You are on page 1of 57

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE INTRODUCTIVE 1.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNILE CONTRA PERSOANEI 1.1.1. Referinţe istorice şi e e!ente "e "re#t co!

#$r$t

Faptele prin care se aduce atingere persoanei au fost incriminate încă din cele mai vechi timpuri. Legile penale din toate epocile şi din toate orânduirile sociale au incriminat astfel de fapte, sancţionându-le cu pedepse variind după gravitatea urmărilor. Astfel, problematica omului nu a stat numai în atenţia uriştilor, ci şi a filo!ofilor, a economiştilor, a politicienilor etc. "n vechile noastre pravile erau prevă!ute incriminările acestor fapte. #i primele coduri, atât cel de la $%&' cât şi (odul penal din $)*& s-au alăturat ideologiei incriminând aceste fapte. (u toate acestea, omul şi drepturile sale n-au preocupat niciodată mai mult omenirea ca în !ilele noastre. Astfel, după adoptarea la $+ decembrie $)'% a ,-eclaraţiei universale a drepturilor omului, de către Adunarea .enerală a /01 în care sunt stipulate drepturile fundamentale, acestea au devenit un factor esenţial ce a dus la modificări în abordarea politică, socială şi economică a problematicii privind recunoaşterea şi protecţia drepturilor omului. (odurile penale moderne incriminea!ă fără e2cepţie faptele care aduc atingere relaţiilor sociale care privesc omul. Astfel, infracţiunile contra persoanei sunt reglementate într-un capitol distinct în toate legislaţiile statelor democratice moderne, subliniindu-se prin aceasta importanţa care este acordată apărării persoanei. Aici se pot aminti atât prevederile (odului penal american cât şi cele

$

europene aplicabile în .ermania sau Franţa, care sancţionea!ă orice încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. 3pre e2emplu, în (odul penal italian infracţiunile contra persoanei sunt prevă!ute in titlul 455, (artea a 55-a. "n cadrul acestui titlu sunt prevă!ute, în capitolul 5 delictele contra vieţii si integrităţii sau sănătăţii, în capitolul 55 delictele contra onorii, iar în capitolul 555 sunt prevă!ute delictele contra libertăţii individuale. Libertatea este ocrotită penal sub aspect fi!ic, psihic, al inviolabilităţii domiciliului şi al secretului. 0oul (od penal france!, în titlul 55, denumit Fapte care prefigurea!ă persoana umană, incriminea!ă faptele îndreptate contra vieţii persoanei în două secţiuni ale capitolului 5 şi anume6 Fapte voluntare contra vieţii 73.5.8 şi Fapte involuntare contra vieţii 73.55.8. "n prima secţiune este incriminat omorul 7art.99$-$8: omorul agravat 7art.99$-98: omorul cu premeditare 7asasinatul8 7art.99$-*8: omorul comis în alte circumstanţe agravate 7art.99$-'8: atentatul la viaţa persoanei prin otrăvire 7art.99$-;8. "n a doua secţiune sunt incriminate omorul involuntar 7art.99$-&8: răspunderea din culpă a persoanelor morale 7art.99$-<8. "n capitolul 55 sunt incriminate faptele care aduc atingere integrităţii fi!ice sau psihice a persoanei după cum sunt voluntare 7actele de tortura şi actele de barbarie, art.999-$ în forma simpla şi în forma agravată art.999-9, art.999-*, art.999-': violenţele simple şi agravate art.999-<, art.999-%, art.999-), art.999$+, art.999-$$, art.999-$9, art.999-$*, art.999-$', art.999-$;, art.999-$&: ameninţările art.999-$<8 sau involuntare art.999-$). "n 3ecţiunea a *-a a (apitolului 55 sunt incriminate agresiunile se2uale 7violul, art.999-9*, alte agresiuni se2uale art.999-9<: obţinerea prin abu! de satisfacţii se2uale, art.9999*8 şi în 3ecţiunea a '-a este incriminat traficul de stupefiante.

9

(apitolul 555 cuprinde infracţiunile de punere în pericol a persoanei. Faptele contra libertăţii persoanei sunt incriminate în (apitolul 5= 7 răpirea, sechestrarea, deturnarea de aeronave, de nave şi de orice alt mi loc de transport8. "n (apitolul = sunt incriminate faptele care aduc atingere demnităţii persoanei 7infracţiunea de discriminare, art.99;-$: pro2enetismul, art.99;-;: supunerea la condiţii de munca şi de locuinţă incompatibile cu demnitatea umană, art.99;-$*: fapte contrarii respectului datorat morţilor, art.99;-$<8. (odul penal german, reglementea!ă infracţiunile contra vieţii în (apitolul $&, unde este incriminată6 uciderea unei persoane în condiţii agravante 7paragraful 9$$8: uciderea unei persoane in condiţii neagravante 7paragraful 9$98: uciderea unei persoane in condiţii atenuante 7paragraful 9$*8: omorul la cererea victimei 7paragraful 9$&8: pruncucidere 7paragraful 9$<8: întreruperea sarcinii 7paragraful 9$%8. "n capitolul $< sunt incriminate faptele contra integrităţii corporale 7vătămare simpla, periculoasă, gravă, deosebit de gravă, cau!atoare de moarte, otrăvire, vătămarea din culpă8. "n capitolul $% sunt incriminate faptele contra libertăţii personale. "n capitolul $* sunt incriminate faptele contra inviolabilităţii se2uale. "n capitolul $' sunt incriminate faptele de insulta, calomnia, atingerea adusa memoriei unei persoane decedate. "n capitolul $; sunt incriminate faptele contra secretului vieţii private şi a secretului corespondenţei. (odul penal spaniol cuprinde infracţiunile contra persoanei. Astfel6 >itlul =555, (apitolul 5 ?aricidul 7art.'+;8, asasinatul 7art.'+&8, omorul simplu 7art.'+<8: (ap.55 ?runcuciderea 7art.'$+8: (ap.555 Avortul 7art.'$8: (ap.5= =ătămări: >itlul 54 5nfracţiuni contra libertăţii se2uale: >itlul 4 5nfracţiuni contra onoarei 7calomnia, art.';*, in uria art.';<8: >itlul 45 5nfracţiuni contra

*

statutului civil al persoanei: >itlul 455 5nfracţiuni contra libertăţii si securităţii persoanei 7art. '%)8. (odul penal model american incriminea!ă omorul în art.9+$-$-art.9$+-' atât în ca!ul în care făptuitorul a acţionat cu intenţie directă 7@urder8, căt şi cu intenţie indirectă 7@analanghet8 sau din negli enţă 70egligent8. -e asemenea, incriminea!ă a utorul dat victimei să se sinucidă 7art.9+$-;8. Faptele de vătămare corporală sunt incriminate în art.9$$-$--art.9$$-*, începând cu simplele loviri până la vătămări foarte grave şi la ameninţarea în scopul terori!ării victimei 7violente psihice8. 5nfracţiunile contra libertăţii sunt reglementate în art.9$$-$ şi art.9$9-;. 5nfracţiunile contra vieţii se2uale sunt prevă!ute în art.9$*-$, art.9$*-;.

1.1.%.

As#ecte co!&ne

/mul, singura fiinţă în!estrată cu conştiinţă, este creatorul tuturor bunurilor materiale şi spirituale, care, fiind transmise din generaţie în generaţie, asigură progresul continuu al societăţii. >otodată, spre deosebire de toate celelalte fiinţe, omul este acela care reuşeşte să-şi domine pornirile primare şi să ridice la înălţimea unor principii fundamentale de viaţă tot ceea ce este bun, adevărat şi drept. Aşa fiind, este firesc ca legea penală să acorde cea mai mare însemnătate ocrotirii omului, atât în ceea ce priveşte însăşi e2istenţa sa fi!ică şi atributele fundamentale ale personalităţii lui, cât şi în ceea ce priveşte toate celelalte drepturi, libertăţi şi interese, pe care societatea este datoare să i le asigure. Această ocrotire se reali!ea!ă în maniera specifică dreptului penal, adică prin incriminarea tuturor faptelor care, sub un aspect sau altul aduc atingere fiinţei, drepturilor şi intereselor legitime ale omului.
'

Faptele îndreptate împotriva omului sunt numeroase şi variate. Făcând distincţie între faptele îndreptate împotriva drepturilor absolute privitoare la e2istenţa fi!ică şi la principalele atribute ale fiinţei şi personalităţii umane, pe de o parte, şi faptele îndreptate împotriva altor drepturi şi interese ale omului, pe de altă parte, legiuitorul a inclus pe cele dintâi într-o categorie distinctă de infracţiuni, sub denumirea de ,5nfracţiuni contra persoanei,.$ Aceste infracţiuni repre!intă conţinutul celui de-al 55Alea titlu din partea specială a (odului penal. Faptele îndreptate împotriva altor drepturi şi interese ale persoanei au fost incluse în alte categorii de infracţiuni 7 de e2emplu, abu!ul în serviciu contra intereselor persoanelor a fost inclus în categoria infracţiunilor în legătură cu serviciul 8.9 3uccesiunea capitolelor care intră în conţinutul titlului al 55Alea nu este întâmplătoare, pe primul plan fiind situate infracţiunile îndreptate contra celor mai importante valori sociale privind persoana şi deci cele mai de seamă interese ale ei. (el mai de preţ bun al omului este fără îndoială viaţa. Bste firesc deci ca în titlul privitor la infracţiunile contra persoanei primele obiecte de preocupare să fie ba!ate pe ocrotirea vieţii şi a principalelor ei suporturi. -ar viaţa în societate fără de libertate şi fără respectul acesteia nu preţuieşte mult. 3e cuvine deci ca imediat după viaţă să fie ocrotit ceea ce dă preţ vieţii A libertatea persoanei. "n sfera de valori sociale legate de persoana omului un loc important îl ocupă libertatea şi moralitatea relaţiilor se2uale, de aceea legea penală conţine dispo!iţii speciale privind aceste relaţii. "n fine în de!onoare nu este un bun care să merite să fie râvnit. /noarea şi demnitatea personală constituie deci şi ele valori pentru care ocrotirea oferită de legea penală apare ca necesară.*
$

/.A.3toica A , Apărarea intereselor persoanelor în lumina noului (od penal ,, CC- &D$)<$, pag. $<

9

/. Loghin, >. >oader A , -rept penal român A partea specială ,, (asa de presă şi editură #ansa, Eucureşti, $))<, pag. <+ * =. -ongoro! A , B2plicaţii teoretice ale (odului penal român , A p. specială, vol. 555, Bd. Academiei Comâne, Eucureşti, $)<$, pag. $<9

;

care constă în corpul victimei.F. infracţiunile ' /. relaţiile sociale referitoare la dreptul la viaţă.*' & .A. pe de o parte. (asa de editură şi presă #ansa. 5nfracţiunile contra persoanei. luată în considerare în mod individual. "n ca!urile în care relaţiile sociale ocrotite de lege sunt vătămate prin e2ercitarea activităţii incriminate asupra corpului unei persoane. drepturi fără de care aceasta nu poate fi concepută.' /biectul material. A fost subliniat deseori faptul că infracţiunile contra persoanei pre!intă. -rept penal român A p. "n alte ca!uri.spec. când vătămarea relaţiilor sociale ocrotite de lege se reali!ea!ă direct. inviolabilitatea se2uală. determinat. /biectul infracţiunilor contra persoanei /biectul uridic. împotriva unor drepturi are sunt indisolubil legate de e2istenţa fi!ică şi de personalitatea ei. în general. A. la integritate corporală şi sănătate. Astfel. $))9. pag. infracţiunile incluse în titlul al 55Alea din partea specială a (odului penal au şi un obiect material. sunt fapte îndreptate împotriva persoanei. un ridicat grad generic de pericol social. opo!abile erga omnes. constituie obiectul uridic generic al infracţiunilor contra persoanei. de importanţa relaţiilor sociale ce constituie obiectul protecţiei penale şi de gravele urmări pe care le pot avea pentru comunitate săvârşirea acestor infracţiuni.Loghin. Eucureşti. la libertate şi demnitate.Filipaş A . după cum re!ultă şi din denumirea lor. iar pe de altă parte faptul că infracţiunile contra persoanei se reali!ea!ă de obicei prin folosirea unor mi loace şi procedee violente şi au o frecvenţă deseori mai ridicată în raport cu alte categorii de infracţiuni. /biectul uridic special este constituit de relaţiile sociale referitoare la fiecare din atributele persoanei luate în parte şi privite ca drepturi absolute.

coautoratul nu este posibil la anumite infracţiuni8.<$ < . >. în toate formele.. libertate sau demnitatea fost le!ată prin săvârşirea faptelor incriminate.. i se cere.contra persoanei sunt lipsite de obiect material insulta etc. cit. /. o împre urare prevă!ută ca o circumstanţă agravantă6 calitatea de soţ sau de rudă apropiată în ca!ul omorului. iar alteori calitatea subiectului pasiv constituie o agravantă a infracţiunii 7 de e2emplu. de regulă. Careori legea cere să fie îndeplinită o anumită calitate a subiectului pasiv 7 de e2emplu. autorului. Latura obiectivă .Loghin. 5nfracţiunile contra persoanei pot fi săvârşite cu participaţie. ridicând gradul de pericol social. integritate fi!ică. =ictima este orice persoană fi!ică a cărei viaţă. 3ubiectul activ. 3ubiectul pasiv. pag. 1neori nu este posibilă participaţia 7ca!ul infrcţiunilor neintenţionate8 sau sunt posibile decât anumite forme de participaţie 7de pildă. calitatea de soţ sau rudă apropiată la infracţiunea de omor calificat 8. calomnia.>oader A op. în afara condiţiilor generale şi o anumită calitate specială 7 de e2emplu. (. -e regulă infracţiunile contra persoanei pot fi săvârşite de orice persoană. 3ubiecţii infracţiunilor 7 ameninţarea.8. calitatea de copil nou-născut în ca!ul pruncuciderii 8. "n unele ca!uri însă subiectului activ nemi locit. E. o anumită calitate constituie. "n alte ca!uri. mamă a noului născut în ca!ul infracţiunii de pruncucidere 8. sănătate.

în ca!ul omorului 8. şanta 8. @olnar. 1rmarea imediată. folosirea anumitor mi loace condiţionea!ă fie e2istenţa infracţiunii în formă simplă 7 violenţa sau ameninţarea în ca!ul şanta ului 8.he. indiferente pentru e2istenţa infracţiunilor contra persoanei. fie o formă mai gravă a acesteia 7 săvârşirea faptei în timpul nopţii în ca!ul violării de domiciliu 8. "n unele ca!uri . fie e2istenţa unor forme mai grave 7 folosirea unor mi loace care pun în pericol viaţa mai multor persoane. dacă.-rept penal partea specială . 0istoreanu. 3unt însă ca!uri când elementul .& -e asemenea. ?ascu.)' % . -obrinoiu. vătămarea integrităţii sau a sănătăţii 8. "n alte ca!uri se produce doar o stare de pericol.Blementul material. pag. locul sau timpul săvârşirii faptei nu pre!intă interes. de regulă. "n ca!ul producerii re!ultatului socialmente periculos legea cere şi stabilirea unui raport de cau!alitate între fapta comisă şi re!ultatul produs. fie sub forma unei inacţiuni. totuşi. Bditura Buropa 0ova. în general. -acă mi loacele de săvârşire ale faptei sunt. în unele ca!uri o astfel de cerinţă caracteri!ea!ă fie infracţiunea simplă 7 săvârşirea faptei în public în ca!ul calomniei 8. =. Latura subiectivă & 7 omor. La!ăr A . =. totuşi în unele ca!uri. Al. legea cere şi producerea unui anumit re!ultat 7 moartea persoanei.. 5. Având în vedere elementul material infracţiunile contra persoanei pot fi săvârşite fie sub forma unei acţiuni material este reali!at numai prin acţiune 7ameninţare. Legătura de cau!alitate. vătămare corporală 8. Eoroi. -. Eucureşti. 5. "n ca!ul infracţiunilor de pericol nu trebuie demonstrată legătura de cau!alitate pentru că aceasta re!ultă din materialitatea faptei.

fie numai cu praeterintenţie 7 lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte 8.>oader. "n sfârşit sunt infracţiuni contra persoanei care se săvârşesc cu intenţie sau cu praeterintenţie 7 vătămarea corporală gravă 8.(ele mai multe infracţiuni contra persoanei se săvârşesc cu intenţie directă sau indirectă 7 omor. lovirea sau alte violenţe 8. ele sunt susceptibile de desfăşurare în timp.. Actele pregătitoare. infracţiuni comisive săvârşite cu intenţie. >. şi prin trăsătura unui scop special urmărit de făptuitor 7 scopul dobândirii în mod in ust a unui folos pentru sine sau pentru altul în ca!ul şanta ului 8. în marea lor ma oritate. în alte ca!uri.Loghin. din culpă 7 uciderea din culpă. 1n anumit scop sau mobil caracteri!ea!ă. vătămarea corporală din culpă 8. pag. nu sunt pedepsite ele absorbindu-se în activitatea de autorat. cit. 5nfracţiunile contra persoanei < /. în schimb. este sancţionată numai la unele dintre aceste infracţiuni cu toate că este posibilă la ma oritatea.<9 ) . op.< B. >entativa. formele agravate ale acestor infracţiuni 7 săvârşirea faptei din interes material. în ca!ul omorului. Forme 5nfracţiunile contra persoanei fiind. tot în ca!ul omorului 8. 1nele dintre aceste infracţiuni se săvârşesc totuşi. potrivit regulii generale. săvârşirea faptei în scopul înlesnirii sau ascunderii comiterii unei alte infracţiuni. Latura subiectivă a infracţiunilor contra persoanei se caracteri!ea!ă în unele ca!uri. în ca!ul lor sunt posibile atât actele pregătitoare cât şi tentativa.

cu locul. ?entru infracţiunile contra persoanei de o gravitate mai redusă. la 9. nenumărate modalităţi faptice. putând defini săvârşirea faptei.. -e aceea şi pedepsele prevă!ute pentru aceste infracţiuni sunt aspre. legea prevede pedeapsa închisorii în limite mai reduse. precum şi cele care sunt de e2ecuţie imediată nu sunt susceptibile de desfăşurare în timp. Fiecare modalitate normativă poate cunoaşte. de reali!are concretă.care se săvârşesc din culpă. F. . "n unele ca!uri A omorul deosebit de grav A sancţiunea este chiar detenţiunea pe viaţă. de ani şi inter!icerea unor drepturi. @odalităţi Faptele contra persoanei pot fi incriminate sub numeroase modalităţi normative6 simple. calificate 7 atenuate sau agravate 8. $+ . la rândul său. în marea lor ma oritate. cu timpul. determinate de împre urările concrete în care fapta a fost comisă. 3ancţiuni 5nfracţiunile contra persoanei sunt infracţiuni care. pre!intă un grad ridicat de pericol social. care varia!ă de la o infracţiune la alta. în raport cu mi loacele folosite. cu mobilul. fiind sau nu însoţită de pedeapsa complimentară a inter!icerii unor drepturi. care are ca alternativă închisoarea de la $.

infracţiunile de omucidere au de asemenea comun şi obiectul lor uridic special. >.% E. /biectul uridic "n afară de obiectul uridic generic care este comun tuturor infracţiunilor contra persoanei. deoarece. pag. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNILE CONTRA VIEŢII' INTEGRIT(ŢII CORPORALE )I S(N(T(ŢII 1.%. /muciderea . op. în sensul că toate. şi deci fiecare dintre ele.<* $$ . integrităţii corporale şi sănătăţii.Loghin. contribuie la ocrotirea tuturor relaţiilor sociale a căror formare. fiecare persoană. /biectul material % /. sunt cele mai grave infracţiuni contra persoanei.%. A. desfăşurare şi de!voltare nu ar fi posibilă fără asigurarea respectului vieţii umane.1. -in punctul de vedere al calificării de grup. reunite în (odul penal într-o secţiune distinctă intitulată . As#ecte co!&ne #ri*in" infr$cţi&ni e contr$ *ieţii 5nfracţiunile contra vieţii.. prin săvârşirea lor i se răpeşte omului bunul cel mai de preţ care este viaţa. "n cadrul acestor relaţii sociale. luată în considerare în mod individual. constituie subdivi!iune în cadrul infracţiunilor contra vieţii.1.cit. apare ca titular cu obligaţia de a se abţine de la săvârşirea oricărei fapte prin care s-ar aduce atingere dreptului la viaţă al titularului. care la rândul lor constituie subdivi!iune în comple2ul grupului de infracţiuni contra persoanei.>oader.

Aceasta nu e2clude. trebuie stabilit raportul de cau!alitate între fapta săvârşită şi re!ultatul care s-a produs. ?articipaţia penală este posibilă. 1neori legea cere ca subiectul pasiv să fie calificat 7 calitatea de copil nou. de regulă. însă. care constă în corpul victimei. $9 . Bste vorba despre corpul unei persoane aflată în viaţă la momentul săvârşirii faptei.născut în ca!ul pruncuciderii 8. 3ubiectul pasiv. Fiind infracţiuni de re!ultat. deoarece altfel n-ar putea fi încălcate relaţiile sociale care constituie obiectul uridic al acestor infracţiuni. în ca!ul lor. infracţiunile contra vieţii sunt infracţiuni de re!ultat. în toate formele. "n unele ca!uri. o calitate specială a făptuitorului e prevă!ută ca o circumstanţă agravantă 7 calitatea de soţ sau de rudă apropiată în ca!ul omorului. 3ubiecţii infracţiunii 3ubiectul activ. posibilitatea săvârşirii lor şi prin inacţiune. >otodată. =ictima este orice persoană al cărui drept la viaţă a fost le!at prin săvârşirea infracţiunilor. e2istenţa lor fiind condiţionată întotdeauna de suprimarea vieţii unei persoane. calitatea de persoană care e2ercită o profesie în ca!ul uciderii din culpă 8. -. (. 5nfracţiunile contra vieţii pot fi săvârşite de orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale cerute subiectului unei infracţiuni. Latura obiectivă 5nfracţiunile contra vieţii sunt infracţiuni comisive.5nfracţiunile contra vieţii au şi un obiect material. în ca!ul acestor infracţiuni.

(onsumarea acestor infracţiuni are loc în momentul când se produce re!ultatul cerut de lege.B. >entativa şi consumarea >entativa. . 3ancţionarea 5nfracţiunile contra vieţii. "n forma lor simplă. care poate fi în toate ca!urile directă sau indirectă.. mergându-se în ca!ul omorului deosebit de grav până la detenţiunea pe viaţă ca alternativă la pedeapsa închisorii de la $. infracţiunile contra vieţii se săvârşesc cu intenţie. în ca!ul infracţiunilor contra vieţii este posibilă. $* . F. din interes material 8. la 9. fiind cele mai grave infracţiuni contra persoanei şi sancţiunile cu care sunt pedepsite sunt şi ele cele mai aspre. un anumit scop este însă prevă!ut ca circumstanţă agravantă 7 săvârşirea omorului pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea altei infracţiuni. de ani şi inter!icerea unor drepturi. adică moartea victimei. dar legea nu prevede sancţionarea ei decât în ca!ul omorului. aceste infracţiuni nu sunt condiţionate de vreun scop sau motiv special. "n ca!ul omorului. Latura subiectivă (u e2cepţia săvârşirii din culpă. cu e2cepţia uciderii din culpă.

/biectul uridic 5nfracţiunile de lovire şi vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii au ca obiect uridic relaţiile sociale referitoare la dreptul fiecărei persoane la integritate corporală şi sănătate.n.%. deosebindu-se atât de infracţiunile contra vieţii cât şi de celelalte infracţiuni incluse în titlul al 55 Alea din partea specială a (odului penal. Bste ca!ul vătămării propriei ) printr-un grad ridicat de pericol social. prima fiind infracţiunea de loviri sau alte violenţe A cea mai puţin gravă. .ţii cor#or$ e şi s. As#ecte co!&ne #ri*in" infr$cţi&ni e contr$ inte+rit.) A. datorită particularităţilor pe care le pre!intă. caracteri!ată ocrotire penală corespun!ătoare.radul de pericol social fiind foarte variat se impune şi un cadru de măsuri de =. "nsă în măsura în care o asemenea faptă încalcă alte relaţii sociale ocrotite de lege. în ordinea gravităţii lor. Ble sunt prevă!ute în secţiunea a 55 Aa a primului capitol din acest titlu.cit. op.%.9$< $' . iar ultima.-ongoro!. infracţiunile de lovire şi vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii. ea constituie infracţiune.ţii "n cadrul infracţiunilor contra persoanei. ocupă un loc distinct. pag.. infracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte.1. vătămarea propriei integrităţi corporale sau a propriei sănătăţi nu constituie infracţiune. în cadrul acestor relaţii sociale e2istă obligaţia de a nu aduce atingere dreptului altuia la integritate corporală şi sănătate. "ntrucât.t.

aducând atingere relaţiilor sociale referitoare la capacitatea de luptă a ţării constituie infracţiunea de sustragere de la serviciul militar 7 art. (a şi în ca!ul infracţiunilor contra vieţii. 5nfracţiunile de lovire şi vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii pot fi săvârşite de orice persoană. /biectul material Aceste infracţiuni au şi un obiect material.integrităţi corporale sau a propriei sănătăţi. 3ubiect pasiv al acestor infracţiuni poate fi de asemenea orice persoană. calitatea de persoană care e2ercită o profesie sau meserie.8. (. . E. trebuie să fie vorba despre corpul unei persoane aflate în viaţă la momentul săvârşirii infracţiunii. Latura obiectivă $. 3ubiecţii infracţiunii 3ubiectul activ. *'% (. în toate formele. ?articipaţia este posibilă. pen. faptă care. 1neori însă calitatea subiectului activ este prevă!ută ca o circumstanţă agravantă 7 de e2emplu. în ca!ul vătămării corporale din culpă 8. 3ubiectul pasiv. săvârşită în scopul de a se sustrage de la serviciul militar. el constând în corpul persoanei împotriva căreia s-a săvârşit infracţiunea. -. indiferent de integritatea sa corporală ori sănătatea sa. în principiu.

. maltratare. (onsumarea acestor infracţiuni are loc în momentul când se produce re!ultatul cerut de lege.8. este necesar să se stabilească raportul de cau!alitate între acţiunea sau inacţiunea făptuitorului şi re!ultatul produs. în ca!ul infracţiunilor de lovire şi vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii este posibilă. în unghiere etc. 3ancţiuni $& . 1nele dintre acestea pot fi săvârşite şi cu praeterintenţie 7 vătămarea corporală gravă 8 sau numai cu praeterintenţie 7 lovirea sau vătămarea cau!atoare de moarte 8. F.pen. @odalităţi >entativa. cu intenţie care poate fi directă sau indirectă. dar pedepsită numai la forma agravată a infracţiunii de vătămare corporală gravă. Acţiunea sau inacţiunea trebuie să aibă ca re!ultat o vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane. Forme. "n sfârşit.8. Aceasta nu e2clude însă posibilitatea săvârşirii lor şi prin inacţiune 7 neluarea unor măsuri pentru prevenirea lovirii sau îmbolnăvirii unei persoane 8.-e cele mai multe ori. rănire. infracţiunile de lovire şi vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii se reali!ea!ă prin acţiune 7 lovire. de regulă. Actele pregătitoare sunt posibile dar nu şi pedepsibile. în ca!ul acestor infracţiuni. Latura subiectivă 5nfracţiunile de lovire şi vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii se săvârşesc. $%' (. B. legea sancţionea!ă şi vătămarea corporală săvârşită din culpă 7 art.. >otodată.

op. CONŢINUTUL -URIDIC AL INFRACŢIUNII DE LOVITURI )I V(T(. ?entru aceste infracţiuni nu sunt prevă!ute pedepse complimentare. cit. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. te2tul cuprins în (odul penal referitor la această infracţiune. pag.OARTE %.$+ CAPITOLUL %.$+) $< .>oader.Loghin.1. $+ /.(RI CAU/ATOARE DE . infracţiunile respective sunt prevă!ute cu sancţiuni care varia!ă şi ele destul de mult. începând cu închisoarea de la o lună sau amendă pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe şi terminând cu închisoare de la . CONŢINUTUL LEGAL ?entru a înţelege şi a anali!a corect prevederile legale privind infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte trebuie avut în vedere în primul rând. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă.. ?entru unele dintre aceste infracţiuni.Fiind infracţiuni care pre!intă un grad destul de variat de pericol social. la $. ani pentru lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte. >.

fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare îngri iri medicale de cel mult &+ de !ile $$ $9 /. aşa cum re!ultă din denumirea ci i s-a dat. op. Fapta pre!intă şi situaţii agravante dacă este săvârşită asupra membrilor familiei$*. $%* se face trimitere cele * articole anterioare. Această infracţiune pre!intă un grad ridicat de pericol social deoarece.vreuna din faptele prevă!ute în art.pen. $9$ =. pag.cit. $%+ (.Loghin. infracţiunea de lovituri şi vătămări cau!atoare de moarte e2istă atunci când . iar săvârşirea ei aducând atingere relaţiilor sociale a căror ocrotire nu e posibilă fără asigurarea prin mi loace de drept penal a securităţii persoanei. dacă a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngri iri medicale de cel mult 9+ de !ile 7la această din urmă situaţie e2istă şi aici agravanta săvârşită asupra unui membru al familiei$'8. >.. vătămare corporală .>oader.-ongoro!.. prevede că . pag. $%* din (odul penal. 5mplicând producerea acestui re!ultat. acestea fiind cele care arată acţiunile sau inacţiunile prin care se poate săvârşi infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte... $%+ A $%9 (od penal a avut ca urmare moartea victimei.$$ 5nfracţiunea în sine este generată de anumite manifestări antisociale 7 fiind socialmente periculoasă 8. op.?otrivit art. infracţiunea încalcă relaţiile sociale care sunt afectate şi prin săvârşirea infracţiunilor contra vieţii.pen..$9 (onform te2tului prevă!ut în (odul penal în art.9'$ $* modificat prin legea $)<D9+++ $' idem $% . reali!ându-se prin mi loace violente.lovirea sau orice acte de violenţă cau!atoare de suferinţe fi!ice se pedepsesc cu închisoare de la o lună la * luni sau cu amenda. fapta are ca re!ultat moartea unei persoane.. . Astfel art. cit. incriminea!ă sub denumirea de . Articolul $%$ (.

idem $) . Bste prevă!ută ca agravantă situaţia când fapta este săvârşită asupra unui membru al familiei$.. încetarea funcţionării acestora.. o infirmitate permanentă. sluţirea. avortul ori punerea în prime die a vieţii unei persoane. 3impla credinţă a unei persoane că prin activitatea sa vatămă o asemenea valoare nu este suficientă $. care urmea!ă în ordinea gravităţii după vătămarea corporală. sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare îngri iri medicale mai mult de &+ de !ile. împotriva cărora se îndreaptă fapta ce constituie element material al infracţiunii şi care sunt vătămate sau puse în pericol prin săvârşirea acesteia.. fi!ică sau psihică. O1iect& infr$cţi&nii ?rin obiect al infracţiunii se înţelege valoarea socială şi relaţiile sociale formate în urul acestei valori.%. 0u se poate concepe o infracţiune care să nu fie îndreptată în mod efectiv împotriva unei valori sociale ocrotită pe cale penală. Fapta este mai gravă când este săvârşită în scopul producerii consecinţelor prevă!ute în aliniatul precedent.%. =ătămarea corporală gravă. de cele mai multe ori. prin aceea că având la ba!ă fie o lovire sau alt act de violenţă. sau care a produs vreuna din următoarele consecinţe 6 pierderea unui simţ sau organ.1. CONDIŢII PREE0ISTENTE %. ?otrivit art. %.pen.. este o infracţiune care se caracteri!ea!ă. $%9 (. fie orice altă faptă implică producerea unor re!ultate mult mai grave.

constând în valori sociale în urul cărora se structurea!ă relaţii sociale. în fine infracţiunea nu numai că pune în pericol. sunt 9+ . în primul rând valorile sociale A condiţie de e2istenţă a societăţii A ocrotite de lege. obiectul uridic generic a servit legiuitorului drept criteriu de clasificare a infracţiunilor din partea specială a (odului penal. -eşi nu întotdeauna te2tele de incriminare fac referire la obiectul infracţiunii. vătămată sau periclitată de un anumit grup de infracţiuni.pentru a atribui caracter penal acelei fapte. ele având caracter absolut. /biectul infracţiunii A în înţelesul de valoare socială A pree2istă faptei de aceea el este tratat ca o condiţie pree2istentă. nu poate e2ista infracţiune fără obiect. >otodată. Aceste atribute se constituie ca drepturi esenţiale ale persoanei. Bste uridic pentru că acesta constă în valori sociale ocrotite prin dispo!iţiile legii şi generic sau de grup pentru că aceste valori sunt vătămate sau periclitate de un grup de infracţiuni. Astfel. căci. dacă n-ar e2ista valoare socială le!ată sau periclitată. libertăţi. /biectul infracţiunii. interese etc. /biectul uridic generic. în mod direct. apare ca o categorie uridică comple2ă asupra cărei săvârşirea infracţiunii are efecte negative multiple care se manifestă pe mai multe planuri. dar uneori chiar vatămă. ?rin obiect uridic generic sau de grup se înţelege valoarea fundamentală ocrotită de legea penală. ea prime duieşte desfăşurarea normală a relaţiilor sociale legate de aceste valori şi. unele drepturi. infracţiunea periclitea!ă. -e altfel. fapta n-ar pre!enta pericol social. /biectul uridic generic al infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte este comun tuturor infracţiunilor contra persoanei şi are în vedere ansamblul relaţiilor sociale care se constituie şi se desfăşoară în legătură cu apărarea persoanei privită sub totalitatea atributelor sale.

pag. adică valoarea socială ocrotită prin incriminarea legală se e2primă printr-o entitate materială fi!ică A lucru sau persoană A iar atingerea adusă celei dintâi se reali!ea!ă printr-o acţiune sau inacţiune îndreptată nemi locit asupra sau împotriva acestei entităţi. /biectul uridic special. $%* (. infracţiunile pre!intă pe lângă obiectul uridic şi un obiect material.opo!abile tuturor. în cadrul aceluiaşi grup de infracţiuni. le aduce o gravă atingere $<. /biectul uridic al infracţiunii prevă!ute în art. Eucureşti. pag. / asemenea valoare specifică. $& $< >. '9% =. îl constituie relaţiile sociale a căror desfăşurare nu este posibilă fără ocrotire vieţii persoanei şi căreia săvârşirea actelor de lovire sau vătămare corporală de natură a cau!a moartea persoanei. că nu toate infracţiunile au pe lângă obiectul uridic generic şi obiect uridic special 8. "n numeroase ca!uri.pen. având deci acelaşi obiect generic. ca obiect uridic o valoare socială specifică. 5onaşcu A . subordonată valorii sociale ce constituie obiectul generic şi aflată faţă de acesta într-un raport de parte--întreg.pen. care se subsumea!ă insă valorii sociale fundamentale. în sensul că toţi ceilalţi membri ai societăţii sunt obligaţi a nu face nimic de natură să aducă atingere dreptului titularului$&. care au ca obiect uridic special relaţiile ce ocrotesc integritatea fi!ică ori psihică sau sănătatea persoanei. $%+ A $%9 (. $)&*. ?ersoana fi!ică în dreptul C?C . Aşadar. op. /biectul material..-ongoro!. proprie numai uneia sau unora din infracţiunile componente ale unui grup de infracţiuni. cit. 1neori. constituie obiectul uridic special al infracţiunii 7 este de menţionat însă. comună întregului grup. procesul de concreti!are al obiectului uridic se amplifică şi se diversifică în sensul că fiecărei infracţiuni a grupului sau numai unora dintre ele le este proprie.9'$ 9$ .. Aceasta este şi deosebirea faţă de infracţiunile incriminate de art.

obiectul material. fiind pree2istent acţiunii sau inacţiunii. pag. S&1iecţii infr$cţi&nii 3ubiectul activ.%. indiferent de forma acesteia de săvârşire sau de calitatea în care participă la săvârşirea ei.$99 99 . el este identic cu cel al infracţiunilor constând în lovire.-ongoro!. $%* (. op. cit. infracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte are ca subiect activ orice persoană fi!ică care îndeplineşte condiţiile generale de răspundere penală6 să fie o persoană fi!ică. responsabilitatea şi libertatea de voinţă şi acţiune. nu constituie un element ci o condiţie a infracţiunii.%.9'9 /. acesta e2istă atunci când inculpaţii au acţionat împreună în aşa fel încât activităţile lor s-au completat reciproc şi loviturile aplicate de ei au produs laolaltă moartea victimei. (a şi obiectul uridic al infracţiunii. "n ceea ce priveşte coautoratul. pag.obiectul material constă în lucrul.pen. chiar dacă aparent re!ultatul survenit este urmarea directă a activităţii desfăşurate numai de unii din inculpaţi$).Loghin.>oader.. cit. $% $) =. 3ubiect activ al unei infracţiuni este orice persoană care comite o infracţiune.. alte violenţe sau vătămare a integrităţii corporale ori a sănătăţii şi se constituie în corpul persoanei în viaţă în totalitatea fiinţei sale$%. bunul sau persoana fi!ică contra ori împotriva căreia s-a îndreptat acţiunea sau inacţiunea incriminată. %. "n ceea ce priveşte obiectul material al infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte. condiţia de vârstă. >. Astfel. ?articipaţia penală este posibilă. ?entru încadrarea unei fapte în dispo!iţiile art. op. nu se cere făptuitorului nici o calitate specială.

3ubiectul pasiv al unei infracţiuni este acea persoană fi!ică sau uridică titulară a valorii sociale căreia i s-a adus atingere prin săvârşirea faptei penale. %.2. "n structura oricărei infracţiuni latura obiectivă are. L$t&r$ o1iecti*. se2. CONŢINUTUL CONSTITUTIV %.3ubiectul pasiv. subiect pasiv al infracţiunii poate fi orice persoană fi!ică indiferent de vârstă. Astfel. în mod obligatoriu. urmarea sau re!ultatul 9* . 0u poate fi. "n principiu. pentru că orice membru al societăţii este titular al unor valori sociale ocrotite de legea penală.2. subiect pasiv decât omul în viaţă. religie etc. a suferit vătămarea produsă prin comiterea acesteia. următoarele componente6 elementul material. subiect pasiv al infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte este persoana în viaţă împotriva căreia sunt îndreptate acţiunile violente ale făptuitorului. Latura obiectivă este acea parte a infracţiunii care cuprinde totalitatea condiţiilor privitoare la actul de conduită. însă.1. acţiuni de natură să-i provoace moartea. cerute de lege pentru e2istenţa infracţiunii..

Eucureşti.pen. opri. pag. de atingere. /ancea A . călcare.5nacţiunea. Blementul material.8. conştientă şi voluntară prin care subiectul activ. declanşea!ă un proces cau!al de natură să producă o anumită schimbare în lumea e2ternă. în art. Bditura didactică şi pedagogică.8.. -rept penal.pen.pen. repre!intă rămânerea în pasivitate. prin proiectare. fie printr-o e2presie. $)<$. . de vătămare corporală 7 art. partea generală . prin lovire se înţelege acel act de agresiune care constă din acţiunea mecanică a unei energii cinetice e2terioare. $%9 (.6 lovirea sau orice acte de violenţă 8. $%$ (. inter!isă şi descrisă în te2tul incriminator al acelei infracţiuni. încălcând îndatorirea de a se abţine de la o anumită comportare .$+% 9' . sub aspectul elementului material prin acţiuni sau inacţiuni identice cu cele prin care se reali!ea!ă infracţiunile de lovire sau alte violenţe 7 art. Acţiunea .pen.9+. Astfel. . "n cuprinsul dispo!iţiei de incriminare această activitate materială este desemnată sintetic fie printr-un cuvânt 7 de e2emplu. luând anumite măsuri sau precauţiuni pentru a preîntâmpina. de a interveni.socialmente periculos şi raportul de cau!alitate dintre acţiune sau inacţiune şi re!ultatul socialmente periculos. de regulă.. aruncare sau 9+ 5. ?rin elementul material al unei infracţiuni se înţelege activitatea fi!ică A manifestarea sub formă de acţiune sau inacţiune. de compresiune sau i!bire bruscă şi violentă a suprafeţei de contact a corpului victimei cu sau de un corp contondent. este acea comportare umană activă. (uvântul sau e2presia care indică activitatea fi!ică ce constituie elementul material se numeşte . alunecare. sau înlătura anumite consecinţe negative pentru societate 8. 5nfracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte se reali!ea!ă. $%+ (. verbum regens . făptuitorul se abţine sau omite să acţione!e în sensul îndeplinirii unor obligaţii care îi incumbă 7 este aşadar necesar să e2iste o îndatorire legală de a face. $%+ (.8 şi de vătămare corporală gravă 7 art.

Astfel. făptuitorul sperie victima. făptuitorul. >.9$ ?rin acte de violenţă se înţeleg toate manifestările brutale. o muşcă sau o loveşte. aruncarea de obiecte sau corpuri tari asupra victimei 8. Eucureşti. dar şi indirect prin folosirea unor obiecte. . de ureche. Fapte nonviolente sunt şi infectarea apei. cit. de gard sau de alte obiecte ori obstacole materiale.3toica A . otrăvirea mâncării ect.99 "n sensul legii penale actele de violenţă nu presupun numai folosirea forţei. având obligaţia de a averti!a victima să nu pătrundă într-un anumit loc..$$+ 9* . pag. a constrângerii. punerea de piedici.>oader. cit.0istoreanu şi colectiv. a unui animal sau chiar prin propria faptă a victimei constrânsă să se accidente!e. op. tocmai pentru ca persoana să fie supusă acelei loviri 8. partea specială . op. cu un obiect. pentru ca aceasta că!ând să fie supusă unei loviri8.$9.%% /. @i loacele şi modalităţile concrete de săvârşire a faptei pot varia. tragerea de păr. oferirea unui scaun stricat victimei spre a-i provoca căderea şi lovirea 89*. constrângerile fi!ice de orice natură care ar putea cau!a suferinţe fi!ice. Fapta poate fi săvârşită nu numai prin folosirea de către făptuitor a unor mi loace materiale. unde ar putea fi supusă unei loviri. ci şi prin folosirea de către făptuitor a unor mi loace psihice 7 de e2emplu. -rept penal. cu palma. asmuţirea unui câine sau lansarea asupra victimei a unui animal periculos care o trânteşte la pământ.cădere 7 de e2emplu. îşi încalcă intenţionat această obligaţie.Loghin.. târârea. Fapta se poate săvârşi însă şi prin inacţiune 7 de e2emplu. 9. Fapta se poate reali!a prin acţiunea directă a făptuitorului.A. dar şi folosirea de acte neviolente susceptibile însă să-i provoace victimei suferinţe 7 de e2emplu. pag. pag.h. instrument sau armă. cu cotul. 9$ 99 /. de perete. legea nefăcând în această privinţă nici o preci!are. cu piciorul.

atingerea efectivă adusă acelei valori ocrotite de legea penală. urmarea poate consta fie într-o vătămare. 1rmarea sau re!ultatul socialmente periculos este a doua componentă a laturii subiective. fie într-o stare de pericol.$%9 (. -eşi un asemenea raport e2istă în componenţa oricărei infracţiuni. Legătura de cau!alitate. Ce!ultatul socialmente periculos. 0u e2istă infracţiune care să nu producă un re!ultat pentru că orice infracţiune aduce atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi pentru că orice asemenea atingere se concreti!ea!ă intr-o anumită urmare. mod sau mi loace pentru săvârşirea infracţiunii. 3per deosebire de re!ultatul socialmente periculos al infracţiunilor prevă!ute în art. -in punct de vedere fi!ic urmarea este o modificare pe care acţiunea sau inacţiunea incriminată a produs-o în lumea obiectivă.pen. şi poate consta în schimbarea unei anumite situaţii sau într-o transformare de ordin material.(onţinutul legal al infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte nu prevede condiţii de loc. Având în vedere aspectul uridic. problema stabilirii acestuia pre!intă importanţă 9& . $%+ . Caportul de cau!alitate dintre acţiunea sau inacţiunea făptuitorului şi re!ultatul socialmente periculos al acesteia este o altă componentă a laturii obiective a infracţiunii. $%+ . e2terna. timp. iar în ca!ul infracţiunilor materiale trebuie demonstrat că e2istă o legătură de cau!alitate între acţiune sau inacţiune A cau!a A şi re!ultatul socialmente periculos A efectul. >rebuie deci mai întâi să se stabilească producerea vreunei acţiuni sau inacţiuni prevă!ute în art. produsă pentru valoarea apărată.$%9 (.pen. deci infracţiunea este una materială. ?rin săvârşirea faptei se produce o vătămare materială. şi apoi trebuie să se constate moartea.. în ca!ul infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte urmarea este moartea victimei.

. în mod legal s-a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte. este necesar ca acţiunea sau inacţiunea făptuitorului să producă un re!ultat material cerut e2pres de norma de incriminare. chiar dacă la moartea acestuia au contribuit şi alte împre urări concurente. cum ar fi aplicarea unui tratament medical inadecvat. 9' 9.p. iar din cau!a loviturilor victima a că!ut rănindu-se de un corp dur şi decedând ca urmare a le!iunilor produse. fără acţiunea inculpatului de a lovi victima. "mpre urarea invocata de inculpat că medicii nu au aplicat un tratament medical corespun!ător nu înlătură legătura de cau!alitate dintre acţiunea violentă a acestuia şi re!ultatul letal survenit. pentru e2istenţa infracţiunii. în acest ca! legătura de cau!alitate dintre acţiunea sau inacţiunea făptuitorului şi moartea victimei trebuie demonstrată. atâta vreme cât aşa cum re!ultă din raportul medicolegal. fapt stabilit şi de raportul medico-legal.9' >ot lovituri şi vătămări cau!atoare de moarte au fost reţinute atunci când inculpatul a acţionat cu intenţia de a lovi. te2tul legal cere ca re!ultatul socialmente periculos să fie decesul victimei. Astfel. 55-a pen . "n ca!ul infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte. iar acel traumatism a fost cau!at de inculpat prin lovirea victimei în cap cu o piatră. de e2emplu că. pag. decesul nu s-ar fi produs. Aşadar.practică numai în ca!urile în care. s.%$'D$)<+ a >3 s. chiar dacă declanşarea meningitei putea fi evitată prin aplicarea unui tratament medical. Bsenţial este faptul că. La încadrarea uridică a faptei s-a ţinut cont de faptul că între acţiunea intenţionată a inculpatului şi re!ultatul letal 7 praeterintenţionat 8 e2istă raport de cau!alitate. . moartea victimei s-a datorat meningitei purulente consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu facturi de boltă şi de ra!ă. în practica udiciară s-a decis. a (urţii de Apel Eucureşti.9<9 9< .*')D$)). C$.9.

Eulai în . @oise A . fenomene ale naturii. Astfel. deci cau!a primară 9& "n doctrina penală sunt denumite . La infracţiunea de l)ovituri şi vătămări cau!atoare de moarte acest proces ia forma unui traseu sinuos sau a unor trasee multiple şi intersectate: re!ultatul mai grav survine condiţionat. $)%& 9< >. note de curs .. nu intervin verigi intermediare sub forma unor condiţii 7 împre urări 8 pree2istente. $++ 9% . A. acţiunea animalelor etc.(rişan. concomitente ori subsecvente. Eucureşti. în ca!ul loviturilor sau vătămărilor cau!atoare de moarte procesul cau!al este comple2. "n ca!ul ambelor infracţiuni re!ultatul este acelaşi A moartea: re!ultatele letale decurg deopotrivă. A =. în sensul unei legături imediate de la cau!a primară 7 şi unică 8 la efect. în ca!ul concurenţei unor cau!e echivalente în determinismul decesului 7 de natură violentă şi de natură patologică 8 A deci luată independent. 3e aprecia!ă că. -rept penal. contribuţii cu legătură de cau!alitate . -acă în ne2ul6 cau!ă primară 7 actul agresiv 8 A vătămare Amoarte. deşi în măsuri diferite.?roblemele privind legătura de cau!alitate au fost amplu de!bătute şi în doctrină cu precădere făcându-se diferenţierea şi delimitarea dintre raportul de cau!alitate ivit în ca!ul infracţiunii de lovituri şi vătămări cau!atoare de moarte şi acela ivit în ca!ul infracţiunii de omor. locul unde se afla victima. declanşat 8 şi una sau mai multe condiţii 7 activităţi umane 8 9& sau împre urări anumite stări sau situaţii A bătrâneţe. ce decurg una din alta. condiţie ori împre urare. (. pag. declanşator sau un factor secundar. care. pot uca rol de factori primari 7 declanşatori 8 sau secundari 7 declanşaţi 8. compus dintr-o cau!ă 7 care poate fi un factor primar.-ongoro!. de asemenea. stare de ebrietate. fiecare cau!ă în parte putând produce re!ultatul letal A acţiunea violentă va avea o relevanţă uridică mai pronunţată.. La infracţiunea de omor procesul cau!al este linear.8 cu legătură de cau!alitate. dintr-un act agresiv iniţial. ?roblematica deceselor prin cau!e concuratoare . cu rol de cau!ă. şi nu cau!at de le!iunile iniţiale. iar fapta va trebui încadrată la omor şi nu la lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte9<. acţiunea unor substanţe to2ice.

