You are on page 1of 8

DESPRE COMUNISM

I. Prima deformare a marxismului: Lenin cauza principala: opera lui Marx (imensa) este citita fragmentar

A. Marxism-leninismul deriva din : a) marxismul ortodox al mensevicilor (care asteapta revolutia burgheza promisa de materialismul istoric – dezvoltarea industriei duce la cresterea tensiunii dintre clasele sociale iar aceasta din urma, va duce la obtinerea/cresterea constiintei de clasa a proletariatului) b) marxismul bolsevicilor (vor trecerea la fapte – v. inexistenta unui proletariat)

B. Reinterpretarea marxismului de catre Lenin : Marx plaseaza in centrul reflectiilor sale notiunea de PRAXIS (« unitatea dialectica a activitatii teoretice si a celei practice ») -argument : nici o teorie a cunoasterii realului nu poate evita verificarea ei in practica (actiune) Lenin reinterpreateaza: existenta unei vocatii politice revolutionare si a unei metode (care este inerenta actiunii sale) a actiunii revolutionare Vocabular: a) actiunea revolutionara este intotdeauna necesara (necesitatea interventiei umane pentru implinirea revolutiilor) b) teoria revolutionara (inseparabila de actiune) este intotdeauna necesara c) actiunea si teoria revolutionara nu au valoare decat prin eficacitatea lor - aceasta miscare continua intre teorie – actiune revolutionara si realitate obiectiva constituie « praxisul » leninist.

C. Partidul leninist - proletariatul : i) nu este capabil sa inteleaga complexitatea sociala (in totalitatea ei) ii) nu are – instinctiv – o autentica constiinta de clasa

1

imperialismul este o « suprastructura a capitalismului » (care difera de la o tara la alta) -solutia : transformarea « razboiului imperialist in razboi civil » E.democratia proletariatului are acces la formele institutionale organizandu-se in SOVIETE (grupuri locale de muncitori. de putere organizata . « Imperialismul » -sciziunea Partidului social-democrat rus in 1903 intre bolsevici (care adopta pozitia leninista) si mensevici (care resping ideile lui Lenin) Marx si Engels : existenta unor contradictii « constitutive » care. tarani. Lenin : -existenta contradictiilor suplimentare (« functionale ») pe care le identifica in « legea inegalitatii dezvoltarii » . pe de o parte.partidul centralizeaza si disciplineaza « masa » (care. atunci cand vor atinge un punct de ruptura. D. soldati) .sovietele asigura legatura dintre partid si mase . Prima societate sovietica : suprastructura si infrastructura a) « dictatura proletariatului » este tranzitia necesara intre capitalism si comunsim . detine experienta si puterea unei actiuni colective. ci de fermitatea membrilor sai ») . vor determina revolutia proletariatului si inlocuirea capitalismului cu modul de productie socialist.centralismul puterii de stat este echilibrat de o puternica forta venita de la baza .proletariatul occidental este incapabil sa produca revolutii . au rol educativ -mobilitatea interioara a sovietelor asigura prevenirea riscului de birocratizare b) impunerea unor masuri menite sa ocroteasca Republica Sovietica (chiard aca acestea nu apar inscrise in linia marxista) i) distrugerea raporturilor de productie pre-capitaliste si capitaliste 2 . constiinta « embrionara » de clasa poate deveni o constiinta politica numai prin metoda marxista) care este dispersata.Partidul bolsevic in calitate de ghid.-doar un singur partid este capabil sa ofere proletariatului posibilitatea de a ajunge la constiinta de clasa (« forta partidului unic nu este data de numar. iar pe de alta parte.

mai multe tendinte/factiuni isi disputa dreptul de a determina orientarea Rusiei sovietice. Ricov. sovietele locale si structurile militare sunt vide in substanta lor . birocratia se instaleaza II. monopolizarea agriculturii prin neutralizarea oponentilor . Cele mai importante : a) de dreapta (partidului) cei care sunt din ce in ce mai persuadati ca regimul nu poate perpetua increderea clasei taranesti (Buharin. Lenin proclama necesitatea de a oferi maselor protectie impotriva propriei lor birocratii iii) Dar.apropierea de Zinoviev (centru) si Buharin (dreapta) pentru a face posibila condamnarea lui Trotki de catre partid (Trotki este exilat in 1929. Tranzitia de la Lenin la Stalin -in martie 1922 devine secretar general al partidului -dupa 1922.i ai delegatilor sovietelor sub conducerea lui Trotki) .-metode : nationalizarea brutala a industriei (prin intermediul comisarilor poporului . Strategia lui Stalin . Zinoviev) c) stanga partidului dominata de Trotki se opune majoritatii in trei puncte : proletariatul trebuie sa duca revolutia dincolo de granitele sale nationale . castigarea razboiului civil in 1920 pe fondul unei dezordini economice dramatice ii) reorientarea politicii economice spre “un nou curs” de catre Lenin sub deviza “fara brutalitate” -proletariatul rus este departe de a-si impune dictatura -in asteptarea revolutiei. moare asasinat in Mexic in 1940) 3 . Tomsky) b) centrul partidului care oscileaza intre diversele atitudini (Kamenev. proletariatul trebuie sa oblige taranimea sa construiasca socialismul . A doua deformare a marxismului: Stalin A. incearca sa reorganizeze opozantii intr-o noua Internationala. proletariatul trebuie sa convinga partidul revolutionar sa fie un partid democratic (« Partidul este expresia masei proletare ») B. partidul se substituie claselor (dirijeaza si decide) .

Lenin. sustine dreapta (Buharin) pentru a-i elimina pe Zinoviev si Kamenev . chiar de a le impune directiile conforme propriilor interese » D.) c) unicitatea Partidului comnist al Uniunii Sovietice ii asigura dreptul de a ghida partidele comuniste din celelalte tari si. etc.partidul dictatorial are menirea de a conduce economia Metoda : 4 . Radek.) de la Moscova (sub conducerea lui Ejov in calitate de comisar al NKVD – politia politica) C. Sostakovici. dar trunchiate si private de substanta lor dialectica » -dictatura proletariatului va ramane mult timp necesara in Rusia -partidul trebuie sa fie « disciplinat si monolitic » Consecinte : a) partidul nu poate accepta critica (argument : critica distruge unanimitatea partidului) . stiintific (partajarea intre stiinte burgheze – genetica lui Vavilov si stiinte socialiste – Miciurin. Zoscenko etc. cei care suscita discutii in interiorul partidului se transforma « obiectiv » in « dusmani ai clasei muncitoare » b) partidul este singurul in masura sa determine adevarul istoric (suprimarea istoriei lui Pocrovski. aparitia protocronismului).apoi. Lisenko) si artistic (eliminarea unor artisti. Infailibilitatea si perenitatea partidului stalinist -Stalin devine teoreticianul oficial al marxismului -se simplifica « dogmatic » notiunea de praxis -substituirea materialismului dialectic cu o simpla relatie mecanica intre contrarii -marxismul devine un « invariabil catehism in baza textelor lui Marx. Kamenev. Socialismul . Buharin. Trofim.dupa 1928 reia ideile stangii si se debaraseaza de dreapta -incepand cu 1935 se deruleaza procesele (moartea sau « disparitia » tuturor opozantilor : Zinoviev. Tomsky.. scriitori ca Ahmatova.

Ed. 2002 Denis Deletant.-planificarea : planul de dezvoltare economica este elaborat de organismul central Gosplan care fixeaza obiectivele ce trebuiesc atinse intr-un interval dat (primul plan cincinal este intre 1928-1932) pentru intreaga tara -dezvoltarea productiei industriale (mai ales a industriei grele).Barber. Ed. Humanitas. 2002 Florin Constantiniu. multimplicarea si modernizarea uzinelor si eliminarea ultimelor urme ale sectorului privat -consecinte dezastruoase asupra agriculturii . P. f. Les marxismes apres Marx. J.M. România sub regimul comunist.C. Ceauşescu. fundaţiei Academiei Civive. Ed. Lider. Crime. anii numărătorii inverse. 1998. 5 . Ed. Humanitas. Ed. Lebrun. Humanitas. 1997. Curtea Veche. Ed. Ed. 2001. represiune. Ed. 1998 Teroarea comunistă în România. Ed.J. Polirom. Boia. 1998 Ceuşescu şi securitatea.constituirea kolhozurilor (cooperativelor agricole in varianta romaneasca) si a sovhozurilor (S. Bucuresti. R. -aceste teorii si strategii se vor impune si vor fi aplicate in tarile est-europene (cu diverse nuantari in functie de specificul local) Bibliografie selectiva (PENTRU CEI INTERESATI): Perspectiva istorica: L. Mitologia ştiinţifică a comunismului.T –urile) conduc la o rezistenta disperata a taranilor Bibliografia cursului: Pierre et Monique Favre.R.a. Cartea neagră a comunismului. Enciclopedică. teroare. PUF. Europa răsăriteană în secolul al XX-lea…şi după.Crampton.R. Pătrăşcanu şi Transilvania (1945-1946). Istoria Europei moderne. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc. 1975 Stéphane Courtois et all. Istoria Europei. J. Constrîngere şi dizidenţă în România anilor 1965-1989.Carpentier si F. Bucuresti.. Humanitas. Ed. 1997 Pavel Câmpeanu.

1917. Ed. Istoria stalinismului în România. 1990 N.. 1991 André Fontaine. Ed. 1992 Doctrina liberală în România. Ed. Albatros. Vol. Dej. Polirom. Ed.Univers. F. Tănase. 2002 Ph. Militară. Institutului de Teorie socială. Ed. Paradoxul român. Ed. Polirom. Dej. Eminescu. 2001 Victor Frunză. Humanitas. Longworth. Originile totalitarismului. 2001 Sorin Alexandrescu. Ed. 1991 Stalinism pentru eternitate. Guvernarea Gh. Ed. Humanitas. Univers. Ed. Polirom. 1998 Şt. 1995 Arheologia terorii. Ed. 1995 Condamnaţi la fericire. Ed. Fantomele lui Gh. Partidele frăţeşti în slujba Internaţionalei comuniste. Ed. Cetatea totală. 1993 E. Creearea Europei de Est. 1994 Al. Humanitas. Dumitrescu. Curtea Veche.E. 2005 Vladimir Tismăneanu.Ed. 2002 St. Realismul socialist. Ed. Schimbarea la faţă a României. Republica Populară Română 1948-1950 : transformări instituţionale. Ed. Dacia. Ortodoxie şi etnocraţie. Originile intelectuale ale leninismului. 1998 Clienţii lu’ tanti Varvara. 2005 Robert Levy. antologie de texte. ed. Ed. Cum e posibilă filosofia în Estul Europei. Arendt. Istoria Războiului Rece. Ed. Elite şi societate. Humanitas. Athena. 1994-1995 Ghiţă Ionescu. All. Litera. Ed. 1998 C.1-4. Hotel de lux.1948-1965. Armata revoluţionara rusă şi România. Militară. 2001 Katherine Durandin. 1995 Nicoleta Ionescu-Gură. 1998 Perspectivă generală si speciala: Michel Aucoutier. Discurs politic şi modernizarea in Romania (secolele XIX – XX). Besançon. Ed. Ed. Eminescu. Humanitas. 1997 H.Crainic. Gloria şi decăderea Anei Pauker. Ed. 1999 6 . 1948-1965. 1992 Noaptea totalitară. Stalinizarea României. Humanitas. Ed. Comunismul în România. Ed. Polirom 2005 Glenn Torrey. Humanitas.Cioran. Ed. 2005 Arkadi Vaksberg. Presa Universitara Clujeana. Afloroaiei.

Eseu despre ideea comunistă în secolul XX. 1988 Anneli Ute Gabanyi. Ed. Saeculum.1999 Czeslaw Milosz. Pagini despre sufletul românesc. Contribuţii la studiul evoluţiei sociale româneşti. Cultura română şi politicianismul. Ion Petrovici in vizorul securitaţii.R. Compromis şi rezistenţă.C. Humanitas. Humanitas. Ed. Ştiinţa. Humanitas. Paradoxul Noica.Ionescu. Controlul reproducerii în românia lui Ceauşescu. Politica duplicităţii. 1996 Christian Godin. Curtea Veche.Laignel-Lavastine. Roza Vînturilor. Humanitas. vol. Personalismul energetic şi alte scrieri. Ed. 2005 Alina Pavelescu. Madgearu. 1984 C. 2001 Françoise Thome. Ed. Sfirşitul umanitaţii. Pleşu. 1990 I. Humanitas. 1991 Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru. 2000 Al.Motru. Filosofie şi naţionalism. Eminescu. 1958-1962. 1993 Cristina Vasile. 1990(texte adunate de M. Vlăduţescu.1. Ed. Cultura română sub Ceauşescu. 1999 C. Fundaţiei Culturale Române. Biserica Ortodoxa Romana in primul deceniu comunist.M. Ed. P. Roza Vînturilor. Ideologia naţionalistă. Limba de lemn. 2007 A. Ed.Noica. Roza Vînturilor. Ed. Humanitas. Ed. Ed. Humanitas. Ed. Ed. Paideia. Ed. Minima moralia. 2003 Katherine Verdery. Ed. Necula. Dacia. imperialism.Humanitas. şi intelectualii în primii ani ai regimului Ceauşescu (1965-1972). Cartea Românească. Eseu despre logocraţiile populare. Ed. Humanitas.2. Trecutul unei iluzii. Filosofie şi politică. ed. 1990 Francois Furet.1998 V. Literatură şi politică în România după 1945. Bucureşti.Eliade) Gail Kligman.R. 1995 Gh. Ed. Agrarianism. Gîndirea captivă. Ed. Ed. Laura Dumitru (ediţie de documente).în vol. Arhivele Naţionale ale României. 2005 N. 2005 Leon Volovici. 1994 7 . Profetism românesc. capitalism.Eliade.

Lovinescu. Humanitas.1993 Mariana Şora. Portrete II. Petru Groza. Ed. 1-5. Ed. Dacia. Ed. Ed. Jurnalul fericirii. ed. 1992 Nicolae Bagdasar. Ed. Humanitas. ultimul burghez. 1983 M. Calugarul alb. Cartea Romaneasca. Jurnal. 1991 Jurnal. Humanitas. 1998 Mirccea Zaciu. Liiceanu. Caiete. Libra. 1990 Petre Pandrea. Ed. vol. O biografie. Amintiri din pribegie (1948-1990). ed. 1. Ed. O biografie. Jurnalul de la Păltiniş. 2000 N. vol. Unde scurte. Ed. Ed.Jurnale.1-3. Ed. Note-Relatari. Humanitas. 1991 Primejdia mărturisirii. 2001 Neagu Djuvara.1-6. vol. Albatros. Dacia.I-IV. Ed. Academiei Romane. Albatros. Nicolae Ceauşescu. Ed. 1994 Thomas Kunze. Noica. Ed. Ed. Bălu. 1996-1999 Dorin-Liviu Bîtfoi. Viaţa lui Lucian Blaga. vol. 1993-1998 8 . Humanitas. Fay. Stheinhardt. Cioran. 1990-1998 C. Dacia. Humanitas. Ed. Jurnal de idei. Caietele unui fiu risipitor. Enciclopedica. 2002 Henri Wald. 2006 I. vol. Memorii: Arşavir Acterian. 1993 Ştefan J. Memorii. Jurnal. Confesiuni. Vremea Memoriile mandarinului valah. Jurnalul unui pseudo-filosof. 2002 G. Cartea Românească. 2004 E. Hasefer.2. Ed. Ed. Eliade. 2005 M. Vremea. Amintiri I. Ed.Humanitas. Ed.1999-2001 Camil Demetrescu. Compania.