You are on page 1of 5

Definirea conceptelor-cheie şi a modelelor de analiză asupra partidelor şi familiilor politice şi opţiunea pentru un model Analiza unor noi

caracteristici-cheie ale partidelor moderne: 1.Structura sau „armătura partidelor”, membrii şi conducerea lor (Maurice Duverger); Clasificarea partidelor în funcţie de: -mărime: mari şi mici; -întindere georgrafică: naţionale, regionale şi locale; -grad de instituţionalizare: puternic şi slab instituţionalizate; -poziţionare ideologică: de stânga, de centru sau de dreapta, la care se adaugă extremele; -participare la guvernare: guvernamentale şi în opoziţie. 2.gradul lor de instituţionalizare (Huntington, Janda etc.); 3.clivajele din societate care se reproduc în partide (Lipset şi Rokkan, 1967 – Party Systems and Voter Alignment: Cross Cultural Perspectives; Seiler, 1999 – Partidele politice din Europa; Bartolini, 2000 – The Political Mobilization of the European Left 18601980; Bartolini, 2005 – La formation des clivages; André Freire, 2006 – Bringing Social Identities Back In: The Social Anchors of Left-Right Orientation in Western Europe); Clivajul Stat /Biserică, Centru /Periferie, Sector primar /Sector secundar şi terţiar, Proprietari /Muncitori. Clivajele sunt formate din 3 dimensiuni: una individuală, exprimată direct prin sondaje de opinie publică, alta normativă, exprimată prin valori, şi alta comportamental-organizaţională, identificabilă prin programele politice ale partidelor pe care indivizii le susţin. Clivajele comportamentale la nivel organizaţional, după Bartolini, au 4 forme: centralizare/descentralizare, segmentare/fragmentare, integrare/unificare, suprapunere parţială/separare. 4.sistemele de partide şi dinamica acestor sisteme, precum şi nr. efectiv de partide (Mair, 1989 – The Problem of Party System Change; Siaroff, 2003 – Two-and-a-Half-Party Systems and the Comparative Role of the „Half”; de Waele, 2003 – Partide politice şi democraţie în Europa centrală şi de est; Mair, 2006 – Party System Change; Caramani, 2008 – Party Systems). Cercetătorul Peter Mair foloseşte 3 indicatori pentru a identifica stabilitatea unui sistem de partide: accesul la guvernare, formula guvernamentală şi alternanţa la guvernare. Giovanni Sartori consideră că există 2 elemente fundamentale în determinarea stabilităţii sau schimbării sistemului de partide: nivelul fragmentării şi distanţa ideological dintre partidele aflate în competiţie. Numărul efectiv de partide este un indicator essential în clasificarea sistemulul de partide dintr-o ţară. Clasificarea lui Siaroff a sistemelor de partide Sisteme de partide Două partide Două partide şi jumătate Sistem multipartidist moderat cu un partid dominant Sistem multipartidist moderat cu balansarea între 2 partide principale Sistem multipartidist moderat cu balansarea între mai multe partide principale Sistem multipartidist extrem cu un partid dominant Sistem multipartidist extrem cu balansarea între 2 partide principale Sistem multipartidist extrem cu balansarea între mai multe partide principale

Nr. efectiv de partide 1,92 2,56 2,95 3,17 3,69 3,96 4,41 5,56

Fundamentele structurilor politice şi caracteristicile lor în Europa de Sud-Est (perioade: interbelică, totalitară comunistă şi post-comunistă) Delimitări geografice, demografice şi dinamica structurilor politice: 14 ţări, care acoperă toată această arie geo-politică, deşi se consideră că aceste ţări au o poziţionare geografică diversă: Albania (100%), Bosnia–Herţegovina (100%), Bulgaria (100%), Cipru (50%), Croaţia (50%), Grecia (100%), Kosovo (100%), Macedonia (100%), Moldova (50%), Muntenegru (100%), România (10%), Serbia (100%), Slovenia (20%) şi Turcia (5%) Clivajele politice pe fondul tradiţiilor socio-economice şi culturale (cei 4 R: Clivajul centru-periferie - Regional, Clivajul religioslaic - Religios, Clivajul rural-urban (Rural), Clivajul proprietari-muncitori (Reformist): cuplarea unor clivaje politice cu problemele economice, sociale şi religioase, agravarea clivajelor politice în societăţile multi-etnice pe fondul neimplicării cetăţenilor în partide; ALBANIA are un sistem de 2 partide şi jumătate. Partide de centru dreapta: Partidul Democrat din Albania, Partidul Republican din Albania, Partidul Mişcării pentru Legalitate, Partidul pentru Justiţie şi Integrare, Partidul Agrar Ambientalist, Partidul Alianţa Democrată, Partidul Frontul Naţional, Partidul Frontul Naţional Democrat, Partidul Creştin-Democrat din Albania, Partidul Creştin-Democrat Albanez din Kosovo. Partide de centru stânga: Partidul Socialist din Albania, Mişcarea Socialistă pentru Integrare, Partidul Social-Democrat din Albania, Partidul Social-democraţiei Albaneze.

