You are on page 1of 10

Analiza geografic unui stat

Norvegia
ntocmit de:student Nastas Alexandra Specializarea:Management Anul I (2011 2012!

I.Repere geografice generale Norvegia" unul dintre cele mai #ogate state din lume" este situat$ pe %$rmul de vest al &eninsulei Scandinave 'i este unul din cele mai nordice ale continen tului european" cu o treime din supra(a%$ dincolo de cercul polar) &opula%ia este estimate *n iulie 200+ la ,)+10)-20 locuitori"supra(a%a sa a.ung/nd la 0-1)111 2m2" incluz/nd Insulele Sval#ard 'i 3an Ma4en) orvegia are ca si (rontiere : 5inlanda 626 7m" 8usia 19+ 7m 'i Suedia 1+19 7m" total 21,2 7m)

II.ncadrarea in tipologia statal conform criteriilor de clasificare 5orma statului este una alungita"cu dispunere a teritoriului pe direc%ia nord sud #ene(iciind de prezen%a unei clime destul de variate) n po(ida pozi%iei sale nordice" Norvegia are trei tipuri principale de clim$: temperat$ (asem$natoare cu cea din Anglia!" rece continental$ (similar$ cu cea din nord estul :uropei! 'i polar$ (ca cea din regiunile Arctice 'i cele din nordul ;anadei 'i Si#eriei!) 5ac/nd re(erire la <;lasi(icare statelor dupa Indicele =ezvoltarii >mane din 2001?"Norvegia se situeaza pe pozitia a doua cu cel mai ridicat Indice al =ezvoltarii >mane(I=>!"adic 0"9+-) III.Abordarea resurselor Resurse naturale(energetice) 8ata resurselor naturale de energie pe cap de locuitor este (oarte ridicat$ *n Norvegia" iar dintre acestea @idroenergia este cea mai important$) 8elie(ul 'i caracteristicile @idrologice ale %$rii (ac ca precipita%iile s$ se concentreze *n regiunile de vest" scurg/ndu se apoi" *n cantit$%i importante" *n c$deri de ap$ 'i r/uri) Multitudinea de lacuri naturale 'i ape a(late la altitudini *nalte" *n zone de munte pu%in sau deloc populate" au ($cut posi#il$ construirea de #ara.e 'i #azine de regularizare" care pot stoca apa produs$ *n timpul prim$verii" verii 'i toamnei" pentru a putea (i (olosit$ *n iarna urm$toare) ;ealalt$ resurs$ important$ pentru alimentarea cu energie este petrolul din plat(orma continental$ a Norvegiei) Se estimeaz$ c$ z$c$mintele totale de petrol ale Norvegiei se ridic$ la 10"2 miliarde

tone (cu excep%ia omisiunilor!) Ma.oritatea produc%iei de petrol se export$" iar resursele destinate uzului intern se (olosesc *n produc%ia de com#usti#il pentru ve@icule" la *nc$lzirea gospod$riilor 'i a instala%iilor industriale 'i ca materie prim$ pentru industria petroc@imic$) ;$r#unele se extrage la Spits#ergen *n ar@ipelagul Sval#ard" dar nu reprezint$ o component$ important$ a aliment$rii interne cu energie) &e l/ng$ @idroenergie" resursele regenera#ile de energie ale Norvegiei includ energia valurilor" energia solar$" energia eolian$ 'i cea a #iomasei) mpreun$" aceste surse alternative ar putea (urniza aproximativ 20 AB@ pe an) Norvegia are un poten%ial de exploatare a energiei eoliene" *n special pe %$rmuri" dar costul (acilit$%ilor necesare este *nc$ destul de ridicat) Ma'inile termice cu energie electric$ destinate extragerii c$ldurii din sol 'i alte surse pot (i 'i ele (olosite pentru a acoperi o parte din cererea de c$ldur$) Cocuin%ele sunt *n general ast(el construite *nc/t s$ utilizeze la maximum c$ldura natural$ a soarelui) ;$ldura solar$ direct$ este (olosit$ *n c/teva regiuni 'i su# (orma panourilor solare pentru iluminat" ec@ipamente de radio 'i televiziune *n ca#anele de vacan%$) Diomasa" adic$ lemnul 'i alte materiale #iologice din agricultur$ 'i industrie" este utilizat$ *n oarecare m$sur$" dar nu la poten%ialul maxim) :nergia valurilor a (ost su#iectul unor cercet$ri extinse" dar p/n$ *n prezent nu a (ost introdus$ dec/t la scar$ redus.

