunda a popotei" se poarta in jurul unui fapt divers comentat de presa, privind achitarea - de catre tribunal - a unui barbat care isi ucisese sotia surprinsa in flagrant delict de adulter. Dezbaterea asupra acestui caz este aprinsa si contradictorie privind relatiile dintre soti si sentimentul de iubire care, daca nu mai este la fel de puternic ca la inceputul casniciei, poate sau nu sa dea celuilalt dreptul de a decide asupra vietii partenerului. Discutiile starnite minimalizeaza superioritatea sentimentului de dragoste in conceptia eroului si-i declanseaza acestuia prima experienta a cunoasterii, Iubirea, simtita cu forta si dominata de incertitudini, in numele careia se straduieste din rasputeri sa obtina o permisie ca sa plece la Campulung pentru a se intalni cu sotia. Fiind refuzat cu asprime, Gheorghidiu simte o deznadejde mistuitoare si se hotaraste brusc: "Daca maine seara nu-mi da drumul pentru doua zile, dezertez". Capitolul al doilea se intituleaza sugestiv "Diagonalele unui testament". Prin memorie Involuntara, declansata de discutia de la popota, Gheorghidiu nareaza faptele retrospectiv in jurnalul de campanie, aducand in prezent (f/t timp subiectiV) experienta sa erotica:- "Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala". Iubirea lor se naste si din orgoliul personajului, intrucat Ela, era cea mai frumoasa studenta de la litere si Stefan,

mai ales ca duc o existenta modesta. plapanda si avand nevoie sa fie ea protejata. Toti raman consternati si sunt cuprinsi de teama ca nu cumva batranul avar sa se supere si sa-si lase averea vreunui spital. ce pare pasionata de afaceri. ea tine cu indarjire ca sotul sau sa nu renunte la nici un procent din mostenire. desi bogat. era "magulit de admiratia pe care o avea mai toata lumea pentru mine. "cel atat de bogat si de avar". mama si cele doua surori ale lui Gheorghidiu. un stomac in stare sa digere si oua clocite. Stefan este uimit de aceasta atitudine a sotiei sale. batranul "era dus la cimitir. cu pompa mare si austera". Peste douazeci de zile. "uscat si negru". "numai ca sa fim impreuna () si asculta. spre satisfactia Elei. principiile generale ale calculului diferential".student la filozofie. o ora pe saptamana. il insotea la cursurile din care ea nu intelegea nimic. aproape de saracie. viata mondena capatand pentru Ela importanta primordiala. albastri. De Sfantul Dumitru sunt invitati la masa la unchiul Tache. pe care ar fi vrut-o "mereu feminina. nu sa intervina atat de energic. fiind in acelasi timp sufragerie. din . deasupra discutiilor acestea vulgare. care fusese profesor universitar si publicist apreciat. Stefan ii infrunta pe batranul avar si pe Nae Gheorghidiu." Fata are "ochii mari. () Ma cuprindea o nesfarsita tristete vazand ca nici femeia asta. desi "avea oroare de matematici". scena capatand accente balzaciene atat prin descrierea casei ("casa veche mare cat o cazarma"). ceva din slutenia nevestei luate pentru averea ei. lasand bruma de avere incarcata de datorii". bucuriile lor erau "excursia la Mosi si strengaria de a ne da in calusei. neavand deloc "notiunea banului". dar care "murise dupa o viata foarte agitata. fie ea oricat de mare. de a manca floricele si a bea un tap de bere". serioasa si cuminte ca un catelus. de aceea toata lumea "cauta sa-l multumeasca. Reactia lui Stefan este vehementa si acida. Stefan descopera ca sotia sa este subjugata de problemele pragmatice si ca in procesul care urmeaza intre rude din cauza testamentului ambiguu. "iscalea cu acelasi entuziasm un articol de gazeta ca si o polita". vorbeste cu dispret despre fratele sau care murise sarac pentru