La 27 martie 1918, prin decizia Statului Ţării, în contextul generat de prabuşirea Imperiului Ţării şi declanşarea e!

olu"iei #olşe!ice, #a$arabia $e uneşte cu om%nia& 'rima pro!incie rom%nea$că re!enită la matcă, după o pribegie de mai bine de un $ecol, #a$arabia !a (i şi prima care, într)un alt context interna"ional, în iunie 19*+, !a lua din nou calea pribegiei& ,ctul -arii .niri de la ,lba Iulia, la 1 decembrie 1918 !a incununa a$pira"iile de !eacuri ale rom%nilor, dar, mai ale$, !a inc/eia apoteotic proce$ul de realizare a unită"ii na"ionale, tran$(orm%nd !i$ul paşoptiştilor într)un ideal împlinit& ,$upra actului de unire de la 0/işinău, la 27 martie 1918 şi a$upra -arii ,dunări 1a"ionale de la ,lba Iulia, la 1 decembrie 1918, a exi$tat, în întreaga perioadă interbelică, dar şi după aceea, o di(eren"ă $emni(icati!ă de percep"ie& 2n timp ce primul e!eniment a (o$t pri!it ca un ge$t (ire$c, ine!itabil, al doilea a (o$t mereu $ocotit ca (iind actul (ondator al om%niei întregite, un ade!ărat (init coronat opu$ al luptei pentru unitate na"ională& 'ri!irile rom%nilor au (o$t mereu îndreptate $pre ,lba Iulia, în timp ce 0/işinăul a căzut în uitare, di$pre" şi de$uetudine& ,m meritat, oare, #a$arabia, în anul 19183 O ELITĂ POLITICĂ “BASARABIA” 2n întreaga perioadă interbelică, elitele politice şi culturale, ca şi întreaga $ocietate au !alorizat di(erit cele două acte de unire& 'entru to"i rom%nii, ade!ărata 4-500,6 a (o$t mereu ,lba Iulia, în !reme ce 0/işinăul era con$iderat capitala unei pro!incii marginale, unde, pentru un (unc"ionar public al admini$tra"iei centrale, orice numire în po$t reprezenta un exil şi o a$pră pedeap$ă& 0%nd #a$arabia re!ine în cadrul om%niei -ari, două mari deza!anta7e, $pre deo$ebire de 8ran$il!ania, gre!ează orice in$er"ie în corpul politico)$ocial şi cultural al 9ec/iului egat& Ţari$mul nu îngădui$e aici exi$ten"a unor partide politice autentice : aşa cu era, de pildă 'artidul 1a"ional om%n din 8ran$il!ania, care, în 1918, a!ea de7a o i$torie de c%te!a decenii şi reuşi$e, după adoptarea tacticii acti!i$te, în 19+;, $ă)şi trimită în 'arlamentul de la #udape$ta, proprii $ăi reprezentan"i, în ciuda mă$urilor repre$i!e ale gu!ernului mag/iar în timp ce intelectualitatea ba$arabeană în 1917 a (o$t prin$ă complet nepregătită& <rana $u(letea$că a ba$arabenilor a$upri"i a (o$t mai degrabă de (actură religioa$ă& =ără o şcoală rom%nea$că de $tat, popula"ia de dincolo de 'rut a trebuit $ă $e mul"umea$că cu tipărituri religioa$e $au $crieri ocazionale& I$toricul ba$arabean ,lexandru 9& #oldur con$tată că> 4în lupta ei împotri!a autocra"iei ru$eşti #a$arabia nu a dat nici o mare (igură re!olu"ionară6& 'e 0on$tantin Stere, un intelectual $trălucit de alminteri, #oldur îl con$idera ca (iind 4orgolio$ şi $olitar6, iar de$pre ?am(ir ,rbore : $punea că era 4un $implu teoretician6& Ion 'eli!an, care, în 1912, la ambele mani(e$ta"ii organizate de autorită"ile "ari$te pentru a glori(ica cei 1++ de ani de $tăp%nire ru$ea$că 4bine(ăcătoare6 în #a$arabia, a îndrăznit doar $ă umble în doliu, a (o$t anc/etat şi catalogat 6trădător, $eparati$t şi $pion rom%n6 (iind ne!oit $ă demi$ioneze din magi$tratură& 0ei mai $emni(icati!i oameni politici ai ba$arabiei : 'antelimon <alippa, Ion Incule", Sergiu 1

iar partidul politic pe care ei l)au reprezentat pe eşic/erul politic rom%ne$c. p%nă în 192B de celelalte partide politice& 2n aprilie 192+. la adăpo$tul unei (orma"iuni politice puternice : 'artidul 1a"ional om%n. "ărănimea era numeroa$ă.ce$t partid a dat om%niei B prim)miniştri : Iuliu -aniu. a ale$. creată în 192C. atunci c%nd nu $)au do!edit complet indi(eren"i (a"ă de $arcinile pe care le a!eau de îndeplinit& 5i au reuşit $ă compromită ideea integrării #a$arabiei în cadrul $tatului rom%n şi au creat (unc"ionarului !enit din 9ec/iu egat imaginea unui om corupt. doar Ion Incule" ocup%nd. o (orma"iune politică importantă. pe (rac"iuni. ob$er!a că. era $ubordonată . cu toate !iciile $ale cuno$cute. care a reprezentat. în general. unde a (unc"ionat o pre$tigioa$ă uni!er$itate. un liceu militar.ni!er$ită"ii din Iaşi& La 0/işinău $)a întemeiat. pozi"ia de !icepreşedinte al 0on$iliului de -iniştri în gu!ernul A/& 8ătăre$cu. cea mai puternică (orma"iune politică din teritoriul de dincolo de 'rut. $ă intre în 'artidul 1a"ional Liberal& Ion 'eli!an. în urma ultimatumurilor $o!ietice popula"iile minoritare din #a$arabia pri!eau cu bucurie 4plecarea admini$tra"iei rom%neşti din cea mai pro$t gu!ernată parte a "ării6& =iecare pro!incie unită cu patria)mamă. elemente $peci(ice ale $tructurii $ociale& 2n #a$arabia. dar acti!ă din punct de !edere politic& 2 . în 192B. !enit $ă $e îmbogă"ea$că. Ion 'eli!an : nu au de"inut dec%t pozi"ii mode$te în !ia"a politică a om%niei -ari @cel mult miniştri. în întreaga perioadă de (unc"ionare a democra"iei interbelice. în iulie 1921 gruparea condu$ă de 'antelimon <alippa $)a alăturat 'artidului Ţărăne$c. de a$emenea.u$tro). dar şcoala rom%nea$că. 'artidul 1a"ional om%n. dar niciodată o uni!er$itate. în ace$t context. iar intelectualitatea redu$ă. înainte de a (uziona cu 'artidul Ţărăne$c al lui Ion -i/alac/e& Spre deo$ebire de liderii politici ba$arabeni. numai =acultatea de 8eologie. a (uzionat cu Liga 'oporului. cu tradi"ie în !ia"a parlamentară a de(unctului Imperiu . (o$t !icepreşedinte al 'artidului Ţărăne$c din #a$arabia a deci$ în 192B $ă $e alăture tot unui partid regional. îndată după 1918.lexandru 9aida)9oe!od şi Dcta!ian Aoga& Eupă 1918. o alternati!ă !iabilă la (or"a şi importan"a do!edite de 'artidul 1a"ional Liberal& . iar Ion Inculet împreună cu $u$"inătorii $ăi.d ar care $e extin$e$e la $cara întregii om%nii. a a!ut. la 0/işinău $)au întemeiat mai multe (acultă"i şi un con$er!ator. iar în 192C după (uzionarea cu 'artidul na"ional "ărăne$c. . pentru o $curtă perioadă de timp. de pildă.1i"a.ngar şi aureolat de e!enimentele care au condu$ la întregirea "ării : au încercat $ă impună propriul partid pe $cena politică rom%nea$că. în iunie 19*+. în anul 1918. în #a$arabia. a răma$ în continuare în $u(erin"ă în întreaga perioadă interbelică& -ul"i dintre (unc"ionarii nece$ari pentru admini$trarea #a$arabiei au (o$t aduşi din 9ec/iul egat& 0ei mai mul"i dintre ei au pri!it acea$tă mutare ca pe o pedeap$ă şi au comi$ abuzuri şi ilegalită"i. cei din 8ran$il!ania. a (o$t ab$orbit. $c/imbată în mod $emni(icati! după 1918. în (runte cu Sergiu 1i"a. cu orice pre"& I$toricul 1&-& 1agz)8ala!era. o grupare. a $(%rşit prin a (i îng/i"it de partidele din 9ec/iu egat& 'artidul Ţărăne$c din #a$arabia creat la 2B augu$t 1918. $pre deo$ebire de 0ernău"i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful