Locul și rolul procurorului în procesul penal potrivit Noului Cod de procedură penală

Autor: Prof. univ. dr. Ioan Griga

Una dintre noutățile majore ale viitorului NCPP se referă la locul și rolul procurorului în noul model de proces penal. Noutățile privind acest loc și rol al procurorului decurg din așezarea procesului penal pe pilonii unor noi principii, care, alături de cele clasice au fost gândite să ofere României un nou model de proces penal în acord cu prevederile Constituției, ale tratatelor constitutive ale UE, ale Convenției Europene asupra Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale persoanei, ale celorlalte reglementări ale UE, precum și cu pactele și tratatele privind drepturile fundamentale ale omului la care România este parte. Ne referim la principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal (art. 3 din NCPP); al oportunității în exercitarea acțiunii penale (art. 7 din NCPP); al dreptului la un proces echitabil și într-un termen rezonabil (art. 8 din NCPP); al dreptului la libertate și siguranță (art. 9 din NCPP); și cel al loialității în obținerea probelor (art. 101 din NCPP).

1.Elemente de noutate care decurg din principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal. Sediul materiei este art. 3 din NCPP, text care are două părți: - Prima parte care enumeră și definește în mod expres cele patru funcții judiciare care se exercită în procesul penal și anume: - funcția de urmărire penală pe care o realizează procurorul și organele de cercetare penală (existentă și în actualul cod dar nedenumită și nedefinită expres) în exercitarea căreia procurorul și organele de cercetare penală STRÂNG PROBELE NECESARE PENTRU A SE CONSTATA DACĂ EXISTĂ SAU NU TEMEIURI DE TRIMITERE ÎN JUDECATĂ. - funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală. Această funcție nouă se va exercita de către un nou organ judiciar, judecătorul de drepturi și libertăți, care va avea competența de -a soluționa în

care prevede că . contestațiile sau orice alte sesizări prin care se dispun măsuri care restrâng drepturi și libertăți fundamentale. Precizarea din alin. exercitarea unei funcții judiciare este INCOMPATIBILĂ CU EXERCITAREA UNEI ALTE FUNCȚII JUDICIARE.. funcțiile și scopul probelor strânse în cursul urmăririi penale (de a servi ca temei de trimitere în judecată . încuviințarea perchezițiilor. verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală și soluționarea plângerilor împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. stabilește că această atribuție a procurorului constă în strângerea probelor necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată. administrării anticipate a probelor).funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată care va fi exercitată de către un nou organ judiciar. 3 alin. trebuie să subliniem importanța și semnificația precizării din alin.. propunerile. constituționale. dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată. introduce principiul care guvernează exercitarea celor patru funcții și care trebuie să asigure imparțialitatea și obiectivitatea necesară unui proces echitabil: cel al exercitării separate a fiecărei funcții. cererile. ori a altor procedee probatorii potrivit legii.A doua parte a textului art. măsurile de siguranță cu caracter provizoriu. judecătorul de cameră preliminară în a cărui competență va intra verificarea legalității trimiterii în judecată dispusă de procuror.în exercitarea funcției de urmărire penală procurorul și organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata. „ Revenind la funcția de urmărire penală care se exercită de către procuror. În acest sens. actele procurorului în cazurile expres prevăzute de lege. 3 din NCPP. 3 din NCPP prezintă mai întâi. . stabilește că rolul și scopul probelor strânse la urmărirea penală este acela de-a servi ca temei de trimitere în judecată (sau de a se dispune netrimiterea în judecată). . 4 a art.cursul urmăririi penale. o importanță științifică teoretică pentru că separară și diferențiază rolul. ale persoanei în faza de urmărire penală (măsurile preventive. . 3 din NCPP prevede că „în desfășurarea aceluiași proces penal.. a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare.funcția de judecată care se va exercita de către instanțele de judecată. Această precizare prezintă o deosebită relevanță pentru că: stabilește și fixează principala atribuție a procurorului (de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de cercetare penală). 4 al textului art. 3 din NCPP. măsurile asiguratorii. textul art. plângerile.

în acord cu reglementările din statele UE. introduse prin reglementările noului cod. .Eliminarea etapei actelor premergătoare și realizarea tuturor activităților în cadrul fazei de urmărire penală.Etapa de investigare a faptei începe prin sesizarea organelor judiciare competente. a probelor strânse în faza de urmărire penală. . funcții și scop . prin pronunțarea unor soluții de condamnare întemeiate doar pe probele de la urmărirea penală. 16 alin. după verificarea acestora. . Concret. Facem aceste precizări. sunt următoarele: . în raport de cele administrate în faza de judecată. instanța va reține motivat. rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Ca urmare a introducerii acestui nou principiu al separării funcțiilor judiciare în procesul penal. în ședință publică. principalele elemente de noutate.Etapa de investigare a persoanei debutează prin actul de începere a urmăririi penale față de suspect. 3 din NCPP prezintă și o importanță practică pentru a opri ușurința cu care se nesocotește această diferență de rol. ori de încetare a procesului penal) se poate întemeia pe probele strânse la urmărirea penală.Structurarea fazei de urmărire penală în două etape distincte: etapa de investigare a faptei și etapa de investigare a persoanei. reamintind desigur. a fost regândită și simplificată funcția de urmărire penală exercitată de procuror. (1).sau de netrimitere în judecată) de rolul. funcțiile și scopul probelor administrate în faza de judecată (cel de a constitui temei pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești). că cele care exprimă adevărul sunt probele strânse la urmărirea penală.S-a renunțat la noțiunea de învinuit și s-a introdus noțiunea de suspect definită ca fiind persoana cu privire la care. .În cadrul primei etape de investigare a faptei a fost reglementată o procedură rapidă de verificare a sesizării care prevede că atunci când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. din datele și probele existente în cauză. că o hotărâre judecătorească (de condamnare. Precizarea din alin. organul de urmărire penală dispune începerea urmării penale cu privire la fapta (art. de achitare. pentru a răspunde mai bine cerinței de desfășurare cu celeritate și cu mai multă eficiență a procesului penal. neverificate prin cercetarea judecătorească. nemijlocit și contradictoriu. . . ori de câte ori. 305 CPP). în exercitarea funcției de urmărire penală de către procuror. 4 a art.

după sesizare a controlului procurorului asupra activității de urmărire penală s-a prevăzut expres că începerea urmăririi penale dispusă de organul de cercetare penală este supusă confirmării procurorului care supraveghează activitatea de cercetare prin efectuarea unei mențiuni pe aceeași ordonanță prin care s-a început urmărirea penală. cu obligația prezentării în același termen și a dosarului cauzei aceluiași procuror..c NCPP). după cum urmează:  Fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege (art. 16 lit. 16 lit.Asupra actelor sau măsurilor procesuale.  Există o cauza justificativă sau de neimputabilitate (art. 16 lit. în decursul perioadei. (1).Actul formal de începere a urmăririi penale a fost prevăzut încă de la început. de la primirea sesizării. într-un termen de cel mult 5 zile. .  A intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat.b NCPP). procurorul și organele de cercetare penală dispun numai prin ordonanță. 16 lit.  Nu există probe ca o persoană a săvârșit infracțiunea (art. . Prin excepție de la regula ordonanței.Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale au fost regândite prin introducerea unor noi cazuri și completarea sau modificarea celor existente. 16 alin. renunțându-se la rezoluție. . .j NCPP). Aceste cazuri au fost introduse ca un răspuns la problemele ridicate în doctrină și în jurisprudență. potrivit legii (art. soluție menită sa asigure respectarea drepturilor și garanțiilor persoanei cercetate pe parcursul întregului proces și înlăturarea practicilor abuzive ce s-au constatat prin extinderea nejustificată a unor acte premergătoare.Pentru a se asigura exercitarea imediată. prin care au fost semnalate deficiențele actualei reglementări și necesitatea completării reglementării pentru acoperirea acestor situații. .d NCPP).Acţiunea penală se pune în mişcare de procuror de îndată ce se constată că există probe din care rezultă motive întemeiate de a crede ca suspectul a săvârșit infracțiunea și nu există vreunul din cazurile de împiedicare prevăzute în art. cele efectuate de organele de cercetare penală specială ori de procuror să fie efectuate în cadrul urmăririi penale. pentru ca toate activitățile desfășurate de către organele de poliție judiciară. pentru considerente de celeritate și de înlăturare a formalismului s-a prevăzut că procurorul confirmă actele sau măsurile procesuale prin înscrierea unei mențiuni „confirmat” și a temeiul bazal de drept pe același act.