Eucureşti. se va reţine infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte..Lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte A raportul de cau!alitateF.9$ 9) . vol. Bd. secţ. $))&.fiind aptă şi suficientă prin ea însăşi a produce decesul. >@E. adică producerea mai întâi a unei urmări proprii ipote!elor prevă!ute în art. 5nfracţiunea sub!istă chiar dacă moartea victimei survine după o perioadă mai îndelungată de timp de la dată aplicării loviturii intenţionate9) şi chiar dacă la activitatea făptuitorului se adaugă şi alţi factori 7 de e2emplu. deoarece chiar prevederile (odului penal cer îndeplinirea unei condiţii de această natură. între activitate făptuitorului şi moartea victimei trebuie să e2iste o legătură de cau!alitate. 555. Latura subiectivă a conţinutului oricărei infracţiuni constă în totalitatea condiţiilor cerute de lege cu privire la atitudinea psihică a făptuitorului A sub raportul conştiinţei şi voinţei sale A faţa de materialitatea faptei săvârşite 9% >. "n ca!ul în care ne2ul este afectat de apariţia unei condiţii sau împre urări. L$t&r$ s&1iecti*.$++ 9) .. atunci efectul primar 7 vătămarea 8 e absorbit în mod natural de efectul secundar mai grav 7 moartea 8..<' *+ 3ent. urmând ca fapta inculpatului să fie încadrată la omucidere intenţionată.2. o vătămare şi abia apoi moartea9% "n conclu!ie. pag.pen. $%+ A $%9 (. ?ractică udiciară penală . -ianu A . pag. " pen. neputându-se reţine culpa. pag. constituţia slăbită a victimei. <'D$))+. %. (ulegere de deci!ii penale pe anul $))+. asociată eventual cu consumul de alcool A în acest sens în mod corect s-a considerat în practica udiciară că e2istă raport de cau!alitate între fapta inculpatului şi decesul victimei chiar dacă moartea a fost favori!ată de vârsta înaintată A <9 de ani A a victimei sau de faptul că aceasta consumase o anumită cantitate de alcool*+8.%. Lumina Le2.

7 acţiune sau inacţiune. Aşadar fapta poate fi imputabilă celui care a săvârşit-o numai când repre!intă e2presia conştiinţei şi voinţei sale. pentru completarea laturii subiective. vol. care se constituie însă din elementele caracteristice atât intenţiei cât şi culpei**. pag. sunt prevă!ute şi alte condiţii referitoare la mobil şi scop. legea incriminea!ă o acţiune voită a agentului. op. pag. *+ . Eucureşti. cit.$9& ** =. 3ub aspectul formei de vinovăţie. pentru ca acea faptă să constituie infracţiune*$. "n ca!ul praeterintenţiei.. ceea ce caracteri!ea!ă infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte este forma mi2tă a vinovăţiei A ce cuprinde atât intenţia cât şi culpa A adică intenţia depăşită sau praeterintenţia. re!ultat. socotind fără temei că nu se va produce. raport de cau!alitate 8. $))<.. -rept penal. ?entru că legiuitorul nu a definit intenţia depăşită. partea generală . pag. "n ca!ul loviturilor sau vătămărilor cau!atoare de moarte te2tul legal nu prevede astfel de condiţii.-ongoro!. / definiţie a praeterintenţiei ar fi6 formă mi2tă de vinovăţie care reuneşte în latura subiectivă a aceleiaşi infracţiuni intenţia şi culpa şi care se reali!ea!ă atunci când făptuitorul prin săvârşirea faptei. Blementul de ba!ă A uneori singurul A ce intră în structura laturii subiective a oricărei infracţiuni este vinovăţia. prin te2tele de incriminare ale acestora. adică atunci când a comis-o cu vinovăţie. această sarcină a revenit doctrinei uridice. -obrinoiu şi colectiv A . dar în realitate se produce un re!ultat mai grav sau un re!ultat în plus pe care făptuitorul l-a prevă!ut dar nu l-a acceptat. "n ca!ul anumitor infracţiuni. specifică de vinovăţie. susceptibilă să producă un re!ultat mai grav: praeterintenţia nu se situea!ă între intenţie şi culpă deoarece între aceste forme fundamentale de *$ *9 =.$&% idem. Bd.$$. "n opinia doctrinei. urmăreşte sau acceptă producerea unui anumit re!ultat socialmente periculos. prevede.5. ori nu l-a prevă!ut deşi putea şi trebuia să-l prevadă*9. praeterintenţia constituie o formă autonomă. Buropa 0ova.

"n parte. agentul reali!ea!ă ceva dincolo de ceea ce a intenţionat. -octrina dominantă anglo-americană este în sensul ca re!ultatul mai grav nu poate fi imputat agentului decât cu titlu de culpă..vinovăţie nu e2istă nimic terţium non datur. Acţionând cu praeterintenţie. aceasta se e2plică şi prin faptul că unele legi penale A cum este cea italiană A definesc praeterintnţia ca fiind po!iţia psihică a agentului care produce un re!ultat mai grav. adică în măsura în care re!ultatul nonvoit de acesta era previ!ibil de făptuitor.$%* *$ . -in acest motiv. Astfel s-a susţinut că re!ultatul mai grav este o condiţie de pedepsire şi se atribuie agentului ca o consecinţă a acţiunii intenţionate iniţiale. -acă re!ultatul mai grav îi este imputat agentului cu titlu de culpă. în mod necesar şi toate efectele acesteia. pag. -in aceste reglementări unii autori au desprins conclu!ia ca re!ultatul mai grav se atribuie agentului în mod obiectiv. praeterintenţia nu poate fi asimilată opiniilor enunţate anterior. indiferent de po!iţia sa subiectivă. ar fi o contradicţie: pe de o parte legea inter!ice o acţiune 7 de e2emplu. Aparent. iar pe de altă parte o admite. Antoniu A . 1nii autori au considerat praeterintenţia ca o formă a responsabilităţii obiective. fără să condiţione!e răspunderea agentului de e2istenţa culpei pentru re!ultatul mai grav. deoarece re!ultatul mai grav nu-i este imputat agentului în orice condiţii 7 numai pentru că derivă dintr-un fapt ilicit 8 ci numai dacă se dovedeşte că agentul s-a aflat în culpă faţă de re!ultatul produs. adică6 voind cau!a. din moment ce acţiunea iniţială a fost intenţionată. care se constituie cu contribuţia proceselor psihice ale intenţiei şi ale culpei. vătămarea corporală a unei persoane 8. =inovăţia penală . ci este o formă de vinovăţie independentă.. e discutabil în doctrină cum s-ar putea înfăţişa norma de diligenţă încălcată. re!ultatul mai grav atrăgând responsabilitatea agentului numai că este cau!al legat de re!ultatul voit de acesta. obligând la *' . obţinând un re!ultat dincolo de ceea ce a voit*'. subiectul vrea.

-acă agentul ar fi prevă!ut de la început posibilitatea producerii unui re!ultat mai grav. fiind o infracţiune praeterintenţionată şi practica udiciară a statuat anumite aspecte în acest sens 6 pentru e2istenţa infracţiunii. Legiuitorul nu poate cere. ?ag. un re!ultat mai grav decât cel voit. care se afla într-o stare avansata de ebrietate. aplicând o puternică lovitură de pumn în capul victimei. el putea şi trebuia să prevadă că victima ar putea să cadă şi să se lovească de un plan dur şi să se rănească mortal*. iar re!ultatul. s. >3. d 9<. în timp ce a doua interdicţie o încalcă fără să prevadă re!ultatul 7 şi implicit printr-o acţiune nonvoită 8. în acelaşi timp să-l averti!e!e să respecte anumite reguli dacă vrea să nu omoare victima în urma loviturii. pentru e2istenţa laturii subiective a infracţiunii nu se cere ca inculpatul sa-şi fi repre!entat sau să fi avut posibilitatea de a-şi repre!enta procesul cau!al în toată comple2itatea sa. ca să nu lovească şi. în acelaşi timp. împre urarea că în urmă cu câţiva ani. concomitent. contradicţia este numai aparentă. Aşadar. Agentul poate să încalce prima interdicţie prevă!ând consecinţele şi urmărind reali!area lor ori acceptându-le.*9& *9 . să se fi produs din culpa infractorului 7 în speţă. deşi acesta era previ!ibil şi evitabil dacă erau respectate anumite reguli de diligenţă. moartea victimei. (ulegere de deci!ii pe $)<). pen. din acestea. inculpatul a practicat bo2ul învederea!ă că. ci numai punctul *. (u toate acestea.respectarea unor norme de diligenţă în legătură cu modul de e2ecutare a acţiunii spre a nu produce un re!ultat mai grav. infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte. pe plan subiectiv e necesar ca lovirea să fi fost comisă cu intenţie. să-i pretindă agentului să nu comită şi o altă faptă mai gravă 7 a nu face ceva mai grav în legătură cu prima faptă 8. Acela care are intenţia de a lovi sau vătăma o persoană trebuie să fie atent în e2ecutarea acţiunii şi să-şi diri e!e în aşa fel mişcările încât să nu re!ulte.D$)<). acesta poate s-ar fi reţinut chiar de la acţiunea iniţială periculoasă..8: de asemenea. Legea poate să pretindă în mod imperativ o anumită conduită 7 de a nu face ceva 8 şi.

adică moartea victimei 7 în speţă. -acă se reţine intenţia făptuitorului nu doar de a o lovi sau vătăma corporal. *& *< >3. într-un ca! s-a decis că lovirea victimei A cu consecinţa producerii unui şoc cardiac şi a decesului A constituie infracţiunea de lovituri şi vătămări cau!atoare de moarte. ci de a ucide. -acă nu se poate stabili culpa făptuitorului în raport cu moartea victimei. re!ultatul desfăşurării cau!ale. d 9&'$D$)<*. CC.0. pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe 7 art. fiind de vârstă înaintată.. de intensitatea celor pe care le-a săvârşit ar putea determina un şoc cardiac sau de altă natură care să ducă la moartea ei*%. a putut să prevadă că acţiunea lui ar putea duce în cele din urmă A indiferent de mecanismul producerii acestui re!ultat A la decesul victimei*&.pen. ci numai intenţia acestuia în raport cu lovirea sau fapta de vătămare corporală. dar că această culpă nu se suprapune pe intenţia sa iniţială de a o lovi sau numai de a-i produce o vătămare corporală. inclusiv de inculpat.% ** . s. Astfel.$*% *% . $%9 (. pag. pag.$. fapta va constitui infracţiunea de omor.. acesta trebuia să prevadă că prin e2ercitarea unor acte de violenţă. aproape &9 de ani. urmarea mai gravă se atribuie pe ba!a culpei dovedite a făptuitorului şi nu pe ba!a unei pre!umţii de culpă.8.nr. -obrinescu A . răspunderea penală se stabileşte. după ca!.pen.8. ca suferindă. lovind victima cu piciorul asupra capului. şi cunoscută de cei din ur. $9D$)<'. $%+ (. doborând-o la pământ şi cau!ându-i le!iunile arătate în certificatul medico-legal. deoarece.D$)&$.pen.pen..<' 5. "n literatura de specialitate s-a subliniat că. deoarece admiterea unei asemenea pre!umţii ar însemna încălcarea principiului potrivit căruia nu e2istă infracţiune şi nici răspundere penală fără vinovăţie*<. G. pag.$+D$)&<.5nfracţiuni care cuprind o formă comple2ă de vinovăţie .$'9+D$)&< a >3 col. . fapta constituie infracţiunea de ucidere din culpă. sau pentru vătămare corporală ori vătămare corporală gravă 7 art. -acă se stabileşte că făptuitorul este în culpă în ceea ce priveşte moartea victimei.final. cu o intensitate deosebită. CC. în ca!ul infracţiunilor praeterintenţionate. $%$ şi art.

dacă autorul nu putea şi nici nu trebuia să prevadă re!ultatul 7 fiind e2clusă culpa pentru re!ultatul mai grav 8 va răspunde numai pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe.0istoreanu. $$9&D$)%'.!onele cu potenţial refle2ogen 6 ple2.B2istenţa culpei poate fi dedusă şi din simpla materialitate a faptei*). "n legătură cu cele de mai sus. Gurisprudenţa contemporană a statuat ca !one vitale următoarele regiuni ale corpului uman 6 . s. =. reflectă intenţia inculpatului de a-i cau!a victimei o vătămare corporală. cit.. a reuşit s-o deposede!e de un cuţit.h. Având în vedere cele pre!entate anterior se poate afirma că în literatura uridică s-a consacrat că. unde în mod obişnuit le!iunile nu sunt mortale.. carotida.pen.. cu care apoi i-a aplicat o lovitură în gambă.cap . pag.$** >3. luptându-se la pământ cu victima. *) '+ .$%* *' . pag. cit.op. decesul acesteia fiind un re!ultat praeterintenţionat'+. ori pentru infracţiunile de vătămare corporală în forma simplă sau în cea gravă. din cau!a hemoragiei provocate prin secţionarea arterei tibiale a dus la deces. nu a lovit-o într-o !onă vitală a corpului.. inculpatul care. luând cuţitul din mâna victimei în timp ce aceasta se comporta agresiv.torace . dimpotrivă.abdomen . Acţiunea inculpatului nu era dintre acelea care prin materialitatea lor duc la conclu!ia că făptuitorul a intenţionat să ucidă victima. împre urarea că. scrot. ceea ce. ci într-o parte a piciorului. op.nr. în mod corect s-a decis în practica udiciară că a săvârşit infracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte şi nu cea de omor. -obrinoiu şi alţii.

5nfracţiunea se consumă în momentul producerii re!ultatului socialmente periculos.ODALIT(ŢILE INFRACŢIUNII 5nfracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte fiind o faptă derivată din fapta de lovire. numărul loviturilor. fiindcă re!ultatul care califică fapta. implicând culpă.ELE INFRACŢIUNII 5nfracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte este o infracţiune de acţiune 7 comisivă 8. %..8. cit. ţinându-se seama de instrumentul folosit de către făptuitor. !ona corpului unde a fost aplicată lovitura.8. precum şi de toate celelalte împre urări concrete în conte2tul cărora a fost săvârşită fapta.4.pen. >entativa la această infracţiune nu este posibilă.8 sau vătămare corporală gravă 7 art.pen. acte de violenţă. vătămări corporale simple.3. $%+ (. decesul victimei. se e2clude de la sine tentativa care nu este posibilă în ca! de culpă'$.?o!iţia subiectivă a făptuitorului A intenţia de a lovi sau vătăma integritatea corporală ori intenţia de a ucide A se stabileşte în fiecare ca!. vătămări '$ =. intensitatea acestora. fapta constituie infracţiunea consumată de lovi şi alte violenţe 7 art. FOR. pag. vătămare corporală 7 art. adică moartea victimei. . ci şi prin atitudini negative 7 omisiune 8. $%$ (. dar care se poate săvârşi nu numai prin activităţi po!itive 7 comisiune 8. . -acă moartea nu se produce. $%9 (. %.9'9 *. op. -ongoro!.pen.

reali!ându-se sub aspectul elementului material prin loviri sau acte de violenţă. Bste indiferent dacă îngri irile medicale sunt acordate de medic. supunerea victimei la un tratament sau regim adecvat..pen. Aşadar infracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte este susceptibilă de numeroase modalităţi atât normative 7 în raport cu fapta care a produs re!ultatul6 loviri uşoare sau violenţe grave. $%9 (. avortul ori punerea în prime die a vieţii persoanei. ?rin . $%$ (. op. Art. în afara formei simple a celor două modalităţi normative A lovirea şi actele de violenţă cau!atoare de suferinţe fi!ice. vătămarea corporală gravă prevede ca modalităţi normative. vătămarea corporală care necesită îngri iri medicale mai mult de &+ de !ile dar şi vătămarea care a provocat una din următoarele consecinţe 6 pierderea unui simţ sau organ.-obrinoiu. Astfel. ce necesită pentru vindecare îngri iri medicale de cel mult 9+ de !ile. vătămări temporare sau '9 =... mai cuprinde şi o formă agravată constând în lovire sau acte de violenţă ce au cau!at victimei o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii.$'' *& .corporale grave. e2cepţie făcând doar varianta agravată care prevede timpul de îngri iri medicale mai mare de 9+ de !ile dar de cel mult &+ de !ile.pen. atât normative cât şi faptice'9. infracţiunea de loviri şi alte violenţe prevă!ută în art. este susceptibilă de numeroase modalităţi.pen. va avea aceleaşi modalităţi normative ca şi infracţiunea prevă!ută în art. B2istă agravantă atunci când cele enumerate anterior au fost săvârşite în scopul producerii acestor re!ultate. în sens larg. $%+ (. de personalul medico-sanitar sau de orice altă persoană. cit. o infirmitate permanentă fi!ică ori psihică.pen. =ătămarea corporală prevă!ută în art. se înţelege. încetarea funcţionării acestora. sluţirea. $%+ (. îngri iri medicale . pag. -ovada timpului necesar pentru îngri irile medicale se face cu certificatul medico-legal... în vederea vindecării.

concurs de cau!e survenite etc.6. are dreptul.8'*.. un climat de disciplină civică.permanente 8. Aşa cum se poate observa. pag. pentru că este dator să asigure. ani. %. atât colectivă cât şi individuală. cât şi faptice 7 în raport cu împre urările în care s-a produs moartea victimei6 starea de sănătate. dar în acelaşi timp şi obligaţia de a aplica sancţiuni şi de a le pune în e2ecutare. moartea intervenită imediat sau la un interval mai mic sau mai mare de timp. op. %. statul. la $. 9'* *< .5. dar mai severă decât pentru uciderea din culpă. cit. SANCŢIONAREA INFRACŢIUNII ?otrivit reglementărilor legale. după ca!. ASPECTE PROCESUALE '* =. po!iţia subiectivă specială a autorului 7 praeterintenţia 8 face ca pedeapsa să fie mai uşoară decât pentru omor. -ongoro!. şi de e2istenţa unor circumstanţe atenuante sau agravante. -e toate aceste modalităţi va trebui să se ţină seama la evaluarea gradului de pericol social al infracţiunii dar şi la stabilirea cuantumului pedepsei. La stabilirea concretă a cuantumului pedepsei se va ţine cont însă. 5nfracţiunea de loviri şi vătămări cau!atoare de moarte se pedepseşte cu închisoare de la . prin mi loacele pe care le are la dispo!iţie.

alin.radul de pericol social pe care îl pre!intă faptele incriminate la art. $<. şi este deosebit de ridicat.OARTE 2. Această atingere poate avea consecinţa cea mai gravă. (. pr. *% . având în vedere gradul ridicat de pericol social al acesteia. în principal. competenţa de cercetare penală a infracţiunii revine procurorului. iar udecata în primă instanţă o efectuea!ă tribunalul 9<. -ongoro!. -in aceleaşi motive. omucidere .1. PARTICULARIT(ŢI DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNII DE LOVIRI SAU V(T(. prin elementul lor material ce constă în atingerea valorilor sociale ocrotite. punând în prime die nu numai securitatea fiecărei persoane. . 7 art. a întregii '' =."n ca!ul infracţiunii de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte. pag. ci. implicit. $%* (.8. $. legiuitorul a stabilit ca acţiunea penală să se pună în mişcare din oficiu. b. cit. 7 deşi acestea sunt incluse în cadrul general al infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii persoanei 8 este acelaşi cu al infracţiunilor incriminate sub denumirea generică de . adică atingerea vieţii şi desfiinţarea fi!ică a persoanei''. CAPITOLUL 2. lit.. ?en. op.(RI CAU/ATOARE DE . NOŢIUNI GENERALE 5nfracţiunile contra vieţii se caracteri!ea!ă.pen.

colectivităţi. relaţiile dintre făptuitor şi victimă. modul de săvârşire etc.cau!a nemi locită a morţii . gradul de pericol social al acestora este mai puţin ridicat. calitatea acestora şi contribuţia lor la săvârşirea infracţiunii *) . PRO7LE.metode şi mi loace folosite pentru săvârşirea infracţiunii ori acoperirea ei .locul şi timpul săvârşirii infracţiunii . Aceasta deoarece fără asigurarea cadrului legal care să garante!e respectul pentru viaţa persoanelor nu este posibilă o liniştită convieţuire A atât la nivel microsocial cât şi la nivel macrosocial.identitatea şi calitatea victimei . "n ceea ce priveşte aspectele de cercetare penală ale infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte aceasta se aseamănă cu infracţiunea de omor cu câteva diferenţe.făptuitorii. deşi are ca re!ultat moartea persoanei.URITE 8N CURSUL CERCET(RII ?roblematica ce trebuie să-şi găsească re!olvare pe timpul cercetării este deosebit de comple2ă şi variată. cercetarea trebuie să clarifice în principal următoarele probleme 6 . (u toate că faptele de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte le!ea!ă grav aceleaşi relaţii ca şi faptele de omucidere.natura morţii . având în vedere forma vinovăţiei A praeterintenţia. 2.%. -ar ind)iferent de modalităţile faptice ori particularităţile ce ţin de reali!area concretă a infracţiunii.E CARE TRE7UIE S( FIE L(.

de moarte nonviolentă A patologică sau fi!iologică. pag. sinucidere sau accident. 5ndiferent de modalităţile de comitere. Bd. între le!iunile produse prin acţiunea diferitelor mi loace. implicit a cau!elor şi mecanismelor de producere. =. (raiova. până la obţinerea conclu!iilor specialiştilor. Eercheşan şi alţii A .1. (. facilitat sau favori!at săvârşirea infracţiunii 2. deoarece la început. . să-şi e2plice mecanismul de formare al acestora.pen. -ar. organul de urmărire penală va trebui să interprete!e o serie de urme. >otuşi.%..condiţiile şi împre urările care au generat. să elabore!e anumite versiuni şi în raport cu acestea să desfăşoare activităţi concrete de identificare şi prindere a făptuitorului. (arpaţi. un rol de prim ordin revine medicinii legale. cercetarea trebuie să lămurească dacă în cau!ă este vorba de moarte violentă. "n stabilirea naturii morţii.. 5nfracţiunea de loviri şi vătămări cau!atoare de moarte poate pre!enta numeroase şi variate modalităţi faptice determinate de împre urările concrete în care a fost săvârşită. cercetarea acesteia se va desfăşura conform tipicului cercetării omorului. Aioniţoaie. $%*.9* '+ . influenţele factorilor de mediu asupra aspectului iniţial al traumatismelor'. (. doar e2istenţa unui cadavru nu poate furni!a totalitatea datelor necesare pentru o corectă încadrare a faptei la art..având în vedere situaţiile concrete în care acţionea!ă A un minim de date menite să facă diferenţierea între o moarte violentă şi una nonviolentă. '. şi organele de urmărire penală trebuie să cunoască. $))'. >ratat de metodică criminalistică . Bvident că prin constatarea sau e2perti!a medico-legală problemele în discuţie vor fi lămurite pe ba!ă de argumente ştiinţifice. N$t&r$ !orţii "n ceea ce priveşte infracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte.

"n acest sens s-a pronunţat şi practica udiciară.%. Astfel.%. mi loacele folosite de acesta şi re!ultatul produs e2istă sau nu o legătură de cau!alitate.2. faptul că victima fiind lovită cu pumnii şi picioarele peste tot corpul până ce aceasta. organelor de cercetare penală le revine o sarcină mult mai dificilă în a încadra corect fapta. $ !orţii ?entru dovedirea e2istenţei infracţiunii de lovituri şi vătămări cau!atoare de moarte organele de urmărire penală trebuie să lămurească dacă între activitatea desfăşurată de făptuitor. intenţie pentru acţiunea iniţială a făptuitorului şi culpă faţă de re!ultatul mai grav produs. că!ând la pământ nu a mai putut să se ridice. Astfel. şi în acest ca! se va '$ . având în vedere forma mi2tă a vinovăţiei. Bsenţial este re!ultatul e2perti!ei medico-legale însă acesta trebuie neapărat coroborat şi cu alte date obţinute pe parcursul cercetării. aşa cum se arată în actele medicolegale 8 e de natură a sugera intenţia clară a făptuitorului. nu se va putea reţine vreo culpă în sarcina făptuitorului. ar fi oferit şanse de supravieţuire. fiind în stare de inconştienţă şi nefiind internată de urgenţă intr-un spital 7 ceea ce dacă s-ar fi întâmplat. Astfel va trebui avut în vedere dacă în lanţul cau!al a intervenit o împre urare de natură a indica reţinerea culpei făptuitorului faţă de re!ultatul letal produs. C$&9$ ne!i: ocit. modalitatea de săvârşire indicând intenţia infractorului de a ucide victima şi astfel fapta va fi încadrată la infracţiunea de omor. "n materia stabilirii legăturii de cau!alitate e2istă câteva particularităţi în ca!ul infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte. -acă procesul cau!al este linear însă.

. s. posibilitatea a ungerii în acel loc A în raport cu alibiurile invocate etc. s. ridicării tuturor categoriilor de urm şi mi loace materiale de probă. '& >3. în împre urimile acestuia. interpretate şi valorificate ştiinţific vor duce la identificarea făptuitorului 7 dacă acesta nu este cunoscut 8. Bd. ?rin urmare pe timpul desfăşurării cercetării. d <9 $)%$. starea ei în acel moment etc. dacă au fost vă!ute la locul faptei. bunurile şi valorile pe care le avea în momentul atacului. (unoscându-se. persoanele care au vă!ut-o ultima dată. fi2ării.pen. chiar cu apro2imaţie. cunoscând timpul săvârşirii infracţiunii.pen. d *.2. în epertoriu de practică udiciară pe $)%$-$)%.. 2.%. #tiinţifică şi Bnciclopedică. -e asemenea. $)%) '< >3. se vor putea face verificări cu privire la modul cum şi-au petrecut timpul în perioada critică persoanele bănuite. -e asemenea. trebuie să se lămurească clar care sunt elementele principale pentru identificarea făptuitorului.9D$)%$. data săvârşirii infracţiunii. bucureşti.rşirii infr$cţi&nii Locul comiterii faptei oferă posibilitatea descoperirii. idem '9 . neaplicarea de către organele medicale a unei terapeutici complete nu poate constitui cau!a morţii'<. dar mai ales cu oca!ia cercetării locului faptei.*. care.. Loc& şi ti!#& s.reţine infracţiunea de omor şi nu cea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte'&. organele de urmărire penală vor urmări să stabilească traseul şi activităţile premergătoare faptei desfăşurate de victimă. eventualele incidente avute.

*. substanţă to2ică etc. Aceste aspecte coroborate cu alte date obţinute în timpul cercetării a ută la corecta încadrare uridică a faptei.%. cât şi activităţile desfăşurate de făptuitor pentru acoperirea ei. '* .%. şi implicit. organele de urmărire penală trebuie să lămurească atât metodele şi mi loacele care au dus la consumarea faptei. . stabilirea identităţii victimei constituie punctul de plecare în derularea celorlalte activităţi de urmărire penală sau cu caracter operativ.<. fiind susceptibilă de desfăşurare în timp. deci condiţionată de producerea unui re!ultat.eto"e e şi !i: o$ce e fo osite #entr& s. Lămurind problema metodelor şi mi loacelor folosite pentru săvârşirea infracţiunii. Lămurind această problemă. bâtă.rşire$ şi $co#erire$ infr$cţi&nii Având în vedere că infracţiunea de lovituri şi vătămări cau!atoare de moarte este o faptă comisivă şi materială. 2. venind astfel în spri inul organelor udiciare. I"entit$te$ şi c$ it$te$ *icti!ei -e multe ori. -e asemenea stabilirea calităţii victimei poate indica o corectă stabilire a cuantumului pedepsei. organele de urmărire penală au posibilitatea să culeagă date de natură să prefigure!e corect cercul de bănuiţi. să desfăşoare activităţile necesare pentru urmărirea şi prinderea făptuitorului.3. cuţit.2. organele de urmărire penală trebuie să depună toate diligenţele pentru identificarea instrumentelor folosite la atingerea scopului propus A piatră.

ri e c$re $& +ener$t' =n esnit s$& f$*ori9$t s.rşire$ infr$cţi&nii 5nfracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte prin pericolul social deosebit pe care-l pre!intă.cercetarea la faţa locului . specifice organelor de poliţie şi în final la prote area mai eficientă a vieţii persoanei. sunt de natură să conducă la măsuri de prevenire eficiente. impune din partea organelor de urmărire penală acţiuni concentrate în direcţia prevenirii săvârşirii acestor fapte violente.%. (unoaşterea cau!elor care generea!ă asemenea manifestări antisociale. ?rintre acestea se numără următoarele activităţi de urmărire penală 6 ..stabilirea identităţii victimei '' .(SURI CARE SE 8NTREPRIND PENTRU AD. a mediilor propice unde se comit.4. 2. a persoanelor aflate în conflict etc.dispunerea constatării ori a e2perti!ei medico-legale . la fel ca şi celelalte infracţiuni care se săvârşesc cu violenţă.dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau a e2perti!elor criminalistice .ELE .2.2. PRI. Con"iţii e şi =!#re:&r.INISTRAREA PRO7ELOR /rganele de cercetare penală ale poliţiei au obligaţia de a efectua actele de urmărire care nu suferă amânare.*.

3arcinile ce revin primilor lucrători de poliţie a unşi primii la faţa locului sunt următoarele6 '% identificarea martorilor oculari.locul unde a survenit moartea când acesta nu coincide cu locul agresiunii . se înţeleg.identificarea. după ca!. ca şi în ca!ul infracţiunii de omor.identificarea şi ascultarea martorilor . "n general în ca!ul infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte. în >ratat de tactică criminalistică.efectuarea perche!iţiilor . loc al faptei .. =. a persoanelor suspecte. (ercetarea la faţa locului . (ercetarea la faţa locului se va efectua după regulile generale.locul unde s-a consumat episodul principal al faptei . (arpaţi. inclusiv cu privire la persoana făptuitorului'%.2. craiova. cel puţin în prima fa!ă a cercetărilor'). de ea depin!ând lămurirea problemelor referitoare la faptele şi împre urările comiterii acesteia. $))9. următoarele 6 . prin noţiunea de . urmărirea şi prinderea făptuitorilor 2. pag.1.căile de acces precum şi căile de părăsire etc.Eercheşan A . . Bd.locul unde a fost abandonată victima . 0u de puţine ori.9& ') idem '. Cercet$re$ $ f$ţ$ oc& &i (ercetarea la faţa locului se înscrie printre activităţile de ba!ă ce contribuie în mod substanţial la aflarea adevărului în cau!ă. aceasta activitate se constituie în unica modalitate de obţinere a probelor şi mi loacelor materiale de probă.

toate datele de natură medico-legală legate de împre urările comiterii infracţiunii urmea!ă să fie lămurite de medicul legist şi demonstrate ştiinţific în cadrul constatării medico-legale. ?entru ca re!ultatele constatării medico-legale să contribuie la aflarea adevărului în cau!ă. mecanismul producerii le!iunilor. 2. data instalării morţii etc. conservarea aspectului locului faptei şi inter!icerea pătrunderii în câmpul infracţiunii a oricărei persoane ce nu are atribuţii pe linia cercetării la faţa locului etc.identificarea şi prinderea făptuitorului.%. organele de urmărire penală au datoria să asigure medicului legist condiţii optime de activitate. toate materialele şi datele de care are nevoie pentru efectuarea unei lucrări de calitate. descoperirea. având ca ane2e planşa fotografică şi schiţa locului faptei. în sensul de a-i pune la dispo!iţie.2. cât şi pe parcursul efectuării lucrării. ?e durata desfăşurării cercetării echipa constituită în acest scop va e2ecuta următoarele activităţi 6 căutarea. (ercetarea la faţa locului se va materiali!a în procesul verbal de cercetare la faţa locului. (onlucrarea permanentă dintre medicul legist şi organele de urmărire penală dă posibilitatea acestora din '& . fi2area şi ridicarea urmelor şi mi loacelor materiale de probă: toate aceste activităţi vor a uta atât la corecta încadrare a faptei cât şi la stabilirea cuantumului pedepsei.rii ori $ e>#erti9ei !e"ico? e+$ e B2aminarea cadavrului cu oca!ia cercetării la faţa locului nu permite obţinerea unor date amănunţite pe ba!a cărora să se poată trage conclu!ii privind natura morţii. Dis#&nere$ const$t. atât în fa!a iniţială.

medicului legist îi revine sarcina elucidării aspectelor multiple ce privesc organismul uman şi factorii de ordin biologic de natură a constitui probe în procesul penal. Ceferitor la problematica ce trebuie re!olvată prin constatarea medicolegală. 1rgenţa dispunerii acestora este dată fie de pericolul dispariţiei unor urme ori de schimbare a unor situaţii de fapt. ea diferă în raport cu agenţii traumatici ce au acţionat asupra victimei. la faţa locului pot fi găsite o multitudine de urme cum ar fi 6 . 2. Dis#&nere$ const$t. (onstatarea medico-legală se dispune prin re!oluţie motivată.2. "n raport cu modalităţile concrete în care s-a săvârşit infracţiunea.2.urmă să cunoască re!ultatele obţinute şi să re!olve cu operativitate diversele probleme ce apar in urma e2aminării cadavrului.ri or te@nico?ştiinţifice s$& $ e>#erti9e or cri!in$ istice Lămurirea problemelor multiple şi diverse pe care le ridică soluţionarea legală şi temeinică a cau!elor privind acest gen de infracţiune impune valorificarea ştiinţifică a urmelor şi a mi loacelor materiale de probă descoperite şi ridicate de le faţa locului. indiferent de modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunii. -ar. =arietatea mare a modalităţilor traumatice în ca!ul loviturilor sau vătămărilor cau!atoare de moarte repre!intă un cadru mult mai larg decât aspectele de ordin general pre!entate în cursurile de drept penal. fie de necesitatea lămuririi fără întâr!iere a unor fapte sau împre urări ale cau!ei.urme ale omului A atât urme formă cât şi urme materie: '< . prin intermediul constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a e2perti!elor criminalistice.

. a substanţelor radioactive etc.urme ale vegetalelor . 5dentificarea victimei unei infracţiuni de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte poate fi făcută atât prin activităţi de urmărire penală cât şi prin metodele tehnicii criminalistice.3. scurgerile provocate de curenţii de înaltă tensiune. încălţăminte. 2.urme create de diverse fenomene A de genul celor provocate de scurtcircuitele electrice. ?re!entare pentru recunoaştere a cadavrului se face înaintea efectuării constatării medico-legale şi după ce în prealabil s-a procedat la toaletarea acestuia. '% .urme ale obiectelor A îmbrăcăminte.. dar deseori se întâlneşte situaţia în car enu se găseşte nici un act de identitate.urme ale animalelor . -intre activităţile de urmărire penală A cu respectarea tuturor regulilor tacticii criminalistice A cea mai frecventă întâlnită este pre!entarea pentru recunoaştere. (u oca!ia cercetării la faţa locului asupra cadavrului se pot găsi acte de identitate 7 dar care pot tre!i suspiciuni cu privire la autenticitatea lor sau alterate de diverşi factori 8. mi loace de transport etc.ţii *icti!ei ?entru stabilirea corectă a versiunilor şi desfăşurarea operativă a activităţilor de verificare a acestora. (adavrul se pre!intă A în mod individual A rudelor. instrumente. arme. cunoaşterea identităţii victimei repre!intă o condiţie esenţială.2. St$1i ire$ i"entit.

în timpul şi după săvârşirea infracţiunii ') . / altă posibilitate de identificare a victimei este oferită de constatarea tehnico-ştiinţifică dactiloscopică prin compararea impresiunilor digitale ale cadavrului cu urmele din evidenţele mono şi decadactilare. I"entific$re$ şi $sc& t$re$ !$rtori or 5dentificarea martorilor ce pot furni!a date legate de împre urările săvârşirii infracţiunii constituie una din sarcinile urgente care trebuie re!olvate.împre urările în care a luat la cunoştinţă despre faptă .fotografia şi mula ul de dinţi . 2.fotografia de semnalmente . -epo!iţiile acestora determină de foarte multe ori orientarea activităţii organelor de urmărire penală.<.locul şi timpul săvârşirii infracţiunii . ?entru identificarea victimei se pot desfăşura şi alte activităţi cum ar fi 6 .e2amenul documentelor. -acă victima a fost cercetată anterior într-o cau!ă penală identificarea sa se poate face cu uşurinţă.acţiunea făptuitorului înainte.2.cunoştinţelor. prietenilor sau vecinilor. Ascultarea martorului trebuie să lămurească în detaliu următoarele probleme 6 .

contribuie la identificarea făptuitorului şi la dovedirea activităţii infracţionale. Efect&$re$ #erc@e9iţii or #i perche!iţia este una din activităţile de urmărire penală de ma2imă urgenţă. -e asemenea se vor căuta obiectele de îmbrăcăminte. încălţăminte care au corespondent în urmele descoperite la faţa locului..2.: faptul că acestea pre!intă urmele infracţiunii.rire$ şi #rin"ere$ f. nu numai la persoanele suspecte. ?erche!iţia efectuată la persoanele bănuite poate conduce la descoperirea instrumentelor folosite la comiterea faptei 6 cuţit. 2.+ . urmărind descoperirea obiectelor sau instrumentelor ce au servit la comiterea infracţiunii. a celor ce poartă urmele infracţiunii.5.4.identitatea victimei etc. brici etc. >rebuie de preci!at că perche!iţia se efectuea!ă şi la victimă.cau!e care au generat starea conflictuală . 2.#t&itor& &i .2.identitatea sau semnalmentele făptuitorului . putând fi restrânsă sau e2tinsă în raport cu împre urările în care s-a săvârşit infracţiunea. 3fera persoanelor ce pot fi audiate ca martor diferă de la cau!ă la cau!ă. a obiectelor de care a fost deposedată victima precum şi a făptuitorului. I"entific$re$' &r!.

respectiv identificarea. LEG(TURI CU INFRACŢIUNI ASE. ?e măsura în care datorită consecinţelor produse se reali!ea!ă treptele progresive ale progresiunii.>oate activităţile de urmărire penală converg către aceeaşi finalitate udiciară.(N(TOARE Fapta de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte constituie ultima treaptă pe scara progresivă pe care o pot urca faptele de loviri sau alte violenţe.1. 5nfracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte se aseamănă şi cu infracţiunea de ucidere din culpă. lovirile sau vătămările care constituie prin ele însele o infracţiune se absorb datorită unei comple2ităţi naturale în conţinutul infracţiunii de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte. desfăşurarea cu prioritate a uneia sau alteia ţinând de specificul fiecărei cau!e. deoarece în ca!ul uciderii din culpă cau!area morţii se datorea!ă numai .reali!area portretului vorbit al infractorului. dar nu trebuie confundată cu aceasta. primele trepte fiind parcurse de faptele premergătoare ale vătămărilor corporale şi ale vătămărilor corporale grave. CONE0IUNI CU ALTE INFRACŢIUNI 3. faptele de gravitate mai uşoară se absorb în fapta mai grea încadrându-se în dispo!iţia incriminatorie a acesteia din urmă.prelucrarea urmei de miros uman cu a utorul câinelui de urmărire . CAPITOLUL 3. Aşadar. @ăsurile urgente care se impun în ca!ul unei infracţiuni de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte sunt 6 .$ . prinderea şi probarea activităţii infracţionale a autorului. "n general activităţile de urmărire penală nu se desfăşoară într-o ordine prestabilită.

faptă praeterintenţionată se aseamănă aparent şi cu infracţiunea de omor. în ca!urile concrete.OR. ?entru a le distinge. partea corpului asupra căreia s-a e2ercitat actul de violenţă.culpei făptuitorului. faptă intenţionată. ASE.8 şi. 5nfracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte. intensitatea folosirii actului de violenţă. Astfel. pe când în ca!ul infracţiunii de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte. latura subiectivă 8. pe ba!a lor. modalităţi. culpa făptuitorului se suprapune unei acţiuni de lovire sau vătămare săvârşite cu intenţie. un prim criteriu de diferenţiere între cele două infracţiuni i!vorăşte din însăşi terminologia folosită de legiuitor în enunţarea conţinutului legal al infracţiunilor. conţinutul constitutiv 7 latura obiectivă.%. condiţiile pree2istente 7 obiectul.OARTE CU INFRACŢIUNEA DE O. "n ca!ul omorului se foloseşte e2presia H uciderea unei persoane H. forme. subiecţii 8. CORECTA 8NCADRARE -URIDIC( "n anali!a comparativă a infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte şi a infracţiunii de omor trebuie avut în vedere drept ba!a de plecare schema didactică de anali!ă a oricărei infracţiuni şi anume6 conţinutul legal. starea fi!ică anterioară a victimei etc. să se stabilească dacă a e2istat sau nu intenţia de a ucide.9 . 3.(N(RI )I DEOSE7IRI ALE INFRACŢIUNII DE LOVITURI SAU V(T(. va trebui să se ţină seama de toate împre urările de fapt 7 mi locul folosit de infractor. sancţiuni.(RI CAU/ATOARE DE . uneori fiind destul de dificil de constatat în fapt aceasta deosebire subiectivă. ceea ce denotă că acţiunea sau omisiunea ce a condus la decesul .

tuturor infracţiunilor contra persoanei.8.$%9 (.victimei repre!intă nu numai cau!a primară declanşatoare. cu caracteristicile prevă!ute în art. lovitură puternică etc. a avut ca urmare moartea victimei . /biectul material este asemănător ambelor infracţiuni şi constă în corpul persoanei în viaţă în totalitatea fiinţei sale. $%+ .pen..pen.. ci şi cau!a. iar pe de altă parte moartea . neantrenând în mod obişnuit prin ea însăşi. în timp ce infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte este inclusă în H 5nfracţiuni contra integrităţii corporale şi sănătăţii persoanei H. infracţiunea de omor este inclusă în H /mucidere H. şi care are în vedere ansamblul relaţiilor sociale care se constituie şi se desfăşoară în legătură cu apărarea persoanei sub totalitatea atribuţiilor sale. o altă asemănare între cele două infracţiuni este obiectul uridic special care constă în ansamblul relaţiilor sociale a căror normala desfăşurare nu e posibilă fără ocrotirea vieţii persoanei. / diferenţiere apare în ca!ul omorului calificat când în anumite situaţii se cere o anumită calitate specială subiectului activ.$%9 (. subliniind astfel pe de o parte acţiunea de a lovi sau vătăma. necone2ă cu alte condiţii sau împre urări.H. comun de fapt. -e asemenea. "n ca!ul. otrăvire.condiţie specifică de e2istenţă a acestei infracţiuni. re!ultatul letal. "n ceea ce priveşte subiecţii infracţiunilor atât în ca!ul infracţiunii de omor cât şi în ca!ul infracţiunii de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte subiectul activ este orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale de răspundere penală. $%+ . / prima asemănare între cele două infracţiuni e2istă sub aspectul obiectului uridic generic. aptă a produce eo ipso re!ultatul letal 7 împuşcare. Aici însă intervine şi o diferenţiere în sensul că deşi au acelaşi obiect uridic special.. loviturilor sau vătămărilor cau!atoare de moarte legiuitorul foloseşte e2presia H dacă vreuna din faptele prevă!ute în art. 3ub aspectul subiectului pasiv nu intervine nici aici nici o diferenţiere.* . elementul său circumstanţial. acesta putând fi orice .

care. stare de ebrietate etc.8 cu legătură de cau!alitate. declanşat 8 şi una sau mai multe condiţii 7 activităţi umane 8 sau împre urări 7 anumite stări sau situaţii . -in punctul de vedere al laturii obiective e2istă de asemenea asemănări şi deosebiri. -acă elementul material se reali!ea!ă relativ asemănător.persoană în viaţă asupra căreia se îndreaptă acţiunile făptuitorilor. concomitente ori subsecvente. ce decurg una din alta. de asemenea. compus dintr-o cau!ă 7 care poate fi un factor primar declanşator sau un factor secundar. -iferenţieri esenţiale apar însă în cadrul legăturii cau!ale dintre elementul material şi re!ultatul letal produs. re!ultatul socialmente periculos este identic la ambele infracţiuni şi anume moartea persoanei. -oar în ca!ul omorului calificat apare o calitate specială a subiectului pasiv. "n ca!ul loviturilor sau vătămărilor cau!atoare de moarte procesul cau!al este comple2. timp de & !ile şi favori!ând astfel instalarea unei septicemii .nu e de . deci cau!a primară fiind aptă şi suficientă prin ea însăşi a produce decesul. şi nu cau!at de le!iunile iniţiale. atunci efectul primar 7vătămarea8 e absorbit în mod natural de efectul secundar mai grav 7moartea8. La infracţiunea de omor procesul cau!al este linear în sensul unei legături imediate de la cau!a primară 7şi unică8 la efect. Aşadar la infracţiunea de lovituri cau!atoare de moarte acest proces i-a forma unui traseu sinuos sau a unor trasee multiple si intersectate: re!ultatul mai grav survine condiţionat. pot uca rol de factori primari 7declanşatori8 sau secundari 7declanşaţi8. pentru îngri iri medicale.refu!ând să fie spitali!ată. urmând ca fapta inculpatului să fie încadrată la omuciderea intenţionată. neputându-se reţine culpa.bătrâneţe.' . 3pre e2emplificare în practica udiciară s-a reţinut că6 împre urarea că victima a avut o comportare negli entă faţă de plaga în unghiată ce i s-a cau!at de către inculpat prin aplicarea unei lovituri de cuţit . -acă în ne2ul cau!ă primară 7actul agresiv8Ivătămare--moarte nu intervin verigi intermediare sub forma unor condiţii 7împre urări8 pree2istente.

din greşeală. "n spri inul afirmaţiilor anterioare vine şi practica udiciară care a statuat prin deci!iile date de instanţele udecătoreşti aceleaşi aspecte cu privire la diferenţierile ce intervin sub aspectul laturii subiective dintre cele două infracţiuni. în raport cu persoana iniţial vi!ată. "n ca!ul infracţiunii de omor latura subiectivă e constituită din intenţie. inculpatul ar fi acţionat cu intenţia de a ucide: în acest ca!.. de conclu!iile anchetei udiciare depin!ând corecta încadrare uridică a faptei. .pen. pentru fapta comisă. ci doar să lovească persoana asupra căreia a fost îndreptată lovitura ce. Astfel6 a8 din moment ce inculpatul nu a avut intenţia să ucidă. ?rincipala deosebire dintre infracţiunea lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte şi infracţiunea de omor apare însă în ceea ce priveşte latura subiectivă. septicemia a avut ca punct de plecare plaga în unghiată produsă de inculpat. va trebui reţinută culpa făptuitorului faţă de re!ultatul letal produs. în ca!ul loviturilor sau vătămărilor cau!atoare de moarte pe lângă intenţie 7caracteristică omorului8 faţă de vătămarea iniţială. din moment ce. refu!ul victimei de a fi spitali!ată 7care dacă ar fi fost îngri ită corect poate nu ar fi decedat8 şi astfel corect a reţinut instanţa art. respectiv. "n situaţia de faţă ne2ul cau!al cau!ă primară--vătămare--moarte este alterat de e2istenţa unei împre urări subsecvente agresiunii. aşa cum re!ulta din actele medico-legale. -e aceea sarcina organelor de urmărire penală devine mai grea în ca!ul loviturilor sau vătămărilor cau!atoare de moarte. fapta ar constitui . în timp ce la lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte praeterintenţia este cea care o caracteri!ea!ă. a fost abătută asupra altei persoane care a decedat.$%*(. -acă po!iţia subiectivă a infractorului faţă de fapta comisă este corect stabilită atunci nu se poate pune problema unei greşite încadrări uridice. fapta sa constituie infracţiunea de loviri sau vătămări cau!atoare de moarte iar nu aceea de omor. Alta ar fi fost situaţia dacă. Aşadar.natură a întrerupe raportul cau!al dintre activitatea infracţională a inculpatului şi moartea victimei.

deşi. Aşadar principala deosebire o repre!intă po!iţia subiectivă a făptuitorului faţă de re!ultatul produs..-reptul nr. -iferenţe intervin şi în ceea ce priveşte modalităţile de săvârşire ale infracţiunilor precum şi la sancţionarea acestora. trebuia şi putea să-l prevadă. ceea ce în ca!ul e2aminat.p. nu din culpă şi. "n atare situaţie..s.$''8: c8fapta inculpatului de a fi aruncat cu intensitate mărită o bucată de fier.& . se produce din culpa inculpatului. în raport cu situaţia concretă.p. moartea victimei.d. care nu prevede re!ultatul. -acă acest aspect este corect lămurit atunci se poate face o corectă încadrare uridică. dacă-l prevede.. a acceptat acest re!ultat. se impune conclu!ia că inculpatul a prevă!ut posibilitatea morţii acesteia.<.(. cu consecinţa unor numeroase fracturi ale oaselor şi altor le!iuni s-a cau!at moartea victimei. iar re!ultatul. Astfel. în ca!ul infracţiunii de loviri cau!atoare de moarte. constituie infracţiunea de omor şi nu cea de lovituri cau!atoare de moarte.9&)8: b8 în ca!ul când prin aplicarea unor lovituri repetate cu pumnii şi picioarele asupra unor !one vitale ale corpului. ceea ce înseamnă că a acţionat cu intenţie.d.-.$+'8.. asupra unui grup de copii.$9D$))$. nu poate fi reţinută infracţiunea de lovituri cau!atoare de moarte 7(.p. fapta constituie infracţiunea de omor. re!ultat pe care l-a acceptat.+*.'&%D$)<<. -eci. care este caracteri!ată sub aspectul laturii subiective prin intenţie depăşită. tocmai din considerentul laturii subiective.3..s.p. provocându-i astfel moartea.G. infractorul care a săvârşit un omor fiind mai aspru pedepsit faţă de cel . lovind pe unul dintre aceştia în cap.-.G. deoarece el putea să-şi dea seama că folosind bucata de fier în condiţiile arătate putea să-l lovească pe unul dintre copii într-o !onă vitală a corpului.infracţiunea de omor 7>. ori.p..$+'9D$))+..(.3. iar nu aceea de loviri cau!atoare de moarte. ca atare.$))'. socotind fără temei.$% din +<. ceea ce i-a provocat moartea.d. vătămarea este comisă cu intenţie. că el nu se va produce 7(.3. nu-l acceptă. nu se poate reţine.c.

.care a săvârşit infracţiunea de lovituri sau vătămări cau!atoare de moarte deoarece ultimului. mai cu seama de deosebirile faţă de infracţiunea de omor. faţă de re!ultatul produs i se reţine culpa. în special. în general.< . "n conclu!ie o corectă încadrare uridică se poate efectua doar ţinându-se cont de aspectele preci!ate anterior. şi de po!iţia subiectivă a autorului faţă de re!ultatul letal produs.