Avangardismul

literatura romana

1.1. 1.2. 1.3.

Perspectiva ermeneutica. Sugestiile si interpretarile unui paradox. Dificultati teoretice si istorice ale definiriiavangardei Ereditate terminologica, evolutie semantica

1.1. Una dintre caracterizarile privind fenomenul avangardist, in ansamblul sau, concentreaza intr-o formula oximoronica paradoxul care il defineste in mod esential: "sensul eminamente pozitiv al acestei porniri nihiliste"*. Asertiunea teoreticianului roman devine sugestiva pentru o perspectiva hermeneutica mai profunda asupra relatiei dintre viziunea specifica esteticii avangardei / avangardelor si intruparea acesteia in act (creator). De-alungul timpului, din chiar momentul primelor manifestari ale avangardei , vocea criticii consacrate a manifestat rezerve majore, inregistrand-o mai mult (sau numai) ca pe o miscare artisticaeterogena, indatorata constiintei moderne, izvorata din estetica generala a modernitatii pe care o radicalizeaza, extinzand-o asupra tuturor aspectelor existentei (social, etic, moral etc.) Din perspectiva axiologica, optica fata de locul si rolul avangardei in evolutia artei in general si a literaturii in mod special, a fost preponderent sceptica.Exceptiile proveneau din categoria celor implicati in diversele forme ale miscarii avangardiste ori din partea unor critici tineri. Diagnosticul frecvent era categoric: avangarda a intensificat si a impins dincolo de limitaschimbarile de atitudine estetica introduse de modernism, fara a lasa insa opere viabile, in stare sa sustina prin ele insele acea diferenta (structurala) pe care o pretindeau zgomotos manifestele avangardiste. Citit in cheie strict literala, paradoxul la care ne-am referit ar exprima (mai nuantat) o astfel de perspectiva. Propunem insa o alta lectura, care sa atribuie notiunii desens pozitiv, o acceptie mai larga, in beneficiul unei mutatii hermeneutice, avand ca

finalitate, dezvaluirea unui sens creator al negatiei ("pornirii nihiliste"). Desigur, daca ne raportam la creatii autentice, la acele opere ale avangardei care confirma un astfel de sens prin propria structura, viabila estetic. 1.2. Fara exceptie, studiile consacrate avangardei subliniaza dificultatile definirii si descrierii ei tipologice indatorate, in esenta, catorva aspecte:
*(A. Marino, Dictionar de idei literare), I, Editura Eminescu, Bucuresti, 1073, p.201.

 caracterul eterogen rezultat din numarul mare de miscari (-isme) de avangarda, adeseori contradictorii intre ele, cu istorie, programe si accente contextuale diferentiate (dadaism, futurism, expresionism, suprarealism etc.). De asemenea, se poate vorbi de eterogenitate si din perspectiva sferei foarte largi in care se manifesta fenomenul (muzica, arte plastice, literatura).  aparitia, expansiunea si regresiunea, intermitentele sunt proprii fiecareia dintre formele (miscarile) avangardei. Acestui prim nivel de individualizare ii urmeaza un al doilea, in care isi spun cuvantul spatiul de manifestare (continental, national) si domeniul de expresie.  relativitatea sugerata de insusi nucleul semantic al termenului care, pe de o parte, este aplicabil si altor domenii (social, politic etc.) in afara celui artistic, iar, pe de alta parte, in sfera artisticului are un coeficient de generalitate aplicabil oricarei atitudini sau formule noi, in raport de cea care a precedat-o: unsens etern (G. Uscatescu, Ontologia culturii). 1.3. Originea termenului apartine domeniului militar: "Avangarda este o mica trupa de «soc», o unitate decommando, de mare initiativa, curaj si energie, care se strecoara spre liniile inamicului, infruntand multe riscuri si obstacole, pentru a deschide drum armatei in inaintare." (A. Marino, Dictionar de idei literare) In evolutia semantica a conceptului, care denumeste miscarea de avangarda, se pastreaza din notiunea originara cateva constante:  caracterul anticipator, precursor;  atitudinea militanta;  ofensivitatea, opozitia. Trei dintre aceste constante capata pregnanta, depasind

diferentele dintre programelemiscarilor de avangarda: caracterul precursor, ofensiv si cel de opozitie. Acestea sunt si cele care se radicalizeaza: "Astfel, avangarda ar fi un fenomen artistic si cultural precursor, ceea ce corespunde sensului literal al termenului. Ea ar fi un soi de pre-stil, luarea la cunostinta in vederea unei schimbari care trebuie sa se impuna in cele din urma, o schimbare care trebuie intr-adevar sa schimbe totul [] omul de avangarda este opozantul fata de orice." [s.n.] (E. Ionescu, Note si contranote). Trebuie precizat ca ideea de schimbare, introdusa ca principiu la nivelul esteticului, apa 323e49d rtine modernitatii: la inceput, prin reactia romantismului fata de legile imuabile ale frumosului universal sustinute de clasicism si apoi, definitoriu, datorita acceptiei si aprofundarii viziunii baudelairiene: "modernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jumatatea artei a carei cealalta jumatate este eternul si imuabilul" (Florile raului). Pe masura constiuirii miscarilor de avangarda, indiferent de domeniul de manifestare (arta, literatura, muzica etc.), din sfera notiunii de schimbare se detaseaza in prim plan o constiinta a noului, continuta, de fapt, in fiecare dintre cele trei atribute (constante) ale nucleului semantic initial al termenului. Absolutizarea acestei constiinte si, simultan, radicalizarea celei de opozitie au condus, inevitabil, la ceea ce va disocia avangarda de modernism, particularizand-o in mod emblematic, prin negatia totala. Daca modernitatea proclama principiul schimbarii, fara a exclude ideea de continuitate(sugerata, cum se poate vedea, de insusi Baudelaire in formula citata mai sus), avangarda se situeaza pe o pozitie extrema optand pentru ruptura in sine, fara finalitate, pentru negatie ca mod de a fi; altfel spus, opozitie impotriva oricarui sistem (E. Ionescu), a oricarui principiu sau forme artistice imuabile. Anticanonul devine astfel pentru avangardisti un concept fundamental: "cand formula va deveni ceea ce facem, ne vom lepada si de noi" (Ilarie Voronca). Expresie a unui militantism perpetuu, nelimitat ("razboi

cu toata lumea") acest concept caruia avangarda ii datoreaza atat atacurile, catsi propriul esec, se cere privit astazi din mai multe unghiuri; indiscutabil, sub cel al istoricitatii si al autorilor care il sustin prin creatii convingatoare , autentice. Atatea cate au fost! 2.1. Validitate istorica, validitate estetica 2.2. Disocieri sub unghiul istoricitatii. Sens istoric/sens etern. Avangardism/curent, scoala. Avangarda,e / modernitate modernism. 2.3. Fatetele unui sens unitar. 2.1. Intr-o cunoscuta lucrare asupra Avangardei artistice a secolului XX (prima editie - 1959), autorul ei, Mario de Micheli, cauta validitatea istorica si ereditatea avangardei,dincolo de avatarurile estetismului. Asertiunea este ca geneza artei moderne si, in cadrul ei, aparitia fenomenului avangardist, trebuie cautate in ansamblul istoriei secolului al XIX-lea; mai exact, in opinia autorului, avangarda se naste ca oruptura in unitatea (sociala, politica, culturala) a acelui secol. Argumentata lui Micheli urmareste traseul pe care s-a format o asemenea unitate, al carei punct de plecare il identifica in idealurile de progres si libertate ale revolutiei din 1789. In viziunea sa, dupa o maturizare de cateva decenii, aceste idealuri explodeaza in momentele propice de la 1848, atragand in orbita lor ganditori, artisti, scriitori pentru care, in forme succesive de expresie (romantice, realiste, impresioniste) cuvantul de ordine a devenit realitatea, viata in desfasurarea ei. Implicarea creatorilor (de la Balzac la Baudelaire, de la Courbet si Daumier la impresionisti) subliniaza ideea hegeliana a artistului ca om al timpului sau. Ultima "pagina glorioasa" a acestei unitati istorice si culturale europene a fost Comuna din Paris(1871), iar semnele unei crize devin vizibile in interiorul tarilor abia iesite din revolutiile pasoptiste. Infrangerea Comunei a insemnat extinderea si adancirea acestei crize si, in final, producerea unei rupturi in vechea unitate, ruptura pe care Micheli o asaza la baza dezamagirii spirituale si intelectuale generale careia i-au urmat protestul si revolta radicalizate prin

asa cum o sugereaza Mario de Micheli si momentele ei de expansiune de dupa Primul Razboi Mondial. a conceptelor care intra in zonamodernitatii. interpretabile. Problematica avangardei este insa mult mai complexa. in epoca de afirmare plenara amodernitatii sunt idei. Ea stimuleaza. ca durata si raportare la fiecare dintre -ismele pe care le-a generat in diverse spatii culturale*. Exemplul emblematic invocat de Micheli este destinul lui Van Gogh. unele fata de altele. destul de diverse. in continuare. Primul Razboi Mondial va dinamita spiritele aratand neputinta ratiunii de a se opune dezastrului. in continuare. modernista. la expresionismul incandescentelor sale tablouri. acceptate de cercetarea in domeniu. ea insasi controversata terminologic. practic. Opozitia si revolta radicalizate vor fi extise asupra tuturor aspectelor societatii (burgheze). nu lipsite de alunecari extremiste. preocuparea pentru aceasta istoricitate in relatie cu necesare distinctii teoretice care aduc in discutie totodata chestiunea. potenteaza disputele. aceea a validitatii estetice aavangardei. criterii care fusesera tulburate violent. Situarea istorica a inceputurilor fenomenului avangardist. in final. cea mai controversata inca. punctele de vedere sunt. Tot mai multe lucrari revin la clarificari conceptuale care s-o individualizeze in cuprinsul esteticii generale dar. mai ales. de unde inlocuirea ei cu hazardul. cu diverse conotatii politice . de la simbolism pana lapostmodernism si dincolo de el. Cum se stie. Se poate spune ca postmodernitatea redeschide mai ales dosarul axiologic al avangardei cautand in spatele negatiei un sens pozitiv al anticanonului pentru a-l . tocmai de catre violenta anticanonica a avangardei.atitudinea de tip avangardist. la putina vreme dupa asezarea lor in matca canonica. indreptand atentia si spre criteriile estetice ale judecatii critice. largind si mai mult paleta perspectivelor dar. Cea mai aproape de noi dintre acestea. lasand deschisa definirea si situarea. trecerea pictorului de la realism laimpresionism si. aleatoriul. sa o disocieze de ipostazele succesive ale modernitatii. fapt important. nihilismul total care constituie fundamentele miscarilor avangardiste. in general. In pofida aprofundarilor si nuantarilor. postmodernismul.

constituind temeiul originalitatii si mobilul evolutiilor aflate in zona esteticului. Brancusi. cu precadere cele consacrate unor autori (avangardisti) recunoscuti ca valori de prima marime in propriul patrimoniu cultural sau/si in cel universal. Marino. proclamarea negatiei goale. Eliot. E. ( A. Dictionarul avangardelor. prozatori. de paroxism. Situarea avangardei sub unghiul istoricitatii subliniaza cu mai multa claritate cel putin trei disocieriimportante: a. tipologic) se refera la conceptul de curent artistic / literar. Picasso.a.diferita insa de cea pe care o avem in . Radicalizarea acestor atitudini.i amplitudine foarte variabile". apartin principalelor ei manifestari (expresionismul. chiar si cel iconoclast. acreditand tot mai mult ideea ca aceasta poate fi considerata prima dar si ultima cu o identitate de referinta. cubismul. prima jumatate a secolului XX). 2003. Bucuresti. Artaud. Matisse.S. Tzara. Acceptand validitatea istorica a fenomenului avangardist si a miscarilor care il reprezinta. suprarealismul) din perioadele de afirmare si efervescenta a fenomenului(sfarsitul secolului al XIX-lea. M. Marinetti. poeti. dramaturgi) considerati nume emblematice si pentru o estetica specifica avangardei. b. Chagalle. dintr-o lunga serie de rebeliuni literare de o intensitate . dadaismul. dincolo de eterogenitatea si avatarurile acestora. T. Ionescu. raman pregnante cateva trasaturi care le confera o unitate (tipologica). Duchamp. In aceasta falie se inscriu tot mai evident cercetarile din ultima perioada. sunt trasaturi imanente oricarui act creator autentic. Matei Calinescu. **vezi Dan Grigorescu.a. O a doua distinctie. Marino. sugestiva (in deosebi. A. 2. absoluta sunt insa specifice numai avangardei ca fenomen istoricizat. Kandinsky. Editura Enciclopedica.2. Urmuz s. moment limita.** Recursul la nume si miscari din aceeasi perioada creioneaza ipostaza unei avangarde istorice.recupera (in spiritul sau cumulativ). Fata de ceea ce s-a numit sensul etern (G. dan Grigorescu s. Breton. a anticanonului ca expresii ale vointei deruptura integrala. Uscatescu s. *vezi referintele din Bibliografia finala (A. E vorba de nume precum H. Semnificativ este ca acesti creatori (pictori.a. Tr. Dictionar de idei literare). Extrapolarea apare pe considerentul ca vocatia noului. A. futurismul. caracterul anticipator.) al atitudinii avangardiste.

filosofice comune ale unei epoci si totodata aplicarea si ilustrarea in opere concrete. in niciuna din metamorfozele ei istorice" nu are alta sursa decat "in sfera mai generala a modernitatii"**. simbolism etc. in vreme ce avangarda le refuza. interferentele acestora si nici faptul ca aparitiaprogramului unui curent este sau nu simultana constituirii lui (de exemplu. ultimul aspect poate constitui un element disociativ. absolutizarea anticanonului si a ideii de inovatie ca trasaturi unificatoare. nu doar sub unghiul istoricitatii avangardei ci si pentru contururile ei tipologice. Desi.* Analizand aceste raporturi. nonconformismul. Nu intra in discutie aici diferentele de la un spatiu cultural la altul. avangarda preia.). contestandu-le violent. Ne referim la radicalitatea negatiei. comparativ cu manifestul prin care se afirma imediat mai toate miscarile avangardiste. in fapt. originalitatea raportarii creatorilor la diferite curente. cazul realismului). optiunea pentru schimbare / modernizare. In categoria diferentelor semnificative este de semnalat si raportarea la modele (direct sau indirect) in cazul curentelor. chestiune prezenta in orice lucrare privitoare la aria generala a modernitatii sau la cea speciala aavangardei. unul dintre exegetii avizati ai fenomenului sublinia: "Probabil ca nu exista nici o singura trasatura a avangardei. c. Din zona generala a modernitatii. stilistice etc. Este vorba de raportarea la conceptele de modernitate si modernism. Conceptul de curent artistic presupune un ansamblu unitar de convingeri si procedee estetice care exprima tendintele artistice. "o versiune radicalizata si puternic utopizata a modernitatii"***.se spune in acelasi text . Avangarda . dincolo de particularitatile uneia sau alteia dintre ele. definitorii in esenta pentru diferitele miscari ale avangardei istorice. in esenta: atitudinea iconoclasta fata de trecut / traditie. cu teme. Cea de-a treia disociere este semnificativa. romantism. caracteristice tendintelor respective (clasicism. structuri compozitionale.vedere in cazul conceptului de curent (artistic/literar). realism. . infuzata de directiile specifice modernismelor din diverse culturi. ideologice.este.

Bucuresti. Grigorescu s.nereper torizarea * pentru aprofundarea si largirea punctelor de vedere teoretice si istorico-literarea asupraraporturilor modernitate / modernism / avangardism. 88. Editura Univers. Pop. p. Marino. Cinci fete ale modernitati. M. I. Fiecare dintre aceste elemente de poetica modernista sunt insa extremizate sau trecute de-a dreptul spre poli opusi. constiinta noului sunt pregnante. printr-o paralela. individualitatiicreatoare individualitate creatoare. p. din Bibliografia finala. opera. dar prinruptura (constant a). "idiotismul". constiinta noului i-au ghidat si motivat evolutia. increderea in viitor. abia afirmat. precum si a aspectelor ridicate de primele doua disocieri. hazardul. D. ***idem. repertorizarea structurarii. Exemplificam schematic. disocierile importante: MODERNISM a) ideea de schimbare. d) lipsa oricarei finalitati formala) e) relatie neutra fata de receptor e) dependenta. este negat imediat. canon(modernist) proclamarea conceptului deanticanon . golirea (neechivalandu-l "intelesului") de sens.constiinta noului / experimentului artistic. g) construirea unui g) refuzul oricarui canon. ceea de inseamna discontinu itate b) atentia b) refuzul acordata sensului. **Matei Calinescu.89. originalitatii si a valoare. Referirile sunt recomandate pentru studiul primelor doua subcapitole ale Temei 2.a. d) finalitate (semnificativa. dar a inglobat-o in ideea de continuitate AVANGARDISM a) ideea de schimbare. vidul c) organizare. 1995.semnificativului semnificatiei. vezi lucrarile lui A. structurare a c) refuzul formelor. miza pe surprinderea receptorului f) constiinta valorii estetice. Calinescu. a f) negarea ideii de talent. noul. aleatoriul.

a reinventa. . ca forme de manifestare a libertatii absolute. Relatia este de consubstantialitate. Bologne. protestul. increatul. op. 194. introducerea unui raport neprevazut intre arta si realitate. Preluand o pertinenta remarca a lui Renatto Poggioli. pana la insurectia totala. Ca sa se instituie. originalul. Negatia ca mod de a fi impinge nemultumirea.cit. de a reincepe. avangarda trebuie neaparat sa rupa nu o structura.) *A. revolta dincolo de limite. atat fata de vocatia innoitoare (funciara) a creatiei. De unde nevoia radicala de noutate. in acelasi timp.Cum se poate observa. Marino. de presiunea traditiilor superpuse. Dictionar de idei literare. strivit de totalitatea conventiilor literare anterioare. ci toate structurile existente. provocarea unui eveniment insolit in sfera creatiei. La nivelul creatiei aceasta libertatereclama dinamismul ilimitat al imaginatiei creatoare. 1962). p. pentru a regasi ineditul. Apologia paroxistica a dezastrului (Bakunin: a distruge inseamna a crea) sianarhia apar. cea mai mare relevanta pentru particularizarea avangardei o are radicalitatea negatiei si extinderea ei la toate palierelepoeticii avangardiste. in modernitate. a recristaliza in perpetuitate"* (s. cea de noutate au insotit de la inceputuri miscarea artelor si a literaturii. in spirit integral distructiv. avangardaartistica face din anticanon un concept cheie. cat si fata de cea din estetica modernista: "De ce avangarda este silita sa faca elogiul noutatii si.n. Adrian Marino puncteaza motivatia si diferenta pozitiei avangardiste.. in toate opozitiile enumerate. s-o depaseasca? Negarea interna implica noutatea eterna. continua subminare a conventiilor si a conceptelor artelor si a literaturii. ea a devenit un deziderat esential al esteticilormoderniste. Pe cale de consecinta. de constiinta Precum ideea de schimbare. Absolutizarea negatiei este sustinuta noului. dintr-o lucrare consacrataavangardei (Teoria dell'arte d'avanguaria.Cu atat mai mult. a recrea.

si vizeaza nu numai domeniulfrumosului: "caracterul revolutionar trebuie inteles deopotriva ca atitudine estetica si. canoane unele vechi si altele apartinand chiar modernitatii. caci la fel ca un regim.In cele din urma. mecanic. impotriva careia se revolta. conventii. dezorientata la toate palierele existentei sociale si spirituale. in care isi afla sursele imediate. Tzara intr-o celebra conferinta. O solutie anticriza ca refugiu impotriva alienarii intro lume traumatizanta. E. Pentru avangarda exista o singura solutie: ruptura totala si luarea de la capat a cautarii. 1922). Omul de avangarda este opozantul fata de sistemul existent ( Note si contranote). De unde.* Expresie a unei crize. una radical revolutionara. in contextul degringoladei. intr-un asemenea context. in fine pentru tot ce nu a fost deja structurat si conventionalizat la nivelul intregului sistem. (Weimar.** Indiferent insa de obiectul ofensivei. pana la fondatorii acesteia (Leautrémont. Exeget in sider al avangardei. optiunea pentru irational. a reinventarii necontenite a noului. la geneza ca si in plina explozie. aleatoriu. dezamagita. o lume agatata. mai mult decat o stare de spirit (Weltanschaung) cum a fost adesea considerata. Calea propusa este asadar. avangarda s-a nascut sub zodia generala a modernitatii. nostalgia inceputurilor. formele ei de manifestare trimitand in urma. in ansamblul ei avangarda se constituie ca o suma eterogena de miscari cu un sens unitar: cautarea unei solutii imediate de salvare. Ionescu o situa sub semnul indiscutabil al unei opozitii structurale: "Omul de avangarda este ca un dusman in interiorul insusi al cetatii. dar pe care le contesta violent: "Dada nu e deloc modern" va afirma Tr. pe care se indarjeste s-o disloce. de tangentele . Momentele ei de afirmare si efervescenta sunt insa contemporane modernismelor din secolul XX.facto. artificial. fara echivalenta cu statutul de curent sau scoala (artistica / literara). Jarry sau Whitman). Rimbaud. o forma de expresie stabilita este si o forma de opresiune. ipso. de stereotipii. a primitivului.politica.

o suita din care fac parte Van Gogh. dar. 1996. prin care se inaugureaza si se va impune. scriitori. Buc. in care isi are sursa decadentismul. Revolta artei. Dada. Kandinsky. Munch. pe fondul accentuat al contrastelor si al . in Tr.ideologice. Dupa 1900.2. Bucuresti.trecuti prin realism si impresionism.1. Gauguin. fac dovada aceleiasi radicalitati a negatiei si a constiintei noului. Dezamagirea si protestul din textul rimbauldian vor provoca o stare de spirit speciala. p.1. trasaturi care dau sens unitaracestui fenomen: Un sens a carui oportunitate contextuala (pozitiva).13 3. Urmatoarea etapa se desfasoara pe parcursul primelor doua decenii ale secolului al XX-lea.pictori. 1918expresie si model pentru estetica avangadrei. 3. **Marc Dachy. in primul rand. p. 3. toate manifestele din care avangarda instituie un gen aparte.106. Editura Univers. Aparitia si momentele de expansiune ale avangardei in plan european* Dadaismul . Segall s. publicat de Rimbaud in 1873. Cel dintai. *Conferinta despre Tzara. Manifestul Dada."etalon" si moment de rascruce pentru miscarile de avangarda. Context european. Actul de nastere (explicit. poeti .. sau contradictiile dintre miscarile avangardiste. creatori din diferite tari europene. circumscris asemanator si de Mario de Micheli corespunde ultimului sfert al veacului al XIX-lea. Univers. Sapte manifeste Dada. manifest) poate fi socotit Une Saison en enfer. dar si acea miscare larga ce va cuprinde o parte importanta a artistilor . Se accepta delimitarea catorva momente de izbucnire si expansiune a fenomenului avangardist in plan european. fie ea si extremista. expresionismul. mai ales ca intruchipare rezistenta estetic la nivelul operei. de care se despart. Ensor. Tzara.a. in ansamblul ei. ramane inca deschis analizelor si interpretarii.

Daca. creeaza terenul si mai propice al expansiunii avangardelor. marcat de tragediile produse de razboi. modalitate careia avangarda ii configureaza statutul de gen. nelinistitor. prin studiul individual al titlurilor corespunzatoare din Bibliografia finala. atitudinea si manifestarile avangardiste se succed cu repeziciune: 19011902 gruparea expresionista Die Brücke. artei negre. Manifestele. *Informatia teoretica si istorico-literara esentiala privitoare la principalele miscari avangardiste din diverse spatii culturale si la manifestele lor va fi aprofundata in cadrul activitatii seminariale. de evaziune. O dorinta de evaziune la fel de puternica precum a decadentilor. spre deosebire de refuzul lumii reale si insingurarea sub diverse forme ale acestora. In acest context. dar. 1906). Apollinaire scrie despre pictorii cubisti (1913). indreptarea avangardei spre aceleasi solutii este insotita de vitalitate. inceputurile suprematismului si aleconstructivismului in Rusia (1913). in spiritul celui lansat de Marinetti in 1909 devin modalitatea predilecta a exhibarii acestui radicalism. peste patruzeci de-isme*. primitivului. Kandinskypicteaza prima acuarela abstracta si Nolde expune Rusaliile.expresionismul si suprarealismul au avut . naiva a exoticului. ancorare in contemporaneitate si incredere in viitor (unviitorism caracteristic). (Domnisoarele din Avignon. dincolo de programul particularizat al fiecareia. apoi cea roz a lui Picasso. arhaicitatii. erotismului. nonfigurativului. apar "Manifestul pictorilor futuristi" (1910) si primele povestiri ale lui Kafka (1913). dintre numeroasele miscari de avangarda. perioada albastra. dorinta de schimbare. incepand cu importantul si legendarul moment al fiintariidadaismului. contestarea trecutului si cultul accentuat al noului este preluat si extremizat de toate miscarile de avangarda a caror retorica radicala se va impune. abstractului. cubistii expun la "Salonul de toamna" (1909). Dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial. in 1916. in elaborarea referatelor pentru evaluarea semestriala si a disertatiilor finale. Climatul derutant. Aceasta informatie constituie un context de referinta permanent in abordarea intregii tematici masterale. indreapta interesul spre zona inocenta.saturatiei fata de conventiile si spiritul traditional inchistat.

afisul de lectura - - *Vezi Dan Grigorescu. Dadaismul "a aparut in creuzetul abstractiunii in pictura si al avangardei poetice: Dada. Prima aventura celesta a domnului Antipyrine (colectia Dada. a formelor invechite. p. dar. ilustratie de Marcel Iancu)****. efervescenta. Dada. 1915-1918: Cabaretul Voltaire. Manifest Dada. opozitie impinsa la extrem.op. si Mario de Micheli.o incontestabila amploare si un impact asupra viziunilor si procedeelor din arta si literatura inca dinainte de razboi. Meridiane. infiintat de cuplul poetic german Hugo Ball si Emmy Hennings. Revolta artei.n.cit. Incandescenta si integritatea acestei revolte a individului se vor impune ca valoare . Tristan Tzara. tineri artisti preschimba arta in prototip. mai ales. Ed.intotdeauna a generatiilor noi . insurectie integrala. dupa incheierea lui.cit. Avangarda artistica a secolului XX. 3. Expozitia de pictura moderna initiata de Jean Arp. Zürich. la revolta prin negatie radicala si apologie a noului.etalon pentru toate avangardele ulterioare" [s.11 . 1960 **Marc Dachy. Buc.3.** Miscarea dadaista este deja o legenda care se intemeiaza insa pe o istorie concreta. Reinventand mecanismele creatiei si ale gandirii. cu schimbari si "lupte" intestine:***  Etapa fondarii. criza a artei. Revista Cabaret Voltaire (numar unic). primul numar (1916). Dictionarul avangardelor.]. 1915. ed. 1918 (Tristan Tzara.impotriva conventiilor. se poate spune ca fondarea miscarii Dada la Zürich in 1916 concentreaza cel mai bine esenta avangardei si sensul ulterior al tuturor avangardelor: opozitia . op. Revista Dada. 1916. salt in afara «ismelor».

Baader. Grupul dadaist de la Zürich este format din pictori. Ostilitati interioare si atacurile presei. Manifestul concentreaza elementele definitorii ale poeticii dadaiste. Hugo Ball si Emmy Hennings. Duchamp. Procesul lui Maurice Barrès. operele mecanice ale lui Picabia. Th.cit. Otto Flake. M. Textul reprezinta adevaratul certificat de constituire a miscarii. Grosz s. Relansarea si apusul miscarii dadaiste la Paris (1920). neincrederii. urmat de contacte cu Picabia. Merzbau. pe scurt. poemul Anna Blume). Richard Huelsenbeck. Walter Serner. cu ecou international. Kurt Schwiters . poeti: romanii Tristan Tzara si Marcel Iancu. libertate absoluta. dar si pe cele caracteristice fenomenului avangardist in ansamblul sau: contestareaoricarui sistem sau valoare.  Miscarea Dada de la Berlin (R. Grupul de la Köln (Max Ernst. publicat in nr. spontaneitatii.a. Jean Arp si Sophie Taeuber. ****vezi textul reprodus in Addenda.***Vezi pentru istoria miscarii dadaiste lucrarea lui Marc Dachy. Prelungiri dupa 1920: Barcelona. Aragon s. J. Picabia. elogiul contradictiei. Tristan Tzara. Baargeld). contrastului. hazardului. de orice natura. New York. J. fanteziei ilimitate. Marcel Iancu.a. negatie totala a formelor consacrate. R. Huelsenbeck. recunoscuta. 3 al revistei Dada)*. Hausmann. Man Ray. apologia innoirii perpetue. op. Distantarea lui Tzara de modernismul adoptat de Breton la Congresul    . Breton.. independenta. Breton.conceptul Merz. G. dezinteres pentru orice finalitate. Hans Richter.

la care colaboreaza reprezentanti ai simbolismului (Al. Consonante 4. "ideea platonica" a tuturor avangardistilor. Macedonski. Anticipari. op. in ziarul craioveanDemocratia. **apud Marc Dachy. e mai periculos decat reactiunea".Marcel Iancu.cit. Iovanaki (Ion Vinea) scot revista Simbolul (1912). Ideea e valabila si in cazul avangardei romanesti.87 Avangarda romaneasca 4. reprezinta arhetipul.. indiferent de programul lor(Matei Calinescu).cit. 4. op. Ion Minulescu).Modernism si avangardism in spatiul romanesc. Primele manifestari. grafica .  S. Tzara si Vinea vor publica in Noua Revista Romana si Chemarea (1914- . rezultat din amestecul tendintelor. unde insa contextul diferit. fata de criza valorilor din lumea europeana si declansarea in acest context a ripostelor avangardiste.pentru determinarea si apararea Spiritului Modern (Paris. Context si evolutie specifice.** Dadaismul fondat la Zürich ca expresie absoluta a avangardei. p.1. chiar de la finele primului deceniu al secolului XX. simultan cu cel de la Paris (1909). destinul. specific (modernismul autohton) ii va decide. In orizontul receptiv. Avangarda artistica a secolului XX. p.1. Afirmare si efervescenta in perioada interbelica.2. in principal. 1922): "Consider ca marasmul actual. Tzara) si I. cultura romana rezoneaza la noutatea acestui fenomen prin cateva manifestari semnificative:  Manifestul futurist al lui Marinetti apare in traducere romaneasca. *Vezi textul reprodus in Mario De Micheli. cu avangarda europeana. din confuzia genurilor si inlocuirea individualitatilor de catre grupuri. 264272 si in Addenda. Samyro (Tr. prin radicalitatea negatiei.

Cu atat mai mult. in cazul lui Urmuz. Maniu. prieten al autorului. N. 1967. Calinescu avea sa afirme. Cat priveste termenul de avangarda care intra si el in circulatie de prin 1910.**) arata si alti sustinatori si practicanti ai simbolismului (Ovid Densusianu. A. I. O prima observatie porneste de la faptul ca. (cu o cariera pe masura abia intr-o tarzie postumitate) care isi scria "bizarele" texte inca de prin 1907.  Dupa 1910 incepe sa circule si termenul de avangarda. Ibraileanu (cf. vor juca dupa patru ani un rol esential in grupul fondator al dadaismului (Zürich. Savescu. Minulescu. vor capata relevanta pentru coloratura ei aparte in comparatie cu desfasurarea din spatiul european.  Primele scrieri ale lui Urmuz sunt citite in cafenele bucurestene inca de prin 1910 de actorul Gr. prin Urmuz. 1916) se poate vorbi de un gest anticipator. semnalarii lui A. increderea in viitorism etc. Macedonski insusi apare in paginile Simbolului. Ciprian.1915) versuri nonconformiste pe care Tzara le va considera avangardiste. Despre acele proze urmuziene G. din zona liniei novatoare. in Iasul literar. Davidescu) in reviste . *A. in etapa premergatoare. In considerarea de ansamblu a primelor semne de inregistrare si forme de manifestare a spiritului avangardei in cultura romana sunt de retinut cateva aspecte care. Marino.C. Avangarda literara. Marino*). Calinescu . fara ezitare.8. dintre cei trei romani care editasera in 1912 revista Simbolul. moderne. intr-o corespondenta G. denota o perceptie clara a fenomenului. 7. in perioada urmatoare. cel mai autenticcreator avangardist roman. Daca socotim ca doi (Tr. intr-o buna parte. cei implicati veneau. in celebra sa Istorie ca "suprarealismul romanesc este. Tzara si Marcel Iancu). Aprecieri fata de idei exprimate in Manifestul lui Marinetti (negarea traditiilor invechite. anterior celui francez si independent".G. unde mai semneaza I. cu radacini macedonskiansimboliste. este de remarcat ca referirea la literatura. nr.

In esenta. Din matca novatoare. Ei vor merge pe linia modernismului care in spatiul romanesc se configura simultan. generos al etapei interbelice. cu urmari semnificative. Configurari ale prozei romanesti in sec.M. autentice etc. din aceeasi linie novatoare. a caror evolutie ulterioara va urma insa cai diferite. Majoritatea creatorilor **Vezi articolul recent al lui Ion Pop. Un viitor de o suta de ani. comuna. Deosebirea. protagonistii miscarilor avangardiste nu vor fi simbolistii amintiti sau alti scriitori interbelici insemnati care cocheteaza in propria creatie cu formule extreme ale iconoclasmului. mai ales doua aspecte concura la amprenta specifica a avangardei romanesti din perioada dintre cele doua razboaie mondiale. dadeau raspunsul prioritar. cand isi contureaza si isi consuma aproape total destinul: a. Acestea. modernizarea. intr-o paleta larga. acestia nu vor alege calea radicala a avangardei. Bucuresti 2008 vor adera atunci la poetica larga a modernismului.2.). traditionalist-moderniste. avand acelasi grup de sustinatori. Ei . complexa de formule si directii literare (de tip lovinescian. Editura F. 7. nr. se poate conchide ca.R. cum ar fi Ion Barbu. in Romania literara . Adrian Maniu si Tudor Arghezi (cel care l-a si debutat pe Urmuz). etapa de maturitate si efervescenta a fiecareia dintre ele. izvoarele avangardei autohtone trimit spre estetica modernista la fel ca in cazul celei europene. 2009. avand constiinta oportunitatii istoric-contextuale a acestei directii.. in climatul propice. p. desi numele unora dintre ei va mai aparea in Contimporanul sau vor figura chiar in Antologia de referinta alcatuita de Sasa Pana. unor vechi complexe si intarziate asteptari ale culturii si societatii romanesti (recuperarea decalajelor. 16-17 ***Vezi Valentina Marin Curticeanu. impreuna. 4. XX. provine insa din faptul (conjunctural) ca ambele-isme se nasc aproape concomitent. "Despartirea" se va petrece in perioada interbelica. Cum s-a vazut. europenizarea etc. Dar. sincronizarea. 20 feb.anterioare Contimporanului care deschide (1922) suita publicatiilor avangardiste si totodata istoria propriu zisa a avangardei romanesti.***).

Ionescu un intemeietor al teatrului absurd. Mai mult. cu participare directa la ele. Sunt tocmai anii in care se strang energiile avangardei romanesti in jurul unor publicatii proprii (incepand cu cea mai rezistenta dintre ele. pentruavangarda europeana Tr. dar nici foarte putin! Se mai poate adauga ca. Urmuz un precursor al prozei absurde. Un al doilea aspect cu impact asupra evolutiei avangardei autohtone tine de schimbarile produse. o miscare sincrona cu cele europene. Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane). H. Bonciu s. cu nume si creatii reprezentative dincolo de propria cultura. dupa anii douazeci. in special cele urmuziene) calea configurarii altei viziuni asupra realului si a literaturii**. Mihail Cosma (Claude Sernet).) b.a. In ameliorarea atitudinii radicale exprimata. Contimporanul) in paginile carora se formuleaza platformele teoretice. mai ales de primele manifeste. cu o viziune unitara in ansamblu. de tipul celui ilustrat in proze ale lui T. Nu este mult. dar rolul lor va fi hotarator pentru coagularea primelor manifestari intr-o miscare autohtona. Tzara va fi un fondator al dadaismului. ca optiune si procedee caracteristice ultimului modernism (de pilda. iar E. printr-o perceptie si aprofundare a conceptelor de traditie si modernitate. Ilarie Voronca au patruns dincolo de propria limba si cultura. Numarul celor consecventi cu inceputurile avangardiste va fi mult mai mic. Max Blecher. Din punctul de vedere al recuperarii decalajului trebuie subliniat ca avangarda este prima miscare din sfera literaturii romane care nu a ratat primul pas al sincronizarii. in formule individuale a caror exemplificare ar depasi listele canonice de gen consacrate de critica. in interiorul miscarile avangardiste europene. Arghezi. in contextul simultaneitatii cu modernismul. avangarda a deschis (prin anumite texte. in patrimoniul altor literaturi.se vor integra variatelor optiuni ale poeticii respective*. si modificarea in acest sens a uneia sau alteia din suita revistelor respective (oricat de efemere au fost .

cele mai multe). Academiei Romane. Tzara. D. dadaismul. parcurse de cele doua miscari de prim plan ale avangardei europene. Paul Paun. Este extrem de interesant si modul in care viziunile. expresionismul. sub o asemenea incidenta. au corespondente identificabile in reactii si dispute romanesti contradictorii precum: polemica declansata in 1930 de revista Unuimpotriva orientarii lui I. Exemplul cel mai sugestiv este influenta pe care a avuto ruptura dintre Tr. la care adera pana la urma mai toate revistele avangardiste romanesti. Trost. consecvent cu platforma dadafondata la Zürich si convertirea modernista a suprarealismului dirijata de A. Gellu Naum. care vor insemna practic sfarsitul dadaismului "clasic" in favoarea "reformarilor" si ascensiunii suprarealismului. **idem 1922. In general. teoria integralismului promovata la revistaIntegral. Studiu introductiv la Poetica romanului romanesc interbelic in texte reprezentative. am spune eclectic. au avut o sansa in plus in contextul specific al modernitatii romanesti interbelice pe care l-am subliniat. suprarealismul. Bucuresti. temele sau procedeele acestor -isme au infuzat creatia modernistilor interbelici***. Vinea de la Contimporanul. contactele si influentele. 2005. Itinerarul "oscilatiei" si transarea ei. Ed. . dincolo de cauzele interioare ale raportului special cu modernismul se simte ecoul unor mutatii (de pozitie si accente) care au loc la varful avangardei europene. cubismul**. Aceeasi paradigma da seama si de proportia in care si cum au "prins" in cultura romana cele mai cunoscute miscari avangardiste: futurismul. nu este straina de clivajul respectiv si urmarile sale. Breton dupa *Vezi Valentina Marin Curticeanu. Virgil Teodorescu). accentele radical-dadaiste de la foarte efemerele 75 HP si Punct si pana la cele aleultimului val (1944-1947) ilustrat de grupul suprarealist al celor cinci (Gherasim Luca. "Oscilatia intre avangardism si modernism"* ce puncteaza evolutia constructivismului de la Contimporanul catre un avangardism din ce in ce mai deschis. constructivismul .

romani sau straini. al carui rol nu s-a rezumat la prezentarea grafica a revistei ci si la accentuarea linieiconstructiviste.1. nume prestigioase din ambele zone: Tr. Voronca. 5. pe parcursul a zece ani. in special celor de tip constructivist. din primele randuri ale avangardei europene apar semnaturile lui F. Bucuresti) sub directia lui Ion Vinea. Richter s. Nu numai prin longevitate in comparatie cu celelalte! Revista se remarca prin spiritul deschis miscarilor de avangarda europene. teoretizata de Tr. seria publicatiilor avangardiste este deschisa deContimporanul (iunie 1932. 5.2. T. 5. Urmuz dintre avangardistii romani. Contimporanul a fost o revista emblematica. integralist.modernist. I. Publicatii avangardiste. ** idem ***idem 5. In spatiul romanesc interbelic. caruia i se alatura Marcel Iancu. Pozitii ale criticii interbelice fata de miscarea romaneasca de avangarda. Urmuz model pentru sensul ei creator.Contimporanul se afirma ca cea mai importanta revista a avangardei romanesti. M. Barbu. Tzara. Cu aparitie mai intai saptamanala. Fundoianu. deja invocata.T. si anume "oscilatia" intre negatia absoluta. Sebastian s. H. J. avand ca finalitate elaborarea referatelor (de la seminar si a celor indicate in vederea evaluarii semestriale) sau a lucrarilor de disertatie finala. Tzara la Zürich si tendinta catre sinteza de tip constructivist. mai ales pentru particularitatea avangardeiromanesti. si din 1923 lunara. din zona modernista reprezentativa. I.a.3. . I. B. Arp. Pillat. Publicatia strange un numar mare de colaboratori. M. nu in ultimul rand. suprarealist. Marinetti. Arghezi.1. Reprezentanti ai avangardei.*(Problematica rezervata aprofundarii pe baza bibliografiei corespunzatoare.a. Eliade.

Sa ne ucidem mortii!" Celelalte publicatii avangardiste se inscriu. de altfel. H. 1924. Accentele nihiliste din acest manifest amintesc chiar radicalitateaManifestului dadaist din 1918: "Jos arta caci s-a prostituat" sau "sa starpim prim forta dezgustului propagat stafiile care tremura de lumina. cand alteia dintre aceste isme.expresionista sau cubista. nu mai putin semnificative fiind numele unor artisti plastici precum: M. in pofida criticilor aduse cand uneia. O consemnare merita revista Unu. Revista Integral (1925-1928) aparuta simultan la Bucuresti si Paris este. Acestea. Una dintre variantele care exprima din plin vointa de sinteza a avangardei romanesti si totodata eclectismul ei specific este integralismul. cu variante zgomotos disputate si teoretizate. ingloband in ele sugestii din mai toate miscarile. Lista colaboratorilor (intre care se numara si Tr. cea mai interesanta sub aspectul vocatiei programatice. in general. in orbita constructivismului. Roll. exprimata prin voci care vor ramane de notorietate pentru avangarda literara romaneasca: Ilarie Voronca. Mihail Cosma (Claude Sernet). de ladadaism la suprarealism. Tzara) este destul de larga. dupaContimporanul. Maxy si Hans MattisTeutsch sau ale unor artisti dinafara. unde convietuiau cu elogiul sintezei de vocatie modernista si cu alte sugestii de natura futurista. erau prezente in Manifestul activist catre tinerime publicat in nr. Bonjamin Fondane. 46. al revistei conduse de Vinea. aparuta intre 1928- . an III.Deschiderea spre modernism a Contimporanului a starnit proteste in alte reviste deavangarda. St. sustinut la publicatia care i-a dat numele. in numele unor constante dadaiste.

Sasa Pana. febr. Supravietuitorii "valului". Alge etc. Geo Bogza. In cazul lui Gellu Naum un destin remarcabil. sub conducerea lui Sasa Pana. sau numai de o miscare artistica indatorata constiintei moderne. E vorba de autori precum: Urmuz. ** Geo Bogza. in fine libertate si revolta ilimitate. *Vezi Matei Calinescu. Particularizarea ei ar consta doar in acest extremism care proclama ruptura totala. Critica mizeriei. Fondane. O exasperare impotriva a tot ce nu exista. op. completate de restul suitei revistelor avangardiste (75 HP. isi vor continua individual destinul creator. mai mult. atitudini emblematice ale avangardei! . B. Urmuz. in fond.* constituie impreuna "scena" pe care s-a jucat destinul avangardei romanesti.). Un lup vazut printr-o lupa s.1935. estetic). absolutizarea ideii de nou. Punct. 5. Publicatiile mentionate. in cazul avangardei. refuzul continuitatii si al oricarui canon. radicalitatea negatiei.a. moral. Textele teoretice si literare vor aparea in volume (Dialectique de la dialectique. Voronca. izvorata din estetica generala amodernismului pe care o duce la extrem sub toate aspectele (etic. In paginile ei si intr-o tipografie proprie apar numeroase texte si volume ilustrative pentru "freamatul" din epoca al avangardei dar si pentru viitoarea ei recunoastere literara.cit. locul unde s-au lansat programele iar manifestul si-a conturat statutul de gen. Ultimul val (suprarealist) de dupa terminarea razboiului (1944-1947) nu mai este insotit de o presa adecvata. 1931. Tzara. Stingerea efervescentei avangardiste spre finele deceniului al treilea este marcata si de disparitia publicatiilor care i-au dat viata.O exasperare impotriva exasperarii"**. In cea mai mare parte a ei critica interbelica a vorbit. Paul Cernat. spatiul in care au aparut textele incendiare chemate sa exhibe o stare de "exasperare": "Exasperarea noastra e o exasperare pura. O exasperare impotriva noastra.2.. Exasperarea creatoare In revista Unu. Studiul introductiv la Antologia literaturii romane de avangarda.