ca era un visator. "unul dintre putinii membri ai partidului liberal simpatizat nu numai de opozitie. nu intelegea ca poti sa lupti cu indarjire si fara crutare pentru triumful unei idei. Nae Gheorghidiu. si cred ca acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. Discutia se poarta in jurul tatalui lui Stefan. unde se aduna toate celelalte rude: un frate al batranului. pe care o credeam aproape suflet din sufletul meu. birou si dormitor. vii ca niste intrebari de clestar" si. dar in acelasi timp sa-ti fie sila sa te framanti pentru o suma. locuia intr-o singura camera ce indeplinea toate functiunile. inca tanar. sustinand cu fermitate opinia ca cei care fac avere au "un obraz mai gros. de se poate. Stefan cedeaza in fata rudelor. care. neaparat o sira a spinarii flexibila ca nuiaua". sa lovesti aprig cu coatele". Faptul acesta il face pe Gheorghidiu sa cugete ca "intamplarea cu mostenirea trezise in femeia mea porniri care dormitau latent. Casatoria lor este linistita o vreme. sa-i ghiceasca. interesata. iubirea fiind singura lor avere. iar mostenirea neasteptata pe care unchiul Tache o Iasa lui Stefan Gheorghidiu surprinde pe toata lumea si schimba radical casatoria tanarului cuplu. ba chiar investeste o parte din bani intr-o fabrica de metalurgie pe care unchiul Tache spera sa o castige la licitatie. pentru ca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente. intentiile". dar chiar de gazetele de seara democrate pana la socialism". cat si prin construirea tipului de avar ursuz si dificil. in cele din urma.

intr-o dupa-amiaza. Fiind foarte mondena. deoarece ei nu erau suficient de bine imbracati si nici nu ar fi avut posibilitati materiale ca sa faca fata noilor localuri pe care le frecventau: "aceste departiri devin inevitabile prin gabaritul cheltuielilor". fapt ce il chinuie ingrozitor. care nu-1 sustrag de Ia existenta sa consacrata studiului filozofiei. Ela este atrasa intr-o lume mondena. asa ca iese din asociatie. dansator. deoarece s-a ivit un "concurent extrem de periculos in persoana unuia. Tanase Vasilescu Lumanararu". pentru ca este constient ca nu poate trai fara ea. vazand cum sotia lui "isi descoperise in angrenajul de lux posibilitati noi. nu stia carte. pe care il mobilasera "multumitor" si unde isi invita vechii prieteni la mese pretentioase. diferenta dintre el si snobii care frecventau aceleasi cercuri fiind evidenta. Cei doi devin . foarte cautat de femei".stramosi. lipsita de griji. Se reintoarce cu sete nepotolita spre studiul filozofiei. facandu-i sa se simta plini de sfiala. iar lui Stefan Gheorghidiu i se da conducerea biroului comercial. Toate noile preocupari ale Elei. cunoscusera "un vag avocat. care devin sfasietoare. dar si de adevarate orizonturi. incercand sa puna mana pe un depozit. dar el se dovedeste incapabil sa se descurce. care avea copilul bolnav. acum "om de douazeci de ori milionar in aur". spre cursurile de la Universitate si discutiile despre metafizica pe care le are cu Ela o fac pe aceasta sa exclame cu ciuda: "Ufsi filozofia asta!". asa cum unii isi descopera intr-o zi talente nebanuite". Fire reflexiva si pasionala. Sub influenta acestei verisoare. Stefan Gheorghidiu diseca si analizeaza cu luciditate noua comportare a Elei. "Am devenit si mondeni". gadilata in orgoliul ei ca place unei femei atat de pretentioase". in preocuparile si admiratiile ei. il convinge sa-si comande camasi si costume noi. Licitatia fabricii a iesit prost. pentru lux si cumparaturi sunt pentru Gheorghidiu probleme minore. o intalnesc pe Anisoara. Anisoara nu-i baga in seama pe sotii Gheorghidiu cand erau saraci. care le . cu case mari in Bucuresti. "nu mai puteam citi nici o carte. Nae Gheorghidiu. Ela. de distractii nocturne sau escapade. il trimite pe Stefan sa obtina tot felul de aprobari de la ministri. de mine". Stefan simte "cum zi de zi femeia mea se intraina. pe cand cei doi soti se plimbau la Sosea. in casa Anisoarei. dar destul de palid conturata in acest roman (un erou mult mai prezent in romanul "Patul lui Procust"). care pornise in afaceri cu o mica pravalie de obiecte bisericesti. nu stia decat sa semneze si ca boala lui de ochi "era numai un truc. ca sa ascunda aceasta infirmitate intelectuala". lume in care ea se incadra uimitor. Gheorghidiu afla cu stupoare ca Tanase Vasilescu Lumanararu. atat din lipsa de specialisti. parasisem Universitatea". adunand progresiv nelinisti fi indoieli interioare. cat si din cauza razboiului cu Germania. care "era fericita si suradea ca o scolarita. reflecteaza Stefan cu amaraciune. in ea". Afacerea cu fabrica se dovedeste un dezastru. stanjenita de tinuta neingrijita a sotului. verisoara cu Stefan si maritata cu un mare mosier. dar acum o descopera cu incantare pe Ela. de aceea "viata mi-a devenit curand o tortura continua". iar despre vechii prieteni nici nu mai putea fi vorba. Ei inchiriaza un apartament incapator intr-un cartier central. preocupata numai de moda. se jeneaza sa intre inaintea altora in birourile ministeriale si isi da seama ca nu face parte din aceasta lume: "ca personalitate sociala ma simt intro situatie falsa si nesigura cand ma saluta prea respectuos chiar un servitor".dupa o lupta acerba -asociati. o alta figura de tip balzacian.

Gheorghidiu sufera nu numai din orgoliu. deziluzie si neputinta. comportamentul Elei a fost acelasi ca la Odobesti. atentia sporeste si durerea de dinti. flecare gest al Elei: "trageam cu urechea. orice element exterior provoaca in sufletul sau catastrofe chinuitoare. cu trei masini. cat am stat la Odobesti. Nervos peste masura. plapanda. avocat obscur. insa Ela este candida si nevinovata. moale si rosie. care avea "mania excursiilor A«in bandaA». pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. participand cu intreaga "banda" la deschiderea unui teatru de vara. Plimbarea la Odobesti declanseaza criza de gelozie a personajului. plimbarile cu masina. "m-a silit sa dansez cu ea". ci o sporesc. nu se asezase langa Ela si ea parea disperata si deznadajduita. chiar daca pentru asta trebuise sa deranjeze "de doua ori pe toata lumea". hotaraste ca de Sfantul Constantin si Elena sa plece cu totii pentru trei zile la Odobesti. facand parte acum din "banda noastra". si naiv ca un predestinat A«coarnelorA»". cantarind fiecare vorba. asezarea Elei la masa langa el. deseori. tangoul si care fusese adus de razboi de prin cabaretele Parisului. nu-si vorbesc doua saptamani. atitudine care-i face pe ceilalti sa-1 considere gelos. gesturile familiare (mananca din farfuria luI) sunt tot atatea prilejuri de observatie atenta sl framantare interioara care provoaca eroului o chinuitoare suferinta: "in cele trei zile. Anisoara. Stefan ii spune ca la intoarcere va divorta de ea. la moda. jura ca nu stie despre ce vorbeste el si-i argumenteaza ca toate femeile din grup fac la fel . El respinge cu fermitate stupiditatea geloziei. el ii raspunde ca "atentia si luciditatea nu omoara voluptatea reala. iar Stefan vedea ca ochii ei "albastri de copil erau tulburi si isi musca indurerata. facand curte unei femei. fara simtul realitatii. si ultralucizi". Stefan este surprins de eforturile pe care sotia lui le-a facut pentru ca sa-1 aiba in masina pe domnul G. Stefan se chinuie ingrozitor la petrecerile mondene. Marii voluptuosi si cei care traiesc intens viata sunt. se dedubleaza: "Ma chinuiam launtric ca sa par vesel () Si eu ma simteam imbecil si ridicul. de altfel. nervos. cu toate ca paream uneori de o veselie excesiva. sa prind crampeie din convorbirile pe care nevasta-mea le avea cu domnul elegant de alaturi de ea". G. care imediat a devenit entuziasmata. iar azi descoperam ca ochii ei sunt gata sa planga pentru altul. neaparat. desi am suferit atata din cauza iubirii". ceea ce eu induram ros in adanc. El o umileste astfel pe . asa cum. Peste cateva zile. dar si ca se sileste sa-si ascunda chinurile. am fost ca si bolnav. n-am fost nici o secunda gelos. "dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani in urma". dar barbat monden. iar la o alta petrecere mondena Stefan reediteaza intr-o singura seara "tot ce a facut nevasta-mea la tara". imi descopeream nevasta cu o uimire dureroasa". considerand-o neconforma cu normalul si realitatea: "Nu. intre cei doi soti intervine o tensiune stanjenitoare. Compania insistenta a domnului G.si sotii lor nu se supara. ca suferea si ea. mai nenorocit. O alta suferinta i-o provoaca faptul ca.. Gheorghidiu este indignat vizibil si. la acuzatiile unei doamne ca este insuportabil de lucid. la masa de seara. buza de jos..invata pe doamne un dans nou. de doua zile". a caror promiscuitate mie imi facea sila". Am crezut atata vreme ca eu sunt singurul motiv de durere sau de bucurie pentru femeia mea. () (Niciodata nu m-am simtit mai descheiat de mine insumi.

insemnand .. prin care o chema pe Ela sa doarma la ea. voinica si nespus de vulgara". el o cauta cu disperare pe la rude. una blonda. Dupa cateva zile. Gheorghidiu asista la tot felul de discutii despre intrarea Romaniei in razboi. in cele din urma. Ela soseste acasa pe la opt dimineata. reusind. drama se amplifica.Ela. cu dintii". apoi se indoieste de motivul pentru care ar fi recurs ea la o astfel de stratagema. spunand ca e nepoliticos. se imbracau amandoua la fel. Servitoarea nu poate oferi nici o informatie concreta. ca ne intalnisem de la inceputul lumii. incearca diferite combinatii cu alte femei. gaseste printre ele un bilet de la Anisoara. cum isi sporesc valoarea perlele. insa nu descopera nimic suspect. un nucleu de dureri". fiind lucid ca "toata suferinta asta monstruoasa imi venea din nimic. este tentat sa se impace cu ea. peste toate devenirile. intrucat sotul ei plecase la mosie si ii era urat sa doarma singura. daca sunt colectie". dar i se parea ca tine in brate "manechine de lana". cu sufletul golit de mizeria degradarii in care se aflau amandoi. iar casa goala i se pare "ca un mormant fara nevasta-mea. unde fusese concentrat de doua saptamani. s-au intalnit intamplator la chioscul de ziare si Gheorghidiu simte ca "femeia aceasta era a mea in exemplar unic. pentru a-i adormi banuielile. "n-as fi dorit nici celui mai cumplit dusman al meu sa caute in zorii zilei si sa sufere cum sufeream eu". pentru ca "mi-era teama ca nu se mai vad in lume tocmai pentru ca acum se vad cand doresc. luau proportii de catastrofe". Biletul avea data de 15 februarie. el pleaca singur si ia acasa "o cocota destul de frumusica. iar cand baioneta se va fi rupt. in vreo garsoniera". cu unghiile. starnind "aplauze delirante". amandoi. la petrecerile mondene dl. nu-si gaseste sotia acasa. el o goneste fara sa-i asculte explicatiile. dar acesta continua sa-i spioneze. este innebunit de deznadejde. ea ii reproseaza furioasa comportarea si. cand o intalnea in localurile pe care obisnuiau sa le frecventeze simtea "un cutit infipt si ramas in piept". dar orgoliul sau invinge si de data aceasta. despre forta armatei romane care va invinge "fara tunuri. Stefan se enerveaza si-i propune sa plece acasa. Stefan afla ca este bolnava. Sosind pe neasteptate intr-o noapte de la Azuga. intorsi la Bucuresti. Stefan vede in ochii Elei "o suferinta peste puterile ei". Prietenia Anisoarei cu Ela se consolideaza. cu pumnii.G era mai rezervat fata de sotia lui Gheorghidiu. fara mitraliere si fara cartuse. alta bruna. iar el se simte. o face sa sufere. Gheorghidiu interpreteaza faptul ca pe o ticluire pusa la cale de ele. asa ca eul meu. sa o intalneasca la cursele de cai. membrii Parlamentului purtand polemici nesfarsite si rostind discursuri sforaitoare despre "pregatirea militara a tarii". () soldatii nostri se vor lupta cu baioneta . "ca sa-si sporeasca frumusetea. fara explicatii multe" si ea accepta. Ela este inmarmurita "si nu-i vine sa creada". Ela il paraseste si el o cauta innebunit. S-au impacat si au petrecut o luna de vis la Constanta. Suferinta lui este mistuitoare. Cei doi se mai intalnesc ocazional. rasturnand din greseala un teanc de carti. convins ca "niciodata femeia aceasta nu ma iubise". propunandu-i sa divorteze "fara formalitati. Dupa o vreme. Mici incidente care se hipertrbfiau. S-a facut in mine un pustiu imens.si nu e tun care sa reziste baionetei romanesti -impotriva oricarui armament. Ea refuza. ca mama mea. cu urmatoarea ocazie il pedepseste stand mereu aproape in bratele domnului G. si aveam sa pierim la afel amandoi". adica seara cand se intorsese el de la Azuga. Gasindu-i in patul conjugal.

Totul era amortit in mine". Romania intra in primul razboi mondial. de unde ea ii scrie aproape in fiecare zi. ca sublocotenent si aranjeaza ca Ela sa petreaca vara la Campulung. "intr-un costum de culoarea nisipului. Ramane perplex. in finalul romanului. parasit. cu multe relatii sus puse. de ce nu s-a opus divortului sau de ce nu a avut nici o initiativa de impacare. ii era deci sigur amant". aproape de regimentul sau. in ultima scrisoare. cu mustata mica neagra. il chema "negresit" la Campulung "sambata sau cel mai tarziu duminica". simte cum "din tot corpul s-a scurs sangele". intrucat Ela. fara sa pot gandi nimic. Pe drum. semn ca Ela s-a izolat de viata mondena a orasului. informat la zi cu toate evenimentele mondene si politice ale vremii. Capitolul intitulat "Ultima noapte de dragoste" incheie "cartea intai" a romanului. un tanar descurcaret si sarmant. o simte schimbata. pericolul degradarii personalitatii umane. Din acest moment. cu capul gol. se duce la Campulung sa-si intalneasca sotia si e multumit ca nimeni nu o saluta pe strada. ii aminteste ca ea 1-a iubit si cand era sarac si-i cere sa treaca pe numele ei "o parte din lirele englezesti de la Banca Generala". () Stateam asa. de ce i-a cerut sa treaca o parte din lirele englezesti pe numele ei. un cuceritor de inimi irezistibil. pe care-1 prezinta drept un dandy cu reputatie usuratica. colonelul ii relateaza lui Gheorghidiu tot felul de intamplari despre Gregoriade. atragand atentia tuturor. . cu mersul elastic". Pleaca impreuna cu locotenent-colonelul cu care se intalnise intamplator si care-1 sileste sa mearga in aceeasi zi la regiment. Se intoarce acasa ca un somnambul si-i spune Elei ca trebuie sa plece urgent la regiment.ca inca l-ar iubi. care era a mortii. a sarutat-o chiar "pe aceasta femeie care nu mai era a mea. Totul se intuneca definitiv cand il vede in oras pe domnul G. Simtind umilintele. daca in februarie fusese intr-adevar plecat la mosie si Ela dormise la ei. fiind concentrat in armata. trecusera patru luni de atunci. sotul Anisoarei. cu o atitudine studiata. Stefan nu se mai indoieste ca "venise pentru ea aici. chinurile sfasietoare. cu obrazul ras proaspat si pudrat.. Ela ii destainuie ingrijorarea pentru situatia ei materiala. apoi din nou devine banuitor. in cazul in care el ar muri in razboi. alaturi de fortele aliate si Gheorghidiu este numit "varful avangardei" ce urma sa intre in lupta. sa-i lase Elei "tot trecutul". Capata cu greu o invoire. de distinctie pentru "a face impresie" si din nou este cuprins de incertitudini: "vedeam o noua intarire a banuielii ca sunt inselat". Stefan Gheorghidiu consemneaza in jurnalul de campanie starea de deruta si emotie de care era cuprins. Stefan Gheorghidiu pleaca la Dambovicioara. Gheorghidiu se hotaraste sa rupa definitiv legatura conjugala si. Se hotaraste sa-i omoare pe amandoi. facand eforturi sa afle de la lorgu. nedandu-i astfel posibilitatea sa-si duca la indeplinire planul de razbunare impotriva celor doi presupusi amanti. Totusi. Nimeni nu mai tinea minte data exacta. cu totul intamplator. parca nou. paralizat. cu cravata rosie. de ce-i evoca amintiri fericite din trecut ori de ce este atat de amabila si primitoare? A doua zi. Stefan este deodata coplesit de navala intrebarilor contradictorii: de ce 1-a mintit ca prietenii i-au umplut casa de flori. il face egoist. Dupa doua saptamani. Am privit-o cu indiferenta cu care privesti un tablou".

ii pune mana pe guler si striga "Prizonier. luptand pentru eliberarea Ardealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare. ca pe parapetele si balustradele unui castel medieval. foamete si mai ales iminenta permanenta a mortii cu care oamenii se afla fata in fata in fiecare clipa. Ordinul de retragere este dat de colonelul care alearga in fata coloanei de soldati. dar realizeaza ca poate muri in noaptea aceea. ci ordine date anapoda de catre conducatorii militari. Ca si la personajele lui Dostoievski. marsuri istovitoare. deodata. nu strigate neinfricate si entuziate de eroism. pentru ca "n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva. Gheorghidiu intentioneaza pentru o clipa sa fuga la Campulung pentru a avea o explicatie cu Ela. mai exact sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc". Un ofiter ii sare de gat lui Gheorghidiu. lucruri ce erau. asa cum era ordinul diviziei si constata uluiti ca sunt "cu spatele la dusman". Ofiterul Gheorghidiu are imaginea unui front improvizat. Orgoliul sau il face sa participe cu toata forta la acest razboi. verzi" isi etaleaza un sortulet albastru si o umbreluta rosie. in capitolul "Fata cu obraz verde. Gheorghidiu este trimis in sat sa faca "politie si ancheta". frumoasa. pentru ca ei lupta spre nord-est (desi pana atunci luptasera spre vesT). ceea ce ii da "o neliniste de panica". in contradictie. asemeni cochetelor de opereta". dar alergam mereu urcand spre ei. Auzind insa impuscaturi. pe care "o poarta izmenit. Dar n-a avut loc nici o batalie. care vin in continuare unele peste altele. inamicul fiind exact in directia in care se retragea regimentul: "ii vad acum pe cei de sus. de parca ne-am tine de mana"."Cartea a doua" a romanului incepe cu capitolul "intaia noapte de razboi". atunci cand s-au poticnit chiar de corturile ofiterilor din . care ilustreaza o imagine de groaza a tuturor militarilor care erau total dezorganizati. in timpul obiectiv al petrecerii faptelor. pe front. numai o fata de vreo saisprezece ani. de la care sa lipsesc. pentru ca nimeni. prin gradinile si livezile oamenilor si. Gheorghidiu primeste o misiune de atac. prizonier". de indata ce ungurii parasisera asezarea. razboiul si suferintele au functie purificatoare si regeneratoare pentru eroul camilpetrescian. "cu ochii ca niste prune lungi. Gheorghidiu o acuza de furt si o aresteaza. nu atacuri vitejesti. creand o stare totala de confuzie. ca aceea pe care o voi face. "ne pufneste pe toti un ras ca de morti". Tiganii protesteaza cu mic cu mare. de fapt. da drumul fetei si alearga cu totii la lupta. Notatiile din jurnalul de campanie reflecta acum o experienta traita direct. dar cand lucrurile se limpezesc si constata ca fac parte amandoi din aceeasi armata. Ofiterul Stefan Gheorghidiu descopera o realitate dramatica. sunt atacati din fata. care sunt si ei derutati. Adevarata desprindere din drama torturanta a incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale. nu credea ca Romania va mai intra in razboiul care incepuse cu doi ani in urma. furate din casele jefuite. aruncandu-se in baltile din ulita. toti dupa colonel. deoarece romancele din Vulcan se plangeau ca. casele au fost jefuite de tiganii care locuiau la margine. cu siguranta. aceea a razboiului la care Gheorghidiu participa efectiv. asa ca "Ce importanta mai au pentru mine lamuririle ei?". alearga fara rost In balciul asta de oameni". intreaba si striga intr-o debandada pe care nimeni nu se straduieste sa o curme. dar aceasta nu se potriveste cu ordinele primite. la Vulcan". mult mai dramatice.

in campul tactic. dar s-au speriat si ei si au rupt-o la fuga. nu gaseste nici o dovada. mustacios si uscat la fata ca un mucenic" ca sa spuna ca surorile Manciulea sunt spioane. in iuresul razboiului. timpul exterior (obiectiV) si cel interior (subiectiV) coincid. in loc sa deschida focul. ca si cum vagoane de tabla ar cadea de la etaj pe bazalt". pe colonel. Tirul artileriei se napusteste cu furie asupra bietilor romani. Un ostas a vazut cum un obuz i-a retezat capul lui A Mariei. Un singur regiment a reusit sa treaca Oltul si sa invinga inamicul. din alt taram. Ne uitam unii la altii. Se primeste ordinul de trecere a Oltului. "zapaceala devine lugubra". iar cele care cauta muchia malului se apropie si se departeaza. cum se uita vecinii. . Serviciul de recunoastere este mediocru. care "fugea. iar incapacitatea conducerii militare "ignoreaza un principiu esential al razboiului: niciodata nu trebuie sa desfasori. "urland aprig" se abat peste armata romana. peste drum". Gheorghidiu nu stie ce masuri sa ia cu surorile Manciulea.propria armata: "Ne-am speriat noi. romanii fug la intamplare. "fara complicatia cu arestarea sub banuiala de spionaj". Pe urma am intors posturile cu A«fata la spate . dar pe nimeni nu intereseaza: "Ce fete. Solutia trecerii Oltului este confuza. care cade cu inversunare peste ei. parca. cu ciocanul. "silabisind taraganat. Fiecare explozie ne nauceste batandu-ne mereu tepi de fier. obuzele care cad in mlastina "ne acopera din nou obrajii cu noroi. o salva de obuze. ca un blestem. aparand in toate gazetele intamplarea ei. Caporalul care le pazea. din a carui strategie ostasii romani nu inteleg ce se intampla. dar le aresteaza la ordinul colonelului si lasa langa ele "un caporal cu trei schimburi de santinela". " in conditiile frontului. fiind sugestiv. le aduce la regiment. asa fara cap. care se simte acum detasat parca de sine si de tot ce a fost intre el si Ela: "Acum totul e. episodul surorilor Maria si Ana Manciulea. a uraganului de obuze. care cunostea drumul si care apoi a primit si "Virtutea militara" de aur. Incompetenta comandantilor provoaca printre oameni deruta. in fata casei. stau si se uita la noi. la randul lui nici un ordin. ca sa ne incurcam in ele". exploziile se succed organizat. razboiul ocupa definitiv planul constiintei eroului. in urechi si vuieste groaznic de metalic. nu exista nicaieri o cale de scapare de sub ploaia de gloante. mai multe trupe decat inamicul". care este adanc de trei metri si are in vad "sarme intinse dedesubt in apa. Gheorghidiu primeste ordin sa faca ancheta. in care "viziunea miilor de morti. A mers cam la vreo patru-cinci pasi si pe urma a ingenuncheat si a cazut. a trupurilor zvarlite in aer" este cutremuratoare. neprimind. Un soldat. Apoi brusc. in capitolul intitulat "intamplari pe apa Oltului". Camil Petrescu creeaza pagini antologice prin imaginile de apocalips. iar intre noi abia daca e firul de ata al gandului intamplator". domnule? Lasa-ma in pace cu fetele dumitale". deoarece pe malul celalalt ii asteapta inamicul. domnule locotenent. Marin Tuchei. cel condus de Maria Manciulea. fiind luati prin surprindere de inamic. de la inceput: A«Ne-a acoperit pamantul lui DumnezeuA»". unii la altii. ca acelea din capitolul "Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu". ceea ce se stie este ca un regiment care facuse o incercare inainte cu doua zile "a fost insa respins () cu pierderi". Batalionul lui Gheorghidiu participa la o batalie crancena. dupa dumneavoastra. intreaba pe comandant. Infanteristii dusmani "s-au oprit dupa treizeci de pasi si. spune intr-una. Autenticitatea specifica autorului reda momente reale din razboi. vine la comandant "un taran.

hipersensibile. dar constata cu surprindere ca acum totul ii este indiferent. deoarece nu se potriveste firii lui oneste. de o societate corupta si degradata moral sub puterea mistificatoare a banului. aratandu-se excesiv de grijulie. gandind nepasator: "sunt obosit. ajuns milionar printr-o abilitate geniala in inselaciune aminteste si el de lumea lui Balzac. asadar. Din lumea aceasta face parte Nae Gheorghidiu. fiind simpatizat si de opozitie. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. instrainat definitiv. mi-e indiferent chiar daca e nevinovata" si-i propune sa se desparta. lipsa de scrupule in afaceri si politica. Stefan Gheorghidiu se intoarce in Bucuresti si este primit de Ela Cu "o serie intreaga de demonstratii. Se simte acasa. in lumea ideilor pure. necinstita in care incearca sa se implice. om de afaceri aprig. cu luciditate. . analfabet. desi candva "as fi putut ucide pentru femeia asta () as fi fost inchis din cauza ei. care nu se potriveste in nici un fel cu societatea mediocra. bani. caci vede idei. care devine constient ca "o iubire mare e mai curand un proces de autosugestie". Stefan Gheorghidiu este intelectualul inadaptat superior. ca oricand ar fi putut "gasi alta la fel". fi ins impresionabil numai de bine. de la obiecte de pret la carti de la lucruri personale. fara sa poata. viata mondena plina de nimicuri sunt surprinse de erou cu ironie si dispret. nu-i pasa daca Ela are sau nu o relatie intima cu G. o lume in care Gheorghidiu nu se poate integra. cinic. la amintiri. care altadata m-ar fi innebunit de emotie si placere". care e la cenzura". Stefan Gheorghidiu traieste drama singuratatii intelectualului lucid. Adica tot trecutul". langa Ela. Jocul de interese. Ca toate personajele camilpetresciene. pentru crima".Ranit si spitalizat. In corespondenta primita acasa. fara crutare cand interesele ii erau atacate. analitic si reflexiv. Stefan gaseste o scrisoare anonima. frumos si adevar. Tanase Lumanararu. care-1 avertizeaza ca "nevasta d-tale te insala ca o tarfa cu un individ Grigoriade. "absolut tot ce e in casa. inflexibile. El traieste. fara scrupule si politician abil. isi da seama.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful