SCOPUL LUCRARII Necesitatea unui diagnostic rapid al bolilor respiratorii ale pasarilor, aparute in unitatiile de crestere fie ele

industriale, fie gospodaresti, a ridicat ponderea unui diagnostic morfopatologic si a unui diagnostic clinic , la un nivel superior. Specialistul veterinar de asta i trebuie sa fie atat un bun clinician, dar si un bun morfopatolog, care prin necropsiile ilnice pe care le efectuea a sa aiba permanent in fata potentialul patogen e!istent in unitatea de crestere. Se va putea inarma astfel cu tot arsenalul de masuri preventive si curative pentru ca o eventuala i bucnire de boala sa fie rapid lic"idata si pierderile sa fie cat mai reduse. In combaterea bolilor respiratorii ale pasarilor, fie ele infectioase, fie para itare, te"nicianul veterinar trebuie sa urmareasca aplicarea regulilor de igiena si alimentatie corespun atoare unei e!ploatari rationale si economice. Pentru a preci a daca un animal este sau nu bolnav si de ce afectiune sufera, se cer de la ingri#itor orice lamuriri cum ar fi$ % Cand si cum a observat inbolnavirea& % 'aca animalul a mai fost bolnav si de ce boala& % 'aca mai sunt in #ur si alte animale bolnave& % Cum s%a intervenit& Adica date antecedente de istoric al bolii ce poarta numele de anamne a( ele ne dau uneori un spri#in pretios in stabilirea diagnosticului si al prognosticului. In acelas timp, animalul contentionat in scopul de a permite e!aminarea sa este investigat clinic prin metode curente cum ar fi$ inspectia, palpatia, percutia, ascultatia si termometria. Uneori sunt necesre si alte e!amene speciale, e!amene de laborator. )etaforic vorbind, sanatatea animalelor influentea a intr%o masura considerabila sanatatea umana. Asadar este imperios necesar ca pasarile domestice si produsele lor sa fie crescute, intretinute si procesate dupa toate normele igienice si sanitar% veterinare in vigoare. Lucrarea de fata *olie respiratorii ale pasarilor doreste sa fie o sinte a a elementelor indispensabile de cunoastere in domeniul patologiei, semiologiei si terapeuticii respiratorii a pasarilor. 'aca nu am reusit sa redau totul, sa nu uitam ca noul apare in fiecare i si in patologie ca in orice domeniu al vietii. Patologia de asta i nu mai seamana cu cea de ieri, si cu siguranta patologia de maine va fi alta fata de ceea pe care o cunoastem asta i. PAS+RAR,A SANA+A+II PASARILOR NOAS+R, Ar trebui sa fim foarte preocupati de mentinerea sanatatii pasarilor. -ainile bolnave nu se mai oua, nu cresc cum trebuie si nu sunt potrivite pentru inmultire. 'e aceea, orice crescator ar trebui sa%si dea osteneala, sa%si insuseasca cunostintele cele mai importante despre boli, cau ele lor, simptomele, combaterea lor si despre metodele terapeutice posibile.Numai asa putem scuti pasarile noastre de suferinta. .iindca in aceasta lucrare voi vorbi numai despre cele mai importante boli, va recomand ca, in ca de nevoie sa consultati si alte carti de specialitate mai detaliate. +otusi, cunostintele preluate din aceste carti de specialitate nu inlocuiesc sfaturile medicului veterinar. ,ste strict necesar sa recunoastem simptomele ca urilor de imbolnaviri grave. Putem a evita astfel suferinta pasarilor, dupa e!emplul dat in

relatarea care urmea a. 'e cate ori pasarile pre inta simptome neobisnuite, crescatorii se grabesc sa taie pasarile care au probleme. ,ste bine sa re ervam un sector separat din adapost pentru animalele bolnave sau ranite sau sa amena#am un loc unde sa putem i ola, un timp, animalele bolnave pentru a le a#uta sa se vindece mai rapid si a le feri, pe cele sanatoase, de o eventuala contaminare cu germeni. 'upa insanatosire, le putem reintegra in card fara nici un fel de probleme. Pasarea sanatoasa si cea bolnava Inainte de a pre enta tabloul clinic al bolilor, cau ele lor posibile si tratamentul corespun ator, ar trebui sa stim foarte bine cum trebuie sa arate o gaina sanatoasa. Oc"ii trebuie si fie luminosi, limpe i, pena#ul neted si stralucitor, iar creasta si gusa de un rosu desc"is, sunt primele semne ale unei stari perfecte de sanatate. Cand respiratia deabia i se aude si nu e!ista scurgeri oculare, na ale sau orale, vom cerceta animalul mai indeaproape. )ucoasa cailor respiratorii trebuie sa fie rosie, de un rosu desc"is sau sangeriu, nu palida sau galbuie. Si e!crementele constituie un element important$ nu trebuie sa fie apoase. 'iareea se recunoaste usor dupa penele murdare din #uful cloacei. O gaina sanatoasa este usor de recunoscut$ ea este atenta, ciuguleste si cotcodaceste, isi ingri#este penele, mananca si bea regulat cu o pofta de mancare normala. Pasarea sanatoasa este vioaie. Primele semne de boala sunt lipsa poftei de mancare sau, dimpotriva, foamea si setea e!agerate. Pasarile bolnave se i olea a de card, stau retrase, apatice, cu aripile atarnand, cu penele burlite si cu capul varat intr%un colt, sunt slabite iar pena#ul este lipsit de stralucire si friabil. 'aca observam lucruri suspecte, trebuie sa luam masuri. Cum putem preveni aparitia acestor simptome, vom vedea in continuare. Pasarea sanatoasa Sa previi este mai bine decat sa vindeci Preventia%i mama sigurantei Curatenia, ingri#irea adecvata si o "rana selectionata constituie cea mai buna garantie pentru intretinerea sanatoasa a pasarilor noastre. ,ste strict necesar sa se indeparte e e!crementele de pe podelele adapostului si sa se controle e caracteristicile acestora /consistenta, culoare, miros0 pentru prevenirea bolilor. Si suporturile pe care stau pasarile trebuie curatate constant de impuritati. O data pe saptamana vom sc"imba asternutul in cusca. In adapost vom observa daca asternutul este uscat, curat si fara praf. 'e 1%2 ori pe an, din toamna pana in primavara cand pasarile stau mai ales in adapost iar pericolul de infectii create, ar trebui sa reinnoim asternutul de paie. *aia de nisip pe care trebuie sa le%o asiguram va fi alcatuita din nisip fin, uscat, putin rumegus ca si praf de var si depara itata cu insecticid praf. )edicul veterinar poate recomanda si alte metode antipara itare. In orice ca , inainte de a le inc"ide, toamna, in adapost, cel putin o data pe an, gra#dul va fi curatat temeinic. Stiu din e!perienta cat de solicitanta este aceasta operatic, dar merita. +oate partile componente ale adapostului vor fi curatate cu lesie fierbinte de soda si periate. +ot asa si peretii % dupa curatare, vor fi varuiti pentru a nu mai da nici o

posibilitate capuselor si puricilor. Pentru un plus de precautie, in laptele de var putem adauga si un de infectant. )ica farmacie a adapostului Pentru amintitele masuri de prevenire si ingri#ire ca si pentru ca uri de necesitate ar trebui, in orice ca , sa fim pregatiti. Pentru aceasta se recomanda sa alcatuim, la sfatul medicului veterinar, o farmacie a adapostului. ,a ar trebui sa contina$ % un preparat cu multivitamine pentru tratarea si prevenirea bolilor cau ate de deficitul de vitamine /de e!emplu ra"itismul0 si pentru intarirea generala a organismului, mai ales in fa a de boala si dupa vindecare. % un medicament antipara itar pentru curele obisnuite % un medicament pentru tratarea bolilor diareice % un de infectant pentru tratarea ranilor pielii si dermato elor % un medicament impotriva ectopara itilor ca puricii si capusele % o alifie pentru rani si contra degeraturilor % solutie borica /340 si ceai de musetel pentru tratamentul inflamatiilor oculare. )edicamentele trebuie sa stea incuiate si sa nu fie accesibile copiilor. 5.6IRO7, R,SPIRA+ORII A6IAR, 5.5. LARIN-O+RA8,I+A IN.,C+IOASA A PASARILOR /Lar9ngotrac"eitis Infectiosa Avium0 ,ste o boala infectocontagioasa a galinaceelor, cu mers en ootic, produsa de un virus filtrabil, caracteri ata din punct de vedere anatomoclinic prin inflamatia acuta alarin!ului si tra"eei, cu semne respiratorii grave. a. Istoric, raspandire$ A fost descrisa prima data in Canada /5:330 si S.U.A. /5:3;0, de unde a fost introdusa, prin importul de pui, in -ermania /5:130. *eaudette sustine ca boala este produsa de un virus, dar dovada e!perimentala a anaturii virotice a bolii o face *eac" /5:150. Seifried /5:150 pune in evidenta, in clulele epiteliale ale tra"eei, inclu iile intranucleare specifice. 'upa introducerea bolii in -ermania ea s%a raspandit in ,uropa, fiind semnalata in Rusia, Anglia, Spania, Italia, Polonia. La noi in tara a fost identificata intr%o singura unitate in 5:<=. b. ,tiologie$ Agentul etiologic este un virus cu marime de >?%5?? m&. +rece usor prin filtrele *er@efeld 6., partial prin N., dar nu prin A. 6irusul se cultiva in embrionul de gaina de :%53 ile, prin inocularea materialului virulent pe cale carioalantoidiana. 'e asemenea, se cultiva in culturi de tesuturi

/celulele aparatului respiator, celule renale0. In embrionul de gaina produce pe alantocorion le iuni caracteristice de marimea uni bob de mei. In celulele epiteliale din mucusul tra"eal si laringian de la pasarile bolnave ca si in epiteliile ectodermice ale embrionului de gaina pe care s%a cultivat virusul, se constata pre enta de inclu ii intranucleare colorabile cu solutia -iemsa /inclu iile Seifried0. 6irusul nu aglutinea a globulele rosii de pasare, nici nu formea a in organism anticorpi fi!atori de complement. Re istenta virusului este slaba in conditiile mediului e!terior. Sub forma de mucus tra"eal, virusul este distrus la temperatura camerei pana in 5? ile, la lumina solara directa in <%= ore. In cadavre, putrefactia il distruge foarte repede. c. Receptivitatea$ In mod natural sunt receptive gainile si fa anii. Celelalte pasari, precum si animalele de laborator sunt refractare la infectie. +ineretul aviar in varsta de 2%> luni este mai sensibil. In mod e!perimental, boala poate fi reprodusa prin badi#onarea larin!ului, a mucoasei con#unctivale sau cloacale cu material virulent constituit din broia# al mucoasei tra"eale de la o pasare bolnava. Receptivitatea pasarilor este marita si boala capata o e!tindere mare prin actiunea unor factori favori anti$ carentele alimentare si vitaminice, in special "ipovitamino a A, supraaglomerarea in adaposturi /mai ales in sistem de crestere in baterii0, e!esul de umiditate, frigul, transporturile obositoare, para itismul intestinal, reactiile postvaccinale dupa diferite imuni ari active, asocierea cu alte boli /difterovariola, "olera0. Pasarile trecute prin boala castiga imunitate. ,le transmit anticorpi prin vitelus, astfel ca puii eclo ionati din astfel de oua au o imunitate pasiva pana la 2%5? ile, re istand la infectie. d. Surse de infectie si mod de contaminare$ Sursele de infectie sunt pasarile bolnave si cele trecute prin boala, care raman purtatoare si eliminatoare de virus timp indelungat, pana la ;?? ile. Astfel se e!plica aparitia an de an a bolii in unele ferme avicole. )ateriile virulente sunt mucusul tra"eal, bronsic, #eta#ul, secretiile con#unctivale. Pe coa#a oualelor si in ouale provenite de la gainile infectate nu s%a putut pune in evidenta pre enta virusului. Contaminarea se face direct prin coabitare intre pasarile bolnave sau eliminatoare de virus si cele receptive. +ransmiterea prin ou nu se face. Cotaminarea poate fi si indirecta, prin pasarile refractare la infectie si personalul de ingri#ire a pasarilor. 'e asemenea sobolanii pot fi transmitatori /vectori0 ai virusului. Calea de infectie este calea respiratorie, prin stropii virulenti in"alati o data cu aerul. Se admite si posibilitatea infectiei pe cale digestiva, prin apa si alimentele contaminate. ,!perimental infectia se reali ea a prin badi#onarea mucoasei con#unctivale sau laringiene. e. Patogene a$

6irusul patrunde prin mucoasa na ala sau bucala. ,l are o afinitate pronuntata pentru mucoasa tra"eala, unde se multiplica, producand inflamatia acesteia. 'e la locul de multiplicare, virusul trece si in sange, dar nu se multiplica. Prin interventia germenilor microbieni secundari de la suprafata mucoasei respiratorii, procesul inflamamato initial se complica, agravandu%se. f. ,pi ootologie$ *oala apare in tot cursul anului, dar mai ales toamna si iarna. .recventa mai mare in se onul de toamna se e!plica prin completarea efectivului matca cu pasari tinere receptive la infectie, introduse in efectivul dce pasari adulte, trecute prin boala si ca atare purtatoare de virus. Caracterul stationar al bolii, de la an la an, cu frecventa ma!ima toamna, se e!plica prin e!istenta purtatorilor de virus si nu prin persistenta virusului in mediul e!terioe. *oala are un mers en ootic, fara tendinte de raspandire in alte ferme la distanta, afara de ca ul cand se scot pasari eliminatoare de virus, pentru completarea efectivului. 'e fapt insa, in modul acesta, prin pasari purtatoare de virus, se introduce infectia in ferma indemna. g. Simptomatologie$ Incubatia naturala este de <%53 ile( in infectia e!perimentala incubatia este mai scurta si varia a dupa calea de inoculare. *oala evoluea a sub forma acuta subacuta si cronica. .orma acuta$ /"emoragica0 se intalneste la inceputul epi ootiei. ,a incepe cu febra puternica /22 grade C0, iapetenta si sete puternica( prostratie, ciano a mucoaselor aparente, a crestelor si a barbitelor. In scurt timp apa tulburari respiratorii grave% dispnee puternica. In momentul inspiratiei,pasarea isi ridica si isi intinde capul cu ciocul larg desc"is, percepandu%se un gmot de glu%glu si un fel de tipat plangator( in e!piratie capul se lasa in #os, cu oc"ii inc"isi, pana cand ciocul atinge solul. Pasarile stranuta puternic, sunt cuprinse de o tuse spasmodica. Isi scutura cu putere capul, eliminand un #eta# mucos, sanguinolent, uneori c"iar c"iaguri de sange sau sange lic"id. In ca urile mai usoare se constata numai o respiratie "orcaitoare, raluri in timpul respiratiei si tuse. )oartea se produce in decurs de 3%2 ile, in ;?%:?4 din ca uri, prin asfi!ia produsa de c"iagurile de sange care obstruea a larin!ul, prin edemul laringotra"eal sau prin to!iemie. In cele mai multe ca uri insa,simptomele sunt mai putin severe, manifestandu%se prin dispnee, raluri tra"eala, tuse, ciocul intredesc"is .orma subacuta$ manifestarile respiratorii sunt mai benigne. Pasarile pot elimina, in timpul stranutului sau tusei, un e!udat consistent sau pseudomembrane. Unele pasari pre inta un catar oculo%na al si c"iar sinu ita infraorbitara sau oftalmie purulenta. *oala se poate constata si la puii tineri, de 5?%3? ile, cu semne de con#unctivita si diaree grava. 'urata acestei forme este de 5%1 saptamani, cu mortalitate de 5?%5;4( la puii tineri mortalitatea se ridica la ;?%5??4. .orma cronica$poate aparea de la inceput, ca atare, sau ca urmare a formei subacute.

Se intalneste de regula spre sfarsitul en ootiei. Se manifesta prin respiratie dispneica, bucala, siflanta, cu pre enta de pseudomembrane tra"eale, cu caracter ca eos, la orificiul tra"eal. ,!udatul se mulea a sub forma de mansoane de%a lungul tra"eei, producand obstructia larin!ului si moartea prin asfi!ie. 'urata bolii este de 5%5,3 luni, cu o mortalitate de ;4. Se pot constata si forme benigne de boala, cu tulburari respiratorii putin accentuate, asemanatoare altor boli respiratorii ale pasarilor. La pasarile ouatoare ara loc o scadere a ouatului, in medie pe efectiv cu 534, uneori insa pana la ;?4. +oate formele clinice de boala pot evolua, simultan sau succesiv, in cursul unei en ooti. ". )odificari anatomopatologice$ In forma acuta se constata o tra"eita "emoragica$ mucoasa este tumefiata, cu petesii si un mucus sanguinolent la suprafata, uneori coaguli de sange. In forma subacuta se observa o laringotra"eita$ mucoasa este edematiata, cu un e!udat fibrinos la suprafata. %C"iaguri de sange pe mucoasa inflamata a tra"eei. In forma cronica se constata pseudomembrane ca eoase in faringe, laringe si tra"ee. In e!amenul "istopatologic se constata inclu iuni intranucleare, in celulele epitrliale ale mucoasei laringelui si tra"eei, colorabile in ro prin metoda -iemsa prelunita / Seifried, 5:150. %Inclu ii Seifried in celulele mucoasei tra"eale. ,le se constata usor in fa a initiala a bolii, pana nu sa produs alterarea pronuntata a mucoasei, observandu%se frecvent in forma acuta de boala rareori in cea cronica. Aceste inclu iuni se pot constata insa si in epiteliile pleoapelor si ale bron"iilor. Intr% un nucleu se constata de regula o singura inclu iune rotunda, ovala sau neregulata, ocupand aproape #umatate de nucleu /Polia@ova, 5:;50. In general, mai ales in formele acute si subacute, modificarile anatomopatologice, macroscopice si microscopice sunt carcteristice si preci ea a diagnosticul. i. 'iagnostic$ 'atele epi ootologice si anatomoclinice permit un diagnistic in formele acute si tipice( in formele mai putin grave si cronice, diagnosticul clinic este dificil sau imposibil din cau a asemanarii cu alte boli respiratorii. Laringotra"eita infectioasa afectea a rareori puii tineri, desi acestia sunt sensibili la infectie cu virusul L+I. Scaderea ouatului in L+I nu este asa de accentuata ca in pseudopesta, nici c"iar ca in bronsita infectioasa a gainilor. Pseudopesta aviara, forma respiratorie, este mai difu ibila, scaderea ouatului mai pronuntata, in multe ca uri e!ista sindrom digestiv si nervos. *oala poate fi confirmata prin i olarea virusului si identificarea lui prin reactia 8A si I8A. 'ifterovariola aviara pre inta le iuni cutanate, pseudomembranelese gasesc mai ales pe mucoasa bucala, iar dupa detasarea lor mucoasa apare sangeranda. *ronsita infectioasa, la gainile adulta, pre inta un sindrom respirator mai putin accentuat, iar la pasarile peste varsta de 3 luni, de regula, nu se inregistrea a

mortalitate. In sc"imb la puii pana la vrsta de 5? ile boala are un tablou clinic destul de caracteristic. )icoplasmo a aviara are o evolutie cronica, iar le iunile principale sunt de aerosaculita, cu depo ite fibrinoase. 'e astfel aceste infectii pot coe!ista. Cori a infectioasa pre inta modificari anatomopatologice ale mucoasei na ale, con#unctivale, a sinusurilor intraorbitare, niciodata ale mucoasei laringotra"eale. *oala este, in genera, beningna cu mers cronic. 8ipovitamino a A este caracteri ata si ea prin pseudomembrane, dar acestea sunt albicioase si usor detasabile( in faringe si esofag se constata one alb%galbui, datorita uei materii ca eoase la orificiile glandelor mucoase. 'iagnosticul de laborator se face prin reproducerae e!perimentala a bolii, prin i olarea virusului L+I si prin e!amen "istopatologic. Pentru infectia e!perimentala se utili ea a mucusul tra"eal filtrat si asepti at cu antibiotice, cu care se tamponea a mucoasa tra"eala a puilor sensibili si re istenti la infectie. Puii sensibili fac de regula o forma acuta si tipica de boala. Pentru i olarea virusului se inoculea a embrioni de gaina de :%5? ile. ,!amenul "istologic al mucoasei respiratoriii in formele acute si subacute, in special la inceputul bolii, este de o inalta valoare diagnostica si este decisiv/a se vedea modificarile "istopatologice0. In studiile epi ootologice sunt utili abile testele serologice de SN si seroprecipitare in gel de agar. #. +ratament, profila!ie si combatere$ Nu e!ista un tratament specific si eficace. In formele subacute, tetraciclinele ameliorea a starea cinica prin actiunea lor fata de germenii secundari. Pastrarea indemnitatii fermelor avicole se obtine prin controlu si carantina de 52 ile a pasarilor nou introduse in ferma. In perioada de carantina se introduc martori de contact, din efectiul propriu al fermei. 'upa aparitia bolii se vor sacrifica si valorifica pasarile din lotul unde a aparut boala, urmata de de infectia radicala a adapostului cu formol 5. Spre a se evita pericolul e!cretorilor de lunga durata, repopularea se va face numai dupa 1 luni. In ca ul cand din considerente economice nu se poate recurge la sacrificarea pasarilor bolnave si suspecte de contaminare, se va proceda numai la sacrificarea celor bolnave si vaccinarea celor aparent sanatoase din ferma contaminata. 6accinul este un virus% vaccin viu, preparat pe embrionul de gaina, livrabil sub forma liofili ata. Aplicarea lui se face dupa solubili area intr%un diluant special, prin tamponarea mucoasei cloacale, cu a#utorul unei pensule aspre. Se produce o inflamatie a mucoasei cloacale, urmata de istalarea imunitatii dupa : ile pe o perioada de < luni. Acest vaccin viu are inconvenientul ca pasarile vaccinate raspandesc virusul un anumit timp dupa vaccinare. 'in efectivele unde s%a aplicat vaccinarea nu vor fi scoase pasari de van are in scopul cresterii. Aplicarea vaccinului se mai poate face pe pielea deplumata sau pe mucoasa oculara. Pasarile vaccinate vor fi controlate dupa 2%< ile, iar cele la care nu s%a produs reactia locala vor fi revaccinate. ,fectivul vaccinat va fi crescut si e!ploatat separat pana la valorificarea lui totala. Repopularea adaposturilor unde au stat pasarile vaccinate se va face numai dupa 3%1 de infectii riguroase si dupa trecerea a 3 saptamani vara si < saptamani iarna de la

lic"idarea efectivului si efectuarea de infectiei finale. 5.3.*RONSI+A IN.,C+IOASA A6IARA /*ronc"itis infectiosa avium0 ,ste o boala infectocontagioasa de natura virotica, a puilor de gaina, cu evolutie acuta, produsa de un virus filtrabil, caracteri ata din punct de vedere anatomoclinic prin inflamatia bron"iilor /ca si a tra"eei si a laringelui0, cu semne respiratorii grave. La adulte boala se traduce prin tulburari ale ouatului, fara alte manifestari morbide. a. Istoric, raspandire, importanta$ A fost descrisa prima data in S.U.A. de catre S"al@ si 8aBn /5:150 *eac" si Sc"alm /5:110 dovedesc prin probe de imunitate incrucisata diferenta intre laringotra"eite si bronsita infectioasa. La inceput boala a fost semnalata la puii mici, sub o forma grava si cu o raspandire rapida( ultrrior boala s%a constatat si la puii mai mari, sub o forma mai putin grava. *oala este foarte pagubitoare , prin mortaltatea mare la pui si raspandirea rapida in untatiile mari de crestere a puilor( puii mai mari, trecuti prin boala, ramanintar iati in de voltare. La gainile adulte se constata o scadere accentuata a ouatului. b. ,tiologie$ 6irusul bronsitei infectioasa /*I0 este un mi!ovirus, cu dimensiuni de =?%5?;mC. Se cultiva pe oul embrinat de gaina, in varsta de :%53 ile. I olarea virusului pe embrionul de gaina este destul de dificila, deoarece el nu produce, de regula, moartea embrionilor in primele 2%< pasa#e. In cadrul virusului *I s%au constatat diferente imunologice ( pana in pre ent s%au pus in evidenta ; tipuri imunologic distincte. Re istenta virusului, in conditiile mediului e!terior, este mica. Pastrarea virusului, in conditiile mediului e!terior este mica. Pastrarea virusului sub forma de lic"id alantoamniotic necesita temperaturi sub %2;DC( sub forma liofili ata este valabil peste un an. 'e infectantela u uala in concentratii obisnuite distrug repede virusul. c. Receptivitate$ Pui de gaina pana la varsta de ;%5? ile au receptivitatea ma!ima. Puii mai mari fac forme mai usoare de boala, iar gainile adulte fac forma inaparenta de boala, e!primata numai prin tulburari ale ouatului. Porumbelul este refractar la infectie. Pasaril trecute prin boala castiga imunitate puternica si de lunga durata, transmisibila prin vitelus la pui, pe care ii prote#ea a fata de infectie pana la 3 luni. d. Surse de infectie si mod de contaminare$ Pasarile bolnave si recent trecute prin boala constituie sursa principala de infectie. Eeta#ul /e!udatul bronsial, tra"eal si na al0 contine virus. 'e asemenea, sangele si organele interne de la pasarile bolnave sunt virulente. 6irusul este eliminat in special prin #ete#. Prin fecale, virusul este eliminat incepand cu iua a 1%a pana in iua a 32%a dupa infectie( incepand cu iua a 1;%a dupa

vindecare, virusul nu a mai putut fi pus in evidenta nici la pasarile trecute prin boala, nici in oua, ceea ce pledea a pentru ine!istenta purtatorilor de virus de lunga durata in bronsita infectioasa. Contaminarea naturala se face direct, prin coabitare( mai rar indirect, prin intermediul apei si al alimentelor contaminate. Calea de infectie naturala, este cea respiratorie, mai rar cea digestiva. In mod e!perimental, infectia se poate reali a prin instilatia na ala si laringiana a mucusului virulent. Pe cale digestiva, subcutanata si intravenoasa, infectia se reali ea a inconstanat. e. Simptomatologie$ Perioada de incubatie in boala naturala este de 1< ore pana la < ile. La puii in varsta de 3%5? ile. Puii sunt lipsiti de voiciune, se ingramadesc in locurile calduroase, stau somnolenti. +ulburari respiratorii traduse prin dispnee, puii stau cu cioicul desc"is si gatul intins( respiratie bucala "orcaitoare, raluri si tuse c"intoasa, cu accese de sufocatie. % Atitudine tipica in bronsita infectioasa a puilor. In timpul acceselor de tuse, muco itatiile si e!udatul ca eos acumulat in bronsii si partea inferioara a tra"eei sunt eliminate in e!terior. Nu se constata e!udat sanguinolent ca in laringota"eita. Nu se observa niciodata semne nervoase. Se constata si semne de con#uctivita si rinita, cu #eta# seros, stranut( adeseori si inflamatia sinusurilor infraorbitale. 'urata bolii este de 1%5? ile. La puii mici sub 5? ile mortalitatea este de ;?4( La puii peste 1 saptamani$ mortalitatea este mica dar puii raman inapoiati in de voltare, manifestand mult timp dispnee si raluri. La puii peste < saptamani$ semnele respiratorii sunt mult mai putin evidente. Puii pre inta dispnee, raluri tra"eale si tuse. 'e regula, puii nu mai pre inta semne de cori a. 'e voltarea puilor se face necorespun ator cu varsta. La tineretul peste 3 luni si pasarile adulte$ tulburarile respiratorii sunt putin evidente( se constata o slabire progresiva. Pasarile consuma grauntele, dar refu a uruielile( nu se constata tulburari digestive, nici nervoase. La gainile ouatoare se constata o scadere a ouatului( ouale sunt deformate, cu coa#a subtire si aspra sau fara coa#a. Adeseori se constata gaini fals ouatoare, adica pasari cu aparenta normala care cauta cuibul, dar nu oua. )ortalitatea este neansemnata. f. )odificari anatomopatologice$ Le iunile nu sunt caracteristice. Se constata o tra"eita catarala$ petesii si e!udat bogat seromucos pe mucoasa laringotra"eala( nu se constata aspectul sanguinolent al e!udatului ca in laringotra"eita infectioasa. % C"eaguri de sange in mucoasa tumefiata si inflamata a tra"eei. La gaini$ degenerari ovariene, atre ii foliculare, oua cu coa#a moale si deformata. % )odificari in aspectul si consistenta co#ii oualelor. In pulmoni$ focare de bron"opneumonie, cu e!udat serogelatinos in bron"ii si sacii aerieni, uneori cu aspect ca eos. In unele ca uri se observa pericardita fibrinoasa.

La e"amenul "istologic nu se constata inclu iispecifice ca in laringotra"eita infectioasa. In fa a acuta se constata o infiltrare celulara in lamina propria, fara modificareaepiteliului cilindric tra"eal. )ucoasa este puternic ingrosata. g. 'iagnostic$ 'iagnosticul anatomoclinic este foarte dificil sau c"iar imposibil, deoarece boala are multe asemanari cu celelalte boli respiratorii ale pasarilor$ formele subacute si cronice de laringotra"eita, formele benigne respiratorii de pseudopesta aviara, micoplasmo a aviara, "olera cronica si difterovariola aviara. In tabelul I se redau unele diferente intre *I si forma respiratorie a pseudopestei aviare, produsa de tulpini mai putin patogene. .oarte adesea aceste infectii pot coe!ista in acelas efectiv, ceea ce impune un diagnostic comple! de laborator pentru confirmarea sau infirmarea pre entei virusului *I. +abelul I$ *ronsita infectioasa Pseudopesta aviara Incubatia 5>%:< ore, matim < ile 2% 55 ile )ortalitatea Numai la puii foarte mici La toate varstele 'ispneea La numeroase pasari deodata Numai cateva pasari deodata Simptome nervoase Nici unul .recvente Consum de "rana Redus la #umatate Nul La necropsie ,!udat seromucos in tra"ee si bron"ii( uneori petesi Petesii pot aparea peste tot Ouatul Scade rapid /uneori la ero0. Inca normal la primele semne. Pe o lunga perioada de timp, ouatul este sca ut si nu se restabileste decat partial. Scadere rapida la ero. 'iminuarea se produce de la primele semne de boala. Ouatul se restabileste dupa cateva saptamani ,!amenul virusologic,pentru punerea in evidenta a virusului *I,se face prin inocularea materialului suspect /mucus bronsic,broia# de pulmon, asepti ate bacteriologic0 in oul embrionat de gaina in varsta de :%5? ile si adaptarea lui prin pasa#e succesive pana la aparitia nanismului.Identificarea virusului *I din embrionul de gaina se face prin testul de SN pe embrionul de gaina, cu un ser anti%*I de referinta. 'e asemenea se poate recurge la infectia e!perimentala a puilor mici, indemni de *I, si a martorilor imuni ati, prin inocularea intratra"eala a materialului suspect. In formele asimptomatice sau cronice se poate recurge la testul de SN pe oua embrionate. In acest scop, serul pasarilor de cercetat se pune in contact, in vitro, timp de 1?F, cu o tulpina de virus de referinta cu titru ridicat, iar amestecul este inoculat in oua embrionate in varsta de 5? ile, provenite din gaini verificate ca indemne de *I.+estul de SN se considera po itiv daca ;?4 din embrioni au ramas in viata dupa > ilede la inoculare. In afara de testul de SN se poate utili a si seroprecipitarea in gel de agar. ". +ratament, profila!ie si combatere$

+ratamentul curativ cu streptomicina /intramucular sau per os0 are o valoare discutabila. Pentru prevenirea bolii se vor folosii la incubatienumai oua de la pasari si din ferma indemne de boala. Puii mici vor fi crescuti separat de pasarile adulte. Completarea efectivului de pasari se va face numai cu pui sanatosi. In loturile de pui unde apare boala se va proceda radical$ puii bolnavi vor fi sacrificati, e!ecutandu%se de infectia adapostului. In locul unde apare boala vaccinarea nu da re ultate, din cau a difu arii rapide a infectiei. Loturile amenintate de contaminare vor fi supuse vaccinarii. Puii peste varsta de < saptamani pot fi supusi imuni arii active cu un virus vaccin viu atenuat pe cale na ala, oculara, sau intramusculara. Profila!ia si combaterea bolii, mai ales la puii tineri, se ba ea a, in special, pe masuri generale. Se vor asigura conditii optime de crestere pentru puii tineri. Puii din efectivele contaminate vor fi crescuti si destinati consumului cand a#ung la greutatea de valorificare, fiind contraindicata retinerea lor pentru reproductie. 'upa eliberarea adaposturilor de aceste efective se va e!ecuta o de infectie, iar dupa o luna se poate trece la repopularea lor cu efective sanatoase. 5.1. PS,U'OP,S+A A6IARA /*oala de NeBcastle, Pesta Aviara Asiatica, Pneumoencefalita, Pesta Aviara Atipica0

Pseudopesta aviara este o boala infectioasa, de tip evolutiv acut, mai rar subacut, en ootica specifica galinaceelor, produsa de un virus filtrabil si caracteri ata clinic prin semne respiratorii si digestive, insotite sau urmate de manifestari nervoase, asociate diferit, iar anatomopatologic prin proventriculita, enterita si tiflita "emoragico%necrotica. a. Istoric, raspandire, importanta$ Pseudopesta poate fi considerata ca fiind cea mai grava boala a pasarilor, cu cea mai mare putere de difu iune. A fost diagnosticata pe toate continentele. La noi in tara boala a fost introdusa in anul 5:23, provocand anual pierderi importante atat in sectorul industrial cat si in unitatile gospodaresti, in care nu se respecta normele de profila!ie generala si specifica. Aceste pierderi sunt consecinta morbiditatii si mortalitatii foarte ridicate cu care boala evoluea a, a restrictiilor impuse in cadrul masurilor de combatere si a c"eltuielilor antrenate de aplicarea masurilor profilactice. In pre ent se mai inregistea a focare limitate, doar acolo unde se incalca masurile de profila!ie. b. ,tiologie$ Agentul patogen al pseudopestei este un virus care se cultiva pe oua embrionate ca si pe culturi de celule. Culturile pe oul embrionat servesc la prepararea vacinurilor antipestoase. 6irusul pseudopestei se absoarbe pe eritrocitele de gaina si provoaca aglutinarea lor /"emaglutinarea0. In organismul pasarilor, virusul determina formarea anticorpiior specifici, care ii in"iba propietatea "emaglutinanta, ca si anticorpi care%i neutrali ea a

actiunea patogena. Aceste propietati se folosesc in cercetarile de diagnostc la identificarea virusului. Intre tulpinile de virus i lolate in diferite one ale globului nu e!ist diferente antigenice. In sc"imb, puterea patogena a vrusului poate varia in functie de tulpina, deosebindu%se dinacest punct de vedere trei tipuri de tuilpini$ cu patogenitate foarte sca uta /lentogene0, cu patogenitate medie, patogene numai pentru pui /me ogene0 si cu patogenitate ridicata /velogene0. +ulpinile din primele 3 grupe se utili ea a ca vaccinuri vii, iar cele din ultima grupa se i olea a obisnuit din focarele grave de boala. 6irusul este destul de re istent in mediul e!terior. Caldura il distruge repede iar ra ele solare in cateva minute, pana la 5%3 ile. La temperatura camerei re ista pana la 5= saptamani, in apa 5?%5; ile, iar in cotete pana la 3;? de ile. In carcase si oua re ista pana la 3?? de ile, iar cand acestea sunt congelate pana la doi ani. Antisepticile obisnuite /soda caustica, clorura de var, formolul, etc0, in concentratii u uale, distrug virusul in cateva minute pana la o ora. c. Caractere epi ootologice$ Receptivitate$ In conditii naturale sunt receptive $gaina, curca, bibilica, fa anul, paunul. Celelalte pasari nu sunt receptive sunt refractare, imbolnavinduse e!ceptional. ,le pot face infectii inaparente clinic, #ucand un mare rol in difu area boli. Surse de infectie $ sunt repre entate de pasarile bolnave, care elimina cantitati masive de virus prin toate produsele de secrectie si e!cretie /fecale, #eta#0. 'ifu area boli se reali ea a si prin produsele si subprodusele pasarilor bolnave /carne, oua, pene0, prin cadavre, ca si prin toate lucrurile venite in contact cu pasarile bolnave /fura#e, apa, obiecte de inventar, custi, mi#loace de transport, etc0. Omul poate ve"icula virusu pasiv sau face infecti benigne sau inaparente, devenind purtator activ. )od de contaminare$transmiterea boli se face direct prin co"abitarea pasarilor bolnave cu cele santoase si indirect pe cale respiratorie si digestiva, cu apa, fura#e si particule de praf contaminate. 'inamica epi ootica$dupa ce a aparut intr%un efectiv, pseudopesta evoluea a grav, cuprin and intr%un timp scurt :?%5??4 din pasari. In ca ul in care nu se iau masuri corespun atoare, boal are o evidenta tendinta la evolutia epi ootica, difu and in afara focarului si cuprin and teritorii mari, evoluand ca cea mai contagioasa boala a pasarilor. In efectivele incomplet imuni ate datorita vaccinarilor incorecte, se intalnesc aspecte en ootice, in care numarul ca urilor de inbolnavire varia a intre 3?% >?4. ,n ootiile cele mai grave in se oanele reci si umde, cand virusul re ista mai mult in mediul e!tern. d. +abloul clinic$ *oala apare dupa o incubatie scurta, de 1%5? ile si evoluea a acut,in 5%; ile,rar mai mult. Semnele clinice sunt caracteri ate printr%o stare generala grava, insotita de tulburari digestive, nervoase si respiratori. Pasarile sunt abatute, somnolente, fara pofta de mancare, cu creasta si barbitele ciano ate. In cavitatea bucala se constata un e!udat mucos, abundent, iar pe mucoasa se observa "emoragii punctiforme sau focare necrotice mici de culoare cenusie galbuie. -usa este impastata /indigestie ingluviala0. Un semn foarte frecvent este enterita,

manifestata prin diaree, cu fecale galben%ver ui, cu miros respingator. Pe mucoasa cloacala se constata adeseori focare "emoragico%necrotice. .recvent se intalnesc si semne nervoase /convulsii sau parali ii0. Sindromul respirator sau laringotra"eal, tot de natura nervoasa, este manifestarea clinica cea mai caracteristica pseudopestei si se traduce prin respiratie accelerata, dispneica si gomotoasa, "orcaitoare. Pentru a se elibera de mucusul care obstruea a caile respiratori anterioare, pasarile scot un gomot asemanator cu stranutul, scturand in acelasi timp capul. Acest concert de respiratie gomotoasa, "orcaitoare si stranut% tuse este caracteristic pseudopestei. % 'ispnee La curca, boala evoluea a mai benign si predomina sindromul digestiv si nervos. *oala evoluea a in ma#oritatea ca urilor mortal. Pasarile nu mai rareori se vindeca, dupa o convalescenta lunga sau raman cu tare nervoase sub forma de parali iii. e. )odificari anatomopatologice$ La pasarile moarte de pseudopesta se constata le iuni grave si foarte importante pentru diagnostic. Astfel in cavitatea bucala, faringiana, laringiana, in tra"ee se gaseste o cantitate mare de mucus filant, gros, uneori sub forma de depo ite difteroide, usor detasabile. La nivelul mucoasei bucofaringiene, uneori si esofagiene se mai pot gasi mici noduli galbeni%cenusii, cu continut mucopurulent sau ca eos, uneori incon#urati de o ona "emoragica. % Laingotra"eita consecutiva. In stomacul glandular se observa "emoragii si necro e locali ate de obicei la varful papilelor glandulare sub forma unui brau la intrarea si iesirea din stomac / proventriculita "emoragico%necrotica 0. Pe mucoasa intestinala, mai frecvent la ba a sacilor cecali si intestinul gros, dar si pe restul intestinului, se observa focare "emoragico%necrotice, punctiforme sau sub forma de ulcere mai mari. % 8emoragii in mucoasa stomacului glandular. In restul organelor se pot intalnii le iuni "emoragice sau degenerative. La puii mici, pana la varsta de 3 luni, le iunile sunt mai putin constante si mai discrete. Ca modificari "istopatologice importante pentru diagnostic se citea a si le iuni de encefalita nepurulenta, intalnite la >>%>:4 din ca uri. % .ocare "emoragiconecrotice in intestin la gaina f. 'iagnostic$ Se stabileste pe ba a difu ibilitatii accentuate, a tulburarilor generale intense, dominate de simptome digestive, nervoase si respiratorii si a le iunilor de proventriculita si tiflita "emoragico%necrotica. *oala s%ar putea confunda cu "olera, tifo a laringotra"eita si cocidio a. 8olera evoluea a mai rapid, cu le iuni de "epatita miliara necrotica, fara proventriculita si tiflita "emoragico%necrotica. +ifo a este mai rar intalnita si evoluea a trenant si subacut cu anemie si tulburari

digestive si cu le iuni "epatice grave, care lipsesc in pseudopesta aviara. Laringotra"eita evoluea a numai cu simptome respiratorii, iar cocidio a apare obisnuit la tineret si evoluea a numai cu simptome respiratorii. Cocidio a apare obisnuit la tineret si evolua a cu diaree si tiflita "emoragica difu a. In cocidio a , e!amenul microscopic al fecalelor este edificator. In focarele atipice de boala, inregistrate uneori la pasarile vaccinate si la pui, este absolut necesara confirmarea diagnosticului prin e!amene de laborator. In acest scop se e!pedia a la laborator mai multe pasari bolnave si cadavre. Cercetarile de laborator constau in i olarea si identificarea virusului, prin inoculari la pui sau embrioni si e!amene serolologice% reactia de "emaglutinare si in"ibare a "emaglutinarii si seroneutrali arii. g. Prognostic$ ,ste grav, boala avand o evolutie mortala, cu caracter epi ootic, nedispunand de mi#loace curative eficace. ". Profila!ie$ In efectivele contaminate boala se combate prin masuri generale si specifice, care constau in$ % declararea bolii si instituirea carantinei de gradul II. % sacrificarea pasarilor bolnave si darea lor in consum conditionat, dupa sterili area prin fierbere( uneori, pentru eradicarea bolii se poate "otari sacrificarean intregului efectiv contaminat. % distrugerea cadavrelor si asternutului prin ardere sau ingropare. % de infectia "alelor, cotetelor si padocurilor cu soda custica 34 sau formol 14. %vaccinarea de necesitate a pasarilor sanatoase, cu vaccin 8 sau Roa@in, daca sunt in varsta de pana peste 3 luni si cu vaccin La Sota la tineretul sub 3 luni. Prevenirea aparitiei pseudopestei in efectivele indemne se reali ea a prin masuri generale si specifice. Ca masuri generale se vor e!ecuta de infectii profilactice si se va reglementa circulatia persoanelor, ve"iculelor, etc. trebuie avuta o deosebita gri#a la ac"i itionarea pasarilor, oualelor pentru incubatie si fura#elor, ca acestea sa provina din efective si localitati sigur indemne. Profila!ia specifica consta in vaccinarea profilactica periodica a tuturor pasarilor. La noi in tara se utili ea a in mod curent vaccinul antipseudopestos La Sota. 6accinul antipseudopestos La Sota este preparat dintr%o tulpina mai atenuata / lentogena 0. Se pre inta in fiole, sub forma liofili ata ce se diluea a in diferite proportii, in diluant. Se administrea a individual pe cale con#unctivala sau subcutan in do a de ?,; ml la gaina si 5ml la curca, la pui se poate administra incepand cu varsta de >%5? ile. In efectivele mari se poate aplica in apa de baut sau sub forma de aerosoli. La pasarile adulte, mai aleas la cele apartinand raselor perfectionate, este indicata vaccinarea in continuare cu vaccinul La Sota din 1 in 1 luni. Se mai folosesc cu succes si alte vaccinuri cuma ar fi$ vaccinul antipseudopestos viu din tulpini me ogene / 8 sau Roa@in 0 si vaccinul uleios inactivat, acestea fiind folosite mai des in fermele de selectie la curci si gaini. +rebuie retinut faptul ca indiferent de tipul de vaccin utili at lupta antiepi ootica impotriva pseudopestei nu va fi incununata de succes daca nu se respecta toate masurile profilactice generale. % +e"nica vaccinarii antipseudopestoase la gaina

5.2. -RIPA A6IARA / Avian influen a 0

a. Istoric si raspandire. -ripa aviara /Avian influen a0, este o boala infect#ioasa a pasarilor cau ata de mutatia de tip A a virusului gripal. *oala a fost descoperita in Italia in #urul anului 5:??, de atunci raspandindu%se in intreaga lume. b. ,tiologie$ +oate pasarile sunt considerate predispuse la infectie cu gripa aviara, desi unele specii sunt mai re istente la imbolnavire, Pasarile migratoare /in special ratele salbatice0 sunt considerate principala sursa de gripa aviara, acestea fiind si cele mai re istente la infectie. Pasarile domestice, in sc"imb, inclusiv gainile si curcanii, sunt deosebit de predispuse la epidemiile de gripa letale. Perioada de incubatie este de la trei la cinci ile, iar simptomele varia a de la un individ la altul. I bucnirile formelor foarte patogenice pana acum au fost cau ate de virusul gripal de tip A, din familia Ort"om9!oviridae, care actionea a ia nivelul acidului ribonucleic, ARN /subtipurile 8; si 8=0. 'in 5< subtipuri de virusi ai tipului A /numite 80 fiecare cu : sub%sub%tipuri /numite N0, doar trei %8;, 8= s# 8: sunt capabile sa treaca granitele dintre diferite specii /in special de la pasare la om0. 6irusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din noua fragmente care codifica 522 proteine virale /combinatii intre N si 8, rnateriaiul genetic al virusului0. .ragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste forrnand nucleoproteidul. invelisul e!terior este constituit dintr%o membrana lipidica( lipidele sunt raspun atoare pentru complicatiile grave care afectea a individul in timpul bolii. Combinatia 8;N5, cea care a permis trecerea de la pasari la om, pre inta particularitati din mai multe puncte de vedere. 8;N5 se modifica rapid si pre inta tendinta de a dobandii gene de la virusi, infectand si alte specii de animale. Abliitatea sa de a cau a boala acuta la oameni a fost confirrnata. )ai mult, studiile de laborator au demonstrat ca acest virus are o patogenitate ridicata si poate cau a boli acute si la oameni. in mod normal, virusii gripei aviare nu afectea a si alte specii decat pasarile si porcii, in sc"imb, virusii care au suferit mutatii s%au dovedit capabili sa provoace efecte catastrofale. +ransmiterea bolii se face prin aer si prin e!crementele pasarilor /de la un animal bolnav la altul0, in primul rand, apoi prin alimente contaminate, apa, ec"ipamente si imbracaminte( nu au fost inregistrari, pana acum, de infectare prin mancare gatita din carne de pasare /de la animale bolnave la om si de la un om bolnav la altul0. in absenta masurilor prompte de control sustinute de o buna supraveg"ere, epidemiile pot dura ani. Pentru ca virusii gripali suporta sc"imbari genetice frecvente, este nevoie de o monitori are permanenta a situatiei gripei la nivel global si a#ustari anuale in compo itia vaccinurilor antigripale, activitati ce au fost prioritare pentru Programul -lobal de -ripa al Organi atiei )ondiaie a Sanatatii /O)S0 inca de la inceputul lui in

5:2=. Prima infectie cu un virus de gripa aviara inregistrata la om a aparut in 8ong Gong in 5::=, cand tulpina de tip 8;N5 a cau at boli respiratorii acute la 5> persoane, dintre care < au murit. Infectia la oameni a coincis cu o epidemie de gripa aviara, cau ata de aceeasi tulpina, la populatiile de pasari domestice din 8ong Gong. Investigatiile legate de i bucnirea epidemiei au stabilit ca sursa infectarii oamenilor a fost contactul direct cu pasarile afectate. Studiile efectuate ulterior la nivel genetic au aratat ca virusul a trecut direct de la pasari la oameni. +ransmiteri s%au inregistrat si la lucratorii de asistenta medicala, dar nu au cau at boii acute. 'espre gripa aviara s%a pomenit din nou spre sfarsitui anului 3??1, cand milioane de pasari au trebuit sacrificate in rnai multe tari asiatice pentru a preveni raspandirea infectiei, pagubele provocate industriei avicole din aceste tari fiind colosale. 'upa modelele precedente, epidemiile de gripa se asteapta sa apara, in medie, de trei patru ori intr%un secol, cand un nou subtip de virus apare. Oricum incidenta epidemiilor de gripa este imprevi ibila. In secolul al HH%lea, marea epidemie de gripa dintre 5:5>% 5:5:, care se estimea a ca a cau at moartea a 2?%;? milioane de oameni in intreaga lume, a fost urmata de epldemii in 5:;=%5:;> si 5:<>%5:<:. ,!pertii in domeniu considera ca o alta epidemie de gripa este inevitabila si posibil iminenta.

c. +abloul clinic$ +abloul clinic al infectiilor gripale aviare este foarte variat, dependent de tipul de virus, specia de pasari, varsta si conditiile de intretinere. .ormele clinice cele mai grave le pre inta pesta aviara, cu tulburari respiratorii, circulatorii, digestive si nervoase. ,!ista o mare asemanare sub aspect clinic intre pesta aviara si pseudopesta aviara /boala de NeBcastle0, cu deosebirea ca in pesta aviara apar frecvent si edeme ale tesutului con#unctiv subcutanat, locali ate mai ales la cap si gat. ,demele constituie semne caracteristice, foarte importante pentru orientarea diagnosticului, dar acestea sunt inconstant pre ente si apar nu numai in pesta aviara. Uneori gripa pasarilor evoluea a numai cu manifestari respiratorii sau digestive si c"iar asimptomatic. .orma asimptomatica poate fi demonstrata numai prin evidentierea anticorpilor serici. d. )odificari anatomopatologice$ )odificarile anatomopatologice constau in le iuni asemanatoare cu cele din pseudopesta, la care se adauga pre enta edemelor gelatinoase in tesutul con#unctiv subcutanat, a e!sudatelor seroase, sero%fibrinoase sau sero%"emoragice in cavitati si a "emoragiilor pe seroase si mucoase. In proventricol pot sa apara "emoragii diseminate sub forma de inel, dar lipsesc modificarile cu caracter necrotic%difteroid, obisnuit intalnite in pseudopesta. In gripa aviara cu manifestari predominent respiratorii, obisnuit, se constata catar con#unctival, rinita, tra"eita, sinu ita, aerosaculita si pneumonie interstitiala. 'iagnosticul de certitudine al bolii se ba ea a pe i olarea si identificarea virusului gripal sau si pe evidentierea anticorpilor in serul sanguin al pasarilor trecute prin boala.

e. +ratament $ Impotriva lui 8;N5 nu e!ista deocamdata decat un vaccin aflat in stadiu e!perimental. C"iar daca acesta se va dovedi eficient, cantitatile necesare in ca ul unei epidemii globale ar depasi cu mult capacitatea rnondiaia de produce. Acelasi lucru este valabil si in ca ul singurului tratament antiIviral care pare sa fi dat pana acum re ultate impotriva gripei aviare.

f. )asuri de profila!ie $ 6accinarea pare sa fie singura posibilitate certa de prevenire a gripei aviare, dar utili area vaccinurilor in acest scop este limitata din considerente economice. 6accinurile inactivate dau o imunitate de scurta durata si utili area lor presupune o permanenta cunoastere a tipurilor e!istente in teritoriu, pentru o continua adecvare a compo itiei antigenice a vaccinului corespun ator evolutiei procesului de reasortare genomica a virusurilor care produc boala. Pentru combaterea bolii la pasari in focarele diagnosticate, este necesara sacrificarea intregului efectiv si efectuarea de de infectii generale riguroase in adaposturile depopulate, In abatoare si in intreprinderile de valorificare a deseurilor organice. Pentru protectia populatei umane fata de contaminarea cu virusul gripal aviar este esentiala respectarea normelor de igiena veterinara pe tot parcursul procesului de crestere a pasarilor si de obtinere si de prelucrare a produselor avicole. 6accinarea antigripala obisnuita, care se practica anual in tara noastra, nu asigura o protectie fata de virusurile gripale aviare, deoarece acestea sunt diferite din punct de vedere antigenic. Pe plan mondial, a fost pusa la punct prepararea de vaccin contra tipului aviar 8;N5, dar O)S aprecia a ca in ca ul aparitei unei pandemii de gripa aviara nu ar fi posibila o productie suficienta de vaccin, nici macar pentru populatia ,uropei. 'e aceea, se considera ca protecta pasarilor si a oamenilor fata de gripa aviara trebuie reali ata preponderent prin masuri de protectie generala, nespecifica. In transmiterea la distanta a acestor virusuri un rol important revine pasarilor salbatice migratoare, care nu trebuie sa vina in contact cu pasarile domestice si nici cu fura#ele si apa destinata acestora. ,ste mai ales important ca pasarile domestice sa fie crescute in spatii inc"ise, in care nu au acces pasarile salbatice. Aceasta masura trebuie aplicata cu prioritate in localitatiile aflate pe culoarele de migrate a pasarilor saibatice acvatice. In Romania, e!ista doua culoare mari de migrate a pasarilor$ din nord /mai ales din )area *altica0 si din sud /'elta Nilului, 'a@@ar si Africa subsa"ariana0 spre 'elta 'unarii sau alte lunci din sudul tarii. 'inspre nord /)area *altica0, dar posibil si din est /)area Caspica0 migratia pasarilor ameninta teritoriul Romaniei cu gripa aviara, iar dinspre sud cu virusul encefalitei Aest Nile, care se manifesta tot mai frecvent, fiind transmis de tantari /la animale si la om0. +ransmiterea virusurilor gripale pe alte cai si mai ales prin ou, desi pare posibila, nu a fost inca constatata in conditii naturale. +ratamentul termic al carnii si oualor e!clude posibilitatea infectarii omului pe aceasta cale, iar spalarea cu apa calda si sapun a mainilor si in general a suprafetlelor contaminate, ca si utili area de antiseptice si de infectante u uale, asigura distrugerea virusului gripal in decurs de cateva minute.

3.*AC+,RIO7, R,SPIRA+ORII A6IAR, 3.5.CORI7A CON+A-IOASA A PASARILOR / Cor9 a infectiosa avium 0

,ste o boala infecto%contagioasa a pasarilor, cu o etiologie comple!a, cu mers en ootic, caracteri ata din punct de vedere clinic printr%un catar oculona al si tumefierea fetei, insotit adeseori si de catarul sinusurilor infraorbitale. Prin etiologia ei multipla, termenul de cori a este mai mult un termen generic decat al unei boli distincte. a. Istoric, raspandire, importanta$ Cori a contagioasa a fost mult timp considerata ca un simptom al altor boli specifice /difterovariola aviara, "olera cronica0. In 5:15, 'e *liec@ pune in evidenta, in secretiile na ale ale pasarilor bolnave de cori a, o bacterie fina gram%negativa, colorabila bipolar, avand caracter "emoglobinofil / *. 8emoglobinop"ilus coria e gallinarum0. ,l reproduce boala la pasare, prin cultura acestui germen instilata na al. 'e *liec@, ca si .all9 mai inainte /5:5>0, a facut dovada e!perimentala ca aceasta cori a, cu caracter contagios, nu este produsa de virusul difterovariolei aviare. )ai multi autori americani i olea a si descriu un germen asemanator cu cel descris de 'e *liec@, cu care reusesc sa reproduca boala, pe care il denumesc "emop"ilus galinarum cu toate ca el n%ar pre enta absolut toate caracterele acestuia. *oala este destul de raspandita in toarte tarile cu avicultura intensiva. b. Receptivitate$ In mod natural sunt receptive gaina, curca, porumbelul si fa anul. .oarte putin receptive sunt palmipedele. In cadrul aceleas specii, tineretul intre 1%> luni este mai sensibil. Sensibilitatea la infectie este influentata intr%o mare masura de deficienta factorilor ooigienici. c. ,tiologie$ ,tiologia cori ei contagioase este inca nepreci ata, cu toate multiplrle cercetari microbiologice facute in acest scop. 8emop"ilus gallinarum este un bastonas cocoid, imobil, gram%negativ, colorabil bipolar. ,ste "emofil( se cultiva in agarul cu sange ;4, intr%o atmosfera cu COJ 5?4, sub forma unor picaturi fine de roua. 'e asemenea se cultiva bine in agar cu ser de

gaina si medii cu dro#dii. Cultivarea repetata pe medii artificiale duce la pierderea patogenitatii pentru gaina. Re istenta germenului este mica in conditiile mediului e!terior. La temperatur de 33& C re ista apna ia 2 ile( temperatura de 2;%;?&C il distruge imediat. -ermenele descris de Nelson /5:31%5:1<0 s%a stabilit ulterior ca apartine grupului PPLO, fiind asta i considerat ca agent al bolii cronice respiratorii. Se mai considera de catre unii ca agetul etiologic ar fi un virus filtrabil cultivabil pe oul embrionat de gaina. Indiferend de germenii microbieni in cau a, aparitia si raspandirea infectiei intr%un efectiv de pasari sunt influentate, intr%o mare masura, de o serie de cau e favori ante. +impul rece, umed, adaposturile cu curenti reci de aer, asternutul umed, ventilatia insuficenta a adaposturilor, suprapopulare a acestora, supraincal irea si lipsa de o!igen legata de suprapopularea adaposturilor constituie factori favori anti ai aparitiei si raspandirii boli. Alimentatia carentata, "ipovitamino a A, favori ea a aparitia bolii( de altfel este cunoscuta cori a de nutritie, datorita carentei in vitamina A, care are rol important in mentinerea integritatii epiteliilor. In afara cau elor enumerate mai sus si alti factori ca$oboseala de transport, para itismul, #oaca un rol favori ant. Cori a contagioasa are un pronuntat caracter se onier( apare mai ales toamna spre iarna, o data cu aparitia timpului rece, umed si avariatilorbruste de temperatura. ,voluea a sub forma en ootica( in gospodariile in care factorii favori anti actionea a timp indelungat, boala capata un caracter stationar. *oala este destul de raspandita in toate tarile mai ales in un itatile mari avicole. d. Simptomatologie$ Incubatia naturala este de 5%1 ile, uneori pana la > ile. *oala se traduce printr%o cori a subacuta. La inceput, pasarile scutura capul, stranuta, se scarpina cu piciorul la nari. 'upa 3%1 ile se constata o secretie limpede, mucoasa( de asemenea o secretie con#unctivala serosa. )ucusul na al se amesteca cu praful din atmosfera, formandu%se conclomerate murdare, uscate, in #urul orificiilor na ale % Con#uctivita , #eta# si sinu ita. 'upa cateva ile, #eta#ul devine mucopurulent, gros, producand uneori o obstructie a narilor. In acest ca , pasarile erespira pe cavitatea bucala si tin ciocul cascat. 'in cau a respiratiei bucale, limba se usuca si pasarile in timpul respiratiei fac un gomot special, cunoscut in limba#ul popular sub denumirea de tKfna. Inflamatia mucoasei na ale se e!tinde si la mucoasa con#uctivala a sinusurilor. Secretia con#uctivala la inceput seroasa devine mucopurulenta, pleoapele sunt tumefiate, sensibile, se lipesc. )ai rar se constata semne de c"eratita, ulceratia cornei si c"iar panoftalmie. In ca ul inflamatiei sinusurilor infraorbitare, acestea sunt destinse, capul tumefiat, cu aspect uneori de cap de bufnita. La presiune, pe regiunea sinusurilor infraorbitare, acestea sunt destinse, adeseori e!udatul iese prin orificiile na ale. )ai tar iu e!udatul din cavitatile sinusurilor devine consistent, ca eos. % Aspect de cap de bufnita

Sinusurile se dilata mult, pielea in dreptul lor este edematiata, pasarile tin oc"ii inc"isi. Uneori, din cau a destinderii enorme a sinusurilor, prin e!udatul consistent care nu se mai evacuea a sre cavitatile na ale, se produce deformarea boltii palatine spre cavitatea bucala, ceea ce duce uneori la imposibilitatea in"iderii ciocului. Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri%alburie, dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata.F )ult mai rar, procesul inflamator de la mucoasa oculara si na ala se poate e!tinde spre tra"ee si bron"ii. In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase ca uri de cori a contagioasa se percepe un miros dulceag, urat, caracterisric. *oala este afebrila( pasarile la inceput au apetit normal, apoi pe masura ce boala avansea a, se constata micsorarea apetitului, scaderea productiei de oua si slabirea progresiva a pasarilor 'urata evolutiei bolii este de 3%2 saptamani, cu o mortalitate de 3%5?4. Cand conditiile ooigienice sunt nesatisfacatoare, procentul de mortalitate poate fi mult mai ridicat. 'urata en ootiei intr%o crescatorie cu efectiv mare de pasari este de cateva iuni, uneori en ootia capatand un caracter stationar, aceasta in ca ul cand nu se remedia a conditiile ooigienice si nu se iau masuri de combatere. e. 'iagnostic$ 'in punct de vedere epi ootologic si clinic, cori a contagioasa se aseamana cu numeroase boli ale pasarilor, fata de care trebuie sa se faca un diagnosic diferential. 8olera aviara$ forma cronica, se manifesta in animite ca uri sub forma de cori a cronica. In "olera aviara insa, formele de cori a coincid sau sunt precedate de forme acute, septicemice. )odificarile anatomopatologice si e!amenul bacteriologic preci ea a diagnosticul. Pseudopesta aviara$ forma subacuta benigna, se aseamana cu cori a contagioasa. ,a este insa mai difu abila, starea generala mai grava, dispneea accentuata si de regula e!ista si forme acute de boala, cu o simptomatologie caracteristica. Preci area pseudopestei se face prin e!amen virusologic / inocularea oualelor embrionate cu o suspensie din broia# de creier, lic"idul alantoamniotic producand aglutinarea globulelor rosii de gaina0. 'ifterovariola aviara$ in formele atipice, se traduce uneori prin cori a. ,!aminarea in masa a uni efectiv de pasari ne da posibilitatea sa constatam si forme tipice de difterovariola$ le iuni nodulare pe pielea capului, pseudomembrane difteroide in cavitatea bucala, care prin detasare lasa o mucoasa sangeranda. ,!amenul "istologic poate a#uta diagnosticul. 'iferentierea se mai poate face si prin diagnosticul terapeutic. Streptomicina in#ectata intramuscular are efect terapeutic bun in cori a si este ineficace in difterovariola. 'ifterovariola mai poate fi preci ata si prin infectia e!perimentala. Prin broia# de pseudomembrane suspendate in ser fi iologic, aplicate pe pielea deplumata a unui membru, se produce dupa cateva ile, in ca de difterovariola, le iunea caracteristica. Laringotra"eita infectioasa$ este o boala cu manifestari si le iuni tra"eo%bron"ice, cu evolutie supraacuta si acuta. *oala cronica respiratorei$ este foarte greu de diferentiat clinic si c"iar

anatomopatologic. In aceasta boala avem le iuni de aerosaculita, cu depo ite fibrinoase galbui in sacii aerieni. 8ipovitamino a A$ se manifesta prin pseudomembrane alb%galbui, care prin detasare lasa mucoasa putin modificata. Caracteristice in aceasta boala sunt le iunile din mucoasa laringiana si faringiana, sub forme de pete alburii, cu dimensiunea de 5%3 mm, datorate acumularii unei substante ca eoase in glandele mucoasei. Prin presiune se evacuea a din glandele mucoasei materia ca eoasa sub forma de cilindrii de 3%1 mm lungime. 'iagnosticul de laborator$ consta in i olarea din cavitatea na ala a agentului patogen /"emop"ilus galinarum0 si infectia e!perimentala cu cultura acestui germen. In ca de cori a contagioasa se reproduce, dupa cateva ile de la instilatia na ala, un catar na al tipic, iar din secretia na ala se i olea a germenele respectiv. f.+ratament, profila!ie si combatere$ Prima si cea mai importanta masura profilactica si curativa este imbunatatirea conditiilor de adapostire si alimentatie, fara de care celelalte mi#loace sunt eficace. Adaosul de vitamina Ain alimente #oaca un rol important. Sulfamidele /sulfadia olul, sulfameta ina0 administrate in apa de baut repre inta un tratament comod in efectivele mari de pasari. Sulfameta ina se administrea a timp de 1%; ile in apa de baut in concentratie de ?,34. Sulfadia olul se administrea a timp de =%5? ile in apa, in concentratie de ?,;4. +ratamenrul profilactic al pasarilor sanatoase dintr%un efectiv contaminat se face prin administrarea antibioticelor din grupa tetraciclinelor. +eramicina sau 8ostaciclina se adauga in "rana concentrata in proportie de 3??%2?? mg pentru 5@g de concentrate. Concomitent, pasarile cu cori a vor fi tratate si local, prin aplicarea in cavitatea na ala a unor oleuri antiseptice /antibiotice, oleuri eterice, vitamina A in oleu de vaselina0. 'aca tratamentul cu antibiotice se aplica parenteral, nu pe cale bucala in apa sau fura#e, nu este necesar si tratament local. In scop profilactic este utila administrarea antibioticelor fura#ere in ilele si perioadele cu timp rece si umed. Imunoprofila!ia activase poate face printr%un vaccin inactivat dintr%o cultura de 8. -allinarum( valoarea profilactica a vaccinarii este relativa. Pentru eradicarea bolii intr%o crescatorie contaminata este recomandabila valorificarea prin consum prin consum a intregului efectiv, cand pasarile a#ung la greutatea de valorificare, de infectia radicala a adaposturilor si repopularea crescatoriei, dupa doua saptamani de la de infectia finala, cu pasari din efective verificate ca indemne de boala. Cori a contagioasa aviara% aspect clinic

1. PARA7I+O7, R,SPIRA+ORII A6IAR,

1.5. SIN-A)O7A -ALINAC,,LOR / Singamido e 0 a. 'efinitie$ Sunt boli cunoscute si sub numele de "elminto ele aparatului respirator, care se produc la galinacee si anseriforme in urma de voltarii "elmintilor din familia S9ngamidae la nivelul tra"eei, al bron"iilor si c"iar al plamanului. b. Istoric si si raspandire$ Cu toate ca boala este cunoscuta inca din secolul al H6%lea sub denumirea de viermii rosii ai gatului, primele lucrari stiintifice asupra ei apar in secolul al H6III%lea. *oala este raspandita in aproape toate tarile lumii, atat la pasarile domestice cat si salbatice. Printre cele domestice sunt afectate$ gainile, curcanii, paunii si anseriformele, iar dintre cele salbatice, cu importanta mai mare sunt fa anii. In tara noasatra a fost semnalata si de Simionescu ,. /5:;30 si apoi de Lungu 6., si Suteu ,. /5:;<0 c. ,tiologie$ Agentul patogen , S9ngamus trac"ea este un vierme de culoare rosie, masculul si femele formand in permanenta un cuplu asemanator literei L. -ura este orbiculara si are o capsula bucala puternica in fundul careia se gasesc =%: dinti. )asculul masoara 3%< mm lungime pe ?,3 mm latime, iar femela poate a#unge pana la 1? mm lungime, masculul este preva ut cu o bursa caudala, cu a#utorul careia este fi!at de femela in permanenta dand cuplul caracteristic. In stadiul adult, femela se gaseste fi!ata pe mucoasa tra"eala in special. Sunt viermi ovipari, femela eliminand oua de#a embrionate in momentul eliminarii lor. In mediul e!terior, ele a#ung fie o data cu tusea sau stranutul pasarilor, dar mai e!act o data cu e!crementele, ouale fiind deglutite. Aceste oua se pot de volta in mediul e!terioor daca au temperatura in #urul a 3;MC si umiditate suficienta( in timp de cel mult = ile apare o larva de 3>?C lungime pe 5;C largime. In acest stadiu este infestanta si poate contamina si alte pasari, in ca ul cand sunt ing"itite. Sunt pareri ca pentru a se de volta, Singamus trac"ea are nevoie , ca ga da intermediaras, de rame din genul Lumbricus. Larvele ingerate de pasari si a#unse in tubul digestiv trec pe cale circulatorie in plamanul acestora, locali andu%se apoi in tra"ee. Sunt insa pareri ca locali area in tra"ee s%ar face fara a fi nevoie de migratia larvelor prin circulatie. Se pare insa ca a#ungerea in tra"ee direct din tubul digestiv anterior este mult mai grea. ,volutia se face deosebit de repede, astfel ca in 52%35 de ile de la ingerarea larvelor infestate de#a se pot gasi oua in fecalele pasarii infestate. d. ,pi ootologie$ *oala se gaseste numai in unele regiuni unde se mentine de la an la an. Sunt cercetari

care au demonstrat ca atat ramele cat si unele gasteropode terestre pot acumula in organism formele larvare de S9ngamus, constituind in acest fel un i vor de contaminare de la an la an. Pasarile salbatice contribuie, de asemenea, la mentinerea si intinderea focarului. In tara noastra, boala este cantonata in cateva regiuni, ca$ *ucuresti, Arges etc., pe suprafete mici, dar cu reaparitii de la an la an. e. Contaminare Aceasta se poate face direct prin ingerarea formelor larvare impreuna cu alimentele sau apa, dupa cum si prin ingerarea formelor facultative aratate. f. )odificari anatomopatologice )ai ales in sfertul anterior al tra"eei se gaseste un numar variabil de perec"i de S9ngamus, in general 1%< perec"i. Se poate intampla ca numarul para itilor sa fie mai mare si sa forme e g"emuri mai, ales la fa an. Le iunile de mucoasa tra"eala se datoresc capsulei bucale a viermilor si ele se pr e inta ca mici timefactii, uneori continand o mica masa ca eoasa sau numai purulenta, alb%galbuie. 'e asemenea se pot gasi fie noduli miliari pe tr"ee, fie mici abcese. % +ra"ee de pui cu Singamus trac"eea. g. Simptimatologie$ )anifestarea clinica este in functie de varsta pasarilor. La varsta de 1%2 saptamani sunt semnele respiratorii. Puii fac eforturi penibile de inspiratie, actul respirator devenind e!trem de dificil. Ciocul este tot timpul intredesc"is si puii au tendinta sa ing"ita mereu. 'in cand in cand se aude o tuse puternica si brusca, dupa care gatul este intins si respiratia accelerata. Pofta de mancare scade treptat, pui slabesc si mor, mortalitatea putand a#unge pana la >?4 la puii in varsta de 3%1 luni. ". 'iagnostic$ Semnele clinice, tusea, tendinta de asfi!ie, ciocul in permanenta desc"is, in special la puii tineri, sunt suficiente pentru diagnostic. la puii foarte tineri se pot vedea, la o lumina puternica prin transparenta, viermii in tra"ee. Se poate confirma diagnosticul prin e!amenul ovo"elmintoscopic. i. Prognostic$ Pentru tineretul sub 3%1 luni, prognosticul este grav, atat la puii de gaina cat si la fa an( vindecarea spontana este o raritate. #. +ratament$ Cu toate ca s%au incercat multe substante c"imice, totusi pana acum nu se dispune de un tratament usor de aplicat. Se foloseste tetraclorura de carbon, cu ol. olivarum sausimpla, in do a de ?,3;%5 ml

per os, c"iar in alimente, administrata de 1 ori la interval de 3 ile. Solutia LNgol /iod metalic 5g, iodura de potasiu 3g si apa distilata 3;? ml0 a dat bune re ultate, atat la fa ani cat si la gaini si pui, pe cale intratra"eale, inoculand pana la 5 ml. +ot pe aceasta cal s%au folosit solutii alcoolice de acid salicilic >4 cu re ultate mai bune. S%a observat ca ingerarea de usturoi da, in unele ca uri cele mai bune re ultate. @. Profila!ia$ Se i olea a pasarile bolnave. Se face depara itarea cotetelor si se iau masuri ca puii pana la varsta de 5,; luni sa nu consume rame. ,ste indicat sa se foloseasca padocurile cat mai uscate , de preferat pe locuri nisipoase unde ouale de "elminti nu se pot de volta. % 'e voltarea la Singamus trac"ea. 2. )ICOPLAS)O7, R,SPIRA+ORII A6IAR,

2.5. )ICOPLAS)O7A R,SPIRA+ORI, A6IARA / *RCO *oala respiratorie cronica0 a. 'efinitie $ ,ste o boala infectioasa a galinaceelor, cu mers en ootic, caracteri ata clinic prin semne respiratorii cronice$ raluri tra"eale, tuse, urmate de intir ierea in de voltare a tineretului aviar, de slabirea progresiva a gainilor adulte, scaderea ouatului, a#ungind uneori pina la ca"e!ie. Anatomopatologic se traduce prin aerosaculite, adeseori cu depo ite fibrinoase. La curci evoluea a sub forma de sinu ita periorbitara. b. Istoric, raspindire $ *oala a fost descrisa prima data in S.U.A, de 'e%laplane si Stuart /5:210. *oala este foarte raspindita in S.U.A., CaInada, Anglia, Olanda, acolo unde rasele de gaini au atins o speciali are mare. Prin importul de pui si oua de reproductie, boala s%a raspindit in%tr%un numar mare de tari. In Romania, boala s%a constatat prima data in 5:;>, dupa importul de pui din Canada. Asta i este foarte raspindita in fermele avicole din sistemul intensiv de crestere. Importanta economica a bolii este mare ( desi mortalitatea este mica, totusi pagubele economice sint mari din cau a intir ierii in de voltare a ti%neretului aviar, a micsorarii productiei de oua si carne, a procentului redus in fecunditate si eclo iune, deprecierii calitative a carnii si necesitatii unor tratamente costisitoare.

c. ,tiologie$ Agentul etiologic este )9coplasma gallisepticum. 'e la pasarile bolnave ea se i olea a in mod regulat unele tulpini sint patogene, altele nu. Adeseori acest PPLO actionea a in asociatie cu alti germeni bacterieni sau virali. Cind actionea a microorganismul singur, acesta determina o boala in general benigna in asociatie cu alti germeni boala capata insa un caracter grav. ). gallisepticum se i olea a obisnuit din organele respiratorii ale pasarilor bolnave, mai ales din sacii aerieni. Se cultiva pe mediile cu ser si in embrionul de gaina pe care%5 omoara, producind le iuni pe aparatul respiIrator. +ulpinile patogene produc aglutinarea globulelor rosii de pasare. Anticorpii aglutinanti din serul gainilor infectate natural pot fi pusi in evidenta prin reactia de aglutinare cu un antigen de ). gallisepticum. SeIrul pasarilor infectate in contact cu cultura de ). gallisepticum in"iba fe%nomenul de aglutinare a eritrocitelor de gaina. d. ,pi ootologie$ Sursele de infectie si modul de contaminare. Sursele primare sint repre entate prin pasarile bolnave si cu infectii inaparente, care poarta ger%menii in aparatul respirator si%i elimina prin e!sudatul cailor respiratorii. Patrunderea bolii intr%un efectiv indemn se face prin introducerea de pasari cu forme cronice de boala sau cu infectie inaparenta, iar transmisia se face prin contact pe cale ori ontala. Un alt mod de transmitere este calea verticala, prin oua infectate, pro%venite de la gainile bolnave sau purtatoare de micoplasme /transmisie transovariana0. Infectia puilor tineri poate ramine mult timp latenta, pina intervin o serie de factori favori anti, ca$ supraaglomerarea din adaposturi, micro%climatul necorespun ator din adaposturi, alimentatia deficitara, diverse afectiuni respiratorii, para itismul intestinal, forta#ul fi iologic in timpul ouatului la puicile in virsta de ;< luni, reactiile postvaccinale mai ales cu vaccinuri vii etc., care determina e!primarea clinica a infectiei. Incidenta si gravitatea formelor clinice este in directa legatura cu actiunea factorilor favori anti. Calea de infectie naturala este cea respiratorie ( agentul etiologic proIduce initial inflamatia catarala a mucoasei respiratorii si a sacilor aerieni. In ca ul infectiei transovariene, puii eclo ionati sint infectati inca din viata embrionara. e. Simptomatologie. Incubatia naturala, in ca ul contaminarii prin contact, este de 5?1? ile. )anifestable clinice varia a in mare masura dupa virsta la care apare boala. La puii in virsta de 51 luni se constata $ apetit redus, #eta# seromu%cos, stranut, rareori tuse, raluri fine tra"eale, dispnee. Puii stau cu ciocul intredesc"is, adesea au sinu ita infraorbitara si enterita. Aceasta stare morbida este urmata de intir iere in de voltare. % 'ispnee accentuata. La puicile in virsta de ;< luni, boala debutea a uneori cu semne de cori a cronica, dar tabloul clinic se caracteri ea a in principal prin semne respiratorii, datorita aerosaculitei $ tuse, altermnd cu stranut, dispnee, cioIcul intredesc"is, respiratie "orcaitoare, raluri la nivelul larin!ului si tra"eei. Pasarile scad in greutate, productia de oua scade cu 5? ;?4. Uneori apare o diaree cronica, con#unctivita, @eratite, sinu ite cu colectie f ibrinoasa%ca eoasa. Pasarile peste virsta de 5? luni fac, in generall forme benigne de boala sau infectii

inaparente. ,le dau oua cu procent sca ut de fecunditate. La curca, boala se manifesta, de regula ca sinu ita uni% sau bilaterala. Sinusurile infraorbitare sint dilatate de un e!sudat seromucos sau ca eos, care uneori deformea a capul. *oala evoluea a cronic, timp de 32 luni. )ortalitatea la tineret varia a intre 5? si 1?DPo( la adulte, pierderile prin mortalitate sint neinsemnate atunci cind conditiile de intretinere sint bune. f. )odificari anatomopatologice $ )odificarile anatomopatologice sint variabile dupa virsta pasarilor si stadiul bolii. In stadiul initial al bolii se constata un e!sudat mucos pe traiectul aparatului respirator /sinusuri, tra"ee, bron"ii, sacii aerieni0. Intr%un stadiu mai avansat, e!sudatul devine purulent sau cu particule ca eoase. ,!sudatul ca eos nu adera la mucoasa, el se poate forma in cavitatile na ale, tra"ee, bron"ii, sacii aerieni. Adeseori se formea a adevarate depo ite ca eoase galbui in sacii aerieni si orificiul tra"eal. Peretii sacilor aerieni sint ingrosati si opaci /aerosaculita0. Uneori se produce, peri"epatita sau sero ita generali ata, enterita cronica. .icatul si alte organe interne sint acoperite cu o membrana fibrino%ca eoasa. Rareori apar focare necrotice in ficat. % 'opuri ca eoase la orificul laringeal ,!amenul "istologicc al mucoasei sinusurilor si tra"eei arata o "iperpla ie a mucoasei, glandele mucoasei tra"eale pre inta prelungiri tubulare care sint considerate caracteristice pentru *RC. g. 'iagnostic$ 'iagnosticul clinic si anatomopatologic dispune de suficiente date pentru preci area bolii. Clinic, boala trebuie diferentiata de bronfita infecfioasa( laringotra"eita infecfioasa( pseudopesta aviara, lenta, respiratorie ( diftero%variola aviara si "ipovitamino a A. Anatomopatologic, le iunile sint caracteristice. Le iunile din aspergilo a si ornito a, care se aseamana in parte cu cele din *RC, pot fi preci ate prin e!amen bacteriologic. Le iunile "istologice ale mucoasei tra"eale sint caIracteristice. % Sectine "istologica in mucoasa tra"eala

,!amenul bacteriologic, pentru i olarea ). gallisepticum, nu se face in mod obisnuit, deoarece datele anatomoclinice sint in general suficiente penItru preci area bolii. I olarea agentului etiologic este dificila ea se poate face din mucusul tra"eal, pe medii speciale si pe embrionul de gaina, iar patogenitatea tulpinii i olate poate fi testata prin infectie e!perimentala in sacii aerieni ai puilor tineri, proveniti din efective indemne. ,!amenul. serologic pentru decelarea anticorpilor specifici este metoda care permite stabilirea e!istentei infectiei intr%un efectiv de pasari. Se foloseste reactia de seroaglutinare cu un antigen din tulpini selectionate /Se0. Reactia de seroaglutinare

lenta /RSAL0 este mai precisa decit seroaglutinarea rapida /RSAR0. +itrul de 5P2? in RSAL se considera po itiv. Reactia de in"ibare a "emoaglutinarii este insa si mai sigura decit reactia de aglutinare. )etodele serologice au o inalta valoare ca e!amen de masa, dar nu pentru diagnostic individual. ". +ratamentul si combaterea$ Pasarile cu forme grave de boala nu se tratea a, ci se elimina din efectiv. .ormele usoare de boala se pot trata prin antibiotice, administrate preferabil pe cale parenterala. Se poate folosi +eramicina in suspensie uleioasa 3,;4 /3; mgPml0 in#ectabila s.c. la git sau ceafa, in do a de 52 ml /pui pina la > saptamini, 5 ml( tineret intre 3 Qi < luni, 3 ml( gaini adulte, 2 ml0. +ratamentul se repeta dupa 1 saptamini. 6alorificarea pasarilor se poate face dupa 2 saptamini. Streptomicina /di"idro si sulfat aa0 se admi%nistrea a in do a de 3;? mg la gainile adulte, repetata dupa o saptamina. Aceste antibiotice ameliorea a evident starea clinica a pasarilor bolnave, in ca de aerosaculite acute, dupa 2> ore de la administrare, daca nu sint complicatii cu alte infectii. +ratamentul curativ se poate aplica oral, in "rana. +eramicina sau +etraciclina pura se administrea a in fura# fara saruri de calciu. Amestecul de antibiotic 5 gP5 @g fura#, bine omogeni at, se administrea a dimineata, calculat la 1? g fura# pe cap de pasare /1? mg antibiotic0, timp de 12 ile consecutiv. In restul tainurilor, fura#ele se administrea a in mod normal, cu saruri minerale. Aceasta medicare produce vindecare sau ameliorarea clinica( ea este insa putin eficace in micoplasmo a cailor respiratorii su%perioare. Un tratament profilactico%curativ eficace si comod de aplicat este administrarea ,ritromicinei. In mod preventiv s%au obtinut re ultate bune dupa urmatoarea sc"ema /Nemteanu si colab., 5:<=0 $ ,ritromicina tiocianat /solubila in apa $ produs de import O -allim9cin0 se administrea a la puii de o i, in do a de 53,; gP5?? 5 apa, 1 ile consecutiv. Administrarea se repeta din 1? in 1? ile, cite ; ile consecutiv, in do a de 53,; gP3?? 5 apa. Produsul indigen, insolubil in apa ,ritromicina ba a se da in primele ile de "ranire, in do a de 5?? gPtona de fura#, ; ile consecutiv. +raItamentul se repeta din 1? in 1? ile. Acest tratament profilactic, in absenta altor infectii asociate, are ca re ultat prevenirea aparitiei formelor clinice sau anatomopatologice s.i reducerea cu ;?4 a reagentilor serologici in comparatie cu efectivele de origine. Se poate aplica si un tratament profilactic%curativ de masa, atunci cind formele clinice nu depatesc 5?4 din efectiv. Ca urile clinice se scot din efectiv si eventual se tratea a pe cale parenterala, iar restul pasarilor sanatoase se tratea a preventiv pe cale orala. ,ritromicina tiocianat se da in do a de 3; gP5?? 5 apa, timp de ; ile consecutiv, sau 3?? gPtona de fura#, timp de ; ile. ,ritromicina ba a se da 3?? gPtona fura#, ; ile consecutiv. Aceasta medicare se poate repeta lunar. Un alt antibiotic folosit pe scara mare este +9lan%ul /tartrat de t9losin0. In scop curativ, se administrea a sub forma in#ectabila, pe cale s.c. in do a de ImPl@corp, sau in apa de baut /+9lan solubil ?,; gPlitru0, timp de 322> ore. In scop preventiv, +9lan%ul se administrea a in apa de baut ?,; gPlitru, in primele 1 ile dupa eclo iune. Administrarea se repeta la virsta de 12 saptamini, sau dupa a 3%a vaccinare contra

pseudopestei aviare, timp de 32 ore. In ca ul micoplasmo ei asociate cu alte infectii bacteriene se obtin ret ultate satisfacatoare printr%o medicatie asociata. In ca ul asocierii cu ,. coli, se administrea a streptomicina parenteral, de doua ori la interval de o saptamina, concomitent cu .ura olidona ?,?24 in fura#, timp de =52 ile. In ca de asociatie cu Ps. aeruginosa, Streptomicina se administrea a simultan cu Sulfadimidin ?,34 in apa sau ?,;4 in "rana, timp de ;< ile.