Resurse Umane n 1++1" Norvegia avea o popula%ie de ,,0"000 locuitori) &/n$ *n 1-22" popula%ia a crescut la un milion" p/n$ *n 1-90" la dou$ milioane" p/n$ *n 19,2 la trei milioane 'i p/n$ *n 1961 la patru milioane)n 200-" s au n$scut *n total +0"100 copii) =in 1960" num$rul de copii n$scu%i *ntr un singur an a (ost mai mare doar *n 1990" 1991 'i 199+) n medie" o (emeie norvegian$ d$ na'tere la 1"9+ copii) Norvegia este *n topul statisticilor pentru rata (ertilit$%ii din :uropaE doar (emeile islandeze" (ranceze 'i irlandeze dau na'tere mai multor copii dec/t (emeile norvegiene) Speran%a de via%$ a su(erit sc@im#$ri de a lungul timpului" iar *n prezent norvegienii tr$iesc mai mult dec/t *n trecut) F (eti%$ care s a n$scut *n 200-" se a'teapt$ s$ tr$iasc$ aproximativ -0 de ani" iar un #$ie%el aproximativ 6- de ani) n urm$ cu dou$zeci de ani" corespondentul era 69 'i 60 de ani)8ata mortalitatii in(antile este de 0)1- decese din 1000 de nascuti vii *n anul 2009 situ/ndu se ast(el pe locul 21, la nivel glo#al)=in punct de vedere al mortalita%ii generale" valoare este de 0

9)29 deceseGan din 1000 de locuitori"*n 2009)Media de v/rst$ a popula%iei este de 09 de ani" *ns$ aceast$ ci(r$ variaz$ (oarte mult *n di(erite p$r%i ale %$rii) =ou$zeci 'i 'ase la sut$ din popula%ia Norvegiei este su# 20 de ani" +1 H este *ntre 20 'i ++ de ani" 'i 10 H este peste ++ de ani) Imigran%ii 'i copiii norvegieni n$scu%i din p$rin%i imigran%i reprezentau 9"6H din popula%ia Norvegiei *n 200-" totaliz/nd ,+0"000 persoane din peste 200 de %$ri) n toate municipalit$%ile norvegiene exist$ imigran%i" *ns$ Fslo de%ine cea mai mare propor%ie de imigran%i 'i copii norvegieni n$scu%i din p$rin%i imigran%i" reprezent/nd 21 H din popula%ie) =in punct de vedere al distri#u%iei"norvegienii se a(l 20H la nivel rural 'i -0H la nivel ur#an) Norvegia are ast(el o rat a #ilan%ului natural de 1"60 la 1000 de locuitori) 8ata 'oma.ului din Norvegia" stat ce nu (ace parte din >niunea :uropeana" era de 2"6H *n luna septem#rie" cea mai redus din :uropa) n ultimii ani" num$rul popula%iei active s a sta#ilizat *n .urul ci(rei de 2"0 I 2"1 milioane anga.a%i) Num$rul anga.a%ilor din r/ndul (emeilor a crescut *n mod exploziv *n anii J-0 'i a r$mas ridicat p/n$ *n prezent) :xist$ un num$r considera#il de anga.a%i cu .um$tate de norm$ pe pia%a muncii din Norvegia) =oar pu%in su# .um$tate din num$rul total al (emeilor 'i aproximativ 10 H din num$rul total al #$r#a%ilor lucreaz$ mai pu%in de 0+ de ore pe s$pt$m/n$)

IV.Activiti economice Agricultura Agricultura Norvegiei se #azeaz$ pe cre'terea animalelor" deoarece doar 0"1H din supra(a%a total$ a %$rii poate(i (olosit$ pentru agricultur$ =atorit condi%iilor pedo climatice" terenurile cultivate sunt restr/nse)) Aerenurile ara#ile se g$sesc doar *n num$r mic pe c*mpiile din sud est 'i *n apropierea ora'ului Arond@eim) n apropierea (iordurilor sunt cultivate plante (ura.ere)&rincipalele ramuri ale agriculturii sunt: cresterea porcinelor si a #ovinelor" industria laptelui"exploatarea lemnului si productia de ou$) Norvegia dispune de o puternic (lot maritim comercial (locul III pe glo#! 'i are o #alan% comercial net excedentar" *n principal datorit @idrocar#urilor)

Industria Industria piscicol$ reprezint$ coloana verte#ral$ a economiei de pe %$rmurilenorvegiene) &escuitul" acvacultura 'i trans(ormarea produselor din pe'te asigur$ peste 00000 locuri de munc$) Kaloarea anual$ a exporturilor provenite din acest sector este de circa 00 miliarde coroane norvegiene" ceea ce *l (ace unul din cele mai mari sectoare de export din Norvegia)) Ma.oritatea stocurilor de pe'te din care pescuie'te Norvegia sunt *mp$r%ite cu alte %$ri) &rin urmare" cooperarea *n vederea gestion$rii acestora este esen%ial$) Norvegia a negociat o serie de acorduri cu %$rile vecine" *n cadrul c$rora p$r%ileau convenit s$ se reuneasc$ *n mod regulat pentru a decide *n privin%a regimurilor degestionare 'i a distri#uirii cotelor);ele mai importante ast(el de acorduri au (ost *nc@eiate cu 8usia 'i cu >:) &escuitul dinregiunile a(late *n a(ara zonelor economice na%ionale este gestionat de ;omisia pentru&escuitul *n Atlanticul de Nord est (N:A5;! *n cooperare cu statele de pe coast$)Stocurile de (oci din L@e%urile de :st sunt gestionate de ;omisia Norvegiano 8us$ pentru &escuit) ;omisia pentru Mami(erele Marine din Atlanticul de Nord(NAMM;F! este un (orum de cooperare pentru conservarea" gestionarea 'i studiere amami(erelor marine *n general) K/n$toarea #alenelor Min7i este gestionat$ unilateral de Norvegia" deoarece ;omisia Interna%ional$ pentru K/n$toarea de Dalene (IB;! nu s a mai a(lat din 19-2 *n pozi%ia de a sta#ili cote pentru aceasta v/n$toare) Norvegia este pe locul 'ase *n lume ca produc$tor de @idroenergie) Sectorul @idroenergetic norvegian a (ost creat pentru a contracara varia%iile*n (urnizarea natural$ a apei c$tre centralele electrice 'i pentru a adapta produc%ia lasc@im#$rile cererii *n (unc%ie de sezon) F serie de rezervoare pot stoca apa din anii cu unsurplus de precipita%ii" pentru a (i utilizat$ *n anii cu precipita%ii reduse" ceea ce (aciliteaz$coordonarea cu %$rile care utilizeaz$ electricitatea generat$ de sistemele de energietermal$) la mi.locul anilor J90" Luvernul a luat decizia s$ construiasc$ dou$ centrale electrice pe gaz) Norvegia este al doilea mare exportator de gaze din lume" iar *n ceea ce prive'te exporturile de petrol" ocup$ locul al 'aptelea) Industria petrolier$ produce o treime din #ugetul statului (200-!) ;irca 1,0)000 de persoane suntanga.ate *n societ$%i din domeniul petrolului" iar e(ectul asupra celorlalte industrii este considera#il) &e plat(orma continental$ a Norvegiei activitatea este (oarte

intens$) n 200- s au produs 2,2 de milioane de m0 standard de produse petroliere))Activitatea de produc%ie de petrol 'i gaze se (ace *n Marea Nordului" Marea Norvegiei 'i *n Marea Darents) =o#/ndirea de c$tre norvegieni a experien%ei *ndomeniul petrolului a (ost un element important din politica Norvegiei re(eritoare la petrol)Ca *nceput Norvegia a utilizat cuno'tin%ele companiilor str$ine" dar ast$zi industria petrolier$ este #ine dezvoltat$ 'i este competitiv$ pe plan interna%ional) Acest lucru se aplic$ nu numai companiilor petroliere" dar 'i industriilor (urnizoare 'i institutelor de cercetare) Ae@nologia norvegian$ este recunoscut$ *n *ntreaga lume" iar (urnizorii norvegieni de te@nologie su#acvatic$ sunt liderii pie%ei mondiale) n 2006 industria (urnizoare din domeniul pertolului 'i gazelor a atins ci(ra de 191 miliarde coroane" .um$tate din aceast$ sum$ (iind produs$ pe pie%ele externe) Industria petrolier$ 'i a gazelor stimuleaz$ de asemenea inova%iile 'i dezvoltarea te@nologic$ *n alte sectoare ale industriei norvegiene)F serie *ntreag$ de companii s au specializat pe (urnizarea de produse 'i servicii industriei petroliere" ast(el *nc/t *n scurt timp a ap$rut o industrie (urnizoare tot mai dezvoltat$ " competent$ 'i avansat$ te@nologic) Alte (irme presteaz$ servicii specializate"cum ar (i transportul" cercet$rile seismice" solu%ii te@nice" testare 'i analiz$" securitate 'i *ntre%inere Turismul Natura impresionant$ a $rii este (oarte important$ pentru turismul Norvegiei" *ntruc/t ea atrage in (iecare an mii de turisti) ;apul Nord i 5iordul Leiranger sunt printre cele mai vizitate atracii turistice ale $rii) 5oarte apreciat$ este Norvegia i pentru posi#ilitatea practic$rii sporturilor de iarn$ la *n$limi impresionante" precum si pentru coasta de vest" Murtigruten" numeroase croaziere (iind organizate *n aceast$ zon$) ara este impresionant$ *ns$ si din punct de vedere cultural" datorit$ renumitelor #iserici de lemn unice *n lume i unor ora'e impresionantNorvegia mai este numit$ i ara 5iordurilor" deoarece unele dintre cele mai spectaculoase i mai (rumoase (iorduri din lume se *nt/lnesc aici" croazierele pe aceste (iorduri (iind (oarte apreciate de turiti) &rintre cele mai renumite (iorduri norvegiene se *nscriu: N Sogne(.ord I cel mai lung (20,m! (iord din :uropa) N Leiranger(.ord I inclus i el *n patrimoniul >N:S;F" este *n acelai timp i unul dintre cele mai renumite (iorduriale Norvegiei" cu priveliti *nc/nt$toare o(erite de dou$ dintre cele mai pitoreti cascade : Drudesloret (Koalul Miresei! i =es4vsostrene(;ele 6 surori!E C4se(.ord" (aimos pentru peisa.ele muntoase inedite)

n ceea ce prive'te sporturile de iarn Cille@ammer este una dintre cele mai vec@i destinaii pentru sporturile de iarn$ ale Norvegiei" cunoscut$ i pentru (aptul c$ *n anul 199, aici au avut loc 3ocurile Flimpice de Iarn$) <;apul nord? adesea este considerat gresit cel mai nordic punct al :uropei" dar este de (apt cel mai nordic punct al :uropei ;ontinentale(61O 0-P 02)-01Q N!" pentru c$ *n :uropa mai exist$ un punct situat i mai *n Nord (61O 11P 0-Q N!" i anume 2nivs7.ellodden" situat tot *n Norvegia) Aceste limite sunt *ns$ vala#ile numai *n cazul *n care nu se iau *n considerare i insulele *ndepartate) =ac$ includem i aceste insule" cel mai nordic punct ar (i ;apul 5ligeli din Insula 8udol(" ara 5ranz 3ose(" 8usia (-1O ,-P 2,Q N!) ;apul Nord se g$sete la aproximativ 2100 7m dep$rtare de &olul Nord i la 120 7m deasupra ;ercului &olar) ;apul Nord mai este denumit i <Cocul *n care Soarele nu apune niciodat$? sau <&$m/ntul Soarelui de la Miezul Nopii?" *ntruc/t de la s(/ritul lunii mai p/n$ la s(/ritul lunii iulie soarele r$m/ne mereu deasupra orizontului) ;apul Nord a devenit una dintre principalel atracii turistice ale lumii" (iind vizitat anual de aproximativ 200)000 de turiti din *ntreaga lume.

;ele mai importante centre turistice in imagini:

Capul Nord

Fiordul Geiranger Concluzii Puncte forte Rar$ cu economie puternic dezvoltat$" #azat$ pe industrie diversi(icat$" pe servicii *n transporturi 'i comer%) &rincipalele ramuri industriale sunt: construc%iile de ma'ini (nave"ec@ipamente 'i utila.e electrote@nice" ma'ini unelte! si prelucrarea lemnuluiENorvegia ocup$ locul 1 *n topul <;ele mai verzi %$ri ale lumii? I -1"1 puncte din 100) &/n$ *n 2000" Norvegia plani(ic$ s$ reduc$ emisiile industriale de dioxid de car#on la 0) Luvernul cump$r$ ec@ipamentul adecvat 'i aloc$ mi.loace *n te@nologii curate) n plus" autorit$%ile*ncura.eaz$ proprietarii mi.loacelor de transport ecologice cu #ene(icii (iscale 'i construie'te noilinii de cale (erat$)Numeroase atrac%ii turistice: printre principalele atrac%ii se num$r$ muzeele vi7inge"(iordurile maiestuoase" cascade spendide" cultura lapon din nordul Norvegiei" (ermele medievale" #isericile din lemn)n Norvegia se pot practica o varietate de (orme de turism de la turismul montan"la cel #alnear" camping uri" turism pentru a(aceri" automo#ilistic" etcE Norvegia are o in(rastructur$ #ine dezvoltat$ de trenuri 'i (eri#oturi" care suntgata s$ te traverseze (iordurile) 5eri#oturile sunt (oarte populare *n partea vestic$a %$rii" iar trenurile a.ung c@iar mai sus de ;ercul Arctic din nord Puncte slabe Norvegia este o %ar$ mic$"putin cunoscut$ la nivel interna%ionalE Norvegia are o zon$ geogra(ic$ mare" cu o popula%ie dispersat$ (60H din norvegieni tr$iesc *n ora'e 'i 00H locuiesc *n mediul rural!E Norvegia are pro#leme cu atragerea speciali'tilor 'i a muncitorilor cu *nalt$cali(icare din str$in$tateENorvegia are in(rastructura mai pu%in dezvoltat$ (a%$ de multe %$ri europene" *nspecial *n a(ara ora'elor)n Norvegia" sunt *n principal persoane cu astm 'i a(ec%iuni respiratorii sau care

su(er$ de #olicardiovasculare" care au pro#leme de s$n$tate cauzate de poluarea aerului la nivel local)

K)Di#liogra(ie &entru realizarea proiectului de (a% nu s au (olosit crti ca 'i material inspirativ) S a (olosit *n sc@im# material de pe urmatoarele site uri: ro)Si7ipedia)org Aurism *n Norvegia SSS)travelers Sa4)com Norvegia

SSS)scri#d)com Noevegia" prezentare generala SSS2)norvegia)ro

;uprins
I)8epere geogra(ice generaleTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTpag)2 II) Incadrarea *n tipologia statal con(orn criteriilor de clasi(icareTT))))))))))))))))))))))))))) pag)2 III)A#ordarea resurselorTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT))))))))))))))))) pag)2 IK)Activita%i economiceTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT)TT) ) pag), K) Di#liogra(ieTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTpag)9

10

You might also like