Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova

Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Facultatea de zootehnie şi biotehnologii Catedra de zootehnie generală

Lucrare de curs
Varianta XXV

A efectuat: Studentul facultăţii de medicină veterinară anul II, gru a !

A verificat Chişinău 200

Conf"Univ"#"#rancean

Introducere
$utriţia şi Alimentaţia animaleelor domestice are un rol deosebit %n menţinerea sănătăţii, funcţiei de re roducţie, creşterii şi dezvoltării, rocesului de ameliorare şi realizării arametrilor lanificaţi" &ucrarea incearca sa abordeze roblema o timizarii hranei entru animalele de ferma, intr'un mod com le(, ince ind cu caracteristica organole tica, calitativa si metodele de astrare recum si conservarea unor nutreturi folosite in alimentatia gru elor de animale ro use in lucrare" A oi continua cu a recierea valori nutritive a acestor nutreturi si calcularea energiei metabolice" $umai cunoscind valoarea nutritivă a nutre)urilor folosite %n alimentaţia animalelor utem alege varianta de o timizare a hranei *n funcţie de starea fiziologică şi gru area din care face arte animalul" In cadrul lucrării date ni se cere să determin+m normele de hrănire şi să alcătuim raţia zilnică de alimentaţie entru tineretul suin su us %ngrăşării şi entru o oaie %n gestaţie, lu%nd %n consideraţie starea fiziologică şi tehnologia de creştere a animalului" S re sf%rşitul lucrării ni se une entru analiză şi calcul hrănirea centralizată a animalele din toate gru ele" &ucrarea oartă un caracter, mai mult ractic dec%t teoretic, cu rinz%nd calcularea valorii nutritive şi energetice a c%torva nutreţuri, alcătuirea reţetelor zilnice de hrană entru două gru e de animale şi calcularea necesarului anual de nutreţuri entru ma,oritatea gru elor de animale domestice crescute du ă tehnologii s eciale de %ntreţinere şi e( loatare"

I!

Cerin"e:

1.Calculaţi valoarea nutritivă energetică (generală) în unităţi nutritive ovăz şi energie metabolică la următoarele nutreţuri: paie de măzăriche grăunţe !orz pentru ovine şi porcine. ".#eterminaţi normele de hrană şi alcătuiţi raţia pe perioada de vară pentru o $croa%ă lactantă cu & purcei cu vîr$ta pînă la " ani cu ma$a vie "'( )g care $e înţarcă la vîr$ta de *' de zile.

*.+ormulaţi raţia pe perioada de iarnă penru o vacă cu ma$a corporală de '(( )g şi producţia zilnică de lapte 1, )g cu * & - de gră$ime cu $imptome de hipotonie a pre$tomacelor. #e$crie tulburările de hipotoniei a pre$tomacilor indicaţi $imptomele căile de prevenire şi de înlăturare.

..Calculaţi nece$arul anual de nutreţuri pentru următorul e%ectiv de animale (în baza raţiilor calculate în întrebările " * şi a datelor din literarură).

$r" -" !"

S ecia animalelor #aci Scroafe lactante

$r" de ca ete -!. /.

#! Calculaţi valoarea nutritivă energetică (generală) în unităţi nutritive ovăz şi
energie metabolică la următoarele nutreţuri: paie de măzăriche grăunţe !orz pentru ovine şi porcine.

$R%&L ' /ordeum vulgare 0.
#! Importan"a fura(eră 0intre cerealele ăioase, orzul are vechimea cea mai mare %n cultură av1nd numeroase %ntrebuinţări2 3 %n alimentaţia omului se foloseşte sub formă de ar acaş şi surogat de cafea4 3 %n industria alimentară constituie materia rimă entru fabricarea berii, alcoolului, glucozei şi de(trinei4 3 din unct de vedere calitativ, boabele de orz conţin, %n medie2 -.,56 roteină, !,76 grăsimi, 8,.6 celuloză, 99,!6 substanţe e(tractive neazotate :din care 5/6 amidon;, o serie de aminoacizi esenţiali :lizină, tri tofan, arginină;, vitaminele < -, <!, săruri minerale :=, >, Ca;4 3 %n fura,area animalelor se foloseşte sub formă de boabe :concentrate;, fura, verde, f1n şi nutreţuri grosiere : aie;4 3 %n amestec cu unele leguminoase anuale :mazăre şi măzăriche; formează borceagurile, ce constituie un fura, de mare im ortanţă %n fura,area animalelor, mai ales a vacilor cu la te4 3 %n regiunile colinare, orzul oate fi cultivat ca lantă rotectoare entru cultura trifoiului roşu" <oabele de orz sunt utilizate %n alimentaţia omului, fura,area animalelor si %n industria berii" ?n regiunile %nalte din Asia şi $ordul Africii, orzul este rinci ala cereală anificabilă" >entru %mbunătăţirea calităţii 1inii făina de orz se foloseşte %n amestec cu cea de gr1u" 0in boabele de orz, rin relucrare, se obţin diverse s ecialităţi %nlocuitori de cafea, făină si siro uri de malţ, utilizate %n industria dulciurilor si medicamentelor :0@ABCICI si colab", -DE5;" ?n hrana animalelor, boabele de orz constituie un fura, concentrat valoros, datorită conţinutului ridicat %n hidraţi de carbon si roteine" #aloarea fura,eră a boabelor de orz este com arabilă cu cea a boabelor de orumb, chiar su erioară acestora, datorită conţinutului mai mare %n roteine" >aiele de orz au o valoare nutritivă su erioară celor de gr1u, ovăz si secară, ut1nd fi utilizate ca fura, fibros %n hrana animalelor"

glucozei. %ngrăşămintele cu azot şi fertilitatea ridicată a solului măresc rocentul de roteină. lactogen valoros. etc" Compo)i"ia chimică! Com oziţia chimică a boabelor de orz este influenţată de factorul genetic şi de condiţiile de mediu. cu o energie germinativă ridicată favoriz1nd obţinerea unui malţ de bună calitate" Com oziţia chimică este rezentată %n table" Compo)i"ia chimică a boabelor de or) .!/ u 59.+!&! Amidon..7 -/.roteină.9-8..7 58. trebuie să aibă un conţinut %n roteină de -. orzoaica. determin1nd o cantitate mai mică de amidon acumulată" 0e asemenea. utilizat %n hrana vacilor entru la te" ?n industria berii. datorită conţinutului mai redus %n roteine.!7 Frz de toamnă Frzoaică de rimăvară Frzul are un conţinut mai mare %n roteină şi mai redus %n amidon. 5D. uniforme. este un fura.9. care scurtează erioada um lerii boabelor.// 5D. constituie materia rimă de bază.79 D. %nregistr1ndu'se varietăţi im ortante ale conţinutului de roteină şi amidon" Con"inutul boabelor *n substan"e proteice şi amidon la or)ul de toamnă şi or)oaica de primăvară +pecificare .D8 5E.!D --." <orhotul de bere ce rezultă %n rocesul de obţinere a berii. dec1t orzoaica" Conţinutul %n roteină este favorizat de climatul cald şi uscat. utilizată %n industria berii. asigur1nd lim ezirea mai bună si creşterea e(tractului berii" <oabele de orz se folosesc ca materie rimă şi %n industria alcoolului. %n detrimentul roteinei" <oabele de orzoaică entru bere trebuie să fie mari :MM< 8.87 u -/. care se oate obţine %n condiţiile climatului umed şi răcoros. de(trinei.+!&! minim medi ma(im minim medi ma(im -. din boabe" Frzoaica.. ' -! 6.Frzul se oate cultiva si entru fura. '87 g. verde singur sau %n amestec cu o leguminoasă :borceag. ce favorizează acumularea amidonului.ED 9!.

cu atru convarietăţi2 ' conv" he(astichum Alef". ceea ce e( lică %nsuşirile anificabile slabe ale făinii de orz :<?&HGA$U şi colab". orzul de toamnă trebuie să arcurgă stadiul de vernalizare. orzul are ca acitatea de %nfrăţire cea mai mare. care s re sf1rşitul erioadei de dezvoltare va avea 5'E internoduri. cu 8 şi 9 r1nduri de s iculeţe %n s ic4 . se realizează %n -. lizina şi metionina li sesc" Bluteina este foarte săracă sau li sită de gluten..75 !.alorile medii /-0 -/..5/ !.C" Fructul se formează %n decurs de două să tăm1ni de la fecundare. ligula redusă şi urechiuşele foarte bine dezvoltate" >olenizarea este autogamă. orzul are sistemul radicular slab dezvoltat. cu ca acitate redusă de solubilizare a com uşilor greu solubili din sol" ?nfrăţirea %nce e du ă a ariţia celei de a /'a frunze. .-7 55. %n medie formează !'/ fraţi fertili" >entru formarea organelor generative. dis use altern. zile. iar maturarea :cu cele trei faze2 la te." Conţinutul ridicat %n celuloză.C" 0intre cereale. orzul comun. c1nd tem eratura medie a anului a de ăşit -.E7 >roteina orzului este săracă %n argimină şi tri tofan. face orzul mai uţin recomandat %n hrana ăsărilor" <oabele de orz nu conţin vitaminele A şi 0" 2! 1nsuşiri morfologice şi fi)iologice ?n com araţie cu gr1ul.'-!.'8. iar glicocolul. durează -5'!.C" ?n rimăvară.. -D7/. la o tem eratură de -'/.'-! zile" 2! +istematică şi soiuri Frzul a arţine s eciei Cordeum sativum Iessn :sin" cu C" vulgare &". cu frunze verzi' albăstrui.ur de -5. tim de /.-9 8.D! -.C.+pecificare A ă >roteină brută Brăsime brută G(tractive neazotate ' din care amidon2 Celuloză Cenuşă . ceară şi de lină. şi se desfăşoară la tem eratura de -. datorat aleelor care %mbracă boabele. iar %nflorirea care se desfăşoară %n orele de dimineaţă şi s re seară. zile. se realizează la tem eraturi %n . %nce e formarea aiului.7 99.

3! Cerin"ele fa"ă de factorii de vegeta"ie! Frzul este ada tat la diferite condiţii de vegetaţie datorită lasticităţii ecologice ridicate" Astfel.... &aura. orzul de toamnă rezistă la tem eraturi de 1nă la J-5. >rima.. Farmec.C '-E. latitudine nordică :$orvegia. cu s iculeţele centrale fertile şi cele laterale com let sterile" ?n cultură.C" Faţă de umiditate orzul de toamnă are cerinţe mai reduse dec1t orzoaica.C" Frzoaica de rimăvară este mult mai sensibilă la tem eraturi scăzute. orzoaica. orzul are cerinţe mai mari faţă de sol.C iar %n tim ul vegetaţiei tem eratura o timă de creştere şi dezvoltare este de !!'!9 .C entru orzoaica de rimăvară" ?n tim ul iernii. nesu ort1nd tem eraturi mai mici de J-. se află două convarietăţi :he(astichum şi disticum. 0ana.. #ictoria4 iar dintre cele de rimăvară2 Aura. Hurdeana" Frzul Hordeum vulgare L.' conv" distichum Alef". cu s iculeţele centrale fertile şi cele laterale com let sau arţial sterile4 ' conv" deficiens #oss. Mădălin.C entru orzul de toamnă şi de -/.. Andrei..C. >recoce" 0intre soiurile de orzoaică de toamnă se cultivă2 Andra.. re rezentate rin mai multe varietăţi.. >roductiv.. Com act... Mira. a arţin1nd la diferite soiuri" Frzul de toamnă este re rezentat de soiurile2 Adi.C" Suma tem eraturilor biologic active este de -E. m Hem eratura minimă de germinaţie este de -'! . %n ţara noastră. %n emisfera nordică se oate cultiva 1nă la aralela de E. datorită sistemului radicular mai uţin dezvoltat şi a uterii mai slabe de solubilizare a elementelor nutritive" ?n acest sens solurile cele mai otrivite sunt cernoziomurile şi brun roşcate de . cu ! r1nduri4 ' conv" intermedium =orn. iar altitudinal de ăşeşte !.. %nsă fazele critice sunt %n erioada formării aiului şi al um lerii boabelor" ?n com araţie cu gr1ul.'-7.'!-. iar aco erit cu un strat de ză adă 1nă la J/.

%ntreaga cantitate de azot %nainte de semănat" Săm1nţa şi semănatul 3 indicii de calitate ai seminţelor2 uritatea minimă de D76. %naintea semănatului" Fertilizarea >erioada mai scurtă de vegetaţie şi sistemul radicular mai slab dezvoltat al orzului. Silvoste a Moldovei şi Hransilvaniei" Frzoaica de rimăvară %nt1lneşte condiţiile cele mai favorabile %n toate zonele umede şi răcoroase din de resiunile Hransilvaniei.'5. cu lugurile %n agregat cu gra a stelată" &ucrările de regătire a atului germinativ se efectuează cu gra a cu discuri sau cu combinatorul. orumbul" Gste contraindicată monocultura şi cultivarea du ă cultura orumbului tratat cu erbicide triazinice" &ucrările solului Arătura se e(ecută vara sau toamna. cartoful.5cm4 3 ad1ncimea de semănat2 /'5 cm4 . face ca a licarea directă a gunoiului de gra.ădure" Sunt contraindicate solurile nisi oase şi cele cu e(ces de umiditate. leguminoasele anuale şi erene.64 3 densitatea2 85. boabe germinabileKm!.'!! cm e solurile uşoare.d să nu fie eficientă" 0e aceea orzul valorifică mi bine efectul remanent al gunoiului. C1m ia <ărăganului. Moldovei şi zona submontană" 5! 6ehnologia de cultivare @otaţia Ca lante remergătoare foarte bune entru orzul de toamnă sunt2 leguminoasele anuale şi erene. a licat culturii remergătoare" ?ngrăşămintele chimice sunt bine valorificate de orz" ?ngrăşămintele cu > şi = se a lică o dată cu arătura de bază. floarea'soarelui.ere anuale. germinaţia minimă de D. la orzoaica de rimăvară4 3 distanţa dintre r1nduri2 -!. iar cele cu azot.. boabe germinabileKm!.umătate rimăvara.' 55. la ad1ncimi de !!'!5 cm e solurile grele şi !. cartoful tim uriu" >entru orzoaica de rimăvară2 culturile fura. ra iţa. la orzul şi orzoaica de toamnă4 5. entru orzul de toamnă. iar orzoaica de rimăvară %n zonele răcoroase şi umede" Cele mai mari zone de cultură a orzului sunt2 C1m ia de #est. acide sau sărăturate" 4! %onele de cultivare Frzul de toamnă se cultivă %n zonele de ste ă şi silvoste ă. sudul Flteniei şi Munteniei. .. 0obrogea.umătate din doză toamna şi . iar entru orzoaica de rimăvară.

roteina 7răsimea Celulo)a +89 . iar orzoaica de rimăvară se seamănă %n rima urgenţă.5" Calculile2 #!#"a" Calcularea valorii nutritive energetice:generale. semănatul se face %n erioada -5'!5 se tembrie.er.2 ovine" 1abelul 1 Indicii . realiz1ndu'se un fura. e arcursul lunii martie" @ecoltarea şi conservarea &ucrările de recoltare se efectuează mecanizat.'!!. destinat entru fulguit. cu o valoare nutritivă foarte ridicată" >roducţii otenţiale ?n condiţii o time de tehnologie.'/. soiurile create %n ţara noastră ermit obţinerea unor roducţii de 5'E tKha la orzul de toamnă şi 8'9 tKha la orzoaică" @a ortul dintre roducţia de boabe şi aie este de -2-. fără ierderi. %n silozuri de su rafaţă sau semi1ngro ate. %n ma(imum 8'9 zile" Frzul entru boabe se recoltează %n faza de coacere de lină. grăunţe 'orz entru :Habelul -.eră. recoltarea se face la umiditatea boabelor de !7'/. se tembrie. %n zona colinară şi !. %n zona de c1m ie. c1nd umiditatea bobului este sub -86" ?n cazul orzului fura.3 norma de semănat2 -7. la fel ca şi masa verde fura.6" ?n acest caz boabele se %nsilozează. LgKha4 3 e oca de semănat2 la orzul şi orzoaica de toamnă.

"tepurin# $.Compo)i"ia chimică anutre"ului. +e con"ine. %ularga# &.g.unsuri. findcă . grăsime.. -8-8 Lcalorii G$ grăsime.alorea nutritivă generală a #=g de nutre"!&9! #&9 AAAAAAAAAA #40g grăsime BAAAAAAAAAAAAAAA ?3!52g grăsime BC#&9 D ?3!52g < #40gC0!3>&9 brută #2!2 #22 4> ?#!> 0!224 #5!># brută 2!3 23 25 !53 0!3?3 3!0> :rută 25!3 253 4 #42!#2 0!23 2?!>? ##2!2? 2?!?4 ?3!52 0!3> 25!4 254 4> 2#4!24 0!23 42!30 *Compoziţia chimică şi digestibilitatea nutrţului sunt selectate din indicaţia metodică “Alimentaţia animalelor domestice” !.este oficializată şi %n ţara nostră din -D8/"Unitatea nutritivă ovaz are la bază efectul roducerii de grăsime %n cor "Gtalonul acestei unităţi este -Lg ovăz de calitate mi. Lcalorii G$ la te"0ar utem s une că unitatea nutritivă ovăz are nişte nea. &rancean.# 'A"(# Chişinău )**+. Unitatea nutritivă ovăz :U$.locie. cunoscută sub numele de unitate nutritivă sovetică. g<=g nutre"! Coificientu de digestibilitate Con"inutul de sbstan"ă digestibilă g<=g nutre"! 8chivalen"i de produc"ie grăsimea substan"elor nutritive digestibele! @epunerea de grăsime presupusă substan"elor nutritive digestibile g! @epunerea de grăsime planificată g<=g nutr"! Coificientul de valorificare sAau coificientul celulo)ic al nutre"ului! @epunirea de grăsime reală din nutre" g! . şi -97. res ectiv de unerea de -5.

articularităţile digestiei" #!#"b" Calcularea valorii nutritive energetice:generale.roteina brută ##!5 ##5 ?? >!22 7răsimea Celulo)a +89 brută 2!2 22 33 >!5 brută 3! 3 #2 4!?5 54!5 545 > 4 2! 3 .2 orcine" 1abelul " Indicii Compo)i"ia chimică anutre"ului.cercetările s'au făcut e boi la %ngrăşat şi nu s'a dus cont de unele articularităţi. g<=g nutre"! Coificientu de digestibilitate Con"inutul de sbstan"ă . starea fiziologică a animalelor. grăunţe 'orz entru :Habelul !. +e con"ine. cum ar fi2 diferenţa de s ecie.

@C >!22 7@C>!5 Cel@C4!?5 +98@C4 2! 3 8M/porci0A20! 4 F >!22E25!52 F >!5 E#3!2? F 4!?5E#5!>4 F 4 2! 3C#2#>4!# . "tepurin# $.# 'A"(# Chişinău )**+. %ularga# &.alorea nutritivă generală a #=g de nutre"!&9! #&9 AAAAAAAAAA #40g grăsime BAAAAAAAAAAAAAA #?#!22g grăsime BC#&9 D #?#!22g < #40gC#!#3 0!224 20!>> 0!425 4!0> 0!23 #!32 #?2!2> 0!>? #?#!22 #!#3 0!23 #33!?> *Compoziţia chimică şi digestibilitatea nutrţului sunt selectate din indicaţia metodică “Alimentaţia animalelor domestice” !. #!2 Calcularea energiei metabolice pentru #=g de or) ' grăun"e pentru suine se poate calcula prin următorea ecoa"ie! 8M/porci0A20! 4. &rancean.digestibilă g<=g nutre"! 8chivalen"i de produc"ie grăsimea substan"elor nutritive digestibile! @epunerea de grăsime presupusă substan"elor nutritive digestibile g! @epunerea de grăsime planificată g<=g nutr"! Coificientul de valorificare sAau coificientul celulo)ic al nutre"ului! @epunirea de grăsime reală din nutre" g! .@E25!527@E#3!2?C@E#5!>4+89@ .entru porci #&98AAAAAAAAAA##!4MG .

cu tăieţei . coceni de orumb etc" >aiele de cereale sunt sub roduse vegetale rezultate de la cultivarea cerealelor. din sub un -6 roteine digestibile" 0atorită conţinutului ridicat %n celuloză şi redus %n roeinese utilizează %ntr'o măsură mai mică %n alimentaţia animalelor. de e(em lu %n amestec cu nutreţuri suculente. secarei."/'.. cum sunt2 aiele şi leava cerealelor şi leguminaselor.aie de Mă)ăriche Importan"a fura(eră 0e la culturile agricole. res ecti a gr%ului. -"5 /7"5 /7"! 5"7 #aloarea nutritivă variază %ntre . du ă recoltarea seminţelor. orzului. indigestibilitatea este foarte redusă" Compo)i"ia chimică a paielor de mă)ăriche +pecificare A ă >roteină brută Brăsime brută G(tractive neazotate Celuloză Cenuşă . rezultă roduse secundarece se %ncadrează %n gru a nutreţurilor grosiere. mai valoroade sunt aiele de ovăz."/5 U$KLgşi E'-. care au o digestibilitate mai ridicată" >aiele de măzăriche av%nd o utilizare mai restr%nsă %n alimentaţia animalelor din cauza dis onibilităţilor reduse" >aiele nu se utilizează dec%t %n amestec cu nutreţuri de bună calitate.g ><0KLg. ovăzului şi măzărichei" Au un conţinut ridicat %n celuloză şi redus %n roteine : /'86 . D". entru a asigura sursa de MlestNsau MbalansN %n raţiile bogate %n nutreţuri suculente.alorile medii /-0 -8".BAAAAAAAAAAAAA#2!2>MG BC#!05&98! @eci pentru porci #=g or)Agrăun"e este egală cu #!05&98! .

a unor nutrturi grosiere S ecificare Coceni de orumb Ciocălăi de orum >aie de orz >aie de ovăz >aie de gr%u >aie de soie >aie de mazăre >aie de fasole >aie de măzăriche SU6 7E"5 7E"5 7E"5 7E"5 7E"5 79".reparea nutre"urilor $utreţurile grosiere constituie o im ortanţă sursă energetică %n alimentaţia rumegătoarelor dar. /7"7 /E"! /8"/ 8!"! /7"5 #$Lg nutreţ nnnutreţ U"$" >"<"0" ."!7 . . pierderi de pana la 50%. 79". .."8. D"."8."!! ! / E 5 / // 8. şi %n artea aa doua a verii %n amestec cu lucernă masă verde" Compoziţia chimică şi &."// . . ."// . %n amestec cu ra iţă masă verde şi orumbul masă verde.roas eţi de industria zahărului."/ /7"! SG$ /D"D 5!"/7"8. ."9 /7"E /9"E /7"5 /-"D /5"E /.". METODE FI I!E DE "#E"$#$#E $ N%T#ET%#I&O# '#O(IE#E Nutreturile grosiere se pot prelucra mecanic. ."/. 7D". // !E ."8 -"8 -"9 -"5 -"5 -"5 -"5 -"5 /8"/ /. valoarea lor nutritivă este scăzută" >rin rocese de re arare aceste sub roduse de origine vegetală ot să devină mai digestibile şi se oae ameliora indigestibilitatea lor" Oara noastră dis une de rezerve foarte mari de nutreţui grosiere care dacă ar fi utilizate cores onzător. ar duce la o crestere im ortantă a valorificării lor şi in şicit a roducţiei animalelor" Nutreturile grosiere nepreparate sunt utilizate digestiv incomplet. datorită conţinutului ridicat %n celuloză %n roteine al acestora. se pot )idrata sau termo)idrata. 9"/ 5"5 7"! 9"/ 7"/ 5"7 5"5 !"5 /"/ !"D /"! E"! 7"! 9". ."8."8. 79"E Com oziţia chimică brută 6 Cen"< >"<" B"<" C"<" 9"! -"D 9". -"9 .

= la > t9ora. tratarea c)imic+. de regula dupa /2821 ore de la depozitare. Dimensiunile optime la tocare sunt :0850 mm pentru iunne si 208:0 mm pentru ovine si ca*aline. M!782 pentru ciocalai si stiuleti 4/0 t9ora5 sau M!8: 42 t9ora5. de3i*rare. Desi digesti*ilitatea se reduce.a. presare. coceni sau DI855 4/. prin care se realizeaza o tocare si o s3asiere in lung a tulpinilor distrugerea peliculei de siliciu. ."relucrarea mecanica reprezinta si o etapa in vederea aplicarii altor te)nologii de preparare a nutreturilor grosiere ca. (e 3oloseste zdro*itorul ZSC-2 cu o capacitate de productie ce variaz+ de la 0.nmuierea partilor tars si spalarea particulelor de pra3 sau spori. &a nivelul granulatorului se realizeaza o presume de /008::0 ?g9@cm2 si se ridica temperatura matritei la A08 /:0B!. "resarea este o operatiune 3olosita in cazul te)nologiei de granulare a nutreturiior. "relucrarea mecanica consta in maruntire. De3i*rarea reprezinta un procedeu care se aplica cocenilor de porum*. 3olosind 2008/00 / solutie la tona de nutret. Cidratarea nutreturiior grosiere are ca e3ect . Tocarea se practica mai ales in cazul prepararii amestecurilor unice sail la msilozare. "rin prelucrarea mecanica se pot o*tine nutreturi cu calit+. Marimea macinisului se asigura prin 3olosirea sitelor cu ori3icii cu diametrul . dro*irea se practica in cazul ciocalailor si stiuletilor de porum*. 3olosindu8se apa calda sau rece sau utilizand solutii nutritive. Maruntirea 4macinarea5 se realizeaza cu utila6e speciale care permit realizarea unui produs cu dimensiuni de cca 5 ram. "rin tocarea paielor. (ararea nutreturiior cu o solutie de /82% sare. zdro*ire. iar in cazul macinarii cu 12%. a<istituind o operatie premergatoare macinarii. granularea etc.M!85" 4/. (e pot 3olosi mai multe variante.582 t9ora5 pentru paie. (e realizeaza cu a6utorul morilor cu ciocane de capacitati di3erite. tocare. *.5 si /5 mm.582 t9ora5. ingesta de su*stanta organica creste cu circa /0%.i superioare prin aceea ca se micsoreaza timpul de consum si rumegare care reduce energia de masticare si se previne lezionarea mucoasei digestive. realizand o im*unatatire a o3eatii gustative. $dministrarea nutreturiior se 3ace. valoarea energetica neta a paielor creste pentru ca utilizarea energiei digesti*ile se 3ace cu mai mare e3icienta. Cidratarea se realizeaza prin stropirea sau inmuierea in Itazine.ntre /.

3olosind :008100 ?g *or)ot la tona de nutreturi grosiere.ire a gustului si de distrugere a agentilor in3estanti si in3ectanti. 3ara rezerve. $dministrarea este *ine sa se 3ace dupa 21 ore de la preparare.din nutreturile grosiere. In practica prepararii nutreturilor grosiere se accepta. a. dupa care acestea se introdue cu a6utorul unor carucioare intr8un autoclav in care se asigura c temperatura de /=0B! si o presiune de = atm. umiditate. . $lcalii actioneaza asupra cornple<ului ligno8celulozi. Tratarea termica se poate realiza prin oparire sau 3ier*ere. iar lignina se degradeaza partial. cand se realizeaza si o usoara 3ermentatie in masa a nutreturilor. Termo)idratarea nutreturilor grosiere urmareste accentuarea e3ectelor )idratarii. METODE !CIMI!E DE "#E"$#$#E $ N%T#ET%#I&O# '#O(IE#E Metodele se *azeaza pe e3ectul di3eritelor su*stante c)imice care actioneaza asupra cornple<ului lignocelulozic. In solutia de melasa se adauga o solutie de uree calculate ast3el incat sa completeze corect necesarul in su*stante nutritive al ratiei. 3ier*erea presupune instalatii speciale. )idro<idului de calciu si )idro<idului de potasiu. $ceasta are ca e3ect crestere a digesti*ilitatii celulozei cu />8::% si implicit im*unatatirea digesti*ilitatii su*stantei organice. 3olosirea )idro<idului de sodiu. c. im*unata. 7aloturile de paie se umecteaza in containere speciale pana la ! >5 . dimensionate si construite in 3unctie de nevoi. respectiv de inmuiere. Daca oparirea nu necesita instalatii deose*ite. determina o crestere a supra3etei de digestie a celulozei si in special a )emicelulozei. 3avorizand actiunea microor8ganismelor si a enzimelor de la nivelul tu*ului digestiv. Inmuierea cu *or)oturi de la industria spirtului Di *erii.Mela<area nutreturiior se realizeaza cu solutii de 2% melasa. cu respectarea anumitor reguli. Tratarea cu alcali realizeaza o sporire a comesti*ilitatii si digesti*ilitatii nutreturilor. Digesti*ilitatea su*stantelor nutritive se du*leaza. Cidratarea cu solutie de melasa si uree reprezinta o metoda mai e3icienta. cu conditia respectarii regulilor de utilizare impuse intr8o ast3el de situatie. Melasa im*unatateste palata83c3itoiea nutreturiior grosiere. iiosind cca 200 / solutie la tona de nutret. "repararea tre*uie realizata in *azine speciale. )idro<idului de amoniu. !ontinutul in za)aruri 3ermentesci*ile se ridica pana la /0%.

. Tratarea este mai simplu de realizat. "este paie se introduce apa proaspata. (unt necesare doua *azine. iar te<tura este Moale. !antitatea de solutie poate 3i redusa la /00 / si c)iar la 50 / daca stropirea se 3ace su* presiune. Garianta Torgrims*H permite o*tinerea unui nutret cu ain&n superioare si reduce pericolul de poluare a mediului cu Na. (i aceasta metoda a 3ost im*unatatita. iar cantitatea de NaOC se reduce pana la 5 ?g9/00 ?g paie. Digesti*ilitatea su*stantei organice din paie creste pana la 5085:%. pC8ul /0 sau mai mult. de aEcentratia alcalina si de temperatura solutiei. e<istand astazi mai multe variante. evita poluarea mediului prin apele de spalare. "aiele uscate se stropesc cu solutii alcaline utiliz. indepartand e<cesul de )idro<id de sodiu apele de spalare 3iind diri6ate la canal.nd circa 200 / solutie la /00 ?g paie.5% NaOC. Manipularea paielor din *azinele de tratare se 3ace cu macarale ac<cate electric. ?g NaOC pentru /00 ?g paie.580. adau8 3aiic cca :00 / apa si 0 ?g NaOC pentru /00 ?g paie. Tratamentul c)imic se poate realiza si cu asa zisele metode. dar digesti*ilitatea paielor creste cu numai /08/5%. "aiele ast3el tratate devin umede. *azinul de tratare se trece prin pompare in *azinul al doilea. Dezavanta6ele metodei constau in 3olosirea unor cantitati mari de mi8 pericolul poluarii raurilor cu Na si pierderea unor su*stante nutritive Fn raie datorita spalarii repetate. *. e<istand astazi mai M%&TE variante. $u 3ost aduse unele im*unatatiri acestei metode. gust de Iod. "aiele same contin cca 20% (% si pana la 0.%na din cele mai vec)i metode de tratare c)imica a paielor este metoda 7ec?mann. Tratarea cu acizi are ca scop o*tinerea unei degradari a punerilor car*o)idratati. $nimalele consuma cu placere paiele consumul ridicandu8se cu /0820% %n compara. dar in cantitati mici se poate 3ace si manual. intr8o solutie de /.ie cu paiele. cu mult in3erioara celor tratate prin metoda 7EECM$N. $cestea se preteaza la un sistem industrial de tratare alcalina.= Na in (%. intr8unul din *azine se su*merseaza cantitatea de paie necesare. au o culoare gal*ena. (e utilizeaza 08/0 / solutie pe / ?g (% paie. Dupa cca 20 ore solutia de NaOC dir. E3icacitatea tratamentului este in3luentata de durata tratarii. respectiv cca /28/. (olutia de NaOC introdusa in al doilea *azin se utilizeaza.

ne*alotate sau locate.ncalzeste o ora intr8un cazan electric. "rodusul partial )idrolizat se neutralizeaza cu )idro<id de calciu :. 3olosindu8se . $moniacul se aduce cu autocisterna.5 ?g9/0 ?g C!/ si poate 3i introdus in )rana animalelor. $monizarea s8a e<tins mult. de /0 m intre sonda si cisterna. METODE 7IO&O'I!E DE "#E"$#$#E $ N%T#ET%#I&O# '#O(IE#E D#OFD%I#E$ N%T#ET%#I&O# Fermentarea 4dro6duirea5 nutreturilor grosiere con3era posi*ilitate ridicarii gradului de consuma*ilitate. &a o sira de =5 t se utilizeaza 2 t amoniac 4cca :0 ?g amoniac9tona paie5. In6ectarea se 3ace in cca in puncte la :. !and se incepe utilizarea. Marimea sirelor poate varia. cate :81m in lungime si cu 2 zile inainte de introducerea in )rana. Tratarea cu amoniac gazos a paielor se poate 3ace direct in Dire sau c+pite.ntr8 o propor.n calitate du*la 3ata de acidul clor)idric. paiele put. 8 construirea sirelor din paie *alotate sau ne*alotate8 pregatirea )usei de polietilena si impac)etarea sirei8 in6ectarea amoniacului in sira8 veri3icarea si mentinerea etanseitatii pe timpul conservarii 418= saptamani58 administrarea paielor in )rana animalelor. iar in6ectarea se 3ace cu sonde de 1 m lungime. $monizarea nutreturilor grosiere. in vederei eliminarii e<cesului de amonic nelegat.Gariantele 3olosite sunt numeroase. Dupa o ora amestecul se dilueaza cu apa.ie de /0. a digesti*ilitatii si a valorii nutritive a acestora.7ergner si 7etzin 4/A>A5 au ela*orat un model te)nologic prin care 3aina de paie este amestecata cu acid clor)idric concentrat . Telmologia de amonizare a paielor cuprinde urmatoarele. cantitatea optima de paie 3und considerata la cca =5 t. ca urmare a des3acerii legaturilor celulozice. .mai ales in tarile nordice europene./.nd 3i *alotate. dar mai 3recvente sunt cele care utilizeaza amoniacul an)idru. Im*unatatirea valorii nutritive Di nutreturilor grosiere prin amonizare este data de cresterea cantitatii de azot pana la 08A% si 3avorizarea activitatii enzimatice. E3ectul deplin al tratamentului se realizeaza dupa 18= saptamani.5 m distanta plasate in zigzag pe lungimea sirei. desc)iderea sirei se 3ace treptat. prevazute cu ori3icii si 3urtun de leg+tura. Digesti*ilitatea paielor creste cu 2ori im*unatatindu8se si palata*ilitatea acestora. apoi se .

In timpul 3ermentatiei. Girarile de aciditate se redreseaza cu acid sul3uri20% si respectiv. dupa care se reinoieste inoculul. dro6duirea nutreturilor grosiere sporeste valoarei nutritiva de la 0. %na din acestea prevede introducerea . dro6dii care vor 3i 3olosite in ziua urmatoare la tratarea nutretului grosiere. 4/A>A5.: ge<tract de super3os3at sau diamonio3os3at 1 ml. 3lu<ul te)nologic pentru realizarea U$F@ 3ura6e unice dro6duite cuprinde urrnatoarele etape. av. 8 0. In acelasi timp. In timpul inmultirii dro6diilor tre*uie sa se asigure urmatoarele pC8lui este de 1. !ultivarea dro6diilor se poate realiza in 3ermentatoare tip /7N$ 7alotesti. Mediul lic)id necesar cultivarii dro6diiior se pregateste.2180.nd suport t+r.5.sul3at De magneziu 0. melasa /0 g. &a cultivarea do6diilor pe suport semiumede de t+r. utiliz.te sau de ciocalai se pot utiliza si alte variante. a. "roducerea dro6diilor vii. Ins+m. dupa care se evacueaza din 3ermentator 195 din mediul cu dro6dii. cum ar 3i vitamine din comple<ul 7.n. cu care se vor stropi taratele sau ciocalaii in vederea realizarii unui mediu cu cca 55% umiditate.apa / /.25 %N si 58A g@pD la 0.05 / ulei 3loarea8soarelui8 0./ g.0/ ?g lecitina. "entru com*aterea spumei se vor adauga in mediu. "roducerea dro6diilor vii pe medii semiumede se e3ectueaza la temperaturi de :2B! timp de 21 ore 3ara a 3i necesara utilizarea melasei si a celorlalte ingrediente prezentate mai sus. Inoculul poate proveni din dro6die de pani3icatie presata 4/g9/ de mediu5 sau dro6die de pani3icatie uscata 4/ g9/ de mediu5.i. 8Operatiile se pot repeta ast3el o perioada de >8/1 zile. Dupa ')eorg)iu G. aminoacii etc.05 ?g seu topit sau 0.area se realizeaza cu dro6die omogenizata in apa. Timpul de 3ermentatie este /08/2 ore.:0 %N si /A82/ "D9?g 4(ala6an.entrat8 com*aterea spumei. ilnic se produc dro6dii vii pe di3erite medii. dro6diile ela*oreaza o serie de su*stante cu rol *iologic important.ndu8se urmatoarele cantitati pe litru. Dro6diile se pot produce si pe medii cu 508=0% umiditate. di3erenta constituind8 o maiaua pentru sar6a urmatoare. /A005.::80.clorura de potasiu 0.tele sau ciocalaii urui. apa amoniacala8temperatura :/8::B!8 corarea si agitarea mediului8 asigurarea unei alimentari continue 4/% pe ora5 cu un mediu Ec.uree 0.025 g.

Insilozarea cu adaos de lic)ide. Maruntirea se realizeaza cu mori cu ciocane de di3erite tipuri. (e poate 3olosi si un adaos de 0. unic c. *or)oturi de la industria spirtului. prin pulverizarea cu duze de 18= mm. /00 / apa K / ?g melasa K 0.2 g uree0. "reg+tirea nutreturilor grosiere prin 3ermentare se realizeaza in 3lu< continuu. *.eaza cu 5% din mediul preparat. 3runze Di colete de s3ecla. c. Materialul umectat se depoziteaza in *azine. c. Daca timpul se prelungeste. Fermentarea sau dospirea dureaza 21 de ore. Insilozarea nutreturilor grosiere .i de utilizare a nutreturilor grosiere. iar umectarea se 3ace la nivelul ciclonului. (olutia comple<a este constituita din dro6dia o*tinuta pe mediul lic)id la care se adauga apa calda. (e pot insiloza cocenii de porum* cu saramura sau solutii mai comple<e.insilozarea cu de6ectii. insilozarea in amestec cu nutreturi suculenteinsilozarea cu produse secundare din industria alimentara. !el mai adesea se insilozeaza cocenii de porum*. Maruntirea si umectarea grosierelor cu solutie comple<a.20 ml e<tract de super3os3at si 0. Insilozarea cu de6ectii.5 parti material suculent.:80. E<ista numeroase variante.insilozarea cu adaosuri lic)ide. E<ista numeroase variante de lucru .t mai omogen. taietei de s3ecla. se taseaza usor prin calcare si se acopera cu o 3olie pentru pastrarea umiditatii si temperaturii. melasa si celelalte ingrediente dizolvate in preala*il in apa calda.5 ?g uree pentru /00 ?g coceni de porum* sau alte nutreturi grosiere.n.:g clorura de potasiu. De*itul duzelor si tipul de m+runtire a grosierelor tre*uie corelate in vederea o*tinerii unui nutre. Nutreturile grosiere pot 3i insilozate .in apaJde umectare pentru 3iecare litru si a.n amestec cu *ost+noase. d. 10 g melasa. nutretul se acidi3ica puternic si nu mai este consumat cu placere de animale./. Inoculul pentru Dar6a urmatoare se . *. "repararea solutiei comple<e pentru umectarea nutreturilor grosiere se 3oloseste o parte si 6umatate solutie la o parte grosiere. a.5% uree. cum ar 3i.ns+m. resturi de culturi leguminoase. "#E"$#$#E$ "#IN IN(I&O $#E "repararea prin insilozare a nutreturilor grosiere a devenit una din principalele modalit+. Dospirea.n amestec cu suculente.2 g sul3at de magneziu. raportul 3iind de o parte coceni9/8/.

2 ovine" 1abelul * Indicii Compo)i"ia chimică anutre"ului.se 3olosesc /00 / amestec lic)id la /00 ?g grosiere. #!2 Calcularea valorii nutritive energetice:generale.roteina brută ?!3 ?3 3 24!42 7răsimea Celulo)a +89 brută #!? #? 33 ?!3 brută 22 220 2 #24!3 2?!> 2?> 44 20 !34 . 0. Mn5 pe ?g8 omogenizarea amestecului si distri*uirea acestuia prin pompare . +e con"ine. /82% meiasa. 8 amestecarea de6ectiilor lic)ide cu 0. g<=g nutre"! Coificientu de digestibilitate Con"inutul de sbstan"ă .ia se consider+ .58/% sare.(c)ema te)nologica utilizata de I7N$87aloteDti este.nc)eiat+ la cca A08/00 zile. 58/0 mg microelemente 2z. Fermenta. Fe. !o. aie de măzăriche entru :Habelul /.n siloz. peste masa de nutreturi tocate.58/% acid clor)idric sau 3ormic. 28 1% concentrate.

entru ovine BC0!42#&98! #&98AAAAAAAAAA#0!5MG BAAAAAAAAAAAAA4!52MG . &rancean.@E2?! >7@E#2!33C@E#3!? +89@ . "tepurin# $. %ularga# &.alorea nutritivă generală a #=g de nutre"!&9! 0!224 !24 0!3?3 2!43 >3!? 0!3? 33!> 0!2 0!23 2#!# 0!23 4#!? *Compoziţia chimică şi digestibilitatea nutrţului sunt selectate din indicaţia metodică “Alimentaţia animalelor domestice” !.@C22!42 7@C?!3 Cel@C#24!3 +98@C20 !34 8M/ovine0A#?!?# F 22!42E2?! > F?!3 E#2!33 F #24!3E#3!? F20 !34C4524!5#23 . #!2 a0 Calcularea energiei metabolice pentru #=g de paie de mă)ăriche pentru ovinese poate calcula prin următorea ecua"ie! 8M/ovine0A#?!?#.# 'A"(# Chişinău )**+.digestibilă g<=g nutre"! 8chivalen"i de produc"ie grăsimea substan"elor nutritive digestibile! @epunerea de grăsime presupusă substan"elor nutritive digestibile g! @epunerea de grăsime planificată g<=g nutr"! Coificientul de valorificare sAau coificientul celulo)ic al nutre"ului! @epunirea de grăsime reală din nutre" g! .

@eci pentru ovine #=g paie de mă)ăriche este egală cu 0!42#&98! #!3! Analiza particularităţi nutreţului# orz . substanţele e(tractive neazotatc 9!'956.U$ şi 78 g >0 e Lg" Frzul. Icvuloză şi maltoză" >roteina brută a orzului este alcătuită din albumină.6. grăsimea brută -. şi mai mare dec1t a ovăzului :E." Cu c1t conţinutul %n rolamină este mai ridicat. globuline şi rolaminc :hordeina şi horde'nina. la -86.6 la SF. e(celentă entru %ngrăşarea orcinelor datorită influenţei ozitive e care o are asu ra cărnii şi grăsimii. eu at1t valoarea biologică a roteinei este mai scăzută. grăunţe pentru di/irite animale" Frzul 0Hordeum sp1..it este utilizat %n hrana orcilor sugari %n sco ul obişnuirii tim urii a acestora cu consumul de concentrate" Frzul se foloseşte %n hrana tuturor categoriilor de animale2 rocesul de hidroliză a amidonului. c1nd sunt asigurate condiţiile de umiditate şi tem eratură" . %ntruc1t are un %nveliş tare se recomandă utilizarea sub formă uruită" &a cai şi ie uri oate fi folosit şi sub formă de boabe" Se cunosc mai multe soiuri de orz ce au com oziţie chimică diferită" Astfel conţinutul %n roteină brută oate varia de la -. este foarte bogat %n cnzime care favorizează Această caracteristică a orzului este utilizată %n industria berii" Frzul ră.9'!6. iar cenuşa !'!.eră..5 la este 56. celuloza brută de la -. Gste o cereală fura. fa t datorai conţinutului scăzut al hordeinei %n lizină" 0igcstibilitatca orzului este mai scăzută dec1t a orumbului :7." #aloarea nutritivă este %n medie -.E6" G(tractivele $eazotate sunt re rezentate in cea mai mare arte de amidon :D56.6 faţa de D. mai ales %ncolţit. restul fund format din de(troză.

du ă orumb.u 3olosit .'/56" Arc un efect favorabil asu ra cantităţii şi calităţii la telui" La cabaline oate %nlocui %n bună măsură ovăzul :5.iei de lapte.#eterminaţi normele de hrană şi alcătuiţi raţia pe perioada de vară pentru o $croa%ă lactantă cu & purcei cu vîr$ta pînă la " ani cu ma$a vie "'( )g care $e înţarcă la vîr$ta de *' de zile. unde oate re rezenta 1nă la D..6 din amestecul de concentrate" Hotuşi %n nutreţurile combinate se foloseşte %n ro orţie mai mică. ratia tre*uie s+ acopere pe l.6.ntre.6.La bovine oate fi folosit la toate categoriile" %n amestecul de concentrate la vacile de la te oate re rezenta /.'-56" &a cantităţi mai mari uii ot chiar să'şi reducă erformanţele de creştere. . folosindu'se %nă la 8. la caii de viteză şi chiar %n totalitate :-.ie de care depinde ritmul de crestere Di s+n+tatea purceilor. produc. In continuare.6" &a ăsări este mai uţin indicat şi intră %n com onenţa nutreţurilor combinate %n ro orţie de -. mai ales entru %ngrăşarce. dar uicile şi găinele ouătoare %l tolerează bine" ".ng+ .n ultimele zile de gestatie.' 5. "E#IO$D$ DE &$!T$TIE In primele 2 zile dupa 3atare se 3oloseste acelasi terci din tarate de gr.inere cerintele crescute ale produc. la caii de tracţiune" La porcine este cel mai indicat. ocu %nd de obicei locul doi.

8D > g 8.5 %N peste cerintele de intretinere ale scroa3ei 4in medie 0. 8 . dar . 8 vara. "entru 3iecare unitate nutritiva din ratie tre*uie sa se asigure in medie //0 g "D.ormele de hrană pe perioada de vară pentru o scroa/ă lactantă cu 2 purcei# cu v3rsta p3nă la 4 ani#cu masa vie 456 7g care se 3nţarcă la v3rsta de 85 de zile" Fura. EN Mj !". !u cateva zile inainte de intarcare se reduc concentratele din ratie cu scopul uDur+rii in.58: ?g concentrate8 iarna. .58/0 ?g suculente de iarna. Fe mg 9. In cazul unei alimentatii normale.na. ating. cca /0 ?g lucerna masa verde si /.ie de numarul de purcei.n 3unc.nd greutatea standart a rasei. /82 productia este de :81 /9zi. dar variatiile pot 3i 3oarte largi. # SU kg ".ie de ras+ Di de num+rul purceilor al+pta. 3olosind aceeasi normare.t nomarea energiei. =8> g !a. asigurandu8se pentru 3iecare purcei sugar 0. "roductia de lapte a scroa3ei variaza si cu numarul de purcei pe care ii alapteaza si din acest motiv in comple<ele industriale."roductia de lapte variaz+ .E Cu mg 7D Pn mg 885 #it"<! mKmg -!5 $orma . greutatea scroa3elor scade numai .arcarii Di a scurt+rii perioadei de aDteptare p.i.e DistriUN butia zilnica kg 6.t si a nutreturilor com*inate se 3ace in 3unc. #ealizarea acestei productii presupune o alimentatie a*undenta care const+ in administrarea nutreturilor concentrate la discretie.uri concentrate.58 : ?g nutre.na la o mont+.n primele 1 saptamani. ratiile tre*uie sa curind+.180. 0.=8/ ?g 3aina 3.A %N9/00 ?g 'G la adulte5. met+ cist g $".$ # PB g %!# PD g !" CB g #66 Liz g &'.n lucern+. iar purceii sunt sanatosi. c.' Ca g /.n medie. In sistemul gospodaresc. !onsumul este de = ?g nutret com*inat9scroa3+. at. 58= g "./.580 productia este de :81 /9zi8 in 0 saptamani productia total+ este de :10 litri.n s+pt+m.:81 productia este de =80 l9zi.

6 % +. !"5! !-"..$ % +.. /9"8 8 ' ' ' ' 8D ' 8"E! ' ' ' 8. !"89 !"-9 ' -"! !"-9 /."/ ."!E 9 ' --- -.! 9 '/"D ' ' ' ' ' D8."D9 -/"D ! 8"8 .! #.6 ' '!"9 '." 6 +. ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' .& ". 6 $%.# 6 $! ." ' +."!9 Q/"! ' ' ' ' ' ' ' ' !"! $r" Indicii2 Analiza raţiei >erioada de %treţinere 0e iarnă .ar de lizina Creta >olifosfa t de natriu Sulfat de cu ru Sulfat de zing #it"<-! fura.".6 #6.$ " !D9"!5 E!"E5 !7D"5 99 -.".7 8".+ ' $.Uruiala (e )*rum b Uruiala (e *rz ."8 ' ' ' ' ' ED-"/ 5 Q8"/ ' ' ' ' ' /E7 ' ' ' ' ' 8/"5 ' ' ' ' ' !9"-8 ' ' ' ' ' /.6 ' ' -"5 -"88 E"! 8"77 -!E"5 -/!"7 7"8E D"98 9.".."-/95 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' -/"9 5 ' ' /.' '%!. ' "' '+$."D9 -.!" +.-.& ''#.& ' 6!.% 6 ".. ' 7"ED /"7E ' /"7E / !"8 /"D -8"- -!"9 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' .6 ' /"! 8 -88 -5"! !9"8 ' . 8 7-7"- E"7/ ED"D! ' +.". % !.6 # +.8 7- E! /"! '.6 $ 6.era Hotal $.-E 5 .(ausu ri -urajer e si bi*l*gic acti/e Sare de bucatarie Concentr at fura. ' ' ' ' ' -!58" 7 ' ' 8-"8 8 ' ' 7D ' ' ' !/9"8 5 ' 855 ' ' ' ' -/D"8 -5! Abateri de la narma.arite (e griu Sr*t (e -l*area s*arelu i S-ecla -urajer a La)te smintin it uscat .5 5"97 !"D! 6.-8 -!"E5 ' ' ' ' ' 9"9! ' ' ' ' ' E8"7 ' ."."8 .-7 ."E5 -9"/! ' ' ..6 +.6 ! 7"D- ' -"/5 -8".5 ."95 ' ' ' ' ' 5".9 ' +.D7 ."./ .

-" Structura raţiilor :ra ortul nutreţurilor %n6 du ă valorea nutritivă.unitate nutritivă a raţiei. astfel ca la %ntarcarea acestora scroafele sa se gaseasca %ntr'o stare buna de %ntretinere.2 Concentrate Concentrate de origine animala Suculente Cantitatea calculata la . c1t si de fa tul ca %n erioada de lactatie redomina rocesele de dezasimilatie si deci scroafele vor ierde din greutatea cor orala" >rin alimentatie se urmareste reducerea acestor ierderi.! E"5! !" /" ". aceasta influent1nd .6 /8"8 !"/5 9!"E8 --D"5/ 9"5E /"D8 E"8 9". recum si mentinerea scroafei %ntr'o stare c1t mai buna de %ntretinere" &a stabilirea necesarului de energie si substante nutritive trebuie sa se tina seama at1t de roductia de la te a scroafelor.g2 >roteină digestibilă &izina MetQCistina Ca > Continutul de celuloza bruta in SU din ratie. o buna dezvoltare a acestora. %n vederea %ntarcarii unui numar mare de urcei e scroafa.* 2limentatia $croa%elor cu purcei >rin alimentatia a licata se urmareste s orirea roductiei de la te.

6 din greutate cu efect devastator asu ra erformantelor roductive" Scroafele bune de la te ot roduce %ntr'o lactatie de 7 sa tam1ni /5.unge si 1na la 8./'. rata ovulatiei si fecunditatea" >ierderile normale.. continutul acestuia %n roteine si de coeficientul de utilizare a acestuia din hrana care oscileaza %ntre 85'5!6" Insuficienta roteinelor din hrana are efect negativ asu ra roductiei de la te..are ierderile ot a.5'8 Lg saruri minerale" Oin1nd seama de roductia ridicata de la te a scroafelor si de fa tul ca se urmareste reducerea ierderilor din greutatea cor orala. %n cazul unei lactatii de 7 sa tam1ni" ?n cazul unor conditii recare de fura. Lg lactoza4 /. Lg la te" 0aca tinem cont si de concentratia %n rinci ii nutritivi ai la telui de scroafa rezulta ca e cele 7 sa tam1ni de lactatie rin ugerul scroafei se ierd 97'EE Lg substanta uscata din care !/'!9 Lg roteina4 !8'!E Lg grasime4 -E. nivelul roteic al nutretului combinat utilizat %n hrana scroafelor lactante trebuie sa fie cu rins %ntre -5' -96 roteina bruta./96 metionina Q cistina ca fiind suficient" Continutul %n substante minerale a hranei administrata scroafelor lactante trebuie sa satisfaca necesarul entru roductia de la te" &a tele scroafelor are un continut de cca" ..%n mod favorabil a aritia caldurilor du a %ntarcare... adica asigura toti aminoacizii esentiali" ?n rivinta aminoacizilor esentiali se considera un nivel de .'8.55'..5'!.oritatea autorilor. %n conditiile %n care valoarea biologica a roteinei este cores unzatoare. se des rinde concluzia ca hrana administrata scroafelor %n erioada de lactatie trebuie sa fie la un nivel cores unzator din unct de vedere cantitativ si calitativ" Continutul hranei %n roteina are o im ortanta deosebita. din greutatea cor orala a scroafelor sunt de -/'-5 6 din greutatea du a fatare.. deoarece e seama ei se sintetizeaza roteinele din la te" &a stabilirea necesarului de roteina se tine seama de roductia de la te.-96 fosfor" Oin1nd seama de continutul ridicat %n aceste .!56 calciu si cca" . im licit asu ra erformantelor de crestere a urceilor sugari recum si a ierderilor din greutatea cor orala a scroafelor" 0u a ma.96 lizina si .

. iar %n rimele zile de viata.E'. fiind unica sursa de vitamine entru urcei" ?n rivinta vitaminelor din com le(ul <. %n functie de numarul de urcei ala tati. orumb. se ot utiliza %n hrana scroafelor.56 sare de bucatarie si . Lg greutate vie a scroafei. 0. gr1u. se recomanda utilizarea acestora la alte categorii de orcine" >entru com letarea necesarului de minerale si vitamine %n structura nutretului combinat se mai introduc -.76 calciu si . %n s ecial %n vitaminele A. du a care %nce e sa scada" Av1nd %n vedere ca nivelul alimentatiei este determinat de roductia de la te.. nivelul alimentatiei trebuie sa fie diferit. de coeficientii de utilizare %n roductia de la te si necesarul entru %ntretinerea functiilor vitale. ot sa a ara fracturi si se reduce roductia de la te" Continutul hranei %n vitamine. deoarece rin la te se elimina cantitati %nsemnate. combinat2 R . carne. se recomanda un nivel de .ele roteice de origine vegetala :srot de soia.ului combinat" Carenta %n calciu si fosfor se manifesta rin demineralizarea tesutului osos. dar datorita costurilor ridicate.. zile.era.Lg fura. mazare fura. necesare entru %ntretinerea functiilor vitale4 R . se mentine relativ constant 1na %n sa tam1na a I#'a.unge 1na la 9'E Lg.ele roteice de origine animala :faina de este. carentele sunt destul de rare. ci creste rogresiv de la fatare si 1na la E'-.5'!6 carbonat de calciu4 . du a care se ...5 Lg fura. care la r1ndul ei este influentata %n mare masura de numarul de urcei ala tati. deoarece fura. combinat entru fiecare urcel ala tat" ?n structura fura.ur de -9' -E6" Fura.. se recomanda urmatoarele cantitati de fura. G au im ortanta deosebita.8'.96 fosfor %n structura fura. la te raf. entru ca si nivelul roductiei de la te a scroafei este diferit2 creste 1na %n sa tam1na a III' a.minerale.ele care se administreaza %n mod obisnuit %n hrana scroafelor au un continut adecvat %n aceste vitamine" >e arcursul erioadei de lactatiei.. %n . combinat care se administreaza scroafelor %n lina erioada de lactatie oate a. combinat entru fiecare -. administrata nu este ma(ima de la %nce utul lactatiei.. v1rsta si greutatea cor orala a scroafei" Cantitatea de fura. re rezinta cca" 7.64 fura.. srot de floarea soarelui.5'-6 fosfati de calciu sau sodiu4 .ului combinat cerealele :orz.5'-6 zoofort" Cantitatea de fura.

fiind de !5'/. %n care caz scroafele se ada a de 8'5 ori e zi" .Lg fura.unga la un consum de 5'E Lg e zi" Fura. astfel %nc1t sa se a. %n cantitati de 8'5 Lg e zi" Fura. iar consumul tehnologic :incluz1nd si a a entru curatenia si evacuarea de.ele suculente se vor introduce tre tat %n hrana.mentine la un nivel ridicat 1na cu /'8 zile %nainte de data %ntarcarii c1nd cantitatea se reduce tre tat. daca tehnologia de hranire ermite acest lucru" ?n urmatoarele 9'D zile cantitatea de hrana administrata creste tre tat. sfecla. oate a.area restrictiva a scroafelor %n rima arte a lactatiei are ca sco reducerea cantitatii de la te" F roductie rea mare de la te %n rimele zile de lactatie nu oate fi consumata %n totalitate de urcei.ectiilor. ut1nd roduce mamita la scroafe si a aritia tulburarilor digestive la urceii sugari. se mai ot administra fura. cu efect favorabil asu ra %ntarcarii scroafei si a urceilor" Amestecul de nutreturi combinate se administreaza sub forma uscata :uruieli. %n !'/ tainuri e zi" >e l1nga fura. trifoi. litriKzi" A a se asigura rin ada atori automate sau rin administrarea %n . se recomanda o cantitate de circa . astfel ca %n ziua %ntarcarii scroafele nu se fura. dovleci.e verzi :lucerna. granule. litriKzi. sau umeda. cu sco ul reducerii roductiei de la te.unge la -8. entru a nu erturba roductia de la te.6 tar1te de gr1u sau 5'-..ele concentrate sau rin substituirea artiala a acestora.Lg fura.ele suculente deoarece duc la stimularea roductiei de la te" F atentie deosebita trebuie acordata ada arii scroafelor" Consumul de a a al scroafelor %n erioada de lactatie este mult mai ridicat dec1t %n celelalte stari fiziologice. cartof. %n rima zi du a fatare. 6 ul a de sfecla dezhidratata. :. cu /'8 zile %nainte de %ntarcare se reduce tre tat cantitatea de fura. la(ativ :/. sau suculente :morcov. %n hrana scroafelor lactante.K/ litri a a. at1t din unct de vedere cantitativ c1t si calitativ" ?n rima si ultima arte a lactatiei nu se vor utiliza fura.gheaburi.eaza" ?n rimele-! ore du a fatare se recomanda ca scroafele sa nu fie hranite" A oi. sub forma de barbota.

.+ormulaţi raţia pe perioada de iarnă penru o vacă cu ma$a corporală de '(( )g şi producţia zilnică de lapte 1. #e$crie tulburările de hipotoniei a pre$tomacilor indicaţi $imptomele căile de prevenire şi de înlăturare.de gră$ime cu $imptome de hipotonie a pre$tomacelor.*. )g cu * & .

nivelul roducţiei scade cu cca -.ALIM896AHIA .'9.64 &una a #III'IT'a de lactaţie D. -DE-.6 e lună. o erioadă de %nţărcare de două luni este obligatorie" Mai %nt1i. %n sco ul stimulării roducţiei de la te şi ameliorării ersistenţei roducţiei. ea ermite reconstituirea rezervelor cor orale. roducţia de la te la vaci. %nregistrează următoarea evoluţie2 &una I de lactaţie 7. oricare ar fi nivelul şi calitatea raţiilor" 0e asemenea. %n medie. raţie ce se distribuie tuturor vacilor dintr'un adă ost4 'stabilirea amestecului de concentrate şi a cantităţii ce urmează a fi distribuită fiecărui animal :sau gru de animale." Hrebuie să se ada teze foarte bine raţia la cerinţele entru otenţialul ma(im al vacilor. -D95.6 %ntre lunile a IlI'a şi a #il'a şi ceva mai mult %ntre lunile a #II'a şi a T'a de lactaţie" ?n medie. %ntruc1t la %nce utul lactaţiei deficitul este inevitabil. mai ales a substanţelor minerale. folosind fura. de /! zile :0ecaen şi >outous. citaţi de Solter. mai e(act cu 7'-..'D.64 &una a I#'#II'a de lactaţie -.ele de volum.6" 0u ă -..'7564 &una a Ii'a de lactaţie 75'D. luni de lactaţie..64 &una a IlI'a de lactaţie -. %n erioada de v1rf a curbei" 0u ă un latou de cca două luni. erioada de %nţărcare este indis ensabilă şi sub as ectul reglării . %n funcţie de roducţia revăzută a se obţine" CG@I$OG&G $UH@IHI#G A&G #ACI&F@ >entru evaluarea c1t mai corectă a cerinţelor nutritive trebuie să se stabi' lească greutatea medie a vacilor şi să se efectueze un control sistematic al roducţiei de la te care să conducă la com ararea curbelor de lactaţie teoretice şi ractice" 0urata fazei ascendente a curbei de lactaţie este.ACIL$R Alimenta"ia ra"ională a vacilor de lapte presupune: Aevaluarea cerinţelor nutritive de %ntreţinere şi roducţie sau du ă caz" creştere sau gestaţie4 ' stabilirea raţiei de bază.

%n a doua arte a acestei erioade de re aus se su raalimentează vacile 0"teaming1 entru satisfacerea cerinţelor crescute ale gestaţiei şi entru a regăti lactaţia următoare" >roducţie de la te e zi Curbă teoretică ! / 8 5 9 E Figura -' Curbele de lactaţic la vaci 7 D -. roducţia de la te scade considerabil %n lactaţia următoare" ?n mod ractic.neurohurmonale a secreţiei de la te" ?n absenţa acesteia. chiar cu raţii bine echilibrate. -- -! - ! luni .

"."-9 ' ."D !5.g Ping.g Mangan."!!/ .mg Cobalt.5 --/5 8./ --5 E. 8 ."-7 9/ 85 E"! 9"D.mii U" I" ' ' ' ' ' ' ' ' ' -..g Fier."88 .!5 -78 5.ere U "Conţinutul %n raţie 0istributia zilnică."8/ /9!".g . Lg Gnergie metabolică M. 55.mg Sulf.g #itamina 0.5 ' D5-"8 -."! ' -8"D . . 9"D.5 5."-E ."E7 !5 8E"5 -."."7! D9 75 ! -"79 ' .mg Calciu.".". -.-"5 5/D"D 7D -7E"7 -/.7 . /. 7"8 /"75 ' /"/- E55 7"7 E55 D."."99 .".g Cu ru."!8 -/5"E7 -E9"-! 8!"-9 !887"! -8/"E5 !-9.8 ' ' ' ' ' ' -.mg >otasiu. 8--."5 D"! ' -8E"5 ' ED! E/7 ' ' 8E5 -8! /9 5/"! 8"8 /D."87 --!5 D".g Celulozăă brută.-."E -5"9! --..E !"-/ /8E"D !""559 5"Mazariche boabe 9"Meleasa !"/. Sare de bucătărie.mg Pahăr."-88 !5"97 Adaosuri minerale si biologe active -"Sare de bucatarie .."57 7!5 977"E !-9 -/E 8.."! ..mg 5.mg Amidon."E5 E."/7 - -. Lg >roteină digestibilă."Q.8 ' ' -D.-! . 9"/ 9 -"E -"-/ .Habelu 5 Fura.E! /!!"5 8"7 .."5! ' .mg Magneziu.die"fur"imb"cu vit 0 In total de raţie Fata de norma -5"77 -DE7"8 -!57"/ 8-/9 -9EE"5 --.595 -!"9 9 .".-79E"/ -!.g $orma de alimentaţie -"Garba de orumb !"Fin de lucerna /"Frz 8">orumb !5 E"! -"// . -8! E-"7! -/D"! 8/"! !."8 E-"/ -!9..g Iod./ ' !."5 Q-"D '."-7 Q. . 8.".g Brăsime brută."9/ '-"9 '8"9 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' #itamina G."55 -87 9!"5 87"9/ -7"!8 -9"!! !"!7 9"E -5"7 -D8.g Fosfor.!5 /9"8! ' ' ' ' ' -!"9 V ' ' ' ' ' -58"5 Q8"8 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 7D ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 58"/ ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 5"97 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ."99 .g Unităţi nutritive Carotena. -E. ' !"-9 >rotein brută.-"8! /D"/9 . -9E"5 98 55"7 !"! ' 7D ' ' ' ' ' ' 7D 9."DE ' ' ' ' ' ' ' ' !">olifosfat de natriu /"Carbonat de cobalt 8">otasiu iodat 5"0ro.7D !"."E! -!"9 8"E5 / !"/ -"EE . 7"7E -/79"D5 -.7/"-9 ' Substantă uscată."E !-"/ -!"E7 --D/ 57"!! -/5"9. -7E"8 !7E 5"-7 ' -E"E- -.-/ .

6 @a ortul calciului faţă de fosfor Conţinutul de grăsime brută %n 6 din grăsime a secretată cu la te Cheltuelile de unităţi nutritive la -Lg de la te.unitate nutritivă a raţiei./"!" Analiza raţiei $r" -" Indicii Structura raţiilor :ra ortul ntreţurilor %n6 du ă valorea nutritivă." $utrţuri concentrate Cantitatea de substanţe uscată %n raţie la -.9 7D"9! /8".2 Brăsime Suculente:mustoase.."8E5 .D /"-E DD"79 -"5K-K-"-8 !96 -"88K--"!9 .g !/"7 8!".Lg de masă vie Lg Cantitatea de roteină digestibilă la .g @a ortul cantităţilor de amidon şi zahăr @a ortul cantităţilor de zahăr şi roteină Conţinutul de celuloză brută %n substanţa uscată a raţiei. Inclusiv siloz $utrţuri verzi !" /" 8" 5" 9" E" 7" D" -."!! >erioada de %treţinere 0e iarnă .Lg Cheltuelile de nutrţuri concentrate la -Lg de la te.

reci. acţionind similar cu neregulile de igienă alimentară4 alţi /actori stresanţi# cum ar fi frica. mai cu seamă gastritele :abomazitele. tăiate rea scurt. alterate. minerale sau vitaminice ale raţiei ş"a" Gle acţionează asu ra motilităţii restomacelor. surmena. dezechilibrele energetice. fie circulator sau rin modificarea reactivităţii organismului %n general. ating%nd %n forme grave gradul unei adevărate aralizii sau atonii. neres ectarea orarului de alimentaţie. consumul de aşternut sau deglutiţia ărului %n cantitate mare de către viţeii cu lichomanie 4 Y alimentele necorespunzătoare# res ectiv indigeste. ca şi e(cesul de la te sau %nlocuitori du ă %nţărcare. care re rezintă un' adevărat WbarometruX de e(tremă sensibilitate la modificările mediului intern sau ambiant" &a viţei. reziduuri industriale sau nutreţuri acide. intervin relativ frecvent bolile cheagului.8. unele into(icaţii sau hi o'calcemia oilor" . ale celorlalte organe digestive şi ale altor organe# %n rinci al ale ficatului. roteice. greşelile de igienă alimentară oate genera mai frecvent arezia restomacelor s%nt %nţărcarea bruscă sau rea tim urie. uterului. oluate. nutreţurile %nsilozate sau WsemisilozulX de roastă calitate etc.4 Y greşelile de igienă alimentară# ca schimbările bruşte ale raţiei. acţion1nd asu ra motilităţii rin durere. durerile. adă are deficitară.ul.Hipotonia prestomacelor >arezia sau hi otonia restomacelor.8. cu re ercusiuni motorii refle(e4 bolile eritoneului. care trec direct %n cheag. fie de ordinul modificării biochimice a conţinutului. trans orturile relungite şi %n condiţii nefavorabile. cordului sau ulmonului" Asemenea boli acţionează asu ra restomacelor fie refle(. %ndeosebi rin declanşarea diverselor indigestii restomacale şi gastrointestinale" &a viţei. este un sindrom caracterizat rin reducerea sau sus endarea motilităţii com artimentelor restomacale" 9tiopatogeneză. e(cesul %n raţie de rădăcinoase. ut%ndu'se sistematiza astfel 2 ' bolile prestomacelor fie de ti inflamator. rinichilor. Cauzele areziei restomacelor s%nt foarte numeroase şi de natură e(trem de diversă. inclusiv a restomacelor.

a. devine insuficientă. nu are consecinţe deosebite. %n general.butiric. %n sindromul de arezie a restomacelor" C%nd hi omotilitatea.. diareea. %nsoţită de hi otonie sau de contractură a ereţilor restomacali. roces deosebit de ronunţat la nivelul foiosului" Iritaţia mecanică şi fizică a mucoasei digestive oate e( lica instituirea de leziuni circulatorii. de grad diferit. du ă natura substratului fermentativ. astfel că nici nu se %ncadrează. %n sens strict sub ra ort clinic. anumite tulburări %n legătură cu gesta'ţia sau. de ordinul minutelor sau de c%teva ore. atinge anumită durată şi grad. favoriz%nd adesea roducerea %n e(ces de acizi organici :lactic. iniţial la nivelul restomacelor. schiţate anterior. a oi inflamatorii. contribuind nu numai la denutriţie ci şi la declanşarea autointo(icaţiei cetozice. ulterior şi gastrointestinale" >e l%ngă mecanismele atogenetice de endente de arezia ro riu'zisă.ung%nd %n cazuri a arte %nă la sistarea com letă" Ga im lică absorbţia redusă de rinci ii nutritivi. esenţială la rumegătoare. %n funcţie de natura şi localizarea acestora" . conţinutul acestora se %m ăstează. digestia restomacală.>arezia de scurtă durată a restomacelor. determină stagnarea şi li sa de omogenizare a conţinutului restomacal" 0re t consecinţă se roduc modificări ale micro o ulaţiei de simbionţi ruminali :%ndeosebi ale infuzoriioi. fa t re ercutat asu ra nutriţiei organismului %n general" @e ercusiunea de ordin ur nutriţional este agravată de disore(ie şi de erturbarea rumegării. rovoacă adesea şi meteorism ruminal acut sau cronic " 0acă staza este %nsoţită de scăderea secreţiei salivare şi de absorbţia unei bune ărţi din lichidul din restomace. %n aralel cu erturbarea sintezei roteice" >rin această viciere a fermentaţiei. cu re roducţia ş"a" >arezia restomaceilor. atogeneza este com letată şi rin alte mecanisme ale bolii rimare" Modificările morfo atologice ro rii bolilor de bază s%nt foarte diferite. %n corelaţie cu fermentaţia conţinutului. ut%nd e( lica unele com licaţii ca hi ocalcemia. cu vicierea fermentaţiei. acetic ş"a". datorită comutării metabolismului energetic e neoglicogeneză" Autointo(icaţia consecutivă areziei restomacelor %n sine se realizează şi rin indigestia biochimică ruminoreticulară secundară.

%n general mai uşoară. de referat fiind re aratele carbamicolinice" .. ca emetice. sau o(idul de magneziu :7Y!. masa. du ă care se re%ntroduc tre tat %n consum nutreţuri uşor digestibile" Hotodată. ca limbări." @e%nsăm%nţarea conţinutului ruminal .loace de stimulare a motilităţii restomacelor. se adresează bolilor rimare şi nu areziei. arezia restomacelor oate fi %ncadrată sub ra ort clinic %ntr'o formă acută. -DE9. %ndeosebi la nivelul foiosului :cu des rinderea concomitentă a mucoasei. %m reună cu 5... ml acid acetic. stricnina." >entru stimularea micro o ulaţiei ruminale nu se recomandă administrarea a -. boală care oate acţiona şi rin alte mecanisme atogenetice" Făc%nd abstracţie de acestea. cit şi de baola e care aceasta o e( rimă. adevărat bolii %n cauză" ?n aralel cu aceasta.. c%te -. %n cadrul tratamentului sim tomatic şi atogenetic. g Ia taurine. sare artificială de =arlsbad. leziuni de ordin inflamator ruminoreticulare şi gastrointestinale" "imptomatologia de inde at%t de arezia restomacelor.In legătură cu arezia ro riu'zisă a restomacelor.Y-5 minute. %n mod logic. alcool %n doze mici şi re etate sau alte stimulante şi ruminative. la e(amenul macrosco ic se desco eră mai frecvent un uşor balonament sau meteorism ruminal. şi o formă cronică. care este un sim lu sim tom al lor" Hratamentul. oate avea efecte foarte bune" >arasim aticomimeticele se vor utiliza cu rudenţă. adesea relativa lui uscare. obişnuit greu reversibilă sau ireversibilă" :ro/ila. se su rimă com let alimentaţia !Y/ zile :cu a licare"de botniţă.Y8.ia# de ordin tehnologic şi %n rinci al nutriţional. %n ! litri de a ă :Zarabrin şi col". g zahăr. se intervine rin mi. va fi %n rimul r%nd etiologic. modificarea conţinutului din restomace. du ă talie. sulfat de magneziu şi %n general alcalinele %n doze mici.e re etate e rumen :de ! Y/ ori e zi.

iar nutri"ia ra"ională a animalelor reduce posibilitatea a astfel de *mbolnăviri! @e aceia trebuie remarcată *ncă o dată importan"a cunoaşterii medicului veterinar a normelor nutritive pentru animale.Concluzia Lucrarea dată a fost reali)ată pe ba)a consultării a mai multor surse literare pentru a reda *n linii generale tot materialul studiat *n acest an la disciplina ' I9utri"ia domesticeJ! Legătura medicului veterinar cu nutri"ia animalelor domestice una foarte str*nsă. deoarece doar cunosc*nd necesită"ile fi)iologice ale animalelor putem *n"elege pricina unei sau altei maladii! +e cunoaşte faptul că cele mai greu tratabile boli sunt bolile de metabolism. fără aceste cunoştin"e putem comite o mul"ime de erori *n plan profesional! şi alimenta"ia animalelor .

-DDD" 8" Milos M". [baklmnmi* d"o":cccd.-" 7" Sursa Internet2 htt 2KKfacultate"regielive"roKcursuriKagronomieKalimentatia'animalelor' domestice'7D!D!"html D" [" \" ]*^^_' `*a^b cccd" e`*f*gh . [*gijb.' pnanjbaq^*gkr i*a^*j " e`*f*gh .ele"Caracteristici nutritive si utilizare" Gd" Ceres.-D98+" -. <ucuresti.. -D78" 5" Sala.. " . -DE.! :ibliografie2 -" 0an 0r%nceanu J <iotehnologii %n alimentaţia animalelor" Gd" Gurobit." ]*^^_ ["\".an Bh".. <ucuresti. #rancean #"' Alimentatia animalelor domestice" Chisinau. -DD9" /" Ioan &uca J $utriţia şi alimentaţia animalelor" Gd" Himişoara. -DD8" 9" Ste urin B". Stoica &"' <azele nutritiei si alimentatiei animalelor" Gd" Coral Sanivet. -DD9" E" Stoica I". <ucuresti. <ucuresti.[*gijb. Mosolova &"' Hehnica o timizarii hranei la animalele de ferma" Gd" Ceres." !" 0umitru M"' <oli de nutritie si metabolism la animale" Gd" Ceres. <ularga I".. 0rinceanu 0"' Fura. Himişoara" !. !.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful