You are on page 1of 4

1. Principalele puncte de legătură admise de legea română.

CETĂŢENIA - starea civilă, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice moştenirea mobiliară, în cazul universalităţilor de bunuri mobile jurisdicţia competentă, în unele cazuri DOMICILIUL SAU REŞEDINŢA- starea civilă, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice, în subsidiar faţă de căsătorie condiţiile de fond ale actelor juridice condiţiile de fond ale contractului de vânzare mobiliară, în lipsa unei legi convenite de părţi jurisdicţia competentă SEDIUL SOCIAL - statutul organic al persoanei juridice condiţiile de fond ale actului juridic contractul de intermediere, de muncă, alte contracte speciale jurisdicţia competentă FONDUL DE COMERŢ - condiţiile de fond ale actului juridic, când debitorul prestaţiei caracteristice este un comerciant precum şi în cazul vânzării jurisdicţia competentă LOCUL SITUĂRII BUNULUI- regimul juridic al bunurilor imobile şi mobile privite ut singuli moştenirile imobiliare jurisdicţie, în anumite cazuri PAVILIONUL NAVEI (AERONAVEI)- mijloacele de transport respective VOINŢA PĂRŢILOR- Condiţiile de fond ale actelor juridice în general şi ale unor contracte speciale LOCUL ÎNCHEIERII CONTRACTULUI- Condiţiile de fond ale contractelor (în subsidiar, faţă de legea cu care contractul prezintă legăturile cele mai strânse) jurisdicţie, în anumite cazuri LOCUL EXECUTĂRII CONTRACTULUI- odul de e!ecutare al contractului LOCUL ÎNTOCMIRII ACTULUI- Condiţiile de formă ale actului juridic (în subsidiar, faţă de punctul de legătură aplicabil fondului actului" AUTORITATEA CARE EXAMINEAZĂ VALIDITATEA ACTULUI JURIDIC- condiţiile de formă ale actului juridic LOCUL UNDE ARE LOC FAPTUL (ILICIT)- regimul juridic al delictului în general LOCUL PRODUCERII PREJUDICIULUI- #n cazul în care prejudiciul se produce în alt stat decât cel al săvârşirii delictului INSTANŢA SESIZATĂ- $spectele de procedură propriu-zise ca, de e!emplu, administrarea probelor " 3. Speta Forgo • • • • • • • • • • • • %oluţionată de instanţele franceze în &'('" )n cetăţean bavarez , în condiţiile în care *avaria acorda o cetăţenie proprie" +orgo trăieşte cea mai mare parte a vieţii sale în +ranţa, unde însă nu dobândeşte domiciliul legal (nu îndeplineşte formalităţile cerute în acest sens de legea franceză), ci are numai domiciliul de fapt" Conform legii franceze, +orgo era cetăţean bavarez, cu domiciliul legal în *avaria" ,a moarte lasă o succesiune mobiliară importantă" +orgo nu a lăsat testament" -udele colaterale după mamă (+orgo fiind copil din afara căsătoriei) introduc în faţa instanţei franceze o petiţie de ereditate" .otrivit normei conflictuale franceze le! patriae succesiunea mobiliară era cârmuită de legea naţională a defunctului (cea *avareză), care acorda drept la succesiune rudelor colaterale după mamă" /nstanţele franceze au constatat însă că norma conflictuală bavareză supuneau succesiunea mobiliară legii domiciliului de fapt al defunctului ( trimitea înapoi la legea franceză) " 0orma conflictuală bavareză nu accepta trimiterea, ci retrimiterea la dreptul francez" $cceptând retrimiterea, instanţa franceză a aplicat legea succesorală franceză" Conform legii succesorale franceze, rudele colaterale după mamă nu aveau drept la moştenire şi, în acest fel, succesiunea fiind vacantă, a fost culeasă de statul francez pe teritoriul căruia se aflau bunurile mobile respective"

ce retrimite tot la întregul sistem de drept al forului. care a refuzat compentența oferită" /nstanța trebuie judece ca în țara unde se va cere e!e5uatur-ul" norma conflictuală a forului are o competență subsidiară. Institutia retrimiterii in dreptul international privat Retrimiterea este o instituție de drept internațional privat" -etrimiterea oferă posibilitatea legii străine declarate competente să facă o trimitere către o altă lege. deoarece trimiterea se face la ansamblul dreptului străin. care dispune iar o retrimitere și așa mai departe.2.determinarea cetățeniei e!clude posiblitatea retrimiterii regula loc ! "#$%& 'c& ( e!clude de asemenea posibilitatea retrimiterii deoarece se are în vedere doar dispozițiile materiale ale legii locului și nu a întregului sistem de drept Argumente pro și contra retrimiterii Pro • • • • • legea la care se face trimitere nu ar putea fi aplicată în situația în care aceasta se declară necompetentă(și retrimite deci la o altă lege) întrucât s-ar aduce atingere suveranității statului străin atunci când norma conflictuală trimite la dreptul străin se are în vedere întregul ansamblu de reglementări inclusiv normele conflictuale eficiența unei 4otărâri judecătorești se asigură prin neaplicarea legii materiale străine. fie legea instanței sesizate fie la alt sistem de drept" -etrimiterea poate fi1 • de gradul întâi sau simplă .legea străină declarată competentă retrimite la o altă lege decât cea a forului" 2eoretic retrimiterea poate continua și mai departe de gradul al doilea. în cazul în care legea străină se declară necompetentă. retrimiterea nu este acceptată în toate sistemele de drept iar atunci când este acceptată e!istă situații când aceasta nu poate opera1 • • • în cazul autonomiei de voință a părților se presupune că ele s-au referit la un anumit sistem de drept cu e!cluderea posiblității de retrimitere cetățenia . dar practic prezintă imporanță doar retrimiterea simplă prin care se înlătură competența legii străine" -etrimiterea nu poate opera atunci când instanța nu face trimitere la întregul sistem de drept ci doar la anumite reglementări materiale precise" 3e asemena. care permite evitarea situațiilor conflictuale !ontra • • • retrimiterea depreciază ideea că instanța sesizată stabilește legea aplicabilă în temeiul normelor sale conflictuale și nu după normele conflictuale străine retrimiterea implică un cerc vicios. fără ca acest circuit să fie oprit decât în mod arbitrar retrimiterea determină o nesiguranță în relațiile cu element de e!traneitate întrucât solu țiile concrete depinde de poziția dreptului străin .legea străină declarată competentă retrimite la dreptul instanței sesizate" #n acest mod aplicarea legii străine este înlăturată în favoarea dreptului instan ței sesizate" • gradul al doilea sau complexă . configurând e!istența unei comunități de vederi cu norma conflictuală străină" între sistemele de drept în prezență se realizează o coordonare.

cât şi pe cele prevăzute de legea personală a celuilalt soţ -@ %istemul aplicării cumulative a celor două legi <" +iecare dintre soţi este supus legii lui naţionale sau a domiciliului -@ %istemul aplicării distributive a celor două legi . se consideră că străinul trebuie să beneficieze în orice țară de minimum de drepturi" #n caz contrar. o persoană acuzată sau condamnată pentru o infracţiune comisă împotriva statului solicitant" %trăinii beneficiază de drepturile pe care le au cetățenii" $cest regim se referă la drepturile civile şi la cele fundamentale.otrivit unei reguli generale nescrise. se cunosc mai multe soluţii pentru determinarea legii aplicabile condiţiilor de fond ale căsătoriei mi!te1 &" +iecare dintre soţi va trebui să îndeplinească atât condiţiile de fond ale căsătoriei prevăzute de legea sa naţională.egea me!icană fiind aplicabilă în speţă pentru că legea franceză trimite la legea naţională" /nstanţele franceze au validat contractul de v-c a bijuteriilor" $tunci când incapacitatea unui străin. dar nu era capabil legii naţionale (<> ani) " .". pe nume . străinul ar fi lipsit de condiția unei persoane libere. Speta %i&ardi • • • • • • • • )n cetăţean me!ican. prin tutorele său a invocat nulitatea contractului pentru incapacitatea sa arătând că1 . la cererea acestuia din urmă.lege &=. care a acţionat de bună credinţă legea naţională a străinului trebuie înlăturată şi înlocuită cu legea locală" '.izardi.&99= .&99= %trăinii pot veni în ţară cu intenţia de a-şi stabili domiciliul ori pentru o şedere temporară" %trăinii au dreptul de şedere pentru timpul prevăzut în viza română de intrare" 3urata de şedere se poate1 prelungi. regimul juridic al străinilor are un caracter internațional" . prin prejudicierea unui cetăţean naţional. pe baza vizelor romane de intrare in tara cap /// din 3ecretul. care locuia la . el împlinise vârsta de <& de ani. !onditia #uridica a strainilor 062/)0712otalitatea normelor juridice prin care se determină drepturile şi obligaţiile pe care le poate avea străinul alcătuiesc condiţia juridică a străinului" • • • • • • • • • • • • • • • • • $rt" &' alin" & din Constitutia -omaniei1 protectia generală a pesoanei și averilor este garantată străinilor și apatrizilor" Condiţia juridică a străinului nu se reduce la acele acte normative care privesc special pe străini. cum este 6")"8" 0-" &9:. !ele " solu(ii pentru determinarea legii aplica)ile condi(iilor de *ond ale căsătoriei mixte.<==<" #n condițiile actuale. cu e!cepţia drepturilor politice -egimul național este apropiat. dată de legea lui naţională. pe care urma să le plătească prin cambii" Când aceste cambii au fost prezentate spre plată. dar nu identic cu cel al cetățenilor" $.aris $ cumpărat de la un bijutier francez bijuterii de valoare.a data asumării obligaţiei. încălcându-se un principiu al dreptului internațional" %trăinii pot intra pe teritoriul -omâniei1 pe baza actelor de trecere a frontierei de stat 3ecretullege nr" &=. etc" 3reptul la azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii cf" arrt" &' alin" < din Constituţie" $ctul prin care un stat constrânge pe un străin aflat pe teritoriul lui să-l părăsească se numeşte e!pulzare" 7!trădarea este măsura luată de statul de reşedinţă de a preda altui stat. duce la lezarea interesului naţional francez. me!icanul. sau limita ori se poate stabili pentru o anumită zonă a ţării" %trăinii pot ieşi din -omânia pe baza actelor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române şi a vizelor de intrare-ieşire în şi din ţară" 3ispoziţii speciale pentru străinul care este învinuit sau inculpat într-o cauză penală. ? #n dreptul comparat. deci era capabil cf legii franceze.

A" )na din cele < legi este înlăturată. pentru a se aplica cealaltă pentru ambii viitori soţi" :" %e aplică legea locului înc4eierii căsătoriei pentru ambii viitori soţi" .