Elev: Potoc Stefan Specializarea: Farmacie I

1

in numar mult mai mare pe partea inferioara. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni. mai mult sau mai putin erecta. formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. erbacee. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. care ajung in profunzime pana la 40-60 cm. pe o parte din stolonii subterani. in general. In functie de conditiile pedoclimatice. Mentha piperita este o planta anuala. 1. Radacina. prelucrarea si utilizarea mentei I. iar pe cea inferioara au nervuri proeminente. Tulpina este anuala. 2 . patrunghiulara.Menta. Menta Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. se formeaza o a doua recolta (otava). Pe partea superioara sunt netede. poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. cresc in lungime. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale. este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase. Cultivarea. traiesc pana in anul urmator cand. Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. precum si pe resturile de tulpini netaiate. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere. compusa din noduri si internoduri. in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Stolonii subterani nu contin ulei volatil. dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor. stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. puternic ramificata. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc. considerata insa de multi autori ca fiind perena. Acestia sunt.

conic.lipsita de posibilitatea de fructificare. Raspandire In general. lipsite de petiol. Inflorescentele sunt grupate in spice mari. violacei. Infloreste in luna iulie. se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi. Cu toate acestea. acoperite cu caliciul persistent. de culoare verzui inchis. 2. o corola violeta deschis. Fructul este format din 4 micule mici. in foarte multe unitati. specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii. alungit. Frunzele sunt mari.ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor. in ultimii ani. raman scurte. Mentha cripsa are tulpinile erecte. aceasta ocupand. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile. menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa. Ialomita). Particularitati si cerinte biologice Sterilitatea . prin stoloni. cultura mentei este mult faramitata. Stolonii subterani ai 3 . staminele se dezvolta anormal.Inflorescenta este de forma unui spic. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. Inmultirea vegetativa . suprafete de pana la 10 ha. in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. cangranulat cu 5 dinti. care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului initial de menta. uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric. asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.065 g. Mentha piperita se caracterizeaza printro sterilitate considerata practic totala. Totusi. inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice. cu ramificatii grupate. de 4-10 cm lungime. ovale. confirmata de o serie de cercetatori. formata din 4 lolei. dintre care unul este de obicei lat. 3. Corola este colorata in roz-violaceu. cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita. stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat. nu produc polen normal. Greutatea a 1000 de seminte este de 0. Giurgiu. glabere. Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.

intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm). Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an.Temperatura 4 . pe care se formeaza noi stoloni. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive. S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca.mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. De asemenea. unde se amplaseaza orizontal. Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene. Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii. dar la cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. Stolonii mentei sunt amplasati. In mod obisnuit. In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului: . in timpul zilelor mai calduroase. acumulandu-se in special zaharoza. mai mult. oligozaharide si substanta uscata. ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei. incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm. Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. 4. la 15-20 cm. pe verticala. Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala. fapt care a determinat aparitia unei false pareri dupa care menta este considerata planta perena. menta niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante. atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. stolonii batrani putrezesc.pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta. acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor. ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare. in locul lor formandu-se altii noi. Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna. iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene. Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei .

ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil. pana la -26 C si chiar la -30 C. 5. Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in ulei volatil sporit. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%. insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede ale Marii Britanii.Lumina Menta este planta de zi lunga. indiferent de continutul initial de apa al acestora. Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta.Menta. in special prin aspersiune. Pentru cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h. este mai puternic atacata de rugina. iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni. trebuie sa mentionam ca menta irigata.85 %.Apa Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale. continutul in ulei volatil a fost de 2. cat si in conditiile insorite ale multor tari. incepe sa vegeteze primavara devreme. Sa stabilit ca menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C. umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C.07 % ulei volatil. menta nu trebuie plantata. o dezvoltare defectuoasa. deoarece duce la micsorarea taliei plantelor de 1. in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei.7 C. a avut un continut de 2. Nevoia de apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub . Acoperiti bine cu zapada. dar cu un continut in mentol mai scazut. In sfarsit. stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute. 6.5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. indiferent de anul de cultura in care se gaseste. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. De asemenea. maxim 22-25 C. 5 . deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca. Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta. cand temperatura medie este in jur de 3-5 C.

Perioada maxima de absorbtie a N.03 kg de N. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. Cele mai potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugina. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2. 6 .7. Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene. CaO11. Solul Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile. Altitudinea-latitudinea Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. 0.73 kg de P2O5 si 2. Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.Elementele nutritive In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive: N16. argiloase si impermeabile. cu o compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive.Curentii de aer Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer. dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. S-a constatat o crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia N-S. K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei. fara structura. K2O21. MgO 10 kg/ha. Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative. Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona. preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol. P2O510. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7. P.23 kg K2O. 8.

aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit leguminoasele timpurii. 1 . deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire corespunzatoare a solului. Oricum.TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI II . sfecla Desigur. Dintre plantele de cultura. fasole) -menta 2) pentru zone umede si racoroase: -cereale de toamna -mac in cultura dubla cu chimion -chimion -secara pentru corn (claviceps purpurea) -menta -cartofi. Celelalte culturi nu sunt potrivite. orz) -degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1) -porumb boabe -mustar sau coriandru -leguminoase pentru boabe(mazare. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata. dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil. menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala. afanat si cu umiditate suficienta. revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea 7 . Bazandu-se pe o practica agricola indelungata. in lipsa unor studii aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament: 1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata: -cereale de toamna (grau. bine aprovizionat cu substante nutritive. Locul de ansolament Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu. il lasa curat de buruieni.

atacului de boli (in special de rugina) si daunatori. ca fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire. factorii uneori determinanti ai nivelului si calitatii productiei. Pentru obtinerea otavei. dat fiind plantatul din toamna. dar economic numai pana la un anumit nivel. Utilizarea ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure. fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu. Fertilizarea Gunoiul de grajd bine fermentat. se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita. In lipsa gunoiului de grajd. Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha. dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta. luto. 30 cm. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu. aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. se va executa aratura adanca la cca.nisipos. 8 . 2 . dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire. cu plugul la 8-10 cm adancime. in mustul zapezii. ca ingrasamant complex. lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata. a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%. se executa fertilizarea suplimentara. la plantare. atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace. sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale. De regula. in functie de conditiile climatice ale anului. Pregatirea solului Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. alaturi de rand. imediat dupa recoltare. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara. Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat. 3 .

4 . Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii solului. precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana. pentru maruntirea si asezarea solului. 5 . De aceea. menta se inmulteste prin stoloni aerieni.Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil. care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala. este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare. Recoltarea stolonilor Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului. prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor. Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare. prin folosirea stolonilor subterani. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata. 6. turgescenti si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori. cu plugul fara cormana. Modul de inmultire Menta este un hibrid steril. Calitatea materialului pentru plantat Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi. O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au: -modul de intretinere a culturii -modul de fertilizare si de exploatare a acesteia -varsta plantatiei 9 . concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene. recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. in scopuri stiintifice. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca. Uneori. prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. cu ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa.

De asemenea. neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri. pentru a se evita evaporarea apei din stoloni. Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane. plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura produc stoloni de foarte slaba calitate. neputand fii utilizati ca material saditor. puternic imburuienate. Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie. iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini. firavi si cu dimensiuni reduse. sa aiba o lungime de minim 15 cm. 10 .In general. 5 noduri. plantatiile de menta intretinute necorespunzator. ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful