You are on page 1of 67

Teste grila - Cardiologie 1. CS.

Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui: A. B. C. D. E. Cardiomiopatie dilatativa Cardiomiopatie hipertrofica Cardiomiopatie restrictiva Infarct miocardic Miocardita difuza

2. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stnga cu diminuarea volumului sistolic: A. B. C. D. E. Cardiomiopatie dilatativa Cardiomiopatie hipertrofica Cardiomiopatie restrictiva Infarct miocardic Miocardita

3. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice n urma fibrozei accentuate: A. B. C. D. E. Cardiomiopatie dilatativa Cardiomiopatie hipertrofica Cardiomiopatie restrictiva Infarct miocardic Miocardita

4. este:

CS. Principala veriga patogenetica n dezvoltarea cordului pulmonar cronic

A. B. C. D. E.

Hipertensiunea arteriala Hipotensiunea arteriala Hipertensiunea pulmonara Cresterea presiunii venoase Nici una din aceste variante

5. CS. Profilaia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta n urmatoarele, cu exceptia: A. B. C. D. E. 6. Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare Aplicarii terapiei trombolitice ct mai precoce Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritm Corectiei dereglarilor volumului de snge circulant Administrarii de agenti vasopresori

CS. n socul cardiogen, Dopamina n doze mici nu provoaca: A. B. C. D. E. Dilatarea arterelor coronariene Dilatarea arterelor cerebrale Dilatarea arterelor renale Stimularea receptorilor dopaminergici Stimularea alfa receptorilor

7.

CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stnga: A. B. C. Tusea Hemoptizia Dispneea

D. E. 8.

Astenia Respiratia Cheyne-Stokes

CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa: A. B. C. D. E. Cianoza rece si generalizata Edeme generalizate Icter Hipertensiunea arteriala Hipertensiunea venoasa

9.

CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic: A. B. C. D. E. Turgescenta jugularelor Accentuarea pulsatiei arterelor carotide Accentuarea pulsatiei arterelor femurale Absenta pulsatiei pe arterele radiale Pulsatia venelor membrelor inferioare

10.

CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHA A. B. C. D. E. Tahicardia Dispneea Bradicardia Astenia Tusea

11. CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica n capilarele pulmonare: A. B. Analgezice opioidee Diuretice

C. D. E. 12.

Adrenomimetice Bronholitice Antiinflamatoare nesteroidene

CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale: A. B. C. D. E. Stenoza aortica Hipertensiunea arteriala Ateroscleroza coronariana Cardiomiopatia hipertrofica Hipertireoidia

13.

CS. Localizarea tipica a durerii anginoase A. B. C. D. E. Precordial Epigastru Retrosternal Interscapular Umarul stng

14. este:

CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma n acces de angina pectorala

A. B. C. D. E. 15.

Unda P bifazica Modificarile segmentului ST Unda P negativa Modificarile segmentului PQ Modificarile complexului QRS

CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, n caz de: A. Infarct miocardic acut

B. C. D. E. 16.

Angina pectorala instabila Hipertensiune arteriala sistemica Endocardita infectioasa Tulburari severe de ritm cardiac

CS. Creatinfosfochinaza, n infarctul miocardic acut se majoreaza: A. La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la normal n 1-2

zile B. 3-5 zile C. 5-7 zile D. E. zile 17. CS. Cea mai efectiva metoda a nlaturarii durerii n infarct miocardic acut este: A. B. C. D. E. Administrarea nitratilor Analgezice neopioidee Anagezice opioide Neuroleptanalgezia Administrarea beta-adrenoblocantelor La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n

La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n

La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la normal n 2 zile Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la normal n 2

18. CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice mai mult de: A. B. C. D. 130/80mmHg 140/90mmHg 150/100mmHg 160/100mmHg

E.

155/110mmHg

19. CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arteriale diastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru: A. B. C. D. E. Hipertensiunea arteriala gradul I Hipertensiunea arteriala gradul II Hipertensiunea arteriala gradul III Hipertensiune arteriala sistolica izolata Distonie nerovegetativa de tip hipertonic

20. CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung n tratamentul hipertensiunei arteriale: A. B. C. D. E. 21. Manifestari alergice Vasculite Nefrita interstitiala Ginecomastie Diminuarea libidoului

CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard: A. B. C. Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimii Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecine Limitarea dilatarii acute a cordului Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi

D. ventriculi E.

Functia de pompa

22. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta: A. Valvuloplastia cu balon; B. Tratamentul cu anticoagulante; C. Restrictia de sare si administrarea diureticelor;

23.

24.

25. prin:

D. Comisurotomia pe cord nchis; E. Comisurotomia pe cord deschis; CS. Simptomul cel mai frecvent n clinica miocarditei de orice etiologie este: A. Dispneea; B. Cardialgia; C. Palpitatiile; D. Sincopa; E. Fatigabilitatea CS. Debutul reumatismului articular acut apare: A. La 1-5 saptamni de la o infectie streptococica faringiana B. La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectia C. La 2-3 luni dupa gripa D. La 1 an de la nceputul manifestarilor sindromului articular E. La 2-3 ani dupa herpesul suportat CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeaza A. Caracterul "migrator" al poliartritei B. Afectarea asimetrica a articulatiilor mari C. Afectarea simetrica a articulatiilor mici D. Durata durerilor mai mult de 4 saptamni E. Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin: A. Leucocitoza neutrofila; B. Anemia hipocroma; C. VSH 60-80 mm/ora; D. Leucopenia moderata; E. Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG. CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor: A. Nu reflecta gradul de activitate al reumatismului B. Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismului C. Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptococici D. Nu se modifica n dinamica E. Nu este criteriu de diagnostic CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul A. B. C.

26.

27.

28. I este:

Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stnga 29. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec.

Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min D. Decaderea unor impulsuri atriale, n timp ce celelalte sunt conduse E. Devierea axei electrice cordului spre stnga 30. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stnga 31. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadiene prezinta: A. B. C. normale D. E. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

C.

Angina poate fi prezenta si n repaos Angina lipseste

32. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadiene prezinta: A. B. C. normale D. E. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

Angina poate fi prezenta si n repaos Angina lipseste

33. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B. C. normale D. E.

Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

Angina poate fi prezenta si n repaos Angina lipseste

34. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadiene prezinta: A. B. C. normale D. E. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii

Angina poate fi prezenta si n repaos Angina lipseste

35. CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventriculara paroxistica: A. B. C. D. E. Ritmul cordului regulat, 90 batai/min Ritmul cordului regulat, 120 batai/min Ritmul cordului regulat, 220 batai/min Ritmul cordului neregulat Deficit de puls

36. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale n insuficienta cardiaca: A. B. C. D. Aminofilina Propranololul Digoxina Verapamilul

E.

Dopamina

37. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardie si suprasolicitarea atriului stng: A. B. C. D. E. Digoxina Hidroclorotiazida Furosemida Propranalolul Aminofilina

38. CS. n ce forme de blocuri se intlneste puls aritmic: A. B. C. D. E. Bloc atrio-ventricular gradul I Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz I Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1 Bloc atrio-ventricular complet Bloc de ramura stnga fasciculul His

39. CS. Dimensiunile cordului n cardiomiopatie dilatativa sunt: A. B. C. D. E. ntotdeauna normale ntotdeauna deplasate Deplasate spre stnga Deplasate spre dreapta Pot fi att majorate ct si normale

40. CS. Dimensiunile cordului n cardiomiopatia hipertrofica: A. B. C. ntotdeauna normale ntotdeauna majorate Majorate spre stnga

D. E.

Majorate spre dreapta Pot fi att majorate ct si normale

41. CS. Care este metoda de baza n diagnosticul cardiomiopatiilor: A. B. C. D. E. Electrocardiografia Investigatiile de laborator Fonocardiografia Ecocardiografia Radiografia toracelui

42. CS. Pentru hipertensiunea arteriala esentiala este caracteristica: A. B. C. D. E. Prezenta anamnezei ereditare Lipsa anamnezei ereditare Tabagismul Actvitatea fizica sporita Modul sedentar de viata

43. CS. Crize frecvente de hipertensiune arteriala sunt caracteristice pentru: A. B. C. D. E. Hipertensiunea arteriala esentiala Pielonefrita cronica Glomerulonefrita cronica Feocromocitom Hipertensiunea renovasculara

44. CS. Hipertensiunea arteriala n glomerulonefrita cronica este cauzata de: A. B. Insuficienta coronariana cronica Infarctul miocardic

C. D. E.

Ictusul cerebral Insuficienta cronica cardiaca Insuficienta cronica renala

45. CS. Modificarile vaselor retiniene sunt caracteristice pentru: A. B. C. D. E. Hipertensiunea arteriala Pielonefrita cronica Glomerulonefrita cronica Hipertensiunea renovasculara Schimbarile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arteriala

46. CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare n urmatorul tip de hipertensiune arteriala: A. B. C. D. E. 47. Hipertensiunea arteriala esentiala Pielonefrita cronica Glomerulonefrita cronica Hipertensiunea renovasculara Tireotoxicoza

CS. Tensiunea diastolica n hipertensiunea arteriala la vrstnici poate fi: A. B. C. D. E. Mai mica dect 80 mmHg Mai mica dect 85 mmHg. Mai mica dect 90 mmHg. Mai mica dect 95 mmHg. Mai mica dect 100 mmHg.

48.

CS. Tensiunea sistolica n hipertensiunea arteriala la vrstnici poate fi: A. Egala sau mai mare dect 140 mmHg.

B. C. D. E.

Egala sau mai mare dect 150 mmHg. Egala sau mai mare dect 160 mmHg. Egala sau mai mare dect 170 mmHg. Egala sau mai mare dect 180 mmHg.

49. CS. n stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este: A. B. C. D. E. Accentuat Nu e schimbat Dedublat datorita ejectiei scazute a ventriculului stng Diminuat Dedublat la efort fizic

50. CS. n insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina: A. B. C. D. E. Majorarea ventriculului stng, apoi a atriului stng Majorarea atriului stng, apoi a ventriculului stng Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stng

51. CS. Deplasarea socului apexian spre stnga n insuficienta valvulei mitrale e cauzata de: A. B. C. D. E. Dilatarea si hipertrofia ventricului stng Dilatarea si hipertrofia atriului stng Dilatarea si hipertrofia atriului stng si ventricului stng Dilatarea si hipertrofia ventricului drept Dilatarea si hipertrofia atriului drept

52. CS. Numiti diametrul normal al atriului stng conform datelor ecocardiografice:

A. B. C. D. E.

20-30 mm 30-40 mm 50-60 mm 70-80 mm 80-100 mm

53. CS. n stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale se poate determina: A. B. C. D. E. socul apexian neschimbat Devierea socului apexian spre stnga Freamatul sistolic Freamatul diastolic Freamatul sistolic si diastolic n acelasi timp

54. CS. Primul simptom al stenozei mitrale este: A. B. C. D. E. Edemul periferic Durere n cavitatea abdominala cauzata de majorarea ficatului Palpitatiile Dispnea Durere n regiunea cordului

55. CS. La bolnavii cu insuficienta mitrala socul apexian se determina: A. B. C. D. E. n spatiul intercostal IV n spatiul intercostal V n spatiul intercostal VI n spatiul intercostal VI si deplasat spre stnga n spatiul intercostal VI si deplasat spre dreapta

56. CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este: A. B. C. D. E. Ateroscleroza Endocardita septica Reumatismul articular acut Poate fi congenitala Degenerativa

57. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala zgomotul II pe artera pulmonara este: A. B. C. D. Atenuata Nu se determina Accentuata Nu este modificat

E. Se asculta zgomotul II accentuat si suflu diastolic de insuficienta pulmonara. 58. CS. Caracteristica electrocardiogramei n stenoza mitrala: A. B. C. D. E. Modificarea undei P (cresterea duratei si forma crestata) Majorarea duratei complexului QRS Majorarea duratei complexului Q-T Largirea undei R mai mult de 0,12 sec. Aplatizarea undei T

59. CS. n insuficienta mitrala, suflul sistolic: A. B. C. D. nsoteste tremorul diastolic Intensitatea maxima e la baza cordului Intensitatea maxima e n zona tricuspidala Intensitatea maxima e n zona pulmonarei

E. axiala

Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex si iradiere n regiunea

60. CS. n stenoza mitrala freamatul diastolic: A. B. C. D. E. Se determina frecvent De obicei nu se determina Se determina la apex Se determina la artera pulmonara Se determina la aorta

61. CS. Clacmentul de deschidere al valvulei mitrale n stenoza mitrala asociata: A. B. C. D. E. ntotdeauna se pastreaza Frecvent nu se pastreaza Are tendinta spre accentuare nsoteste zgomotul II accentuat Se aude mai bine la apex

62. CS. n stenoza mitrala asociata presiunea n capilarele pulmonare si artera pulmonara poate fi: A. B. C. D. E. Mult mai nalta dect n stenoza mitrala "izolata" Mult mai nalta dect n stenoza mitrala pronuntata Mai joasa dect n stenoza mitrala pronuntata La fel ca si n stenoza mitrala pronuntata Nu depinde de gradul stenozei

63. CS. Simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial: A. Suflu protodiastolic n spatiile intercostale II-IV pe marginea stnga a sternului este determinata de stenoza

B.

Suflu protodiastolic n spatiile intercostale III-IV pe marginea stnga a sternului Suflu protodiastolic n spatiile intercostale III pe marginea stnga a sternului este determinata de schimbarile functionale ale valvulelor arterei pulmonare Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza organica a orificiului tricuspidal Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal n spatiul III-IV, generat de defect

C.

D.

E.

64. CS. Selectati particularitatea hemodinamicii n canalul arterial deschis: A. La un diametru mic si o presiune normala n artera pulmonara ejectia sngelui din aorta n trunchiul pulmonar are loc numai n timpul sistolei La un diametru mic si presiune normala n artera pulmonara fluxul de snge din aorta n trunchiul pulmonar are loc numai n timpul diastolei La un diametru mic si presiune normala n artera pulmonara fluxul de snge din aorta n trunchiul pulmonar are loc n timpul sistolei si diastolei La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara nalta fluxul arterio-venos a sngelui se pastreaza ca si n parametrii normali La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara nalta nu apare insuficienta ventriculului stng si insuficienta cardiaca congestiva

B.

C.

D.

E.

65. CS. Etiologia miocarditelor infectioase de regula este: A. B. C. D. E. Virala Streptococica Pneumococica Stafilococica Fungica

66. CS. Pentru miocardite este caracteristica: A. B. Hipotensiune arteriala Tensiune arteriala labila cu tendinta spre hipertensiune

C. D. E.

Hipertensiune arteriala moderata Hipertensiune arteriala severa Hipertensiune arteriala izolat sistolica

67. CS. Limitele cordului n miocardite percutor si radiologic se manifesta prin: A. B. C. D. E. Permanent normale Permanent majorate Pot fi majorate sau normale Deplasate spre stnga Deplasate spre dreapta

68. CS. Miocardita se caracterizeaza prin: A. B. C. D. Date de laborator clinic n limitele normei Teste pozitive ale activitatii procesului inflamator Teste negative ale activitatii procesului inflamator Schimbari vizibile radiologice

E. Aceste schimbari sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de miocardita 69. CS. Baza tratamentului antiinflamator contemporan n miocardite consta n utilizarea: A. B. C. D. E. Aminohinolone Glucocorticoizi Preparate antiinflamatorii nesteroidiene Preparate ce amelioreaza metabolismul miocardului Preparate de potasiu

70. CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor n primele doua saptamni dupa debut si majora mortalitatea n cazul:

A. B. C. D. E.

Cardiomegaliei pronuntate Insuficientei cardiace de staza Tulburarilor severe de conducere Miocarditelor provocate de infectie virala Tahiaritmiilor atriale

71. CS. n miocardite se utilizeaz corticoterapia n doze: A. B. C. D. E. Mici Moderate Mari Pulsterapia Nici un raspuns nu e corect

72. CS. Ce substanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda n combinare cu prednisolona (din cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene n snge): A. B. C. D. E. Acidul acetilsalicilic Indometacina Diclofenacul Ibuprofena Piroxicamul

73. CS. Ce mecanism se afla la baza tendintei de aparitie a efectelor toxice n tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace: A. B. C. D. Pierderea de catre cardiomiocite a calciului Pierderea de catre cardiomiocite a potasiului Retentia natriului n organism Eliminarea natriului din oragnism

E.

Efectul toxic asupra cardiomiocitelor

74. CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace n miocardite e preferabil de administrat glicozide cardiace: A. B. C. D. E. Cu actiune scurta, n doze mici Cu actiune prelungita Per oral In doze medii In doze majore

75. CS. Dimensiunile cordului n cazurile aritmiilor cardiace pot fi: A. B. C. D. E. ntotdeauna normale ntotdeauna marite Majorate spre stnga Majorate spre dreapta Pot fi att marite ct si normale

76. CS. Selectati afirmatia, ce nu este o complicatie mecanica ale infarctului miocardic acut (IMA): A. Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent n IMA intins, cu unda Q Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui liber miocardic Ecocardiografia doppler color este utila n diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa Balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de vedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa

B.

C.

D.

E.

77. CS. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin: A. B. C. dreapta D. E. Absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara Raluri de staza la bazele pulmonare Prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ventriculara

Edem pulmonar acut soc cardiogen

78. CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos n infarctul miocardic acut (IMA): A. La debutul IMA , aspirina n doze 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala Este bine sa se evite administrarea nitratilor n IMA de ventricul drept Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati n IMA si insuficienta cardiaca Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati n IMA si bloc de ramura stnga a f. Hiss Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina n IMA

B. C.

D.

E.

79. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de betablocante, administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPIA: A. B. C. D. E. Scad mortalitatea globala Previn infarctul repetat Previn moartea subita Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct Istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie

80. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara n infarctul miocardic acut, cu EXCEPIA:

A. B. C.

Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina n tratamentul pe termen lung Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca Limitarea factorilor de risc ai aterosclerozei

D.

E.

81. CS. Creatinfosfokinaza totala creste n urmatoarele afectiuni, cu EXCEPIA: A. B. C. D. E. Boli musculare si traumatisme musculare Cardioversie electrica Hipotiroidism Pancreatita acuta Atacul vascular cerebral

82. CS. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. B. C. D. E. Durere Palpitatii Jena precordiala ntepaturi precordiale Lesin

83. CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. B. C. Ecocardiografia bidimensionala Ecocardiografia unidimensionala Rezonanta magnetica nucleara

D. E.

Tomografia computerizata Ventriculografia radioizotopica

84. CS. Un element esential n tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut l reprezinta: A. B. C. D. E. Digoxinul Chinidina Lidocaina Diltiazemul Acidul acetilsalicilic

85. CS. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de: A. B. C. D. E. Morfina Paracetamol Ibuprofen Diclofenac Indometacina

86. CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilatia ventriculara n infarctul miocardic acut apar n: A. B. C. D. E. Primele 24 ore Primele 3 zile Prima saptamna n prima luna n primele 3 luni

87. CS. Care este agentul antiplachetar standard n infarctul miocardic acut? A. Dipiridamolul

B. C. D. E.

Ticlopidina Acidul acetilsalicilic Clopidogrelul Antiinflamatoriile nesteroidiene

88. CS. Morfina administrata n controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPIA: A. B. C. Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata n IMA Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic Scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale constituie contraindicatiii pentru folosirea morfinei Are efect vagotonic si poate cauza bradicardia Staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala

D. E.

89. CS. Despre insuficienta de pompa n infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPIA: A. B. C. D. E. Reprezinta principala cauza de deces n spital Se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4 Nu se coreleaza cu mortalitatea precoce Se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva

90. CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt: A. B. C. D. E. Istoric de hemoragie cerebrovasculara n urma cu 10 ani Diateza hemoragica cunoscuta Accident vascular nehemoragic n ultimul an Suspiciune la disectie de aorta Hemoragii interne active

91. CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este: A. B. C. D. E. Reactie alergica la streptokinaza Hipotensiune arteriala Fibrilatie ventriculara Hemoragie Hipertensiune arteriala

92. CS. Selectati efectul caracteristic dopaminei: A. B. C. D. E. La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are efect cronotrop negativ Nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are efect inotrop pozitiv Reprezinta un preparat beta-adrenoblocant La doze mici (<2 (g/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic

93. CS. Ocluzia trombotica a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declansata de: A. B. C. D. E. Eliberarea de oxid nitric Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom Dezvoltarea unui aneurism Eliberarea de prostaglandina E2 Eliberarea de endotelina

94. CS. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece: A. B. C. Este eliberata n snge doar n cteva ore de la debutul infarctului miocardic Este foarte specifica pentru diagnostic Nivelurile ei pot ramne crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic

D.

Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)

E.

95. CS. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza n urmatoarele zone, cu EXCEPIA: A. B. C. D. E. Epigastru Brate, bilateral Umarul stng Mandibula Regiunea hipogastrica

96. CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica, constnd din bradicarie si/sau hipotensiune atriala are o incidenta de pna la 50% la bolnavii cu: A. B. C. D. E. IMA anterior IMA inferior IMA asociat cu fibrilatie atriala IMA asociat cu tahicardie ventriculara IMA antero - septal

97. CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, poate fi considerat drept: A. B. C. D. E. Infarct cu unda Q Infarct transmural Infarct non transmural Infarct non - Q Nici un raspuns corect

98. CS. Tratamentul anticoagulant cu heparina n infarctul miocardic acut (IMA)este controlat si ajustat n functie de: A. B. C. D. E. Timpul de trombina Timpul partial de tromboplastina activat Indice de protrombina Timp Quick Timp de sngerare

99. CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de: A. B. C. D. E. 0,12 s 0,14 s 0,16 s 0,18 s 0,20 s

100. CS. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de: A. B. C. D. E. 101. Cardioversia electrica Terapia cu propranolol i.v. Terapia cu verapamil i.v. Terapia cu adenozina i.v. Terapia cu lidocaina i.v

CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. B. C. Lidocaina Verapamil Captopril

D. E. 102.

Izoprenalina Cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)

CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. B. C. D. E. Digoxina Chinidina Amiodarona Electrocardioversia cu energie mica Electrostimularea overdrive

103.

CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal daca: A. B. C. D. E. Complexul QRS are 0,14 s. Frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min Nu creste la efort Nu creste la atropina Ritmul de scapare este instabil

104. CS. Cel mai eficient medicament n tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este: A. B. C. D. E. 105. Propranololul Digoxina Procainamida Adenozina Verapamilul

CS. Suspendarea fibrilatiei atriale se datoreaza: A. B. Revenirii la ritmul sinusal Blocului atrioventricular complet

C. D. E. 106.

Tahicardiei jonctionale Tahicardiei ventriculare Blocului sino-atrial

CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa: A. B. C. D. E. IA IB IC II III

107. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) sistolica cu presiune pulsativa marita prin volum bataie cardiac crescut apare n urmatoarele conditii etiologice cu exceptia uneia: A. B. C. D. E. Tireotoxicoza Insuficienta mitrala Fistula arteriovenoasa Insuficienta aortica Canal arterial persistent

108. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una: A. B. C. D. E. Secretie n exces de renina Hipokaliemie Hipersecretie de aldosteron Functie renala normala Activitate plasmatica a reninei scazuta

109. CS. Numiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetoto ic la o pacienta gravida hipertensiva: A. B. C. D. E. Ganglioplegie Diuretice Metildopa Nitroprusiatul de sodiu Inhibitorii enzimei de conversie

110. CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A. B. C. D. E. 111. Sexul feminin Fumatul Diabetul zaharat Consumul exagerat de alcool Vrsta tnara

CS. Diureticele tiazidice provoaca ca reactii secundare frecvente, cu o exceptie: A. B. C. D. E. Hiperpotasemie Hiperuricemie Hiperglicemie Hipercolesterolemie Hipocalciemie

112.

CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem: A. B. C. Captopril Enalapril Fosinopril

D. E. 113.

Lisinopril Losartan

CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. Durerile apar n repaus Accesele dureroase sunt mai prelungite Durerile au un caracter mai intens Raspunsul la Nitroglicerina este mai putin efectiv Raspunsul la Nitroglicerina este imediat

114. CM. n insuficienta cardio-circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorul efect: A. B. C. D. E. Vasoconstrictie sistemica cu cresterea postsarcinii Retentie hidrosalina Tahicardie Excretie scazuta a ionilor de potasiu Vasodilatatie sistemica

115. CM. Asupra carei cavitati a inimii-compresia externa n tamponada cardiaca este mai marcata: A. B. C. D. E. 116. Asupra atriului drept Asupra ventriculului drept Asupra atriului stng Asupra ventriculului stng Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform

CM. Care este cea mai des ntlnita cauza a pericarditei constrictive: A. Neoplasme

B. C. D. E. 117.

Boli ale tesutului conjunctiv Infarct miocardic acut Cardiomiopatii Tuberculoza

CM. socul cardiogen la persoanele n vrsta se caracterizeaza prin urmatoarele: A. B. C. D. E. Cresterea brusca a tensiunii arteriale Infarctul are adesea o extindere limitata Are evolutie grava Mortalitate nalta (80%) Se instaleaza la 2-3 zile de la debutul infarctului

118.

CM. Numiti terapia combinata n angina pectorala cel mai frecvent folosita: A. B. C. D. E. Combinatia nitrati si blocante de calciu Combinatia nitrati si beta blocante Combinatia beta blocante si blocante de calciu Combinatia nitrati, beta blocante, blocante de calciu Nici una din ele

119.

CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut: A. B. C. D. E. n majoritatea cazurilor e localizata retrosternal Iradierea durerii n umarul sau membrul superior stng Caracterul durerii este de constrngere, apasare Durata durerii e de zeci de minute, ore Durerea cedeaza la Nitroglicerina sau la analgetice neopioide

120.

CM. Ameliorarea contractilitatii miocardului se obtine prin urmatoarele:

A. B. C. D. E. 121.

Scaderea volumului sangelui circulant Scaderea presarcinii Scaderea postsarcinii Cresterea tonusului vascular Ameliorarea functiei ficatului

CM. Examenul paraclinic n insuficienta cardiaca include: A. B. C. D. E. Examenul radiologic al cutiei toracice Electrocardiografia Ecocardiografia Spirografia Angiografia pulmonara

122.

CM. Care sunt complicatiile pericarditei acute? A. B. C. D. E. Tamponada cardiaca Revarsat pericardic cronic Staza venoasa superioara Insuficienta respiratorie Insuficienta renala

123.

CM. Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de: A. B. Boala de baza, care a determinat hipertensiunea pulmonara Gradul hipertensiunii pulmonare ale afectiunilor pulmonare si ale

C. Elementele de reversibilitate hipertensiunii pulmonare D. E. Gradul insuficientei respiratorie

Hipertensiunea arteriala sistemica

124.

CM. Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic: A. B. C. D. E. Accesul de durere apare mai frecvent noaptea Reactii vegetative pe fondalul sindromului algic Accesele sunt nsotite de aritmii, uneori de sincopa Sindromul algic absent Lipsa schimbarilor electrocardiografice n timpul accesului

125.

CM. Numiti posibilele simptoame asociate durerii anginoase: A. B. C. D. E. Dispnee Transpiratii Sincopa Dureri n rebordul costal drept Voma

126. CM. Enumerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemica subendocardica: A. B. C. D. E. 127. Subdenivelarea segmentului ST Supradenivelarea segmentului ST Unde T negative sau bifazice Unde T pozitive Devierea a ei cordului spre stnga

CM. Numiti efectele beta blocantilor: A. B. C. D. Reducerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort Majorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii Majorarea constrictiei coronare la efort

E.