. . .Au fost prevăzute noi soluții de neurmărire penală:  renunțarea la urmărirea penală. 2.A fost eliminată posibilitatea ca acțiunea penală să poată fi pusă in mișcare prin rechizitoriu. .A fost introdusă procedura administrării anticipate a probelor. precum și în cazurile prevăzute de legile speciale). care erau contrare acestui principiu în faza nepublică a procesului penal. caz în care procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi și libertăți în vederea administrării anticipate a probelor. (art. infracțiunile săvârșite de militari.Au fost reduse cazurile în care este obligatorie efectuarea urmării penale de procuror (numai în ce privește infracțiunile care se judecă în primă instanță de către Curtea de Apel ori ICCJ. scoatere de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. cu justificarea că astfel a fost asigurată exercitarea deplină a dreptului la apărare. a fost asigurată cunoașterea materialului de urmărire penală de către inculpat și nu mai este necesară prezentarea materialului de urmărire penală.A fost eliminată procedura prezentării materialului de urmărire penală.S-a introdus prevederea expresă că procedura din cursul urmăririi penale nu este publică. .  clasarea ca o unică soluție pe care o dă procurorul în locul actualelor soluții de neîncepere a urmăririi penale. Elemente de noutate care decurg din principul oportunității în exercitarea acțiunii penale. . atunci când există riscul ca unele probe să nu mai poată fi administrate în fața instanței.. tot mai frecvent întâlnite în desfășurarea urmăririi penale. . pentru a se înlătura practicile. cu motivarea că prin reglementarea dreptului avocatului de a asista inculpatul la efectuarea actului de urmărire penală și prin prevederea expresă a dreptului aceluiași apărător de a consulta dosarul în tot cursul procesului penal.A fost regândită poziția procurorului în cadrul organelor de urmărire penală și a competenței acestuia în sensul prevederii exprese că rolul principal al procurorului este de a conduce și supraveghea activitatea de cercetare penală a poliției judiciare și a celorlalte organe de cercetare penală speciale și nu de a efectua obligatoriu urmărirea penală. 318 NCCP).

nu există un interes public în realizarea obiectului acțiunii penale. În acest mod se va putea oferi procurorului o competență mai largă de evaluare și de selecție între cazurile care se impun a fi trimise în judecată și între cele care procesul penal se poate reduce la faza de urmărire penală. privind simplificarea justiției penale. dacă. procurorul poate renunța la urmărirea penală. potrivit căruia. precum și costurile pentru stat. când în raport de conținutul faptei. de conduita acestuia anterior săvârșirii infracțiunii și de eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. Această nouă competență a procurorului introdusă în baza principiului oportunității în exercitarea acțiunii penale. ceea ce reprezintă o extindere bine venită și justificată. 2 din NCPP. în raport cu elementele cauzei. procurorul poate renunța la exercitarea acțiunii penale. încărcătura dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată. în cazurile și condițiile prevăzute expres de lege. prin introducerea unui nou principiu. O asemenea reglementare. societate și părți. Sediul materiei este art.09. a fost atenuată obligativitatea exercitării acțiunii penale (potrivit principiului legalității și al oficialității). fără să fie limitată la cuantumul pedepsei închisorii.În acord cu recomandarea Comitetului de Miniștrii al Consiliului Europei din data de 17. de modul și mijloacele de săvârșire.1987. de urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii. este preluată din sistemul de drept nord . credem că ar fi mai rațional să se prevadă un listing de infracțiuni cu un grad mare de pericol social care să fie excluse de la posibilitatea unei asemenea soluții. Potrivit textului sus menționat. ar trebui extinsă într-o măsură și mai mare. se propune extinderea posibilității de-a se renunța la urmărirea penală în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani. de scopul urmărit și de împrejurările concrete de săvârșire. considerăm că această soluție de renunțare la urmărire penală. 7 alin. În opinia noastră. Ca o aplicație directă a acestui principiu textul art. 318 din NCPP reglementează o nouă soluție de competența procurorului: RENUNȚAREA LA URMĂRIRE PENALĂ. de persoana inculpatului. Facem precizarea că prin proiectul legii de punere în aplicare a NCPP. ar fi de natură să reducă mult durata procesului penal. constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia. cel al oportunității în exercitarea acțiunii penale. În ceea ce ne privește. în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani.

sunt prevăzute de art. adaptată şi aplicată cu succes în legislaţia mai multor ţări europene. precum şi a altor beneficii concretizate în stimularea identificării unor alte soluţii decât cele clasice. și totodată. se urmăreşte scăderea gradului de încărcare a instanţelor judecătoreşti. cât şi de inculpat . procedura de încheiere între procuror și inculpat și cea de validare a acordului. legiuitorul român s-a inspirat din legislaţia germană şi franceză. unde este cunoscută sub denumirea „ guilty pleas and bargaining”. reducerea duratei întregului proces penal. inculpatul are oportunitatea de a negocia cu procurorul şi de a participa. prin ea. etc. cu adaptări impuse de specificul judiciar românesc. capitolul I. atribuită în premieră procurorului. în cadrul acestei proceduri. în stingerea unor conflicte de drept penal prin asemenea modalităţi şi forme de realizare ale justiţiei. 3. Ea a fost preluată. pentru societate şi pentru părţi. Portugalia.american și verificată cu bune rezultate în practica mai multor sisteme de drept continental (Franța. conținutul. în instrumentarea şi înfăptuirea justiţiei penale. 478 – 488 din NCPP. care în esență sunt următoarele: acordul se poate încheia în cursul urmăririi penale. după punerea în mişcare a acţiunii penale acordul poate fi iniţiat atât de procuror. În reglementarea realizată prin textele sus menţionate. Spania. Procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei. este inspirată din legislaţia SUA. art. Franţa şi Grecia. Condiţiile. constând în costuri mult mai reduse pentru stat. Olanda. NCPP introduce această nouă instituţie ca primă procedură specială la care se poate recurge în cursul procesului penal și care este o altă nouă competență. Totodată. Italia. Raţiunea de bază a acestei proceduri simplificate este cea a beneficiilor economice şi morale. Germania. precum Germania.). 479 – 484 din NCPP. în acest mod la luarea hotărârii asupra sancţiunii. Din analiza reglementării rezultă că. Acordul de recunoaștere a vinovăției – o nouă competență a procurorului Sediul materiei este titlul IV.

care prevede că beneficiile inculpatului în cazul recunoașterii faptei și . procurorul nu mai întocmeşte rechizitoriul cu privire la inculpaţii cu care a încheiat acord acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde. asistenţa juridică este obligatorie acordul se încheie în formă scrisă. 480 alin. încadrarea juridică a faptei. pentru validare. procurorul sesizează instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond şi trimite acesteia acordul însoţit de dosar . din probele administrate rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului la încheierea acordului. iar în cazul încheierii acordului. privind condițiile încheierii acordului. 3 din NCPP. fără să se aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie pentru persoana cu care nu s-a încheiat acord nu pot încheia acorduri de recunoaştere al vinovăţiei inculpaţii minori acordul de recunoaştere se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau închisorii de cel mult 7 ani acordul se încheie atunci când.- limitele încheierii acordului se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior acordul presupune recunoaşterea vinovăţiei de către inculpat şi acceptarea încadrării juridice efectele acordului de recunoaştere al vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior dacă acţiunea penală s-a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţi se poate încheia un acord distinct cu fiecare dintre aceştia. pe lângă datele personale privind persoana inculpatului. declarația expresă a inculpatului de recunoaștere și de acceptare a încadrării juridice. ale inculpatului și ale avocatului (art. 482 din NCPP) după încheierea acordului. cererile procurorului și semnăturile acestuia. pedeapsa prevăzută de lege. - - - - Critici și propuneri: - textul art. probele și mijloacele de probă. calitatea celor între care se încheie acordul.

a reducerii costurilor pentru stat. referitor la conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției. acela de reducere a duratei proceselor. fiind sesizat în acest sens conducătorul parchetului care a emis acordul. În opinia noastră. 396 alin. locul acestuia fiind în textul privind soluțiile instanței prin modul de formulare referitor la beneficiile pe care le prevede pentru inculpat. 123 din Proiectul legii pentru punerea în aplicare a NCPP s-a propus abrogarea alin. 3 al art. societate și părți. precum și forma de executare a pedepsei. pentru că omite: felul și cuantumul. 480 alin. prin art. 124 din Proiectul legii de punere în aplicare a NCPP se propune modificarea literei h) a art. Așa se explică că prin art. după ascultarea procurorului. 480. de art. 480 alin. Așa se explică că. - - Procedura în faţa instanţei: dacă instanţa constată că lipsesc menţiunile obligatorii sau nu au fost respectate condiţiile privind conţinutul acordului sau cele privind sesizarea instanţei . a inculpatului şi a avocatului acestuia. textul art. precum şi a părţii civile dacă este prezentă - . 482 este incompletă. 3 din NCPP referitor la condițiile încheierii acordului. în şedinţă publică. Prin această extindere s-ar putea realiza mai bine scopul acestei proceduri. constau în reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul închisorii și cu o pătrime a acelorași limite în cazul amenzii.vinovăției. se poate ajunge la alte soluții decât cele convenite și se omit soluțiile de renunțare la aplicarea pedepsei și de amânare a aplicării pedepsei prev. care limitează posibilitatea încheierii acordului numai cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii și a închisorii de cel mult 7 ani. ar trebui modificat în sensul de a se extinde posibilitatea încheierii acordului cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani. 1 din NCPP. este greșit pentru că: locul acestui text este greșit situat în textul art. formularea din actualul text al art. ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat. se dispune acoperirea acestor omisiuni în cel mult 5 zile. 3 – 4 din NCPP. instanţa se pronunţă prin sentinţă în urma unei proceduri necontradictorii. 482 din NCPP în sensul de a se introduce textul mai sus-menționat. a gradului de încărcare a instanțelor și implicit.

pronunță una din următoarele soluții: - admite acordul şi dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă ale cărei limite au fost reduse cu o treime în cazul închisorii sau cu o pătrime în cazul amenzii (dacă sunt îndeplinite condițiile prev. textul alin. 2 – 4 din NCPP. de art. prev. 485 din NCPP este în contradicție vădită cu textul art. de art. de art. s-a propus modificarea alin. Critici: Soluția prev. în art. dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de fond prev. 485 din NCPP privind soluțiile instanței în cazul recunoaşterii faptei şi vinovăţiei. de art. care au făcut obiectul acordului. 125 din Proiectul legii de punere în aplicare a NCPP. Așa se explică că. prin modul cum este formulat textul se poate ajunge la soluții diferite decât cele stabilite prin acord (mai grave decât cele convenite). 485 alin. Practic. 396 alin.482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului. analizând acordul. care au făcut obiectul acordului) respinge acordul de recunoaștere al vinovăției şi trimite dosarul procurorului pentru continuarea urmăririi penale. 1 lit.Soluţiile instanţei: potrivit art. 396 alin. b) respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite procurorului în vederea continuării urmăririi penale. 1 al art. dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 – 482 (cu privire la existenţa faptei şi a vinovăţiei). 2 – 4. Formularea textului omite soluțiile de renunțare la aplicarea pedepsei și de amânare a aplicării pedepsei. 480 . a) din NCPP este greșită pentru că. 480 . a) al art. de art. 480 – 482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului. - Calea de atac: sentinţa pronunţată poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare . prin art. dacă sunt îndeplinite condițiile prev. 396 din NCPP privind soluțiile instanței la rezolvarea acțiunii penale. 485 alin. 1 din NCCP în formularea actuală instanța. care nu poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord. 1 lit. după cum urmează: a) admite acordul de recunoaștere a vinovăției și dispune una din soluțiile prev.

Deși. Alte noi competențe ale procurorului în materia dispunerii și autorizării tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare.– 482 sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului. alterarea sau distrugerea probelor. falsificarea de instrumente de plată electronică. 139 și 140 din NCPP aceste tehnici speciale de supraveghere sau cercetare se dispun de judecătorul de drepturi și libertăți potrivit art. spălare a banilor. lipsire de libertate. pentru că ele presupun restrângeri ale unor drepturi și libertăți constituționale sau ingerințe grave în aceste drepturi. de trafic de droguri. Noul Cod de procedură penală a introdus în materia procedurilor probatorii. 1 și 2 din NCPP. ori ar pune în pericol siguranța persoanei vătămate. acte de terorism. al infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE și ale infracțiunilor care se săvârșesc prin sistem informatic ori a altor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare) Critici: invocarea existenței unei urgențe și a faptului că obținerea mandatului de supraveghere de la judecătorul de drepturi și libertăți ar conduce la o întârziere substanțială a cercetărilor. sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. la pierderea. în cazul infracțiunilor de corupție. falsificare de monede ori alte valori. 5. măsurile de supraveghere tehnică atunci când: a). șantaj. NCPP prevede. 138 din NCPP). 2 din NCPP (cele enumerate: contra securității naționale. 3 lit. tehnici speciale de supraveghere sau cercetare (un număr de 11 tehnici speciale de supraveghere sau cercetare penală enumerate de art. prin excepție.există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. și anume: . evaziune fiscală. potrivit art. la pierderea . ar pune . b din NCPP. procurorul poate autoriza pe o durată de maxim 48 de ore. viol. 141. 139 alin. alterarea sau distrugerea probelor. că. în art. există urgență iar obținerea mandatului de supraveghere de la judecătorul de drepturi și libertăți ar conduce la o întârziere substanțială a cercetărilor. a martorului sau membrilor familiilor acestuia. trafic de persoane. trafic de arme. b).

nefiind incriminate în faza actelor pregătitoare. Pe cale de consecință. numai prin excepție. faptul că acesta va trebui să facă față și unor situații de urgență. este de remarcat că toate competențele judecătorului de drepturi și libertăți de a autoriza și dispune restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale în cursul urmăririi penale. 377 alin. ca titular al acțiunii penale. președintele completului dispune ca procurorul să dea citire sau să facă o prezentare succintă a actului de sesizare (art. Nu rezistă nici argumentul că judecătorul de drepturi și libertăți nu ar putea autoriza urgent asemenea tehnici speciale de supraveghere sau cercetare. presupun intervenții de urgență ale acestui nou organ judiciar. există opinii potrivit cărora textul art. procurorul poate pune întrebări în mod nemijlocit (art. 139 alin. Încă de la începerea cercetării judecătorești. - 6. fără respectarea căruia nu se poate asigura realizarea unui proces echitabil. b din NCPP care consacră principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal precum și convenției europene și că există riscul ca ele să fie declarate neconstituționale.în pericol siguranța persoanei vătămate. nu poate justifica o încălcare a principiului separării funcțiilor judiciare. precum și textele care prevăd posibilitatea dispunerii măsurilor de supraveghere tehnică și de cercetare de căt re procuror. 378 din NCPP). Locul și rolul judecătorului în faza de judecată. procurorul. aceste infracțiuni nu pot îndreptăți dispunerea unui procedeu probatoriu de supraveghere decât în cazul existenței unei suspiciuni rezonabile privind punerea în executare a hotărârii de a săvârși vreuneia din infracțiunile respective. În concepția noului cod. 3 lit. a martorului sau membrilor familiilor acestora. Condiția prevăzută în prima teză a textului art. privitoare la existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la pregătirea unei infracțiuni. în cazul unui număr foarte redus de infracțiuni. . a din NCPP. acestea fiind incriminate. este contrară principiului constituțional al legalității incriminării. trebuie să dovedească acuzarea prin administrarea de probe. În cazul audierii inculpatului. iar în acest caz incriminarea lor este expresă. dat fiind că legislația penală consacră principiul neincriminării actelor pregătitoare. s-a avut în vedere. În acest sens. 1 lit. 141. în primul rând și în mod special. contravin textului art. 1 NCPP). deoarece la reglementarea competențelor judecătorului de drepturi și libertăți.

prevăzând că cererea de revizuire. procurorul poate formula această cale extraordinară de atac numai cu privire la latura penală a hotărârii definitive. 1 lit.Noua reglementare prevede și o limitare a principiului subordonării ierarhice a procurorului care participă la ședințele de judecată. În ceea ce privește revizuirea. dispune efectuarea cercetărilor necesare de către procurorul de la Parchetul de pe lângă această instanță. Elementul de noutate constă în aceea că. atât privitor la latura penală cât și privitor la latura civilă. formulată în scris. dacă la rejudecarea cauzei după admiterea în principiu instanța constată că situația de fapt nu poate fi stabilită în mod nemijlocit sau aceasta nu s-ar putea face la instanță decât cu mare întârziere. participarea procurorului la judecată este obligatorie. trebuie motivată cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia și că se adresează instanței care a judecat cauza în primă instanță. precum și la rejudecarea pe fond a cererii de revizuire. 461 lin. a din NCPP. La judecarea admisibilității în principiu. ultim din NCPP. Locul și rolul procurorului în căile extraordinare de atac. însă numai în favoarea inculpatului. 7. participarea procurorului este obligatorie. consacrându -se independența acestuia în sensul de a pune concluzii în mod loial potrivit convingerii sale intime bazate pe probele administrate. NCPP înlătură obligativitatea efectuării actelor de cercetare de către procuror. Potrivit art. procurorul poate formula cerere de recurs în casație. 436 alin. art. . 3 și 4 din NCPP). 434 alin. Procurorul este obligat să efectueze cercetările și să înainteze întregul material instanței competente (art. într-un interval ce nu poate depăși 3 luni. și se trimite cauza pentru judecarea recursului în casație. Sub acest aspect. În ipoteza în care cererea de recurs în casație examinată în Camera de Consiliu la ÎCCJ este admisă în principiu. prevede că recursul în casație exercitat de procuror împotriva hotărârilor prin care s -a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obținerea condamnării acestuia de către instanța de recurs în casație.

din NCPP). 471 alin. prin sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept (art. 1 lit. 475 și urm. a din NCPP). Concret acest rol se realizează prin următoarele modalități: prin exercitarea cererii de recurs în casație (art. .8. 436 alin. prin cererea de recurs în interesul legii (art. Rolul procurorului în uniformizarea practicii judiciare. Procurorul exercită un important rol în uniformizarea practicii judiciare. 1 din NCPP).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful