You are on page 1of 3

3.

309

Electrocardiograma: Indica ţii şi interpretări
David Attias şi Jârâme Lacotte Nu exista conferinţă de consens, nici recomandări naţionale. Rapel: Derulare cu 25 mm/s, 1 mm = 0,04 secunde sau 40 ms, 1 mm = 0,1 mV

Frecvenţa cardiacă şi regularitatea
- Se va defini: ritmul (regulat sau neregulat, extrasistole, pauze), frecvenţa ventriculară medie, tahicardia sau bradicardia; - se va calcula frecvenţa: se va număra numărul de pătrate de 5 m m între cele două QRS. Se va împărţi 300 la numărul de pătrate pentru a obţine bătăile pe minut (bpm).

Natura ritmului
- sinusal: depolarizări atriale perfect individualizate, pozitive în derivaţiile inferioare, întotdeauna de aceeaşi morfologie, separate printr-o linie izoelectrică; - atrial: • fibrilaţie: depolarizări atriale foarte rapide (400 - 600/min), de morfologie foarte variabilă, anarhice, fără revenire la linia izoelectrică, • flutter: depolarizări atriale rapide (300/min) regulate, morfologie „de dinţi de fierăstrău", fără revenire la linia izoelectrică; - joncţional: • bradicardie joncţională: în cazul unei paralizii sinusale (unda P < QRS) sau a unui bloc atrioventricular (unda P >QRS\ • tahicardie joncţională: QRS cel mai adesea înguste, rapide şi regulate (140-220/min), unde P retrograde (negative în derivaţiile inferioare) care succedă QRS; - ventricular: • tahicardie ventriculară: QRS largi şi regulate, unde P disociate de QRS, mai lente, prezenţa de complexe de fuziune sau de captură. Forme particulare: torsade ale vârfurilor pe sindrom de QT lung, • fibrilaţie ventriculară: ventriculograme foarte rapide şi anarhice; - cu extrasistole (depolarizare precoce şi ectopică): • atriale: atriograme precoce faţă de intervalele PP sinusale, morfologie diferită de unda P, urmată sau nu de un QRS, • ventriculare: ventriculogramă precoce faţă de intervalele RR sinusale, morfologie diferită (QRS larg), neprecedată de unda P; - elecfroantrenat de către un pacemaker la nivelul atrial, ventricular sau la amândouă.

Unda P
- Pozitivă în derivaţiile inferioare, negativă în AVR; - hipertrofie atrială stângă: unda P > 120 ms în DII, bifazică şi negativă în V ; - hipertrofie atrială dreaptă: unda P > 2,5 mV în DII, bifazică şi pozitivă în V î'.

BOOK DES ECN - EDIŢIA ÎN LIMBA ROMÂNA

35

• microvoltaj (QRS < 5 mm): revărsat pericardic.PR normal: 120 . fără semn în oglindă.30S Intervalul PR . • unda Q de necroză dacă: amplitudinea Q > 3 0 % din cea a undei R.3. • în prezenţa undei Q în \ V V hipertrofie ventriculară stângă. QRS . convex în sus cu prezenţa unui semn în oglindă (subdenivelare) patognomonic apoi evoluţie spre unda Q ş i regresia segmentului ST. • bloc complet dacă durata este peste 120 ms.amplitudine: • indice Sokolow: S^ 7 ! + RV sau V . . . preexcitaţie ventriculară cu fascicul Kent stâng. .durata: sub 80 ms: • alungirea duratei QRS: bloc de ramură sau preexcitaţie. focalizată pe un teritoriu coronar.subdenivelare PQ: pericardită acută.In prezenţa unei supradenivelări: • sindrom coronarian acut: supradenivelare ST rezistentă la trinitrină.alungirea PR: • BAV de gradul 1: PR > 2 0 0 ms. i r n t r n m ^ m m Hipertrofie ventriculară dreaptă Infarct lateral Hemibloc posterior stâng singur sau cu bloc de ramură dreaptă Cord verticalizat (BPOC. . aspect rS în V2 uneori aspect similar QS. uneori în DIII (care dispar în inspiraţie). mixedem. tulburări secundare de repolarizare.EDIŢIA IN LIMBA ROMÂNA . concavă în sus. constant de la un ciclu la altul. fără evoluţie spre unda Q (cu excepţia miopericarditei). • pericardită acută: supradenivelare difuză. infarct bazai (oglinda undelor Q prezente în V ? V 7 ) . . subdenivelare a PQ. fără unde P blocate.scurtarea PR: sindrom Woiff-Parkinson-White. • BAV 2 / 1 : o undă P din două condusă. Hipertrofie ventriculară stângă dacă > 35 m m . incomplet între 100 şi 120 ms. repartizarea pe un teritoriu coronarian. infarct anterior. V 5 şi V6 (q). cu scăpare joncţională sau ventriculară lentă.2 0 0 ms.Axa frontală: normală: de la 0 la 90°. preexcitaţie ventriculară cu fascicul Kent drept. • în prezenţa undei R în V V 3 : hipertrofie ventriculară dreaptă. microvoltaj. 36 BOOK DES ECN . bloc i : ramură dreaptă. stabil. durata > 4 0 ms. rezistentă la trinitrină. Segmentul ST .prezenţa undelor q sau Q: • fiziologice în aVR (Q). după alungirea progresivă a PR (Mobitz I sau Wenckebach) sau fără alungire a PR (Mobitz II). bloc de ramură stâng. • BAV de gradul 2: blocaj intermitent al undelor P. • BAV de gradul 3 sau complet: blocaj permanent fără unda P condusă. longilin) Axa stângă (-30°) Hipertrofie ventriculară stângă Infarct inferior Hemibloc anterior stâng singur sau cu bloc de ramură dreaptă Cord orizontalizat (brevilin) .

etiologii de evocat în prezenţa unei subdenivelări a segmentului ST: • sindrom coronarian acut. neevolutiv. • bloc de ramură. hipertrofie ventriculară.QT corectat în funcţie de frecvenţa cardiacă (QTc = QT măsurat/rădăcina pătrată a intervalului RR). tiOOK DES ECN . . corectată cu trinitrină. preexcitaţie ventriculară de tip Wolff-Parkinson-White. • aneviism ventricular stâng: supradenivelare discretă. psihotrope). normal < 4 4 0 ms. fixă. hipertrofie ventriculară. asociată unei unde Q. sechele de necroză). convex în sus şi înglobând unde T gigante. congenital: sindroamele Romano-Ward şi Jerwell-Lange-Nielsen.EDIŢIA ÎN LIMBA ROMÂNĂ 37 . trebuie să ne asigurăm întotdeauna că subdenivelarea nu este oglinda unei supradenivelări. preexcitaţie ventriculară de tip Wolff-Parkinson-White. neevolutivă. UndaT . • sindrom Brugada. digitalice. Segmentul QT . sportiv. antihistaminice). iatrogenic (antiaritmice. • rar ischemice (cu excepţia suferinţei circumferenţiale pe o stenoză de trunchi comun). • diselectrolitemii (potasice sau calcice). . la un subiect tânăr.modificări difuze de repolarizare: • pericardită. • modificări de repolarizare secundare: bloc de ramură. foarte important. tulburări metabolice. •m sindrom de repolarizare precoce: supradenivelare moderată. african. cel mai frecvent în V 2 V 3 V 4 . • preexcitaţie. fix.3. macrolide.309 • spasm coronarian (sindrom Prinzmetal): focalizat pe un teritoriu vascular. • tulburări de repolarizare secundare: bloc de ramură. • hipertrofie ventriculară. cel mai frecvent în V 2 V 3 V . .modificări focalizate de repolarizare: • ischemice (angor instabil.QT lung: ischemie. care debutează la nivelul punctului J (joncţiunea dintre unda S şi segmentul ST). hipokaliemie. medicamentoase (antiaritmice.