Scaderea duratei diastolei

128. CM. Ce schimbari sunt caracteristice pentru analiza generala de snge n pericardita purulenta?: A. B. C. D. E. 129. Leucocitoza Leucopenia VSH crescut Limfocitoza Euzinofilia

CM. Cele mai frecvent ntlnite simptoame n clinica stenozei mitrale sunt: A. B. C. D. E. Dispneea; Hemoptiziile; Emboliile arteriale; Tusea Dureri n rebordul costal stng

130. CM. Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice n evolutia clinica a insuficientei mitrale: A. Dispnea la efort; B. Ortopnea; C. Dispnea paroxistica nocturna D. Hemoptiziile E. Emboliile periferice 131. CM. Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta n: A. Reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite; B. Profilaxia endocarditei infectioase C. Terapia cu tonicardiace; D. Terapia cu vasodilatatoare; E. Tratamentul chirurgical. 132. CM. Cele mai frecvente complicatii, ce apar n prolapsul valvulei mitrale sunt: A. Insuficienta mitrala B. Endocardita infectioasa C. Tulburarile grave de ritm D. Moartea subita E. Infarctul miocardic acut

133.

134.

135.

CM. Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde: A. Dispneea B. Angina pectorala de tip clasic la efort C. Sincopa la efort D. Hemoptiziile E. Astenia CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortica se indica n: A. Aparitia anginei pectorale B. Aparitia sincopelor la efort C. Aparia insuficientei cardiace congestive D. La orice bolnav cu stenoza aortica asimptomatica E. Aparitia semnelor endocarditei infectioase CM. Selectati cele mai rar ntlnite simptoame n clinica insuficientei aortale: A. Sincope B. Dureri abdominale C. Cefalee D. Angina pectorala E. Hemoptizia CM. Numiti factorii fiziopatologici n dezvoltarea socului cardiogen sunt: A. B. C. D. E. Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40% Hipovolemia Tulburari electrolitice Cresterea activitatii simpatice Modificari ale microcirculatiei n organe

136.

137.

CM. Caracterizati durerea n angina pectorala stabila: A. B. C. D. E. Se manifesta prin aparitia acceselor Nu cedeaza la nitroglicerina Este similara n timpul acceselor Difera de la un acces la altul Dureaza mai mult de 10-15 minute

138.

CM. Numiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasa?: A. Localizarea

B. C. D. E. 139.

Iradierea Durata Frecventa acceselor Neeficacitatea nitroglicerinei

CM. Prin examinarea cordului n hipertensiunea arteriala se observa: A. B. C. D. E. Grade variate de cardiomegalie (predominant a ventricolului stng) Accentul zgomotului II pe aorta Suflu sistolic la apex Suflu diastolic la apex Pulsatie diastolica a ventriculului drept

140.

CM. Mecanismul renal n hipertensiunea arteriala include: A. B. C. D. E. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron Reducerea excretiei de sodiu Majorarea secretiei reninei Micsorarea secretiei prostaglandinei E2 Eliminarea intensa sodica si hidrica.

141.

CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt: A. B. C. D. E. Tensiunea arteriala diastolica mai mult de 130 mm Hg Hemoragii si/sau limforagii retiniene, edem papilar Insuficienta renala progresiva Raspuns bun la tratament Lipsa insuficientei cardiace

142.

CM. Examenul obiectiv al cordului n cord pulmonar cronic releva:

A. B. C. D. E.

Pulsatia sistolica a ventriculului drept n regiunea epigastrica Zgomotul II nalt si dedublarea lui n "punctul" arterei pulmonare Suflu diastolic Graham-Still n "punctul" arterei pulmonare Suflu sistolic la apex Accentuarea zgomotului I la apex

143. CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite n tratamentul cordului pulmonar cronic?: A. B. C. D. E. 144. Bronhodilatare Vasodilatatie pulmonara Stimularea centrului respirator Reducerea tahicardiei Vasoconstrictie sistemica

CM. n infarctul miocardic acut (IMA) Lidocaina este indicata: A. B. C. D. E. Erasistole ventriculare frecvente Extrasistole ventriculare de clasa Lown 3-5 Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara n anamntza La bradicardie pronuntata Se administreaza profilactic la toti bolnavii cu IMA

145.

CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt: A. B. C. D. E. Antecedente familiare Aportul alimentar de sare majorat Obezitatea Consumul de cafea, tabagismul Eforturile fizice exceptionale

146.

CM. Marcati elementele clinice de hipertensiune arteriala (HTA) renovasculara: A. Debutul unei (HTA) severe la tineri sau dupa 50 ani B. Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensiv C. Durerea si suflurile lombare aparute n contextul unei HTA D. Sporirea brusca a valorilor tensionale n pofida tratamentului triplu adecvat; E. Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistolice; CM. Simptoame si semne clinice de feocromocitom: A. B. C. D. E. CM. Hipertensiune paroxistica Hipertensiune persistenta Hipotensiune ortostatica Polidipsie, poliurie Convulsii Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente n feohromocitom

147.

148. sunt:

A. B. C. D. E.

Alfa blocantele neselective Alfa blocantele selective Labetalolul Betablocantele Antagonistii de calciu

149. CM. Indicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arteriala: A. Contraceptivele orale B. Glucocorticoizi C. Antidepresive D. Preparate de brom E. Preparate de potasiu 150. CM. La bolnavii compensati cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot fi utile: A. Glicozidele cardiace B. Betablocantii C. Anticoagulantele D. Valvuloplastia cu balon; E. Comisurotomia pe cord deschis; 151. CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt: A. Suflu telesistolic la apex

B. C. D. E. 152.

Insuficienta mitrala la Doppler-ecocardiografie Unde T negative n derivatiile III, AVF sau V5,V6 la elecrtocardiograma Anomalii ale cutei toracice, hipomastie Dispnee, vertij, sincope

CM. Tratamentul miocarditelor include: A. B. C. D. E. Antiinflamatoare nesteroidiene Terapia antibacteriana a agentului infectios Medicatia imunosupresiva Medicatia insuficientei renale Medicatia insuficientei hepatice

153.

CM. Complicatiile miocarditelor sunt: A. B. C. D. E. Decesul Insuficienta cardiaca Aparitia aritmiilor Insuficienta renala Insuficienta respiratorie

154. CM. Optiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt: A. B. C. D. E. 155. Transplant de cord Inhibitori ai enzimei de conversie Nitrati Diuretice Clonidina

CM. n patogenia aterosclerozei o importanta majora au:

A. B. C. D. E. 156.

Colesterolul Trigliceridele Lipoproteidele Protrombina Ureea

CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice: A. B. C. D. E. Moarte subita Angina pectorala Infarctul miocardic acut Aritmiile cardiace Ictusul cerebral ischemic

157.

CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt: A. B. C. D. Unda P nalta si ascutita n derivatiile II, III, aVF Axa electrica verticala si devierea spre dreapta Complexul QRS dilatat de tip RSR1 nV1,V2 Unda S adnca n V1,V2,V3

E. Subdenivelarea segmentului S-T si unda T inversata n derivatiile II, III, aVF, V1-V2 158. CM. Selectati cei mai caracteristici factori etiologici ai aritmiilor: A. B. C. D. E. Procese inflamatorii ale miocardului Dereglari ale circulatiei coronariene Miocardioscleroza Tireotoxicoza Cerebrastenia posttraumatica

159.

CM. Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm: A. B. C. D. E. Tahicardia sinusala Tahicardia supraventriculara paroxistica Tahicardia ventriculara paroxistica Fibrilatia atriala Sindromul Frederik

160.

CM. Selectati acuzele bolnavilor cu dereglari de ritm: A. B. C. D. E. Palpitatii Iregularitatea ritmului cardiac Slabiciune generala Voma Perosis

161.

CM. Zgomotele cardiace n aritmii pot fi: A. B. C. D. E. De sonoritate crescuta De sonoritate variabila Zgomotul I la apex diminuat Accentuarea zgomotului II la aorta Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara si electrocardiografice, caracteristice

162. CM. Determinati semnele clinice pentru tahicardie ventriculara paroxistica: A. B. C. D. Ritm cardiac regulat, 250 batai/min Ritm cardiac regulat, 170 batai/min Deficit de puls Complexul QRS dilatat

E.

Complexul QRS normal

163. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice (ECG), posibile n fibrilatia atriala: A. B. C. D. E. Ritm cardiac accelerat Distanta R-R pe ECG variabila Undele P lipsesc Undele P se nregistreaza Se determina undele F

164. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial: A. B. C. D. E. Ritm cardiac neregulat Ritm cardiac regulat Undele atriale au forma de dinti de ferestrau n unele deviatii Tratamentul medicamentos este mai efectiv, dect n fibrilatie atriala Undele P se nregistreaza

165. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile n fibrilatia atriala pe fon de stenoza mitrala: A. B. C. D. E. Unda P nalta si ascutita n deviatiile I, II, AVF Devierea axei electrice spre dreapta Devierea axei electrice spre stnga Suflul presistolic se pastreaza Suflul presistolic dispare

166. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile n fibrilatia atriala de etiologie aterosclerotica: A. Suflu sistolic la aorta

B. C. D. naintata E.

Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara Rv6>Rv4 Tensiunea sistolica nalta si cea diastolica joasa la persoane de vrsta

Unda S adnca n V5, V6

167. CM. Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie neurogena: A. B. C. D. E. Corvalol Rezerpina Propranolol Digoxin Aminofilina

168. CM. Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale n insuficienta cardiaca: A. B. C. D. E. Aminofilina Metoprololul Digoxina Verapamilul Dopamina

169. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice supraventriculare: A. B. C. D. Verapamil Digoxin Lidocain Novocainamid

E.

Propranolol

170. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice ventriculare: A. B. C. D. E. Digoxin Lidocain Propranolol Procainamid Verapamil

171. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea fibrilatiei atriale, forma paroxistica: A. B. C. D. E. 172. Isosorbiddinitrat Verapamil Digoxin Novocainamid Propranolol

CM. Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilatie atriala: A. B. C. D. E. Digoxin Propranolol Amiodaron Chinidin Aminofilina

173. CM. Selectati datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular complet: A. B. Zgomotul I la apex diminuat Zgomotul I la apex accentuat

C. D. E.

Suflu sistolic la apex Sonoritate variabila a zgomotului I la contractile ritmice ale ventriculelor Zgomotul clacant Strajesko

174. CM. Selectati preparatele optimale pentru ajutor de urgenta n bloc atrioventricular de tip proximal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut: A. B. C. D. E. Digoxin Atropin Isoprenalina Hidrocortison Prednisolon

175. CM. Selectati metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronic de tip proximal: A. B. C. D. E. Isoprenalina Hidrocortison Electrostimularea permanenta a cordului Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace Lidocain

176. CM. Selectati metode optimale pentru ajutor de urgenta n bloc atrioventricular acut complet de tip distal: A. B. C. D. E. Propranolol Verapamil Dobutamina Hidrocortison Electrostimularea temporara a cordului

177. CM. Numiti semnele clinice si electrocardiografice (ECG), caracteristice pentru blocade intraventriculare: A. B. C. D. E. 178. His: Zgomotul I la apex accentuat Zgomotul I la apex dedublat Complexul ventricular pe ECG neschimbat Complexul ventricular deformat, dilatat Intervalul P-Q majorat

CM. Tactica posibila si remediile tratamentului blocadelor picioruselor fasciculului

A. B. C. D. E.

Tratamentul maladiei de baza Electrostimulare a cordului Glocozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace Verapamil Propranolol

179. CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardii paroxismale supraventriculare si ventriculare: A. B. C. D. E. Debut acut Debut treptat Puls ritmic cu frecventa mai mica de 140 batai/min Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 140 batai/min Puls aritmic frecvent

180. CM. Cum se deosebeste blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel proximal. Prezentati semnele caracteristice pentru blocul distal: A. Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes mai frecvent este mentionata B. Hemodinamica progresiv se nrautateste

C. D. E. 181.

Tratamentul medicamentos efectiv Tratamentul medicamentos este neefectiv Tratamentul cu atropina efectiv

CM. Ce semne ne vorbesc n favoarea hipertensiunii arteriale?: A. B. C. D. E. Diminuarea zgomotului I la apex Tip hipertensiv al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat Tip distonic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat Tip astenic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat Ereditate agravata

182.

CM. Care din unitatile nozologice enumerate se refera la cardiomiopatii: A. B. C. D. E. Cardiomiopatia dilatativa Stenoza subaortala idiopatica Cardiomiopatia hipertrofica Cardiopatia ischemica Cardiomiopatia dishormonala

183.

CM. Care factori etiologici sunt caracteristici pentru cardiomiopatiile secundare: A. B. C. D. E. Inflamatie Maladii endocrine Intoxicatii Hipovitaminoze Sedentarismul

184.

CM. Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative: A. Infectie virala

B. C. D. E.

Alcool Supraefort fizic Emotii negative Dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare

185. CM. Cele mai frecvent ntlnite tulburari de ritm si conducere n cardiomiopatia dilatativa sunt: A. B. C. D. E. 186. Fibrilatia atriala Extrasistolia ventriculara frecventa Tahicardia ventriculara paroxistica Blocurile ventriculare Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate

CM. Enumerati semnele auscultative n cardiomiopatia dilatativa A. B. C. D. E. Suflu sistolic la apex Suflu sistolic pe aorta Suflu sistolic la artera pulmonara Ritm protodiastolic de galop Accentuarea zgomotului II pe aorta

187.

CM. Enumerati semnele auscultative n cardiomiopatia hipertrofica obstructiva: A. B. C. D. E. Suflu sistolic la apex Suflu sistolic la marginea stnga a sternului Suflurile lipsesc Suflu sistolic pe aorta Suflu sistolic la artera pulmonara

188. CM. Mentionati cardiomiopatii: A. B. C. D. E. 189. Tahiaritmii

semnele

electrocardiografice,

caracteristice

pentru

Ritmul cardiac nu e dereglat Deformarea complexului QRS Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct) Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului

CM. Mentionati indicii ecocardiografici n cardiomiopatia dilatativa: A. B. C. D. E. Dilatarea tuturor cavitatilor cardiace Dilatarea ventriculului stng Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura pestelui" Stenoza valvulei aortale Insuficienta mitrala

190.

CM. Numiti cauzele principale ale decesului n cardiomiopatii: A. B. C. D. E. Fiblilatia ventriculara Insuficienta cardiaca progresiva Tromboembolia Hemoragiile pulmonare Hemoragiile gastrointestinale

191.

CM. Care afectiuni ale miocardului au pronostic favorabil si tratament efectiv: A. B. C. D. Cardiomiopatia alcoolica Cardiomiopatia dishormonala Cardiomiopatia dilatativa Cardiomiopatia hipertrofica

E.

Cardiomiopatia restrictiva

192. CM. Ce preparate se indica n tratamentul insuficientei cardiace provenita din cardiomiopatie dilatativa: A. B. C. D. E. 193. Glicozide cardiace Diuretice Nitrati Metilxantine Inhibitori ai enzimei de conversie

CM. Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului: A. B. C. D. E. Maresc contractilitatea Micsoreaza contractilitatea Maresc excitabilitatea Micsoreaza excitabilitatea Micsoreaza conductibilitatea

194.

CM. Actiunea glicozizilor cardiaci n caz de supradozare asupra functiei cordului: A. B. C. D. E. Maresc contractilitatea Micsoreaza contractilitatea Brusc maresc excitabilitatea Brusc micsoreaza excitabilitatea Brusc micsoreaza conductibilitatea

195.

CM. Care este actiunea beta-blocantelor asupra cordului: A. B. C. Micsoreaza automatismului Maresc automatismul Micsoreaza conductibilitatea

D. E. 196.

Maresc conductibilitatea Micsoreaza excitabilitatea

CM. Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii: A. B. C. D. E. Micsoreaza tonusul venelor Maresc tonusul venelor Micsoreaza tonusul arterelor Maresc tonusul arterelor Maresc tonusul arteriolelor

197. CM. Numiti afectiunile n care exista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci si este posibila intoxicatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate: A. B. C. D. E. 198. Cord pulmonar cronic Cardiomiopatie ischemica Cardiomiopatie inflamatorie Miocardita acuta Cardiomiopatii restrictive

CM. Care sunt manipularile profilactice n cardiomiopatii: A. B. C. D. E. Excluderea alcoolului Excluderea tabagismului Respectarea regimului strict la pat Practicarea sportului Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac "fara cauza"

199.

CM. Ajutorul de urgenta n intoxicatii cu glicozizii cardiaci consta n: A. B. Anularea glicozizilor cardiace Micsorarea dozelor glicozidelor cardiace

C. D. E. 200.

Administrarea preparatelor de potasiu Administrarea preparatelor de calciu Administrarea unitiolului

CM. Care simptoame vorbesc despre cardiomiopatia dilatativa: A. Cardiomegalia n lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemice Cresterea presiunii telediastolice n ventriculul stng Scaderea presiunii telediastolice n ventriculul stng D. E. Micsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului stng

B. C.

Majorarea fractiei de ejectie a ventriculului stng

201.

CM. Care simptoame vorbesc despre stenoza subaortala idiopatica hipertrofica: Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la

A. sportivi B. C. D. E. 202.

Suflu sistolic la apex si punctul Botkin Hipertrofia septului intraventricular la ecocardiografie Suflu sistolic pe artera pulmonara Hipertrofia venriculului drept la ecocardigrafie

CM. Evolutia maligna a hipertensiunii arteriale (HTA) se stabileste n caz de: A. B. C. D. E. HTA esentiala HTA simptomatica Tensiune arteriala diastolica mai nalta de 130 mmHg Retinopatie hipertensiva de gradul III sau IV Retinopatie hipertensiva de gradul I sau II

203.

CM. In patogenia hipertensiunii arteriale n pielonefrita cronica se implica:

A. B. C. D. E. 204.

Schimbari organice ale arterelor renale Edem inflamatoriu al interstitiului renal Infiltratia interstitiului renal Dilatarea bazinetelor si calicelor renale Procesele inflamatorii n caile urinare

CM. Hipertensiunea arteriala n pielonefrita cronica este: A. B. C. D. E. Asociata cu edeme Asociata cu leucociturie Creste n timpul acutizarii pielonefritei n timpul acutizarii pielonefritei se micsoreaza Poate sa devina maligna

205.

CM. Hipertensiunea arteriala este de sindromul urinar n urmatoarele maladii: A. B. C. D. E. Hipertensiune renovasculara Nefropatia gravidelor Hipertensiunea arteriala esentiala (primara) Pielonefrita cronica Glomerulonefrita cronica

206.

CM. Proteinurie nalta poate fi n urmatoarele patologii: A. B. C. D. E. Coarctatia aortei Glomerulonefrita cronica Nefroscleroza diabetica Nefropatia gravidelor Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)

207.

CM. Evolutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin: A. B. C. D. E. Labilitate Stabilitate Rezistenta la terapia medicamentoasa Pusee hipertensive frecvente Pusee hipertensive rare

208.

CM. Pentru hipertensiunea renovasculara e caracteristic: A. B. C. D. E. Suflu sistolic asupra arterelor renale Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renale Lipsa unor simptoame fizicale Hipertensiune arteriala refractera la tripla asociere medicamentoasa Suflu sistolic la apex

209.

CM. Suflu epigastric n hipertensiunea renovasculara poate sa nu se ausculte: A. B. C. D. E. n obezitate Muschii abdominali dezvoltati excesiv Meteorism n grade mici de stenoza n grad moderat de stenoza

210.

CM. Factori de baza ce duc la majorarea tensiunii arteriale la batrni: A. B. C. D. Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiace Schimbari n sistemul capilar Cresterea rezistentei aortei sclerozate Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozate

E. 211.

Schimbari n sistemele umorale presoare si depresoare

CM. Tensiunea diastolica n hipertensiunea arteriala la batrni poate fi: A. B. C. D. E. Normala Scazuta Majorata pentru scurt timp Permanent majorata Permanent scazuta

212. CM. Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale n hipertensiunea arteriala la batrni: A. B. C. D. E. nalt Frecvent ncetinit Tensiune de puls nalta Tensiune de puls joasa

213. CM. Mentionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvulei aortale: A. B. C. D. E. 214. Endocardita reumatica Sifilisul Ateroscleroza Anevrism disecant de aorta Miocarditele

CM. Volumul fluxului retrograd n insuficienta valvulei aortale depinde de: A. B. Suprafata orificiului Durata sistolei

C. D. E. 215.

Durata diastolei Gradientul tensiunii n aorta si ventriculul stng n timpul diastolei Gradientul tensiunii n aorta si ventriculul stng n timpul sistolei

CM. Sindromul algic n insuficienta aortala: A. B. C. D. E. Dureaza scurt timp Poate dura ore Durerea strict localizata Nitroglicerina are actiune analgetica slaba Narcoticele juguleaza bine durerea

216.

CM. Numiti simptomatica auscultativa posibila n insuficienta valvulei aortale: A. B. C. D. E. Zgomotul I la apex accentuat Zgomotul I la apex diminuat Zgomotul II pe aorta accentuat la etiologie reumatismala Zgomotul II pe aorta diminuat n etiologie reumatismala Zgomotul II pe aorta diminuat n etiologie sifilitica

217. CM. Mentionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta n insuficienta valvulei aortale: A. B. C. D. E. Se ausculta suflu diastolic Se ausculta suflu sistolic si diastolic Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul II Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul II Suflu diastolic se accentueaza la sfrsitul diastolei

218. CM. Determinati zonele auscultative n care se propaga suflul pe aorta n insuficienta valvulei aortale:

A. B. C. D. E.

Pe vasele gtului n spatiul interscapular n punctul Botkin-Erb La baza procesului xifoid n regiunea apexului cardiac

219. CM. Suflul determinat pe aorta n insuficienta valvulei aortale se ausculta mai bine: A. B. C. D. E. n pozitie orizontala n pozitie verticala n pozitie verticala cu minile ridicate La inspiratie La expiratie

220. CM. Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la bolnavii cu stenoza istmului aortal: A. B. C. D. E. 221. Se determina n regiunea apexului cardiac Se determina n spatiul intercostal II pe dreapta Se determina n spatiul intercostal II pe stnga Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal II Se determina pe vasele gtului

CM. Prezentati caracteristica suflului sistolic n stenoza aortala: A. B. C. D. Linistit nu dureaza mult, nu e brutal Tare, ndelungat, de tembru brutal Se intensifica la retinerea respiratiei la expir Se intensifica n tahiaritmii

E. 222.

Se intensifica n emfizem pulmonar

CM. Mentionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale n stenoza aortala: A. B. C. D. E. Pulsul nalt Puls de amplitudine mica Puls frecvent Pulsul creste ncet Pulsul descreste ncet

223. CM. Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal: A. B. C. D. E. Ritm sinusal Fibrilatia atriala se ntlneste rar Ritm nesinusal Hipertrofia ventriculului stng Hipertrofia atriului stng

224. CM. Mentionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate (insuficienta aortala si stenoza istmului aortal): A. B. C. D. E. 225. Endocardita septica Ateroscleroza Reumatismul Sifilisul Anevrismul disecant de aorta

CM. Semnele, ce caracterizeaza miocardita Abramov-Fidler sunt: A. B. Insuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratament Insuficienta cardiaca grava, nsa bine curabila

C. D. E.

Lipsa cardiomegaliei Cardiomegalie pronuntata Lipsa dereglarilor serioase de ritm si conductibilitate

226. CM. Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din New York de diagnostic ale miocarditelor: A. B. C. D. E. 227. Acuze la cardialgii si palpitatii Fatigabilitate Subfebrilitate Tahicardie sinusala Diminuarea zgomotului I

CM. Schimbarile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt: A. B. C. D. Dinamica pozitiva pe parcursul zilelor Dinamica pozitiva pe parcursul saptamnilor Dinamica lipseste Lipsa dereglarilor repolarizarii n efectuarea testelor cu B-blocante si clorura de potasiu Lipsa reactiei pe electrocardiograma n efectuarea testelor farmacologice

E.

228. CM. n ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma n miocardite: A. B. C. D. E. Scaderea amplitudei undei T Undele T bifazice Unda T negativa Unda T nu este supusa schimbarilor Subdenivelarea segmentului ST

229. CM. Care sunt schimbarile electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru miocardite: A. B. C. D. E. 230. Dereglarea repolarizarii ventriculare Aritmii si blocade Modificarea complexului QRS, deformarea lui Scaderea voltajului ECG ECG fara modificari patologice

CM. Simptomatica auscultativa a miocarditelor: A. B. C. D. E. Ritm de galop Sufluri sistolice n toate punctele auscultative Suflu sistolic pe aorta Tonul deschiderii valvulei mitrale Suflu sistolic la apex

231.

CM. Pulsul n miocardite poate fi: A. B. C. D. E. Alternant Mic Accelerat Aritmic, conform tipului extrasistolelor Neschimbat

232. CM. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente: A. B. C. Fentolamina Metildopa Rezerpina

D. E. 233.

Guanetidina Furosemidul

CM. Selectati betoadrenoblocante selective: A. B. C. D. E. Timolol Atenolol Metoprolol Labetolol Acebutolol

234.

CM. Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala: A. B. C. D. E. Clonidina Guanitidina Guanfacina Doxazosina Metildopa urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea

235. CM. Care din arteriala secundara: A. B. C. D. E.

Porfiria intermitenta acuta Periarterita nodoasa Hipocalciemia Acromegalia Boala renala polichistica

236. CM. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare n sindromul Cushing: A. Determinarea metanefrinelor urinare/24h

B. C.

Determinarea catecolaminelor urinare/24h Testul de supresie nocturna cu dexametazona (determinarea matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta) Determinarea catecolaminelor plasmatice Determinarea cortizolului n urina/24h

D. E.

237. CM. Gradul III n clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza prin: A. B. C. D. E. 238. Raport diametrului arteriolar - venos 1:2 Prezenta de exudate Prezenta de hemoragii Prezenta de edem papilar Depresiuni sau proeminete ale venei

CM. Selectati preparate blocante ai canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine: A. B. C. D. E. Amlodipina Diltiazemul Verapamilul Nifedipina Felodipina

239. CM. Numiti preparatele medicamentoase de prima linie n hipertensiunea arteriala: A. B. C. D. Enalaprilul Atenololul Diltiazemul Pentamina

E.

Hidralazina

240. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale? A. B. C. D. E. Fumatul Consumul de cafea Consumul exagerat de alcool Obezitatea Vrsta naintata

241. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale? A. B. C. D. E. Presiunea diastolica persistenta >115mmHg Consumul exagerat de alcool Sexul masculin Insuficienta cardiaca congestiva Vrsta naintata

242. CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau exista precautii n administrarea lor n urmatoarele afectiuni: A. B. C. D. E. Diabet zaharat Hiperuricemie Hiperaldosteronism primar Feocromocitom Ulcer peptic

243. CM. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot ncetini conducerea atrioventriculara ? A. Nifedipina

B. C. D. E.

Felodipina Amlodipina Diltiazemul Verapamilul

244. CM. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata n tratamentul hipertensiunii arteriale?: A. B. C. D. E. Enalapril Nitroprusiat Diazoxid Trimetafan Rezerpina

245. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale maligne au o actiune mai latenta: A. B. C. D. E. Enalapril Amlodipina Nitroglicerina Nifedipina-retardata Captopril

246. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate n tratamentul hipertensiunii maligne au forme medicamentoase pentru administrare orala: A. B. C. D. E. Nitroprusiatul de sodiu Diazoxidul Trimetafanul Hidralazina Labetalol

247. CM. Care din urmatoarele medicamente se pot administra n hipertensiunea arteriala la gravide? A. B. C. D. E. Metildopa Hidralazina Losartan Nitroprusiatul de sodiu Captopril

248. CM. Selectati preparatele medicamentoase ce prezinta inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II: A. B. C. D. E. 249. Fosinopril Lisinopril Quinapril Isradipina Losartan

CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de: A. B. C. D. E. Tumoare unilaterala de suprarenala Hiperplazie a suprarenalelor bilaterala Tumoare a aparatului juxtaglomerular Tumoare de ganglioni simpatici Tumoare de hipofiza

250.

CM. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin: A. B. C. Hipertensiune arteriala severa Tulburari ale constientei Retinopatie cu edem papilar

D. E.

Edem pulmonar acut Afectarea functiei renale