1

I. Vocabularul
1. Jocabularul / lexicul limbii române
~ reprezintá totalitatea cuvintelor care au existat si care existá în limba româná (cca 120 000);
~ cuprinde: a) vocabularul fundamental,
b) masa vocabularului.
· Vocabularul fundamental
Cuprinde cca 1500 de cuvinte având urmátoarele caracteristici: sunt cele mai importante,
întelese de toti vorbitorii unei limbi;
Au cea mai mare frecventà în comunicare;
Au vechime si durabilitate,
Denumesc sau exprimá notiuni fundamentale, reprezentând toate pártile de vorbire;
Au o mare capacitate de derivare/compunere;
Fac parte din numeroase locutiuni si expresii;
Cele mai multe sunt polisemantice.
Exemple.
Cuvinte care denumesc:
·párti ale corpului omenesc ·grade de rudenie ·animale, pásári, insecte cunoscute · Ilori,
arbori, Iructe ·alimente, báuturi de strictá necesitate ·Ienomene ale naturii · însusiri ·culori
·diviziuni ale timpului (párti ale zilei, zilele sáptámânii, lunile anului, anotimpurile s.a.) ·
corpuri ceresti.

· asa vocabularului (90° din cuvintele limbii)
Cuprinde:
Toate cuvintele care nu Iac parte din vocabularul Iundamental;
Termeni stiintiIici/tehnici din limbajele de specialitate (neologisme);
Arhaisme; Regionalisme; Termeni de jargon; Termeni argotici.



2

. Cuvântul
~ este unitatea de bazá a vocabularului;
~ se caracterizeazá prin formà (sunete/litere) si prin sens (are unul sau mai multe sensuri).
· Felul cuvintelor:
simple ~ au structurá unitará (an, aur, barcà, mare, scrie, a:i, vai', ori, prin s.a.);
compuse ~ alcátuite din douá sau mai multe elemente componente (bunàvointà, a
binecuvanta, binevoitor, fiecare, douà:eci, dupà-amia:à, de la, ca sà, tic-tac' s.a.).

· Sensul/semniIicatia cuvântului
I. Sensul propriu
Caracteristici:
Este sensul obisnuit al unui cuvânt; este cunoscut de toti vorbitorii;
Se reIerá la un aspect din realitate;
Are douá aspecte:
a sensul propriu de bazá: sensul cuvântului în sine care apare în orice context s-ar aIla
]picior, parte a corpului omenesc);
b) sensul propriu secundar, sensul rezultat dintr-o asemánare; depinde strict de context
(piciorul podului: stâlp care sustine podul).

II. Sensul figurat
Caracteristici:
Sens neobisnuit al unui cuvânt;
Folosit cu valoare expresivá, în scopul Iormárii unei imagini poetice. Exemplu. ,Pe-un
picior de plai." (Balada Miorità)

3. Câmpul lexical
Cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu;
Cuvintele au trásáturi de sens comune;

3

Este alcátuit din cuvinte care apartin aceleia¸i pàrti de vorbire (numai substantive, numai
verbe, numai adjective etc);
Cuprinde cuvintele domeniului, sinonimele, derivatele acestora si expresiile din care
acestea Iac parte.
Exemplu. domeniul: grade de rudenie: mamà, tatà, tàtic, sorà, frate, bunicà, bunic,
stràbunicà, màtu¸à, tanti, vàr, veri¸oarà s.a.

. Mijloace interne de îmbogájire a vocabularului
· Derivarea
Cuvintele noi se Iormeazá de la cuvântul de bazá
Exemplu. bun - stràbun - bunàtate sau de la rádácina cuvântului de bazá - partea comuná a
tuturor cuvintelor derivate obtinute Exemplu. ¸colar, pre¸colar.
Cuvintele obtinute se numesc derivate;
Derivarea: cu suIixe; cu preIixe; parasinteticá (cu suIixe si preIixe);
· sufixe - sunete sau grupuri de sunete adáugate la sIârsitul rádácinii;
· sufixe diminutivale - Iormeazá diminutive (nume de obiecte sau însusiri considerate de
vorbitor mai mici decât cele denumite de cuvintele de bazá); Exemple. copila¸, copilità,
floricicà, bunicel, frumu¸icà s.a.;
· sufixe augmentative - Iormeazá augmentative (nume de obiecte sau însusiri considerate de
vorbitor mai mari decât cele denumite de cuvintele de bazá); Exemple. flàcàiandru, càsoi,
gràsan, lungan s.a.
· prefixe - sunete sau grupuri de sunete adáugate Lnaintea rádácinii, pentru a Iorma un cuvânt
nou. Exemple.
a) derivate cu sufixe: frun:i¸, frun:ulità, frun:ar s.a
b) derivate cu prefixe: neadevàr, inegal, reLnvàt, ràstimp, nebun, stràbun s.a.
c) derivate parasintetice (cu sufixe yi prefixe Lnfrun:it, pre¸colar, refàcut, neLntelegàtor,
stràlucitor s.a.
· PreIixe care dau un anumit sens cuvintelor derivate.
Exemple. antebrat (înaintea bratului), antirà:boinic (împotriva rázboiului), arhicunoscut
(cunoscut Ioarte bine), bisilabic (cu douá silabe), hipertensiune (tensiune máritá), hipotensiv
(cu tensiune micá), intravenos (în interiorul venei) s.a.


4

· ompunerea
Este Iormarea de cuvinte noi prin unirea (contopirea), alàturarea sau abrevierea unor
termeni diIeriti. Termenii cuvântului compus îsi pierd sensul pe care îl au când sunt
independenti. Exemple. binevoitor, bloc-tum, de la, untdelemn, floarea- soarelui,
macrocosmos, francofonie, plafar, ONU, TAROM s.a.

· ompunerea prin unire (contopire Exemple. bunàstare, doispre:ece, cumsecade,
Campulung s.a.

· ompunerea prin alàturare (parataxa Exemple. bunà-credintà, apà-de-gurà, verde-
gàlbui, de la, pentru cà, floarea-soarelui, gura-leului, ochiul-boului s.a.

· ompunerea prin abreviere (prescurtare)
Exemple.
a) din inijiale (SNCFR, CEC, ONU, UNESCO, UE);
b) din fragmente de cuvinte (TAROM);
c) din fragmente yi cuvinte întregi (Rompetrol, Romarta).
Atentie! Nu se pune punct dupá: abrevierile din matematicá, Iizicá, chimie (m, Km, Ag, W, O
s.a.); punctele cardinale (N, SV s.a.).

· Compunerea cu elemente de compunere savante (preIixoide si suIixoide)
· Prefixoidele (falsele prefixe
Elemente de compunere care se asazá înaintea rádácinii pentru a Iorma cuvinte noi;
Provin din limba greacá veche si limba latiná;
Îsi pástreazá sensurile vechi;
Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie internationalá;
NU trebuie conIundate cu preIixele!
Exemple. aeronavà, autocriticà, biosferà, geografie, microcosmos, multimedia, ortopedie,
polisemantic, pseudonim, telespectator, :ootehnie s.a.


3

· Sufixoidele (falsele sufixe
Elemente de compunere care se asazá dupá rádáciná sau dupá un preIixoid, pentru a Iorma
un cuvânt nou;
Provin din limba greacá veche sau din limba latiná;
Îsi pástreazá sensurile vechi;
Sunt elemente savante de compunere, cu circulatie internationalá;
NU trebuie conIundate cu suIixele! Exemple.
-cid (ucigátor): genocid, suicid,
-cratie (conducere): democratie,
-fil (iubitor): bibliofil,
-fob (care nu suportá, uráste): xenofob, claustrofob,
-fug (care îndepárteazá): centrifuga),
-log (specialist): geolog.

· $chimbarea valorii gramaticale (conversiunea)
Procedeu de Iormare a cuvintelor prin trecerea de la o parte de vorbire la altá parte de vorbire.
Exemple.
a) adjectiv ~ substantiv: · Un alb stràlucitor Lmpodobe¸te crengile màrului.
b) verb la participiu ~ substantiv: · Acest om este un privilegiat.
c) adverb ~ substantiv: · Afutà-ti aproapele'
d) interjectie ~ substantiv: · Are un of mare la inimà.
e) verb la participiu ~ adjectiv: soare aurit, cer Lnnorat
I) verb la gerunziu ~ adjectiv: · lebàdà murindà, oameni suferin:i
g) pronume ~ adjective: · copilul acela, eu Lnsumi, fata cealaltà
h) adjective ~ adverbe: · plute¸te u¸or, vorbe¸te tare
i) substantive ~ adverbe: · Jara merg la munte. · Ne vedem sambàtà.
j) adverbe ~ prepozitii: · Stà Lnaintea vitrinei. · Merge Lnapoia lui.

6

) verbe la participiu ~ prepozitii: · E premiat datorità muncii. · A reu¸it multumità
sprifinului acordat.
1) substantive ~ prepozitii. · A afuns vedetà gratie talentului.

5. Familia lexicalá (Familia de cuvinte)
~ Cuprinde toate cuvintele obtinute prin: derivare, compunere, conversiune.
Exemple. frumos (adj.), (un)frumos (s.), (cântà) frumos (adv.), frumu¸el, frumusete,
Lnfrumuseta, preafrumos, Tàrgu-Frumos.

6. Sinonimele
~sunt cuvinte cu Iormá diIeritá si cu sens asemánátor sau identic;
~existá termeni sinonimi care apartin tuturor pártilor de vorbire.
Exemple. substantive (soartà ÷ destin), pronume (el ÷ dansul), numerale (primul ÷ Lntaiul),
adjective (uman ÷ omenesc), adverbe (astfel ÷ a¸a), prepozitii (ca ÷ precum), conjunctii
(fiindcà ÷ deoarece, ori ÷ sau), interjectii (of' ÷ vai').
· Sinonimele se stabilesc numai în context, unde trebuie:
Sá denumeascá acelasi aspect din realitate;
Sá se poatá înlocui unul cu celálalt/celelalte, Iará a modiIica sensul enuntului;
Sá Iie aceeasi parte de vorbire;
Sá Iacá parte din aceeasi variantá a limbii.
Exemplu. Nu se poate Iace echivalenta între un termen din limbajul obisnuit si un
regionalism, arhaism, termen stiintiIic.
Sinonimia se poate stabili între: un cuvânt si o expresie; douá expresii (a fugit ÷ a luat-o la
sànàtoasa, e foc ¸i parà ÷ Li tunà ¸i Li fulgerà).
· Ielul sinonimelor:
a) perfecte (cu sensuri identice)
Exemple. el ÷ dansul, oranf ÷ portocaliu´, sud ÷ mia:à:i s.a.
b) aproximative (sensul unuia sugereazá obiectul, în limbaj artistic, echivalentele Iiind
neobisnuite).
Exemplu. lunà ÷frunte de poet (G. Cosbuc - Noapte de varà).

7

În Iunctie de numárul de sensuri suprapuse:
c) parjiale (sinonimia acoperá numai o parte din sensurile unui cuvânt).
Exemple. repede ÷ iute, armà ÷ pu¸cà, ceas ÷ orà.
d totale (când toate sensurile termenilor sinonimi coincid).
Exemple. kaliu ÷ potasiu, cupru ÷ aramà.
· Seria sinonimicá
Cuprinde toate sinonimele unui cuvânt.
Exemple. acerb ÷ necrutàtor ÷ Lnver¸unat ÷ aspru ÷ agresiv ÷ sarcastic,
luptà ÷ bàtàlie ÷ rà:boi,
nevinovàtie ÷ inocentà ÷ naivitate ÷ candoare,
nevoie ÷ trebuintà ÷ necesitate ÷ cerintà.

. Antonimele
Sunt cuvinte cu Iorme diIerite si cu sensuri opuse. Exemple. substantive (:i-noapte, curaf-
fricà, hàrnicie-lene), verbe (a intra-a ie¸i, a plange-a rade, a urca-a coborL), adjective (bun-
ràu, altruist-egoist), adverbe (aici-acolo, sus-fos, Lnainte-Lnapoi).
Se pot Iorma antonime prin derivate cu preIixele: ne-, in-, des-, de:-, i-. Exemple. atent-
neatent, credincios-necredincios, uman-inuman, fust-infust, a acoperi-a descoperi, a prinde-a
desprinde, a robi-a de:robi, rational-irational, responsabil -iresponsabil.

8. Omonimele
Sunt cuvinte cu aceeasi Iormá si cu sens complet diIerit;
OmoIonele se pronuntá la Iel (ea - ia, ei - iei);
OmograIele se scriu la Iel (unele se pronuntá diIerit: copii - copii).
· Tipuri de omonime
a) totale (cele douá cuvinte sunt identice în Ilexiune);
Exemple. leu (animal) - lei, leu (unitate monetará) - lei, lac (apá státátoare) lacuri, lac
(substantá lucioasá) - lacuri,
b) parjiale (cele douá cuvinte se diIerentiazá în Ilexiune);

8

Exemple. corn cornuri, corn - coarne, colt - colti, colt - colturi,
c) omonime lexico-gramaticale
Exemple. cer (subst.) - cer (verb); car (subst.) - car (verb. pers. I - sg.).
9. Cuvinte polisemantice
~ Au douá sau mai multe sensuri legate Lntre ele,
~ Sensurile unui cuvânt polisemantic sunt mai mult sau mai putin apropiate, deosebindu-se
astIel de sensurile omonimelor, care nu au nicio legáturá între ele.
Exemplu. baie. încáperea în care se Iace baie (intru Ln baie).
cada de baie (robinetul de la baie),
actiunea de a se îmbáia (face baie).

10. Paronimele
Sunt cuvinte cu Iorme asemánátoare si cu sens diIerit;
~se deosebesc prin unul-douá sunete sau prin pozitionarea diIeritá a unui sunet;
~în general, sunt aceleasi párti de vorbire.
Exemple. compliment-complement, ca:ual-cau:al, epic-etic, familiar familial, literar -
literal, numeral - numerar s.a.

11. Pleonasmul
~Gresealá de exprimare constând în Iolosirea aláturatá a unor cuvinte/constructii cu acelasi
înteles.
Exemple. democratia poporului (demo- ÷ popor); conducàtor managerial (manager ÷
conducátor); cooperea:à Lmpreunà, insecticid ucigàtor, ¸i-a Lntàrit fortele sale, dar Lnsà s.a.

12. Aeologismele
~Sunt cuvinte noi, împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii prin derivare sau
compunere, având obligatoriu un component neologic;
~Fac parte din masa vocabularului.

9

Exemple. autor, buldo:er, celest, dinam, alice, inerent, lexicolog, locatie, mu:eu, (a) nara,
omnipre:ent, politolog, retardat, silentios, televi:or, umor, vast, xenofobie.

13. Arhaismele
Sunt cuvinte care nu se mai întrebuinteazá în limba actualá;
Fac parte din masa vocabularului;
Sunt Iolosite în opere literare prin crearea/redarea atmosIerei epocilor trecute.
· Tipuri de arhaisme:
lexicale (cuvinte vechi): arma¸, ban, clucer, feudà, para, parcàlab, pre, spàtar s.a.;
fonetice (pronuntii vechi): carii (care), vecinic, Lmpregiur, a Lmbla s.a.;
morfologice (Iorme morIologice vechi): gre¸ale ]gre¸eli), (drumul) Jienii, Adormirea Maicei
Domnului, tàrei s.a.;
sintactice (constructii sintactice vechi): somnul vame¸ vietii,
semantice (sensuri vechi, schimbate cu timpul): om prost, calic (sárac).

14. Regionalismele
Sunt cuvinte Iolosite numai în anumite zone ale tárii;
Fac parte din masa vocabularului;
Sunt Iolosite în opere literare, pentru a caracteriza personaje.
· Tipuri de regionalisme:
lexicale. crumpen, curechi, barabule, cucuru:, ciurdà,
fonetice - pronuntii regionale: ¸in¸i, de¸te,
morfologice. a màncatàrà, au venitàrà,
sintactice: Iolosirea singularului verbului-predicat, în locul pluralului (constructii cu dezacord
al predicatului cu subiectul, în Muntenia).

15. Argoul
Este un limbaj secret elaborat de un anumit grup social cu intentia de a nu Ii înteles de
ceilalti vorbitori.

10

Termenii argotici au o existentá scurtá;
DiIerá în Iunctie de grupul care îi Ioloseste;
Circulá mai mult oral.
Exemple. mititica, pàrnaie (închisoare), ¸menar, diriga, proful, ¸ase', ¸pagà s.a.

16. 1argonul
Este limbajul unor persoane culte, care vor sá se distingá printr-o exprimare care produce
impresie prin introducerea în enunturi a unor cuvinte din alte limbi.
Exemple. ,Iartà-mà ma ¸er'", ,,E OK'", Am spus adevàrul, parol', Ciao Maria', Mersi,
dragà', Bonsoar'
Sunt elemente de jargon si termenii din limbajele specializate (medical, lingvistic,
matematic etc.) Iolositi cu ostentatie în limbajul comun.

II. FONETI
1. Sunetul
~Este cea mai micá unitate sonorá a limbii, produsá de vibratiile aerului expirat prin
articulatie; sunetele se aud.
2. Jocala
~Este sunetul care se poate pronunta singur; S poate Iorma silabá; sunt sapte vocale: a, á, e, i,
o, u, î (â).
Exemple. a-ur, mà-rar, e-lev, i-nel, o-rar, u-re-che, L-na-poi, mà-nà.
3.Consoana
~Este sunetul care nu se poate pronunta singur. Se pronuntá numai însotit de un alt sunet.
Exemple. b (bâ, be), d (dâ, de),/(Iâ, Ie, eI), g (gâ) s.a. Nu poate Iorma silabá, decât cu ajutorul
unei vocale. Exemple. na-re, soa-re.
4. Semivocala
~Este un sunet cu notare graIicá asemánátoare vocalei; se pronuntá scurt, nu se poate
prelungi, ca vocala; nu se poate rosti singurá, ci însoteste întotdeauna o vocalá; nu poate
Iorma singurá silabá. Exemple. oa-ie, nou, iar-nà, leu, ve-neai.
5.Diftongul

11

~Este grupul de sunete alcátuit dintr-o vocalá si o semivocalá, care se pronuntá în aceea¸i
silabà,
· Felul diItongilor:
a) diftong ascendent'suitor (semivocala precede vocala).
Exemple. ie´-pu-re, floa-re, veac.
b) diftong descendent'coborâtor (semivocala urmea:à vocalei).
Exemple. nai, ui-tà, trei, :meu.
6.1riftongul
~Este grupul de sunete alcátuit dintr-o vocalá si douá semivocale, pronuntate/scrise în aceeasi
silabá.
Exemple. a) semivocalá (S) ¹ vocalá (V) ¹ semivocalá (S);
bo-ie-roài-cà, miei, i-àu (dat), ve-neài s.a.;
b) S ¹ S ¹ V: cre-ioà-ne, là-crà-mioà-rà, vo-ioà-sà s.a.
. Hiatul
~Apare între douá vocale aláturate, pronuntate în silabe diIerite.
Atentie! A nu se conIunda vocalele în hiat cu diItongul, numai pentru cá literele caIe transcriu
vocalele sunt aláturate! în caz de nesigurantá, se desparte cuvântul în silabe si se observá
trecerea vocalelor în silabe diIerite.
Exemple. a - e (a-er, ma-es-tru),
e - e (a-le-e, i-de-e),
i - i (fi-ind-cà, fi-in-tà, scri-i-tor),
o - o (al-co-ol, co-op-ta),
u - e (du-el, du-et),
a - i (ca-i-sà, na-ist, na-iv),
i - e (a-ri-e, cu-ti-e, mi-e).
8. Silaba
~Este alcátuitá dintr-o vocalà sau un grup de sunete care cuprinde obligatoriu o vocalá si care
se pronuntá printr-o singurá deschidere a gurii (un singur eIort expirator). Exemple. A-u-rel,
pà-là-ri-e, vi-oa-rà s.a.

12

· Cuvintele pot Ii:
a) monosilabice - Iormate dintr-o singurá silabá; Exemple. an, ac, bec, car, steag s.a.;
b) plurisilabice/polisilabice - Iormate din mai multe silabe; Exemple. bo-boc, cà-ru-tà, dà-
ru-i-re s.a.

9. Reguli de despárjire a cuvintelor în silabe:
1) O consoaná între douá vocale, la despártirea în silabe, trece în silaba urmàtoare.
(VCV » V-CV) Exemple. a-pà, casà, mà-nà, via-tà s.a.
· Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi noteazá Iiecare o consoaná, deci
respectá regula 1. Exemple. a-ce, ro-chi-e, u-re-che, ve-cin s.a.
2) Douá consoane între douá vocale, la despártirea în silabe, trec: prima la silaba dinainte si a
doua la silaba urmátoare.
(VCCV -~ VC-CV) Exemple. car-te, din-te, mun-cà, pun-te s.a.
· Dacá în grupul de douá consoane, a doua este l sau r si prima este b, c, d, I, g, h, p, t, v,
despártirea în silabe se Iace înaintea întregului grup de douá silabe.
Exemple. ca-blu, a-cru, co-dru, a-flu, e-gre-tà, pe-hli-van, a-proa-pe, a-pri-li-e, a-tlas, co-
vrig s.a.
3) Trei sau mai multe consoane între douá vocale, la despártirea în silabe, trec: prima la silaba
dinainte si celelalte la silaba urmàtoare. Exemple. as-tru, al-bas-tru, cas-tron, con-struc-tor
s.a.
· La grupurile de consoane: Ipt, mpt, nc¸, net, ndv, ret, erf, stm, despártirea în silabe se Iace
dupá a doua consoaná din grup.
Exemple. sculp-tu-rà, somp-tu-os, sfinc-¸ii, punc-tu-a-ti-e, func-ti-e, sand-vici, An-tarc-ti-ca,
fert-fe, ast-ma-tic.
· în acelasi mod se despart în silabe si cuvintele: astfel, ab-sorb-ti-e, trans-la-tor.
Potrivit noului DOOM, cuvintele se pot despárti:
· dupá pronuntare: a-nor-ga-nic, des-pre,
· dupá structurá: an-or-ga-nic, de-spre.
10. Accentul
~Reprezintá pronuntarea mai intensá a unei silabe dintr-un cuvânt;
~silabele cuvintelor pot Ii accentuate si neaccentuate-,

13

~semnul accentului (') se pune pe vocala din silaba accentuatá;
~întreaga silabá accentuatá se pronuntá mai intens decât cele neaccentuate;
~în limba româná, accentul este mobil. Exemple. ân, a-na-nâs, no-uá-spre-ze-ce, ve-ve-ri-tá,
vic-to-ri-e.