Se intelege ca "sensibilitatea formata" este echivalenta canonului modernist. Cat priveste "produsele" avangardiste. Calinescu include avangarda intr-un capitol heteroclit din celebra saIstorie.n. in stare sa sustina prin ele insele vreo diferenta fata de modernism. sub unghi axiologic.afirma E. Lovinescu. in acceptia adusa in discutie de perspectiva hermeneutica din deschiderea cursului. de violare a conceptului estetic de pana acum. si. creatorul primului modernism interbelic autohton subliniaza caracterul "revolutionar" al avangardei doar ca forma exacerbata a directiei moderniste.)* Cum se vede. in al doilea rand o vointa ferma de a realiza o arta internationala" (s.aceste miscari au asadar doua note comune: caracterul revolutionar de rupere a oricarei traditii artistice. G. La randul sau. expediindu-le evaziv: "oricare le-ar fi deci vitalitatea. de libertate absoluta. Primele doua fiind de prima insemnatate. nu le include in comentariile analitice. lipsa oricarui sens creator. daca nu chiar sceptica:avangarda a antrenat schimbari de atitudine estetica fara a lasa opere viabile. Cu alte cuvinte. nu le putem inlatura din drumul nostru. Lovinescu in paginile Istoriei literaturii romane contemporane (1926-1929) . ele trebuie. Cel dintai este E. "Cu toate diferentele .In consecinta insa. a sintaxei. in care vedem punctul extrem al principiului individualist adus de simbolism si de modernism in genere. a punctuatiei. a limbii. de panlibertate am spune. hermetici si balcanism. criticul acorda un spatiu ceva mai mare lui Ion Barbu . Ne oprim la trei nume. suprarealisti. Fara o riguroasa incadrare a autorilor in cele trei formule. privite ca fenomene naturale si semne ale vremii. Formulari edificatoare pentru o astfel de pozitie pot fi extrase din textele multor critici interbelici. viziunea criticii privitoare la locul si rolul miscarilor avangardiste in istoria literara romaneasca a fost de la inceput rezervata. alaturi de dadaisti. dupa cum nici nu le putem judeca pe masura sensibilitatii noastre formate**.

concretizandu-i sensul intr-o structura reprezentativa. determinate in esenta de intarzierea afirmarii modernitatii. suprarealismul "anterior celui francez si independent se rezuma la glume inteligente. suprarealismului si expresionismului. Urmuz si Ion Vinea. "colaboratorii obscuri" (Alge) etc. I. Istoria literaturii romane contemporane (1926-1929). 1973. caracterul polemic. neindoielnic. Operele care ar trebui sa sustina acest program estetic. In fond. p. Asemenea diagnostic critic. nici Calinescu nu retine in cazul avangardei decat programul. editura Minerva. in metoda suprarealista "exactitatea este aproape imposibila si mai adesea suprarealistii simuleaza autenticul" etc. Scurtele comentarii asupra dadaismului. Lovinescu. "formatul scandalos" si.si Mateiu Caragiale iar dintre avangardisti lui Tristan Tzara. E . precum si asupra autorilor care ilustreaza respectivele -isme nu le dau nici o sansa acestora de a intra in adevarata literatura: dadaismul "inventat" de Tzara "nu este decat o mistificatie si o demonstratie estetica negativa". "desfacerea de orice constrangere academica". Enumera principalele reviste de avangarda si comenteaza cateva manifeste retinand: teribilitatea. explicatii contextuale cunoscute. o "simulatie lipsita de sinceritate. depreciativ fata de ceea ce deosebeste avangarda de modernism. mai degraba tonul e malitios.* Lipseste entuziasmul critic. atitudinea contestatara radicalizata. venind din partea celor mai insemnati. formatori de directie si constiinta literara din epoca interbelica are. Nici macar in cazul lui Tr. iar la Urmuz. viabila nu exista in viziunea calinesciana. "delirul de imagini". *E. ceea ce da o coloratura specifica modernismului romanesc. false automatisme compuse de autor "numai pentru a-si distra fratii si surorile"**.675. directia. precum Lovinescu. "contributia mai mult negativa". Tzara si Urmuz: "fondul intregii literaturi a lui Tzara este epatarea filistinismului". **idem "curiozitatea continua pentru tot ce e nou". vol.

fara a arata insa ca ar fi intuit altceva decat ingeniozitatea ludica gratuita. deloc caracteristica lui Calinescu. p. autor roman de expresie franceza. aparuta initial in limba franceza. Basil Munteanu are fata de modernismulsi avangardismul din Romania interbelica statutul unui outsider. 1938). la Paris (Ėdition de Sagitaire. Calinescu. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. Bucuresti. E vorba de Basil Munteanu. canon care insemna.vorba in mod concret de canonul pe care aceasta directie il impune. dupa sosirea lui Tzara la Paris (la chemarea lui A. inovatie. incadrabil insa acelorasi limite de viziune.exact ceea ce avangarda nega violent. experiment. ed. Breton) miscarea traieste un nou . editia 1982. Minerva. se cuvine amintit un nume care intra tarziu in atentia criticii si istoriei literare romanesti carora le apartine. a avut avantajul proximitatii fata de avangarda europeana tocmai cand. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. regandire si proiectare a ei in zone mai adanci ale istoriei si spiritualitatii romanesti . gustul formei. reperele lovinesciene si calinesciene. ** G. 888-889. in 1996. am subliniat la tema respectiva. Bucuresti. ed. Dar. surprinzatoare ne pare "cecitatea" analitica. romane contemporane. Daca. Se poate spune ca datorita traseului sau biografic. dinamitarea granitelor genurilor literare consacrate etc. 887-892. stabilit de timpuriu in Franta (1923) unde a fost mesagerul constant al literaturii romane. iconoclasm. care. el fiind singurul care totusi se apleaca asupra textelor urmuziene. a unei interesante Panorame a literaturii *G. Minerva. A devenit totodata un avizat cercetator al literaturii franceze si un comparatist redutabil. fost elev al Scolii Romane de la Fontenay aux Roses. pe de alta parte. p. sau ale altor critici interbelici sunt justificabile in contextul dat. editia 1982. dar insemna totodatacontinuitate superioara cu traditia. mai exact abia dupa publicarea in tara. Calinescu. Intr-o postura mai speciala.

opiniei lovinesciene si calinesciene. Dada si ale suprarealismului. Revolta artei. Dada. expozitii. avangarda romaneasca li se va parea un modest pluton al avangardei internationale"***. remarcabil esentializata a intregii miscari literare romanesti. Concluzia este poate chiar mai severa cu privire la situarea miscarilor romanesti fata de cele europene: "celor ce cunosc manifestele expresionismului. procese. op. in pofida trairii in miezul efervescentei avangardiste din noul pol parizian. evoca operele "catorva poeti buni (care)supravietuiesc cataclismului. din nou.cit. In schimb. dispute teoretice care interogheaza dadaismul. totusi viabile pentru Basil Munteanu? Raspunsul corespunde. "multe sunt asa dar de dat la o parte"**** Care ar fi cele putine. Descrierea. Basil Munteanu ramane la fel de reticent precum confratii din tara natala fata de ceea ce el numeste "anarhism literar"**. intre aceasta forma de estetism (termenul ii apartine) si avangarda conchide sec *Vezi Marc Dachy. Singura "mandrie" autohtona ar fi ca Tzara a debutat in Romania si ca Brancusi "unul dintre idolii miscarii este roman". suprarealismuldar si relatiile lor cu modernismul fondator*. patrunzatoare. Panorama arata o cuprindere si o intelegere fina. a oportunitatilor ei interbelice si a creatorilor care o ilustreaza in chip original. publicitate. Despre Urmuz nici un cuvant! Lipsa de aprehensiune fata de "productiile pe care le-a generat avangarda" este evidenta: "in ele se cuvin distinse ifosele si toate motivele impure. iesind din dezordine ori fiind afectati de ea*****. diagnosticul si situarea avangardei fata de modernism se aseamana cu cele ale lui Lovinescu si Calinescu. Basil Munteanu. ale lui Marinetti. In privinta modernismului romanesc pozitia de outsider nu altereaza viziunea istoricului si criticului literar.moment de avant. cu ecouri puternice. . Se intelege ca acestia sunt cei ce revin in matca modernismului.

dincolo de nuante nesemnificative.D. abordarea teoretica si istorico-literara a avangardei urmareste in deosebi clarificari conceptuale care s-o defineasca istoric si tipologic.Bucuresti. Este si o consonanta. in ambianta culturala mai relaxata de la sfarsitul deceniului sase. ea insasi mereu controversata terminologic. Shelden Enterprises. literaturii romane contemporane. trimite spre contextul cultural specific pe care l-am subliniat. se cere pentru artist o liberatte mau mult sau mai putin mare si autonomia necesara ale carei intindere si efecte sunt intelese diferit de fiecare. in spatiul romanesc. interpretabile."* Cum se vede. in tot mai numeroase studii. unde aparitia unei neoavangarde face ca vechiul fenomen. se va prelungi insa. Ed. In colaborare cu editura Crater. unele fata de altele. prin disociere de ipostaze succesive ale modernitatii. lasand deschisa circumscrierea si situarea. afara de un punct: si de o parte si de alta. istoricizat.. socotind-o doar o forma extrema de manifestare a modernitatii. de la simbolism pana la postmodernism si dincolo de el. deloc intamplatoare.156 ***idem. in speta amodernismului interbelic. p. a conceptelor care intra in zona modernitatii. cei trei critici aplica avangardei aceeasi eticheta. Receptarea fenomenului in astfel de parametrii. E de prisos sublinierea ca.158 ****idem *****idem Basil Munteanu "nu este nicio afinitate. al carei program estetic nu se intrupeaza in act.**Basil Munteanu. conceptele de modernism si avangardism sunt reintroduse in vocabularul critic. In ambele parti. in pofida aprofundarilor si nuantarilor. 1996. ci o ruptura pe toata linia. sa reintre in atentie devenind unul dintre miturile culturale majore ale anilor '50 si '60 (Matei Calinescu). dupa mijlocul secolului douazeci cand. Panorama. Cleveland . Inc. pana tarziu. . Pozitia lor comuna. punctele de vedere sunt in continuare destul de diverse. p. o "forma" fara vocatie creatoare. R. dictionare si lucrari de anvergura speciale. cu ceea ce se intampla in restul Europei. si nu sunt singurii.

