RADIOACTIVITATEA NATURALA SI ARTIFICIALA N APA, SOLUL SI ALIMENTELE DIN ROMNIA Ion CHIOSILA Societatea Romna de Radioprotectie O data cu descoperirea

a si utilizarea radioactivitatii artificiale, la nceputul secolului trecut, a crescut valoarea dozei de expunere, n unele locuri si situatii, chiar cu mai multe ordine de marime datorita folosirii armelor nucleare n august 1944 Japonia, testelor cu arme nucelare si mai ales dupa accidentul nuclear de la Cernobl din 1986. n prezent, doza de iradiere la care sunt expuse organismele vii pe pamnt este data de: - radiatia cosmica, cca 10% - radiatia naturala terestra, cca 80% - radiatia data de surse artificiale, incluznd si iradierea medicala (n scop de diagnostic) cu ponderea cea mai mare, cca 10%. n cazul Romniei datorita utilizarii nca a aparaturii vechi, doza medie data de iradierea medicala este aproape dubla, n comparatie cu statele Uniunii Europene. O atentie deosebita a nceput sa fie data, n ultimii 20 de ani, radioactivitatii naturale, care poate fi modificata de catre om prin: utilizarea n exces a ngrasamintelor naturale fosfatice si potasice, arderea carbunelui n centrale termoelectrice nvechite etc. Radioactivitatea artificiala, cu posibile efecte negative asupra vietii, apare n urma folosirii materialului fisionabil pe baza de uraniu n scopuri distructive (arme nucleare) sau n scopuri pasnice (obtinerea curentului electric, n centrale nuclearoelectrice, propulsia unor nave maritime sau cosmice etc.) Radionuclizii artificiali aparuti n urma utilizarii energiei nucleare (cesiu137, cesiu-134, strontiu-90, iod-131 si altii), ct si cei naturali din subproduse sau deseuri (radiu-226, radiu-228, uraniu-238, thoriu-232 etc) avnd proprietati fizicochimice sau similare cu unele elemente chimice constituente ale materiei vii (Tabelul nr.1), sunt metabolizati de catre organismele vii, iar n final, prin diverse lanturi trofice naturale sau din agroecosisteme ajung n organismul uman. O atentie deosebita se acorda de specialistii n radioprotectie radionuclidului potasiu-40, izotop radioactiv natural al elementului potasiu, care este responsabil de cca 75% din doza de expunere interna data de radionuclizii existenti n organismul uman. Continutul acestui radionuclid, cu mult peste alti radionuclizi naturali sau artificiali, se afla n echilibru n apa, sol, organisme si nu poate fi influentat semnificativ de catre om. Continutul radionuclizilor naturali si artificiali n apa, sol, vegetatie, organisme animale si din om, se determina permanent de retele de specialitate din Ministerul Sanatatii si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, astfel: Tabelul 1. Surse de producere, caracteristici fizice si biologice ale principalilor radionuclizi naturali si artificiali periculosi pentru om

radionuclid hidrogen-3

Tf 12,3 a

surse de producere
interactia radiatiei cosmice cu H, procesarea combustibilului nulear, reactori de fuziune,

cai de transfer inhalare, apa, alimente

organe de referinta

Tb 12 z

ntregul organism

carbon-14

5730 a

interactia radiatiei cosmice cu N, explozii nucleare

potasiu-40 radon-222 radiu-226

1,3?10 a 3,8 z 1620 a

component natural al solului si apei

dezintegrarea U-238, gaz n atmosfera
dezintegrarea U-238, arderea carbunelui, deseu n mine urani-fere si n industria ngrasamintelor minerale

formare de CO2, inhalare, apa, alimente concentrat de plante inhalare

ntregul organism, 1012 z plamn, tract gastro-intestinal ntregul organism, 58 z

mai ales organe moi

thoriu-232 uraniu-235 uraniu-238 cesiu-134 cesiu-137

13,9?10 a roci acide, sol si apa 700?106a 4,5?109a 2.05 a 30,5 a

roci acide, sol, apa din explozii nucleare
produsi de fisiune n reactori si teste nucleare, deseu n uzinele de procesare a combustbilului nuclear

slab concentrat n plante, concentratie mare n alunele braziliene cantitati reduse os, tract gastron oase intestinal cantitati reduse n os, vegetatie sau gra- rinichi, ntregul simi animale organism

plamn, ganglioni limfatici sistem osos, tract gastro-intestinal

43,8 a

200 a

300 z 15 z 100 z 70 130 z

plante, animale muschi, splina, si alimente ficat, corpul ntreg

iod-129 iod-131

16?10 a 8,01 z

produsi de fisiune n reactori si teste nucleare, deseu n uzinele de procesare a combustbilului nuclear

inhalare, apa si tiroida alimente

138z 7,6z

plutoniu-238 plutoniu-239 plutoniu-240 plutoniu-241

strontiu-89 strontiu-90

86,4 a 24000 a 6580 a 13,2 a 50,5 z 27,7 a

deseu n reactori si inhalare, teste nucleare, alimente

os, ficat

produsi de fisiune n reactori si teste nucleare, deseu n uzinele de procesare a combustbilului nuclear

plante, animale sistemul osos si alimente

63,4a 197a 195a 12 a 50,4z 17,5a

- Reteaua Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor, cu 22 laboratoare, din care 4 apartin Institutelor de Sanatate Publica Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara, iar celelalte apartin Directiilor de Sanatate Publica din 18 judete care acopera ntreaga suprafata a tarii; - Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului, care are 47 laboratoare, cte unul n fiecare judet, la care se adauga nca doua laboratoare n zonele de influenta ale CNE Cernavoda (la Cernavoda) si CNE Kozlodui (la Bechet), doua laboratoare la altitudine (Babele si Toaca) si unul n Delta Dunarii (la Sfntul Gheorghe). Numarul radionuclizilor naturali existenti n mediu, care pot fi transferati prin apa si hrana la om este mare; dintre acestia importanta deosebita prezinta Ra226 si K-40 ca principali responsabili pentru doza de iradiere interna primita de om. Radionuclidul Ra-226 (alaturi de Ra-228,U-238, Th-232 cu valori mai mici) poate fi oarecum controlat de om prin: - utilizarea cu mai multa grija si n cantitati reduse a ngrasamintelor minerale fosfatice si potasice; - modernizarea centralelor termice pe carbune prin instalarea de filtre speciale pentru retinerea cenusilor zburatoare; - stocarea sterilului de la aceste centrale si a celui rezultat de la fabricarea ngrasamintelor chimice n conditii de siguranta pentru reducerea la maxim a impurificarii pnzei de apa freatica etc. Continutul radionuclidului Ra-226 (Tabelul nr. 2) atinge valori relativ reduse n apa, vegetatie si produse de origine animala (sub 2,5 Bq*/kg), n timp ce n organismul uman valorile cresc catre 15 Bq/kg datorita metabolizarii si stocarii n sistemul osos pe toata durata vietii. Tabelul nr. 2. Continutul radionuclizilor Ra-226, K-40 si Cs-137 n apa, sol si alimente de origine vegetala si animala.
Radionuclid
Ra-226 K-40 Cs-137

Apa
0,002 - 0,020 0,025 - 0,240 0,001 - 0,163

Sol
10 - 90 330 - 800 50 - 610

Vegetatie spontana
1,8 - 2,5 350 - 650 0,06 - 10,50

Legume, fructe
0,014 - 0,20 150 - 520 0,017 - 2,26

Produse de origine animala

0,007 - 0,044 10 - 50 0,05 - 10,95

Continutul potasiului 40 are valori ridicate n sol si plante, dar ceva mai reduse n produsele de origine animala, inclusiv n organismul uman (cu cca 50 Bq/kg). ___________________ * bequerel = unitatea de radioactivitate, reprezinta o dezintegrare pe secunda. nlocuieste vechea unitate de masura a radioactivitatii numita curie (Ci). 1 Ci = 3,7.1010 dezintegrari de secunda (3,7.1010 Bq)

Radionuclizii artificiali aparuti dupa testele nucleare si dupa accidentul de la Cernobl sunt foarte numerosi, peste 20, dar, datorita timpului de njumatatire fizica (Tf), o mare parte dispare n primele luni dupa contaminarea mediului. Atentie deosebita s-a acordat radionuclizilor iod-131, cesiu-137, cesiu-134 si strontiu-90, datorita metabolizarii rapide de catre organismele vii, precum si a contributiei ridicate la doza de expunere primita de om. Dintre acesti radionuclizi, I-131 a disparut relativ repede dupa accidentul nuclear din 26 aprilie 1986 (n cca 80 de zile) dar a avut contributia cea mai ridicata, peste 85% din doza de expunere primita de om n anul respectiv. Sr-90 a prezentat valori reduse de contaminare sub 1/10 din radioactivitatea Cs-137, a fost decelat cu mare greutate n organismele vegetale si animale. Cs-134 s-a dezintegrat si dispersat n sol reducnd foarte mult radioactivitatea, n prezent fiind foarte greu de decelat n mediu. Cs-137, datorita Tf (timpul de njumatatire fizica timpul dupa care numarul de nuclee radioactive se reduce la jumatate prin dezintegrare) relativ mare de 31 ani, are nca valori usor de decelat n sol si unele plante de padure (n functie si de contaminarea pe zone geografice) si mai greu de evidentiat n apa de suprafata, plante si produse de origine animala. n subcarpati, nordul Moldovei, judetele Mures si Tulcea, valorile continutului n Cs-137 din sol sunt nca ridicate (zeci la sute de Bq/kg), alaturi de valori de ctiva Bq/kg n ciuperci si fructe de padure. n celelalte zone ale tarii, n alimentele de origine vegetala si animala, continutul Cs-137 a scazut sub 1 Bq/kg, iar n apa este de numai ctiva mBq/l. Daca n anul 1986 continutul Cs-137 n om a depasit chiar 1000 Bq, datorita metabolizarii rapide (Tb timpul de njumatatire biologica reprezinta timpul necesar unui sistem biologic pentru a elimina jumatate din numarul de nuclee prin procese metabolice, n cazul cesiului fiind de 100 150 zile), dupa 5-6 ani radionuclidul a scazut continuu catre cca. 100 Bq, iar n prezent nu mai poate fi decelat n zona tarii noastre. n prezent, contributia acestui radionuclid la doza de expunere a omului este nesemnificativa. Obiectivele nucleare existente pe teritoriul Romniei, centrala nucleara de la Cernavoda care functioneaza de 8 ani, reactorul de cercetare de la Institutul de Reactori Nucleari Energetici Pitesti (de 25 de ani n functiune) si reactorul nuclear de cercetare de la I.F.A. Magurele Bucuresti (a functionat ntre ani 1957 si 2000), n prezent n curs de dezafectare, nu au contaminat niciodata aerul, apa sau solul din mprejurimi peste limitele admise de normele n vigoare. Masurarile efectuate, att de laboratoarele proprii de supraveghere, ct si de cele doua retele de supraveghere a contaminarii mediului, alimentelor sau apei potabile nu au pus n evidenta radionuclizi artificiali de la obiectivele nucleare mentionate. Acelasi lucru se poate spune si despre centrala nucleara de la Kozlodui (Bulgaria) situata la sud de Dunare si de localitatea Bechet jud. Dolj, care din anul 1974 de cnd a fost dat n folosinta primul reactor energetic nu s-a pus n evidenta vreo contaminare radioactiva cu radionuclizi artificiali. Aici au functionat 6 reactori, ntre 1980 si 2000, n prezent primii doi fiind pe cale de dezafectare iar ceilalti sunt deja retehnologizati.

Radioactivitatea naturala, modificata de om n ultimele decenii, are o contributie relativ redusa la doza de expunere mediata pentru populatia Romniei. Exista totusi unele zone cu valori ceva mai ridicate, cunoscute ca zone cu radioactivitate naturala crescuta datorita existentei si exploatarii minereurilor uranifere. Dupa 1990, radioactivitatea naturala n agroecosisteme este n continua scadere datorita utilizarii din ce n ce mai reduse a ngrasamintelor minerale prin fragmentarea terenurilor agricole si lipsei de fonduri banesti. Radioactivitatea artificiala, provenind din norul radioactiv care a trecut si peste Romnia dupa accidentul de la Cernobl, a atins deja valorile mici de contaminare existente nainte de 1986; n prezent nu mai constituie obiectul unei monitorizari a apei potabile dect n zonele cu obiective nucleare, continua nca controlul contaminarii cu radionuclizi artificiali a alimentelor. Daca energia nucleara este utilizata corect, cu respectarea tuturor masurilor de radioprotectie, se poate spune ca face parte dintre energiile curate. Totusi, o serie de accidente nucleare, printre care mai ales cel din 1986 de la Cernobl a contaminat ntregul continent european, fiind puse n evidenta contaminari radioactive chiar si pe alte continente. Concluzii: - Continutul radionuclizilor naturali, n sol si alimente, modificat de om prin diverse activitati tehnologice, prezinta valori foarte diferite (pna la doua ordine de marime), n functie de zona geografica, utilizarea ngrasamintelor minerale fosfatice si potasice, apropierea de centrale termice pe carbune etc. - Continutul radionuclizilor artificiali, aparuti n urma testelor nucleare si accidentului de la Cernobl, se situeaza n prezent la valori foarte mici n comparatie cu cele de dupa accident. Bibliografie: 1. x x x Radioactivitatea naturala n Romnia, colectiv din Societatea Romna de Radioprotectie, Bucuresti, 1994 2. x x x Radioactivitatea artificiala n Romnia, colectiv din Societatea Romna de Radioprotectie, Bucuresti, 1995 1. I. Chiosila, 1998, Radiatiile si viata, Ed. Paco, Bucuresti 2. Sinteza anuala Evaluarea nivelului continutului radioactiv al alimentului si apei potabile - 2003, coordonator fiz. Raluca Gheorghe, I.S.P. Bucuresti

Octombrie 2004