III. orfologia
MorIologia studiazá: cuvântul ca unitate gramaticalá (apartinând pártilor de vorbire);
modiIicárile Iormale ale cuvintelor, în Iunctie de categoriile gramaticale: gen, numàr, ca:,
determinare (prin articulare), grad de comparatie, persoanà, diate:à, mod, timp.

1. Substantivul
-este partea de vorbire Ilexibilá care denumeste obiecte (Iiinte, lucruri, Ienomene, însusiri,
actiuni, stári suIletesti s.a.);
-are categorii gramaticale speciIice: gen, numàr, ca:,
-se poate numára: un om - doi oameni,
-poate avea un determinant: acest om, om Lnalt.
· Felul substantivului:
A) comun (bàiat, stradà, ora¸, vant, munte, tarà),
propriu (Doru, Strada Armoniei, Bucure¸ti, Dàmbovita, Carpati, Romania).
B) simplu (floare, localitate, fudet, munte, ràu),
compus (gura-leului, Alba Iulia, Cara¸-Severin, Piatra Craiului, Cri¸ul-Negru).
· Numàrul substantivului
Este o categorie gramaticalá care exprimá ideea de cantitate (unul - mai multe).
- numárul singular: prieten, casà, animal,
- numárul plural: prieteni, case, animale.
· Desinen(a este sunetul sau grupul de sunete de la sIârsitul substantivului, prin care se indicà
numàrul acestuia. Exemple. elev - elevi, basma - basmale, cuier - cuiere s.a.
· Substantivele se pot numára: un-doi, o-douà, un-douà.

14

· $ubstantivele colective au Iormá de singular si sens de plural. Exemple. stol, ceatà, grupà,
echipà s.a.
- unele substantive colective se pot Iorma prin derivare cu suIixele: -inie, -i¸, -et, -i¸te, -arie
(¸colàrime, aluni¸, bràdet, porumbi¸te, rufàrie, pepenàrie).
· $ubstantive defective de plural au numai Iormá de singular:
- alimente: miere, unt, untdelemn s.a.; materii: aur, argint, fier ¸.a.,
- însusiri morale: cinste, onoare, omenie s.a.;
- sporturi: fotbal, volei s.a.; S epoci istorice: feudalism, capitalism s.a.;
- religii: cre¸tinism, catolicism s.a..
· $ubstantive defective de singular au numai Iormá de plural:
- alimente - icre,
- párti ale corpului ¸ale,
- pluralitáti - aplau:e, urale.
· &nele substantive au douà forme de plural, care permit diIerentierea ca sens:
Exemple. bandà - benzi, corn - coarne,
- bande; - cornuri.
enul substantivului
Categorie gramaticalá care marcheazá prin desinente ideea de animate (sex bárbátesc si
Iemeiesc) si de inanimate;
· genul se determiná prin numárare:
masculin: un-doi: un cal (gâscan, curcan) - doi cai (gâscani, curcani);
Ieminin; o-douá: o iapá (gâscá, curcá) - douà iepe (gâste, curci);
neutru: un-douá: un tablou (album) - douà tablouri (albume).

Cazurile substantivului
azul Iorma luatá de substantiv pentru a exprima Iunctia sintacticá a acestuia;
sunt cinci cazuri: nominativ (N), acu:ativ (A),dativ (D), genitiv (G), vocativ (V);
modiIicarea Iormei substantivului dupá numár, gen si caz se numeste declinare.

13

Cuvinte cu rol de instrumente gramaticale care determiná sau însojesc substantivul în
declinare
· Articolul
· Aratá în ce másurá obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorilor.
1) Articolul hotárât 2) Articolul nehotárât
· aratá cá obiectul denumit de
substantiv este cunoscut:
· aratá cá obiectul denumit de substantiv este mai putin
cunoscut:
genul nr. art. hot. Exemple genul nr. art.
nehot.
Exemple
masc.
neutru
sg -1 -le bàiatul,
blocul,
fratele,
numele
masc. neutru Sg. un un bàiat, un frate, un bloc, un
nume
masc. pl -i bàietii, fratii Iem. Sg. o o fatà
Iem. pl -a fata masc.
Iem.
neutru
Pl. niste ni¸te bàieti (frati) ni¸te fete
ni¸te blocuri (nume)
Iem.
neutru
pl -le fetele,
numele


Pe baiatul acesta l-am mai và:ut. Pe stradà trece un bàiat.

3) rticolul posesiv-genitival
Ajutá la:
· formarea cazului genitiv; articole genitivale: al, a, ai, ale.
Exemple. (caiet) al elevului; (carte) a elevei; (elevi) ai ¸colii, (rochii) ale fetelor.
· formarea pronumelui posesiv (al sàu, a sa, ai no¸tri, ai vo¸tri).

16


4 rticolul demonstrativ-adjectival
Ajutá la:
· legarea substantivului de determinantul acestuia (adjectiv).
Forme ale articolului adjectival: N. - A. -cel, cea, cei, cele;
D. - G. -celui, celei, celor.
Exemple. màrul cel ro¸u, màrului celui ro¸u, merelor celor ro¸ii.
· !repozi(iile
~ însotesc substantive în cazurile: acu:ativ, dativ, genitiv.
a) !repozi(ii specifice cazului &TIV
simple. cu, de, din, dupà, Ln, Lntre, la, panà, pe s.a.
compuse. despre, de la, de pe, de langà, de pe la s.a.
b) !repozi(ii care cer cazul DTIV:
asemenea, conform, contrar, datorità, gratie, potrivit, multumità s.a.
Exemple. Am actionat conform (contrar, potrivit) planului. Am Lnteles gratie (datorità,
multumità) afutorului tàu.
c) !repozi(ii yi locu(iuni prepozi(ionale care cer cazul ENITIV:
contra, deasupra, Lmpotriva, Lmprefurul, Lnaintea, Lnapoia, de-a lungul, din pricina, Ln fata, Ln
vederea s.a.
Exemple. contra curentului, Lmpotriva minciunii, Lnaintea clasei, Ln fata soarelui s.a.
· Cazurile si Iunctiile sintactice ale substantivului
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·atribut substantival apozitional
·Prietenul mà afutà.
·El este fratele meu.
·Dana, prietena mea, a adus o carte.

17

A ·complement direct
·complement indirect
·nume predicativ
·atribut substantival prepozitional



·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
-de cauzá
-de scop
·-am Lntalnit pe prietenul meu.
·El mi-a adus cartea Lmprumutatà.

·Iti povestesc despre prietena mea.
·Mà gandesc la fratele meu.

·Am un dar pentru prietenul meu. ´ Penarul
lui Andrei este din piele.

·Dinu cite¸te o carte de aventuri.
·Dan a plecat Ln parc.
·Meciul Lncepe peste o orà.
·Ana cite¸te cu plàcere.
·El tremurà de fricà.
·Am organi:at carnavalul pentru distractia
noastrà.
A · complement de agent · Propunerea a fost fàcutà de Dan.
D ·complement indirect
·complement circumstantial:
-de mod
-de loc
-de cauzá

·nume predicativ:
·l-am adus prietenului (lui Dan) o carte.
·Am ca¸tigat meciul, conform (potrivit)
previ:iunilor noastre.

·De ce nu stai locului?
·Am luat notà bunà datorità sàrguintei.

·Scorul a fost contrar previ:iunilor.
G · atribut substantival genitival · Am và:ut caietul colegului (lui Dan).

18

·nume predicativ
·complement indirect
·complement circumstantial
- de mod
- de timp
- de loc
- de cauzá
- de scop
·Jictoria pàrea a dinamovi¸tilor. ´
Mereu am luptat Lmpotriva (contra)
minciunii.
·Ei vaslesc contra curentului.
·S-a Lntors acasà Lnaintea orei optspre:ece.
·Zmeul plutea deasupra caselor.
·Am Lntar:iat din pricina ploii.
·Am strans bani Ln vederea excursiei.
V Nu are Iunctie sintacticá · Hai, Dane, la stadion'

Explicatie.
primul -i- (Iiii) Iace parte din rádácina cuvântului; al doilea -i- (Iiii) este desinenta care
marcheazá pluralul; al treilea -i (Iiii) este articolul hotárât.
în acelasi mod se explicá scrierea substantivelor. copil ~ copii ~ copiii´, geamgiu ~
geamgii ~ geamgiii s.a.
2) Pluralul substantivelor Ieminine terminate în -ie si al substantivelor neutre terminate în -iu:
poe:ie ~ pl. poe:ii » pl. articulat cu art. hotárât poe:iile, exercitiu -» pl. exercitii » pl.
articulat cu art. hotárât exercitiile,
poe:iile » primul -i~ Iace parte din rádáciná; -» al doilea -i- » desinenta pluralului; ~
-le ~ articolul hotárât.
3) Articolul genitival se acordá în gen si numár cu substantivul determinat de un alt substantiv
în genitiv.
Exemplu. Cartea este a colegului, ,ai tàrii umeri dalbi. " (V. Alecsandri)
4) Substantivul în cazul vocativ se desparte întotdeauna prin virgule de restul propozitiei.
Exemple. - Copile, fii cuminte'
- Jino, Ioane, mai repede'
-Pregàte¸te-ti caietul, fato'
Explicatia virgulei:
Exemplu.

19

în propozitia: - Jino, Ioane, mai repede', virgula este cerutá de substantivul ,Ioane" în cazul
vocativ.
Substantivizarea unor párji de vorbire
Prin schimbarea valorii gramaticale a unor párti de vorbire, se pot obtine substantive.
1) Substantive provenite din adjective (prin articulare sau în vocative, Iolosindu-se Iárá
termen regent).
Exemple. Frumoasa aceea este sora mea, ene¸ul mai mult aleargà, Un Lntreprin:àtor nu
ràmane fàrà ocupatie, Aceasta este fapta celui curafos, Frumoaso, unde te duci?
2) Substantive provenite din pronume (prin articulare cu articol hotárât sau nehotárât).
Exemple. Eul sàu era mereu fràmantat, Este un àla' Un nimeni'
3) Substantive provenite din numerale (prin articulare cu articol hotárât, nehotárât,
demonstrativ/adjectival).
Exemple. A:i am luat un :ece, Zecele de ieri a fost la fi:icà, ipe¸te unul din cei cinci.
4) Substantive provenite din verbe la moduri nepersonale
Iorma lungá a inIinitivului (Jino la alergare', Treci la spàlare').
participii articulate (Cat costà un tuns?, Tunsul costà... Cel tuns este fratele meu).
5) Substantive provenite din adverbe (prin articulare). Exemple. binele, ràul (fàcut), Mai
existà ¸i un maine'
·Locutiunea substantivalá: este un grup unitar si stabil de cuvinte; este sinonimá cu un
substantiv; în propozitie are valoare de substantiv, putând Ii determinatá de atribute; în
general, provine din locutiuni verbale cu verbul la inIinitiv. Exemple.
bàgare de seamà, aducere aminte, nebàgare de seamà, pàrere de bine, tinere de minte, tàiatul
(tàierea) frun:elor la caini.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a substantivului
Am ca¸tigat conform pàrerilor tale. (conform)pàrerilor- substantiv comun, genul Ieminin,
numárul plural, cazul dativ cerut de propozitia conform, articulat cu articol hotárât, enclitic -
lor, Iunctia sintacticá de complement circumstantial de mod.





20

2. Pronumele
Este partea de vorbire Ilexibilá care tine locul unui substantiv; are urmátoarele categorii
gramaticale. gen, numár, persoaná, caz
.Exemple. tu, dumneata, L¸i, se, fiecare, acesta, al meu, cine, oricine, Lnsumi s.a.
Func(ii sintactice: subiect, nume predicativ, atribut, complement, element predicativ
suplimentar.
Tipuri de pronume: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ, negativ,
interogativ-relativ, nehotàrat, de Lntàrire.
Pronumele personal
Indicá diIeritele persoane care participá la actul comunicárii.
· Categoriile gramaticale ale pronumelui personal
persoana (pers. I, care vorbeste; pers. a Il-a, cu care se vorbeste; pers. a IlI-a, despre care se
vorbeste);
numárul (singular, plural);
genul (numai la persoana a IlI-a: masculin, Ieminin);
cazul.
· are Iorme accentuate la toate ca:urile si neaccentuate numai la cazurile: acu:ativ si dativ,
· are cazurile N, A, D, G (numai la pers. a IlI-a); V (numai la pers. a Il-a);
· la persoana a IlI-a, existá sinonime ale pronumelor personale el, ea, ei, ele: dansul, dansa,
dan¸ii, dànsele.
· Cazurile si Iunctiile sintactice ale pronumelui personal
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Eu plec la plimbare.
·Prietenii mei sunt ei.

21

A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
·complement de agent
·-am invitat ¸i pe el la :iua mea.
·Tocmai vorbeam despre voi.
·Am primit scrisoarea de la tine.
·Mingea este pentru el.

·Sà mergem panà la ei'
·Am sosit dupà voi, la cinci minute.
·A¸ vrea sà scriu ca tine.
·Tema lui este scrisà de tine.
D ·complement indirect
·nume predicativ
·atribut pronominal prepozitional
·atribut pronominal în dativ (dativul posesiv)
·complement circumstantial de mod
·Mi-ai Lnapoiat cartea?
·Aceastà fatà este asemenea ei.
·Un bàiat asemenea lui nu mai existà.
·Parcà vàd privirea-ti seninà.
·Ai fost pedepsit datorità lui.
G ·nume pronominal genitival
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
·Jocea lui este stridentà.
·Atitudinea contra ei nu este frumoasà.
·De ce e¸ti contra lor?

·Mà a¸e: Lnaintea lui.
·Ea a sosit dupà noi, ceva mai tar:iu.
V Nu are Iunctie sintacticá · Cei de-acolo, voi, veniti la mine'

Pronumele personal de politeje sau de reverenjá
Exprimá respectul Iatá de anumite persoane; are Iorme numai la persoanele a Il-a si a IlI-a;
are Iorme diIerentiate de gen, numai la persoana a IlI-a numárul singular.
Exemple. dumneata, dumneavoastrà, dumnealui, dumneaei, dumnealor.
- în limbajul solemn se utilizeazá Iormule reverentioase, exprimând cel mai înalt respect.

22

Exemple. Domnia-Joastrà, Domniile-Joastre, Domnia-Sa, Mària Ta, Sfintia Sa, Excelenta
Sa.
- regional, în limbajul Iamiliar: mata, matale, màtàlutà s.a.
- îndeplinesc aceleasi Iunctii sintactice ca si pronumele personal.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui personal yi a pronumelui personal
de polite(e
Tata mi-a povestit despre cartea de la dumneavoastrà, mi- - pronume personal, Iormá
neaccentuatá, persoana I, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintacticá de complement indirect.
(de la) dumneavoastrà - pronume personal de politete, persoana a Il-a, nr. singular, cazul
acuzativ, precedat de prepozitia compusá de la, Iunctia sintacticá de atribut pronominal
prepozitional.
Pronumele reflexiv
Exprimá identitatea dintre subiectul asupra cáruia se exercitá (direct sau indirect) actiunea
verbului si subiectul verbului. Exemplu. El L¸i spalà dintii.
Are Iorme proprii, accentuate si neaccentuate:
numai la cazurile acu:ativ si dativ, la persoana a IlI-a; ~ nu se deosebesc dupá numár si gen.
Cazul Forme accentuate Forme neaccentuate
A · (pe) sine · se, s-
D · sie, sie¸i · L¸i, ¸i- (-¸i, -¸i-)
·Pentru persoanele I si a Il-a singular si plural, Ioloseste Iormele neaccentuate ale pronumelui
personal în acu:ativ si dativ.
·Pronumele reIlexiv este marcá a diatezei reIlexive.
·Functiile sintactice
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
A · compl. direct · A:i se Lntalne¸te cu fo¸tii profesori.
D ·compl. indirect
·atribut pronominal
(dativ posesiv)
·I¸i cautà de lucru.
·Jorbea cu gura-¸i micà.

s- -pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul acuzativ, Iunctia sintacticá de
complement direct.

23

-¸i - pronume reIlexiv, persoana a IlI-a, nr. singular, cazul dativ, Iunctia sintacticá de atribut
pronominal.
Pronumele yi adjectivul posesiv
Caracteristici: pronumele posesiv înlocuieste numele obiectului posedat si numele
posesorului, pronumele posesiv devine adfectiv posesiv când determiná un substantiv,
acordându-se în gen, nr. si caz cu acesta; Iormele pronumelui posesiv sunt stabilite în Iunctie
de numárul posesorilor si al obiecteor posedate. Exemple.
persoana I
un posesor - un obiect posedat: al meu, a mea,
un posesor - mai multe obiecte posedate: ai mei, ale mele,
mai multi posesori - un obiect posedat: al nostru, a noastrà,
mai multi posesori - mai multe obiecte posedate: ai no¸tri, ale noastre.
persoana a Il-a: al tàu, a ta, ai tài, ale tale, al vostru, a voastrà, ai vo¸tri, ale voastre.
persoana a IlI-a al sàu, a sa, ai sài, ale sale, al lor, a lor, ai lor, ale lor.
Exemple Ln propo:itii.
pronume posesiv: Ai mei mà a¸teaptà, Unde sunt ai vo¸tri? ·
adjectiv posesiv: Ii plac caii mei, Jàd un prieten de-al meu.
· azurile yi func(iile sintactice ale pronumelui posesiv
N: a) subiect · Ai sài stau la masà
b) nume predicativ · Casa este a voastrà
Ac: a) complement direct · latà-i pe ai tài'
b) complement indirect · Cand Lncep un caiet, mà gandesc la ale tale.
c) atribut pronominal prepozitional · Merele de la ai mei sunt mai dulci.
d) nume predicativ · Fructele sunt pentru ai tài.
e) complement circumstantial:
- de loc · Astà:i afung la ai sài.
- de timp · Plecàm dupà ai tài, imediat.
- de mod · Munce¸ti ca ai vo¸tri, cu spor.

24

D: a) complement indirect · e-am adus ceva alor tài.
b) nume predicativ · El este asemenea alor sài.
c) atribut pronominal prepozitional · Mi-ar plàcea o casà asemenea alor tài.
d) complement circumstantial de mod · Jà chib:uiti asemenea alor vo¸tri.

G: a) atribut pronominal genitival · Jom merge la cabana alor vo¸tri?
b) atribut pronominal prepozitional · Cine este fata dinapoia alor tài?
c) nume predicativ · El este Lmpotriva alor sài.
d) complement circumstantial:
-de loc · Stau Lnaintea alor mei.
-de timp · Dan a plecat Lnaintea alor no¸tri.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui/ ad jectivului pronominal posesiv.
Fratele meu este harnic. El este asemenea alor no¸tri. iii -u - adjectiv pronominal posesiv, un
singur posesor si un singur obiect posedat, se acordá în gen, numár si caz cu
substantivul,.fratele" (masculin, singular, nominativ), Iunctie sintacticá de atribut adjectival, fi
/ stmenea) alor no¸tri - pronume posesiv, mai multi posesori si mai multe obiecte posedate,
nr. plural, genul masculin, cazul dativ cerut de prepozitia asemenea care îl însoteste, precedat
de art. genitival alor, Iunctia sintacticá de nume predicativ.

Pronumele yi adjectivul pronominal demonstrativ
Caracteristici: Pronumele demonstrativ înlocuieste numele unui obiect, indicând apropierea,
depàrtarea, identitatea si diferentierea acestuia Iatá de alt obiect.
Felul: · de apropiere. acesta, aceasta, ace¸tia, acestea,
· de depàrtare. acela, aceea, aceia, acelea,
· de identitate. acela¸i, aceea¸i, aceia¸i, acelea¸i,
· de diferentiere. cestàlalt/celàlalt, ceastàlaltà/ cealaltà, cestilalti/ceilalti.
· Din punctul de vedere al structurii:
simple. acela, aceasta, aceea, aceia s.a.
compuse: celàlalt, celelalte s.a.

23

· Când determiná un substantiv, acordându-se în gen, numár si caz cu acesta, pronumele
demonstrativ devine adfectiv demonstrativ.
Exemple. báiatul acesta (acela, cestálalt, celálalt);
casa aceasta (aceea, ceastálaltá, cealaltá);
acest animal, aceastà albiná.
· Func(iile sintactice ale pronumelui demonstrativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Acesta este vàrul tàu.
·Bunica a ràmas aceea¸i.


A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
-de mod
·Ii a¸tept pe ceilalti.
·Despre acesta vom discuta.
·Cortul de la aceia mi-a prins bine.
·Cartea este de la aceea.

·Joi merge la ceilalti, Ln curte.
·Joi veni dupà aceea, nu Lnaintea lor.
·Jorbe¸ti frumos ca aceea.
D ·complement indirect
·nume predicativ
·atribut pronominal prepozitional

·complement circumstantial de mod
·e-am fàcut o surpri:à acelora.
·Telefonul tàu este asemenea acestuia.
·De:ordinea asemenea acesteia mà
deranfea:à.
·Jorbe¸te asemenea celorlalte.

26

G ·atribut pronominal genitival
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
·Pàrerile acestora sunt interesante.
·Floarea dinaintea aceleia o Lmbia.
·Opinia mea este contra celeilalte.

·Merg Lnaintea celorlalti cu un pas.
·Maria a venit Lnaintea celeilalte.

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui/ ad jectivului demonstrativ
Cortul acesta este pentru ceilalti.
sta - adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, se acordá, cu substantivul ,cortul"
(neutru, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adjectival. (pentru) ceilalti -
pronume demonstrativ de diIerentiere, de depártare; genul masculin, nr. plural, cazul acuzativ
precedat de prepozitia simplá pentru; Iunctia sintacticá de nume predicativ.

Pronumele yi adjectivul pronominal nehotárât
Pronumele nehotárât înlocuieste un substantiv, Iará a da vreo indicatie precisá asupra
obiectului.
1) Sunt: simple: altul, atat, cutare, tot, unul.
compuse: careva, ceva, cineva, catva, altcineva, altceva, altcareva, fiecare,
oarecare, oarecine, vreunul s.a.
2) Când determiná un substantiv, acordându-se cu el în gen, numár si caz, pronumele
nehotárât devine adfectiv pronominal nehotàrat.
Functia sintacticá a acestuia este de atribut adjectival.
Exemple. pronume nehotárât: M-a oprit unul pe stradà.
adjectiv pronominal nehotárât: Oricare elev are o pàrere proprie.
· Func(iile sintactice ale pronumelui nehotàrât
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Este cineva la u¸à?
·Marian pare un altul.

27

A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de mod
·complement de agent
·Eu ascult cu atentie pe oricine.
·Am vorbit cu fiecare despre concurs.
·Sfatul de la oricine Lmi este necesar.
·Cadoul este de la cineva drag.

·Aleargà spre altul.
·Alin se poartà ca un oarecare.
·Compunerea e scrisà de altcineva'
D ·complement indirect
·nume predicativ
·atribut pronominal prepozitional
·complement circumstantial de mod
·e-am povestit tuturor despre olimpiadà.
·Ioana este asemenea fiecàreia.
·Exprimarea asemenea unora mà Lngriforea:à.
·Dan munce¸te potrivit programului.
G ·atribut pronominal genitival
·atribut pronominal prepozitional
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-de timp
·Ideea unuia a fost interesantà.
·Opo:itia contra oricui nu este beneficà.
·Pàrerea ta este contra vreunuia dintre noi?

·a poartà sunt doi meri´ ¸i Lnaintea fiecàruia este
cate o bancà.

·Elena a afuns la ¸coalà Lnaintea tuturor.

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui yi a adjectivului nehotàrât
a fiecare sunet, Mihai Lntreabà. - E cineva la u¸à?
fiecare - adjectiv pronominal nehotárât, se acordá cu substantivul ,sunet" (neutru, singular,
acuzativ), Iunctia sintacticá de atribut pronominal nehotárât,
cineva -pronume nehotárât, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de subiect.



28

Pronumele yi adjectivul pronominal negativ
Caracteristici: înlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente; apar numai în
propo:itii negative.
· Formele pronumelui negativ: nimeni, nimic, niciunul, niciuna.
· Când determiná un substantiv si se acordá în gen, numár si caz cu acesta, pronumele
negativ devine adfectiv pronominal negativ.
Exemplu. pronume negativ: Nu este nimeni acasà.
adjectiv pronominal negativ: Nu mai am niciun màr.
· azurile yi func(iile sintactice ale pronumelui negativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Nu a venit nimeni la mine.
·Premiantul nu este niciunul dintre noi.
A ·complement direct
·complement indirect
·atribut pronominal prepozitional

·nume predicativ
·complement circumstantial:
·de loc
· complement de agent
·Nu am pregàtit nimic pentru serbare.
·Nu am povestit despre nimeni.
·Scrisoarea de la niciunul nu m-a
impresionat.
·Darul nu este pentru niciuna dintre I
ele.

·Sambàtà nu m-am dus la nimeni.
·Fapta n-a fost fàcutà de niciunul de-
aici.
D · complement indirect · Nu m-am destàinuit nimànui.
G · atribut pronominal genitival · Caietul niciuneia nu este de:ordonat.





29

Pronumele yi adjectivul pronominal interogativ
Caracteristici: tine locul substantivului asteptat ca ráspuns la o întrebare; apare numai în
propozitii interogative; Iunctia sintacticá corespunde cu aceea a cuvântului asteptat ca
ráspuns la întrebare.
Exemplu. Cine scrie? (Ion scrie) » subiect.
· Pronumele interogative sunt: care, cine, ce, cat.
· Când determiná un substantiv si se acordá în gen, numár si caz cu acesta, pronumele
interogativ devine adfectiv pronominal interogativ, cu Iunctia sintacticá de atribut adjectival.
· Functiile sintactice ale pronumelui interogativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect
·nume predicativ
·Cine bate la u¸à?
·Ce sunteti voi?
A ·complement direct
·complement indirect
·nume predicativ
·complement circumstantial:
-de loc
-timp
-mod
·complement de agent
·Pe cine ai afutat astà:i?
·a cine ai fost Ln vi:ità?
·Din ce este acest vas?
·a cine te duci? Cat ai stat Ln parc? ¸.a.



·De càtre cine a fost descoperit radioul?
D · complement indirect · Cui i-ai Lmprumutat cartea?
G · atribut pronominal genitival ´ A cui picturà este cea premiatà?

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui yi a adjectivului pronominal
interogativ
Ce faci? Care cheie se potrive¸te? ce - pronume interogativ, cazul acuzativ; Iunctia sintacticá
de
complement direct. care - adjectiv pronominal interogativ, genul Ieminin, numárul singular,
cazul nominativ, se acordá în gen, numár si caz cu substantivul ,cheie"; Iunctia sintacticá de
atribut adjectival.

30

Pronumele yi adjectivul pronominal relativ
Caracteristici: pronumele relativ Iace legátura în Irazá între o propozitie subordonatá si
regenta ei; sunt omonime cu pronumele interogative.
Forme ale pronumelui si adjectivului pronominal relativ:
simplà. care, cine, ce, cat,
compusà. ceea ce.
· Când determiná un substantiv nearticulat înaintea cáruia este plasat si se acordá în gen,
numár si caz cu acesta, pronumele relativ (care, ce, cat) devine adfectiv pronominal relativ.
Exemple.
pronume relativ: 1) Eleva
1
/ care cantà

/ este sora meaM
adjectiv pronominal relativ: 2) Care spectator o ascultà, o admirà.
· Functiile sintactice ale pronumelui relativ
Cazul Functia sintacticá Exemple de propozitii
N ·subiect

·nume predicativ
·Elevii´/ care merg la olimpiadà

/ sunt
pregàtiti temeinic.´/
·Cine este sportivul anului´/, acela va fi
invitatul.

/
A ·complement direct
·complement indirect

·complement circumstantial de loc
·Fata´/pe care am cunoscut-o

/ este Aura.´/
·Filmul´/ la care mà gandesc

/ este de
aventuri.´/
·Clàdirea´/ Ln care lucrea:à mama

/ este
impunàtoare.´/
D) · complement indirect · Omul´/ càruia Li port cel mai mare respect

/
este tatàl meu.´/
G ·atribut pronominal genitival

·complement circumstantial de loc
·Albumul´/ ale càrui fotografii ti-au plàcut

/
este al familiei mele.´/
·Casa´/ Lnaintea càreia te-ai oprit

/ este casa
mea.´/



31

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a pronumelui yi a adjectivului pronominal
relativ
Cine ¸tii
1
/care cheie se potrive¸te,

/ acela va intra.
3
'
cine - pronume relativ, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de subiect.
care - adjectiv pronominal relativ, se acordá în gen, numár si caz cu substantivul ,cheie"
(Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adjectival.

Pronumele yi adjectivul pronominal de întárire
Caracteristici: pronumele de întárire a dispárut din limba contemporaná; în comunicare se
Ioloseste astázi numai adjectivul pronominal de întárire.
· Formele adjectivului pronominal de întárire
Persoana Cazul Numárul singular Numárul plural
masculin Feminin masculin Ieminin
I N-A Lnsumi Lnsàmi Ln¸ine Lnsene
D-G Lnsumi Lnsemi Ln¸ine Lnsene
a II-a N-A Lnsuti Lnsàti Ln¸ivà Lnsevà
D-G Lnsuti Lnseti Ln¸ivà Lnsevà
a III-a N-A Lnsu¸i Lnsà¸i Ln¸i¸i Lnse¸i (Lnsele)
D-G Lnsu¸i Lnse¸i Ln¸i¸i Lnse¸i (Lnsele)

· în cadrul propozitiilor, adjectivul pronominal de întárire va determina întotdeauna un
substantiv sau un înlocuitor al acestuia si, în consecintá, va avea Iunctia sintacticá I de atribut
adjectival.
Exemple. 1) Maria Lnsà¸i mà afutà mereu.
2) ui Mihai Lnsu¸i Li pare ràu cà a gre¸it.
3) Nouà Lnsene ni se aduc daruri.
4) ]ie Lnsuti Lti place cum te porti?



32

· lgoritmul de analizà morfosintacticà a adjectivului pronominal de întàrire
Fetelor Lnse¸i nu trebuie sà le parà ràu. Lnse¸i - adjectiv pronominal de întárire, se
acordá în gen, numár si caz cu substantivul ,Ietelor" (Ieminin, plural, dativ), Iunctia sintacticá
de atribut adjectival.


3. Aumeralul
Este partea de vorbire Ilexibilá care exprimá un numár sau ordinea obiectelor prin numárare.
· Felul numeralelor:
a numeralul cardinal. exprimá un numár; poate Ii:
·simplu: un leu, opt dansatori-,
·compus: doispre:ece, douà:eci ¸i cinci, o sutà doi.
b. numeralul ordinal: indicá ordinea prin numárare; poate Ii:
·simplu: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (Lntai, al treilea, cea de-a treia),
·compus: neprecedat sau precedat de articolul demonstrativ (al treispre:ecelea, cea de-a
unspre:ecea),
Se construieste cu: al, a, ai, ale (articole genitivale) ¹ numeralul cardinal ¹ particula -lea.
cnumeralul colectiv.
·Exprimá însotirea, indicând numàrul de obiecte din care este Iormatá o colectivitate.
Exemple. a) ambii, amandoi amandurora,
b)tustrei, tuspatru, tuscinci s.a.;
c)cate¸itrei, càte¸ipatru s.a.
dnumeralul fracjionar: Denumeste o Iractie.
Atentie! Numeralele cardinale, ordinale si colective pot avea valoare substantivalá si valoare
adjectivalá.
Exemple. Au sosit trei.
trei - numeral cardinal cu valoare substantivalá, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de subiect.
-am urmàrit pe al treilea.

33

(pe) al treilea - numeral ordinal cu valoare substantivalá cazul acuzativ, precedat de
prepozitia simplá ,pe", însotit de articolul genitival ,al", Iunctia sintaticá de complement
direct.
Trei elevi au luat-o Lnainte.
trei - numeral cardinal cu valoare adjectivalá, se acordá în gen, numár si caz, cu substantivul
,elevi" (masculin, plural, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adjectival. S Amandurora
le-am Lmpàrtà¸it ideile mele. amandurora - numeral colectiv cu valoare substantivalá, cazul
dativ, Iunctia sintacticá de complement indirect.
· Numeralul Iractionar are numai valoare substantivalá.
Exemplu. O treime din tort s-a mancat.
o treime - numeral Iractionar, cu valoare substantivalá, cazul nominativ, Iunctia sintacticá de
subiect.
e numeralul adverbial: indicá de câte ori se îndeplineste o actiune sau în ce proportie se
gáseste o calitate sau o cantitate a unui obiect; se Iormeazá din: prepozitia (de) ¹ numeralul
cardinal (douá) ¹ pluralul substantivului oarà (ori).
Exemple. de douà ori, de trei ori, de cincispre:ece ori s.a.;
·determiná un verb, un adjectiv sau un adverb;
·are valoare adverbialá;
·are Iunctia sintacticá de complement circumstantial de mod.
Exemplu. Adrian a fost premiat de cinci ori. / inci ori - numeral adverbial, Iunctia sintacticá
de complement circumstantial de mod.
f).numeralul distributiv: indicá repartizarea în grupe numerice egale a obiectelor; sunt
alcátuite din: adv. (câte) ¹ numeralul cardinal (doi, trei, etc.)
Exemple. cate unul (una), cate doi (douà), cate :ece, unul cate unul, doi cate doi s.a.
· poate avea valoare: adverbialá, adjectivalá si substantivalá.
Exemple. a) Ei mergeau pe stradà doi cate doi.
b) Cate patru colegi formau o grupà.
c) In fiecare grupà erau cate cinci.
doi cate doi - numeral distributiv cu valoare adverbialá, Iunctia sintacticá de complement
circumstantial de mod.
cate patru - numeral distributiv cu valoare adjectivalá, Iunctia sintacticá de atribut.

34

cate cinci numeral distributiv cu valoare substantivalá, Iunctia sintacticá de subiect,
g numeralul multiplicativ:
·indicá în ce proportie creste o cantitate sau o calitate;
·are structura unui derivat parasintetic cu Iormá asemánátoare unui participiu: Lndoit ~
preIix Ln-, suIix -it.
Exemple. Lndoit, Lntreit, Lmpàtrit, Ln:ecit s.a.
·sinonime neologice: dublu, triplu.
·are valoare adjectivalá si adverbialá.
Exemple. a) valoare adverbialá: Munce¸te Ln:ecit (dublu, triplu).
b) valoare adjectivalá: Am strans o recoltà Ln:ecità (dublà etc.).


4. Adjectivul
Este partea de vorbire Ilexibilá care exprimá însusirea unui obiect.
·Felul adjectivelor:
·propriu-zise (om Lnalt, floare frumoasàf),
·provenite din: verb la participiu (màr Lnfrun:it), verb la gerunziu (frun:à tremurandà) -
gerunziu acordat; adverbe (asemenea copii), pronume (aceastà fatà, clasa noastrà).
·variabile (îsi modiIicá Iorma în cadru comunicárii). Pot avea:
patru Iorme: înalt-înaltá-înalti-înalte;
trei Iorme: mic-micá-mici (1) m. sg.; 2) I. sg.; 3) m. ¹ I. pl.);
douá Iorme: (adjectivele terminate în -e, în diItong iu în consoanele ' si c).
Exemple.·cuminte (m. si I. singular) - cuminti (m. si I. plural)
·bàlai (m. sg. si pl.) - bàlaie (I. sg. si pl.)
·vechi (m. sg. ¹ m. pl. ¹ I. pl.) - veche (I. sg.)
·invariabile (nu îsi modiIicá Iorma în cadrul comunicárii)
Iorme vechi: ditamai, otova s.a.
Iorme noi: bleumarin, ro:, oliv s.a. Aceeasi terminatie la m. si I., sg. si pl.

33

Exemplu. (rochie, palton, rochii, paltoane) bleumarin.
·Se acordá în gen, numár si caz cu substantivul determinat.
Cradele de comparajie ale adjectivului
·gradul pozitiv frumos,
·gradul comparativ:
de superioritate - mai frumos,
de inferioritate - mai putin frumos,
de egalitate - tot a¸a de (la Iel de, deopotrivá de) frumos.
·gradul superlativ
·relativ
de superioritate - cel mai frumos,
de inferioritate - cel mai putin frumos,
·absolut
de superioritate - foarte frumos,
de inferioritate - foarte putin frumos.
·djective care nu au grade de compara(ie
Exemple.
·însusirile exprimate nu permit comparatia: antic, complet, fundamental, imens, infinit, mort,
principal, sfar¸it/ terminat s.a.
·Iorme de comparatie si superlative mostenite din limba latiná: anterior, extrem, inferior,
maxim, minim, posterior, superior, suprem s.a.
·sensul cuvintelor nu permite comparatia: bibliofil, celest, electric, electronic, lingvistic,
matematic, topografic s.a.
Pozitia adjectivului: de obicei urmeazá dupá substantivul determinat;
Exemplu. norii plumburii.
când trece înaintea substantivului, preia de la substantiv articolul.
Exemplu. plumburiii nori.


36

· Articolul adjectival leagá adjectivul de substantivul
determinat.
Exemple. N-A: norul cel plumburiu, norii cei plumburii
D-G: norului celui plumburiu, norilor celor plumburii
·Func(iile sintactice ale adjectivului
·Atribut adjectival: hiocelul plàpand a Lnflorit.
·Nume predicativ: Petalele sunt albe.
Modalitáji de formare a adjectivelor:
·prin derivare
cu suIixe (aràtos, albàstrui, fanatic, dornic s.a.);
cu preIixe (necurat, stràluminat, imatur s.a.).
·prin compunere
binevoitor, binemeritat, ràufàcàtor s.a.
galben-ver:ui, dulce-acri¸or (-amàrui) s.a.
·prin conversiune / schimbarea valorii gramaticale (adjectivizare)
Exemple.
·din verbe la participiu sau la gerunziu: Lmpodobit(à), supàrat(à), complicat(à), ar:ànd(à),
suferind(à), tremurànd(à) s.a.;
·din adverbe: (efort) evident, (sentiment) firesc, (om) ràu, (timp) probabil s.a.

ocu(iunea adjectivalà
·reprezintá un grup unitar de cuvinte cu valoare morIologicá si sintacticá proprie adjectivului;
·nu are gen, numár si caz proprii.
Exemple. (om) de exceptie (vorbe) Ln doi peri, fel de fel,
de geniu (báiat) la locul lui, ca acela,
de frunte (om) nedus la bisericà s.a.
· lgoritmul de analizà morfosintacticà a adjectivului

37

1)Rochia Eugeniei este vernil.
2)Andrei este colegul cel mai prietenos.
vernil- adjectiv propriu-zis, invariabil, cu o singurá terminatie, gradul pozitiv, se acordá în
gen, numár si caz cu substantivul ,rochia" (Ieminin, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de
nume predicativ. cel mai prietenos - adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru terminatii, gradul
superlativ relativ de superioritate, se acordá în gen, numár si caz cu substantivul ,colegul"
(masculin, singular, nominativ), Iunctia sintacticá de atribut adjectival.

5. Jerbul
Este partea de vorbire Ilexibilá care aratá actiunea, starea sau existenta.
· Verbele sunt:
a predicative: când pot Iorma singure predicate, Iiind la moduri personale. Lnvàt, sà Lnvàt,
a¸ Lnvàta, Lnvatà'
b nepredicative: când nu pot Iorma singure predicat;
· verbele copulative: care Iormeazá predicate nominale, cu nume predicative (pare cuminte,
este bun),
· verbele auxiliare-. care ajutá la Iormarea unor moduri si timpuri (am citit, voi fi, a¸
cumpàra),
Verbele auxiliare
a avea - indicativ, perIect compus (am và:ut),
- conditional-optativ, prezent (a¸ vedea),
a fi - conjunctiv, perIect (sà fi và:ut),
- conditional-optativ perIect (a¸ fi và:ut),
- indicativ, viitorul anterior (voi fi và:ut),
a avea - indicativ, viitor (voi povesti),
- indicativ, viitorul anterior (voi fi povestit).
Verbele copulative
A Ii - când nu este verb predicativ sau auxiliar.
Exemplu. (Adrian este elev, floarea este parfumatà),
a deveni - verb numai copulativ.

38

Exemplu. (El va deveni profesor).
!!!!! a afunge, a ie¸i, a Lnsemna, a se face, a pàrea, a ràmane (sunt verbe predicative, care
pot deveni copulative).
Exemple. - verb predicativ: Ei au afuns Ln pàdure.
- verb copulativ: Ei au afuns cantàreti.
Conjugárile verbului
· Se pot stabili dupá suIixele de inIinitiv:
conjugarea I, în -a. a canta,
conjugarea a Il-a, în -ea . a vedea
conjugarea a IlI-a, în -e. a crede,
conjugarea a IV-a, în -i si L. a dormi, a coborL.
Diateza
Indicá raportul dintre actiune, subiectul gramatica si obiectul care suportá actiunea.
Exemple.
Diateza:
activá: ~ Elevul scrie (a scris, va scrie etc) tema.
pasivá: ~ verbul a Ii ¹ participiul verbului conjugat: Tema este scrisà de elev.
reflexivá: ~ pron. reIlexiv în D sau Ac ¹ verb la mod personal :El se gande¸te la problemà.
El L¸i imaginea:à o poveste.
ten(ie! Pronumele reIlexive intrá în structura verbului nu se analizeazá separat.
Exemplu. Lmi Lnchipui - verb predicativ, conjugarea a IV-a. diateza reIlexivá cu pronumele
reIlexiv în cazul dativ, modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numárul singular, Iunctia
sintacticá de predicat verbal.
Modul
Este categoria gramaticalá prin care se aratá cum considerá vorbitorul actiunea exprimatá de
verb.
· odurile personale (predicative): verbele au marcate categoriile gramaticale de persoaná
si numár; au Iunctie sintacticá de predicat verbal sau pot alcátui predicat nominal împreuná cu
un nume predicativ; sunt patru moduri personale.

39

INDICATIV: Verbul exprimá o actiune sigurà (care se reali:ea:à). Dan pleacà în excursie.
Noi am cantat în cor. Tu vei expedia o scrisoare.
IMPERATIV: Verbul exprimá o poruncá (un ordin), un Lndemn, un sfat, o rugàminte, o
urare. -Cantà tu! -Nu canta' -Scrieti mai ordonat! -Ràmaneti cu bine!
CONJUNCTIV: Verbul exprimá o actiune posibilà, reali:abilà. - Poti
1
/ sà mergi si tu la
cinematograI!
2
/
CONDITIONAL-OPTATIV: Verbul exprimá o actiune a càrei reali:are depinde de
Lndeplinirea unei conditii sau o actiune dorità. Dacá a¸ avea timp,
1
/ a¸ veni cu tine.
2
/ A¸
merge si eu în excursie.
PREZUMTIVUL: Verbul redá un proces asupra cáruia vorbitorul nu are o opinie clará:
Probabil cá m-o fi cunoscand de undeva. Ja fi fost de curând?

odurile nepersonale (nepredicative): verbele nu au marcate categoriile gramaticale de
persoaná si numár; verbele nu au Iunctia sintacticá de predicat; sunt patru moduri nepersonale
INFINITIV: Verbul exprimá numele actiunii: A citi este o mare desIátare. El poate canta la
pian.
PARTICIPIU: Verbul exprimá o actiune terminatà, suferità de o fiintà sau de un lucru.
Am vázut un cátel lovit de o bicicletá. Scrisoarea primità azi m-a bucurat.

GERUNZIU: Verbul exprimá o actiune în desfà¸urare, simultaná cu actiunea verbului
determinat: Trecand prin parc, l-am întâlnit pe Dan. Se plimba citind ziarul.

SUPIN: Verbul exprimá: numele actiunii, scopul unei alte actiuni sau destinatia unui obiect:
E usor de criticat. Am venit la cules struguri. Am o masiná de scris.

Timpurile modului indicativ
·Prezentul. Actiunea verbului se desIásoará în momentul vorbirii Exemple. Lnvàt, Lnveti
Lnvatà, Lnvàtàm, Lnvàtati, Lnvatà.
Atentie la ortograIia unor verbe! cree: (recree:, agree:), cree:i, creea:à, creàm creati,
(tu) scrii, (tu) ¸tii, (tu) vii.
·Imperfectul:Exprimá o actiune trecutá, care se desIásoará în acelasi timp cu o altá actiune
trecutá; exprimá durata sau repetarea. Exemple . Lnvàtam, Lnvàtai, Lnvàta etc.
·Perfectul compus: Exprimá o actiune trecutá, terminatá în momentul vorbirii; este alcátuit
din: Iormele speciIice ale verbului auxiliar a fi: am, ai, a, aji, au ¹ participiul verbului de
conjugat.

40

Exemple. am Lnvàtat, ai và:ut, a trecut, (voi) ati hotàrat.
Forma inversá: Lnvàtat-am, và:ut-ai, hotàràt-ati.
·Perfectul simplu: Exprimá o actiune trecutá si terminatá în trecut (în limba literará); în limba
vorbitá: (în regiunea Olteniei) exprimá o actiune terminatá de curând. Exemple. Lnvàtai,
và:u¸i, trecu, dormiràm, hotàràràti, citirà.
·Mai mult ca perfectul: Exprimá o actiune trecutá, terminatá înaintea altei actiuni trecute.
Exemple. Lnvàtasem, và:use¸i, mersese, dormiseràm, hotàraseràti, porniserà.
· 1impul viitor: Exprimá o actiune care se va desIásurá dupá momentul vorbirii.
·Jiitorul: Are Iorme speciIice pentru limba scrisá (cenzuratá si pentru limba vorbitá.
Exemple. (pentru limba scrisá, cenzuratá): voi Lnvàta, vo vedea, va cere, vom citi, veti hotàrL,
vor canta,
(pentru limba vorbitá): o sà citesc, ai sà cite¸ti, are sà citeascà s.a.
·Jiitorul anterior: Exprimá o actiune viitoare, terminatá înaintea altei actiuni viitoare;
este alcátuit din: verbul auxiliar a fi la viitor ¹ participiul verbului de conjugat.
Exemple. voi fi Lnvàtat, vei fi và:ut, va fi trecut, vom fi avut, veti fi venit, vor fi coborat.
·Modul conjunctiv Are timpurile:
- prezent: (sà Lnvàt, sà ve:i, sà faci, sà coboram s.a.);
- perIect: (sà fi Lnvàtat, sà fi và:ut s.a.).
·Modul condijional-optativ Are timpurile:
- prezent: a¸ (ai, ar, am, ati, ar) Lnvàta,
- perIect: a¸ fi (ai fi, ar fi, am fi, ati fi, ar fi) Lnvàtat.
·Modul imperativ: Are numai persoana a Il-a; are Iorme aIirmative si negative.
Exemple. Lnvatà', Lnvàtati', nu trece', nu treceti' s.a.
·!ersoanele verbului
persoana I - a emitátorului (vorbitorului): (eu) Lnvàt, (noi) Lnvàtàm,
persoana a Il-a - a receptorului (ascultátorului): (tu) Lnveti, (voi) coborati etc.;
persoana a IlI-a - (despre care se vorbeste în mesaj): (el, ea) crede, (ei, ele) cred.
·Numàrul verbului

41

singular (actiunea este Iácutá de o singurá persoaná: cant, ve:i),
plural (actiunea este Iácutá de mai multe persoane: cantàm, vedeti).

Funcjia sintacticá a verbelor
· Iunctia sintacticá a verbelor la modurile personale (predicative)
predicat verbal Exemplu. El desenea:à.
verb copulativ - parte a predicatului nominal: Exemplu. El va fi medic.
predicat verbal incomplet (verbul copulativ urmat de o propozitie subordonatá predicativá):
exemplu. Tu ai ràmas
1
/ cum te-am cunoscut.

/
· Iunctiile sintactice ale verbelor nepredicative:
subiect (A munci este datoria tuturor.),
nume predicativ (Alimentele sunt de mancat),
complement direct (Nu pot a¸tepta.),
complement indirect (M-am sàturat de a scrie.),
complement circumstan(ial (A promis fàrà a gandi.)
atribut (Temele de scris sunt dificile.).

Jerbele active pronominale
Sunt verbe la diateza activá;
· însotite de pronume reIlexive care îndeplinesc, separat de verb, Iunctie sintacticá. Sunt:
obiective - pronumele reIlexiv are Iunctii sintactice de:
·complement direct ~ Ea se laudà.
·complement indirect ~ Eu Lmi impun un nou regim alimentar.
reciproce pronumele reIlexiv cu Iunctii sintactice de:
·complement direct ~ Ele se afutà.
·complement indirect ~ Ei L¸i scriu des.
posesive - pronumele reIlexiv are Iunctia sintacticá de:

42

·atribut pronominal în dativ (dativul posesiv).
Se veriIicá prin acceptarea pronumelui reIlexiv, Iormá accentuatá. Exemple. El ¸i-a rupt
haina (sa). El se laudà (pe sine).
· Alte exemple de verbe active pronominale, unde pronumele reIlexive se analizeazá separat
de verbul lângá care se aIlá:
Ea ¸i-a spàlat ferestrele. Ele se Lnteleg prin gesturi. El ¸i-a stricat stiloul. A¸ vrea sà-mi iau
un trening.
Exemplu. ,,sà(-mi) iau" - verb predicativ, activ pronominal posesiv conjugarea I, diateza
activá, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana I, numárul singular, Iunctia sintacticá de
predicat verbal.
·Verbele personale A cáror actiune este Iácutá de o persoaná; au toate cele trei persoane.
Exemplu. eu citesc, tu cite¸ti, el/ea cite¸te.
·Verbele impersonale (actiunea nu este Iácutá de o persoaná): Au numai Iorme la persoana a
IlI-a (sunt unipersonale). Nu au subiect gramatical:
a) când exprimá Ienomene ale naturii (a brumat, tunà, plouà),
b) când reIerirea la o persoaná se Iace prin complement indirect (Li tunà ¸i Li fulgerà, Li arde
de...),
- au subiect gramatical exprimat printr-un substantiv care nu denumeste o persoaná. (Este o
duminicà frumoasà., Este o toamnà bogatà.),
· verbele impersonale pot Ii la:
diate:a activà (ploua, a brumat),
diate:a reflexivà (se :ice, se a¸teaptà (mult);
diate:a pasivà (i-a fost scris sà..., i-a fost dat sà...
· verbe impersonale (provenite din verbe personale)
Exemple. A afuns la ¸coalà » a afuns ÷ verb personal
Ne-a afuns/cat am muncit » a afuns ÷ verb impersonal
·lgoritmul de analizà morfosintacticà a verbului
Ionel era Lntrebat cel mai des la lectie, era Lntrebat - verb predicativ, conjugarea I, diateza
pasivá, modul indicativ, timpul imperIect, persoana a IlI-i singular, Iunctia sintacticá de
predicat verbal.

43

·ocu(iunea verbalà Este un grup unitar si stabil de cuvinte sinonim cu un verb; poate Ii
determinatá de complemente, ca si verbul; elementele care o compun apartin unor clase
morIologice diIerite; cel putin unul din termenii care o compun este verb; multe au sensuri
Iigurate.
Exemple. a-¸i aduce aminte (a-si aminti); a da de veste (a vesti, a înstiinta); a lua loc (a sta; a
sedea); a-l duce capul (a judeca; a gândi); a se da fos (a coborî); a se face bine (a se vindeca);
a se da de-a rostogolul (a se rostogoli); a o lua la fugà (a alerga) s.a.
·lgoritmul de analizà morfosintacticà a locu(iunii verbale
,a dat de veste" - locutiune verbalá alcátuitá din verb (a dat), j conjugarea I, diateza activá,
modul indicativ, timpul perIect i compus, persoana I, numárul singular ¹ prepozitia ,de"
¹substantivul ,veste" genul Ieminin, singular, nearticulat; Iunctia sintacticá de predicat
verbal.

ô.Adverbul
Este partea de vorbire care exprimá o caracteristicá a unei stári sau a unei însusiri; determiná
un verb sau o locutiune verbalá.
·Felul adverbului:
·dupá semnificajie:
adverbe de loc: casà, acolo, aici, dincolo, dincoace, aproape, departe, afarà, Lnàuntru s.a.
adverbe de timp: a:i, maine, acum, atunci, ieri, :iua, noaptea, toamna, primàvara, foia,
vinerea s.a.
adverbe de mod: a¸a, astfel, altfel, clar, greu, u¸or, vitefe¸te, frantu:e¸te, socialmente s.a.
·dupá provenienjá: provenite din alte párti de vorbire prin:
·derivare (tinere¸te, tara¸, actualmente),
·compunere (altfel, de-a lungul, fur-Lmprefur),
·prin schimbarea valorii gramaticale: -din substantive: lunea, dupà-amia:à, vara,
-din verbe la participiu, neacordate: vorbe¸te deschis.
·dverbe propriu-zise
Vezi exemplele de la Ielul adverbelor dupá semniIicatie.
·dverbe provenite din alte pàr(i de vorbire

44

prin derivare cu suIixe: -e¸te (fràte¸te, voinice¸te)-, -i¸/a¸ (cruci¸, pie:i¸, tara¸), -mente
(realmente).
prin compunere din:
·prepozitie ¹ adverb (degeaba, Lntocmai)´,
·prepozitie ¹ substantiv (devreme, acasà),
·prepozitie ¹ numeral (Lntruna),
·adjectiv ¹ substantiv (altfel, bunàoarà, astfel),
·articol sau numeral ¹ datá (odatà/o datà, deodat niciodatà s.a.).
prin schimbarea valorii gramaticale:
·adjectiv » adverb: caine ràu (adj.); se poartà ràu (adv)
·substantiv » adverb; varà (subst.) frumoasà, Jara (adv.) merg la mare.

Cradele de comparajie ale adverbului
·po:itiv. aproape, bine,
·comparativ.
de superioritate - mai aproape, mai bine,
de inIerioritate - mai putin aproape, mai putin bine
de egalitate - tot a¸a de aproape, tot atat de bine,
·superlativ
relativ
·de superioritate (cel mai aproape, cel mai bine),
·de inIerioritate (cel mai putin aproape, cel mai putin bine),
absolut
·de superioritate (foarte aproape, foarte bine),
·de inIerioritate (foarte putin aproape).
·dverbele relative Se Iolosesc în Iraze, ca elemente introductive ale unor propozitii
subordonate (unde, cand, cum).
exemple. Am fost/unde m-a trimis.Am plecat cand am hotàrat. A fost cum m-am a¸teptat.

43

·dverbele interogative Apar în propozitii interogative.
Exemple. Unde te duci?Cand plecàm Ln excursie?
·dverbele nehotàrâte Sunt adverbele care nu precizeazá împrejurarea.
Exemple. candva, undeva, cumva, oriunde, oricand, oricum s.a.
Locujiunea adverbialá: Este un grup unitar de cuvinte, sinonim cu un adverb; în propozitie
se comportá ca un adverb.
Exemple.
·de loc: (de) fur-Lmprefur, de unde panà unde, din loc Ln loc, de o parte ¸i de alta, peste tot, la
dreapta s.a.
·de timp: din :i Ln :i, cand ¸i cand, :i cu :i, de-a pururi, astà- varà, maine-searà, dupà-amia:à
s.a.
·de mod: din nou, fàrà Lndoialà, pe din douà, de asemene de voie de nevoie, de-a binelea, de
aceea, pentru aceea, p tàcute, pe Lncercate, dintr-odatà, de :or s.a.
·dverbele yi locu(iunile adverbiale predicative
Sunt urmate de conjunctii subordonatoare (cà, sà), îndeplinesc Iunctia sintacticá de predicat
verbal.
Exemple. fire¸te (cá...); desigur (cá...); sigur/cu sigurantà (cá...); imposibil (sá...), negre¸it
(cá...); de bunà seamà (cá...) s.a.
·Func(iile sintactice ale adverbului/locu(iunii adverbiale
° complement circumstantial de loc: Dan mà a¸teaptà afarà. Frun:ele se Lmprà¸tiaserà peste
tot.
° complement circumstantial de timp: Maine vom pleca Ln excursie. Joi merge la tenis dupà-
amia:à.
° complement circumstantial de mod: Cuvantul lui atarnà greu. II durea capul de-a binelea.
° atribut adverbial: Casa de aici este a bunicilor mei. Excursia de astà-varà a fost de vis.
° predicat verbal: Imposibil´/ sà nu ia o notà mare

./ Cu sigurantà cà Lmi va scrie.
° Iará Iunctie sintacticá: Nu a mai venit la noi.


46

7. Prepozijia
Este partea de vorbire neIlexibilá care leagá complementul de verbul, adfectivul sau adverbul
determinat si atributul de substantivul ori de substitutul acestuia.
· Felul propozitiilor:
adupà formà
simple. càtre, cu, de, din, dupà, fàrà, Ln, la, langà, pe, pentru, peste, spre, sub s.a.
compuse: de la, de pe, de prin, despre, dinspre, Lnspre, pe la, de pe la s.a.
bdupà cazul cerut de preopozi(ie
prepozijii care cer cazul acuzativ. cu, din, de, la, pe, despre, dinspre s.a. (cele mai multe
prepozitii)
prepozijii care cer cazul genitiv. asupra, contra si prepozitii provenite din adverbe articulate:
Lnaintea, Lnapoia, deasupra, dedesubtul, Lnàuntrul, Lmprefurul s.a.
ten(ie! Aceste prepozitii cer cazul:
·dativ numai când se aIlá înaintea unui pronume personal, Iormá neaccentuatá.
Exemplu. S-a nàpustit asupra-mi. (dativul posesiv)
·acuzativ, când se aIlá înaintea unui adjectiv pronominal posesiv.
Exemplu. S-a nàpustit asupra mea.
·dativ asemenea, aidoma, contrar, conform, potrivit (provenite din adverbe); datorità,
multumità (provenite din participii); gratie (provenitá din substantiv).
Exemple.
·Se poartà asemenea unei printese, (unei printese - dativ)
·Am ca¸tigat datorità efortului depus, (eIortului - dativ)
·ocu(iunea prepozi(ionalà este un grup unitar de cuvinte care se comportá ca o prepozitie;
grupul poate Ii Iormat din douá sau mai multe cuvinte.
a) Locutiuni prepozitionale care cer cazul genitiv: Ln fata, Ln furul, Ln miflocul, Ln spatele, de-a
lungul, Ln preafma, Ln apropierea, din pricina, din cau:a s.a.
Atentie! Ca si prepozitiile, cer dativul în constructia dativului posesiv (Ln furu-mi, Ln preafma-
ti), cer acuzativul înaintea adjectivului pronominal posesiv (Ln furul sàu, Ln preafma sa).
b)Locutiuni prepozitionale care cer cazul acuzativ conform cu, Ln afarà de, fatà de, Ln loc de,
Lmpreunà cu s.a.

47

Atentie! Prepozitiile se analizeazá împreuná cu partea secundará de propozitie analizatá. Nu
separat!
8. Conjuncjia
Este partea de vorbire neIlexibilá care leagá:
a în propozi(ie: douá párti de propozitie de acelasi Iel (subiecte, nume predicative, atribute,
complemente).
Exemple.
subiecte: Carmen ¸i Dana vor reali:a un interviu.
nume predicative: Aurora este inteligentà ¸i prietenoasà.
complemente: Dan va lua tramvaiul sau metroul.
atribute: Purta un colier de aur ori de argint.
b în frazà: douá propozitii de acelasi Iel sau diIerite:
Exemple.
de acelasi Iel: Elevii au afuns la timp
1
' ¸i s-au urcat Ln vagon.

/
diIerite (o propozitie principalá (1pp/) si un secundará (
ps
/). Relu nu a re:olvat problema./
fiindcà nu Lnvàtase teorema./
·Felul conjunc(iilor
·dupá Iormá:
simple (¸i, dar, iar, ci, cà, sà, dacà, de¸i etc.);
compuse (ca sà, ci ¸i, fiindcà etc.).
·dupá rolul în enunt (propozitie sau Irazá):
a)conjunc(ii coordonatoare, care leagá párti de propozitie sau propozitii de acelasi Iel.
Acestea sunt:
copulative. ¸i, nici, iar (cu sensul de ¸i. Eu scriu iar/¸i el cite¸te/.),
disjunctive: sau, ori, fie,
adversative: ci, dar, iar, Lnsà,
conclusive. deci, a¸adar.
b)conjunc(ii subordonatoare, care leagá propozitiile secundare de regente: cà, sà, dacà,
de¸i, fiindcà, Lncàt s.a.

48

·ocu(iunea conjunc(ionalà: este un grup unitar de cuvinte cu valoare de conjunctie:
a) coordonatoare:
copulative: precum ¸i (Si-a cumpàrat o blu:à ¸i o fustà, precum ¸i o rochie),
adversative: numai cà,
conclusive: prin urmare.
b) subordonatoare cu toate cà, de vreme ce, fàrà sà, màcar cà, pentru ca, pentru ca sà s.a.
·lgoritmul de analizà a conjunc(iei
Am vrut
1
/ sà-l afut,

/ dar mi-a respins propunerea.7 dar - conjunctie simplá, coordonatoare
adversativá.

9. Interjecjia
Este o parte de vorbire neIlexibilá; se Ioloseste exclamativ; exprimá: senzatii, stári suIletesti,
îndemnuri; reproduce sunete din naturá (onomatopee).
·Felul interjectiilor:
simple. a, ah, au, ei, hm, miau, tii, uf, vai, :àu s.a.
compuse: hei-rup, cip-cirip, tic-tac, cot-co-dac, cioc-poc s.a.
Atentie! Interjectiile simple repetate nu trebuie conIundate cu interjectiile compuse! (cioc-
cioc', piu-piu', pic-pic').
·Interjec(iile de adresare
· prin care:
- emitátorul se adreseazá direct unei persoane: (mài,tu, bà(i), bre),
- se atrage atentia receptorului asupra unei situatii (ia..., iatà, hei, uite).
·!unctua(ia interjec(iei
·Dupá interjectie se pot Iolosi virgula sau punctul, în Iunctie de intensitatea senzatiei sau a
zgomotului.
·Dupá semnul exclamárii cerut de interjectie, enuntul continuá cu literá micá.
De la interjectii se pot Iorma, prin derivare, verbe.
Exemple. miorlau' tranc' beh' tic-tac' :drang' chit-chit' ham-ham' groh-groh' cirip'

49

miorlau» a miorlài (v.) groh-groh ~ a grohài
tic-tac -~ a ticài ham-ham ~ a hàmài etc.

·Func(iile sintactice ale interjec(iei
farà func(ie sintacticà: Ah' (Jai' Jàleu') m-am ars'
predicat verbal: Eu, atunci, tu¸ti' Ln apà.
nume predicativ E vai de tine.
complement circumstan(ial de mod Zbura fal-fàl.


















Sign up to vote on this title
UsefulNot useful