Partidul pretendent este Organizaţia Internă Revoluţionară Macedoneană – Partidul Democrat pentru Unitatea Naţională Macedoneană. Noul Partid Social-Democrat. PAI – minoritari albanezi. clivaje religioase. CROAŢIA . PDAK – minoritari ashkali. Partidul Alianţa Democratică. JSL – minoritari sârbi. HDZ BiH – Uniunea Democrată Croată. Partidul Verzilor. BDSAK – minoritari bosniaci. socialiste şi aliaţii de stânga: Partidul Socialist Bulgar. Partidul Frontul Naţional. Partidul Frontul Naţional Democrat. Uniunea Naţională Atak (Coaliţie de partide: Mişcarea Naţională pentru Salvarea Patriei.– Comunit. Democraţi pentru o Bulgarie Puternică. Autodeterminarea (Vetëvendosje). Partidul Mişcării Legalităţii Alianţa Macedoneană pt. Blocul Bulgar al Afacerilor. Partidul lider este Uniunea SocialDemocrată. DNS–Alianţa Popular Democrată. Uniunea Forţelor Patriotice Militare în Rezervă).P.Sistem multipartidist moderat cu balansarea între mai multe partide principale Partide comuniste. Alianţa pentru Democraţie şi Solidaritate. Partidul companion este Partidul Socialist al Macedoniei. SDS – P. AKR – Noua Alianţă a Kosovo. Lider de piaţă este Uniunea Forţelor Democratice. Coaliţia Vakat – minoritari bosniaci. Ora Albaniei. Clivaje ideologice: comunişti şi anticomunişti. al Muncii pentru Progres. Partidul-challenger este Partidul Democrat. Partidul Real Socialist '91. Partidul Naţional Patriotic Bulgar. IRDK – minoritari egipteni (romi). clivaje centru/periferie. & H.sistem multipartidist extrem cu balansarea între mai multe partide principale SDP – P. MACEDONIA Blocul de dreapta “Pentru o Macedonie mai bună”: Organizaţia Internă Revoluţionară Macedoneană – Partidul Democrat pentru Unitatea Naţională Macedoneană. KOSOVO PDK – Partidul Democrat din Kosovo. Partidul Democrat al Bosniacilor. Uniunea Civilă “Roma”. rural/urban. Partidul Agrar Ambientalist. Uniunea Democrată a Romilor. LDK – Liga Democratică din Kosovo. Macedonia are un sistem multipartidist moderat cu balansarea între 2 partide principale (Siaroff). SDS – Partidul Liberal Independent. NDS – Noul Partid Democrat. Blocul de stânga “Soarele – Coaliţia pentru Europa”: Uniunea Social-Democrată. LDD –Liga Democrată din Dardania.. GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei). Uniunea Democrată Albaneză. G99. HDZ 90 . Partidul Muncitorilor Agricoli din Macedonia. Noul Partidul al Drepturilor Refuzate. Mişcarea pentru Dezvoltare Naţională. Partidul Alianţa Democratică. P. Partidu pentru Viitorul European. Uniunea Liberală Democratică. PDP – P. & H. pentru B. Partidul Verde Albanez. Social-Democrat Independent. Social-Democrat din B. Democrat Sârb. & H. Partidul Social-Democraţiei Albaneze Alianţa Socialistă pentru integrare: Mişcarea Socialistă pentru Integrare. Uniunea Populară Agrară Bulgară “Alexander Stambolijski”. Partidul Comunist din Bulgaria. Partidul Uniunii Democrate. Partidul Acţiunii Democrate din Macedonia. Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi. Democrat Progresist. “Împreună pentru Macedonia”: Partidul Unit pentru Emancipare. Partidul Noii Toleranţe. Uniunea Democratică. Partidul Verde din Bulgaria. KTU – minoritari turci. BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA . GIG – minoritari gorani. Democrat Populară BULGARIA . Partidul Conservator. Partidul Democrat pentru Prosperitate. Partidul Liberal Democrat. Partidul Cărarea Libertăţii. Integrare Europeană. Acţiunii Democratice. Integrării şi Unităţii. Partidul pentru Emanciparea completă a Romilor. Uniunea Forţelor Democratice. Partidul Justiţiei. Partidul de nişă este Mişcarea pentr Drepturi şi Libertăţi. naţionalişti/cosmopoliţi. Partidul Reformei Democratice Liderul de piaţă politică este Partidul Socialist din Albania. SDSKiM – minoritari sârbi. Partidul pretendent este Mişcarea pentru Stabiltate şi Progres. Partidul Social-Democrat din Albania.Alianţa pentru schimbare este formată din: Partidul Democrat al Albaniei. Liga Creştin Democrată. Mişcarea pentru un Umanism Social. Partidul Uniunii pentru Drepturile Omului. SDA – minoritari bosniaci.. KDTP – minoritari turci. Partidul Democrat al Albanezilor. Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi. AAK – Alianţa pentru Viitorul Kosovo. Principalele clivaje din Albania sunt de ordin economic şi de relaţie între centru şi periferie: între nord şi sud şi între sat şi oraş. SDA – P. Alte partide: Uniunea Democrată pentru Integrare (al albanezilor). SBB BiH – Uniunea pt. Partidul Socialiştilor din Macedonia. Partidul pentru Protecţia Drepturilor Imigranţilor Polul Libertății: Partidul Creştin-Democrat din Albania. Mişcarea Politică “Social-democraţii”. PFR – Noul Spirit. Partide şi alianţe de dreapta şi de extremă dreaptă: Mişcarea Naţională pentr Stabilitate şi Progres “Simeon al II-lea”. Partidul Democrat al Sârbilor din Macedonia. Partidul Republican.Croaţii împreună. un viitor mai bun. DNZ B. Partidul Democrat al Turcilor. SSDS – Partidul Democrat Sârb. SBiH – P. SNSD – P. Unificarea pentru integrare: Partidul Socialist din Albania. Partidul Popular. LEK – minoritari egipteni. Partidul Vlahilor din Macedonia. Partidul Justiţiei. clivaje socio-economice: capitalişti şi muncitori. Partidul Noua Democraţie Europeană Albaneză. Forţa Albania.

Liderii de piaţă sunt Noua Democraţie şi Mişcarea Socialistă Panelenă. Partidul Popular Croat-Democraţii Liberali. Adunarea Populară Ortodoxăm Verzii Ecologişti. Partidul „Alianţa Moldova Noastră”. Partiul Popular Sloven. Adunarea Democrată Istriană. Partidul Ţărănesc Radical. Partidul Democrat din Moldova. Partidul Ţărănesc Croat. Partidul Naţional Sloven. Noua Serbie. Partide aflate în opoziţie: Partidul Popular Socialist din Muntenegru. Avem aici clivaje ideologice stânga/dreapta. PNL şi UDMR sunt partide companion. UDMR. ROMÂNIA Partide în perioada interbelică: Partidul Naţional Liberal. Partidul SocialDemocrat. Partidul Socialist din Serbia/Serbia Unită. Partidul Naţional Ţărănesc. Partidul Democrat Bosniac din Sanjak. deşi ca medie se prezintă ca un sistem cu două partide şi jumătate. Partidul Social-Democrat din Serbia. MUNTENEGRU Partide aflate la guvernare: Coaliţia Muntenegrul European formată din 4 partide: Partidul Democrat al Socialiştilor din Muntenegru. Mişcarea “Forţa Sârbă”. Partidul Ţărănesc-aripa Lupu. Serbia are un system multipartidist moderat cu balansarea între mai multe partide princiale. Mişcarea Social-politică „Acţiunea Europeană”. capitalişti/muncitori. Noua Democraţie Sârbă. rural/urban. Partidul Naţional Agrar. Lista Bosniacă pentru un Sanjak European (Partidul Democrat de Acţiune din Sanjak. Coaliţia Stângii Radicale. Partidul Liberal din Moldova. iar partidul de coaliţie este Partidul Naţional Sloven. Alianţa PrimorjeGorski Kotar. rural/urban. Partidul Naţional Liberal. MOLDOVA Principalele partide: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Partidul Conservator. Partidul Radical Sârb. rural-urban. SLOVENIA Partide principale: Partidul Democrat Sloven. Partidul Comunist al Greciei şi Adunarea Populară Ortodoxă sunt partide companion. Partidul Croat al Pensionarilor. Partidul Dreptei Croate. Partidul Maghiar. Partidul Democrat al Pensionarilor. Adunarea Democrată Croată din Slavonia şi Barania. Noua Slovenie. Partide de stânga: Partidul Social-Democrat. Croaţia are un sistem multipartidist cu un partid dominant. Partidul România Mare. Partidul lider este Uniunea Democrată Croată. Uniunea Centristă din Moldova. Clivajele sunt de tipul tradiţie/modernitate. iar partidul pretendent este Partidul Social-Democrat. conservatori/liberali. Partidul Popular. Partidul Social-Democrat din Muntenegru. . Partidul Evreiesc din România. Alte partide: Lista Sârbă pentru Kosovo şi Metohija. Clivajele sunt de tipul pro şi contra uniunii cu Serbia. Partidul Poporului. comunişti-anticomunişti. Clivajele sunt de tipul comunism/anticomunism. Partidul Socialiştilor din Moldova „Patria-Rodina”. Partidul lider este PSD. PD-L pretendent. Partidul Ecologic din Moldova „Alianţa Verde”.Partide de dreapta: Uniunea Democrată Croată. iar PRM a devenit partid nişă. Democraţia Liberală Slovenă. Partidul Noua Generaţie. Partidul Naţionalist Democrat. Partidul Liberal din Muntenegru. Grecia are un sistem tip două partide şi jumătate. Uniunea de Centru. Redeşteptarea Democratică. În Moldova avem un sistem multipartidist. Partidul Ţărănesc din Basarabia. Uniunea Evreilor din România. Partidul Democrat Sârb. Partidul Comunist din Grecia. Liga Social-Democraţilor din Voivodina. Partidul Social-Democrat. GRECIA Principalele partide: Mişcarea Socialistă Panelenă. Centrul de Democraţie din Muntenegru. pe când Coaliţia Stângii Radicale. Partidul Liberal Democrat din Moldova. G17 Plus. Lider de piaţă este Democraţia Liberală Slovenă. În Slovenia există un sistem multipartidist extrem cu balansarea între ma multe partide principale. pro şi contra intrării în UE. Partidul Democrat al Unirii. centru/periferie. Partidul Conservator. Frontul Renaşterii Naţionale. Mişcarea pentru Schimbare-“Putem”. pro-europeni/anti-europeni. Clivajele sunt de tip EstVest şi inter-etnice. Iniţiativa Civică Croată şi Partidul Bosniac. În Muntenegru este un system multipartidist moderat cu balansarea între mai multe partide principale. Partide după 1989: Partidul Liberal-Democrat. partidul pretendent este reprezentat de Social-Democraţi. Există clivaje de ordin nationalist etnic şi clivaje de tip proprietari-angajaţi. SERBIA Coaliţia “Pentru o Serbie Europeană”: Partidul Democrat. Partidul Conservator. şi proprietari/muncitori. Partidul Popular Creştin Democrat. Partidul Democrat din Serbia. Partidul Tinerilor-Verzii Europeni. Partidul Social Liberal din Sanjak). Verzii Ecologişti şi Redeşteptarea Democratică sunt partide de nişă. Partidul Naţionalist Creştin. Partidul Democrat Liberal. Social-Democraţii. Noua Democraţie. Partidul Social-Liberal Croat. Mişcarea Sârbă a Reînoirii. Partidul Dezvoltării Spirituale „Moldova Unită”. Sistemul de partide al României este unul multipartidist moderat cu balansarea între mai multe partide principale. Coaliţia Maghiară. Legiunea Arhanghelului Mihail.

Caracteristicile verzilor: -Reducerea producției industriale de masă -Anti-tehnologism -Reducerea consumului de energie -Limitarea mobilității cetățenilor -valorizarea muncii și garantarea unor venituri minime de bază -bio regionalism si diversitate bio regională -practici agrigole non-chimice Federaţia Verzilor Europeni este alcătuită din 41 de partide din 29 de ţări. Partide challenger sunt Partidul Democrat şi Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării. Clivajele sunt de tipul religia ortodoxă/turci. Partidele din partea turcă: Partidul Republican Turc. Extrema dreaptă (populiştii. iar partidul companion este Partidul Democrat. Democraţii Uniţi.CIPRU Partidele din partea cipriotă: Partidul Progresist al Muncitorilor. economice. al tradiţiilor şi valorilor culturale. Partidul Comunist din Turcia. Euro-partidele de stânga (socialişti) şi extremă-stânga (comunişti şi verzi) şi afilierea la acestea a partidelor din Europa de Sud-Est Familia politică a socialiştilor europeni cuprinde două entităţi membre. Partidul Dreptăţii şi Egalităţii. Între 2004-2009 s-a transformat în Partidul Verde European. În afara acestei grupări de esenţă comunistă. Partidul Unităţii Naţionale.) este reprezentată de „Grupul Europa Libertăţilor şi Democraţiei” alcătuit din 9 partide naţionale din tot atâtea ţări. partide surori: partide socialiste din ţări nemembre UE saun ale Internaţionalei Socialiste. majoritatea membre UE. Conservatorii s-au concentrat pe prezervarea trecutului. Partidul European. regionaliştii. alte partide comuniste sau socialiste radicale. Ele au constituit o reţea internaţională care leagă toate aceste partide. Partidul companion actual este Partidul Mişcării Naţionaliste. Mare parte din fostele partide comuniste s-au convertit la eurocomunism şi s-au unit în familia Stângii Unite Europene. Partidul Naţiunii. Consevatorii europeni s-au desprins din Partidul Popular European şi Democraţii Europeni. numită Forumul Noii Stângi Europene. poziţia centristă versus dreapta şi baza electorală de tip catch all. Adunarea Democrată este partidul pretendent. Partidul lider este Partidul Progresist al Muncitorilor. având în componenţă 161 de partide. Partidul lider este Partidul Republican al Poporului. ideologice şi de clasă. Partidul Democrat de Stânga. TURCIA Principalele partide: Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării. Euro-partidele de dreapta (creştin-democraţi/conservatori) şi de extremă dreapta Kees van Kersbergen identifică elemente distinctive ale doctrinei creştin-democrate faţă de conservatorism: doctrina social-religioasă. respect al diferenţelor şi al intereselor naţionale: libertate de vot. Adunarea Democrată. Partidul Liberal Democrat. Mişcarea Ecologică şi de Mediu. Ball şi Dagger au identificat 2 caracteristici: aversiunea faţă de comunism şi contra nivelării. Partidul Democrat Turc. demnitatea. independenţa justiţiei. Partidul Vocea Poporului. Partidul Democrat. Partidul Căii Juste. Partidul Republican al Poporului. securitatea. Partidul Mişcării Naţionaliste. Partidul Laburist. xenofobii etc. Turcia are un sistem tip două partide şi jumătate. În Cipru avem un sistem multipartidist moderat cu balansarea între mai multe partide principale. Dispune de 2 organizaţii regionale: Partidul Popular European şi Organizaţia Democrat-Creştină din America. plus partide surori: Partidul Socialiştilor Europeni. Alte concepte: respingerea etatismului. prosperitatea. Partidul Democrat. Partidul Virtuţii. Internaţionala Socialistă este cel mai mare şi cel mai reprezentativ grup socialist din lume. Grupul Partidului Socialiştilor Europeni. naţionaliste sau etnice. Mişcarea pentru SocialDemocraţie. dreptatea. respect al istoriei Europei. Valorile Liberalismului: Model socio.economic al momentului (libertatea pieței de a interveni) Libertatea individului Tradiția politică (constituționalism) Liberaliștii sunt considerați ca un fel de socialiști plus proprietate privată sau ca niște creștini-democrați minus economie socială de . Internaţionala Centrist Democrată este o organizaţie politică de nivel internaţional care adună în rândurile sale toate partidele care se declară ca având orientare politică de centru şi democrat creştină şi o practică. s-au afiliat la grupul numit G-EFA (Verzii Europeni – Alianţa Liberă Europeană). mai multă democraţie şi respect al voinţei popoarelor. Partidul Dreptăţii în Cipru. Partidul Naţionalist şi Conservator. Valorile şi principiile lor sunt: libertate şi cooperare între popoarele diferitelor state europene suverane. secesioniştii. memoria.

4. iar activităţile şi conducerile vor continua să se concentreze. -Reorganizarea managementului de resurse umane. Acestea mai poartă şi alte denumiri: 1De tip corporativ (stat puternic şi o concetrare puternică a grupurilor de interese pe plan naţional). Partidul Ţărănesc Polonez. Partidul Muncitorilor din Agricultură din Macedonia şi Partidul pentru Viitorul European din Macedonia. Combaterea fraudei şi eliminarea birocraţiei inutile. -Unele ţări vor avea un sistem mai stabil de coaliţii de partide decât celelalte din Europa C şi de SE.Olson prezenta „trendurile emergente” pentru viitorul acestor ţări: -Reforma internă a partidelor va avea forme distincte faţă de alte ţări. prilej cu care au elaborat „Programul pentru Europa”: 1. pe planul intern. Attila Agh împărţea o parte din ţările din Europa C şi pe celebalcanice în 5 categorii de potenţială europenizare ideologică: -Ţările aflate în avangardă: Slovenia. 4De tip revoluţionar (electoralist. Cei trei factori esenţiali de presiune ai reformei si europenizării sunt: instituţionalizarea partidelor şi a sistemului de partide din ţările candidate la aderarea la UE. Kosovo. Promovarea educaţiei la toate nivelurile. -Reorganizarea planurilor de marketing politic. ca instituţie centrală. Partidul Agrar Ambientalist din Albania. -Ţările rămase complet în urmă: Albania. 8. În 2004. Valorificarea globalizării în folosul tuturor. a reluării relaţiilor cu deţinătorii de interese din societate. -Instituirea unor practici de modernizare continuă a partidelor. Noua criză economică pe care o parcurg toate ţările din Europa de SE accentuează pericolul întăririi forţelor partidelor extremiste de aici. 9. dar vor fi urmate de consolidări continue ale sistemului de partide. Macedonia. -Va continua procesul de fragmentare a partidelor. D. 3De tip impunere (prin forţa elitelor ţării). 2. 10. -Partidele parlamentare vor accentua tendinţele de tip catch all. cu Bulgaria şi România aflate cu un „pas” mai în faţă. socializarea europeană a elitelor de partid din ţările canditdate. prin intermediul unei Uniuni care respectă valorile federale tradiţionale. stat slab şi cu grupuri minoritare care participă la luarea deciziei). 4De tip revoluţie (prin forţa maselor). Consolidarea guvernării economice după introducerea monedei euro 7. Transformarea UE într-un actor global. -Dinamica în formarea coaliţiilor se va accentua. -Reconstrucţia relaţiilor dintre top-managerii partidelor şi managerii intermediari şi operaţionali. -Ţările întârziate: toate ţările balcanice. 6. a colectării de fonduri. având din ce în ce mai mult în vizor Parlamentul. sunt necesare următoarele acţiuni: -Consolidarea organizaţională. Partidul Ţărănesc Croat. 2De tip consociaţional (consensual. Cehia şi Ungaria. Garantarea recunoaşterii depline şi a consolidării rolului regiunilor Europei” Alte partide în PE şi pericolul partidelor extremiste Cele mai importante partide agrare din zona Europei de E sunt: Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat din România. 3.Muntenegru. care vor grăbi procesele de aderare şi concomitent afilierii partidelor la marile familii europene. -Ţările non-membre şi greu de europenizat: Serbia. atitudinile cetăţenilor. „Promovarea păcii. Concluzii şi propuneri privind reformarea şi europenizarea partidelor din Europa de Sud-Est. -Ţările cu modernizare reticentă: Slovacia şi Croaţia. prin reducerea decalajului între dimensiunea sa economică şi cea politică. . 5. grupul parlamentar al liberalilor s-a hotărât să fuzioneze cu grupul democraţilor europeni şi au format Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europen. Polonia. 3De tip elitist (statul destul de puternic şi o competiţie puternică între grupurile de interese pe plan local). 2De tip reformă (prin compromisuri la nivel de mase). Bosnia şi Herţegovina.piață. cu masele chemate să participe la guvernare). Garantarea drepturilor fundamentale pentru toţi cetăţenii europeni. Deschiderea şi democratizarea Uniunii Europene. Transformarea Europei într-un lider mondial în materie de protecţie a mediului. Schmitter&Karl au descoperit 4 moduri de soluţionări: 1De tip pact (prin compromisuri la nivel de elite). În creşterea nivelului de instituţionalizare.