Marcel Iancu. Pe numele sau adevarat Demetru Dem. Urmuz apartine miscarii deavangarda pe care a anticipat-o nu numai in spatiul culturii romane. George Enescu. referate. Beckett.ca durata si raportare la fiecare dintre -ismele pe care le-a generat. ***Capitol rezervat aplicatiilor analitice (in seminarii. Aici insa. eseisti Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock).** 5. autorul textelor urmuziene. Jules Perahim. sculptori. GherasimLuca.3. Bucuresti. si care il integreaza pe Urmuz acestei categorii estetice. Victor Brauner. Ed. Paralela 45.156 **Vezi I.cit.Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane). H.. intemeietorul teatrului absurd. Kafka sau S. cu circulatie * Basil Munteanu. neindoielnic. 2000. Ilarie Voronca. Bogdan Lefter. Receptarea modernitatii. Dimitrie Paciurea. Apunake (pseudonimul lui Grigore Cugler. Urmuz (pseudonimul lui Demetru Dem. Panorama. in epoca: Apunake si alte fenomene. Zeno Vancea s. spiritul sau particular a deschis o linie "urmuziana" de la care se revendica Eugen Ionescu. Virgil Teodorescu.. Sasa Pana. Mattis-Teusch. H.a.Urmuz. 1975. Mihail Cosma (Claude Sernet). p. critici. Geo Bogza. Max Hermann. Cel mai original si semnificativ reprezentant al avangardei interbelice este. Maxy. Pictori. Gellu Naum. muzicieni C. Margareta Sterian. 1934 si Vi-l prezint pe Teava. Eugen Ionescu. op. Demetrescu-Buzau). Bonciu. DemetrescuBuzau. Max Blecher. traducator al lui Urmuz in limba franceza). ilustrata in timp deJarry. Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache). postum. . disertatii finale) pe texte ale autorilor reprezentativi. Pentru o niua istorie a literaturii romane . Reprezentanti ai avangardei romanesti (intr-o enumerare selectiva)*** Scriitori. Milita Petrascu. Brancusi.

ale fabulei *Tudor Arghezi. ambele cu ilustratii ale bine-cunoscutului avangardist Marcel Iancu). comicul de situatii si. in stil caracteristic: "Ca sa devie publicabil. construit prin folosirea si amalgamarea polemica. intre careFuchsiada (Poem eroico-erotic si muzical in proza). pana si structurile basmului. plus celebra fabula (Cronicari) publicate postum de Sasa Pana in volumul Pagini bizare. modernismul "clasic". a experimentului artistic. lipsa sensului existentei. Se poate spune insa ca Paginile bizare depasesc negatia radicala avangardista si. nr. in Bilete de papagal. paralogic. vocatia noului. parodica. cel care i-a fost nas. mai ales. degradarea umanului intr-o astfel de lume absurda. din initiativa lui Tudor Arghezi. satira. Urmuz concentreaza in aceste putine pagini trasaturile esentiale ale esteticii avangardiste:iconoclasmul radical. toate. anticipand formele de manifestare ale ultimului modernismromanesc prin antimimetismul programat si artificiozitatea discursului narativ. Demetrescu a refuzat intr-o zi de patru ori sa se numeasca Urmuz si de patru ori a acceptat: a cincea oara l-am varat in cristelnita frangandu-i genunchii"* In intregul ei. incomunicarea. fantastic. sugerand modificarile realitatii insesi: dezagregarea. polemic fata de conventia literara consacrata. ideea de antiliteratura. intr-un univers elaborat. lipsa finalitatii conditionate. pe rand si impreuna. simtul artificialului. un scriitor cu o stare civila de Demetrescu-Buzau trebuie sa capete calugareste un nume potrivit cu portul draperiei [].16. a deformarii si hazardului. tragicomedia. 1930 la Editura unu (cu o a doua editie la Editura Minerva. . deopotriva. opera lui Urmuz contine cele doua texte antume: Palnia si Stamate (Roman in patru parti) si Ismail si Turnavitu. alte opt proze scurte.). inainte ca primele doua schite sa apara in 1922 in revista Cugetul romanesc. etc. in fine. au circulat mai intai in cercuri restranse. publicate de Tudor Arghezi. a formelor si procedeelor literare conventionale (romanul realist. I.Prozele urmuziene. scrise intre 1907 si 1910. Medalion: Urmuz. 1970. de limbaj.19 februarie 1928.

stare civila. Limbajul este in totalitate corect gramatical. absurda. Trebuieste insa retinut ca aceasta camera. a personajelorcare-l locuiesc (sub aspect fizic. unsuros si de forma aproape eliptica. din prea multa pietate filiala. rationale: "In fata. mai toata ziua. blazat si in etate de patru ani. suporta un vas ce contine esenta eterna a «lucrului in sine».Palnia si Stamate. vecinic patrunsa de intuneric. in timpul noptii. iar in timpul zilei doi oameni cum coboara din maimuta si un sir finit de bame uscate. sotia tunsa si legitima a lui Stamate. imaginea va iesi din perimetrul perceptiei uzuale. al carui perete din fund este ocupat de o biblioteca de stejar masiv. un catel de usturoi. semnate prin punere de deget. expunerea cronologica a intamplarilor care compun destinul acestora (de la expozitiune la deznodamant). este silit sa mestece. distorsionata."** . ridicola. Apartamentul lui Stamate este absolut normal: "compus din trei incaperi principale". bazata pe calcule si probabilitati. prefacandu-se insa ca nu observa nimic. a mediului ambiant. nu are nici usi. gras. taraste o mica targa. indeletnicire). faramitat si insalivat. Desi intr-o logica verbala perfecta. alaturi de AutoKosmosul infinit si inutil"* Locatarul "demn" al acestui apartament. la mijloc. cu un subtitlu ironic la adresa romanului traditional (balzacian). prin care uneori iese fum si prin care se poate vedea. nici ferestre si nu comunica cu lumea dinafara decat prin ajutorul unui tub. moral. pe care apoi il da afara. ia parte la bucuria comuna. asupra unicului sau copil. cele sapte emisfere ale lui Ptolemeu. numit Bufty Micul baiat. pe uscat. ca si restul familiei nu sunt mai putin bizari: "Acest om demn. o statueta ce reprezinta un popa (ardelenesc) tinand in mana o sintaxa si 20 de bani bacsis Restul nu prezinta nici o importanta. in vreme ce mama sa. respecta formele si structura acestuia: descrierea in detaliu a cadrului. compunand madrigale. totdeauna strans infasurat in cearceafuri ude O masa fara picioare. dar asociatiile la toate nivelurile textului instituie o realitate ilogica. celuloid brut. salonul somptuos. din cauza nervozitatii excesive la care a ajuns de pe urma ocupatiilor pe care le avea in consiliul comunal. cu descrierea minutioasa a interiorului.

.. *Urmuz. ca procedee specifice tuturor operelor urmuziene nu sunt insa inocente. Bucuresti. Grummer.* Referindu-se la cel mai dens text urmuzian. Urmuz este intr-adevar unul din premergatorii revoltei literaturii universale. cit. Ionescu. de fapt. 1970. 1999. in Urmuz. prin asociatiile de cuvinte. pe de o parte. Bucuresti. trimitand . stiluri. care. Geo Bogza oferea. sub ochii nostri se dezagrega. Fragmente.7 **Idem. Antologia literaturii romane romane de avangarda (alcatuita) de Sasa Pana. suprapuse sensului firesc al limbajului. Fuchsiada. devin de un comic grotesc. Pagini bizare.27-30. narate in desfasurare cronologica. 183184. Bucuresti. ed. in Urmuz."*** *Vezi Alcazy et. ale gandirii si ale limbajului din lumea asta. ambiguizarea lui. p. 134 ***E. Fuchsiada (despre) in Urmuz. situatii din domenii sau regnuri total diferite. - . Editura Minerva. p. Editura Univers. Cit. op. ed. Pagini bizare. Privind inapoi modernitatea. absurd.Intamplarile familiei Stamate. ci rezultatul unei experiente de scrasnete care i-au revarsat peste cerneala un botez din sangele propriu"** Iar Eugen Ionescu formula o concluzie: "In orice caz.Comp. absurda ca si eroii autorului nostru.asa cum subliniaza numeroase exegeze. 1969. p.8 Jocul de cuvinte si imagini. si la invechirea conventiilor literare. Editura pentru literatura. o caracterizare globala a subtextului Paginilor bizare: "Cu Fuchsiada se intareste tot mai mult convingerea ca broderia paralogica in care Urmuz sia imbracat stilul si substanta povestirilor nu este jocul facil al unei vointi fanteziste. Bibliografie teoretica si critica (selectiva) Sorin Alexandrescu. Premergatori romani ai suprarealismului. unul din profetii dislocarii formelor sociale. p. pe de alta. adesea incompatibile. consacrate carierei postume a lui Urmuz.. cit. **Geo Bogza. Pagini bizare. paradoxale. astazi. p. lao lume pe dos. aidoma oricarui roman realist.

Matei Calinescu. Revolta artei. 1937 (reeditata in Scrieri. Bucuresti. Dumitru Micu. Enciclopedica. 1973. Univers. Editura Fundatia Regala pentru Literatura si Arta. Ed. Ov. Dictionar de idei literare. Universitatii Bucuresti. Ed. Univers. Bucuresti. Ed. Ed. Cinci fete ale modernitatii. Ed. Modernismul romanesc. Istoria literaturii romane contemporane. Literatura romana si expresionismul. - - - - - - - - - - - - - . Pontica. Meridiane. Ed. Bucuresti. Bucuresti. Ed. Calinescu. Ed. Valentina Marin Curticeanu. Paul Miclau. Ed. 1970. 2008. Constanta. 1984-1985. Cahiers roumaine d'Etudes littéraires. Ed. Bucuresti. Istoria literaturii romanede la origini pana in prezent. Cluj. Eminescu. Bucuresti. 1968. Mario De Micheli. G. Bucuresti. Ed. Istoria unei generatii pierdute. Dan Grigorescu. 1967. Dada. Expresionistii. Marino. FRM. S. Ed. Bucuresti. Dacia. 2003. Crohmalniceanu. Idem. A. Nicolae Balota. Note si contranote. Eminescu. pentru Literatura Universala. 1975. Marc Dachy. Univers. Generatia lui Neptun (Grupul 63). Eugen Ionescu. Bucuresti. Bucuresti. 1978. Cornel Mihai Ionescu. Minerva. ***Euresis. 2006. Dictionarul avangardelor. Ed. 2001.- Avangarda literara romaneasca: de la Urmuz la Paul Celan. 1989). Bucuresti. 1980. I-II. Ed. E. Bucuresti. Urmuz. 1992. Configurari ale prozei romanesti in secolul XX. Lovinescu. 2006. Bucuresti. Socec. Minerva. Studiu introductiv. 1941. Humanitas. antologie si note bibliografice de Marin Mincu. 1994. 1-2. 1900 1937. Bucuresti. 1994. Ed. 1995. Le poème moderne. Avangarda artistica a secolului XX.

Forme de manifestare in literatura. De la Baudelaire la suprarealism. 9. Hachette. Tristan Tzara (prezentare monografica). 4. Suprarealismul. Rolul fiecaruia in evolutia literaturii romane din sec. Univers. sincronizare. Atlas. Anticipari. Georges Sebbag. Gellu Naum (prezentare monografica). La Parodie. Manifestele avangardei romanesti in comparatie cu cele ale . Programe. 1970. Ed. Bucuresti. Ilarie Voronca (prezentare monografica). Manifeste. Cartea Romaneasca. 1996. 10. 8. 6. Colaboratori. istorica. 1999. 2000. Marcel Raymond. Paris. 3. Pagini bizare. Texte literare. Modernism si avangardism (perspectiva teoretica. Cluj. Ed. Daniel Sangsue. Avangarda in literatura romana. Ed. Rubrici.- Ion Pop. univers. Bucuresti. Sapte manifeste Dada. Manifestul ca gen si program estetic al principalelor miscari ale avangardei istorice europene. Specificul avangardei romanesti in contextul avangardei europene. 2. reverberatii pana in postmodernitate. Reviste romanesti de avangarda. Valentina Curticeanu 1. Dacia. Ed. 1970. Urmuz. exemplificari). Bucuresti. 1994. Bucuresti. 5. 7. Ionesco. - - - - UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA TEME PENTRU DISERTATIE Prof. Principalele miscari avangardiste romanesti. Tristan Tzara. XX. De la Urmuz la E. Dispute.

necesitate severa fara disciplina fara morala si scuipam peste omenire. Suntem directori de circ si fluieram in vanturile balciurilor. care e contra si pentru unitate si negresit impotriva viitorului. dragutule de burghez. bang. nici intelepciune. stim cugetand cuminte despre creierele noastr ca se vor preface-n perne pufoase. ca dogmatismul nostru e la fel de exclusivist ca si functionarul si ca nu suntem liberi si strigam libertate. nu vrem sa numaram ferestrele minunatei elite. zgomotele si ideile. insa noi vrem deacum inainte sa ne cacam in culori felurite ca sa impodobim gradina zoologica a artei cu toate drapelele consulatelor. DADA nu-i nebunie. realitati. Declaram ca automobilul e un sentiment care ne-a influentat destul cu incetinelile abstractiunilor lui precum transatlanticele. cautam esenta centrala si suntem multumiti daca o putem ascunde. Acolo este balconul lui Dada. in manastiri. iar strofa . va asigur. ohi. Arta era un joc cu pietricele. teatre. caci DADA nu exista pentru nimeni si vrem ca toata lumea sa inteleaga lucrul acesta. Dada e viata fara papuci si fara parale. Cu toate astea ne aratam usurinta. printre prostitutii. sentimente. De unde poti auzi marsurile militare si poti cobori taind vazduhul ca un serafim intr-o baie populara ca sa te pisi si sa intelegi pilda. DADA ramane in cadrul european al slabiciunilor. copiii imbinau cuvintele cu sonerie la capat. hoho. apoi plangeau si strigau strofa si-o incaltau cu cizmulite pentru papusi.principalelor miscari europene. ADDENDA ADDENDA manifestul domnului antipyrine DADA este intensitatea noastra: care ridica baionetele fara urmare capul sumatral al bebelusului neamt. uita-te la mine. bang. nici ironie. restaurante. este totusi un rahat.

sa strigi. caci arta nu-i serioasa. este ca sa va facem placere. va iubesc atat de mult. manifest dada 1918 Magia unui cuvant . Venira apoi marii ambasadori ai sentimentului care tipau istoric in cor: Psihologie Psihologie hihi Stiinta Stiinta Stiinta Traiasca Franta Noi nu suntem naivi Noi suntem succesivi Noi suntem exclusivi Nu suntem saraci cu duhul Si stim sa discutam cum se cuvine inteligenta. sa tuni si sa fulgeri impotriva lui 1. 2. sa injuri.deveni regina ca sa moara putina. sa te enervezi si sa-ti ascuti aripile ca sa cuceresti si sa raspandesti mici si mari a. va asigur. sa .DADA care i-a pus pe ziaristi in fata portii unei lumi neprevazute. sa semnezi. iar daca aratam crima ca sa spunem ca invatatii ventilator.. copiii alergau cu sufletul la gura. nu are pentru noi nici o insemnatate.C.B. b. bunilor ascultatori. Dar noi. c. iar regina deveni balena sura. nu suntem de parerea lor. Ca sa lansezi un manifest trebuie sa vrei: A. DADA. 3. va asigur si va ador.

aproximatia a fost inventata de impresionisti). La raspantia luminilor. dupa cum sunt si impotriva principiilor (decilitri pentru valoarea morala a oricarei fraze . de necombatut.prea multa comoditate. produs farmaceutic. esti omenos si adevarat fata de distractie.C. nascoceste ziceri deosebite. pentru continua contradictie. in padure. Dragostea de noutate e crucea simpatica.deci regretabil. de peisaj si de cuvantul dulce. vioi. Insa nevoia asta e si ea invechita.-ul e un lucru firesc . umbla dupa cauze sau scopuri (urmand metoda psihanalitica pe care-o practica) pentru a-si cimenta intriga. face dovada unei nepasari naive. spun totusi anumite lucruri si sunt impotriva manifestelor din principiu. DADA . semn fara cauza. daca incearca sa explice un cuvant (a cunoaste!). . crisalide pe scaune. dintr-o singura. atent. nu sunt nici pentru nici contra si nu explic. actiuni opuse. fiece burghez e un mic dramaturg. ** Sa-ti impui A. pozitiv. el face sa-i fie manipulate instinctele. proaspata suflare. picior gol invitand la primavara fierbinte si stearpa. in loc sa aseze personajele convenabile la nivelul inteligentei sale. ** Fiecare spectator e un intrigant.iata un cuvant care mana ideile la vanatoare. Dand artei impulsul supremei simplitati: noutate.B. sistem monetar. Toata lumea il face sub forma de cristalbluffmadona. nenorocirile vietii conjugale. pentru afirmatie de asemenea. vibrant pentru a rastigni plictisul. pandind anii. ** Scriu un manifest si nu vreau nimic. Din adapostul vatuit al complicatiilor alambicate. impulsiv. sa dovedesti ca esti non-plus-ultra si sa sustii ca noutatea seamana cu viata asa cum ultima aparitie a unei cocote dovedeste ceea ce este esential in Dumnezeu. trecator. intamplare ce vorbeste si se defineste. Existenta lui a fost deja dovedita de acordeon. De aici.aranjezi proza sub o forma de evidenta absoluta. fiindca urasc bunul simt. sunt impotriva actiunii. ** Scriu acest manifest ca sa arat ca putem face in acelasi timp.

Aflam din ziare ca negrii Kru numesc coada unei vaci sfinte: DADA. ea nu exista decat in chip subiectiv. Critica e asadar fara nici un folos. "Cunoate-te pe tine insuti" e o utopie. Cubul si mama intr-o anumita regiune a Italiei: DADA. caci ea e moarta: nici vesela. servindu-le prajiturile aureolelor sfinte sau sudorile unei curse cabrate prin atmosfere. Ne ramane dupa macel speranta unei omeniri purificate. Sa nu ne fie mila. deoarece contine in ea rautate. Cum vor sa fie oranduit haosul care alcatuieste aceasta nesfarsita informa variatie: omul? Principiul: "sa iubesti pe aproapele tau" este o fatarnicie.A explica: Distractie a burtarosimii cu morile craniilor goale. intoarcerea la un primitivism uscat si zgomotos. O opera de arta nu e niciodata frumoasa prin decret. nici trista. zilele. insa mai usor de acceptat. idee stagnanta a unei mlastini aurite. Sensibilitatea nu se construieste plecand de la un cuvant. nici clara. doica. pentru toti. nu oblig pe nimeni sami calce pe urme si fiecare isi face arta in felul sau. DADA NU INSEAMNA NIMIC Daca tu crezi ca-i un fleac si daca nu-ti pierzi vremea cu un cuvant ce nu inseamna nimic Primul gand care se invarte in capetele acestea e de ordin bacteriologic: sa-i gaseasca originea etimologica. Vorbesc intotdeauna despre mine fiindca nu vreau sa conving. Opera de arta nu trebuie sa fie frumusetea in sine. alti sfinti isusichemandcopilasii efemeri. pentru fiecare. n-am dreptul sa-i tarasc pe altii in fluviul meu. dobitoacele. orice constructie tinteste spre perfectiunea plictisitoare. zgomotos si monoton. relativ produs omenesc. si fara cea mai neinsemnata trasatura de generalitate. sa se bucure sau sa maltrateze individualitatile. Un cal de lemn. istorica ori macar psihologica. Se crede oare ca a fost gasit fundamentul psihic comun intregii omeniri? Incercarea lui Isus si a bibliei acopera sub aripile lor largi binevoitoare: rahatul. dubla afirmatie in ruseste si romaneste: DADA. nici obscura. sau pe cea care coboara in minele cu flori de . in mod obiectiv. daca intelege bucuria urcand ca sagetile spre culcusurile astrale. Ziaristi savanti vad in el o arta pentru bebelusi.

cadavre si de spasme fertile. Cei ce ne apartin isi pastreaza libertatea. organisme locomotive ce pot fi rotite din toate partile de vantul limpede al senzatiei momentane. sangeram si ardem setea. Toate gruparile de artisti au ajuns la banca asta calarind pe diverse comete. Strigoi beti de energie infigem tridentul in carnea nepasatoare. Ne-am saturat de academiile cubiste si futuriste: laboratoare de idei formale. altii complica aparenta facand o sectiune perpendiculara si aranjand-o cuminte alaturi. stanci. Cubismul s-a nascut doar din felul de a privi obiectul: Cézanne picta ceasca la 20 de centimetri mai jos decat ochii lui. Cu toate astea. lemn. (Nu-i uit pe creatori. in ieslele marite de durere. sangele nostru-i vigoare. o opera sobra si hotarata. de neincredere fata de comunitate. Facem oare arta ca sa castigam bani si sa-i mangaiem pe dragutii de burghezi? Rimele suna asonanta monedelor iar inflexiunea aluneca de-a lungul liniei pantecelui din profil. fier. cu ochii albi ca iepurii ingerilor. fara argument. Aici noi avem dreptul sa proclamam caci am cunoscut fiorii si desteptarea. Asa s-a nascut DADA dintr-o nevoie de independenta. Stalactite: de cautat pretutindeni. ** Orice opera picturala sau plastica e inutila. ea sa fie un monstru ce sperie spiritele slugarnice. Pictorul nou creeaza o lume ale carei elemente sunt si mijloace. cubistii se uita la ea de sus. Artistul nou protesteaza: el nu mai zugraveste (reproducere simbolica si iluzionista) ci creeaza direct in piatra. nici marile motive ale materiei pe care ei le-au facut definitive. clei si ploaie-i sudoarea noastra. sortita plasarii capitalurilor intelectuale. si nu dulceaga pentru a impodobi refectoriile animalelor in costume . Nu recunoastem nici o teorie. Suntem siroaie de blesteme in belsug tropic de vegetatii ametitoare. Poarta deschisa posibilitatilor de tavalire in perne si bucate.) ** Futuristul vede aceeasi ce3asca in miscare. panza-i o pictura buna sau rea. cositor. o succesiune de obiecte unul langa altul impodobita rautacios cu cateva linii-forta. Aici noi aruncam ancora in pamantul gras.

Sfasiem. pe o panza. o cunoastere ridicola a vietii. vant manios. impartit-o. fara lumina. Tabloul este arta de a face sa se intalneasca doua linii geometric constatate ca fiind paralele. incendiul. prin antuziasmul principiilor sau prin felul cum e tiparita. Absolut in puritate de haos cosmic si ordonat. afirmatie = negatie: straluciri supreme ale unei arte absolute. ea este lipsita de cauza si lipsita de teorie. ilustrari ale acestei triste fabule a omenirii. vesnic. Pavilioane de bucurie intensa si vaduve de tristetea otravirii. ameteala. Opera a unor creatori. Aspri. fara control. in care legile se vestejesc. . incalecatori de sughituri. logodita cu zurgalaii gamei infernale. Iata o lume mutilata si medicastrii literari suferind de lipsa ameliorarii. fara respiratie. ** Imi place o opera veche pentru noutatea ei. Numai contrastul ne leaga de trecut. eu = non-eu. ** DADA este insemnul abstractiunii. Ordine = dezordine. ci apartine in nenumaratele ei variatiuni spectatorului. in afara de o dorinta ascunsa de castig. nu suntem sentimentali. se incapataneaza sa vada cum danseaza categoriile cand bat ei masura. prin gluma strivitoare. Iata o lume soviitoare care fuge. Pregatim suprimarea doliului si inlocuim lacrimile cu sirenele intinse de la un continent la altul. ** Scriitorii care predau morala si discuta sau imbunatatesc baza psihologica au. descompunerea. saltand. Pentru creatorul sau. prin vartej. ** Fiecare pagina trebuie sa explodeze. canalizat-o. prin seriozitatea adanca si grea. Lume care nu e specificata si nici definita in opera. reclama si afacerile sunt si ele elemente poetice.omenesti. Va spun: nu exista inceput iar noi nu tremuram. Cititorii lor ranjesc si continua: la ce bun? Exista o literatura care nu ajunge pana la masele lacome. si pregatim marele spectacol al dezastrului. in fata ochilor nostri. pe care au calificat-o. etern in globula secunda fara durata. iata de cealalta parte: niste oameni noi. si pentru el. in realitatea unei lumi transpuse conform unor noi conditii si posibilitati. iesita dintr-o adevarata nevoie a autorului. rufa norilor si-a rugaciunilor. Cunoastere a unui suprem egoism. nou.

Se crede oare ca. ideea.Eu distrug sertarele creierului si pe celse ale organizarii sociale: a demoraliza pretutindeni si a arunca mana cerului in infern. ca sa ajunga. bum-bum. ca sa-ti impui direct parerea. Bum-bum. cunoastere. ideal. satisfacere a curiozitatii bolnavicioase. Dialectica e o masina amuzanta care ne conduce / in mod banal / la acele pareri pe care le-am fi avut oricum. Felul de a privi repede cealalta parte a unui lucru. a restabili roata fecunda a unui circ universal in puterile reale si fantezia fiecarui individ. sonerie privata pentru nevoi inexplicabile. morala si toate celelalte frumoase insusiri pe care diversi oameni foarte destepti le-au discutat in atatea carti. Eu nu cred ca rezultatul relativ e mai insemnat decat alegerea intre prajitura si cirese dupa cina. Filosofia e intrebarea: din ce parte sa incepem sa privim viata. ** Daca toti au dreptate si daca daca toate pilulele nu sunt decat Pink. adica sa te tocmesti pentru duhul cartofilor prajiti. s-a demonstrat adevarul si ti . insa e relativa. adoarme pornirile antireale ale omului si sistematizeaza burghezia. cunoastere. bum-bum. ** Se crede ca prin gandire poate fi explicat rational ceea ce scrii. Cunoastere. sa incercam o data sa nu avem dreptate. Dar e ceva foarte relativ. Nu exista Adevar ultim. am inregistrat destul de exact progresul. pana la urma. dansand cu metoda de jur-imprejur. Daca strig: Ideal. legea. Tot ce privim este fals. unse cu licori pe baza de amoniac animal. ideal. stomac cu urmari asupra vietii. Psihanaliza este o boala primejdioasa. Gandirea e un lucru frumos pentru filosofie. dificultati banesti. autoritate a baghetei mistice formulata in buchet de orchestra-fantoma cu arcusuri mute. prin rafinamentul minutios al logicii. se numeste dialectica. ochii infernului in cer. sau orice altceva. sa spuna ca fiecare a dantuit dupa bum-bum-ul lui. pe dumnezeu. baie. Cu lorneta albastra a unui inger ei au ingropat interiorul pentru douazeci de parale de unanima recunoastere.

atat de inutil . T. ** Sa te completezi.s-a stabilit si exactitatea parerilor? Logica stransa de simturi e o boala organica. faceti dragoste si spargeti-va capetele. alese dintre milioanele cate exista. fara scop si fara nastere initiala. cel mai acceptabil dintre sisteme e acela de-a nu avea din principiu nici unul. tefelon fara fir transmitand fugile lui Bach. ** Mi-e scarba de stiinta de indata ce devine speculativa-sistem. mister al painii. isi pierde caracterul de utilitate . orga difuzand garoafe pentru Dumnezeu. curaj de-a lupta pentru si contra gandirii.dar macar individual. stiinta asta careia i se pare ca totul e in ordine. si realmente. declansare subita a unei elice infernale in chip de crini economici: SPONTANEITATE DADAISTA Numesc durut-in-cot starea unei vieti in care fiecare isi pastreaza propriile conditii.(daca lasam gandirea sa riste o aventura al carei rezultat ar fi nesfarsit de grotesc . Dar daca viata-i o farsa urata. si pentru ca noi credem ca trebuie sa iesim cu fata curata. dragutilor de burghezi si ziaristi virgini ** Sunt impotriva sistemelor. Insa tocmai aceasta minunata putere a spiritului e dovada neputintei lor. din afacerea asta. Dati-i inainte. Se observa. omenire Stiinta zice ca suntem slujitorii naturii: totul este in ordine. am proclamat drept singura baza de intelegere: arta.S. sa te perfectionezi in propria ta micime pana ajungi sa-ti umpli vasul eului. orice actiune este zadarnica . reclame luminoase si afisaj pentru bordeluri. copii. Filosofilor le place sa adauge acestui element: Puterea de-a observa. Masurata la scara Eternitatii. copii. inlocuind fotografia si catehismul unilateral.datimportant pentru cunoasterea neputintei omenesti). daca nu sa se apere. omenire. two-step-ul devenit imn national. Experienta este si un rezultat al hazardului si al puterilor individuale. Urasc obiectivitatea grasa si armonia. Dati-i inainte.F. toate astea impreuna. Neputinta de a face deosebire intre gradele de claritate: sa lingi penumbra si sa plutesti in marea gura plina cu miere si cu scarna. stiind sa respecte totusi celelalte individualitati. ca niste crizanteme spalate. se priveste dintr-unul sau mai multe puncte de vedere. Ea n-are importanta pe care noi. magazin de vechituri. Simplitatea activa. mercenari ai .

sa rostim aceasta banalitate. pisat colaborand la caldura unui animal care cloceste instinctele josnice. Noi ne-am rasturnat pornirea plangacioasa. entuziasmul si chiar bucuria nedreptatii. Dar supletea. Ei fac negot cu ceea ce am selectionat noi. Orice strecurare de felul acesta e diaree zaharisita. artistul laudat de ziare. catre capete. o opera care poate fi inteleasa e un produs de ziarist. rau mirositoare.spiritului. din fericire. precise si pentru totdeauna neintelese. Ne trebuie opere puternice. apendice al unei moralitati libidinoase. artistul o face pentru el. cuvintelor. Ea trage sforile notiunilor. constata ca opera lui a fost inteleasa: saracacioasa captuseala a unui palton de utilitate publica: zdrente care acopera brutalitatea. si pentru ca-mi place in clipa asta sa amestec acest monstru cu culorile de ulei: tub de hartie imitand metalul. infulecand. poetul care se bucura de veninul masei condensate intr-un sef de raion al acestei industrii. iar ceea ce e divin in noi este trezirea actiunii impotriva omului. bucatarie a gratiei. acest mic adevar pe care-l practicam nevinovati si care ne face sa fim frumosi: suntem subtiri si degetele noastre sunt mladioase si aluneca precum ramurile acestei plante insinuante si aproape lichide. ea ne precizeaza sufletul. centre iluzorii. de secole. inghitindu-si propria coada. Este si acesta un punct de vedere. miriapod urias asfixiind independenta. Arta e un lucru privat. in orice caz. o gramada de mate cenusii si grele. Morala atrofiaza ca orice . insa nu toate florile sunt sfinte. in exteriorul lor formal. spun cinicii. albe verisoare suple sau grase. Flescaita si nesarata carne ce se-nmulteste cu ajutorul microbilor tipografici. preacurvind in sine. Autorul. Contradictia si unitatea polilor intr-o singura tasnire pot fi adevar. lasitate. Arta nu mahneste pe nimeni iar cei ce stiu sa se intereseze de ea vor primi mangaieri si iata o frumoasa ocazie de a popula tara cu conversatia lor. arta ar trii in incest. Casatorita cu logica. e fericit cand e injurat: dovada a neschimbarii sale. iar temperamentul ar deveni un cosmar gudronat de protestantism. Este vorba aici de o floare de hartie pentru butoniera domnilor care frecventeaza balul vietii mascate. tot trup de-al ei. Lanturile ei ucid. A incuraja arta asta inseamna a o digera. Logica este intotdeauna falsa. un monument. Artistul. Daca tinem. i-o acordam cu generozitate. pe care-l apesi si varsa automat ura. ticalosie. drepte.

batalia filosofilor se dezlantui (mercantilism. fara organizare: nebunia de neimblanzit. Lipind niste etichete. deplina. Fara scop si tel. de nebunie agresiva. balanta. sprinteneala madularelor si a sentimentelor palpaie pe coastele lor taiate in fatete. Sentimentalitate: vazand un grup de oameni care se cearta si se plictisesc. lupta indarjita. Ele n-au nimic din bunatate. Controlul moralei si al logicii neau impus nepasarea in fata agentilor de politie . negativa. Aceasta sarcina nu-i poruncita de vreo putere supranaturala. sa facem curatenie.cauza a sclaviei . ci de trustul negustorilor de idei si al acaparatorilor universitari. sarcina imunda a hoiturilor de a compromite soarele. ei au nascocit calendarul si medicamentul intelepciune. nemiloasa fata de compromis si de politica. ca niste planete. Proclam opozitia tuturor puterilor cosmice fata de aceasta blenoragie a unui soare putred iesit din uzinele gandirii filosofice. Cei puternici prin cuvant sau prin forta vor supravietui.flagelprodus al inteligentei. ca si diareea fata de dezgustul ce strica sanatatea. protest cu pumnii intregii tale fiinte in actiune destructiva: DADA. Tot omul sa strige: o mare actiune distrugatoare. este dada. Bunatatea e lucida. descompunerea. limpede si hotarata. masuri migaloase si meschine) si se vazu o data in plus ca mila e un sentiment. Morala a determinat indurarea si mila. a unei lumi lasate in mainile banditilor care sfasie si distrug veacurile. doi bulgari de seu care au crescut ca niste elefanti. cunoastere a tuturor mijloacelor respinse pana in prezent de sexul pudic al compromisului comod si al .sobolani putrezi de care burghezii au burta plina si care au infectat singurele coridoare de sticla luminoase si curate ce ramasesera deschise pentru artisti. Curatenia individului se afirma dupa starea de nebunie. Sa maturam. Moralitatea este infuzia ciocolatei in vinele tuturor oamenilor. cu toate mijloacele DEZGUSTULUI DADAIST Orice produs al dezgustului in stare sa devina o negatie a familiei. si despre care se spune ca sunt buni. fiindca ei sunt vioi in aparare. trebuie savarsita.

fiecare obiect. Bucuresti. dans al neputinciosilor creatiei: DADA. desfiintarea profetilor: DADA. Versiuni romanesti. aparitiile si socul precis al liniilor paralele sunt mijloace pentru lupta: DADA. timida. desfiintarea arheologiei: DADA. al sufletului tau. sentimentele si obscuritatile. arzatoare. Omul aproximativ. credinta absoluta indiscutabila in fiecare zeu produs imediat al spontaneitatii: DADA. Sapte manifeste DADA. Comentea za document ul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator .cu via satisfactie ca nu conteaza catusi de putin . prefata si note de Ion Pop. entuziasta. desfiintarea viitorului: DADA. a oricarei ierarhii si ecuatii sociale instalate pentru valori de catre valetii nostri: DADA. toate obiectele. a inconsecventelor: VIATA. a lucrurilor grotesti.la fel de intens in tufisul curatit de ganganii pentru sangele de stirpe aleasa si aurit cu trupuri de arhangheli. Editura Univers. desfiintarea logicii. Libertate: DADA DADA DADA urlet al durerilor incordate. sa-ti descojesti biserica de orice accesoriu inutil si greoi. Lampisterii. 1925-1930. tematoare. salt elegant si fara daune de la o armonie la alta sfera: traiectorie a unui cuvant aruncat ca un disc sonor strigat. impletire a contrariilor si a tuturor contradictiilor. sa scuipi ca o cascada luminoasa gandul nepoliticos sau indragostit. hotarata. (Tristan Tzara. desfiintarea memoriei: DADA.politetei: DADA. 1996) Document A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita Info sa adaugi un link catre el la tine in site Accesari: 10997 Apreciat: Copiaza codul in pagina web a site-ului tau. sa respecti toate individualitatile in nebunia lor momentana: serioasa. sa-l rasfeti .

inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2013 ) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful