You are on page 1of 5

Dansul moldovenesc

Dansul moldovenesc reprezintă una dintre cea mai veche artă populară, fiind totodată un „poem al neamului”, căci, cînd dansează moldovenii − „inimile vorbesc”. Fiecare mişcare vorbeşte despre talentul şi caracteristicele spirituale ale poporului în diferite perioade istorice. El scoate în evidenţă atît caracterul, cît şi temperamentul, forţa și agerimea poporului. Pune în valoare înţelepciunea şi umorul, dezvăluie sincer şi direct aspiraţiile şi sentimentele oamenilor. Dansurile moldoveneşti alcătuiesc adevăratul tezaur al poporului nostru împreună cu muzica, costumul național, arta populară etc. Dansul a fost întotdeauna o parte integrantă a vieții social-culturale, cu fiece ocazie, cîntecul şi dansul au avut un rol important. Asemenea ocazii sînt zilele de sărbătoare și ritualurile de familie, tîrgurile, manifestările legate de muncile agricole și credințele legate în fertilitatea pămîntului. Istoria dansului moldovenesc este una bogată și originală. Din timpuri străvechi acestea erau însoţite de cîntece, de ritmul bătăilor din palme sau cel obţinut cu ajutorul instrumentelor de percuţie. Mai tîrziu – erau acompaniate de orchestre de fanfară sau taraf, care includeau viori, ţambale, fluiere şi alte instrumente populare, erau însoţite și de strigături satirice ori glume. Un atribut important îl constituie costumul naţional, care este irepetabil prin decorarea motivelor ornamentale și spiritul creativ. Dansul este o creaţie expresivă și profundă a poporului, o reflectare artistică emoţională specifică vieţii sale multiseculare. Izvoarele dansului moldovenesc îşi au începutul în trecutul îndepărtat, la traci şi geto-daci. Mai multe obiceiuri rituale din antichitate sînt legate de intrarea într-o stare specifică prin intermediul dansului. Clasificicînd dansurile, putem menţiona dansul mimetic utilitar, ce acompania munca omului, apoi dansurile ritualice, care erau însoţite de cîntece, aveau mişcări ritmate şi de regulă se dansau pe loc deschis în poiene, pe cîmpii. Astfel de dansuri erau interpretate de 7, 9, 11... persoane, sau de un alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru strămoşii noş tri. Mai tîrziu dansul ludic (animalier), care imita animalele sau diverse scene dintre îndrăgostiţi etc. şi abia în neolitic putem vorbi de dansul arhaic − hora, care a însemnat în acea epocă şi sociabilitatea colectivă şi constituirea acelei matrice arhetipale a formelor cinetice ale dansului de mai tîrziu. Printre cele mai cunoscute dansuri ritualice moldoveneşti pot fi amintite „Căluşarii”, „Drăgaica”, dansuri care au rădăcini adînci în istoria culturii poporului nostru. Din cele mai vechi timpuri viaţa cotidiană a poporului a fost însoţită de dansurile de colectivitate, în care s-a reflectat cu o putere deosebit de mare energia emoţională a moldovenilor – „Hora”, „Sîrba”, „Bătuta”, „Brîul”, „Învîrtita”, „Trei lemne”, etc. La timpul său dansurile ca „Ruseasca”, „Bulgăreasca”, „Armeneasca”, „Țîgăneasca” au fost preluate de la bulgari, ruşi, armeni şi ţigani. Împrumînd elementele şi ritmurile separate din la dansurile altor popoare, moldovenii le interpretau în felul lor – cu mult foc, vioiciune şi într-un mod cu totul special. Nici unul dintre popoarele sus-numite nu mai are dansuri similare, iar dacă le au, acestea se numesc dansuri moldoveneşti. Pentru diferite perioade istorice sînt caracteristice anumite genuri ale dansului. Evului Mediu îi sunt caracteristice dansurile colective, „de lanţ”, „de cerc”, pe cînd în epoca Renaşterii devin populare dansurile solo bărbăteşti. La fel, este caracteristică răspîndirea dansurilor libere în perechi.

Istoria dansului

Cea mai largă răspîndire a primit-o dansul „hora” (în bulgară „хоро”). „Ițele”. „Jocul fierarilor” – redau procesul de muncă.a. Însă la începutul secolului al XIX-lea. „Ghiocelul”. „Zdroboleancă”. măsură de 7/16 sau 3/8.În epoca feudală este răspîndit aşa-numitul „joc rural” la moldoveni. durata ei depinde de ingeniozitatea dansatorilor. • de „bătută-horă” (măsură de 2/4. dar şi poziţia braţelor în timpul dansurilor. Satirice – jocurul „Șolticul”. etc. „Oleandra”. de bărbați și includ mișcări virtuoase). bătutele sînt executate. „Catincuța”. individual. „Jocul mare”). „Hora Ilenuței”. care stau astăzi la baza dansului contemporan moldovenesc. care a fost apoi dansat şi de nobilime. Paşii cu diferite deplasări largi sau mărunţi pe loc. care se țin cu mîinele de umeri). „Arnăutul” – oglindesc luptă eroică a poporului. „Ilenuța”. Stilurile dansului moldovenesc Dansul popular moldovenesc se caracterizează printr-o varietate interpretativă de la o zonă a ţării la alta. cuvîntul capătă o nouă conotaţie însemnînd şi un fel de serbare. „Busuiocul”. de poziţii diferite ale braţelor cu mişcări elegante și line în dansurile femeieşti şi virtuozitate în dansurile bărbăteşti. în dansuri nerituale. În baza dansului folcloric sînt create variante scenice ale dansurilor populare. Pe parcursul istoriei sale îndelungate dansul în Moldova a suferit mereu transformări. Cîteodată cuvîntul „hora” se omite. „Coșerul”. „Tăbăcăreasca”.d. Hora poate fi numită conform locului de unde provine – „Hora de la Orhei” sau poate purta numele persoanei sau a evenimentului. După structura metro-ritmică și după mișcare dansul poate fi sistematizat astfel: • de „sîrbă” (măsură de 2/4. „Voiniceasca”. interpretate de către ansambluri de profesionişti. festivitate cu specific popular („Hora satului”). „Trandafirul”. Jocul era organizat de un grup de flăcăi. „Liliacul”. „Vîntul” – redau fenomenele naturii. se execută într-o mișcare rapidă. La mijlocul secolului al XIX–lea noţiunea „hora” cu sensul ei general este înlocuită cu noţiunea „joc”. sînt executate într-o mișcare rapidă. de obicei.m. transformîndu-se în „joc popular” – dans popular. „Hulubul”. în ambele cazuri participanții formează un cerc sau semicerc și se țin de mîini). „Sîsîeacul”. „Floricica”. ce provine de la grecescul „choros” şi care conform unor mărturii − este cel mai vechi dans din Moldova. „Zestrea”. există o mulţime de variante ale acestui dans în diferite regiuni. Seria de elemente tehnice bine definite determină un specific naţional bine pronunţat al dansurilor populare moldoveneşti. ritmul diferit fac să deosebim mai multe variante ale unuia și aceluiaşi dans în diferite părţi ale ţării. „Căluțul” – sînt consacrate florei și faunei. pot fi divizate în dansuri cu obiect „Coasa”. • horele − (de bărbați și de femei. În secolele al XIX–lea – XX–lea dansurile libere sînt înlocuite cu dansurile de pereche şi cele de grup. ținîndu-se de mîini. care influienţîndu-se reciproc. Hora nu are un final bine determinat. sau în succesiune. • de „hora-mare” (măsură de 6/8 sau 3/8. participanții formează un cerc. şi-a păstrat elementele sale tradiţionale. sînt executate într-o mișcare rapidă de bărbați și femei în cerc. În dependență de rolul lor social dansurile populare moldovenești se clasifică: în dansuri rituale. la rîndul lor. reflectînd dezvoltarea culturală a Moldovei. • de „ostropăț” (țin de dansurile de ritual. „Poama”. care sînt îndoite în coate și ridicate la nivelul umerilor). iar dansul se numeşte pur şi simplu „Nuneasca”. Ei strîngeau bani şi angajau muzicanţi. „Haiduceasca”. În zilele de sărbătoare jocul dura de obicei de dimineaţă pînă seara tîrziu. Întîlinim o mare bogăţie de ritmuri şi de tempouri. care. „Sfredelușul”. paşii sincopaţi sau schimbaţi. legate de obiceiurile calendarice („Capra”. bulgare. în cinstea cărora este interpretată – „Hora miresei”. Cele mai bune dintre ele intră în fondul de aur al coregrafiei naţionale. de obicei. „Călușarii”) și de familie („Dansul miresei”. „Parascița”. cu un obiect din zestre ținut în mîini). „Rața”. „hora” nu era numai un simplu dans. însă. Cu asemenea temperament se interpretează și dansurile găgăuzeşti. „Fulgerul”. se execută într-o mișcare moderată și înceată. . păstrează un limbaj expresiv și caracteristic dansurilor moldoveneşti. „Hora nunţii” ş. „Mititica” – redau chipul femeii.

întâlnindu -se des sincopa şi contratimpul. Hora. cu paşi încrucişaţi. ce ne oglindeşte concepţia despre lume şi viaţă. orală şi anonimă a unui popor. necesitând agerime şi virtuozitate.stau in formatie de cerc sau semicerc. dans. iar fata cu mana stanga pe umarul baiatului. Jucatorii – baieti si fete. instrumentelor populare şi descrie obiceiuri tradiţionale legate de nuntă. decorative. tinandu-se de mana stanga cu bratul oblic(bratele intinse oblic in fata si in sus). Acest joc simbolizeaza munca pe ogoare. . culege zece melodii româneşti. Ritmul de dansului popular – ritm sincretic cu o mare valoare expresivă şi melodia ce asigura specificitatea naţională prin suflul larg apropiat de felul de a fi al al moldovanului. insa de data aceasta cu stangul (stang-dreptstang) si (partea I a jocului) se face alternativ. Despre folclor si dansul popular Prin folclor înţelegem creaţia artistică.aspect ce reiese indeosebi din prima parte a jocului. conferă o poziţie specială în peisajul dansului popular.Ureche) şi continuă cu secolul al-XIX-lea.drept 1. Brâul etc. paparuda şi căluşul. Cununa. Nu se cunosc originile acestui dans tocmai pentru ca este strans legat de folclor. bătăi din palme. bătăi şi sincope.. Bogăţia ritmică a paşilor este foarte mare. tinandu-se de mana sau cu mainile pe umar. Folclor inseamna. Se execută în deplasări rapide şi spaţii bruşte de direcţie. Dansul a avut o importanţă deosebită în viaţa socială a omului fiind nelipsit din ritualurile religioase. se fac in continuare 5 pasi laterali spre stanga. Cele mai întâlnite sunt horele de mână. fluturări de picioare şi pinteni. Acum jucatorii se prind perechi. Originalitatea muzicii populare moldovenesti constă în ritmul specific. (Gr. În timp s-au produs mutaţii în cadrul dansurilor jocurilor populare în sensul că unele şi-au păstrat funcţia rituală (Caluşul. la sfârşitul căruia apar uneori intejecţii cu scopul de a lărgii ambitusul melodiei. iar înfiinţarea celor două arhive fonografice au evidenţiat bogăţia şi varietatea acestui repertoriu. Ca si alte dansuri populare si la jocul „Coasa” distingem pasi de plimbare. În „Descripţio Moldavie” (1711). călugar franciscan de origine română. pocnete din degete. baladei. mixte cu jocuri de bărbaţi şi femei. Dupa ce s-a efectuat partea I cu cei 7 pasi spre stanga . Dupa terminarea acesteia urmeaza figura I: cu greutatea corpului pe piciorul stang si cu rasucire usoara spre stanga ducem piciorul drept in fata celui stang si facem pe loc 3 pasi. chiuituri etc. Dimitrie Cantemir menţionează existenţa dansurilor populare. colinde. Caluşul.stang 2 si drept 3 . cu dreptul in fata si stangul inapoi in deplasare si se continua cu 3 pasi apasati mai mari de mers. Desenul variat al dansurilor. subliniind o dată în plus sincretismul jocurilor populare din diferite zone folclorice etc. doinei. muzică. Drăgaica). Jocurile se desfăşoară cel mai mult în cerc şi în semicerc. baiatul cu mana dreapta pe umarul fetei . Dansurile muntenesti sunt variate. horele pe bătaie. . Totusi primele documente scrise care evidenţiază prezenţa folclorului sunt din anul – 1540 cind Ion Căianul. Figura a II-a urmeaza dupa strigatura „S-apoi foaie de trifoi . Terminologia este reprezentată de trei termeni : • Hora (Hora la joc pentru zona Moldova. iar ultimul cu o bataie mai accentuata. paşi bătuţi. Dansurile moldovenesti si olteneşti sunt repezi. Primele referiri asupra existenţei dansului popular îsi fac apariţia începând cu secolul al -XV-lea. Dansurile populare zonale sunt însotite numai de muzica instrumentală. înmormântare. versul. Dansurile cer multă îndemânare din partea dansatorilor.„COASA” este un joc moldovenesc. colectivă. iar altele s-au transformat în dansuri de gluma. jucatorii cu greutatea pe piciorul drept duc piciorul stang in fata celui drept si fac aceiasi pasi spre dreapta . de deplasare inainte si dupa figurile jocului.cositul. sa jucam coasa in doi!”. drăgaica. Muntenia si Oltenia) • Dans (danţ) • Joc (gioc) De-a lungul timpului s-a creat o gamă întregă de jocuri ca: Sârba. poezie. figurile fiind adevărate bijuterii în arta coregrafică a dansului popular. Jocul se incepe pornind spre stanga cu piciorul drept dus in fata celui stang. dinamice. rasucindu-ne cu greutatea piciorului spre dreapta. presărată cu strigături. brâurile bărbăteşti şi femeieşti. perioadă în care apar primele culegeri printre care figurau şi un număr important de dansuri populare. teatru şi arte plastice. de 2 ori la stanga si de 2 ori la dreapta.

Parca uitate de cei mai multi tineri. dansurile populare ard in inimile bunicilor si strabunicilor "dependenti" de folclor. În Transilvania se desfăşoară adevărate dialoguri între fete şi băieţi. Munteniei. prin traditie si sentiment. Participanţii cântă cu toţii versurile cântecului fiind acompaniaţi de instrumentişti. constituie acest tezaur alături de cântece. de atitudini ale braţelor. Strigăturile conţin texte uneori lirice. dar nu lipsesc din dansurile populare. forţa. dans de păstori care s -a păstrat pâna în zilele noastre şi s-a transmis şi în celelalte zone folclorice. La acesta se adaugă intensitatea aşezării paşilor pe podea. La dansurile de perechi varietatea apare şi mai pronunţată prin posibilităţile diferite in care partenerii se prind. înţelepciunea şi umorul poporului. În dansul popular moldovenesc se întâlneşte o mare bogăţie de ritmuri şi tempo-uri. ridicarea picioarelor in aer cu diferite amplitudini. contrabasul. . Se dansează hora la nunţi sau la mari sărbători populare.este un dans popular tradiţional realizat într-un cerc închis.Brâul . pocnituri din degete etc. dansatorii prinzându-se de mâini cu braţele îndoite din cot si ridicate la înălţimea umerilor. aparţinând Culturii Cucuteni (3700-2500 inainte de Hristos). indică faptul ca hora a apărut cu mai mult de 5000 de ani în urmă pe pământul vechii Dacii. Este un dans ţărănesc care reuneşte într-un cerc mare întreaga adunare. Astfel se disting zone folclorice ale Moldovei. sa existe in inima fiecaruia dintre noi. Muntenia şi Dobrogea aceste strigături au rolul de conducere a dansului prin anunţarea figurilor. totodată învârtind cercul. oamenii si cultura lui. paşi in contratimp se combina în deplasări mici sau deplasări mari in toate direcţiile. piruete pe călcâie executate de fete. cu obiceiurile. Toate aceste creaţii artistice ale omenirii s-au dezvoltat in acelaşi timp cu dezvoltarea popoarelor care le-au produs. salturi cu mare elan. acordeonul. Dansul popular. agerimea. „ţipuriturile” se cântă în intonaţii interesante. In dansul popular se întâlnesc de asemenea paşi încrucişaţi. Transilvaniei şi Dobrogei. specifice. o întreaga gama de sărituri. saxofonul. de dragoste. care creste in acest fel varietatea nuanţelor ritmice. În timpul dansului flăcăii şi fetele zic „strigături” a căror manieră diferă de la o zonă la alta. cu braţele prinse în cingătoarele partenerilor din dreapta şi stânga. viola. temperamentul. alternând cu paşi talpa piciorului. ţinuta de „brâu”. La dansurile de grup se întâlnesc ţinuta de „horă”. paşi pe vârful sau pe tocul piciorului. La noi in Moldova se strigă pe ritmul paşilor. alteori satirice sau umoristice.Este un dans bărbătesc din zona de munte a Banatului. trompeta sau chiar naiul sunt instrumente care acompaniează de obicei o horă. paşi schimbaţi. rotarea picioarelor in aer sau la nivelul solului. Specificul manierei de dans si de interpretare depinde de zona folclorica.. Dansatorii se ţin de mână. Ţambalul. ţinuta cu braţele încrucişate în fata sau în spate. bătăi pe cizma si pe diferite segmente ale picioarelor. Dansurile populare nu au voie sa dispara. Paşi cu deplasări largi sau paşi mărunţi pe loc. făcând paşi în diagonală fie în faţă. Descoperirea unei reprezentări în ceramică a unei hore formate din 6 femei. în principiu în sensul arcurilor ceasului. Banatului. prin varietatea sa. Dansurile populare moldovenesti cunoscute prin frumuseţe. ţinuta de „sârbă” cu braţele sprijinite pe umerii partenerilor din dreapta şi stânga. vioara. Rolul magic al horei s-a transmis până în prezent. Dansul folcloric dezvăluie aspiraţiile şi sentimentele oamenilor si exprimă în acelaşi t imp caracterul. legende şi poezia populară. Folclorul coreografic Pe toată suprafaţa pământului se găseşte o varietate imensă de dansuri folclorice care prezintă foarte pregnante diferente de la o ţară la alta. reflectându-le talentul si caracteristicile spirituale si păstrându-se pana in zilele noastre formele artistice de o indiscutabila valoare. este expresia fiecarui colt de tara. În Maramureş. rafinament artistic şi marea lor varietate. sub forma căluşului la care participă numai bărbaţi. Olteniei. cu braţele formând un lanţ ridicat deasupra umerilor sau un lanţ de braţe coborâte. Hora . ele trebuie sa renasca. pinteni pe podea sau in aer. intr-o imensa varietate de combinaţii. fabule. de la un popor la altul. fie în spate. îmbinându-se eleganta mişcărilor lirice ale dansurilor de femei cu vitalitatea si virtuozitatea dansurilor bărbăteşti. Iar în Oltenia.

În prezent. care demonstrează ritualurile. „Răzeşească” şi altele. „Legenda mărţişorului”. Germania. Prin decret prezidenţial au fost acordate distincţii de stat unui grup de artişti ai Ansamblului Naţional Academic de dansuri populare „Joc”: dirijorul orchestrei Gheorghe Şevcişin a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”. „Hangul”. ansamblul de dansuri a participat la mai mult de şapte mii de concerte. de asemenea. „Crăiţele”. „Ostaşii lui Cotovschi”. director artistic al ansamblului este Vladimir Curbet (Artist al Poporului din URSS). iar mai tîrziu ansamblul a fost decorat cu „Ordinul Republicii”. cu medalia „Meritul Civic” − Viorica Lupaşco şi Valentina Moscovici (dansatoare). Ansamblul „Joc”. În anul 1974 dansatorii au participat la concursul internațional al elevilor la Evpatoria. În anul 1978 colectivului „Codreanca” i s-a conferit titlul „Colectiv Popular”. În anul 1991 Clubul sportiv de dans „Codreanca” a primit premiul mare la Campionatul deschis din Germania. „Codreanca” a reuşit să cîştige campionatele mondiale la dansuri sportive în anii 1998. „Bătuta”. „În drum spre Chişinău” şi multe altele. Canada. Bulgaria. De-a lungul anilor. „Joc”. Codreanca Clubul sportiv de dansuri „Codreanca” a fost fondat în anul 1973.a. dansuri populare ale altor ţări. muzicantului Petru Strelciuc şi dansatorului Grigore Paladi. a concertat în multe ţări: România. Titlul onorific de „Om Emerit” a fost ac ordat muzicienilor orchestrei Bozu Nicolae şi Alexandra Vacarciuc.Joc Ansamblul Academic Naţional de dansuri populare „Joc” din Moldova a fost numit precum dansul popular moldovenesc − Joc. Franţa. Ansamblului Academic de Stat de dansuri populare „Joc” i-a fost decernat titlul de Colectiv Emerit al RSSM. Ansamblul a fost fondat la Chişinău în anul 1945. „Ţărăneasca”. Începînd cu anul 1958. Titlul onorific de „Maestru în Artă” i -a fost acordat dirijorului Peter Frecăuţanu. . 2008 și 2009 . Din 1990 „Codreanca” participă cu regularitate la Campionate Mondiale și ale Europei. Portugalia ş. în cadrul ansamblului activează 65 dansatori şi 25 muzicieni. Moldova”. Rusia. „Căluşarii”. „Hora". Austria. 2003 și 2006. Ion Rusu (coregraf). „Brîul”. iar în 1988 – „Colectiv Emerit”. Egipt. Brazilia. „Bucură-te. a luat parte la numeroase festivaluri internaţionale. a fost distins cu mai multe medalii şi diplome. „Munţii Carpaţi”. ocupînd locul 3. 2000. Repertoriul ansamblului este divers şi include dansuri populare. 2003. Republica Cehă. care deţine în prezent funcţia de Preşedinte al Federaţiei de dans sportiv din Moldova şi cavaler al Ordinului Republicii. tradiţiile şi costumele specifice ale poporului moldovenesc: „Moldoveneasca”. iar de patru ori – au fost campioni ai Europei: 1998. „Nunta moldovenească”. Fondator și director artistic al clubului este Petru Guzun. În plus. 2000. Însă repertoriul ansamblului nu se limitează la motive din folclorul naţional. În 2011 „Codreanca” a cîștigat Medalie de aur la Campionatul Mondial de Tineret la dans sportiv. Belgia. Italia. ansamblul „Joc” interpretează. în cadrul ansamblului a fost creată o serie de tablouri şi suite coregrafice: „Joc”. „Mărunţica”.